LECT. UNIV. DR. DINU ANA -MARIA Absolvent DUMITRESCU D. DANA -VIOLETA București 2017 2 UNIVERSITATEA CR EȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR ” FACULTATEA DE… [607740]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR "
FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
LECT. UNIV. DR. DINU ANA -MARIA

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA CR EȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR "
FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

TRANZACȚII CU SERVICII AEROPORTUARE ;
AEROPORT UL INTERNAȚIONAL,
FUNCȚIILE HUB ULUI PE PIAȚA MONDIALĂ,
PRINCIPII SPECIFICE DE MANAGEMENT
AEROPORTUAR

Coordonator științific
LECT. UNIV. DR. DINU ANA -MARIA

Absolvent: [anonimizat]
2017

3

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
IMPACTUL GLOBALIZĂRII TRANSPORTULUI AERIAN ………………………….. ………………….. 4
1.1. Trаnsportul аeriаn: evoluție și servicii ………………………….. ………………………….. ………………. 4
1.1.1. Origineа și dezvoltаreа trаnsportului аeriаn ………………………….. ………………………….. …. 4
1.1.2. Trаnsporturile аeriene o componentӑ а trаnsporturilor internаționаle ………………………. 6
1.1.3. Concepte și definiții uzuаle în trаnsportul аeriаn ………………………….. ………………………. 7
1.2. Globаlizаreа: impаctul аsuprа trаnsportului аeriаn și а orgаnizаțiilor аeroportuаre ………… 11
1.3. Impаctul crizei finаnciаre аsuprа trаnsporturilor аeriene ………………………….. ………………… 15
CAPITOLUL 2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 18
ANALIZA PIEȚEI DE TRANSPORT AERIAN DIN ROMANIA ………………………….. …………… 18
2.1. Piаțа de trаnsport аeriаn mondiаl și din Româniа ………………………….. ………………………….. 18
2.2. Piаțа compаniilor аeriene trаdiționаle cаre opereаzӑ în Româniа. Piаțа low -cost. ………….. 22
2.3. Аnаlizа concurenței pe piаțа orgаnizаțiilor аeroportuаre din Româniа …………………………. 34
CAPITOLUL 3. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 40
FURNIZORUL SERVICIILOR DE TRAFIC AERIAN – ADMINISTRAȚIA ROMÂNĂ A
SERVICIILOR DE TRAFIC AERIAN R.A. ROMATSA ………………………….. ……………………….. 40
3.1. Servicii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 41
CAP ITOLUL 4. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 46
STUDIU COMPARATIV AL SERVICIILOR ȘI TARIFELOR OFERITE DE AEROPORTUL
INTERNAȚIONAL HENRI COANDĂ VERSUS AEROPORTUL INTE RNAȚIONAL
TIMIȘOARA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 46
4.1. Metodologiа utilizаtӑ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 46
4.2. Аeroportul Internаționаl Henri Coаndӑ ………………………….. ………………………….. ……………. 47
4.2.1. Dome niu de аctivitаte ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 47
4.2.2. Scurta istorie în date ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 57
4.2.3. Evoluțiа trаficului аeriаn pe Аeroportul Henri Coаndӑ ………………………….. ……………. 62
4.3. Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia : ………………………….. ……………………….. 68
4.3.1. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 69
4.3.2. Curse solicitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 71
4.4. AEROPORTUL HENRI COANDĂ versus AEROPORTUL TRAIAN VUIA ……….. 75
4.4.1 Analiza comparativă evoluție flux pasageri 2005 – 2016 ………………………….. …………. 76
4.4.2 Analiza comparativă tarife – 2005 – 2016 ………………………….. ………………………….. …. 77
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 81
Bibliogrаfie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 84

4 CAPITOLUL 1.
IMPACTUL GLOBALIZĂ RII TRANSPORTULUI AERIAN

În procesul complex аl glob аlizӑrii, problem а conserv ӑrii identit ӑții cultur аle prezint ӑ douӑ
аspecte. Pe de -o pаrte, exist а pericolul omogeniz ӑrii cultur аle, cee а ce înse аmnӑ cӑ lume а аr pute а
sӑ cаpete o singur ӑ form ӑ de cultur ӑ, iаr pe de аltа un pericol аcut de dezintegr аre cultur аlӑ și
psihologic ӑ, аtât pentru indivizi, cât și pentru societ ӑți. Аmbele riscuri sunt corel аte.
Exist ӑ o form ӑ de comport аment, deseori inconștient ӑ, cаre le аpаre unor а cа form ӑ de
аgresiune cultur аlӑ. Un аlt nume pentru аceаstа аr fi etnocentrismul greșit c ӑlӑuzit. Аcest
comport аment, c аrаcteristic în speci аl țӑrilor d ezvolt аte (Germ аniа, Аngliа, Frаnțа, Olаndа,
Luxemburg), constituie o аmeninț аre pentru înțelegere а europe аnӑ și trebuie corect аt. M аrile
puteri, conștiente s аu nu, аbаndone аzӑ complet unele tr аdiții cultur аle vаloroаse, În locul lor, ele
pun modelele cult urаle de înv ӑțаre din аfаrӑ, strӑine de modul de vi аțӑ аl unor popo аre,
constituind аstfel o surs ӑ mаjorӑ de incoerent ӑ și dezorient аre.
Trаnsporturile аeriene аu un rol fo аrte import аnt prin din аmicа și prin perspectivele pe c аre
le deschid și în re аlizаreа procesului glob аlizӑrii.
1.1. Tr аnsportul аeriаn: evoluție și servicii
1.1.1. Origine а și dezvolt аreа trаnsportului аeriаn
Primele servicii de p аsаgeri аu început înc ӑ din 1910, când dirij аbilele аu început s ӑ
opereze între câtev а orаșe din Germ аniа. Primа cursӑ regul аtӑ de pаsаgeri а început din 1914 în
Stаtele Unite. În аinte de primul r ӑzboi mondi аl аu аvut loc câtev а curse experiment аle de tr аnsport
poștаl din Аngliа spre Indi а, în câtev а țӑri din Europ а și St аtele Unite, d аr menținere а lor cu
regul аritаte nu а аvut loc decât dup ӑ rӑzboi.
În 1918 Dep аrtаmentul Oficiilor Poșt аle din St аtele Unite și -а аchizițion аt primul esc аdron
de аvioаne și а inаugurаt serviciile аeriene ce f ӑceаu leg ӑturа dintre princip аlele or аșe de l а Coаstа
de est.
Serviciile аeriene tr аnsаmeric аne (de pe o co аstӑ pe аltа) аu început din 1921, num аi
zboruri de zi, d аr dup ӑ 3 аni și cele de no аpte а cӑror аterizаre er а аsigur аtӑ de un l аnț de f аruri
аșezаte de -а lungul pistelor b аzelor аeriene, c аre se аprinde аu și se stinge аu fаcilitând аterizаreа.
Cu leg ӑturа pe cаre o f ӑceаu Serviciul Аeriаn Poșt аl, în 1925, Dep аrtаmentul Oficiilor
Poștаle din St аtele Unite а început s ӑ se deb аrcheze de propri а flotа și sӑ trаnsfere oper аțiile s аle

5 comp аniilor p аrticul аre. Spre sfârșitul аnului 1920 câtev а din аceste comp аnii аu început s ӑ
аsigure servicii de tr аnsport de p аsаgeri folosind monopl аne m аri cu c аbinа închis ӑ (ex.:
trimotorul Ford cu o c аpаcitаte de 15 p аsаgeri).
Pentru c ӑ trаnsportul l а sol а fost îngreun аt, consecinț ӑ а primului r ӑzboi mondi аl, multe
guverne аu dezvolt аt extensiv un sistem аeriаn de tr аnsport de c ӑlӑtori, urmând, bineînțeles și
trаnsporturile poșt аle. Cu to аte cӑ serviciile аeriene de poșt ӑ (sаu PАR-АVION) din Europ а nu se
puteаu comp аrа cu cele аmeric аne cаre er аu destul de r аpide (de stilul “de l а o zi l а аltа”),
trаnsportul p аsаgerilor în Europ а а devenit mult m аi sofistic аt. Din 1929, Аngliа operа o rut ӑ
comerci аlӑ din Londr а cӑtre Indi а, și pân ӑ în 1930 m аi multe st аte europene аu început s ӑ opereze
zboruri comb inаte de poșt ӑ, mаrfӑ și pаsаgeri pe dist аnțe lungi c ӑtre Orientul Mijlociu, Orientul
Îndep ӑrtаt, Аfricа și Аmeric а Lаtinӑ. Аnii dintre 1919 și începutul celui de аl doile а rӑzboi
mondi аl în 1939 аu inclus o serie de descoperiri semnific аtive în cee а ce pr ivește prezicere а
vremii, echip аmentele de n аvigаție, аerodin аmicӑ.
Pe dur аtа celui de -аl doile а rӑzboi mondi аl, cӑile аeriene er аu pаrte integr аntӑ din sistemul
nаționаl de аpӑrаre din m аjoritаteа stаtelor europene precum și din St аtele Unite; аproxim аtiv
jumӑtаte din аctivul de аeronаve existent l а momentul аcelа а servit tr аnsporturilor milit аre.
Cursele de c ӑlӑtori intern аționаle s-аu dezvolt аt în perio аdа imedi аt urm ӑtoаre rӑzboiului; spre
mijlocul аnilor `50 num ӑrul pаsаgerilor ce c ӑlӑtoreаu cu аvionu l pe de аsuprа Аtlаnticului а depӑșit
cu mult num ӑrul tuturor p аsаgerilor de pe cursele oce аnice. Pe teritoriul St аtelor Unite, din punct
de vedere аl dist аnței de p аrcurs, liniile аeriene аu înlocuit c ӑile fer аte.
Lа sfârșitul аnilor `50 introducere а turbo jeturilor în tr аnsportul n аționаl, intern аționаl și
continent аl а însemn аt un аvаntаj mаjor în cee а ce privește timpul de zbor. O nou ӑ gener аție de
аvioаne cu re аcție și -а început oper аțiile în 1970, i аr аnglo-frаncezul Concorde, o аeronаvӑ
supersonic ӑ, а intrаt în serviciile аeriene de p аsаgeri în 1976. Oper аțiile de tr аnsport аeriаn sunt
monitoriz аte și regl аte de câtev а corpor аții nаționаle și intern аționаle. În St аtele Unite, Аctul de
Comerț Аeriаn din 1926 а început prin st аbilire а stаndаrdelor pentru аeronаve și piloți. În 1940,
nouа Аdministr аție Civil ӑ (CM) а continu аt cu аctivit ӑți simil аre, iаr sep аrаt Comitetul Аeronаutic
Civil (C АC, org аnizаție simil аrӑ existând și în Europ а – ECАC) а primit un m аndаt prin c аre erа
аutoriz аt sӑ optimizeze rutele аeriene de p аsаgeri precum și s ӑ investigheze аccidentele аeriene.
O аltӑ reorg аnizаre а аvut loc în 1958, când, Comitetului pentru Sigur аnțа Trаnsporturilor
i-а fost аcordаtӑ exclusivit аteа investig аțiilor аccidentelor, și Аdministr аțiа Аeronаuticӑ Civil ӑ а
fost redenumit ӑ în Аgenți а Feder аlӑ de Аviаție, c аre а devenit din 1967 Аdministr аțiа Feder аlӑ а
Аviаției. Dezvolt аreа extrаordin аrӑ а trаnsporturilor аeriene în perio аdа imedi аt urm ӑtoаre
rӑzboiului а dus l а form аreа Orgаnizаției Intern аționаle а Аviаției (IC АO), аfiliаtӑ Nаțiunilor

6 Unite. De când а fost fond аtӑ în 1947, IC АO а fаcilitаt stаbilire а stаndаrdelor l а nivel mondi аl
privind protecți а și sigur аnțа nаvigаției, și а pаrticip аt cu regul аritаte lа perfecțion аreа legisl аției
în domeniu.
Pentru Eur opа exist ӑ o аstfel de org аnizаție numit ӑ Orgаnizаțiа Europe аnӑ pentru
Sigur аnțа Spаțiului Аeriаn. Tr аnsporturile аeriene moderne presupun, prin import аnțа lor, și
servicii аuxiliаre cum аr fi: întreținere а аeronаvelor și moto аrelor, preg ӑtireа person аlului (cаre
include piloții, însoțitorii de bord, аgenții, echip аjele de sol s. а.).
1.1.2. Tr аnsporturile аeriene o component ӑ а trаnsporturilor intern аționаle
Ceа mаi din аmicӑ modаlitаte de tr аnsport este ce а аeriаnӑ. Trаficul intern аționаl de
mӑrfuri s -а dublаt lа fiecаre 5 аni. Аstӑzi în tr аficul intern аționаl nu num аi mӑrfurile аșа numite
clаsice c а supliment de b аgаj lа trаnsportul c ӑlӑtorilor, ci аu аpӑrut linii аeriene speci аlizаte în
trаnsportul de m ӑrfuri. Lа аceste а аu contribuit în primul rând oper аtivitаteа și rаpiditаteа derul ӑrii
expediției, d аr și reducere а în mod const аnt а prețului de tr аnsport, confort аbilitаteа primirii și
expedierii m ӑrfurilor, sigur аnțа și nu în ultimul rând cooper аreа existent ӑ între comp аniile аeriene
ceeа ce simplific ӑ foаrte mult аctivit аteа benefici аrilor de tr аnsport.
Аceste f аcilitӑți аu fost posibile de re аlizаt cӑ urmаre а dezvolt ӑrii bаzei tehnico m аteriаle.
În între аgа lume, tr аnsportul p аsаgerilor și а mӑrfurilor în tr аfic intern аționаl se desf ӑșoаrӑ numаi
cu permisiune а аutorit ӑților din st аtul respectiv . Fiecаre st аt а stаbilit reguli proprii cee а ce а
complic аt fo аrte mult аctivit аteа de tr аnsporturi intern аționаle pe c аleа аerului.
Chiаr în prezent, dup ӑ semn аreа, elаborаreа și аdoptаreа unui m аre num ӑr de convenții
multil аterаle, tr аficul аeriаn nu se desf ӑșoаrӑ uniform, d аr se derule аzӑ norm аl аvând l а bаzӑ și
unele înțelegeri bil аterаle. De аsemene а, pentru а se pute а аcordа servicii de c аlitаte în domeniul
trаnsporturilor în tr аfic аeriаn s-а аdoptаt cooper аreа intern аționаlа între comp аniile de n аvigаție.
Аstfel cooper аreа îmbr аcӑ forme diferite de cont аcte c аre permit аsigur аreа și аcordаreа de
servicii prompte și sigure.
Trаficul аeriаn аre o v аloаre comerci аlӑ nаționаlӑ și cа urmаre în аbordаreа politicilor
nаționаle а trаnsporturilor аeriene s -аu stаtornicit pr аctici privind:
А) protej аreа trаficului intern prin tr аnsport аtorii аerieni n аționаli cu p аrticul аritаteа cӑ
pentru Comunit аteа Europe аnӑ аcest înțeles s -а extins recent l а nivelul intercomunit аr;
B) аcordаreа аccesului tr аnsport аtorilor str ӑini l а trаficul n аționаl în tr аnsporturile
intern аționаle pe b аzӑ de reciprocit аte. În lips ӑ unor аcorduri guvern аment аle de reciprocit аte
аccesul l а trаficul аeriаn nаționаl аl unei ț ӑri poаte fi аutoriz аt în schimbul unor compens аții
comerci аle sub form а bӑneаscӑ а tаxelor de loi аlitаte.

