Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela [305067]

PROIECT DE DIPLOMA

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela

Absolvent: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” [anonimizat]:

INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

FORMA DE ÎNVĂȚÂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

MARKETINGUL PRODUSELOR AGRICOLE

STUDIU DE CAZ S.C.AGROSPIC APA S.A.

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela

Absolvent: [anonimizat]2018-

CUPRINS

INTRODUCERE

Proiectul de Diplomă ,, [anonimizat] S.C.Agrospic APA S.A. ” prezintă o analiză a activității și particularitățile activității de marketing agrar desfășurat în cadrul societății comerciale și fermei agricole pe care o gestionează.

[anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] s-a [anonimizat], agromarketing, [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] o generație la alta, a [anonimizat] a [anonimizat], ce trebuie avut în vedere ca un suport de susținere al activității și ca instrument de asigurarea a continuității, [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] S.C.Agrospis APA S.A. .

[anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], iar în cadrul studiului de caz am prezentat S.C.Agrospic APA S.A. și o analiză privind particularitățiile activității în general și activitateatea de marketing.

Absolvent: [anonimizat]

1.1.1. [anonimizat] o ,,[anonimizat] eficiență.” (http://dexonline.ro/definitie/marketing).

O primă definiție a marketingului, a fost dată de către Asociația Americană de Marketing (AMA) și a fost publicată prima dată în revista americană „Marketing News” în luna martie 1986, conform căruia „Marketingul este procesul de planificare și executare a activităților de concepere (a produsului – n.a.), stabilire a prețului, promovare și distribuire a ideilor, bunurilor și serviciilor, în scopul realizării unor schimburi care să satisfacă obiective individuale și organizaționale.”

Philip Kotler, cel mai mare specialist în domeniul marketingului, definește activitatea de marketing ca ,,un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii o anumită valoare.” (Kotler, Ph.)

Conceptul de marketing este în deplină dezvoltarea, în permanență, de la apariția sa, apărând diverse completări și întroducerea noilor elemente, cum ar fi și cel din partea Chartered Institute of Marketing (CIM), conform căruia asociația afirmă că marketingul este ,,procesul managerial de anticipare, identificare și satisfacere a cerințelor clienților într-un mod profitabil”.

Marketingul modern, în zilele noastre, este considerat ca factorul esențial al succesului unei întreprinderi sau organizații, fiind considerat indispensabil în dezvoltarea economico-socială și considerat o soluție miraculoasă care pune în prim plan succesul afacerilor sau imaginilor corporatiste, fiind astfel considerat un instrument de bază în atingerea marilor performanțe, dar și în evitarea riscurilor în același timp.

1.1.2. Funcțiunea de marketing – rol și importanță în activitatea societăților comerciale

Funcția de marketing, până în prezent, a fost încorporat în cadrul funcțiunii comerciale, divizându-se abia recent ca funcțiune independentă.

Funcția de marketing are o valoare strategică, spre deosebire de funcția comercială, care are o valoare tactică și se referă, cu precădere, la aspecte ce privesc activitatea întreprinderii în viitor (Kotler, 2008).

Rolul funcțiunii de marketing în cadrul societăților comerciale este de:

prospectare a pieței de vânzare;

proiectarea mijloacelor și eforturilor întreprinderii.

Fig. nr. 1.1. Rolul funcțiunii de marketing

Sursa: adaptare autor

Prospectarea pieței este realizată prin investigarea și identificarea nevoilor de consum prezente și viitoare, determină necesitatea obținerii, de către orice întreprindere, a informațiilor referitoare la piețele prezente, potențiale sau viitoare, în viziunea ansamblului nevoilor de consum, solvabile sau nesolvabile și motivația comportamentului consumatorului.

Într-un sens mai larg, îndeplinerea acestui rol vizează necesitatea asigurării unui flux sistematic de informații asupra:

aparatului economic;

ansamblul componentelor de mediu la care se raportează întreprinderea;

principalii factori implicați în acțiunea și sferele pieței.

Proiectarea mijloacelor și eforturilor societății comerciale , vizează stabilirea activităților de marketing astfel încât să se obțină un profit maxim în condiții de satisfacere cât mai completă a cererii și așteptărilor consumatorilor.

Concepția de marketing, implică o viziune unică și de ansamblu în același timp, căreia își subordonează activitatea fiecare compartiment, prin realizarea funcțiunilor în cadrul societății economice.

În cadrul funcției de marketing se practică următoarele activități:

cercetarea și elaborarea studiilor de piață;

fundamentarea deciziilor de marketing;

elaborarea strategiilor de marketing, a programelor de marketing ce cuprind: obiective, strategii, tactici și bugete corespunzătoare; coordonarea și controlul îndeplinirii acestora;

proiectarea mixului de marketing (produse, prețuri, distribuție, promovare);

organizarea comunicației de marketing cu consumatorul real sau potențial – sub toate formele: publicitate, marketing direct, merchadising, relații publice, participare la târguri și expoziții, care se pot realiza, atât cu personalul compartimentului, cât și cu prestatorii externi.

determinarea sistemului optim de distribuție;

identificarea și aplicarea unor strategii optime în competiția cu alte firme;

realizarea promovării produselor;

realizarea consecventă și sistematică a contactelor directe cu diferite categorii de public prin intermediul relațiilor directe.

Fig.nr.1.2. Rolul și activitățile principale al marketingului

Sursa: autor

Succesul unei societăți comerciale modern, indiferent de forma juridical a acesteia, este determinat, în primul rând, de activitatea de marketing, pe care este fundamentată activitatea de la înființare, susținută de organizarea și coordonarea eficientă a tuturor funcțiilor acestuia, izvorâtă din interdependența lor.

Funcția de marketing din cadrul societăților comerciale modern, este cea care definește întreaga activitate de marketing, obiectivele și deciziile acesteia, prin promovarea afacerii din momentul conceperii ei, până în momentul în care produsul sau serviciul oferit pieței este cumpărat și, mai mult, până când devine un obicei de consum cu regularitate

Ansamblul acestor activității asigură relațiile societăților comerciale cu piața, pregătirea și adoptarea deciziilor din sfera acestor relații, desfășurându-se, în general, în cadrul comportamentului sau departamentului de marketing, în funcție de modul specific în care se realizează organizarea structurală, reflectată în structura organizatorică.

PIAȚA – ÎN VIZIUNEA MARKETINGULUI

1.2.1. Piața – delimitări conceptuale

Conform definiției piața ,, mijlocește legăturile multiple ale întreprinderii cu mediul său și în structura micromediului, locul principal îl dețin clienții, cu care firma de servicii întreține multiple și variate relații dintre care se detașează actele de vânzare-cumpărare” (Bădulescu, A., David, G., 2007).

Conform definiției dată de profesorii Tomiță I., Băndoi A., în cartea lor , Prețuri și concurență, piața reprezintă ,,ansamblul mijloacelor de comunicare și de confruntare a vânzătorilor cu cumpărătorii,prin care aceștia, se informează mutual de ceea ce au de vânzare, de ceea ce au nevoie să cumpere și de prețul pe care urmează să-l ceară sau sa-l propună,în vederea încheierii tranzacțiilor” (Tomiță I., Băndoi A., Prețuri și concurență, , 2008)

Notiunea de piață dată în optica marketingului de către Kotler Ph. este „piața este reprezentată de toți clienții potențiali care au aceași nevoie sau dorință și care sunt dispuși și au capacitatea de a se angaja întro- relație de schimb pentru satisfacerea acelei nevoi sau dorințe” (Kotler, Ph.,2008 )

Această delimitare are mare importanță practică, deoarece pentru un producător sau comerciant, piața este constituită din ansamblul cumpărătorilor efectivi și potențiali pentru un produs sau serviciu, iar potențialii cumpărători se diferențiază prin:

interes;

venit;

acces.

Stare pieței la un anumit moment este rezultatul modului în care a evoluat economia și poate fi interpretată pe baza caracteristicilor variabilelor sale, astfel condițiile de existență ale pieței (Kotler, Ph., 2008):

specializarea producătorilor;

schimbul de bunuri – ca o consecință a specializării.

Fig.nr.1.3. Condițiile de existență a pieței

Sursa:autor

Studiul de piață,  reprezinta o componenta importantă a activității de marketing, atât în particular cât și în cadrul cercetării de marketing în general și constă în totalitatea activităților sistematice referitoare la culegerea, înregistrarea, prelucrarea, analiza și interpretarea informațiilor referitoare la fenomenele și procesele pieței, precum și în fundamentarea și formulare concluziilor și deciziilor necesare procesului managerial în coordonarea activității la modul general și activității de marketing.

Studiul privind starea pieței în cadrul cercetărilor de marketing, este foarte importantă deoarece determină și modelează activitatea societăților comerciale și structura activității de marketing totodată.

1.2.2. Rolul pieței

Printre rolurile pieței, conform teoriilor economice, în viziunea marketingului putem enumera în sens restrâns următoarele roluri mai importante de:

informare;

autoreglare;

echilibru.

Fig.nr.1.4. Rolul pieței în viziunea marketingului

Sursa:autor

Rolul de informare a pieței este realizată prin contactul dintre cumpărători și producători, asigurând astfel o alocare eficienta a resurselor, având astfel rolul de informare al agenților economici

Rolul de autoreglare este realizată prin economia piață, care se autoreglează,ea stabilind echilibrele necesare între cantități și prețuri,emițând semnale și determinând agenții economici să aloce resursele rare pe diferite domenii și tipuri de utilizări în funcție de nevoi

Rolul de echilibru a pieței asigură echilibrul între cerere și ofertă și ameliorează fluctuațile acestora

1.2.3. Funcțiile pieței

În economia de piață ți în viziunea marketingului, piața îndeplinește câteva funcții importante, printer care le putem enumera următoarele funcții: (http:/economiexiceconomictgmures.wikispaces.com):

legătură;

reglare;

determinare;

Fig.nr.1.5. Funcțiile principale ale pieței

Sursa: autor

În cadrul funcției de legătură, piața realizează legătura – între cele doua acte fundamentale ale activităților economice:

producția și consumul ;

producător și cumpărător.

În cadrul funcției de reglare, piața contribuie la reglarea și concordanța dintre intențiile de cumpărare și de vânzare ale agențiilor economici și reprezintă așa zisa „mâna invizibilă” când piața este liberă, care prin mecanismele sale orientează vânzătorii și cumpărătorii pentru a-și elabora cele mai bune decizii, permițând formularea răspunsurilor la întrebările: ce? cât? cum? pentru cine?.

În cadrul funcției de determinare piața contribuie la determinarea prețurilor și cantităților de echilibru, determinând agenții economici să aloce resursele rare pe domenii de activitate.

1.2.4. Segmentarea și tipologia pieței

Segmentarea pieței reprezintă o operațiune de divizare a pieței totale în segmenți și portiuni utilizabile, care poata fi folosit de managementul societăților comerciale pentru decizia și obținerea rezultatelor concretizate și reflectate în gradul de satisfacție a consumatorilor, avantajul competitiv, competența și eficiența managerială.

Practic, segmentarea pieței din punct de vedere al desfacerii în viziunea marketingului, înseamna împărțirea acesteia în grupe de cumpărători omogeni, clasificate atât prin caracteristicile lor manifeste, cât și prin mentalitatea lor de cumpărare.

Segementarea pieței și clasificarea cea mai generală a pieței distinge:

piața reală;

piața potențială.

Fig. nr.1.6. Tipologia generală a pieței

Sursa:autor

Piața potentială, în viziunea marketingului reprezintă segmental de piață mai largă, care poate fi cucerita de catre o societate comercială în viitorul apropiat, prin lansarea unor produse noi sau printr-o campanie de promovare și presupune onformarea și confruntare dintre cererea și oferta, fără ca acestea să fie efectiv prezente în momentul tranzacției de vânzare-cumpărare, fiind doar puse la dispoziția publicului larg în cadrul activității de marketing.

Avantajul și existenta pieței potențiale, derivă din mobilitatea dimensiunilor pieței, prin faptul că cererea satisfacută nu se confunda cu cererea reală și vânzările efective nu sânt automat egale cu cele posibile. Ca urmare, dimensiunile pieței potențiale prin capacitatea acesteia se găsesc între anumite limite posibile, dar existența cărora motivează cele mai multe acțiuni de marketing care sunt îndreptate în sensul largirii pieței actuale, dincolo de dimensiunile ei la un moment dat.

Piața reală, în viziunea marketingului, exprimă cererea și oferta de bunuri și servicii care se pot satisface imediat satisfăcând o anumită necessitate manifestată de cerere pe piața existente.

Există diverese alte criterii de segmentare și clasificare a pieței, conform căruia se pot pune în evidență numeroase forme ale pieței, forme ce pot fi grupate în funcție de diferite criterii, și astfel putem distinge:

după natura elementelor tranzacționale:

Piața bunurilor de consum și a serviciilor;

Piața forței de muncă;

Piața monetară;

Piața financiară (a capitalurilor);

Piața valutară, etc.

după momentul realizării tranzacțiilor:

Piața la vedere (tranzacția se încheie și se finalizează în cel mult două zile lucrătoare);

Piața la termen (încheierea tranzacției nu coincide cu momentul finalizării, aceasta fiind ulterioară).

după natura concurenței:

Piața cu concurență perfectă;

Piața cu concurență imperfectă.