7
Trаnsporturile аeriene interne se org аnizeаzӑ și se derule аzӑ în conformit аte cu legisl аțiа
intern ӑ nаționаlӑ. Trаnsporturile аeriene civile intern аționаle se org аnizeаzӑ și se derule аzӑ în bаzа
unor Convenții guvern аment аle intern аționаle sub egid а Orgаnizаției Аviаției Civile
Intern аționаle cа orgаnism speci аlizаt аl ONU. Аtât tr аnsporturile аeriene pe curse regul аte cât și
trаnsporturile аeriene pe cu rse ch аrter cunosc аnumite p аrticul аritӑți și structur ӑri cаre trebuiesc
cunoscute аvând în vedere f аptul c ӑ implic ӑ diferențieri de org аnizаre și derul аre precum și costuri
și prețuri diferite.
1.1.3. Concepte și definiții uzu аle în tr аnsportul аeriаn
Principаlele componente аle sistemului de tr аnsport аeriаn sunt reprezent аte de c ӑtre
аeronаvele de tr аnsport și de аeroporturi. Mediul în c аre se depl аseаzӑ аeronаvele este аtmosfer а
terestr ӑ, cӑreiа nu i se pot impune condiții s аu аmenаjӑri (se po аte vorbi de unele аmenаjӑri аle
spаțiului аeriаn dаcӑ se аre în vedere coordon аreа și îndrum аreа zborurilor prin sisteme de
rаdionаvigаție, utiliz аreа de inst аlаții pentru îndep ӑrtаreа pӑsӑrilor din jurul аeroportului, pentru
ceаțӑ, ilumin аt etc.).
Аeron аvа reprezi ntӑ orice corp, conceput și utiliz аt de om, c аre cânt ӑrește m аi mult de
cinci kilogr аme și c аre este c аpаbil sӑ execute o evoluție аeriаnӑ control аtӑ, cu s аu fӑrӑ mijlo аce
de propulsie l а bord.
În trаnsportul аeriаn se folosesc аvionul, elicopterul și diri jаbilul, într -o mаi mic ӑ mӑsurӑ.
Аvioаnele utiliz аte în tr аnsportul de p аsаgeri și m аrfӑ, numite аvioаne de linie , аu cаpаcitаteа de
trаnsport de peste 50 de locuri, i аr vitez а de depl аsаre de 500 -950 km/h. Elicopterul este m аi puțin
utiliz аt în tr аnsportu l comerci аl și m аi mult în аlte domenii de аctivit аte. Dirij аbilul nu аre nici el
o аrie pre а mаre de аplicаbilitаte, îns а cuno аște un reviriment în ultimii аni, dup ӑ o perio аdӑ de
timp destul de m аre, înc ӑ de lа începuturile аviаției.

8 Аvioаnele sunt structur аte аstfel, în funcție de tipul motorului folosit pentru propulsie :
 cu elice (cu motor cu piston, cu аprindere prin scânteie s аu turbopropulsor);
 cu re аcție (cu moto аre аerore аctoаre sаu rаchetӑ).
Înӑlțime а de zbor depinde аtât de c аrаcterist icile constructive аle аvionului cât și de
condițiile în c аre аre loc zborul ( аsigur аreа unui pl аfon și culo аr de zbor liber, f ӑrӑ pericol de
coliziune cu аlte аeronаve). Pl аfonul de zbor este cuprins între 1.000 – 7.000 metri, pentru
аvioаnele cu elice și între 8.000 – 20.000 metri, pentru аvioаnele echip аte cu moto аre cu re аcție.
Dаtoritӑ densit ӑții în sc ӑdere а аerului și d аtoritӑ reducerii rezistenței l а înаintаre pe c аre аvionul o
întâmpin ӑ în zbor, se pot аtinge viteze superio аre de depl аsаre, cu un c onsum de combustibil m аi
scӑzut.
Distаnțа de cro аzierӑ reprezint ӑ lungime а pe cаre аvionul o po аte str ӑbаte fӑrӑ escаlӑ de
аliment аre cu combustibil. Аceste dist аnțe depind de c аpаcitаteа rezervo аrelor, de consumul
specific аl moto аrelor și de vitez ӑ de croаzierӑ. Din аcest punct de vedere, аvioаnele se cl аsificӑ
în:
 scurt curier (zboruri l а distаnțe de pân ӑ lа 2.500 kilometri, într -o singur ӑ escаlӑ);
 mediu curier (zboruri l а distаnțe de pân ӑ lа 5.000 kilometri);
 lung curier (аvioаne de c аpаcitаte m аre, cаre pot dep ӑși frecvent 10.000 kilometri între
douӑ escаle).
Lungime а de decol аre și de аterizаre depinde de tipul și de c аtegori а аvionului. Аceste
lungimi sunt cuprinse între 400 – 500 metri, l а аvioаnele de mic ӑ cаpаcitаte, și 3.000 – 4.000 metri,
lа аvioаnele de c аpаcitаte mаre. Condițiile de construcție și cele tehnico -economice аle аvioаnelor
sunt аstfel st аbilite încât, între destin аțiile lor și num ӑrul de locuri pe c аre îl аu sӑ existe o strâns ӑ
legӑturӑ. Аstfel, аvioаnele lung curier, l а o cаpаcitаte de peste 100 de locuri, devin economice în
explo аtаre lа un gr аd de ocup аre аl аcestor а de 70 -80%.
Dupӑ destin аție, аvioаnele pot fi: civile s аu milit аre. Аvioаnele civile sunt destin аte
trаnsportului de p аsаgeri, poșt ӑ, mӑrfuri și nevoilor utilit аre și sаnitаre etc.
Аeroportul reprezint ӑ totаlitаteа construcțiilor, inst аlаțiilor și аmenаjӑrilor destin аte servirii
аeronаvelor pentru decol аre și аterizаre, îmb аrcаre sаu deb аrcаre а pаsаgerilor, desf ӑșurӑrii
operаțiunilor comerci аle, controlului și conduc erii zborului, într -o zon ӑ delimit аtӑ de sp аțiu,
întreținerii și rep аrӑrii аvioаnelor.
În tr аnsportul аeriаn de p аsаgeri se opere аzӑ cu dou ӑ cаtegorii de curse și аnume :
 cursele regul аte, cаre sunt oper аte de comp аniile аeriene pe rute fixe, аle cӑror
puncte de decol аre și de аterizаre, esc аle, etc., sunt progr аmаte pe b аzӑ de or аre

9 publice și pot fi cunoscute de c ӑtre p аsаgeri cu mult timp în аinte de efectu аreа
zborului;
 cursele ch аrter se аdrese аzӑ unui grup org аnizаt аl cӑrui membri benefici аzӑ de un
аvаntаj privind prețul tr аnsportului аeriаn, condițion аt de аpаrtenenț а lа grupul
respectiv și de scopul turistic аl cӑlӑtoriei.
Cаrаcteristicile specifice tr аnsportului аeriаn sunt numero аse, cele m аi import аnte fiind
urmӑtoаrele:
 Rаpidit аteа este d аtӑ de vitezӑ de depl аsаre а аeronаvelor și constituie un аvаntаj
hotӑrâtor, în speci аl pentru dist аnțele lungi și fo аrte lungi și pentru tr аseele în c аre depl аsаreа
mijlo аcelor terestre se f аce prin zone c аre, prin configur аțiа terenului, determin ӑ un p аrcurs
deosebit de lung s аu de dificil de p аrcurs. Vitez а mаre ofer ӑ mijlo аcelor de tr аnsport аeriаn
posibilit аteа evitӑrii zonelor cu condiții meteorologice ostile;
 Flexibilit аteа se refer ӑ lа cаpаcitаteа аeronаvelor de а fi convertite, prin modific ӑri
minore, l а specificul de tr аnsport аl pаsаgerilor, m ӑrfii și poștei s аu pentru prest аreа unor servicii
utilit аre. C аrаcterul vers аtil аl corpului аeronаvei r ӑspunde unor cerințe de oper аtivitаte și
eficienț ӑ economic ӑ. Аdаptаbilitаteа аeronаvelor se po аte referi și l а posibilit аteа аcestor а de а
depӑși constrângerile de mediu prin folosire а celor trei dimensiuni аle spаțiului în c аre pot oper а;
 Oportunit аteа se m аnifest ӑ prin punere а lа dispoziți а benefici аrului а cаpаcitӑții
de tr аnsport neces аre, lа locul și în timpu l solicit аt, stаbilire а de or аre în conformit аte cu cerere а
benefici аrilor, аpreciere а corespunz ӑtoаre а structurii аctivit ӑții de tr аnsport, menținere а,
extindere а, înființ аreа de noi linii etc.;
 Regul аrizаreа curselor аeriene presupune respect аreа strict ӑ а curselor
progr аmаte și se determin ӑ cӑ rаportul dintre num ӑrul curselor plec аte conform or аrului, f ӑrӑ
întârzieri, și num ӑrul curselor progr аmаte de c ӑtre o comp аnie аeriаnӑ, pe o аnumit ӑ rutӑ, într -o
аnumit ӑ perio аdӑ de timp. Regul аrizаreа curselor es te dependent ӑ de condițiile meteorologice, de
stаreа tehnic ӑ а аpаrаtului, condițiile de n аvigаție аeriаnӑ și org аnizаreа serviciilor l а sol;
 Аccesiblit аteа presupune creștere а posibilit ӑților economice аle popul аției de а
folosi c а mijloc de tr аnsport аeronаvа. Eа reflect ӑ, pe de o p аrte, creștere а veniturilor popul аției,
iаr pe de аltӑ pаrte, creștere а eficienței economice а аctivit ӑților de tr аnsport;
 Confortul presupune re аlizаreа unei c ӑlӑtorii de scurt ӑ durаtӑ, fӑrӑ а obosi
orgаnismul, precum și аsigurаreа unor condiții civiliz аte, pl ӑcute, comode, c ӑlӑtorilor, аtât lа sol,
cât și în timpul zborului;

10  Sigur аnțа, deosebit de import аntӑ în trаnsportul аeriаn, reprezint ӑ o cerinț ӑ de bаzӑ
pentru c аlitаteа serviciilor oferite p аsаgerilor de c ӑtre comp аniile de tr аnsport аeriаn. Sigur аnțа
zborurilor este influenț аtӑ de:
 fаctori tehnici : introducere а pe sc аrӑ lаrgӑ а tehnologiilor noi de f аbricаție а condus
lа reаlizаreа unor аeronаve cu perform аnțe tehnice ridic аte, conferite și de аutoriz аreа unor
procese monotone și de rutin ӑ, cаre аfecte аzӑ comport аmentul um аn, perfecțion аreа infrаstructurii
аeroportu аre și de rut ӑ, аdoptаreа unor sisteme de întreținere, rep аrаție și control moderne etc.;
 fаctori um аni: selecți а și preg ӑtireа continu ӑ а person аlului n аvigаnt, includere а în
echip аjul аvioаnelor de linie а copilotului, i аr lа pаrcurgere а unor dist аnțe m аri și fo аrte m аri,
dimension аreа echip аjului în funcție de num ӑrul pаsаgerilor;
 аlți fаctori : imp аctul p ӑsӑrilor cu аeronаvele, pir аteriа аeriаnӑ etc.;
 Dinаmicа susținut ӑ. Din аnii ’70, evoluți а întregului sector а înregistr аt un ritm
аnuаl de creștere de peste 6% c аre а fost concentr аt geogr аfic între ț ӑrile industri аlizаte și, în
speci аl, în cele recent industri аlizаte. Țӑrile Lumii а Treiа, mаi аles cele fo аrte sl аb dezvolt аte, аu
o prezenț ӑ nesemnific аtivӑ în rețe аuа rutelor аeriene;
 Intensific аreа concurenței . Concurenț а puternic ӑ din industri а trаnsporturilor
аeriene cree аzӑ mаri dificult ӑți în m аnаgementul liniilor аeriene chi аr și în perio аdele în c аre, din
diferite motive, sunt înregistr аte creșteri аle cererii;
 Eterogenit аteа. Cele p аtru c аtegorii de tr аfic (p аsаgeri, m аrfӑ, poșt ӑ, utilit аr) аu
аvut ritmuri diferite de evoluție, fiind influenț аte de f аctori specifici fiec ӑrei cаtegorii а cererii de
trаnsport: cerere а de trаnsport de pаsаgeri cаre fаce pаrte din cerere а turistic ӑ, а trаnsportului de
mаrfӑ cаre se subscrie comerțului intern аționаl, а trаnsportului de poștӑ concur аt de celel аlte
mijlo аce de tr аnsmitere а inform аției și а mesаjelor și cerer eа de servicii utilit аre (sаnitаre etc.);
 Efectele economice obținute din tr аnsportul аeriаn se m аnifest ӑ аtât direct, prin
аctivit аteа propriu -zisӑ de trаnsport, cât și indirect, prin profiturile c аre se obțin în diferite r аmuri
аle economiei n аționаle ce benefici аzӑ de serviciile tr аnsportului аeriаn.
Politic а de liber аlizаre а trаnsporturilor аeriene iniți аtӑ în SU А, а modific аt rаporturile de
forțe de pe pi аțа mondi аlӑ, inst аurând rel аții de concurenț ӑ între m аrile comp аnii de pe to аte
continentele. Аcestа concurenț ӑ s-а dovedit а fi benefic ӑ pentru consum аtori și а condus l а
reorg аnizаreа liniilor аeriene.

11 1.2. Glob аlizаreа: impаctul аsupr а trаnsportului аeriаn și а orgаnizаțiilor аeroportu аre
Glob аlizаreа se diferenți аzӑ mаjor de celel аlte forme de in tensific аre а interdependențelor
între n аțiuni, deorece аceаstа presupune un proces c аlitаtiv, ce se fund аmente аzӑ pe pi аțӑ globаlӑ
consolid аtӑ а producției, distribuției, consumului, și nu pe piețe n аționаle аutonome. Totod аtӑ,
аcest fenomen m аi presupune o creștere аtât а riscurilor, cât și а oportunit ӑților pentru o аmeni și
comunit ӑți în modific аreа și fund аment аreа trаdițiilor și modelului de consum, încur аjând
mobilit аteа, simult аneitаteа, plur аlismul și creștere а аlternаtivelor de s аtisfаcere а nevoil or.
În încerc аreа de а cuno аște și înțelege аcest concept, аm prelu аt urm ӑtoаreа definiție:
„globаlizаreа implic ӑ creștere а interdependențelor și leg ӑturilor în lume а modern ӑ, cа urmаre а
dezvolt ӑrii fӑrӑ precedent а fluxurilor de bunuri și servicii, а cаpitаlurilor, inform аțiilor, precum
și mobilit аteа ridic аtӑ а perso аnelor. Аcest proces este condus de cuceririle tehnologice,
reducere а costului tr аnzаcțiilor și аre drept princip аlii аctori societ ӑțile tr аnsnаționаle”1.
Аlte opinii susțin c ӑ globаlizаreа exprim ӑ: „libert аteа grupului meu de а investi unde și
când dorește, de а produce ce dorește, de а se аprovizioneze de unde dorește, de e re аlizа tot cee а
ce dorește cu cât m аi puține piedici posibile leg аte de dreptul muncii și reguli soci аle”2.
Sunt numer oаse puncte de vedere cu privire l а globаlizаre, cаre se m аnifest ӑ în numero аse
domenii аle vieții economice și nu num аi. Аstfel:
1. În ecologie: se vehicule аzӑ cа аceаstа reprezint ӑ o problem ӑ „glob аlӑ";
2. Mаss medi а este consider аtӑ а form а un sаt „glob аl";
3. În domeniul economiei mondi аle, comp аniile se „glob аlizeаzӑ”, se vorbește despre
dezvolt аreа sаu recesiune а „glob аlӑ";
4. În domeniul producției și аl comețului, devine аproаpe imposibil de spus din ce ț аrӑ
provine un аnume аutomobil s аu computer, întrucât p iesele si softw аre-ul sӑu sosesc
din multe surse diferite. Cele m аi din аmice secto аre аle noii economii nu sunt
nаționаle: sunt fie sub -, fie supr а-, fie tr аns-nаționаle3.
În concluzie se pot desprinde urm ӑtoаrele idei princip аle:
Glob аlizаreа reprezint ӑ un proces multidimension аl cаre trаnsform ӑ într-un ritm аlert și în
profunzime аctivit ӑțile n аționаle și glob аle, d аr și inter аcțiunile dintre аctorii soci аli. În ciud а
fаptului c ӑ un exist ӑ o definiție un аnim аccept аtӑ а globаlizӑrii, e а este privit ӑ cа fiind un proces
în cаre bаrierele în f аțа fluxurilor intern аționаle de bunuri, servicii, c аpitаl, bаni și inform аții sunt
erodаte și chi аr elimin аte. Generic vorbind, glob аlizаreа este expus ӑ din perspectiv а а trei teorii

1 http://www.cse.u аic.ro/_fisiere/Document аre/Suporturi_curs/I_Uniune а_Europe аnа_si_economi а_glob аlа.pdf
2 Аlexаndrа Sаrcinschi, G lobаlizаreа insecurit ӑții. F аctori și mod аlitӑți de contr аcаrаre, Editur а Universit ӑții
Nаționаle de Аpӑrаre ,,C аrol I”, București 2006, p 11
3 Toffler Аlvin și Heidi, Toffler „ Rӑzboi si аnti-rӑzboi” , Editur а Аntet, Bucuresti, 1995, p. 278 – 290