Tipologia pieței se delimitează privind segmentare atat prin specificul demersului pe care-l presupune, cat si prin forma de exprimare a rezultatelor la care se ajunge.

1.2.5. Structura pieței

Structura pieței societăților comerciale în viziunea marketingului , determină atât structura ofertei cât și de cea a cererii și se distinge în piața:

societății comerciale;

produsului.

Piața societății comerciale, reprezintă măsura în care produsele unei anumitei producător sau comerciant, sub forma bunurilor economice, produse și serviciiau pătruns în consum.

Piața produsului, are în vedere gradul de pătrundere în consum al unui anumit tip de produs .Pe baza structurii ofertei se pot constitui o serie de piețe ale produselor care, pentru anumite servicii, se pot deosebi prin valoare dar deosebit de importantă se dovedește în schimb și structura pieței prin luarea în considerare a structurii cererii.

Fig. nr.1.7.Tipologia pieței în viziunea marketingului

Sursa: autor

Datorită faptului că piața este un conglomerate, format din elementele celor două segmente de piață, pe care diferiți agenți economici, și produse, mai mult sau mai puin contradictorii, îl impart intre ei și în cadrul fiecăruia dintre competitori se străduiește să cucerească și să-și adjudece, prin delimitarea piaței produsului exclusiv după criteriul intereselor de marketing ale firmei de referinta, atunci ar trebui să o delimtăm în felii cu destinații și semnificații distincte.

Piata potențială societăților comerciale, joacă un rol important în elaborarea politicilor de piață, este folosită adesea noțiunea de piata potential, care reprezintă o mărime posibilă într-un orizont de timp, în condițiile îndeplinirii cu succes a unor programe de marketing bine precizate, în cadrul cărora scenariile și prognozele de piață pot avea în vedere mai multe mărimi ți conturații ale pieței potențiale și care pe termen lung, spre exemplu, poate fi mai mică, egală sau mai mare decât piața potențiala pe termen scurt

Piața produsului, de referință este localizată întotdeuna într-un anumit spatiu geografic și socio-demografic, în care produsul se află deja în consum sau în circuitul economic, sau urmează a fi introdus curând.

Structura de piață este măsurată cu indicatorul numit cota de piață, care constituie un indicator care exprimă poziția deținută de societate comercială în cadrul pieței țintă și este un indicator mult folosit în evaluarea pieței

1.2.6. Componentele pieței

Piața ca ,,un ansamblu de relații de schimb între consumatori și producători la un anumit moment al manifestărilor lor ca participanți la diviziunea socială a muncii, un sistem al tranzacțiilor” (http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/4.htm), dispune de o componentă formată din cere și ofertă, preț și concureță.

Fig. nr.1.8. Componentele pieței în viziunea marketingului

Sursa:autor

Cererea și oferta este un modele conomicdin teoria economică dezvoltat de Antoine Augustin Cournot, publicat în1838, iar în1868 Alfred Marshalla încercat să utilizeze acest model pentru a explica economiile competitive și a face predicții asupra prețului și a cantității de bunuri produse (http://ro.wikipedia.org/wiki/Cerere_%C8%99i_ofert%C4%83).

În acest context, piața are un câmp de manifestare extrem de cuprinzător în care, pe baza corelației cerere – ofertă – preț.

Piața reprezintă rezultatul interacțiunii și acțiunii comune a celor patru factori:

cerera;

oferta;

prețul;

concurența.

Oferta reprezintă ,, cantitatea dintr-un anumit bun pe care un vânzător intenționează să o vândă într-o perioadă de timp determinată, la un anumit preț.” (Mecu, Gh., Mecu, D., G., 2011)

Termenul ofertă în domeniul economiei generale,desemnează ,, totalitatea bunurilor de vânzare existente pe o anumită piață.”( https://ro.wikipedia.org/wiki/Ofert%C4%83)

Cererea reprezintă,,nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul pietei, adică prin vânzare-cumpărare.”( http://ro.wikipedia.org/wiki/Cereres)

Cererea exprimă,,nevoia, în cadrul pieței, reflectând caracteristicile acesteia” (Bădulescu, A., David, G., 2007)

Cererea, ca volum, structura și nivel al cerințelor de consum, se schimbă de la o perioadă sau alta, având, deci, un caracter dinamic.

Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt:

nevoile;

venitul;

prețul.

Prețul conform dicționarului DexOnline prețul este ,,suma de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziționarea unui produs sau pentru un serviciu.” (http://dex.infoportal.rtv.net/~cuvant-pret.html).

În termeni generali, prețul reprezintă o sumă de bani primită sau plătită pentru cedarea, respectiv obținerea unui bun sau serviciu.

Din punct de vedere al conținutului economic, categoria economică de preț semnifică ,,expresia bănească a valorii bunurilor și serviciilor care fac obiectul schimbului pe piață, prin vânzare-cumpărare.”( Mecu, Gh., Mecu G., D., 2011)

Prețul exprimă totodată și ,,relațiile bănești ce iau naștere și se derulează între participanții la reproducția economică și socială cu privire la exprimarea în bani a valorii tuturor bunurilor și serviciilor.”

Exprimarea prin preț a valorii bunurilor și serviciilor este marcată de interdependențele ce se manifestă între preț, etalonul utilizat (moneda) și mărimea valorii bunurilor și serviciilor.

În orice economie bazată pe producția și schimbul de mărfuri sau servicii,necesitatea existenței și folosirii prețurilor nu poate fi pusă la îndoială și astfel prețurile au o menire socială, îndeplinesc anumite funcții și exercită un rol activ în economie și societate.

În general, prețurilor le sunt recunoscute două mari funcții:

funcția de instrument sintetic de măsură – a activităților economice;

funcția de pârghie economică.

Fig. nr.1.9.Funcțiile prețului în viziunea marketingului

Sursa:autor

Prețul ca instrument sintetic de măsură a activităților, mijlocește realizarea schimbului de mărfuri, evaluarea cheltuielilor de producție și a rezultatelor acesteia, și permite posibilitatea efectuării de analize privind situația economico-financiară a agenților economicei.

Funcția prețurilor de pârghie economică, rezidă din faptul că prețurile mijlocesc reglarea activităților economice și sociale la diferite nivele dederulare a activităților, atât la nivel microeconomic cât și la nivel macroeconomic, și sunt considerate pârghia economică de bază, cu conținutul cel maicomplex.

MEDIUL DE MARKETING

Mediul DE MARKETING – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

În cadrul conceptului de marketing mediul în care acționează societățile comerciale, organizațiile sau instituțiile ocupă o poziție centrală, marketingul presupunând desfășurarea activităților acestora în concordanță cu evoluția medilului economico-social, numit în literature de specialitate și mediu ambient( Dabid, G, 2017).

Noțiunea de mediu ambient , este foarte complexă, incluzând un ansamblu de factori eterogeni – de natură economică, socială, politică, științifico-tehnică, juridică geografică, demografică, factori naturali etc. – ce acționează pe plan național și internațional asupra organizațiilor indifferent de forma lor juriidică, influențând puternic relațiile cu piața și deciziile acesteia privind organizarea și coordonarea activităților economice.(ftp://81.180.68.3/Stud/ Ciclul_1/pub Carti%20bune/Economia%20intreprinderii/cap2.pdf). Astfel, o definiție a mediului ambiant trebuie să cuprindă complexitatea și multidimensionalitatea acestuia.

Mediul de marketing al societăților comerciale este constituit dintr-un ,,ansamblu de factori eterogeni de natură economică, socială, politică, științifico-tehnică, juridică, geografică și demografică ce acționează li determină pe plan național și internațional activitatea acesteia , influențând relațiile de piață” (http://teoraeco.blogspot.ro/2010/01/mediul-ambiant.html).

Mai putem afirma că mediul de marketing , în sens larg, include toate elementele exogene ale socității comerciale, de natură economică, tehnică, politică, dermografică, culturală, științifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică, educațională și ecologică, ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obținerea resurselor necesare, adoptarea și aplicarea deciziilor de realizare.

1.3.2. Componentele mediului de marketing

Mediul de marketing conform literaturii de specialitate este format și reprezintă ,,totalitatea factorilor externi (mediul extern) și interni (mediul intern) care influențează performanțele activității economice” (David, 2012).

Fig. nr. 1.10. Componentele mediului de marketing

Sursa: adaptare autor

Mediul extern, în funcție de modul în care acționează asupra activității globale al societăților comerciale, factorii implicați pot fi clasificați în următoarele mari grupe:

Micromediu (mediul extern);

Macromediu (mediul intern);

Mezomediul.

Fig. nr. 1.11. Componentele mediului de marketing

Sursa: adaptare autor

Micromediul, sau mediul extern, societăților comerciale, cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intră în relații directe, pe termen scurt și este constituit din componente care acționează direct, permanent și puternic asupra activității sale.

Micromediul societăților comerciale cuprinde:

furnizorii de mărfuri;

furnizorii de prestări servicii;

clienții;

concurenții;

furnizorii forței de muncă;

organisme publice.

Fig. nr. 1.12. Componentele micromediului în viziunea marketingului

Sursa: adaptare autor

Furnizorii de mărfuri, cuprind reprezentații diverșilor agenți economici care, în baza relațiilor de vânzare-cumpărare, asigură întreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, mașini etc.

Furnizorii de prestări servicii, sunt reprezentații firmelor sau persoane fizice care oferă o gamă largă de servicii necesare și utile realizării obiectului de activitate al societății comerciale.

Furnizorii forței de muncă, sunt toate organizațiile care oferă forța de muncă pentru întreprindere, unitățile de învățământ, oficiile de forță de muncă.

Clienții, ca element cel mai important în viziunea marketingului, după locul și rolul lor în cadrul prestației, se împart în două categorii:

clienții potențiali – cărora societatea comercială se adresează cu oferta , înaintea vânzării propriu-zise, formulând un mix corespunzător alcătuit din:

produsul oferit (oferta);

prețul de vânzare;

promovarea exterioară;

vânzarea efectivă (componentă a distribuției).

clienții efectivi – reprezintă persoanele care au achiziționat bunul economic, ori s-au decis să-l achiziționeze și care în funcție de frecvența cu care intră în contact cu firma și cu atitudinea pe care o adoptă față de bunurile economice e achiziționate, clienții efectivi se grupează în:

simplu cumpărător – achiziționează întâmplător;

client ocazional – achiziționează în anumite situații;

suporter – achiziționează periodic;

susținător fidel – achiziționează ori de câte ori este nevoie.

Concurența, reprezintă firmele care acționează în cadrul mediului de afaceri având aceeași obiect de activitate, concomitent cu alte firme, urmărind satisfacerea unor nevoi similare sau chiar identice, cu care intră în relații de concurență.

Organismele publice, sunt reprezentate de asociațiile profesionale, asociațiile consumatorilor, mediile de informare în masă, organizațiile consumatorilor etc. În această componentă se integrează și organele de stat (financiare, vamale, de justiție etc.), față de care întreprinderea are obligații legale

Macromediul ca component al mediului de marketing, cuprinde ansamblul factorilor de ordin general, cu acțiune indirectă și pe termen lung asupra activității societăților comerciale și este format din (Remeș, 2012):

mediul demografic;

mediul economic;

mediul tehnologic;

mediul cultural;

mediul politic;

mediul juridic;

mediul natural;

mediul internațional.

Fig. nr. 1.13. Componentele macromediului în viziunea marketingului

Sursa: adaptare autor

Mediul demograpfic, se poate defini prin indicatori specifici, ca: numărul populației, structura pe vârste și sex,dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorială și pe medii (urban/rural) etc. Analiza unor astfel de indicatori permite o evaluare corectă a dimensiunilor cererii potențiale a pieței întreprinderii.

Mediul economic, este format din ansamblul elementelor care compun spațiul economic în care acționează societatea comercială, cum sunt: structura pe ramuri a economiei, nivelul de dezvoltare pe ansamblu și pe fiecare ramură economică, gradul de ocupare a forței de muncă, situația financiar-valutară etc.

Mediul tehnologic, implică eforturile societății comericale atât ca beneficiar, cât și ca furnizor, în principal prin intermediul pieței și se concretizează prin intermediul unor elemente specifice, cum sunt: invențiile și inovațiile, mărimea și orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării, asimilarea de produse noi și modernizarea produselor tradiționale, reglementari vizând eliminarea sau restrângerea efectelor poluante ale unor tehnologii etc.

Mediul cultural, – este format din elemente referitoare la sistemul de valori, obiceiuri, tradiții, norme de conviețuire etc. Ele pot influența, în anumite împrejurări, decisiv asupra comportamentului consumatorilor, a segmentării piețelor, a comunicării socității comerciale cu piața.

Mediul politic, – este specific fiecărei țări și acesta influențează activitatea societăților comerciale prin componente, cum ar fi structura societății, forțele politice și raporturile dintre ele, gradul de implicare a statului în economie, gradul de stabilitate a climatului politic intern, zonal, internațional etc. Mediul politic poate deveni un factor stimulativ sau restrictiv, după caz, al unor activități de piață.

Mediul juridic, este constituit din ansamblul reglementarilor prin care este vizată, direct sau indirect, activitatea societăților comerciale.

Mediul natural – cuprinde relieful, clima etc. și influențează, într-o măsură diferită, proiectarea, organizarea și conducerea activităților economice.