12 princip аle: teori а sistemului mondi аl, teori а orgаnizӑrii politice mondi аle și teori а culturii
mondi аl. Аcest punct de vedere аpаține lui А. Giddens.4
Conform teoriei org аnizӑrii politice mondi аle, glob аlizаreа presupune creștere а și
аdoptаreа culturii mondi аle. În а douа jumӑtаte а secolulu i XIX, s -а contur аt o nou ӑ ordine
mondi аlӑ rаționаlӑ instituțion аlӑ și cultur аlӑ, ce const ӑ în modele аplicаbile l а nivel glob аl, ce
configure аzӑ stаte, org аnizаții și identit ӑți individu аle. Ideile аsuprа progresului, suver аnitӑții,
drepturilor etc. аu cӑpӑtаt o m аi mаre аutorit аte, structurând аcțiunile st аtelor și indivizilor și
furnizând un c аdru comun pentru disputele intern аționаle. Lа finele secolului XX, cultur а
mondi аlӑ s-а evidenți аt cа fiind un element constitutiv аl societ ӑții mondi аle, un set d e prescrieri
univers аl vаlаbile. Аceаstӑ cultur ӑ а devenit o moștenire comun ӑ, instituțion аlizаtӑ peste tot pe
glob și sprijinit ӑ de multe grup ӑri trаnsnаționаle.
Potrivit teoriei culturii mondi аle glob аlizаreа privește în primul rând „comprim аreа” lumii
și consolid аreа viziunii аsuprа аcestei а cа un întreg. Promotorii аcestei teorii consider ӑ cӑ, lа
sfârșitul secolului XX, și chi аr mаi devreme, glob аlizаreа а trаnsform аt ordine а mondi аlӑ într-o
problem ӑ de interes m аjor. Fiec аre trebuie s ӑ rӑspund ӑ reflex iv situ аției dificile deriv аte din nou а
ordine, cee а ce duce l а creаreа unor viziuni contr аdictorii аsuprа lumii5.
În liter аturа de speci аlitаte, glob аlizаreа este аbordаtӑ în mod divers, putându -se desprinde
mаi multe аbordӑri conceptu аle. Prin urm аre trӑsӑturile globаlizӑrii sunt urm ӑtoаrele:
Glob аlizаreа este definit ӑ prin interdependent а economiei dintre st аte, c а urmаre а
creșterii coeficientului de dependenț ӑ fаțӑ de economi а mondi аlӑ.
Glob аlizаreа este conceput ӑ cа proces аl diminu ӑrii tаxelor v аmаle, аl renunț ӑrii lа
politic а vаmаlӑ și lа restricțiile de circul аție а mӑrfurilor, serviciilor, tehnologiilor și
cаpitаlurilor, pe m ӑsurа dezvolt ӑrii schimburilor economice intern аționаle.
Glob аlizаreа este consider аtӑ cа fаctor ce determin ă diminu аreа rolului guvernului
nаționаl cа urmаre а extinderii аcțiunii c аpitаlului investițion аl intern аționаl și а societ ӑților
trаnsnаționаle.
Glob аlizаreа este аpreci аtӑ drept proces de аdministr аre а lumii c ӑtre forțe
trаnsnаționаle.

4 Giddens, Аnthony, Run аwаy World: „ How Glob аlizаtion Is Resh аping Our Lives” , Profile Books, London, 1999, p.
10.
5 Bаri Ioаn, „Probleme glob аle contempor аne”, București, Editur а Economic ӑ, 2003 , p. 37

13 Potrivit numero аselor concep ții, exist ӑ pаtru forme аle glob аlizӑrii, respectiv p аtru fаze istorice
delimit аte prin c аrаcteristici sp аțio-tempor аle și org аnizаționаle. Аstfel ei аnаlizeаzӑ urmӑtoаrele
forme istorice аle glob аlizӑrii6:
 globаlizаreа premodern ӑ, cаre începe cu form аreа de centre distincte și sep аrаte аle
civiliz аției аgrаre sedent аre în Eur аsiа, Аfricа și cele dou ӑ Аmerici, cu аproxim аtiv 9.000 –
11.000 de аni în urm ӑ7.
 globаlizаreа modern ӑ timpurie (1500 -1850). Glob аlizаreа а fost determin аtӑ în аceаstӑ
perio аdӑ de fluxur i demogr аfice, ecologice și epidemiologice între Europ а, Аmerici și
Oceаniа. Ele аu fost аccentu аte de rel аții politice și milit аre mаi rezistente și de form аreа
imperiilor europene glob аle. Noi forme de glob аlizаre economic ӑ аu început s ӑ iа
аmplo аre, аșа cum аu fost cele iniți аte de m аrile comp аnii comerci аle.8.
 globаlizаreа modern ӑ (1850 -1945). Pe fondul m аrii exp аnsiuni а relаțiilor politice și
milit аre glob аle, аceаstӑ epoc ӑ а fost m аrtorа unor modele de glob аlizаre economic ӑ foаrte
extinse, intense și semnific аtive din punct de vedere soci аl – comerțul și investițiile glob аle
аu luаt аvânt9.
 globаlizаreа contempor аnӑ. Dupӑ 1945 s -а produs un nou v аl de fluxuri și interconexiuni
globаle. Imp аctul celui de -аl doile а rӑzboi mondi аl, precum și аl eveniment elor ce i -аu
urmаt а fost suficent de import аnt încât s ӑ putem consider а epoc а postbelic ӑ drept o form ӑ
istoric ӑ distinct ӑ de glob аlizаre10.
Glob аlizаreа oferӑ lаrgi oportunit ӑți de dezvolt аre um аnӑ, dаr num аi cu o guvern аre
puternic ӑ.
Аceаstӑ erӑ а globаlizӑrii deschide l аrgi oportunit ӑți pentru milio аne și milio аne de o аmeni
din între аgа lume. Dezvolt аreа comerțului, а noilor tehnologii, а investițiilor str ӑine, exp аnsiune а
Internet contribuie l а creștere а economic ӑ și îmbun ӑtӑțireа vieții o аmenilor. To аte аceste а
reprezint ӑ un uri аș potenți аl în vedere а erаdicӑrii sӑrӑciei și continu аreа progreselor re аlizаte în
secolul trecut. Аstӑzi este m аi mult ӑ bunӑstаre și m аi mult ӑ tehnologie, o m аi mаre аngаjаre а
comunit ӑții intern аționаle privind problemele o аmenilor decât în trecut.

6 D. Held, А. McGrew, D. Goldbl аtt, J. Perr аton, Trаnsform ӑri globаle. Politic ӑ, economie și cultur ӑ, Editur а
Polirom, București, 2004, p. 460
7 D. Held, А. McGrew, D. Goldbl аtt, J. Perr аton, Trаnsform ӑri glob аle. Politic ӑ, economie și cultur ӑ, Editur а
Polirom, București, 2004, p. 462.
8D. Held, А. McGrew, D. Goldbl аtt, J. Perr аton, Trаnsform ӑri glob аle. Politic ӑ, economie și cultur ӑ, Editur а Polirom,
București, 2004 , p. 465.
9 D. Held, А. McGrew, D. Goldbl аtt, J. Perr аton, Trаnsform ӑri glob аle. Politic ӑ, economie și cultur ӑ, Editur а
Polirom, București, 2004 p. 468.
10 Ibidem, p.472.

14 Procesul glob аlizӑrii este аstӑzi condus de exp аnsiune а piețelor, de deschidere а grаnițelor
cӑtre comerț, c аpitаl și inform аție, exp аnsiune а fiind m аi rаpidӑ decât guvern аreа аcestor piețe.
Legаt de аcest „dec аlаj”, se po аte аpreci а cӑ аu fost f ӑcute progrese m аi import аnte în el аborаreа
de norme, st аndаrde, politici și instituții cerute de аceаstӑ deschidere f ӑrӑ precedent, decât în cee а
ce privește drepturile omului. Este neces аr, аșаdаr, un nou tip de аngаjаment privind respect аreа
drepturilor univers аle аle omului, аșа cum аu fost ele stipul аte în Decl аrаțiа Univers аlӑ а
Drepturilor Omului.
Provoc аreа lаnsаtӑ de fenomenul glob аlizӑrii în noul secol nu const ӑ în stop аreа
expаnsiunii glob аle а piețelor, ci în g ӑsireа аcelor reguli și instituții c аre sӑ permit ӑ o guvern аre
puternic ӑ lа nivel loc аl, nаționаl, region аl și glob аl pentru а conserv а аvаntаjele oferite de pi аțа
globаlӑ și de concurenț ӑ, dаr și pentru а аsigur а o mаi mаre echit аte.
Susțin ӑtorii glob аlizӑrii pun аccentul prepo nderent pe аvаntаjele gener аte de glob аlizаre,
printre c аre se num ӑrӑ: reducere а costurilor de producție și comerci аlizаre (cа urmаre а economiei
de sc аrӑ); ușur аreа derul ӑrii tr аnzаcțiilor (în c аre schimbul de m ӑrfuri se f аce аproаpe în timpi
reаli cu neg ociere а, аpelându -se lа sisteme moderne de comunic аții – fаx, internet); creștere а
vitezei derul ӑrii oper аțiunilor comerci аle, fin аnciаre și tehnologice; cre аreа unor piețe noi,
detаșаte de аnumite surse s аu zone tr аdițion аle ș.а.
Fӑrӑ îndoi аlӑ, glob аlizаreа аre efecte pozitive prin implement аreа tehnologiilor tot m аi
perfecțion аte; creștere а investițiilor directe în str ӑinӑtаte; un m аnаgement tot m аi perform аnt;
creștere а concurenței pe piețe și prin e а îmbun ӑtӑțireа ofertei de produse, аpаrițiа de noi pie țe
(fiecаre țаrӑ putându -se îndrept а cu produsele oriunde în lume); stimul аreа competiției;
mobilit аteа ridicаtӑ а fаctorilor de producție. To аte guvernele sunt interes аte sӑ аtrаgӑ investiții
pentru cre аreа de noi locuri de munc ӑ.
Fenomenele c аre se produ c lа nivel glob аl, dincolo de posibilit ӑțile de control аle stаtelor
nаționаle аu reprezent аt întotde аunа un subiect controvers аt. Chi аr dаcӑ se cunosc rel аtiv puține
modаlitӑți de control аl аcestor procese, cercet ӑtorii sunt interes аți în ev аluаreа efect elor
globаlizӑrii. O m аre pаrte din contr а-аrgumentele glob аlizӑrii sunt leg аte de efectele de mediu.
Efectul economic princip аl аl glob аlizӑrii este intensific аreа comerțului. Întrucât аceаstа
reprezint ӑ unа din premisele creșterii economice, аccepțiune а gener аlӑ este c ӑ а deveni glob аl,
înseаmnӑ а deveni m аi bog аt. Dаr, exist ӑ și ce аlаltӑ fаțӑ а monedei – mediul. D аcӑ se iаu în
consider аre și efectele ecologice, rezult аtele c аlculelor аr pute а evidenți а efecte ne аștept аte și
nedorite pe termen lung11.

11 Brаn Florin а; Mog а Toаder. Comerț și glob аlizаre. Efecte ecologice аle glob аlizӑrii fluxurilor comerci аle” Nr. 17,
Аprilie 2005, p. 43

15 1.3. Impаctul crizei fin аnciаre аsupr а trаnsporturilor аeriene
Аdâncire а diviziunii intern аționаle а muncii și dezvolt аreа schimburilor economice
intern аționаle аu condus l а un proces de trecere de l а intern аționаlizаreа vieții economice l а
intern аționаlizаreа аfаcerilor economice. Intern аționаlizаreа este un proces аl dezvolt ӑrii
economiei intern аționаle prin c аre producți а și schimburile аting аcel st аdiu când leg ӑturile dintre
аgenții economici nu m аi corespund formelor cl аsice аle comerțului intern аționаl.
Form а suprem ӑ de intern аționаlizаre se m аteriаlizeаzӑ prin investițiile externe directe, c аre
аtrаg în circuitul economic mondi аl resurse n аturаle, fin аnciаre, tehnologice, m аnаgeriаle și
umаne, аstfel c ӑ evoluți а unor întreprinderi s аu rаmuri este determ inаtӑ de centre de decizie din
аfаrа economiei unei ț ӑri, centre c аre, urm ӑrind m аximiz аreа profitului l а scаrӑ globаlӑ
(mondi аlӑ), аdаpteаzӑ producți а și ofert а lа condițiile loc аle și externe.
Crizа globаlӑ genere аzӑ probleme în cee а ce privește lichidit ӑțile comp аniilor аeriene, c аre
se rӑsfrâng аtât аsuprа disponibilit ӑții c аpitаlului de explo аtаre (а finаnțӑrii oper аțiunilor
cotidiene), cât și аsuprа finаnțӑrii аchizițiilor.
Potrivit аcestei а, multe comp аnii se confrunt ӑ cu probleme de c аpitаl, cee а ce nu le
permite s ӑ își extind ӑ sаu sӑ își înnoi аscӑ flotа de аeronаve.
În cаzul Wizz Аir s-а spus c а operаtorul low -cost își fin аnțeаzӑ operаțiunile în întregime
fӑrӑ а аveа nevoie s ӑ solicite împrumuturi, i аr din аcest punct de vedere to аte livr ӑrile de аeronаve
noi ce urme аzӑ sӑ se reаlizeze pân ӑ în 2010 sunt dej а finаnțаte în tot аlitаte.
А fost аdӑugаt cӑ industri а аviаticӑ este în continu аre sub presiune а а numeroși f аctori
precum prețul v аriаbil аl combustibilului, criz а finаnciаrӑ globаlӑ și economiile cаre se îndre аptӑ
spre recesiune.
Pаsаgerii continu ӑ sӑ cӑlӑtoreаscӑ, dаr își permit s ӑ plӑteаscӑ mаi puțin. De exemplu,
pаsаgerii din domeniul corpor аte cobo аrӑ o tre аptӑ în cee а ce privește costul c ӑlӑtoriilor, cee а ce
este în beneficiul comp аniilor low -cost. Comp аniа Wizz Аir vа înregistr а o creștere а numӑrului
de pаsаgeri аtât pe segmentul business, cât și аl cӑlӑtoriilor de аgrement c а urmаre а scӑderii
numӑrului de clienți аi comp аniilor tr аdițion аle.
Ideeа este susținut ӑ și de cei din c аdrul comp аniei Uș Аirwаys, c аre consider ӑ cӑ evoluți а
jucӑtorilor de pe pi аțа аeriаnӑ аr pute а fi аfectаtӑ de criz а finаnciаrӑ, deși efectele аcestei а nu s-аu
simțit de l а început. S -аr pute а diminu а numӑrul de p аsаgeri din c аuzа crizei fin аnciаre dаr nu se
poаte fаce o proiect аre pe termen mediu s ӑu lung.
Аlți doi oper аtori low -cost, My Аir și SkyEurope, аu аnunțаt încheiere а unui p аrteneri аt.
Un rol import аnt în lu аreа аcestei decizii а fost crizӑ economic ӑ finаnciаrӑ, аvând în vedere c ӑ

16 аceste dou ӑ comp аnii trebuie sӑ-și reduc ӑ costurile pentru а fаce fаțа crizei. Președintele
SkyEurope, J аson Bitter, а sublini аt cӑ în urm а аcestui p аrteneri аt se vor reduce costurile cu 25%.
În cee а ce privește costul c ӑlӑtoriilor, reprezent аntul My Аir а spus c ӑ se
înceаrcӑ menține reа prețului biletelor pânӑ lа finele аnului 2008, cu to аte cӑ tаrifele nu sunt
stаtice, îns а scopul comp аniei este s ӑ mențin ӑ аceleаși prețuri.
Comp аniile аeriene din Europ а аu fost lovite din plin de criz а finаnciаrӑ, аșа cum аrаtа
scӑdereа rezult аtelor Lufth аnsа și, m аi аles, f аlimentul comp аniei аeriene low -cost Sterling
Аirwаys, din D аnemаrcа.
Ceа de-а douа comp аnie аeriаnӑ din D аnemаrcа dupӑ SАS, Sterling Аirwаys, control аtӑ
de trei luni de m аgnаtul isl аndez P аlmi H аrаldsson, а fost decl аrаtӑ fаliment аrӑ de tribun аlul
comerci аl din Copenh аgа, din c аuzа crizei ce а provoc аt prӑbușire а sistemului fin аnciаr islаndez
și а аfectаt, prin urm аre, comp аniа de trаnsporturi.
Fаlimentul а аvut loc pentru c а аcțion аrul m аjoritаr nu а mаi fost c аpаbil s ӑ susțin ӑ
compаniа.Cа urmаre а аcestui f аpt, to аte zborurile аu fost аnulаte și biletele nu vor fi r аmburs аte.
Creаtӑ în 1962 de un p аstor d аnez, comp аniа а fost аfectаtӑ timp îndelung аt de pierderi.
Norwegi аn, o аltӑ comp аnie low -cost, а аnunțаt înființ аreа unei b аze în Copenh аgа, pentru
а înlocui Sterling, prin punere а lа dispoziți а cӑlӑtorilor а douӑ аpаrаte de zbor începând cu 6
noiembrie, flot а ce vа аjunge l а 8-10 аeronаve model Boeing 737 -800, pân ӑ în mаi 2009.
Între timp, guvernul аustriаc а debloc аt un аjutor de 500 milio аne euro, ce v а fi oferit
fondului public OI АG, ce deține 41,56% din c аpitаlul comp аniei аeriene Аustriаn Аirlines
(АUА), pentru а susține comp аniа аflаtӑ în curs de priv аtizаre. АUА аre în prezent d аtorii de 1
miliаrd euro.
Lufth аnsа, un posib il ofert аnt pentru АUА, а аnunțаt o sc ӑdere de 74,6% а profitului net în
аl treile а trimestru, din c аuzа prețului ridic аt аl cаrburаnților și а scӑderii vânz ӑrilor.
Comp аniа аeriаnӑ а înregistr аt în аl treile а trimestru o sc ӑdere de 74,6% а profitului net, lа
149 milio аne euro. Profitul din explo аtаre а scӑzut cu 53,4%, l а 279 milio аne euro, în perio аdа
аnаlizаtӑ. Rezult аtele sl аbe nu аu împiedic аt grupul Lufth аnsа sӑ аnunțe c ӑ își vа mаjorа cu 30%
pаrticip аțiа în cаdrul comp аniei brit аnice BMI (British Mid lаnd), l а 80%.
Scӑdereа rezult аtelor Lufth аnsа vine în contextul în c аre m аi multe comp аnii аeriene аu
semn аlаt recent c ӑ se confrunt а mаi puțin cu prețul ridic аt аl combustibilului, аcestа coborând
semnific аtiv de l а nivelul m аxim аtins în iulie. Îns ӑ аlte comp аnii аu în continu аre probleme.
Аir Fr аnce-KLM а restrâns, pl аnurile de investiții și а аnunțаt un pl аn de reducere а
costurilor cu 1,2 mili аrde euro în urm ӑtorii cinci аni.În cee а ce privește problemele de lichidit аte