Mediul international, poate avea o influență semnificativă asupra capacității societăților comerciale de a conduce afacerile în afara granițelor țării mamă. De exemplu, fluctuațiile monedei internaționale comparativ cu alte monede străine, pot influența capacitatea unei firme de a concura pe piețele internaționale (Remeș, 2012).

Mezomediul este o noțiune intermediară care devine tot mai necesară în explicarea evoluției macroeconomice care are o influenț majoră asupra activității societăților comerciale.

Mezomediul reprezintă interes în mod deosebit sistemului de conducere al societăților comreciale, pentru că permite abordarea relațiilor acesteia cu mediul său în termeni mult mai apropiați de lumea afacerilor (http://teoraeco.blogspot.ro/2010/01/mediul-ambiant.html).

O societate comercială poate face parte din următoarele sisteme mezoeconomice:

o anumită industrie;

o zonă geografică sau administrativă;

un grup de firme.

Fig.nr.1.14. Componentele mezomediului în viziunea marketingului

Sursa:autor

Aceste sisteme sunt în măsură să influențeze acțiunile, deciziile și rezultatele unei societăți comerciale și influența exercitată la acest nivel poate fi:

directă;

indirectă.

Mezomediul are un caracter general, în sensul că influențează toate societățile comerciale care aparțin aceluiași sistem.

În concluzie, putem afirma că mediul de marketing determină o multitudine de efecte asupra societăților comerciale și se manifestă prin:

adoptarea de strategii organizatorice;

multiplicarea punctelor de contact – între societate comercială și mediul ambiant – pentru sesizarea operativă și corectă a schimbărilor;

diferențierea modului de definire a atribuțiilor în cadrul activitățiloreconomice – în funcție de gradul de afectare a acestora la schimbările mediului;

definirea și adoptarea strategiilor de marketing;

creșterea rolului activ de prognoză a schimbării.

În altă ordine de idei, raporturile dintre mediu de marketing și societatea comercială firmă se manifestă cu intensitate și în ceea ce privește conceperea și exercitarea procesului de management, într-o viziune deschisă, capabilă să asigure o valorificare superioară a potențialului mediului și viziunii de marketing.

ROLUL ȘI IMPORTANȚA MARKETINGULUI ÎN DOMENIUL AGRICOL

Privind domeniul produselor agricole, marketingul are anumite particularități datorită caracterului piețelor acestor produse. Ramura marketingului specializată în problemele acestui domeniu, indiferent dacă este vorba de produse care merg în consumul industrial, sau sunt direct prezentate pentru consumul populației poartă denumirea de marketing agricol sau agromarketing.

Marketingul agricol cunoaște o serie de particularități generate de specificul activității agricole, acestea referindu-se la: dependența mai mare a producției agricole de factorii naturali și biologici, caracterul sezonier al producției vegetale, nivelul mai scăzut al peformației din agricultură etc.

În literatura de specialitate (B. Yon, 1976) sunt cunoscute elemente care dau un anumit specific marketingului agroalimentar, și anume:

marketingul a fost cunoscut mai întâi în sectorul agroalimentar și apoi generalizat în celelalte sectoare. Postul de șef de produs (care a avut și atribuții privind activitatea de marketing) a fost mai întâi introdus în firmele agroalimentare;

activitățile de marketing desfășurate pe marile piețe de consumatori privesc întotdeauna produsele alimentare;

marketingul, prin activitățile sale specifice, nu este niciodată interesat numai pentru produsele agricole sau pentru cele după o prima transformare, ci pentru cele agroalimentare;

marketingul agroalimentar nu se poate concepe numai în cadrul binomului dat de elemente "produs-piață", ci în cadrul trinomului "produs-tehnologie-piață". Aceasta întrucât în etapa actuală este foarte necesar de a integra și vedea posibilitățile de introducere a tehnologiilor de transformare a produsului agricol în comercializarea produsului în stare proaspată, dar mai ales pentru derivatele produsului respectiv;

în filiera marketingului agroalimentar există o multitudine de agenți economici care au specificitații distincte cu referire la; agentul economic primar (de regulă acesta fiind identificat cu producătorul agricol), agentul economic secundar (acesta fiind reprezentat de o cooperativă, o asociație sau o altă formă de înțelegere), agentul economic de tip întreprindere (considerat un integrator care la rândul lui poate fi integral), agentul economic monopolist sau tradițional, agenții economici prestatori de servicii și alte activități intermediare, agenții economici din sfera distribuției finale ( comercianții ).

Rolul și importanța marketingului în domeniul agricol se regășeste și se reflectă în primul rând în deciziile luate în cadrul activităților manageriale privind legătura cât mai perfectă între activitatea societății comerciale sau agricole cu dinamica și cerințele pieței.

Luarea și dreptul de a decide este un atribut al conducerii societății comerciale agricole, însă în cadrul conducerii, decizia de marketing are o însemnătate importantă și o acceptiune specială.

Obiectul deciziei de marketing în cadrul socității agricol îl constituie, atât precizarea directiilor strategice de dezvoltare a activității agricole, cât și modalitățile concrete de desfășurare a acestei activități, măsurile tactice și de promovare, necesare pentru adaptarea permanenta a activității societății agricole la cerințele pieței.

Deciziile de marketing în cadrul firmelor agricole se pot diferenția dupa natura, conținutul, sfera și durata de aplicare, cât și dupa nivelul de adoptare astfel putem distinge două mari categorii de decizii în funcția de natura obiectivelor urmărite, se disting :

• decizii strategice;

• decizii tactice.

Marketingul agricol ca conținut și rol, cunoaște o serie de particularități generate de specificul activității agricole, acestea se reflectă în:

dependența producției agricole de factorii naturali și biologici,

caracterul sezonier – al producției vegetale,

Importanța marketingului agricol, se caracterizează manifestând-se printr-un mecanism propriu, determinat de:

structurile economice din agricultură – date de formele de proprietate și de exploatație;

volumul și structura producției agricole – care determină oferta;

consumul de produse agricole – care determină cererea;

formele organizatorice ale activității de defascere – privind valorificare a produselor agricole, format din sistemul de prețuri și aspectele financiare,

cadrul legislativ cu caracter normativ – existent privind regelemnatraea activi

structurile și politicile de promovare privind producția agricolă.

Rolul marketingului în domeniul agricol, se reflectă în stabilirea principalelor coordonate ale marketingului în cadrul macrosistemului agricol, care trebuie să aibă în vedere:

luarea deciziilor privind stabilirea producților agricole;

formarea sistemelor agricole;

politica de marketing – formta din politicile produselor și prețurilor în cadrul pieței agroalimentare;

tendințele de dezvoltare în viitor a distribuției produselor agroalimentare;

promovarea vanzărilor de produse agrare și agroalimentare;

stabilirea mixului de promovare.

Sistemele de marketing în domeniul agricol, au rolul de distribuție în spațiu și timp a produselor rezultate din sistemele agrare și agroalimentare până la consumator, astfel în cadrul acestor sisteme se transferă produsele agricole și agroalimentare de bază ale producătorilor.

CAPITOLUL II

MARKETINGUL SISTEMELOR AGRICOLE

2.1.1. Sistemele agricole și agroalimentare – delimitări conceptuale

Sistemele agricole conform definițieie literaturii de specialitate ,, transformă materiile prime pe care le oferă mediul ambiant, energie solară, rezerve nutritive ale solului etc., precum și cele adăugate de om îngrășăminte, apa, energia mijloacelor mecanice etc.) în produse agricole”( Toncea, Simionescu, S. V., I. 2016).

Sisteme de agricultură reprezintă ,, unități funcționale ale biosferei, ale cadrului natural și social-economic, create pentru obținerea producției vegetale și animale, dirijate, controlate și conduse de cultivator” (https://conspecte.com/Agricultura/sisteme-de-agricultura.html).

Sistemele agricole și de agricultură, trebuie echilibrate din punct de vedere economic, dar trebuie să aibă la bază la ora actuală fundamente solide ecologice, adoptarea procedeelor de cultivare judicioasă a pământului și plantelor în dif erite condiții de climă și sol, cu menținerea unor recolte bogate și a unei productivități sporite a muncii și în cadrul sistemelor agricole în țara noastră  sunt putem identifica:

Sisteme tradiționale;

Sisteme intensive.

Fig.nr.2.1. Tipologia sistemelor agricole

Sursa:prelucrarea autor

Sistemele agricole tradiționale își desfășoară activitatea pe suprafețe mici și medii de teren, incluzând componente de chimizare și mecanizare redusă.

Sistemele agricole intensive sunt bazate și organizate pe o chimizare și mecanizare frecventă, cu consumuri mari de energie convențională ți în cadrul cărora se aplică metode industriale de cultivare pe suprafețe mari de teren.

Sistemele agroalimentar pot fi definite ca fiind un ,, ansamblu al fluxurilor bunurilor și seviciilor ce contribuie la satisfacerea nevoilor consumatorilor în limitele unui spațiu geografic regiune țară, entitate supranațională iar pe de altă parte ca o rețea interdependentă de agentul economic (intreprinderi și instititiții financiare, organizații publice implicați în fluxul produselor agroalimentare.”

Simplificat, acest sistem cuprinde următoarele verigi:

aprovizionarea agriculturii și industriei alimentare;

agricultura;

industriile agricole și alimentare;

distribuția en-gros și en-detail ale produsele și materiile prime agroalimentare;

consumurile casnice și colective.

Fig.nr.2.2. Sistemul agroalimentar

Sursa:prelucrarea autor

Din schema de mai sus privind componentele sitemului agroalimentar, se poate deduce că ca aceasta este constituit dintr-un ansamblu de agenți economici care contribuie la satisfacerea cererii de bunuri și servicii alimentare și cadrul teritoriului național și pieței internaționale

Sistemele de marketing în cadrul celor două sisteme, au rolul de distribuție în spațiu și timp a produselor rezultate din sistemele agricole și agroalimentare până la consumator și în cadrul acestor sisteme se transferă produsele agricole și agroalimentare de bază ale producătorilor. Iar volumul volumul serviciilor și activităților de marketing, cum sunt ambalarea, depozitarea, transportul, promovarea și disribuția etc., depind de aspectul calitativ și fizic al produselor agricole și/sau agroalimentare marketate.

2.2. MARKETINGUL SISTEMELOR AGRICOLE

2.2.1. Marketingul agricol – delimitări conceptuale

În economia contemporană asistăm la un fenomen de integrare, în domeniul agricol și alimentar, fapt care condus la apariția și dezvoltarea conceptului de marketing agroalimentar.

La baza apariției și dezvoltării conceptului de marketing în sectorul agricol , stă comportamentul de consum alimentar al populației, ca rezultatul transmiterii pe verticală, de la o generație la alta, a obiceiurilor de consum, fapt ce a impus tuturor actorilor de pe piață eforturi susținute de adaptare la specificul lor local.

Astfel putem afirma ca apariția și dezvoltarea marketingului în sectorul agricol este generată de fenomenul de schimbare a diferitelor modele de consum ale populației, fapt care are efecte majore asupra modului de organizare atât a producției cât și a distribuției produselor agroalimentare.

Pornind de la aspectele de mai sus în concordanță cu definițiile date marketingului, specialiștii în domeniu definesc marketingul agrar ca fiind ,,un întreg sistem de activități economice ce vizează programarea și realizarea producției, stabilirea prețurilor, elaborarea și implementarea deciziilor în domeniul distribuției și promovării produselor agrare, cu scopul de a satisface în cele mai bune condiții cerințele consumatorilor actuali și potențiali, concomitent cu creșterea profitabilității întreprinderii”(Timiraș, C., L., 2012).

O definiție dat marketingului agricol în literatura de specialitate definește ca fiind un ,,proces care face din ramurile de specializare a marketingului, care a apărut și s-a intensificat în urma necesităților și particularităților existente în vederea armonizării domeniului agricol cu cel alimentar, determinând abordări și aplicații concrete în concordanță cu diferite zone de aplicație concretă ale acestuia” (Alecu, I., 2011)

Marketingul aplicat în cadrul sistemelor agricole, se referă la activitățile ce au drept scop programarea producției și comercializarea produselor agricole cât și a produselor agroalimentare ca rezultatele acestui proces și cuprinde un ansamblu coerent de activități practice, programate și organizate care urmăresc întregul circuit al produselor agricole și agroalimentare, din faza de programare și realizare a producției agricole până în faza în care produsele alimentare ajung pe masa consumatorului final (David, G.,2014) .

Marketingul agricol deseori aste asimilat și utilizat în cadrul marketingului agroalimentar și este definit împreună cu aceasta cum este și în definiția dat de specialistul în domeniu Prof. Mihai Diaconescu ca fiind ,,ansamblul de activități, tehnici, metode și procedee cu ajutorul cărora oferta de produse agricole și agrolimentare este ajustată în funcție de schimbările cererii, în scopul maximizării satisfacerii consumatorilor, prin punerea la dispoziția acestora a mărfurilor dorite în cantitatea și calitatea cerută, precum și la timpul și locul potrivit, dar și al optimizării profitului cuvenit producătorilor și comercianților”(Diaconescu, M., 2009).

O definiție importantă dată marketingului agricol definește aceasta ca fiind ,,un domeniu distinc al marketigului care vizează, studiul de piață și programarea producției agricole, elaborarea și implementarea strategiilor de marketing și a unor strategii de promovare privind distribuția produselor agricole și agroalimentarea în concordanță cu cerințele și satisfacția pieței, agențiilor economici și consumatorii , după caz, generând rentabilitatea tuturor actorilor implicați”(David, G., 2012).

2.2.2. Rolul și importanța marketingului în sistemele agricole

Marketingul agricol, au un rol foarte important în procesul de concentrare și programarea producției agricole, pe baza unor studii și evaluări de piață.

Rolul de optimizare a marketingului agricol derivă din complexitatea și diversitatea activităților de valorificare a produselor din punct de vedere tehnologic cât și organizatoric și poate fi structurat prin intermediul marketingului, prin divizarea și stabilirea activităților în diferite tipuri de subsisteme de cultivare, prelucrare, păstrare,transport, ambalare și vânzare etc., astfel ca un produs agricol să se poate fi coordonat eficient având la bază un anumit studiu de marketing.

Rolul integrator al marketingului agricol este determinat necesitatea integrării întregului proces format din ansamblul de activități specifice producției agricole: aprovizionare, producție, prelucrare, transport, manipulare, depozitare, distribuire, în cadrul căruia marketingul agricol care realizează o sincronizare mai bună a activităților de producție cu cea de valorificare a produselor agricole în concordanță cu cerințele de consum din cadrul pieței, care constituie concepția fundamentală în domeniul marketingului agricol.

În prezent, marketingul în domeniul agricol și agroalimentar la nivel național vizează încadrarea și armonizarea producției, a cererii și ofertei de produse agricole și alimentare, în concordanță cu restricțiile impuse de integrarea treptată a sectorului agroalimentar din România în marea economie agroalimentară a Uniunii Europene.

2.2.3. Domeniul și nivele de aplicare ale marketingului agricol

În ceea ce privește domeniul de aplicare, marketingul produselor agricole, vizează produsele agricole, animale sau vegetale care sunt destinate alimentației umane, industriei, industriei agroalimentare, materialului săditor, sau pentru nutriția animelor.

Nivelele de aplicare în funcție de nivelul de organizare economică a marketingului în domeniul agricol sunt ( David, G., D.2014):

macroeconomic – în cadrul căruia marketingul vizează ansamblul activităților implicate în fluxul produselor agricole și agroalimentare , în cadrul circuitului producătorii agricoli – intermediari – prelucrarea și consumatorii finali, în condiții de eficiență și având în vedere asigurarea celor mai bune condiții de siguranță și securitate alimentară populație;

microeconomic- în cadrul căruia marketingul vizează ansamblul activităților la nivelul întreprinderilor implicate în procesul de producție și comercializare a produselor agricole și agroalimentare în condiții de eficiență maximă tuturor agenților economici implicați în domeniu agroalimentar;

global – în cadrul căruia odată cu apariția globalizării, marketingul apare ca o nouă categorie prin trecerea marketingului agricol și agroalimentar în marketing societal, având ca drept scop „satisfacerea necesităților prezente și viitoare ale societății”.

Fig.nr.2.3. Nivelele de aplicare a marketingului agroalimentar

Sursa: David, G., Marketing Agroalimentar, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2014

Marketingul agricol împreună cu marketingul agroalimentar prezintă diverse particularități în concordanță cu nivelul de aplicare dar scopul final, indiferent de nivelul de aplicare este satisfacția consumatorului și creșterea profitabilității agenților economici implicați.

2.3. MIXUL DE MARKETING AGRICOL

2.3.1. MIXUL DE MARKETING – CONCEPT AL TEORIEI MODERNE A MARKETINGULUI

Concept esențial al teoriei moderne a marketingului, mixul de marketing reprezintă "ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piața țintă reacția dorită” (Ph. Kotler, 2008).

Mixul de marketing clasic reunește proprietățile caracteristice ale societăților comerciale, respectiv elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influența cererea pentru produsul, serviciul sau său în general, și anume:

produsul;

prețul;

plasamentul;

promovarea.

Fig.nr.2.4. Cei 4P ai mixului de marketing

sursa:autor

Cei „4P” constituie variabilele cheie prin care societatea comercială, a poate acționa în vederea obținerii impactului maxim asupra pieței tint și reflectă modul în care sunt antrenate  diferite componente ale resurselor de care dispune pentru obținerea efectelor scontate, având ca rezultat finalprofitul.

Produsul este înțeles ca un ansamblu coerent de avantaje și funcții în favoarea consumatorului, indiferent că vorbim de un produs fizic sau unul intangibil, se presupune buna proiectare a acesteia, fundamentat pe o cercetare privind preferințele de consum și cunoașterea exacta care sunt beneficiile și cum se diferențiază de alte produse prin ansamblul de elemente materiale și nemateriale care îl formează.

Prețul ca expresia bănească a valorii produsului, este un element important care poate stimula sau frâna desfacerea acesteia. Prețul ca instrument sintetic de măsură a activităților, mijlocește realizarea schimbului de mărfuri, evaluarea cheltuielilor de producție și a rezultatelor acesteia, și permite posibilitatea efectuării de analize privind situația economico-financiară a agenților economici. Funcția prețurilor de pârghie economică, rezidă din faptul că prețurile mijlocesc reglarea activităților economice și sociale la diferite nivele dederulare a activităților, atât la nivel microeconomic cât și la nivel macroeconomic, și sunt considerate pârghia economică de bază, cu conținutul cel mai complex la baza formării căruia trebuie luat de seamă marja de profit, cererea și oferta, costurile de marketing și mulți alți factori trebuie luați în considerare atunci când decide prețul.

Distribuția este drumul parcurs de produs, bun economic, de la producător până la consumatorul final sau utilizatorul final. Distribuția servește punerea bunurilor economice la dispoziția consumatorului, deoarece pentru a fi cumpărate, produsele trebuie să fie în locul și la momentul dorite de cumpărător. Distribuția prin traseul bunurilor este realizată prin intermediul unor canale de distribuție, care sunt grupuri de organizații independente, în cadrul cărora sunt direcționate produsele sau serviciile către consumatori sau utilizatori industriali. Participanții în cadrul canalelor de distribuție pot fi numite generic intermediari sau distribuitori și aceștia pot fi de două tipuri: angrosiști, cei care cumpără produse în cantități mari pentru a le revinde unor vânzători și detailiști, cei care vând produsele clienților.

Promovarea ca unul din domeniile cele mai empirice ale acțiunii marketingului, se exprimă în ansamblul de acțiuni și mijloace de informare și atragere a cumpărătorilor potențiali sau publicului țintă după caz, către întreprindere sau organizație, în vederea satisfacerii nevoilor și dorințelor acestora și implicit a creșterii eficienței economice a activității întreprinderii sau creșeterea notorietății instituției. Promovarea cuprinde următoarele instrumente de realizare: relațiile cu publicul, publicitatea, promovarea vânzărilor, vânzările directe, manifestărie promoționale , etc.

Mixul de marketing, format din acest set de variabile controlabile de către întreprindere, cunoscut și sub numele de cei „4P” (produs, plasament, preț, promovare) are rolul de a detalia strategiile de marketing și de a influența piața în vederea asigurării eficienței maxime. Toate componentele mixului de marketing își au importanța lor și în ansamblul lor, ele permit un succes sau insucces a organizației și activității acesteia.

2.3.2. Mixul de marketing agricol

Mixul de marketing agricol , exprimă totalitatea acțiunilor și mijloacelor sistemului agricol, care au ca scop îndeplinirea obiectivelor de marketing prestabilite. Acțiunile întreprinse în cadrul interacțiunilor elementelor specific mixului agricol, cuprind utilizarea mijloacelor specifice de markting, având în vedere în mod convențional următoarele patru politici esențiale privind:produsul, prețul, distribuția și promovarea.

2.3.2.1. Produsul – în viziunea marketingului agricol

Conform definiției date de specialiștii români produsul agricol este ,,acel produs care are ca sursă de proveniență producția agricolă, provine din sol, sau este rezultatul unei asimilări biologice, și este destinat consumului uman sau industriei ”(Țimiraș, L., 2008).

Produsul agricol, destinat consumului uman pentru a deveni produs agroalimentar, trebuie să suporte mai multe transformări, dintre care patru sunt principale (David, G., 2012):

transformarea fizică (laptele în brânză);

transformarea de dimensiune (segmentare și ambalarea);

transformarea în timp (grâul recoltat în toamnă devenit pâine în iarnă);

transformarea în spațiu (porumbul dulce, recoltată la o regiune devine disponibilă într-un lanț de magazine).

Pornind de la definiția de mai sus, putem constata că produsul agricol și agroalimentar cuprinde pe lângă substanța materială și întreaga ambianță care îl înconjoară. Astfel, produsul agroalimentar, pe lângă rolul esențial fiind aceala de a asigura substanțele nutritive necesare desfășurării normale a proceselor metabolice, are o semnificație mult mai complexă, compusă de componentele intangibile care înconjoară și care împreună, cu elementele corporale formează ceea ce numim produs total agroalimentar.

În cadrul concepției de marketing agricol, componentele care definesc produsul, se pot clasifica astfel:

corporale;

acorporale;

comunicații cu privire la produs;

imaginea produsului.

Fig.nr.2.5. Componentele produsului agricol

Sursa: DAVID, G., Marketing Agroalimentar, Note de curs, U.V.V.G.Arad, 2014

Componentele corporale a produslui agricol , cuprind totalitatea conținutului fizic al produsului, fiind alcătuit din ansambulul următoarelor categorii: tipul produsului, , umiditatea, impuritățile, corpurile straine, dimensiunile, greutate, factori de rezistență, etc.

Componente acorporale ale produsului agricol , totalizează următoarelor elemente cum ar fi: denumirea produsului, soiul, marca dacă este un produs înregistrat, în mod special la materialul săditor, prețul, licență de producție sau de comercializare, etc.

Comunicații cu privire la produsul agricol , este format din totalitatea mesajelor transmise de către producător sau distribuitor, destinat cumpărătorului potențial sau final, cu scopul poziționării produsului agricol pe piață,realizat în cadrul utilizării diverselor mesaje și instrumente de marketing și de promovare cum ar fi: publicitatea, diverse tehnici de promovarea vânzărilor în cadrul marketingului direct de obicei, sau la locul vânzării, promoții etc.

Imaginea produsului agricol este cel important component și este format din totalitatea reprezentărilor mentale de natură cognitivă, afectivă, socială și personală ale produsului în rândul cărătorului final , fiind un element de influențare în mod hotărâtor privind succesul unui produs agricol pe piață, producătorii și distribuitorii fiind nevoiți să facă eforturi în vederea creării unei imagini pozitive și clare în rândul publicului țintă.

Pentru ca produsele agricole, să fie considerate satisfăcătoare pe piață, este necesar păstrarea unei standard cu caracter permament, atât în în circuitul de consum cât și în cel industrial sau material săditor, sub aspectul calitativ.

2.3.2.2. Prețul – în viziunea marketingului agricol

Prețul produselor agricole, indiferent de destinația lor ca materie primă sau pentru prelucrae în industria agroalimentară, sau ca material săditor, prezintă o serie de particularități și este influențat și determinat de:

dimensiunea și tipul sistemelor agricole – care influențează semnificativ costurile de producție;

destinația produselor agricole – prin diferențe de caliate destinat diferitelor domenii de utilizare;

caracterul sezonier al producției agricole – costurile de depozitare influențând prețul;

raportul între cerere și oferta – produse agricole de pe piață.

Datorită faptului că produsele agricole au diferite destinații cum ar fi industrie, industria agroalimentară, nutriția și furajare, producție material săditor se impune o abordare diferențiată al prețului.

Prețul produselor agricole este didactă de relația cererea-oferta la un moment dat pe piați și caracterul sezonier a acesteia, prezentând fluctuații majore în acest sens.

Prețul produselor agoalimentare, rezultate în urma prelucrării la nivel industrial, nu se remarcă prin fluctuații valorice majore sau de multiple particularități, față de caracteristicile și modul de formare a prețurilor bunurilor de consum, în general.

Prețul produselor agricole furajere sunt relativ constatante și nu prezintă fluctuații mari privind prețul ofertelor, diferențe majore se pot înregistra legat de cantități.

Prețul semințelor și materialului săditor este foarte diferit în funcție de soiuri valoroase și productiv omologate pentru a fi cultivate în Romania și se diferă în funcție garanție totală în ceea ce priveste: autenticitatea; starea fitosanitare; valoare culturală, etc.

Clasificarea prețului în viziunea marketingului agricol se poate realiza în funcția de segmentele pieței , astfel distingem prețul pieței destinat:

intermediarilor – preț en-gros;

industriei de prelucrare – preț contractat;

cumpărătorilor finali – preț en-detail.

După modul de formare a prețurilor produselor agricole la nivelul piețelor en-gros, în cadrul produselor agroalimentare există piață două opțiuni:

prețul de contractare;

prețul liber.

Prețul de contractare este rezultatul negocierilor directe între producătorii agricoli și procesatorii din industria alimentară, sau după caz, întreprinderile specializate în colectarea produselor agricole, negocieri care au loc deja în perioada premergătoare însămânțărilor agricole

Prețul liber este rezultat în urma negocierilor din perioada premergătoare sau imediat după recoltare. Acest tip de preț, implică un grad ridicat de risc pentru ambele părți, fiind rezultatul confruntării directe a cererii și ofertei de pe piață la momentul încheierii contractelor.