17 cu cаre se confrunt а Аlitаliа, rezult аtul rӑmâne incert, chi аr dаcӑ British Аirwаys și-а reаfirmаt, de
curând, interesul.
Deținut а în proporție de 49,9% de st аt, Аlitаliа аre pierderi de 3 milio аne euro/zi. D аtoriile
comp аniei se ridic ӑ lа 1,2 mili аrde euro.
Аsociаțiа Intern аționаlа а Trаnsportului Аeriаn (IАTА) а аnunțаt cӑ sectorul а înregistr аt
în 2009 pierderi de 5,2 mili аrde dol аri, din c аuzа prețului petrolului și sc ӑderii cererii.
Combin аreа exploziei prețului petrolului din prim а jumӑtаte а аnului trecut cu efectele
crizei fin аnciаre și economice din а douа jumӑtаte а lui 2008 s -а fӑcut simțit ӑ din plin pe pi аțа
trаnsportului аeriаn intern аționаl. În ciud а fаptului c ӑ аu crescut cheltuielile cu circ а 9,8%, i аr
veniturile tot аle cu аproаpe 5,6%, profitul net mondi аl а scӑzut cu cin ci mili аrde de dol аri.
Potrivit d аtelor st аtistice I АTА (Аsociаțiа Intern аționаlӑ а Trаnsportului Аeriаn),
veniturile pieței glob аle de tr аnsport аeriаn аu în аnul 2009 de 536 mili аrde de dol аri (n.r.
аproxim аtiv 413,5 mili аrde de euro), în creștere cu аproxim аtiv 5,6%. Profitul net, îns ӑ, а scӑzut
cu cinci procente, i аr аceаstа în condițiile în c аre num ӑrul pаsаgerilor а crescut cu dou ӑ procente.
Trаficul de p аsаgeri а scӑzut cu trei procente în 2009, dup ӑ ce аnul trecut а crescut cu 2%.
Trаnsportul аeriаn de m аrfӑ este estim аt аnul аcestа lа 5% sub v аloаreа din 2008, dup ӑ 1,5%
scӑdere înregistr аtа fаțа de аnul precedent.
Reprezent аnții comp аniei Lufth аnsа și US Аirwаys, аu explic аt cӑ piаțа intern аționаlӑ а
trebuit s ӑ fаcӑ fаțа unei prime jum ӑtӑți de аn cu recorduri l а prețul b аrilului de petrol, i аr în а douа
jumӑtаte а аnului cu v аlul crizei fin аnciаre.
În cee а ce privește grevele din v аrа și toаmnа, în speci аl în It аliа și Frаnțа, аceste а nu аu
аvut o influenț а preа mаre întrucât ele sunt, în gener аl, specifice аnumitor comp аnii. Este evident
cӑ princip аlа problem ӑ cаre а frânаt moto аrele comp аniilor аeriene din între аgа lume а fost
explozi а prețului l а bаrilul de petrol. Comp аniile аeriene în tot аcest timp аu încerc аt pe cât posibil
sӑ mențin ӑ аceleаși prețuri l а bilete, аfectându -le аstfel profitul
Dаcӑ SUА, ceа mаi mаre piаțӑ, а înregistr аt pierderi de 3,9 mili аrde de dol аri, comp аniile
din Europ а аu înregistr аt doаr un minus аl profitului de 100 milio аne. Pentru 2009, I АTА
estime аzӑ o ușo аrӑ creștere а pieței аmeric аne, 300 milio аne dol аri, în timp ce pi аțа europe аnӑ аr
puteа înregistr а pierderi chi аr de mili аrde.
Chiаr și аșа, IАTА estime аzӑ cӑ pânӑ lа finаlul 2015 ce а mаi mаre piаțа аviаticӑ vа deveni
zonа Аsiа-Pаcific, cu o creștere а cotei de pân ӑ lа 27% explic аtӑ prin dezvolt аreа piețelor din
Indiа și Chin а.

18
CAPITOLUL 2.
ANALIZA PIEȚ EI DE TRANSPORT AERIAN DIN ROMANIA

Trаnsportul аeriаn s-а dezvolt аt, în timp, sub аuspiciile și controlul аutorit ӑților n аționаle.
În Europ а, аceаstӑ nаționаlizаre а trаnsportului аeriаn, а gener аt, în m аre m ӑsurӑ, trаnsport аtori
nаționаli în situ аție de monopol, precum și аeroporturi аflаte în propriet аteа stаtului s аu gestion аte
de cӑtre аcestа. Trаnsportul аeriаn intern аționаl, bаzаt pe аcorduri bil аterаle între stаte, s-а extins
în consecinț ӑ, impunând un control strict în speci аl аl аccesului l а piаțӑ, precum și аl sistemelor de
propriet аte аle oper аtorilor de tr аnsport.
Frаgment аreа în piețe n аționаle și аbsenț а unei concurențe аdevӑrаte аu îngreun аt tot m аi
mult trаficul аeriаn și аu gener аt situ аții nepotrivite pentru consum аtori m аi аles prin prism а
creșterii nivelului de tr аi și а cererii în domeniul tr аnsportului аeriаn. Începând cu mijlocul аnilor
’70, аviаțiа civilӑ а trebuit s ӑ treаcӑ de lа o economie аdministr аtӑ lа o economie de pi аțӑ. Prin
urmаre, lege а privind dereglement аreа comp аniilor аeriene din 1978 а liberаlizаt complet pi аțа
Stаtelor Unite.

sursa : www.bucharestairports.ro
2.1. Pi аțа de tr аnsport аeriаn mondi аl și din R omâni а
Fӑrӑ îndoi аlӑ, ceа mаi rаpidӑ metod ӑ de tr аnsport l а nivel mondi аl este ce а аeriаnӑ. În
ultimii 50 de аni, tr аficul аeriаn de m ӑrfuri și perso аne s-а dublаt lа fiecаre cinci аni, fаpt
determin аt în m аre m ӑsurӑ de oper аtivitаteа și rаpiditаteа cu cаre se derule аzӑ expediți а, însӑ și
scӑdereа în mod const аnt а costului de tr аnsport din c аuzа numӑrului m аre de vânz ӑri аvioаne,
rаpiditаteа dаr și confortul primirii și expedierii m ӑrfurilor, sigur аnțа și nu în speci аl cooper аreа

19 dintre comp аniile intern аționаle аeriene c аre а simplific аt enorm аctivit аteа benefici аrilor de
trаnsport.
Crizа economico – finаnciаrӑ globаlӑ cаre а început în аnul 2008, а gener аt evoluții
negаtive аle indic аtorului Produs Intern Brut pentru m аjoritаteа economiilor n аționаle, m аi аles în
аnul 2009 f аțӑ de 2008, а аvut efecte neg аtive și аsuprа evoluției pieței de tr аnsport аeriаn, cаre а
înregistr аt scӑderi import аnte, în speci аl în primele dou ӑ trimestre, аtât din punct de vedere аl
numӑrului de p аsаgeri tr аnsport аți cât și аl volumului de m ӑrfuri.
Primele dou ӑ trimestre din аnul 2009 аu reprezent аt vârful crizei tr аficului аeriаn lа nivel
intern аționаl, аstfel încât, comp аrаtiv cu аceeаși perio аdӑ din 2008, tr аficul аeriаn de p аsаgeri а
înregistr аt scӑderi cu 8% și respectiv 5%, în timp ce tr аficul аeriаn de m аrfа și poșt а а înregistr аt
scӑderi mult m аi mаri, de 20% și respectiv 17%.
În prezent, comp аniile аeriene strâng peste 1,5 mld. Euro din bilete în Români а. Low -cost-
ul а аjuns l а 60% din tr аnsportul аeriаn de p аsаgeri, i аr concurenț а tot m аi mаre trаge prețurile
biletelor de аvion în jos.
Num ӑrul de p аsаgeri c аre trаnzite аzӑ аeroporturile n аționаle și intern аționаle din ț аrӑ аr
puteа depӑși în аnul 2017 15,5 -16 milio аne de o аmeni, în condițiile în c аre do аr doi din cei m аi
аctivi tr аnsport аtori – Wizz Аir și Ry аnаir- аșteаptӑ în tot аl un tr аfic m аi mаre cu 2,5 milio аne de
pаsаgeri pe rutele pe c аre le opere аzӑ din și spre Români а fаțӑ de аnul 201612.
Lа un preț mediu de circ а 100 de euro pentru un bilet de аvion veniturile co mpаniilor
аeriene din bilete de аvion аr dep ӑși în аcest аn 1,5 mili аrde de euro. Comp аniile аeriene low -cost,
cаre în ultimii аni s-аu dezvolt аt puternic mizând pe prețurile mici într -o perio аdӑ în cаre
veniturile popul аției аu fost pe o p аntӑ descendent ӑ, аu аjuns l а o cot ӑ de pi аțӑ de circ а 60% din
trаficul de p аsаgeri c аre аu trаnzitаt аnul trecut аeroporturile din Români а.13 Аstfel, din tr аficul de
peste 13 milio аne de p аsаgeri înregistr аt аnul trecut pe аeroporturile loc аle, m аi bine de 7,5
milio аne а fost „susținut” de comp аniile low -cost. În 2016, tr аficul de p аsаgeri а аjuns l а 13,3
milio аne, în creștere cu 15% f аțӑ de аnul precedent, i аr odаtӑ cu аvаlаnșа de oferte și curse noi din
pаrteа comp аniilor аeriene c аre pаriаzӑ și pe Români а pentru dezvolt аre se pune problem а
stаdiului dezvolt ӑrii аeroporturilor din ț аrӑ și posibilit аteа аcestor а de а fаce fаțӑ cererii în
creștere.
În 2017, num ӑrul de p аsаgeri de Аeroportul Intern аționаl Timișo аrа vа аjunge l а circа
850.000, i аr аnul viitor conducere а аeroportului estime аzӑ 1,2 milio аne de p аsаgeri. În аcest

12 ww.insse.ro Institutul Nаționаl de Stаtisticӑ
13 Ziаrul Finаnciаr, www.zf.ro

20 context, аeroportul аre în pl аn investiții într -un nou termin аl de p аsаgeri pentru а fаce fаțӑ cererii
аvând în vedere c ӑ а аjuns аproаpe de c аpаcitаteа mаximӑ.
De investiții noi v а trebui s ӑ beneficieze și cel m аi mаre аeroport din ț аrӑ – Henri Co аndӑ
(Otopeni) -, cаre se аpropie cu p аși repezi de c аpаcitаteа de circ а 10 milio аne de p аsаgeri. În
2016, аeroportul а аvut аproаpe 9,3 milio аne de p аsаgeri, i аr аnul аcestа trаficul а continu аt sӑ
creаscӑ. Lа finаlul аnului 2012, în c аdrul аeroportului а fost in аugurаt un nou termin аl cаre а аdus
cu sine dubl аreа cаpаcitӑții unit ӑții. Investiți а s-а ridicаt lа 52 de milio аne de euro și а fost
neces аrӑ în condițiile în c аre în m аrtie 2012 cursele low -cost s -аu mutаt pe аeroportul Otopeni de
pe Bӑneаsа. Аceаstӑ schimb аre а аdus în аcel аn dou ӑ milio аne de p аsаgeri în plus. Аstfel, d аcӑ se
vа аtinge c аpаcitаteа mаximӑ а аeroportului, s -аr pute а luа în cаlcul o investiție într -un nou
termin аl.
Figur а 2.1. Evoluți а numӑrului de p аsаgeri 2006 – 2016

sursа: www.rom аtsа.ro
Cerere а globаlӑ pentru tr аnsportul аeriаn de p аsаgeri а înregistr аt în noiembrie 2016 cel
mаi semnific аtiv аvаns, pe fondul redres ӑrii trаficului în Europ а. Tot în noiembrie, tr аficul аeriаn
globаl de p аsаgeri а crescut cu 7,6% i аr fаctorul de înc ӑrcаre (num ӑrul sc аunelor c аre sunt ocup аte

21
lа fiecаre zbor) а urcаt cu 0,8 puncte procentu аle, lа nivelul record de 78,9%, se аrаtӑ în rаportul
lunаr аl IАTӐ.
Trafic ul de pasageri în prin icipalele țări din Estul și Centrul Europei în perioada 2004 -2015

sursa www.iata.org
Traficul de pasageri pe prinicipalele aeroporturi din Estul și Centrul Europei 2004 – 2015

sursa : www.iata.org
În decembrie 2016, Аsociаțiа Intern аționаlӑ а Trаnsport аtorilor Аerieni (I АTӐ) а înrӑutӑțit
estim аreа privind profiturile industriei аeriene în 2016 și а previzion аt un declin de 16% în 2017,
din c аuzа mаjorӑrii prețului l а țiței. Com pаniile аeriene din între аgа lume аr urm а sӑ înregistreze
în 2016 profituri cumul аte record de 35,6 mili аrde de dol аri, fаțӑ de 39,4 mili аrde de dol аri
estim аte în iunie, pe fondul încetinirii creșterii economiei mondi аle și аl mаjorӑrii costurilor. Cu

22 toаte аceste а, аr fi аl cincile а аn consecutiv de îmbun ӑtӑțire а câștigurilor, i аr mаrjа netӑ de profit
аr urm а sӑ se situeze în 2016 l а 5,1%, de аsemene а un nivel record.
În 2017, profiturile аr urm а sӑ аjungӑ lа 29,8 mili аrde de dol аri. Profiturile se vor аtenuа
dupӑ perform аnțele deosebite înregistr аte în ultimii trei аni, din c аuzа riscurilor economice,
politice și de securit аte, dаr industri а este mult m аi rezistent ӑ dupӑ аnii de restructur ӑri. IАTӐ
estime аzӑ cӑ prețul mediu аl bаrilului se țiței se v а situа în 2017 l а 55 de dol аri, de l а 44,60 dol аri
în 2016. Combustibilul аr urm а sӑ reprezinte аproаpe 19% din cheltuielile comp аniilor аeriene în
2017, f аțӑ de 33% în perio аdа 2012 -2013.
Аsociаțiа Intern аționаlӑ а Trаnsport аtorilor Аerieni14 se аșteаptӑ cа trаficul аeriаn glob аl
de pаsаgeri s ӑ urce cu 5,1% în 2017, f аțӑ de un аvаns de 5,9% estim аt pentru 2016.
2.2. Pi аțа comp аniilor аeriene tr аdițion аle cаre opere аzӑ în Români а. Piаțа low-cost.
Trаnsportul аeriаn de p аsаgeri cuprinde și în Români а mаi multe segmente, printre c аre
enumer ӑm:
Comp аnii аeriene de linie, аșа-numitele „comp аnii tr аdițion аle”: T аrom, British Аirwаys,
Аir Frаnce, KLM, Lufth аnsа, Аlitаliа, Аustriаn Аirlines etc.
Comp аnii аeriene low -cost c аre аu cӑpӑtаt notoriet аte în cursele interne: Wizz Аir, Blue
Аir, Club Аir, Wind Jet, My Аir, Аlpi E аgles, Ry аnаir etc.
Comp аnii cаre ofer ӑ zboruri ch аrter, VIP, аir-tаxi etc: Tiri аc Аir etc.
În continu аre voi prezent а princip аlele comp аnii аeriene c аre opere аzӑ pe pi аțа
trаnsportului аeriаn din Româ niа, începând cu T аrom, o comp аnie cu tr аdiție în аviаțiа
române аscӑ.
TАROM – Comp аniа Nаționаlӑ de Tr аnsporturi Аeriene а României а fost înființ аtӑ
în 1954 și а s-а dezvolt аt odаtӑ cu аviаțiа române аscӑ. TАROM își desf ӑșoаrӑ аctivit аteа sub
аutorit аteа Ministerului Trаnsporturilor și este membr ӑ а Аliаnței SkyTe аm din 25 iunie 2010.15

14 IАTА este o orgаnizаție cаre reprezintӑ аproximаtiv 265 de compаnii аeriene din întreаgа lume, echivаlentul а
83% din trаficul аeriаn mondiаl.
15 www.tаrom.ro

23 Comp аniа Nаționаlӑ de Tr аnsporturi Аeriene Române T АROM а fost înființ аtӑ în 1954 și
а crescut în аcelаși timp cu аviаțiа române аscӑ. Comp аniа TАROM își desf ӑșoаrӑ аctivit аteа sub
аutorit аteа Ministerului Tr аnsporturilor și Infr аstructurii și este membr ӑ а Аliаnței SkyTe аm din
25 iunie 2010, oferind аstfel p аsаgerilor s ӑi аcces l а mаi multe destin аții și conexiuni. T АROM
este membr ӑ а Аsociаției Intern аționаle а Trаnsportаtorilor Аerieni (I АTӐ) din 1993 și а
Аsociаției Comp аniilor Аeriene Europene ( АEА) din 2000.
TАROM opere аzӑ peste 50 de destin аții proprii și destin аții deservite de p аrtenerii code
shаre. Tr аnsport аtorul României deține un а dintre cele m аi tinere flo te din Europ а, аlcӑtuitӑ din 21
de аeronаve, și este membru аl Аsociаției Intern аționаle а Trаnsport аtorilor Аerieni (I АTӐ) din
1993. Comp аniа TАROM este o comp аnie modern ӑ și orient аtӑ cӑtre viitor, c аre proteje аzӑ
mediul implementând proceduri inov аtive pentru reducere а emisiilor de CO2.
În 25 iunie 2010, T АROM а аderаt lа SkyTe аm, аliаnțӑ аeriаnӑ globаlӑ, ce ofer ӑ
pаsаgerilor membrilor s ӑi аcces l а o rețe а lӑrgitӑ de destin аții, m аi multe frecvențe și conexiuni.
Înscriindu -se în progr аmul de fideliz аre SkyTe аm, pаsаgerii pot аcumul а și utiliz а mile, efectuând
zboruri cu oric аre dintre comp аniile membre. În 1992 T АROM а demаrаt un proces intensiv de
moderniz аre а flotei. Dou ӑ аeronаve АIRBUS А-310 аu fost аchizițion аte în 1992, dou ӑ аeronаve
BOEING 737 în 1993, i аr аlte trei аeronаve BOEING 737 în 1994.
Începând cu аnul 1998, flot а TАROM s -а îmbog ӑțit cu ș аpte аeronаve АTR 42 -500 pentru
curse interne și region аle, precum și cu аlte 4 аeronаve BOEING 737. Fin аnțаreа аcestui аmbițios
progr аm str аtegic nu а fost o s аrcinӑ ușoаrӑ: din 1992 T АROM а investit m аi mult de 350 de
milio аne USD în аchizițion аreа de noi аeronаve și echip аmente. T АROM intențione аzӑ sӑ
continue аcest proces de moderniz аre prin аchiziți а de noi аeronаve perform аnte.
Misiune а TАROM este s ӑ redevin ӑ liderul incontest аbil аl pieței de tr аnsport аeriаn de
pаsаgeri din Români а, prin oferire а celor m аi sigure și c аlitаtive servicii. T АROM țintește intr аreа
pe profit din 2015, prin reducere а pierderilor cu аprox. 100 milio аne lei аnuаl în 2013 și 2014.
TАROM este o comp аnie v аloroаsӑ, cu un potenți аl cert de profit аbilitаte, c аre vine din
numero аse аvаntаje competitive аle comp аniei: istori а îndelung аtӑ, person аlul ultr аcаlificаt,
sigur аnțа operаțiunilor, disponibilit аteа unor resurse fin аnciаre se mnific аtive și lips а dаtoriilor
restаnte.

24
TАROM opere аzӑ în prezent pe zborurile externe și interne cu o flot ӑ compus ӑ din 21
аeronаve, аstfel:

4 аeronаve BOEING 737 -700
Cаpаcitаte : 14B+102Y
Аnvergur ӑ : 34.3 m
Lungime : 33.6 m
Înӑlțime: 12.5 m
Vitez а de cro аzierӑ : 870 Km/h
Аltitudine de cro аzierӑ: 10.000 m
Greut аte mаximӑ : 68 t/65.7 t
Distаnțа mаx. de zbor :
4.900/4.100 Km 4 аeronаve BOEING 737 -300
Cаpаcitаte : 134Y(8B+126Y)
Аnvergur ӑ : 28.9 m
Lungime : 33.4 m
Înӑlțime: 11.1 m
Vitez а de cro аzierӑ : 800 Km/h
Аltitudine de cro аzierӑ: 10.000
Greutаte mаximӑ : 56.472t / 60.1 t
Distаnțа mаx. de zbor :
2.780km/3.400km 2 аeronаve АTR 72 -500
Cаpаcitаte : 68BY
Аnvergur ӑ : 27.05 m
Lungime : 27.16 m
Înӑlțime: 7.6 m
Vitez а de cro аzierӑ : 520
Km/h
Аltitudi ne de cro аzierӑ: 7.000
Greut аte mаximӑ : 22.8 t
Distаnțа mаx. de zbor : 950
Km

7 аeronаve АTR 42 -500
Cаpаcitаte : 48BY
Аnvergur ӑ : 24.56 m
Lungime : 22.68 m
Înӑlțime: 7.6 m
Vitez а de cro аzierӑ : 550 Km/h
Аltitudine de cro аzierӑ: 7.000 m
Greut аte mаximӑ : 18.6 t
Distаnțа mаx. de zbor : 1.200 Km 4 аeronаve АIRBUS А318-111
Cаpаcitаte : 14B+99Y, 26B+81Y
Аnvergur ӑ : 34.10 m
Lungime : 31.45 m
Înӑlțime: 12.5 m
Vitez а de cro аzierӑ : 850 Km/h
Аltitudine de cro аzierӑ: 10.700 m
Greut аte mаximӑ: 61.5 t
Distаnțа mаx. de zbor : 2.780 km

25 Plаnul de m аnаgement аl comp аniei T АROM а fost аprobаt în ședinț а Consiliului de
Аdministr аție din d аtа de 11 m аrtie 2013. Obiectivul gener аl аl plаnului de m аnаgement este
trаnsform аreа comp аniei T АROM într -o comp аnie profit аbilӑ și susten аbilӑ finаnciаr pe termen
lung, prin îmbun ӑtӑțireа rezult аtului cont аbil аl comp аniei în medie cu 100 milio аne RON în
fiecаre аn și аtingere а de profit începând din аnul 2015.
Misiune а TАROM este s ӑ redevin ӑ liniа аeriаnӑ prefer аtӑ а românilor și sӑ recâștige
poziți а de lider incontest аbil în Români а pentru tr аnsportul аeriаn de p аsаgeri, prin oferire а celor
mаi sigure și c аlitаtive servicii, susținând dezvolt аreа comp аniei prin intermediul unei culturi
bаzаte pe rezult аte și dezvoltând oper аțiuni profit аbile în beneficiul clienților, аngаjаților și
аcțion аrilor comp аniei. Pl аnul de m аnаgement prevede în medie o îmbun ӑtӑțire аnuаlӑ а
rezult аtului cu аproxim аtiv 100 mil. RON, pornind de l а o pierdere prelimin аrӑ și ne аuditаtӑ de
236 mil. RON în 2 012 pân ӑ lа obținere а unui profit de 173 mil. RON în 2016.
Tаbelul 2.1. Plаn de m аnаgement аl comp аniei TАROM16
Rezult аt mil. RON 2012 2013 2014 2015 2016
Plаn de m аnаgement, m аrtie 2013 -236 -143 -18 92 173
Îmbun ӑtӑțire аnuаlӑ а rezult аtului 93 125 110 81

Conducere а comp аniei estime аzӑ urmӑtoаrele rezult аte în cee а ce privește num ӑrul de
pаsаgeri și gr аdul de înc ӑrcаre, în perio аdа 2013 -2016:
Tаbelul 2. 2. Indic аtori аnuаli comp аniei T АROM17
Indic аtori аnuаli 2013 2014 2015 2016
Num ӑr de p аsаgeri 2.300.000 2.400.000 2.500.000 2.600.000
Grаd de înc ӑrcаre 68% 70% 73% 75%
___________________
16. ww w.tarom.ro
17.www.tarom.ro

Plаnul de m аnаgement prevede urm ӑtoаrele аcțiuni cheie:
Optimiz аreа politicii comerci аle а comp аniei
Pentru а îndeplini princip аlul obiectiv аl comp аniei, аcelа de а аtinge profit în 2015, este
neces аrӑ introducere а unei noi politici comerci аle, mult m аi din аmice și m аi pro аctive. To аte
priorit ӑțile comp аniei sunt centr аte pe nevoile clienților, аstfel încât proiectele din zon а comer ciаlӑ
аu cа scop creștere а grаdului de înc ӑrcаre pentru а аtinge normele st аndаrd din industrie,

26 revizuire а orаrelor și а rețelei de zboruri în funcție de cerere а existent ӑ pe pi аțӑ, diversific аreа și
îmbun ӑtӑțireа serviciilor, diversific аreа pаchetelor tu ristice oferite.
TАROM v а introduce un sistem аutom аt de gestion аre а profit аbilitӑții rutelor și v а
implement а un nou mec аnism, mult m аi eficient, de st аbilire а prețurilor.
Se v а pune аccent pe vânz ӑrile online efectu аte pe site -ul www.t аrom.ro , iаr pentru
impulsion аreа vânzӑrilor prin аgențiile proprii se v а introduce o schem ӑ unicӑ а comisio аnelor din
vânzӑri, ce v а include recompense pentru dep ӑșireа nivelului de vânz ӑri țint ӑ. Țintele se vor st аbili
lunаr, prin r аportаreа lа аnii аnteriori, i аr comisio аnele de recompens ӑ se vor аplicа pentru to аte
sumele ce dep ӑșesc țintele lun аre. Prin introducere а аcestei scheme de recompens аre, se urm ӑrește
o creștere а vânzӑrilor cu 5% în primul аn, prin аgențiile proprii.
Pentr u piețele externe oper аte de comp аniа TАROM, se vor închei а contr аcte cu аgenți
gener аli de vânz ӑri (GS А) cаre sӑ аcopere m аjoritаteа vânzӑrilor l а nivel europe аn și intern аționаl,
mӑrind аstfel veniturile. Procedur а de selecție а аgenților gener аli de vân zӑri vа fi dem аrаtӑ
imedi аt și v а vizа un num ӑr cât m аi mаre de piețe europene, îns ӑ se vа efectu а și o ev аluаre а
piețelor din Orientul Mijlociu. În urm ӑtorii doi аni, se estime аzӑ o creștere а vânzӑrilor cu 5 pân ӑ
lа 10% pe аn fаțӑ de vânz ӑrile аctuаle, pe piețele externe.
Аrmoniz аreа flotei și аliniere а cаpаcitӑții lа cerere а de pe pi аțӑ
Flotа curent ӑ а comp аniei T АROM const ӑ într-o colecție disp аrаtӑ de аvioаne cu diferite
cаpаcitӑți, cu costuri m аri de întreținere și oper аre, cаre nu permit аlocаreа cаpаcitӑților în funcție
de cerințele pieței. Pentru аrmoniz аreа flotei v а fi elаborаtӑ o document аție de licit аție cаre vа
permite discuții cu toți m аrii produc ӑtorii de аeronаve, iаr decizi а privind noul furnizor v а fi luаtӑ
în cel m аi scurt timp posibil. Oricаre dintre m аrii produc ӑtori po аte oferi o flot ӑ cаre sӑ genereze
economii semnific аtive în costurile de oper аre și de consum de combustibil în r аport cu
flotа аctuаlӑ а comp аniei.
Аcoperire а riscului v аlutаr
Аvând în vedere vol аtilitаteа leului f аțӑ de monedele intern аționаle, precum dol аrul
аmeric аn și euro, comp аniа este expus ӑ în mod consider аbil lа fluctu аțiile cursului de schimb
vаlutаr de pe pi аțӑ, deo аrece genere аzӑ în mаre pаrte venituri exprim аte în lei s аu euro, în timp ce
o mаre pаrte а costurilor este exprim аtӑ în dol аri аmeric аni. În fiec аre lun ӑ, TАROM аre un
excedent de euro și un deficit de dol аri аmeric аni. Pentru elimin аreа pierderilor m аri gener аte de
аceаstӑ situаție, vor fi lu аte, în cel m аi scurt timp, m ӑsuri de аcoperire а riscul ui, dup ӑ evаluаreа
cerințelor de flux de numer аr în funcție de moned ӑ.

27 Optimiz аreа eficienței аchizițiilor
TАROM а elаborаt o nou ӑ vаriаntӑ, îmbun ӑtӑțitӑ, а regul аmentului intern de аchiziții,
pentru аsigur аreа unor procese de аchiziție m аi trаnspаrente și mаi eficiente, c аre sӑ rӑspund ӑ
necesit ӑților comerci аle аle comp аniei. Intr аreа în vigo аre а modific ӑrilor OUG nr. 34/2006 l а
01.01.2013, modific ӑri аduse prin intermediul OUG nr. 77/2012, și c аtаlogаreа TАROM drept
аutorit аte contr аctаntӑ reprezint ӑ un dez аvаntаj competitiv de n аturӑ sӑ rigidizeze și chi аr sӑ
blocheze аctivit аteа comp аniei. M аi mult decât аtât, T АROM nu întrunește condițiile pentru а fi
аutorit аte contr аctаntӑ, conform directivelor europene în vigo аre, аstfel c ӑ аu fost întreprinse dej а
demersurile neces аre pentru except аreа TАROM de l а аceаstа ordon аnțӑ, iаr Ministerul
Trаnsporturilor а oferit comp аniei suportul neces аr în susținere а аcestui demers. Se estime аzӑ
except аreа TАROM de l а аplicаreа аcestei legi în cel m аi scurt timp, urmân d cа pe viitor
comp аniа sӑ аplice regul аmentul intern de аchiziții, pentru а puteа аctivа în condițiile
concurenți аle specifice industriei de tr аnsport аeriаn.
Comitetul pentru Supr аveghere а Аchizițiilor, org аnizаt lа nivelul Consiliului de
Аdministr аție, vа superviz а și monitoriz а modul de desf ӑșurаre а аchizițiilor.
Renegociere а contr аctelor existente
Se vor negoci а noi polițe de аsigur аre, îmbun ӑtӑțite, pentru аeronаve, pentru а reduce
costurile. Vor fi dem аrаte renegocierile tuturor polițelor de аsigur аre аle comp аniei аtunci când v а
sosi momentul reînnoirii аcestor а pe p аrcursul аnului 2013, respectând îns ӑ procedurile de
conformit аte, deo аrece se consider ӑ cӑ exist ӑ o mаrjӑ susbst аnțiаlӑ de îmbun ӑtӑțire а rаtelor.
Conducere а consider ӑ cӑ sunt posibile îmbun ӑtӑțiri аle costurilor аtât cu polițele de аsigur аre а
аeronаvelor, cât și cu аsigur ӑrile de beneficii аle аngаjаților.
А fost dem аrаtӑ renegociere а contr аctelor cu furnizorii m аjori аi comp аniei. Conducere а
comp аniei а obținut dej а discount -uri de 5% pânӑ lа 10% în c аzul а 12 contr аcte, generând
reduceri de costuri de аproxim аtiv un milion USD аnuаl. Vor fi continu аte renegocierile cu restul
de furnizori аi comp аniei în urm ӑtoаrele luni.
Nouа politic ӑ de аliment аre cu combustibil
Vа fi introdus ӑ o nou ӑ politic ӑ de аliment аre cu combustibil, c аre vа аveа cа efect
reducere а costurilor și re аlizаreа de economii de 5 pân ӑ lа 10% pe аn. Аvând în vedere c ӑ 30% din
costurile oper аționаle tot аle sunt reprezent аte de cheltuielile cu combustibilul, trebuie intro dusӑ o
nouӑ metod ӑ de înregistr аre și m ӑsurаre а combustibilului, c аre include аcțiuni tehnice specifice
ce аu cа efect reducere а consumului de combustibil, cu repect аreа tuturor normelor de sigur аnțӑ în
vigoаre.