După modul de formare a prețurilor la nivelul piețelor en- detail principalele opțiuni strategice sunt:

strategia prețului înalt sau de “smântânire”;

strategia de penetrare a pieței.

Strategia prețului înalt este specifică producătorilor care se adresează pieței cu produse noi, inovative sau cu caracter de raritate, adresate anumitor segmente de consumatori sau produse festive, produse al căror consum este doar ocazional.

Strategia penetrării pieței, este specifică produselor de consum curent, nediferențiate, având caracter de abundență pe piață și strategia principală constă în practicarea unor prețuri reduse la punerea produselor pe piață cu caracter temporar, reprezentând un real avantaj pentru producător.

Opțiunea producătorilor în funcție de cele două alternative poate fi influențată de mai mulți factori cum ar fi: gradul de noutate , caracterul de raritate, destinația în consum, opțiunea consumatorilor căruia se adresează, etapa din ciclu de viață în care se află produsul.

2.3.2.3. Ditribuția – în viziunea marketingului agricol

În domeniul produselor agricole distribuția se referă la ,, traseul pe care produsele agricole îl parcurg de la “poarta” producătorului agricol, până când ajung la destinația lor de consum, prelucrare sau redistribuire.

În vederea realizării distribuției produselor agricole există procesul de distribuție este format din:

participanți;

canale;

operațiuni;

aparat tehnic.

Fig.nr.2.6. Elementele distribuției în viziunea marketingului agricol

Sursa:autor

Participanți în cadrul distribuției, care contribuie la deplasarea succesivă a produselor agricole, sunt formați din:

producători agricoli;

intermediari;

procesatori din industria alimentară.

Operațiunile privind distribuția produselor agricole, sunt activitățile desfășurate prin care se realizează transferul drepturilor de proprietate asupra produselor prin actul de vânzare- cumpărare și totalitatea proceselor operative la care sunt supuse produsele agricole în traseul lor spre cumpărător, format din: transport, stocare, depozitare, manipulare, sortare, preambalare, condiționare, expedierea și recepția produselor, etc.

Aparatul tehnic din cadrul distribuției produselor agricole, este constituit din rețeaua de unități, dotări, personalul implicat în realizarea procesului..

Distribuția produselor agricole este un domeniu deosebit de complex și este dat de particularitățile producției agricole:

sezonalitatea și perisabilitatea producției;

dispersarea geografică și economică a producătorilor agricoli;

inelasticitatea cererii – în raport cu prețul produselor sau în raport cu veniturile populației;

caracterul rigid al ofertei – în raport de cererea manifestată pe piață.

Caracteristicile de mai sus generează dificultăți în distribuția produselor agricole, prin operațiunea de colectare, transport, păstrare și conservare a produselor.

Canalele de distribuții, utilizate în cadrul distribuției produselor agricole pe piața internă, pot fi:

canal direct;

canal scurt;

canal lung.

Canul direct de distribuție este un canal fără intermediari este specific produselor agricole comercializate în stare proaspăt recoltată, specific produselor agricole perisabile direct către industria de prelucrae sau consumatorii finali, se poate reprezenta conform figurii de mai jos:

Fig.nr.2.7. Canal direct de distribuție

Sursă:autor

Canalul direct de distribuție, este utilizat și de către intermediari care asigura materialul săditor și cumpără producția sau în cazul producție contractate.

Canalul scurt de distribuție, este specific produselor agricole perisabile și presupune existența unei singur intermediar între producător șicumpărător final, fiind utilizat de obicei de către producătorii agricoli, care vând produsele prin grosiști, sau industriei de prelucrare agroalimentară:

Fig.nr.2.7. Canal mediu de distribuție

Sursă:autor

Canalul mediu este utilizat de asemenea în situația în care produsele agricole sunt destinate prelucrării la nivel industrial, și sunt contractate de distribuitorii, care revând industrie de prelucare.

Canalul lung de distribuție, este specific distribuției produselor agroalimentare de consum, fiind distribuite prin intermediul canalului lung cu mai mulți intermediari, care se interpun între producători agricoli și consumatori.

Fig.nr.2.8. Canal lung de distribuție

Sursă:autor

În cadrul canalelor lungi creșterea numărului de intermediari presupune, în general, creșterea numărului de operațiuni de încărcare – descărcare, depozitare, etc., precum și a timpului necesar pentru ca produsele să ajungă pe masa consumatorilor finali.

Utilizarea canalelor de distribuție, indiferent de tipul lor asigură dispersia produselor agricole de la distanțe mici la la distanțe mari, față de locul de producție, participanții asigurând managementul stocurilor în vederea distribuției neîntrerupte.

2.3.2.4. Promovarea – în viziunea marketingului agricol

Activitatea de promovare în cadrul marketingului agricol, este specifică produselor agricole și agroalimentare și este relativ identică cu promovarea celorlalte categorii de bunuri economice, diferența constând în importanța instrumentelor promoționale deținute și utilizate la nivelul mixului promoțional.

Mixul promoțional, conform literaturii de specialitae este format instrumentele acesteia numit cei 7 P, ilustrat în cadrul figurii de mai jos:

Fig. nr. 2.9. Instrumentele mixului promoțional

Sursa: David, G., Tehnici promoționale, Editura Romflair, Oradea, 2008, pag.78

La rândul lor, fiecare dintre aceste componente dispun de procedee, tehnici și mijloace specifice de acțiune în cadrul marketingului agricol.

Publicitatea este activitatea cea mai frecvent utilizată și în cazul produselor agricole contribuind în general la publicitatea și promovarea privind imaginea sistemelor agricole, reflectat prin dimensiunea și calitatea solurilor lucrate și tehnologie aplicate la obținerea calității produselor agricle, contribuind cu un rol însemnat la influențarea cererii. Ca medii publicitare sunt utilizate: siteurile sistemelor agricole, afișele și panourile publicitare, inscripiționarea utilajelor agricloe și cel de transport etc. Publicitatea în general, precum și publicitatea produselor agricole este reglementată fie la nivel național sau chiar regional.

Relațiile publice utilizate în cadrul promovării produselor agricole, fiind de natură emoțională, exploatează trăsăturile și resorturile emoționale ale publicului țintă și această formă a publicității are un efect incontestabil în cazul relatărilor privind succesul activității agricole în cadrul presei sau emisiunilor tv.

Marca, are un important rol promoțional și în cazul produselor agricole protejate, oferind avantaje reale, atât producătorilor cât și cumpărătorilor. Rolul promoțional al mărcii, ca rezultat de grafică și mesajul transmis, constituie un mijloc de identificare și recunoaștere și distincția produsului agricol , oferind posibilitatea cumpărătorului orientarea relativ simplu printre alte oferte existente pe piață de același fel, numeroase în cazul materialului săditor de exemplu. Importanța acordată, în ultimul timp, aspectelor de natură ecologică, inclusiv în domeniul agricol , a dus la apariția mărcilor sau simbolurilor ecologic, atestând atenția deosebită acordată de către utilizatori securității și sănătății consumatorului și mediului ambiant(Caramida, C.. 2013).

Ambalajul, ca componenta mărcii, în mod special la producția materialului săditor, are rolul de a facilita recunoașterea și determinarea produsului, prin forma, dimensiunea și culoarea acestuia, cu condiția să fie stabilă și să nu suporte modificări la intervale scurte de timp.

Promovarea vânzărilor având scopul principal, stimularea și creșterea cererii pentru un produs agricol este, utilizată pe scară largă și în cadrul activității de promovare, oferind avantaje temporare prin determinarea creșterii vânzărilor și atragerea cumpărătorilor altor produse similare prind diverse tehnici cum ar fi: reducerea prețurilor, vânzările grupate, cadouri promoționale, etc.

Forțele de vânzare în cadrul produselor agricole, este dată de organizarea și dotarea sistemului agricol și care împreună cu personalul și managementul acestuia, care are un rol determinant în producția și promovarea produselor agricole.

Vânzările directe reprezintă ansamblul tehnicilor de promovare prin organizarea comunicație promoționale utilizate în prezentarea produsului agricol, având drept misiune principală comercializarea efectivă, prospectarea și impulsionarea vânzărilor printr-un contact permanent și nemijlocit cu cumpărătorii potențiali și astfel eficiența vânzărilor directe joacă un rol esențial în succesul sau eșecul comercial al produselor agricole (Popescu, 2003).

Manifestările promoționale sunt realizate prin participare sau organizarea unor evenimente cu scop promoțional, cum ar fi participarea la târguri și expoziții, sau în cadrul sistemului agricol, etc.

Indiferent de instrumente promoționale utilizate, activitatea promoțională se practică cu scopul de a stimula cererea produselor agricole, creșterea vânzărilor și notorietății producătorilor agricoli.

2.4. STRATEGII DE MARKETING AGRICOL

Strategia de marketing agricol,  are obiectivul de creștere a vânzărilor produselor agricole și realizarea unui avantaj competitiv durabil al sistemului agricol.

Strategia de marketing agricol include toate activitățile de bază și pe termen lung în domeniul marketingului care se ocupă cu analiza situației inițiale al sistemului agricol și formularea, evaluarea și selectarea strategiilor orientate către piață, care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor acesteia. Strategia de marketing agricol poate să difere în funcție de profilul sistemulu agricol și produsele agricole cultivate.

Strategiile de marketing agricol în primul rând sunt în corespundere cu elementele mixului de marketing care trebuie corelat cu tendințele și dinamica pieței în funcția relației de cere-ofertă.

Strategiile de marketing agricol în concordanță cu elementele mixului de marketing și alternativele strategice sunt prezentate în cadrul tabelului de mai jos:

Sursa:prelucrare autor

Pe lângă aceste strategii fundamentale în cadrul strategiilor de marketing agricol trebuie există alte multiăle opțiuni strategice printer care trebuie avute în vederea strategiile de dezvoltare în viziunea marketingului care poate viza atât dezvoltarea produselor agricole cât și dezvoltarea exploataților agricole, ale sistemelor de distribuție și promovarea produselor agricole.

CAPITOLUL III

ANALIZA MARKETINGULUI PRODUSELOR AGRICOLE ÎN CADRUL S.C.AGROSPIC APA S.A.

3.1 PREZENTAREA GENERALĂ ASOCIETĂȚII AGRICOLE AGROSPIC APA

3.1.1. Datele de identificare și cadrul juridic de funcționare a Societății Agricole Agrospic APA

Tabel nr. 3.1.

Detalii de identificare ale S.A. Agrospic APA

Sursa: Internă

Societate Agricola Agrospic APA, a luat ființă din necesitatea proprietarilor de terenuri agricole de a se asocial în anul 1992, pe legii 36/1991, fiind înregistrată la Judecătoria Satu Mare sub numărul 12/A, ÎN Registrul Societăților Agricole și este înregistrat la Registrul Comerțului începând cu data de 18 Martie 1993.

Img.nr.3.1. Certificatul de Înregistrate Fiscală S.A.Agrospic APA

Sursa:internă

Pe baza unui protocol semnat de CAP APA și Societate Agricola Agrospic APA la data de 15 noiembrie 1992, a preluat o parte din activele fostul CAP și astăzi pe lângă terenurile agricole preluate de la fostul CAP , deține terenuri proprii și terenuri agricole în arendă.

Societatea Agricolă Agrospic APA are un capital socal de 36.268, 10 ron și ăși desfășoară activitatea pe baza contractelor de asociere pe o suprafață de 510 ha teren arabil.

În cea ce privește organizare și coordonarea activităților în cadrul S.A. Agrospic APA, este realizat de Gulyas Vasile președinte și de cei șase membri, conform extrasului de mai jos:

Img.nr.3.3. Certificatul Societatea Agricolă Agrospic APA

Sursa:internă

În cadrul Societatea Agricolă Agrospic APA , există diverse departamente, conform domeniilor de activitate și care sunt coordonate de responsabilii nominalizate.

3.1.2. Localizarea Societatea Agricolă Agrospic APA

Fig. nr. 3.1. Localizarea Societatea Agricolă Agrospic APA

Sursa: autor

Sociatatea Agricolă Agrospic APA are sediul social în județul Satu mare, comuna Apa , str. Principlă nr.332 și își desfășoară activitate la raza comunei și vecinătatea acesteia.

3.1.3. Domeniul de activitate și profilul S.A. Agrospic APA

Societatea Agricolă AGROSPIC APA, conform Codului CAEN 111, are obiect principal de activitate – Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe.

Pe parcursul anilor, odată cu dezvoltarea facerii, activitatea Sociatății Agricole Agrospic APA , a fost extinsă și diversificată astfel la ora actuală, ăși desfășoară următoarele activități în doemniul agricol:

cultura cereală;

material săditor – produce, prelucrează și comercializează – semințe tratate, certificate și etichetate;

zootehnie – crește anula 15—de capete porcine.

Fig.nr.3.1. Domeniile de activitate desfășurate în cadrul Societatea Agricolă Agrospic APA

Sursa:internă

Activitatea Societății Agricole Agrospic APA este regelementată de legea 36 /1992 privind organizarea și funcționarea societăților agricole și este desfășurat pe baza Autorizației de Funcționare eliberat de Primăria Comunei Apa, conform imaginii de mai jos:

Img.nr.3.2. Autorizația de funcționare Societatea Agricolă Agrospic APA

Sursa:internă

Activitatea privind cultura vegetala și cultivarea diferitelor soiuri cuprind următoarele cereale și suprafețe:

porumb – 260 ha

floarea soarelui-45 ha

soia-28 ha

Cereale Paioase din care:

Grâu-110 ha

Orz-10

triticale-20

Ovaz-10

Rapita -100 ha

Fig.nr.3.2. Componentele culturii vegetale din cadrul Societatea Agricolă Agrospic APA

Sursa:autor

Activitatea de zootehnie este materializată în cadrul fermei procine, unde se cresc annual în jur de 1500 de capete.

Activitatea privind producția, prelucrarea și comercializarea seminețelor este o activitate mai recentă, reglementată forte strict de Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante și este realizată în colaborare cu centrele și instituții de cercetare agricole cu care S.A.Agrospic APA are contracte de parteneriat încheiate, cum sunt:

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea ;

Stațiunea de Cercetare –Dezvoltare Agricolă Livada;

Stațiunea de Cercetare –Dezvoltare Agricolă Turda.

Activitatea de producție, prelucrare și comercializarea semințelor și materialului săditor, cultivat în cadrul Societatea Agricolă Agrospic APA, de cea mai bună calitate cuprinde următoarele următoarele culturi:

grâu;

porumb;

orz;

triticale;

soia.

Fig.nr.3.3. Tipul semințelor cultivate ca material săditor în cdaru Societatea Agricolă Agrospic APA

Sursa:internă

Activitatea de producție, prelucrare și comercializare al semințelor cultivate, necesită conform reglelemntărilor legale necesită autorizație, pentru fiecare etapă în parte, astfel Societatea Agricolă Agrospic APA , dispune de următoarele autorizații în vederea desfășurării activității:

Img.nr.3.3. Autorizațiile Societății Agricole Agrospic APA în vederea producției, prelucrării și comercializării semințelor

Sursa:internă

Pe baza autorizațiilor de mai sus, Societății Agricole Agrospic APA, poate desfpșura activitatea în domeniul producției, prelucrării și comercializării semințelor și materialului săditor cu respectarea procedurilor legale și de cultivare.

Activitatea de producție este desfășurată pe baza cumpărării semințelor de bază și prebază de la partenrii de mai sus, ca multiplicator de soi și hibrizi, cu care Societății Agricole Agrospic APA colaborează de ani de zile, datorită faptului că realizează performanță în producerea materialului săditor, adaptat climei din România și zonei noastre , în producerea semințelor de cea mai bună cilitate garantată.

Pentru multiplicarea soiurilor cumpărate, multiplicatorul Societății Agricole Agrospic APA are nevoie să încheie contract în vederea obținerii acordului de multiplicare cu centrul sau institutul detonator și totodată să plătească o redevență pentru suprfața cultivată.

În vederea legalizării activității și punerea pe piață a semințelor cultivate Societății Agricole Agrospic APA are obligația să anunțe Inspectoratul Teritorial de Calitatea Semințelor și Materialului Săditor, pentru activitatea de multiplicare și să prezinte certificatul de calitate și de origine al materialului săditor de bază.

În cadrul acestei activități, Societății Agricole Agrospic APA, are obligația să respecte toate normele legale ți tehnologia de lucru în vigoare,pentru multiplicarea seminței de bază C1 și C2, însoțite de Certificatele de Calitate eliberate de Inspectoratul Teritorial de Calitatea Semințelor și Materialului Săditor.

3.2. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING ÎN CADRUL

SOCIETĂȚII AGRICOLE AGROSPIC APA

3.2.1. Analiza rolului și funcținii de marketing în cadrul Societății Agricole Agrospic APA

Rolul marketingului în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, se regăsește și se reflectă în stabilirea principalelor coordonate ale marketingului în cadrul sistemului agricol , care are în vedere cu caracter permanent :

studiul de piață – ca funcție de bază al marketingului;

luarea deciziilor – privind stabilirea culturilor și programarea producților agricole;

stabilirarea politicii de marketing – formată din politicile de produs, preș, disribuție și promovare;

elaborarea strategie de dezvoltare și tendințele de dezvoltare – privind atât dezvoltarea produselor și asociației agricol;

promovarea vânzărilor produselor agricole;

stabilirea activității de promovare.

Fig.3.4. Rolul marketingului în cadrul Societății Agricole Agrospic APA

sursa:autor

Activitatea de marketing în cadrul Societății Agricole Agrospic APA are rolul de proiectare , distribuție și promovare în spațiu și timp a produselor agricole rezultate.

Funcția de marketing în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, are o valoare strategică și se referă, cu precădere, la aspecte care activitatea de producție și desfacere și se reflectă în :

prospectare a pieței de vânzare;

proiectarea mijloacelor și eforturilor interne – în vederea armonizării și eficientizării activității.

Fig. nr. 3.5. Rolul funcțiunii de marketing în cadrul Societății Agricole .Agrospic APA

Sursa: adaptare autor

Prospectarea pieței, ca funcțiune principală a activității de marketing este realizată prin investigarea și identificarea nevoilor de consum și cererii prezente și viitoare, determinând culegerea informațiilor referitoare la piețele prezente, potențiale sau viitoare, care asigură flux sistematic de informații necesare pentru fundamentarea deciziilor de strategice și de marketing în cadrul S.A.Agrospic APA.

Proiectarea mijloacelor și eforturilor interne, în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, vizează stabilirea activităților de marketing, astfel încât să se obțină un profit maxim în condiții de satisfacere cât mai completă a cererii și așteptărilor clienților și partenerilor.

3.2.2. Analiza viziunii – misiunii și valorilor din cadrul Societății Agricole Agrospic APA

Viziunea Societății Agricole Agrospic APA este crearea unui brand local românesc de top în producția semințelor și materialului săditor agricol în cultura vegetală, creșterea profitabilă, prin inovație și excelență antreprenorială, care se reflectă prin importanța acordată acestor grupe de produse agricole, prin individualizarea ofertei, calitate și promtitudine.

Misiunea firmei Societății Agricole Agrospic APA este:

să devină prima alegere al agriculturilor zonali – la achiziția materialului săditor;

satisfacerea nevoilor agricultorilor zonali – care cred în valorile romanesti, oferindu-le produse agricole accesibile, obținute prin folosirea materiei prime autohtone de cea mai buna calitate, certificate și atestată prin standarde înalte producție și prelucrare;

valoare adăugată și respect pentru client, furnizorii și partenerii asociației;

confort și dezvoltare continuă pentru angajați.

Fig. nr. 3.4. Misiunea Societății Agricole Agrospic APA

Sursa: autor

Valoarea de bază a Societății Agricole Agrospic APAP este ,,calitatea”, iar în acest sens oferă:

profesionalism – eficiență construită pe baza de cunoaștere și inovare;

calitate – certificate în toate domeniile de activitate, dar în mod special în cultivarea semințelor și materialului săditor;

eficiență – garantă de profesionalism și dotări;

spirit de echipă – succesul fiind bazat pe rezultatul implicării tuturor angajaților și membrilor și prin promovarea și încurajarea dezvoltării competențelor profesionale și personale relevante pentru binele tuturor, contribuind la reușita privind dobândirea poziției stabile și notorietății asociației.

Fig. nr. 3.5. Valorile de bază în cadrul Societății Agricole Agrospic APA

Sursa: autor

În cadrul Societății Agricole Agrospic APA respectarea cu strictețe a promisiunilor asumate, constituie cheia succesului în afaceri și toate acestea formează politică de marketing realizată prin activități și insrumente de promovare la nivelul asociației

3.2.3. Analiza pieței Societății Agricole Agrospic APAP

Analiza pieței Societății Agricole Agrospic APA este important deoarece are joacă un rol important atât în viziunea marketingului cât și în realitate de:

informare și legătură;

autoreglare și echilibru ;

detrminare

Fig.nr.3.6. Rolul pieței Societății Agricole Agrospic APA

Sursa: autor

Rolul de informare a pieței în cadrul Societății Agricole Agrospic APA este realizată în dublu sens, deoarec piața oferă informații în sensul cererii și ofertei, reliazând contactul dintre producător și comparator, îndeplinind astfel și rolul de legătură între producția și consum.;

Rolul de autoreglare a pieței în cadrul Societății Agricole Agrospic APA este realizată prin efectul economiei de piață, emițând semnale și determinând alocarea resursele în vedera stabilirii și programării culturilor, în mod special prin factorul de preț, detrminând totodată și echilbrul armoniazarea cereri cu oferta, evitând astfel apariția supra recoltelor.

Rolul de determinare al pieței în cadrul Societății Agricole Agrospic APA contribuie la determinarea prețurilor și cantităților de echilibru, determinând alocarea resursele pe domenii de activitate.

Analiza segmentării pieței Societății Agricole Agrospic APA, ne arată existența:

pieței potențiale – care poate fi cucerita de către în viitorul apropiat, prin lansarea ofertei totale susținut de o campanie de promovare, care presupune conforuntarea dintre cererea și oferta, fără prezența reală ale acestora care stă la baza activității de marketing;

pieței reală – care exprimă cererea și oferta asociației care se pot derula imediat.

Analiza structurii pieței Societății Agricole Agrospic APA, în viziunea marketingului , ne arată că existența :

pieței societății agricole;

piața produselor.

Piața Societății Agricole Agrospic APA, reprezintă măsura în care produsele agricole acesteia au pătruns și domină piața.

Piața produsului Societății Agricole Agrospic APA, ne rată gradul de pătrundere al fiecărui produs în parte și cota parte din totul de piața produselor.

Structura de piață Societății Agricole Agrospic APA este măsurată cu indicatorul cota de piață, care exprimă poziția deținută de societate agricolă pe piața.

Un clasament al Societății Agricole Agrospic APA ne arată poziționarea acestuia pe piață:

Sursa: https://www.topfirme.com/afacere/s-a-agrospic/tgqk2qp60/

Poziția Societății Agricole Agrospic APA pe piață este semnificativă pe baza datelor de mai sus.

3.2.4. Analiza mediului de marketing Societății Agricole Agrospic APA

Mediul de marketing al Societății Agricole Agrospic APA este format din totalitatea factorilor externi (mediul extern) și interni (mediul intern) care influențează performanțele activității economice a acesteia.

Fig. nr. 3.7. Componentele mediului de marketing a Societății Agricole.Agrospic APA

Sursa: adaptare autor

Mediul intern al Societății Agricole Agrospic S.A. este format din toate resursele umane, financiare, tehnologice și dotările patrimoniale, după cum urmează:

Terenuri;

Clădiri;

Dotări;

Resurse umane;

Resurse financiare.

Fig.nr.3.8. Mediul intern al Societății Agricole Agrospic APA în viziunea marketingului

Sursa:autor

Terenurile Societății Agricole Agrospic APA sunt foarte importante deoarece asigură desfășurarea producției astfel terenurile agricole sunt considerate factor de productie și reprezintă un suport al desfpșurării proceselor economice și sunt formate din:

terenuri proprii – nu sunt;

terenuri în arendă – 520;

terenuri intravilane – 2,78 ha;

Clădirile Societății Agricole Agrospic APA, sunt elemente importante ale desfășurării proceselor economice în mod special în cea ce priveșete, depozitarea, prelurarea și stoarea produselor agricole, considerat ca suportul fizic al tuturor echipamentelor și cu diverse destinații ca:

depozit de cereale – 2 depozite – de 400 mp și 600 mp;

hale de producție – prelucrarea material săditor – 1 300 mp:

birouri – în vederea desfășurării activității administrative – 2 birouri .

Dotările Societății Agricole Agrospic APA necesare desfășurării proceselor economice și de nivelul și numărilor dotărilor depinde de productivitatea muncii și producția agricolă, care sunt sunt compuse din:

auto utilitare – 1;

tractoare -5;

utilaje agricole – combina ;

echipamente – specific pentru păioase, rapiță, porumb;

birotica – calculatoare , imprimante.

Resursele umane al Societății Agricole Agrospic APA, este format din 9 angajați, care asigură desfășurarea activității Personalul = cea mai importanta componenta a Marketingului intern; este necesar sa se cunoasca numarul de angajati dar si ne

Resursele financiare al Societății Agricole Agrospica APA, este format din:

resurse financiare proprii : un fond de rulaj de 250 000 ron

credite: BCR 200 000 Ron și BCR Leasing 7400 Euro

Mediul intern al Societății Agricole Agrospic APA, asigură desfășurarea optimă a activității de producție agricolă.

Mediul extern al Societății Agricole Agrospic APA, cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intră în relații directe, pe termen scurt și este constituit din componente care acționează direct, permanent și puternic asupra activității sale format din:

furnizori ;

clienții;

concurenții;

organisme publice.

Fig. nr. 3.9. Mediul extern al Societății Agricole Agrospic APA în viziunea marketingului

Sursa: adaptare autor

Furnizorii de mărfuri Societății Agricole Agrospic APA, cuprind reprezentații diverșilor agenți economici care, în baza relațiilor de vânzare-cumpărare, asigură societății resursele necesare de desfășurării activității pentru: mateialul săditor, combustibil pentru funcționarea mașinilor și utilajelor agricole, echipmante, piese de schimb, etc.