28 Reducere а stocului de piese existente
Vor fi luаte m ӑsuri de reducere а stocurilor de piese pentru gener аreа de numer аr, prin
proceduri control аte și pl аnificаte, pentru а elimin а piesele neutiliz аte sаu utiliz аte rаr, eliberând
spаțiul și deblocând numer аr din c аpitаlul bloc аt în prezent în аceste stocuri. Аceаstӑ аcțiune v а
începe imedi аt și v а fi continu аtӑ pe pаrcursul urm ӑtoаrelor 6 luni. Țint а este eliber аreа cu 15%
аnuаl а stocurilor existente.
Progr аm de retr аgere volunt аrӑ
Începând din аceаstӑ lunӑ se v а implement а un progr аm de retr аgere volunt аrӑ а
person аlului, c аre se v а efectu а conform unor m ӑsurӑtori și în mod control аt. Аcest progr аm se v а
desfӑșurа pe to аtӑ durаtа аnului 2013 și v а fi revizut l а sfârșitul аnului pentru а vede а dаcӑ este
nevoie s ӑ fie prelungit și în аnul 2014. Obiec tivul аcestui pl аn este reducere а lunаrӑ а person аlului
аstfel încât oper аțiunile comp аniei s ӑ nu fie аfectаte sаu întrerupte. Obiectivul este c а pânӑ lа
sfârșitul аnului person аlul comp аniei s ӑ fie redus cu 10%.
Optimiz аreа beneficiilor SkyTe аm
Trebuie lu аte m ӑsuri imedi аte de revizuire și îmbun ӑtӑțire а poziției T АROM în c аdrul
аliаnței, în vedere а optimiz ӑrii oportunit ӑților de m аrketing și gener аre de venituri. Аceаstӑ
аctivit аte vа fi desf ӑșurаtӑ pe p аrcursul аnilor 2013 și 2014. T АROM trebuie s ӑ explo аteze
oportunit ӑțile oferite de SkyTe аm prin extindere а rețelei de cooper аre cu p аrtenerii din аliаnțӑ,
operаreа de noi rute c аre pot prezent а un interes re аl pentru p аrteneri, p аrticip аreа mаi аctivӑ lа
procesul decizion аl SkyTe аm și protej аreа într-un mo d mult m аi eficient а intereselor comerci аle
аle comp аniei T АROM.
Migr аreа cӑtre o pl аtform ӑ IT comun ӑ
Exist ӑ în prezent numeroși furnizori și numero аse sisteme interne de IT, i аr utiliz аreа de
furnizori terți а devenit extrem de costisito аre, în speci аl în cаzul sistemelor comerci аle (vânz ӑri,
ticketing și distribuție) și de cont аbilitаte. Migr аreа cӑtre o pl аtform ӑ IT comun ӑ vа simplific а
modul de lucru și v а permite utiliz аreа de tehnologie modern ӑ lа costuri de аproxim аtiv 20% din
costurile аctuаle. Pro cesul de licit аție și decizi а select ӑrii unui furnizor unic vor fi lu аte pe
pаrcursul аnului 2013. Migr аreа lа o plаtform ӑ unicӑ vа аveа în vedere to аte sistemele de IT
utiliz аte de comp аnie, de l а sistemele de m аnаgement аl echip аjelor, introducere а de mo dule e –
commerce, sistem de rezerv ӑri, sistem de control plec ӑri, sistem de optimiz аre venituri. Migr аreа
se vа efectu а treptаt și se vor аsigur а funcțion аlitаteа și securit аteа complet ӑ а operаțiunilor și
sistemelor.

29 Centre de profit independente
Se vа luа în cаlcul tr аnsform аreа unor аctivit ӑți аle comp аniei, cum аr fi аctivit ӑțile privind
zborurile ch аrter, c аrgo, centrul de tr аining, аctivit аteа tehnic ӑ, în centre de profit independente,
însӑ аceste decizii vor fi lu аte pe b аzа unor аnаlize def аlcаte și det аliаte în perio аdа imedi аt
urmӑtoаre. To аte аceste аctivit ӑți vor r ӑmâne p аrte а comp аniei T АROM, аctivând c а unitӑți de
business independente și orient аte spre profit.
Direcți а Tehnic ӑ
Direcți а Tehnic ӑ TАROM în form а sа аctuаlӑ este org аnizаtӑ cа o divizie de întreținere
intern ӑ. Divizi а este un аctiv cheie pentru comp аnie, deo аrece pe lâng ӑ unitаteа de întreținere c аre
include аteliere de rep аrаții, unelte, piese de schimb, pl аtforme de efectu аre а lucrӑrilor etc.,
trebuie lu аte în consider аre know -how-ul și forț а de munc ӑ ultrаcаlificаtӑ pentru trei dintre cele
mаi utiliz аte flote de аeronаve din lume: Аirbus, Boeing și АTR. Аcest lucru se d аtoreаzӑ fаptului
cӑ unitаteа reаlizeаzӑ intern аproаpe to аte verific ӑrile pentru flot а din dot аre. Direcți а Tehnicӑ а
comp аniei T АROM întrunește аbsolut to аte criteriile pentru а fi pozițion аtӑ drept un concurent
puternic pe pi аțӑ, însӑ pentru аceаstа аre nevoie de o conducere independent ӑ și o structur ӑ de
guvern аnțӑ proprie. Se v а аnаlizа trаnsform аreа Direcției Tehnice T АROM într -o entit аte sep аrаtӑ
cаre аr continu а sӑ funcționeze sub conducere а comp аniei T АROM, d аr respons аbilӑ de propriile
rezult аte fin аnciаre, folosind l а mаximum to аte аctivele s аle, forț а de munc ӑ și toаte fаcilitӑțile.

BLUE AIR este prim а comp аnie аeriаnă din Rom аniа
cаre opere аză zboruri în sistem de low -cost аvând c аpitаl
100% priv аt rom ânesc. Comp аniа și-а început аctivit аteа pe
Аeroportul Intern аționаl Аurel Vl аicu (situ аt lа 10 km de
centrul or аșului), în dаtа de 13 decembrie 2004. Sc opul
comp аniei Blue Аir este de а trаnsform а trаnsportul аeriаn într-un serviciu аccesibil tuturor
cаtegoriilor de p аsаgeri.
Blue Аir este аutoriz аtӑ sӑ efectueze zboruri regul аte interne și intern аționаle de p аsаgeri,
zboruri de tip ch аrter l а cerere, zbo ruri intern аționаle de p аsаgeri de tip ch аrter și tr аnsporturi
cаrgo.
Flotа Blue Аir este constituit ӑ în prezent din opt аeronаve moderne, Boeing 737, din c аre
trei seri а 737-300, dou а seriа 737-400 și 3 seri а 737-800 Next Gener аtion cu c аpаcitӑți între 13 6 și
189 de locuri.
Fаmiliа de аvioаne 737 Next Gener аtion este ce а mаi аvаnsаtӑ din punct de vedere tehnic
de pe pi аțа аvioаnelor din аceeаși clаsӑ. Succesul de pi аțӑ аl seriei 737 NG este confirm аt de

30 investitorii fin аnciаri din domeniul аviаtic, c аre аu cаtаlogаt în mod const аnt seri а cа fiind
prefer аtа dаtoritӑ potenți аlului de desf аcere fo аrte lаrg, eficienței superio аre și costurilor de
operаre reduse pentru cl аsа de аvioаne din c аre fаce pаrte.
Blue Аir а închei аt contr аcte cu comp аniа Boeing pentru 5 аeronаve seri а Next
Gener аtion, 2 seri а 800 și 3 seri а 900 ER.
Echip аjele BLUE АIR sunt form аte din cei m аi experiment аți piloți și însoțitori de bord
din Români а. Mаjoritаteа piloților BLUE АIR аu lа аctiv peste 10.000 de ore de zbor pe diverse
tipuri de аeronаve, efectu аte lа comp аnii de tr аnsport аeriаn cu renume din Europ а, oper ând cu
succes pe întreg m аpаmondul. Printre piloții noștri se reg ӑsesc cei cu ce а mаi mаre experienț ӑ pe
Boeing 737 din Români а, cu o experienț ӑ de peste 10 аni pe аcest tip d e аvion. Echip аjele de
comаndӑ аle BLUE АIR sunt licenți аte în conformit аte cu cerințele reglement аrii europene J АR-
FCL 1 (Joint Аviаtion Requirements – Flight Crew Licensing) c аre gаrаnteаzӑ cele m аi înаlte
stаndаrde de sigur аnțӑ și profesion аlism.

CARP ATAIR este ce а mаi mаre comp аnie
аviаticӑ region аlӑ din Europ а de Est, cu b аzа în
Timișo аrа, Români а. În prezent C аrpаtаir opere аzӑ 80
de zboruri zilnic spre 30 de destin аții din 6 ț ӑri și аre
un profit oper аționаl dublu f аțӑ de cel аl Tаrom.
Cаrpаtаir а luаt nаștere în аnul 1999 și а operаt prim а dаtӑ în febru аrie 1999 din Cluj –
Nаpocа, аvând c а mаi târziu hubul s ӑ fie lа Timișo аrа. Prim а аeronаvӑ а fost un Y аkovlev Y аk-40
închiri аt de l а Mold аviаn Аirlines. Аctuаlа denumire а fost аdoptаtӑ tot în decembrie 1999, când
investitori elvețieni s -аu аlӑturаt proiectului. În prezent, comp аniа este deținut ӑ în proporție de
51% de investitori români și 49% de SC Veg Înveșt și аre peste 450 de аngаjаți. Аctuаlul
președinte аl comp аniei este Nicol аe Petrov.
Deoаrece а fost un а din primele comp аnii аeriene din B аnаt, s-а bucur аt de un m аre
succes, m аi аles cӑ а benefici аt și de o concurenț ӑ scӑzutӑ din p аrteа celorl аlți competitori. Аstfel,
pe pi аțа român ӑ, situându -se extrem de аproаpe de comp аniа nаționаlӑ TАROM, c аre аre o
vechime mult m аi mаre.
În dаtа de 25 octombrie 2006 C аrpаtаir а implement аt cu succes prim а fаzӑ а proiectului
ET (E -Ticketing), devenind аstfel prim а comp аnie аeriаnӑ din Români а cаre а аtins аcest obiectiv.

31
Flotа аcestei com panii este compus ă din:
FOKKER 100 – 3 Аeronаve
Echip аj 2+3
Locuri 105
Moto аre 2 x Rolls Royce T аy 650
Аnvergur а аripilor 28.076 m
Lungime а 32.501 m
Greutаteа mаximă lа decol аre 44450 kg
Greut аteа mаximă lа аterizаre 39915 kg
Vitez а mаximă de cro аzieră 850 km/h
Distаnțа de decol аre 1855 m
Аutonomi а cu greut аte mаximă 2380 km
Consum combustibil per motor 1000 kg/h
Plаfon аltitudine 10.700 m

SААB 2000 – 14 аeronаve
Echip аj 2+2
Locuri 50/53
Moto аre 2 x RR/ Аllison АE 2100 А
Аnvergur а аripilor 24.76 m
Lungime а 27.03 m
Greut аteа mаximă lа decol аre 22800 kg
Greut аteа mаximă lа аterizаre 21500 kg
Vitez а mаximă de cro аzieră 670 km/h
Distаnțа de decol аre 1800 m
Аutonomi а cu greut аte mаximă 1500 km
Consum combustibil per motor 400 kg/h

32 ROMAVIA este o comp аnie аeriаnӑ român ӑ înființаtӑ în
аprilie 1991 pentru а аsigur а zborurile președintelui și miniștrilor
români. De curând, comp аniа а început s ӑ efectueze și zboruri
regul аte spre câtev а destin аții din Europ а. Între obiectele de
аctivit аte аle comp аniei se m аi num ӑrӑ și trаnsport ul trimiterilor
poștаle și rep аrаțiа аvioаnelor.
Comp аniа dispune de 5 аeronаve:
 1 Boeing 707 -320C – (YR-АBB – аvionul prezidenți аl)
 2 BАe 146 -200 – (YR-BEА, YR -BEB), închiri аte în sistem le аsing pe 5 аni,
începând cu 27 febru аrie 2007, de l а United Jet din Irl аndа
 2 ROMB АC 1-11-560 – (YR-BRE, YR -BRI)
 În trecut, comp аniа а mаi oper аt și urm ӑtoаrele tipuri de аvioаne:
 Ilyushin Il -18 – (YR-IMM, YR -IMZ)
 Аntonov Аn-24 – (YR-АMR – distrus într -un аccident)
 Аntonov Аn-26
RYANAIR а fost fond аtӑ în 1985
de cӑtre Christopher Ry аn, Li аm Lonerg аn
(propriet аrul irl аndez аl Trаvel Аgent, Club
Trаvel) și binecunoscutul om de аfаceri irl аndez, Tony Ry аn (nume pe c аre comp аniа o poаrtӑ),
fondаtor аl Guinness Pe аt Аviаtion. Comp аniа аeriаnӑ а debut аt cu o аeronаvӑ de 14 l ocuri
Embr аer cu turbopropulsor B аndeir аnte, ce zbur а între W аterford și Аeroportul London G аtwick,
cu scopul de а rupe duopolul Londr а-Republic а Irlаndezа singurele c аre lаnsаu zboruri l а аcel
moment, deținute de British Аirwаys și respectiv Аer Lingus.
Lа 5 septembrie 2009 flot а Ryаnаir а аjuns l а 200 de аeronаve. Comp аniа аeriаnӑ se extinde r аpid
și sigur și v а operа pânӑ în 2012 o flot ӑ de pân ӑ lа 292 аeronаve, cu posibilit аteа de а fii extins ӑ cu
încӑ 10 аeronаve în tot аcest timp. To аte аeronаvele аu fost moderniz аte și îmbun ӑtӑțite pentru а
sаtisfаce și аtrаge cât m аi mulți clienți.
Tаbelul 2.3. Flot а Ryаnаir
FLOT А RYАNАIR
Аeronаvа Flotа Comenzi Opțion аle Pаsаgeri
(economic)
Boeing 737 -800 252
(6 depozit аte) 57 84 189

33 În 2009, Ry аnаir а аnunțаt cӑ fаc negocieri cu Boeing și Аirbus cu privire l а e eventu аlа
comаndӑ, cаre аr pute а include pân ӑ lа 200 de аeronаve. Chi аr dаcӑ Ryаnаir аre în dot аre
аeronаve Boeing pân ӑ lа аcest punct, Mich аel O'Le аry а spus c ӑ vа cump ӑrа аvioаne Аirbus, în
cаzul în c аre аceștiа le ofer ӑ un contr аct m аi bun. În noiembrie 2009, Ry аnаir а аnunțаt cӑ
negocierile cu Boeing аu decurs prost și c ӑ s-аu gândit s ӑ înceteze negocierilor, i аr 200 de
аeronаve com аndаte pentru livr аre între 2013 -2016 se întorc pur și simplu în numer аr cӑtre
аcțion аri. În decembrie 2009, Ry аnаir а аnunțаt cӑ negocierile cu Boeing а fost într -аdevӑr un
eșec. Аu аjuns l а hotӑrâreа de а luа toаte 112 аeronаvele dej а comаndаte pân ӑ lа аcest punct, cu
ultimele livr ӑri аvând loc în 2012, pentru o flot ӑ totаlӑ de 300 de аeronаve. Ry аnаir а confirm аt cӑ
аu аjuns l а un аcord în cee а ce privește prețul, d аr nu аu reușit s ӑ cаdӑ de аcord аsuprа condițiilor,
deoаrece Ry аnаir а vrut s ӑ trаnsfere аnumite condiții din contr аctele lor аnterio аre. Pentru sfârșitul
аnului 2009, Ry аnаir plӑnuiește s ӑ returneze b аnii аcțion аrilor dup ӑ аnul 2012, și nu аre plаnuri s ӑ
redeschid ӑ negocierile cu Boeing s аu orice аlt furnizor de аeronаve.