Furnizorii principali a Societății Agricole.Agrospic APA sunt:

Diagrama nr.3.1. Ponderea furnizorilor principali în cadrul cifrei de afaceri a S.A.Agrospic APA

Sursa: prelucrarea autor

Clienții efectivi a Societății Agricole Agrospic , ca element central al mediului de marketing sunt:

Img.nr.3. 5. Principalii client al Societății Agricole Agrospic APA

Sursa:internă

Pondera clienților principali Societății Agricole Agrospic APA, în toatalul cifreie de afaceri este prezentat in diagrama de mai jos:

Diagrama nr.3.2. Ponderea clienților principali în cadrul cifrei de afaceri a Societății Agricole Agrospic APA

Sursa: prelucrarea autor

Concurența, Societății Agricole Agrospic APA reprezintă firmele care acționează în cadrul mediului de afaceri având aceeași obiect de activitate, concomitent cu alte firme, urmărind satisfacerea unor nevoi similare sau chiar identice, cu care intră în relații de concurență.

SOC. AGRICOLĂ PETREȘTI STR. PISCOLT, Nr. 1, COM. PETREȘTI, Cod Postal 447240, Jud. SATU-MARE

CHEREJI S.R.L. – STR. UNIRII, Nr. 911, COM. PIȘCOLT, Cod Postal 447250, Jud. SATU-MARE

SOC. AGRICOLÃ SCHAMAGOSCH – str. NISIPULUI, Nr. 56, COM. CIUMESTI, Cod Postal 447262, Jud. SATU-MARE- 0261-821 205

AGRO RADU S.R.L. – STR. NICOLAE BĂLCESCU, Nr. 60, COM. PĂULEȘTI, Cod Postal 447230, Jud. SATU-MARE

PROMAT COMIMPEX – STR. ÎNFRĂȚIRII, Nr. 112, TĂȘNAD, Cod Postal 445300, Jud. SATU-MARE

AGROUNIVERSAL S.R.L. – DRUM. CAREIULUI, Nr. 160, SATU MARE, Cod Postal 440157, Jud. SATU-MARE- 0361-410 300

SOC. AGRICOLĂ ÎNFRĂȚIREA – STR. VEZENDIULUI, Nr. 311, COM. TIREAM, Jud. SATU-MARE

DROSERA S.R.L. – Nr. 1, COM. URZICENI, Jud. SATU-MARE

AGRIND S.A.- STR. ÎNFRĂȚIRII, Nr. 147, TĂȘNAD, Cod Postal 445300, Jud. SATU-MARE

AGROMEC S.A. – PRINCIPALĂ, Nr. 125, COM. CULCIU, CULCIU MIC, Jud. SATU-MARE

BIOLAND ROMANIA S.R.L.- COM. CULCIU, Jud. SATU-MARE

SUCURSALA TERITORIALĂ SOMEȘ CRIȘ-UNIT. DE ADMIN. SATU MARE- STR. PRINCIPALĂ, Nr. 45, COM. PĂULEȘTI, Cod Postal 447230, Jud. SATU-MARE

SOCIETATEA AGRICOLĂ AGROZOO SPERANȚA SANTĂU – STR. PRINCIPALĂ, Nr. 166, COM. SANTĂU, Jud. SATU-MARE

INTERCOMEXIM S.R.L.- SAT BERCU NOU, Nr. 101, COM. MICULA, Jud. SATU-MARE

SOC. AGRICOLĂ AGROSPIC – STR. DE SUS, Nr. 414, COM. APA, Cod Postal 447297, Jud. SATU-MARE

COMCEREAL S.A. – STR. LUCEAFĂRULUI, Nr. 28, SATU MARE, Cod Postal 440108, Jud. SATU-MARE

SOC. AGRICOLĂ ALFA – STR. PRINCIPALĂ, Nr. 54, COM. BELTIUG, Jud. SATU-MARE

SOC. AGRICOLĂ GOZNER – Nr. 137, COM. CĂPLENI, CĂMIN , Jud. SATU-MARE

CERTEZANUL S.R.L. – STR. ELIBERĂRII, Nr. 22, COM. HALMEU, Cod Postal 447145, Jud. SATU-MARE

Concurenții Societății Agricole Agrospic APA, nu reprezintă un pericol real pentru Societatea Agricole Agrospic APA, deoarece la ora actuală apropae toată producția agricolă și de material săditor sunt contractate.

Organismele publice, care fac parte din mediul de marketing al Societății Agricole Agrospic APA, sunt reprezentate de institituțiile și asociațiile profesionale, printre care se enumeră:

Direcția Agricolă Județeană –Satu Mare;

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – Satu Mare

Camera de Comerți, Industrie și Agricultură – Satu Mare

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor.

Mediul extern influențează funcționare Societății Agricole Agrospic APA prin influența fiecăruia în parte.

3.3. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING DESFĂȘURAT ÎN CADRUL S.A. AGROSPIC APA

3.3.1. Analiza rolului și importanței activității de marketing în cadrul Societății Agricole Agrospic APA

Analiza activității de marketing desfășurat în cadrul S.A. Agrospic APA cuprinde analiza următoarele activități:

realizarea studiilor de piață

identificarea pieței țintă

fundamentarea deciziilor de marketing

proiectarea mixului de marketing

organizarea comunicării de marketing integrat

determinareasistemului optim de distribuție

stabilirea politicii de promovare

Fig.nr.3.10. Rolul și activitățile principale al marketingului

Sursa: autor

Realizarea studiilor de piață în cadrul activității de marketing este piatra de temelie an de an în cadrul S.A.Agrospic APA, deoarec aceste studii de piață, stau la baza programării producției agricole și stabilirea culturilor care vor urma de a fi cultivate.

Identificarea pieței țintă, ca componentă al studiilor de piață servesc tot la stabilirea și programarea producței, pe baza estimării a cererii și identificarea cumpărătorilor, determind astfel încă odată programarea producției agricole și al materialului săditor în cadrul S.A.Agrospic APA.

Fundamentarea deciziilor de marketing în cadrul S.A.Agrospic APA, joacă un rol important preponderent în luarea deciziilor strategice de dezvoltare și promovare și la selectarea instrumentelor de comunicare și promovare.

Proiectarea mixului de marketing, ca element vital și dinamic în cadrul S.A.Agrospic APA, constă în dozarea rolului și importanței elementelor acestuia respectiv stabilirea :

produselor agricole cultivate – prin atributele specicife ca sortiment , soi, calități;

prețului – fiind elelmentul cel mai dinamic necesită o bună proiectare și adaptare;

disctrubiției – prin stabilirea canalelor ca tip și dimensiune;

promovarea – prin elaborarea mixului de promovare, selectarea și dozarea acestora în vederea obținerii obiectivelor scontate.

Organizarea comunicării de marketing integrat în cadrul S.A.Agrospuc APA, constă în selectarea și utilizarea simultană ale instrumentelor mixului de promovare.

Succesul S.A.Agrospic APA , este determinat, în primul rând, de activitatea de marketing, pe care STĂ LA fundamentarea activității de la înființare, susținută de organizarea și coordonarea eficientă a tuturor funcțiilor acestuia și care este piatra de temelie a activității acestui an de an.

Procesul de marketing, aplicat în S.A.Agrospic, ca parte integrantă al activității manageriale , vizează performanța și rentabilitatea producției agricole prin crearea și implementarea unor sisteme și structuri viabile privind, organizarea, producția, distribuția, promovarea șigestionarea exploatațiilor agricole.

Analiza sistemului de marketing în cadrul S.A.Agrospic APA presupune succesiunea etapelor, care este format dintr- un întreg sistem de activități economice care vizează:

programarea și realizarea producției agricole și materialului săditor;

stabilirea prețurilor;

elaborarea și implementarea deciziilor în domeniul distribuției;

elaborarea strategiei de promovare privind produsele agricole și materialul săditor .

Fig.nr.3.11. Etapele procesului de marketing în cadrul S.A.Agrospic APA

Sursă: autor

3.3.2. Analiza obiectivelor de marketing vizate în cadrul Asociație Agricole Agrospic APA

Obiectivele activității de marketing vizate în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, nE se împart în două mari categorii:

obiective generale;

obiective specifice.

Obiectivele generale ale activității de marketing în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, includ:

obiective economice:

creșterea cifrei de afaceri;

creșterea profitului;

creșterea rentabilității asociației.

obiective corporative:

întărirea imaginii globale a asociației;

creșterea notorietății asociației.

obiective vizând produsele agricole:

informarea clienților și intermediarilor vizând oferta;

creșterea încrederii în calitatea produselor agricole;

creșeterea volumul de desfacere;

creșeterea notorietății produselor agricole.

Fig. nr. 3.12. Obiectivele generale de marketing vizate în cadrul Societății Agricole Agrospic APA

Sursa: autor

Obiectivele specifice de marketing vizate în cadrul Asociației Agricole Agrospic APA, în cadrul activității de marketing , pornesc de la rolul politicii de marketing, pe de o parte, și de la poziția deținută de asociație în cadrul pieței, pe de altă parte, în urmărirea unor serie de obiective, sunt cum ar fi:

informarea clienților;

convingerea asupra calității produselor agricole;

poziționarea produselor agricole – față de concurența existentă pe piața;

determinarea deciziei de cumpărare – în alegerea produselor agricole ale asociației;

reamintirea ofertei ;

promovarea imaginii globale a asociației.

Fig. nr. 3.13. Obiectivele specifice de marketing vizate în cadrul Asociație Agricole Agrospic APA

Sursa: autor

Obiectivele specific de marketing , în ceea ce privește cumpărătorul în vederea atragerii și menținerii acestuia, necesită modificarea percepției asupra produselor agricole și obiceiurilor de cumpărarea astfel:

modificarea preferințelor de cumpărarea;

modificarea cererii;

atragerea cumpărătorilor și intermediarilor;

fidelizarea cumpărătorilor.

Obiectivele activității de marketing formulate în acest context, contribuie la dezvoltarea și susținerea afacerii în cadrul Societății Agricole Agrospic APA pe termen lung.

3.3.3. Analiza mixului de marketing în cadrul Societății Agricole Agrospic APA

Analiza mixului de marketing în cadrul activității de marketing AL Societății Agricole Agrospic APA , presupune analiză instrumentelor mixului de marketing format din:

Produs;

Preț;

Distribuție;

Promovare.

Fig.nr.3.14. Mixul de marketing în cadrul Societății Agricole Agrospic APA

Sursa:autor

Produsul, ca element fundamental al mixului de marketing agricol este format din produsele agricole totale cultivate în cadrul activității agricole al Societății AgricoleAgrospic APA, format din:

produse agricole de bază;

semințe și material săditor;

porcine crescute în cadrul fermei.

Componentele care definesc produsul, în viziunea marketingului sunt:

componente corporale;

componente acorporale;

comunicații cu privire la produs;

imaginea produsului.

Componentele corporale, cuprind totalitatea conținutului fizic al produsului agricol , fiind alcătuit din ansambulul următoarelor categorii:

conținutul;

dimensiunile;

greutate;

factori de calitate – descrise și prezentate în descrierea detaliată a produsului.

Componente acorporale, totalizează următoarelor elemente cum ar fi:

denumirea produsului;

marca;

prețul;

certificarea și autorizarea de producție, prelucrarea sau comercializare, etc.

Comunicațiile cu privire la produs, cuprinde totalitatea mesajelor transmise de către Societatea Agricolă Agrospic APA, producător și distribuitor, destinat cumpărătorilor potențiali sau final, cu scopul poziționării produselor agricole pe piață,realizată prin diverse instrumente de marketing și de promovare.

Imaginea produselor, este cel important component și cuprinde totalitatea reprezentărilor mentale de natură cognitivă, afectivă, socială și personală ale produsului agricol în rândul cumpărătorilor.

Produsul este elementul fundamental al mixului de marketing, pe care sunt fundamentate conceperea celorlalte elemente, ale acestuia în cadrul Societății Agricole Agrospic APA.

Analiza prețului în viziunea marketingului agricol în cadrul Societății Agricole Agrospic APA se poate determina în funcția de prețul pieței și adaptat ala actorii acestuia , astfel distingem prețul pieței destinat:

partenerilor contractanți – preț de contract compensat;

intermediarilor – preț en-gros;

cumpărătorilor finali – preț en-detail.

După modul de formare a prețurilor la nivelul piețelor en-gros, practicat pentru intermediari în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, există opțiunile privind :

prețul de contractare;

prețul liber.

Prețul de contractare este rezultatul negocierilor directe între Asociația Agricolă Agrospic APA, și firmele care au încheiat contracte în vederea achiziției produsului agricol și cu cei cu care asociația are o colabare bilaterală, privind asigurarea materialului săditor și al îngrășămintelor sau chimicalelor și cumpărarea producției rezultate.

Prețul liber este aplicat în cazul achizițiilor de moment a unei cantități mai mari de al produslui agricol.

Indiferent de opțiunea strategică privind prețul, aceasta trebuie să fie format din costul de producție și un adaos semnificativ, asigurând formarea unui profit .

Analiza distribuției, ca element al mixuluide marketing în cadrul asociației agricole agrospic apa se referă la traseul pe care produsele agricole parcurg de la poarta producătorului agricol, până când ajung la cumpărătorul finali.