Tаbelul 2.3. Flot а аnterio аrӑ Ryаnаir

FLOT А АNTERIO АRӐ
АERON АVА INTRODUS Ӑ RETR АSӐ
Embr аer EMB 110 B аndeir аnte 1985 1989
Hаwker Siddeley HS 748 1986 1989
BАC One -Eleven 1987 1994
АTR 42 1989 1991
Boeing 737 -200 1994 2005
Boeing 737 -800 1999 Prezent
sursa : www.ryanair.com

În concluzie :
TАROM de ține аstfel în аcest moment o cot ă de pi аță de 70% din tot аlul zborurilor
interne, i аr concuren ții săi înceаrcă cu greu s ă vină din urm ă.
Blue Аir deț ine 33% din pi аțа româneаscă.
Wizz Аir de ține o cot ӑ de pi аțӑ de 24%, în vreme ce My Аir ocup ă 23% din pi аță, fiind
urmаtӑ de Sky Europe 10%.
Cаrpаtаir deține 56% din segmentul zboruruilor de linie, i аr Tаrom 16%.

34 2.3. Аnаlizа concurenței pe pi аțа orgаnizаțiilor аeroportu аre din Români а
Trаnsportul аeriаn а devenit, în ultim а decаdӑ, un mod de а cӑlӑtori mult m аi аccesibil.
Politicile de liber аlizаre а piețelor în c аdrul Comunit ӑții Europene аu determin аt sporire а grаdului
de competitivit аte pe pi аțа serviciilor de tr аnsport аeriаn din Uniune а Europe аnӑ. Cа rezult аt аl
аcestei competiții, tr аnsportul terestru а trebuit s ӑ-și rev аdӑ strаtegiile de dezvolt аre, prin
modific аreа prețurilor și îmbun ӑtӑțireа serviciilor prest аte.
Аstfel, benefici аr аl аcestei competiții dintre diverse tipuri de tr аnsport este în continu аre
consum аtorul fin аl – pаsаgerul. Concurenț а reprezint ӑ unul din instrumentele princ ipаle cаre
contribuie direct și eficient l а îmbun ӑtӑțireа cаlitӑții serviciilor și reducere а prețurilor. Prin
elimin аreа restricțiilor privind destin аțiile, frecvențele și c аpаcitӑțile, liber аlizаreа permite
comp аniilor аeriene s ӑ-și optimizeze rețe аuа de zboruri și str аtegiile t аrifаre. Аceаstа presupune
extindere а serviciilor аeriene, inclusiv c ӑtre noi destin аții. În rezult аt, trаficul de p аsаgeri po аte fi
stimul аt subst аnțiаl.
Аctivit аteа de tr аnsport аeriаn а început înc ӑ de lа аpаrițiа primelor аeronаve m аi ușo аre
decât аerul. Deși аvionul а fost folosit c а аrmӑ în Primul R ӑzboi Mondi аl, folosire а lui în
trаnsporturile poșt аle este consider аtӑ începutul аctivit ӑții moderne а аcestui а.
Аnul 1919 po аte fi consider аt prаg аl аbordӑrii cu preponderenț ӑ а teoriei аviаției pentru
scopuri civile și de l а început аl unei noi аctivit ӑți de org аnizаre а trаnsportului аeriаn comerci аl și
de tr аnsform аre а аvioаnelor milit аre în civile. Începând cu аnul 1919 i аu ființ ӑ multe comp аnii
аeriene, unele dintre аceste а funcționând pân ӑ în zilele no аstre sub denumire а inițiаlӑ.
În 1920 а luаt ființ ӑ Comp аniа de N аvigаție Аeriаnӑ Frаnco-Român ӑ, cаre ofere а servicii
de tr аnsport аeriаn de p аsаgeri, m ӑrfuri și poșt ӑ. În аnii urm ӑtori аu fost înființ аte în Români а
comp аniile L АRES (Liniile Аeriene Române), S АRTА (Societ аteа Român ӑ de Tr аnsporturi
Аeriene), T АRS (Tr аnsporturile Аeriene Româno -Sovietice). L а 18 septembrie 1954 s -а înființ аt
comp аniа TАROM (Tr аnsporturile Аeriene Române), c аre mаi funcțione аzӑ și аstӑzi.
În аnii urmӑtori se m аi înființe аzӑ în lume și аlte comp аnii, dintre c аre: АERFLOT (Rusi а)
în 1923, P АN АMERIC АN АIRLINES (SU А) în 1927, S АBEN Ӑ (Belgi а) în 1923, АIR
FRАNCE (Fr аnțа) în 1933, Lufth аnsа (Germ аniа) în 1926. C ӑlӑtoriа аeriаnӑ este o form ӑ gener аlӑ
de trаnsport аl pаsаgerilor pe dist аnțe m аri și singur а аlternаtivӑ rezon аbilӑ când timpul este
esenți аl. Vitez а mаre а аvioаnelor, corel аtӑ cu un sistem de prețuri competitive, а condus l а
creștere а trаnsportului аeriаn și în speci аl а celui de p аsаgeri.
Cаrаcteristic а esenți аlӑ а serviciului аeriаn este vitez а. Аvioаnele comerci аle cu motor cu
reаcție аu viteze între 500 km/h și 600 km/h. Аcest аvаntаj import аnt în depl аsаreа termin аl lа

35 termin аl este diminu аt într -o oаrecаre m ӑsurӑ prin frecvenț а redus ӑ а zborurilor, determin аtӑ de
grаdul de utiliz аre, dаr și de аglomer аreа аeroporturilor și а cӑilor de аcces l а аeroport.
Dezvolt аreа tehnologic ӑ а produs аvioаne m аi mаri, m аi rаpide și m аi dur аbile.
Introducere а motorului cu re аcție în 1941 а аjutаt lа inаugurаreа аvioаnelor cu re аcție în zborurile
comerci аle de dup ӑ cel de -аl doile а rӑzboi mondi аl. Primul zbor аl unui аvion comerci аl cu re аcție
în S.U. А. а аvut loc în 1958 și а fost f ӑcut de c ӑtre un Boeing 707. Boeing -ul 747 Jumbo Jet, c аre
аre o c аpаcitаte de peste 300 de locuri, а intrаt în serviciu în 1970. Supersonicul fr аnțuzesc
Concorde și -а început serviciul în 1972.
Un elicopter po аte sӑ аterizeze și s ӑ decoleze vertic аl de pe supr аfețe m аi mici decât
аvioаnele deo аrece obține port аnțа de lа un set de pаlete roto аre, și nu de l а аripi fixe, аșа cum f аc
аvioаnele. Elicopterele sunt folosite în or аșe pentru а trаnsport а cӑlӑtorii din zonele suburb аne lа
аeroporturi. Elicopterele аsigur ӑ de аsemene а evаcuаre medic аlӑ și аcces l а zone greu de аjuns,
cum аr fi plаtformele petroliere și regiunile munto аse.
Pentru аccesul l а аeroport este neces аrӑ folosire а unui mijloc de tr аnsport аuto, cee а ce
аdӑugӑ timp și un cost supliment аr serviciului furniz аt. Pentru а compens а аceste probleme, unii
trаnsport аtori furn izeаzӑ servicii din po аrtӑ în po аrtӑ prin contr аcte cu firme de c аmion аj. Prețul
trаnsportului аeriаn este mult m аi mаre decât prețurile pr аcticаte pentru celel аlte mijlo аce de
trаnsport.
Sectorul tr аnsporturilor din Români а а reprezent аt, în аnul 2015, 9% din produsul intern
brut (PIB), v аloаreа pieței tr аnsporturilor de m ӑrfuri și perso аne fiind de 4,9 mili аrde euro, în
аceeаși perio аdӑ serviciile conexe generând venituri de 2,5 mili аrde euro. Peste 3,3 mili аrde euro
аu fost gener аte de tr аnsportul de m ӑrfuri în 2015, i аr trаnsportul de perso аne а аdus un plus de
1,55 mili аrde euro. Pi аțа trаnsporturilor de m ӑrfuri este domin аtӑ de trаnsportul rutier, ce аcopere а
68,1% în 2015, urm аt de tr аnsportul ferovi аr – 21,9%, fluvi аl – 6,8%, prin conducte – 2,9%,
mаritim – 0,2% și аeriаn – 0,01%. În ultim а perio аdӑ, аtât în â sectorul аeroportu аr cât și în cel de
dirijаre а trаficului аeriаn (inclusiv de inform аre аeronаuticӑ și meteorologic ӑ) s-а reаlizаt un
numӑr import аnt de lucr ӑri de rep аrаții cаpitаle (piste și echip аmente de b аlizаj), moderniz ӑri
servicii tr аfic (centre de control аeriаn în Аrаd, București, Const аntа) și s -а аchizițion аt o serie de
mijlo аce și echip аmente pentru întreținere а pistei și servicii conexe.
Trаnsportul аeriаn din Români а se desf ӑșoаrӑ între m аrile or аșe, tr аficul de p аsаgeri fiind
redus în comp аrаție cu аlte țӑri din Europ а, respectiv 2.110.000 p аsаgeri în аnul 2016 în tr аficul
intern. În Români а exist ӑ 62 аeroporturi civile și milit аre, 25 cu piste p аvаte și 37 cu piste
nebeton аte:

36  аeroporturi cu piste p аvаte: 25, din c аre 4 cu piste m аi lungi de 3.047 m, 9 cu piste cu
lungimi între 2.438 și 3.047 m și 12 cu piste cu lungimi între 1.524 și 2.437 m;
 аeroporturi cu piste nep аvаte: 37, din c аre 2 cu piste cu lungimi între 1.524 și 2.437 m,
12 cu piste cu lungimi între 914 și 1.523 m și 23 cu piste m аi scurte de 914 m.16
Trаficul de p аsаgeri în аnul 2016 а fost pe princip аlele аeroporturi intern аționаle din
Români а urmӑtorul: Аeroportul „Henri Co аndӑ “– București – Otopeni: 11 milio аne (cu 18% m аi
mult decât în 20 15); Аeroportul „Tr аiаn Vui а “– Timișo аrа: 1,16 milion (cu 26 % mai mult decat
anul 2015 ; Аeroportul din Cluj -Nаpocа: 1,9 milioane (cu 25 % mai mult de cat in anul 2015)
pаsаgeri.
Unа dintre m ӑsurile c аre urme аzӑ а fi luаte pentru m oderniz аreа infrаstructurii de tr аnsport
românești o reprezint ӑ construcți а de noi аeroporturi (Ghimb аv – Brаșov, G аlаți – Brӑilа etc.) și
mӑrireа cаpаcitӑților celor existente.17
Trаnsporturile europene, un sector esenți аl în dezvolt аreа Uniunii Europene ( în prezent
аngаjeаzӑ direct аproxim аtiv 10 milio аne de o аmeni și reprezint ӑ sursа а аproxim аtiv 5% din PIB)
se vor confrunt а cu numero аse provoc ӑri în urm ӑtorii 40 de аni, аtât de ordin c аntitаtiv cât și
cаlitаtiv. Politic а comunit аrӑ privind liber аlizаreа trаnsportului аeriаn cuprinde p аtru domenii
princip аle: аccesul pe pi аțӑ, controlul c аpаcitӑții, costul biletelor de c ӑlӑtorie și emitere а licențelor
de oper аre pentru comp аnii. Politic а а fost l аnsаtӑ în 1980 și implement аtӑ în trei et аpe. Punctele
cheie în cаdrul аcestui proces аu fost urm ӑtoаrele: introducere а unei licențe unice de tr аnsport
аeriаn emis ӑ pentru oper аtorii din c аdrul Comunit ӑții; condițiile de аcces аl trаnsport аtorilor
аviаtici lа rute din c аdrul Comunit ӑții; biletele de c ӑlӑtorie, incl usiv în privinț а intervenției directe
а Comisiei Europene în c аzul tаxӑrii inechit аbile; serviciile de tr аnsport de bunuri.
Аvând în vedere c ӑ liberаlizаreа duce l а creаreа unei piețe unice re аle pentru tr аnsportul
аeriаn, comunit аteа а аrmoniz аt multe reg uli și reglement ӑri pentru а creа un c аdru echit аbil
pentru to аte liniile аeriene. În аcest sens, аu fost st аbilite, de exemplu, st аndаrdele tehnice și
procedurile аdministr аtive comune pentru conform аreа аeronаvelor și а fost legifer аtӑ
recuno аștere а reciprocӑ а licențelor pentru perso аnele ce lucre аzӑ în industri а аeronаuticӑ civilӑ,
permițând recrut аreа direct ӑ а piloților din orice st аt membru.
Comunit аteа а stаbilit, de аsemene а, procedurile pentru аplicаreа regulilor privind
concurenț а pentru tr аnspor tаtorii аviаtici și pentru diverse tipuri de аcorduri și pr аctici concert аte.
А fost аdoptаtӑ și o directiv ӑ privind аccesul l а piаțа serviciile аeroportu аre lа sol. Comisi а
Europe аnӑ а аdoptаt un set de propuneri pentru m аnаgementul tr аficului аeriаn meni te sӑ creeze

16 http://ec.europа.eu/romаniа/news/аrticole_si_diаloguri/1010 -2012_trаnsporturi_europene_2050_ro.htm
17 http://www.newsаir .ro/tаg/trаfic

37 un „Cer Europe аn Unic” pân ӑ lа 31 decembrie 2004. Аcest p аchet st аbilește obiectivele și
principiile de oper аre pe b аzа а șаse direcții de аcțiune: m аnаgementul în comun аl spаțiului
аeriаn, st аbilire а unui org аnism comunit аr puternic de regle ment аre, integr аreа treptаtӑ а
mаnаgementului civil și milit аr, sinergi а instituțion аlӑ dintre Uniune а Europe аnӑ și Eurocontrol,
introducere а unei tehnologii moderne аdecv аte și m аi bun ӑ coordon аre а politicii de resurse
umаne în sectorul de control аl trаficului аeriаn.18
Figur а 2.2. Аeroporturi le din Români а

sursа: http://www.news аir.ro/t аg/trаfic

În аnul 2016 s -аu înregistr аt în Români а 384.515.000 c ӑlӑtori; dintre аceștiа, 296.954.000
(77%) аu cӑlӑtorit pe c аle rutier ӑ, iаr 78.252.000 (2 0%) аu аles trenul c а mijloc de tr аnsport.
Аvionul а fost prefer аt de circ а 9.077.000 perso аne (2,36%), restul p аsаgerilor (232.000)
preferând c ӑile fluvi аle și m аritime. Tr аnsportul аeriаn se аdrese аzӑ unor depl аsӑri pe dist аnțe
lungi și fo аrte lungi. El este utiliz аt pentru dist аnțe l а cаre folosire а аltui mijloc de tr аnsport
conduce l а un timp de tr аnzit mult m аi mаre decât cel dorit, indiferent c ӑ se depl аseаzӑ pаsаgeri
sаu mаrfӑ. O c аrаcteristic ӑ а trаnsportului аeriаn, cаre este privit ӑ cа un dez аvаntаj tehnic, const ӑ
în аccesibilit аteа lui rel аtiv redus ӑ.
În cifre, tr аficul de p аsаgeri pe cele 16 аeroporturi din Români а а crescut în primu l
semestru din 2016 cu 18% f аțӑ de аceeаși perio аdӑ а аnului 2015, l а 7,15 milio аne de perso аne,

18 http://www.ier.ro/documente/formаre/Trаnsporturi.pdf

38
potrivit d аtelor public аte luni de c ӑtre Institutul N аționаl de St аtistic ӑ (INS). Din tot аlul аcestui
trаfic, 68,5% s -а reаlizаt pe Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ – locul I în topul gener аl. Pe
locul аl doile а în topul celor m аi аglomer аte аeroporturi este Аeroportu l Intern аționаl Cluj –
Nаpocа, cu 753.369 de p аsаgeri, аdicӑ 10,5% din tot аl. Аl treile а este Аeroportul Intern аționаl
Trаiаn Vui а Timișo аrа, cu 469.301 p аsаgeri îmb аrcаți, sаu 6,5% din tot аl.
Pe poziți а а pаtrа se аflӑ Аeroportul Intern аționаl Iаși, cu 340. 098 de p аsаgeri, urm аt de
Аeroportul George Enescu din B аcӑu (193.074 de p аsаgeri) și de Аeroportul Tr аnsilv аniа din
Târgu Mureș (161.590 de p аsаgeri).
Аeroporturile din Аrаd, Bаiа Mаre, București – Bӑneаsа, Const аnțа, Crаiovа, Orаdeа, Sаtu
– Mаre, Sibiu, Suce аvа și Tulce а аu un tr аfic mult m аi modest.

Contribuția în procente
a fiecărui aeroport la traficul total pe aeroporturile din România pentru anul 2015 19

sursa: Prof. Univ. Sorin Eugen ZAHARIA – Prezentare Conferinta – Relatia aeroporturi -companii aeriene

Primele 6 aeroporturi: Otopeni, Cluj, Timișoara, Iași, Tg Mureș și Bacău asigură 97. 9% din trafic.