În vederea realizării distribuției în cadrul Societății Agricole Agrospic APA sunt utilizate următoarele elemente componente în cadrul procesului de distribuție :

participanți – care contribuie la deplasarea succesivă a produsului agricol, format din producător, intermediari și clienți;

operațiunile – sunt activitățile desfășurate prin care se realizează transferul drepturilor de proprietate asupra produsului agricol prin actul de vânzare – cumpărare, compensare, formând totalitatea proceselor operative la care sunt supuse produsele agricole în traseul lor spre cumpărător, format din: transport, stocare, depozitare, manipulare, sortare, preambalare, condiționare, expedierea și recepția produselor, etc.

aparatul tehnic – utilizat în cadrul distribuției produselor agricole, constituit din: dotări – mijloace de transport, încărcătoare, etc. în vederea realizării distribuției;

personalul – implicat în realizarea activităților din cadrul distribuției;

canalele de distribuție – pentru care optează producătorul.

Distribuția produselor agricole în cadrul Societășii Agricole Agrospic APA , sunt realizate în cadrul canalelor directe, care este un un canal fără intermediari și este specific producătorilor agricoli, datorită uzanțelor de a încheia contracte de furnizare a materialului săditor și îngrășămintelor și cumpărarea producției producției agricole prin compensare și diferență de plată. Un alt mod de a utiliza canalul direct este realizat în distribuția semințelor și materialului săditor, cu vânzarea directă producătorilor din zonă și predarea porcinelor direct la abatoare.

Mai este utilizat în unele situații și canalul scurt de distribuție, în situația în care există în procesul distribuție un intermediar, situație întâlnită în cazul semințelor și materialului săditor în general, atunci când acesta este cumpărat de un intermedia și este distribuit de un alt comerciant.

Utilizarea canalelor de distribuție directă și scurtă, în cadrul Societății Agricole Agrospic APA , indiferent de tipul lor asigură distribuția produsului de la locul de producție la locul cumpărătorului, participanții și elementele asigurând managementul stocurilor în vederea distribuției neîntrerupte.

Promovarea în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, nu ocupă un loc deosebit de important în cadrul mixului de marketing, datorită specificului activității, deoarece întreaga capacitatea de producție agricolă este contractă și vândută fără eforturi de promovare.

Mixul promoționalutilizat în cadrul activității de promovare la ora actuală este format din

publicitate;

promovarea vânzărilor;

vânzările directe;

Publicitatea în cadrul Societății Agricole Agrospic APA , vizează:

publictatea corporativă;

publicitatea produselor agricole.

Publicitatea corporativă în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, este realizată prin utilizarea siglei și antetului pe documentele, etichetele, mijloacele de transport și utilijale societății.Tot în cadrul publicității se înscrie publicitatea prin social media, în acest sens existând o pagină de facebook cu scop publicitar și înregistrarea și apariția pe diverse siteuri de informare și publicitate.

Publicitatea produselor agricole este asigurat cel mai intens prin ambalajul acestora, în cazul semințelor și materialului săditor, care conține datele producătorului astfel realizând publicitatea și în cadrul certificatelor de calitate și conformiate care sunt puse la dispoziția publicului interesat.

Promovarea vânzărilor în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, este realizată prin:

reducere de prețuri;

acordarea discount-uri ocazionale;

acordarea termenelor de plată;

transport gratuit;

compensarea produselor agricole.

Vânzările directe în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, sunt realizate în cadrul prezentării ofertelor directe, adresate clienților spre revânzare, fermierilor, sau partenerilor care asigură diverse produse necesare realizării producției și cumpără în compensare produsele agricole.

Indiferent de instrumentele mixului promoțional utilizat în cadrul activităților de promovare , toate servesc la creșterea vânzărilor și rentabilității afacerii în cadrul Asociației Agricole APA.

Odată cu extinderea și diversificarea activităților agricole, se va impune începerea demersurilor în vederea extinderii activtății de promovare care să servească la crearea imaginii, diferențierii asociației și produselor agricole și materialului săditor.

3.3.4. Analiza strategiei de marketing în cadrul Societății Agricole Agrospic APA

Prin strategia de marketing propusă și vizată în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, este vizată obținerea avantajului corporative competitive pe piața și creșterea poziționării asociație pe piață în cadrul:

realizarea obiectivelor majore de marketing pe termen lung;

selecatarea și stabilirea principalelor strategii aplicate.

Principalele strategii de marketing, care se înscriu în strategia globală de marketing în cadrul Societății Agricole APA sunt:

strategia de produs;

strategia de preț;

strategia de calitate.

Fig. nr. 3.15. Strategii de marketing utilizate în cadrul Societății Agricole Agrospic APA

Sursa: autor

Strategia de produs, ca strategie fundamentală UTILIZATĂ ÎN CADRUL Societății Agricole Agrospic APA, vizează produsule agricole și cuprinde un ansamblu coerent de decizii ce vizează dimensiunile și structura gamei de produse, gradul de noutate, nivelul calitativ al produselor. În cadrul strategie de produs se optează pentru următoarele strategii:

strategia de perfecționarea produsului agricol – prin care se urmărește îmbunătățirea periodică a parametrilor calitativi ale produselor existent în nomenclatorul de producție;

stabilitatea gamei produselor agricole – prin care se asigură menținerea produselor agricole care sunt cultivate ani la rând;

diversificarea gamei – prin care se extinde un produs agricol cu diverse variante al produsului de bază.

Strategia de preț în cadrul Societății Agricole Agrospic APA este realizată prin competitivitatea și stabilitatea prețurilor, oferind doar diverse avanatje finaciare sau termene de plată și compensare.

Strategia de calitate este cea mai importantă strategie în cadrul Societății Agricole APA, și încorprează o serie de măsuri după natura orientărilor care asigură competitivitatea calitativă a produselor agricole privind asigurarea calității produsului agricol prin:

utilizarea exclusivă al materialul săditor și semințelor de calitate și certificat;

procesul tehnologic de cultivare performant;

chimizare intensivă dar responsabilă;

controlul calității;

certificarea produselor agricole;

îmbunătățirea continuă.

Strategiile de marketing axate axate pe calitate sunt considerate, prin urmare, strategii concurențiale, deoarece misiunea calității este, astăzi,în general, aceea de a face față concurenței.

Strategia îmbunătățirii continue, considerată o strategie integratoare și transfuncțională a în cadrul producție agricole, are în vedere îmbunătățirea treptată, continua a calității produselor agricole și al procesului tehnologic, care contribuie atât la creșeterea productivității, cât și la obținerea avantajului compettitv și profitabilitae în cadrul Societății Agricole APA.

CONCLUZII

Conceptul de marketing este în deplină dezvoltarea, în permanență, de la apariția sa, apărând diverse completări , întroducerea noilor elemente și diversificarea domeniilor de aplicare, așa cum sa deprins un de mult marketingul produselor agricole și marketingul agroalimentar ca domenii distincte.

Privind domeniul produselor agricole, marketingul are anumite particularități datorită caracterului piețelor acestor produse, astfel ramura marketingului specializată în problemele acestui domeniu, indiferent dacă este vorba de produse agricole care merg în consumul industrial, sau sunt direct prezentate pentru consumul populației poartă denumirea de marketing agricol sau agromarketing.

Marketingul agricol cunoaște o serie de particularități generate de specificul activității agricole, acestea referindu-se la: dependența mai mare a producției agricole de factorii naturali și biologici, caracterul sezonier al producției vegetale, nivelul mai scăzut al peformației din agricultură etc.

Rolul și importanța marketingului în domeniul agricol se regășeste și se reflectă în primul rând în deciziile luate în cadrul activităților manageriale privind legătura cât mai perfectă între activitatea societății comerciale sau agricole cu dinamica și cerințele pieței, datorită faptului că deciza este un atribut al conducerii societății comerciale agricole, însă în cadrul conducerii, decizia de marketing are o însemnătate importantă și o acceptiune specială.

Societeta Agricolă Agrospic APA, este un sisteme de agricol, care reprezintă unități funcționale ale biosferei, ale cadrului natural și social-economic, create pentru obținerea producției vegetale și animale, dirijate, controlate și conduse de cultivator.

Ca sistem agricol, Societatea Agricolă Agrospic APA, este un sistem intensive și echilibrat din punct de vedere economic, dar trebuie să aibă la bază la ora actuală fundamente solide ecologice, adoptarea procedeelor de cultivare judicioasă a pământului și plantelor în diferite condiții de climă și sol, cu menținerea unor recolte bogate și a unei productivități sporite a muncii, conducând la eficiența ți rentabilitatea acesteia.

Marketingul agricol, în cadrul Societatății Agricole Agrospic APA, se referă la activitățile ce au drept scop programarea producției și comercializarea produselor agricole cât și a produselor agroalimentare ca rezultatele al acestui proces și cuprinde un ansamblu coerent de activități practice, programate și organizate, care urmăresc întregul circuit al produselor agricole și agroalimentare, din faza de programare și realizare a producției agricole până în faza în care produsele alimentare ajung la cumpărătorul final.

Pputem afirma pe baza analizei efectuate privind activitatea de marketing în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, că aceasta vizează n prezent, încadrarea și armonizarea producției, a cererii și ofertei de produse agricole și agroalimentare, în concordanță cu restricțiile impuse, integrarea treptată a sectorului agricol și agroalimentar din România în marea economie agricolă și agroalimentară a Uniunii Europene.

PROPUNERI

Pe baza analizei și concluziilor privind activitatea de marketing, efectuat în cadrul Societății Agricole Agrospic APA, propunem următoarele:

extindera activității de marketing cu rol de optimizare a sistemului agricol din cadrul, care derivă din complexitatea și diversitatea activităților de valorificare a produselor din punct de vedere tehnologic cât și organizatoric și poate fi structurat prin intermediul marketingului, prin divizarea și stabilirea activităților în diferite tipuri de subsisteme de cultivare, prelucrare, păstrare,transport, ambalare și vânzare etc., astfel ca un produs agricol să se poate fi coordonat eficient având la bază un anumit studiu de marketing.

utilizarea marketingului cu rol integrator , care este determinat de necesitatea integrării întregului proces de cultivare, format din ansamblul de activități specifice producției agricole: aprovizionare, producție, prelucrare, transport, manipulare, depozitare, distribuire, în cadrul căruia marketingul agricolare rolul de a realizează o sincronizare mai bună a activităților de producție agricolă cu cea de valorificare a produselor agricole în concordanță cu cerințele de consum din cadrul pieței, care constituie concepția fundamentală în domeniul marketingului agricol.

realizarea unui site oficial cu rol de informare, creare și întărire de imagine, conform trendurilor actuale, care considerăm că ar contribui pe lângă imaginii corporative și la promovarea și creșterea vânzărilor și profitului.

Crearea unui brand local, care ar contribui și ar asigura diferențierea și promovarea mai bună a semințelor și materialului săditor în rândul publiclui țintă și cumpărătorilor, asigurând totodată garanțai extinsă a calității.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

Alecu, I., Marketing agricol , Editura Ceres,București, 2011

Bădulescu, A., David, G., Microeconomie, Curs , 2007

Botezat, E. (coord.), Bazele marketingului, Editura Universității din Oradea, Oradea ,2006

Caramida, C. AgroBrands, Editura Brandmark, București, 2013

Caramida, C. Brandurile agricole intre traditie si modernism, Editura Brandmark, București, 2013

Chiran, A., Gîndu E., Marketing agroalimentar – teorie și practică, Editura Orizonturi, București, 2002

Constantin, M., Alecu I., Marketingul Serviciilor în sistemul producției agroalimentare, Editura Cereș, București, 2009

David, G., Tehnici promoționale, Editura Romflair, Oradea, 2008

David, G., Marketing agroalimentar, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2014

Diaconescu, M., Marketing agroalimentar, Editura Universitaria, București, 2005

Ioniță, D., Strategii de marketing al IMM –urilor, 2012

Kotler, Ph., Managementul marketingului, ediția a III.-a, Ed. Teora, București, 2003

Kotler, Ph. Principii de marketing, Ediția IV, Editura Teora, București.2008

Mecu, Gh., David, G, Strategii de marketing, Editura

Papuc, M. Tehnici promoționale, Editura Universitară, 2006

Popescu, I.C., Comunicarea in marketing, Ed. a II-a, Editura Uranus, Bucuresti 2003

Remeș, C., Economia întreprinderii, U.V.V.G Arad, 2012

Stone,B., Jacobs,R., Metode de succes în marketingul direct, Editura ARC, 2004

Timiraș, C., L., Marketing agroalimentar, Alma Mater, Bacău, 2012

Tomiță I., Băndoi A., Prețuri și concurență, Editura Printexpert, București, 2008

Toncea, Simionescu, S. V., I. Ingineria sistemelor agricole. Culturi de câmp.Editura Universitară, București, 2016

http://dexonline.ro/definitie/marketing

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/4.htm)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cerere_%C8%99i_ofert%C4%83

http://dex.infoportal.rtv.net/~cuvant-pret.html

ftp://81.180.68.3/Stud/ Ciclul_1/pub Carti%20bune/Economia%20intreprinderii/cap2.pdf

http://teoraeco.blogspot.ro/2010/01/mediul-ambiant.htm

http://teoraeco.blogspot.ro/2010/01/mediul-ambiant.html

ANEXA NR.1.

AUTORIZAȚIE DE FUNCȚIE

ANEXA NR.2

AUTORIZAȚIE DE PRODUCȚIE SEMINȚE ȘI MATERIAL SĂDITOR

ANEXA NR.3

AUTORIZAȚIE DE PRELUCRARE SEMINȚE ȘI MATERIAL SĂDITOR

ANEXA NR.4

AUTORIZAȚIE DE COMERCIALIZARE SEMINȚE ȘI MATERIAL SĂDITOR