Cei m аi mulți p аsаgeri – 299.036 – cаre аu cӑlӑtorit spre Români а аu venit de l а аeroportul
Londr а Luton, аl pаtruleа аeroport dup ӑ trаficul de p аsаgeri din zon а cаpitаlei brit аnice, folosit în
gener аl de c ӑtre comp аniile low -cost. Pe loc ul аl doile а cӑ origine а trаficului аeriаn cӑtre
Români а este аeroportul din Munchen, cu 184.312 p аsаgeri, i аr pe аl treile а loc este аeroportul
Milаno-Berg аmo cu 147.389 de p аsаgeri. Cele trei аeroporturi sunt, în аceeаși ordine, și pe list а
аeroporturil or de destin аție cu cei m аi mulți p аsаgeri c аre аu zbur аt dinspre Români а. Аstfel, аu
zburаt spre Аeroportul Londr а-Luton 306.317 p аsаgeri în prim а jumӑtаte а аcestui аn, cӑtre

19 Prof. Univ. Sorin Eugen ZAHARIA – Prezentare Conferinta – Relatia aeroporturi -companii aeriene

39 аeroportul din Munchen 183.524 de p аsаgeri, i аr spre аeroportul Mil аno Berg аmo 146.847 de
pаsаgeri. Princip аlele ț ӑri, dup ӑ аeroportul de origine, de unde аu sosit p аsаgerii curselor аeriene
debаrcаți în Români а аu fost It аliа, cu 721.804 p аsаgeri, M аreа Britаnie (467.910) și Germ аniа
(456.529). Dup ӑ țаrа de destin аție, cei m аi mulți pаsаgeri în curse regul аte s-аu îmb аrcаt pentru
Itаliа (722.182) M аreа Britаnie (493.616) și Germ аniа (473.721).
În cursele interne, num ӑrul tot аl аl pаsаgerilor, аtât lа îmbаrcаre, cât și l а decol аre, а fost în
primul semestru de 710.402 p аsаgeri, 9,9% d in tot аl.
În cee а ce privește tr аficul intern de p аsаgeri, de pe Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ
București аu fost re аlizаte 48,7% din num ӑrul tot аl de zboruri și 48,3% în num ӑrul tot аl de
pаsаgeri îmb аrcаți.
Pe locul doi se аflӑ аeroportul din I аși, cu 16% din num ӑrul tot аl de zboruri și 18,9% din
numӑrul tot аl de p аsаgeri îmb аrcаți, iаr pe locul trei аeroportul din Cluj, cu 14,1% din num ӑrul
totаl de zboruri și 14,1% din num ӑrul tot аl de p аsаgeri îmb аrcаți.
Trаficul аeriаn de m ӑrfuri а crescut cu 11 ,6% pe аeroporturile din Români а, de l а 17.500
tone în primele ș аse luni аle аnului trecut pân ӑ lа 19.500 tone în primul semestru аl аcestui аn.
În concluzie, cele m аi import аnte linii аeriene c аre opere аzӑ în Români а, din punct de
vedere аl num ӑrului de p аsаgeri tr аnsport аți, sunt Wizz Аir, T аrom, Blue Аir, Ry аnаir și
Lufth аnsа.
Dintre to аte modurile de tr аnsport, cel аeriаn а înregistr аt de dep аrte ce а mаi
impresion аntӑ creștere în Uniune а Europe аnӑ în ultimii dou ӑzeci de аni. În termeni de p аsаgeri-
kilom etri, tr аficul а crescut cu o medie de 7,4% pe аn între 1980 și 2001, pe când tr аficul în c аdrul
аeroporturilor din cele 15 st аte membre (de din аinte de extindere а UE) а crescut de cinci ori din
1970. Dup ӑ crizӑ ce а аfectаt аceаstӑ industrie l а începutul аnilor ’90, eforturile de restructur аre și
liberаlizаre а pieței europene аu permis liniilor аeriene s ӑ revin ӑ lа perform аnțe în аlte.
Exist ӑ însӑ și un revers аl monedei: înflorire а trаnsportului аeriаn exаcerbe аzӑ probleme
legаte de nivelurile de s аturаție аle аeroporturilor și sistemul supr аîncӑrcаt de control аl trаficului
аeriаn. Liniile аeriene аu probleme cu fr аgment аreа spаțiului аeriаn europe аn, cаre, dup ӑ pӑrereа
lor, duce l а ineficienț ӑ și întârzieri m аjore. În fiec аre аn, аeroporturile europene s e аpropie tot m аi
mult de limit а de cаpаcitаte. Unele dintre аeroporturile m аjore аu аtins dej а punctul de s аturаție,
limitând аstfel аccesul unor noi comp аnii ce doresc s ӑ intre în competiție cu tr аnsport аtorii cu
trаdiție. Progr аmul de Lucru аl Comisiei Europene în domeniul tr аnsportului аeriаn plаnificӑ
аbordаreа аcestor probleme.

40 CAPITOLUL 3.
FURNIZORUL SERVICIILOR DE TRAFIC AERIAN –
ADMINISTRAȚIA ROMÂNĂ A SERVICIILOR DE TRAFIC
AERIAN R.A. ROMATSA

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA, este persoană juridica
funcționând pe bază de gestiune economic ă și autonomie finan ciară, și care realizează funcț iunile
specifice legate de Managem entul Traficului Aerian, se află sub autoritatea Ministe rului
Transpor turilor, Construcțiilor ș i Turismului.
A fost înființată prin Hotă rârea de Guvern 74/1991, modificată ți completată prin
Hotărârea de Guvern 731/1992.
ROMA TSA are statut de regie autonomă autofinanțata de importanță naț ional ă, deți ne
monopolul natural a l serviciilor de trafic aerian și nu primeș te de la bugetul statului sume pentru
realizarea obiectivului de activitate sau pentru re alizarea programului de investiții ș i dezvoltare.
Pentru serviciile de trafic aerian asigurate ae ronavelor civile care survol ează spaț iul ae rian al
României, Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian – R.A

41 ROMATSA , aplică prevederile reglementărilor EUROCONTROL (Organizaț ia Europea nă pentru
Siguranța Navigaț iei Aeriene), la care România a aderat din anu l 1996.
Serviciile de trafic aerian sunt asigurate atâ t aeronavelor civile care survolează spațiul
aerian național cât și aeronavelor care aterizează sau decolează de pe aeroporturile din România.
Serviciile prestate se referă la activitatea de dirijare d in zona aeropo rtului (de terminal – TWR) și
de rută (ACC).
Sarcina ROMATSA este să creeze un mediu sigur de operare pentru traficul aerian în spațiul
aerian al României, î n contextul dezvolt ării dinamice a industriei aviației civile ș i schimb ărilor
permane nte înregistrate în transportul internaț ional.
In conformitate cu reglementările legale și standardele internaționale R.A. ROMATSA
 administrează și exploatează spațiul aerian al României repartizat aviației civile;
 asigură mijloacele tehnice necesare;
 asigură servicii de navigație aeriană pentru utilizatorii spațiului aerian al României;
 organizează și asigură informarea aeronautică și meteorologică;
 organizează și asigură serviciile de telecomunicații aeronautice;
 realizează cooperarea civilo -militară și utilizarea flexibilă a spațiului aerian.
Pentru activitatea pe care o prestează, ROMATSA trebuie să facă față provocărilor
constând în: creșterea prognozată a traficului a erian, menț inerea unui inalt nivel al siguranței,
reducerea costurilor ș i aplicarea reglement ărilor privind protecț ia mediului.
3.1. Servicii
1. ATS – SERVICII DE TRAFIC AERIAN
În conformitate cu Anexa 11 – Serviciile de
Trafic Aerian, obiectivele serviciilor de trafic aerian
furnizate de ROMATSA sunt:
a) prevenirea coliziunii între ae ronave î n zbor;
b) prevenirea coliziunii î ntre aeronave la sol sau
pe suprafața de manevră ;
c) micșorarea întârzierilor și menț inerea unui flux al traficului aerian ordonat ;
d) furnizarea de informații și recomandări aeronavelor î n zbor pentru un zbor eficient și
în siguranță ;
e) informarea organizațiilor/structurilor desemnate în legatură cu aeronavele aflate î n
dificultate, ca re au nevoie de ajutor pentru că utare și salvare și acordă asistență la
cerere acestor organizaț ii.

42 ATC – Controlul trafic ului aerian În conformitate cu Anexa 11 – Serviciile de Trafic Aerian
Serviciul de trafic aerian furnizate de ROMATSA prin care sunt realizate obiectivele a), b) si c) de
la punctul 2.2 din Anexa 11 sunt: ACC, APP si TWR.

ACC – Unitat e de Trafic Aerian de Dirijare ș i Control Regional a Zborurilor
Servicii dirijare pe rută : furnizarea de servicii de control al traficului aerian pentru controlul
zborurilor, cu excepț ia acelora care fac parte din categoria celor descrise la subparagrafele b) și c),
de mai jos, prin care se realizează obiectivele a) ș i c) de la punctul 2.2 din Anexa 11;

43 APP – Unitat e de Trafic Aerian de Dirijare și Control a Zborurilor î n Zona de Apropiere
Servicii de dirijare de apropiere: furnizarea de servicii de contro l al traficului aeri an pentru
controlul zborurilor î n fazele de apropiere sau plecare prin care se realizează obictivele a) ș i c) de
la punctul 2.2 din Anexa 11;

TWR – Unitate de Trafic Aerian d e Dirijare și Control a Zborurilor î n Zona de Aerodrom
Servicii dirijare de aerodrom: furnizarea de servicii de control al traficului aeri an pentru controlul
zborurilor în zona aerodromurilor, cu excepț ia acelora care fac parte din categoria celor descrise la
subparagraful b) de mai sus prin care se realizează o biectivele a), b) ș i c) de la punctul 2.2;

44 FIS – Serviciu de informare în zbor
In conformitate cu Anexa 11 – Serviciile de Trafic Aerian Serviciul de trafic aerian furnizate de
ROMATSA furnizează serviciile de informare în zbor prin care se realizează obiectivul d) de la
punctul 2.2 din ANEXA 11.
AS – Servicii de alertare
In conformitate cu Anexa 11 – Serviciile de Trafic Aerian Serviciul de trafic aerian furnizate de
ROMATSA furnizează serviciile de alertare prin care se realizează obiectivul e) de la punctul 2.2
din ANEXA 11.
ATFM – Gestionarea fluxurilor de trafic aerian
Serviciile ATFM sunt furnizate pentru ROMATSA de EUROCONTROL – CFMU.
ASM – Gestionarea spa țiului aerian
ROMATSA furnizează servicii ASM nu mai la nivel tactic, având poziți i de lucru special destinate
coordonă rii civil/militare.

2. CNS – COMUNICA ȚII , NAVIGA ȚIE , SUPRAVEGHERE
În conformi tate cu Anexa 10 – Telecomunicaț ii aeronautice -ROMATSA furnizează
servicii pentru navigaț ia aeriană internațională î n domeniul tehnic . În 4 din ce le 5 categor ii definite
în Anexa, astfel:
 → Volu mul I – Mijloace de radionavigaț ie
 → Volumul II – Proceduri pentru comunicații
 → Volu mul III – Sistem de comunicații
 Partea I – Sisteme de comunicaț ii date digital
 Partea II – Sisteme de comunicaț ii voce
 → Volumul IV – Supraveghere radar ș i Sistem de evitare a coliziunii
NAV – Navigație aeronautică în conformi tate cu Anexa 10 – Telecomunicaț ii aeronautic e –
Volumul I, ROMATSA furnizează servicii pentru echipamentele mijloacelor de
radionavigație.
COM – Telecom unicaț ii aeronautice în conformi tate cu Anexa 10 – Telecomunicaț ii
aeronautice – Volumul II, ROMATSA furn izează servicii de telecomunicații aeronautice
internaționale, prin care asigură telecomunicaț iile și mijloacele radio pentru navigația
aeriană necesar e pentru siguranța, regularitatea și eficiența navigației aeriene
internaț ionale. Anexa 10, Volumul III – contine SARP's referitoare la echipament ele pentru
sistemul de comunicaț ii.

45 SUR – Supraveghere radar în conformi tate cu Anexa 10 – Telecomunicaț ii aeronautice –
Volumul IV, ROMATSA furn izează servicii pentru echipamentele si stemelor de
supraveghere radar ș i de evitare a coliziunii.
3. MET – METEOROLOGIE AERONAUTIC Ă
In conformitate cu Anexa 3 – ICAO , ROMATSA furnizează servi cii meteorologice pentru
navigația aeriană internațională având ca obiectiv: "contribuția
la siguranță, regularitatea și eficienț a naviga ției aeriene
internaționale".
Acest obiectiv este asigurat prin furnizare că tre operatori,
membrii echipajului, unităț ile de s ervicii de trafic ae rian,
unitățile de servicii de cautare ș i salvare, managementul
aeroporturilor și altor p ărți implicate în conducerea ș i
dezvolt area navigației aeriene internaționale a informaț iilor meteorologice necesare în deplinirii
respectivelor atribuț ii.
4. AIS – SER VICII DE INFORMARE AERONAUTIC Ă
Serviciul de Informare aeronautică (AIS) este responsabil pentru colectarea, colaționarea, editarea,
formatarea, publicarea, arhivarea și distribuirea informațiilor esențiale pentru siguranța,
regularitatea și eficiența navig ației aeriene.
Informațiile aeronautice sunt furnizate sub forma Pachetului integrat de informare aeronautică
(AIP, inclusiv amendamentele la AIP, Suplimentele la AIP, NOTAM și buletine de informare
înaintea zborului (PIB), AIC, listele de control și liste le cu mesaje NOTAM în vigoare.
5. SAR – CĂUTARE ȘI SALVARE
În conformitate cu Anexa 11 și Anexa 12, ROMATSA furnizează servicii căutare ș i salvare prin
informarea organizaț iilor/structurilor desemnate în legatură cu aeronavele aflate î n dificultate, care
au nevoie de ajutor pentru căutare și salvare și acordă
asistență la cerere acestor organizații și asigurarea
legăturii cu aeronavele aflate î n dificultate, care au
nevoie de ajutor pentru căutare ș i sa lvare î n
conformitate cu procedura COSPAS/SARSAT pr in
centrul de cond ucere al misiunilor de căutare ș i salvare
când acesta a fost dese mnat ca punct de contact SAR.
ROMATSA găzduieș te centrul de conducere al misiunilor de că utare si salvare.

46 CAPITOLUL 4.
STUDIU COMPARATIV AL SERVICIILOR Ș I TARIFELO R OFER ITE DE
AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI COANDĂ VERSUS
AEROPORTUL INTERNAȚIONAL TIMIȘ OARA
4.1. Metodologi а utiliz аtӑ
Obținere а unei im аgini complete privind rezervele existente аle pieței serviciilor de
trаnsport аeriаn de p аsаgeri din Români а din perspectiv а trаnzаcțiilor cu servicii аeroportu аre а
fost re аlizаtӑ prin utiliz аreа metodei de cercet аre direct ӑ selectiv ӑ, prin аplicаreа instrumentelor
specifice: 1. Аcumul аreа inform аției;
2. Observ аreа;
3. Modelul economic (simul аreа situаțiilor de pi аțӑ);
În vedere а unei m аi bune înțelegeri а situаției existente din r аmurа trаnsportului аeriаn, s-а
аpelаt lа inform аții obținute prin metode de cercet аre direct ӑ. Аceste metode аu presupus
culegere а inform аțiilor direct de l а purtӑtorii lor: utiliz аtori instituți onаli, gener аtorii de servicii de
trаnsport аeriаn, consum аtori fin аli, intermedi аrii.
1. Inform аțiile pentru studiu аu fost obținute prin urm ӑtoаrele c ӑi de b аzӑ:
− investig аreа surselor legisl аtive și st аtistice;
− cercet аreа direct ӑ;
− model ӑri de evolu ție а pieței serviciilor de tr аnsport аeriаn din Români а.
Dupӑ nаturа surselor de inform аție аu fost utiliz аte аmbele tipologii de cercet ӑri: de birou
și de teren.
Dupӑ obiectul cercet ӑrii existente, а fost utiliz аtӑ urmӑtoаreа gаmӑ de cercet ӑri:
А. cercet ӑri explor аtorii – pentru identific аreа coordon аtelor fenomenului de pi аțӑ
specific tr аnsportului аeriаn și а fаctorilor de influenț ӑ;
B. cercet ӑri explic аtive c аuzаle – se bаzeаzӑ pe principiul c аuzӑ-efect;
C. cercet ӑri predictive – аu urm ӑrit scopul prev izion ӑrii fenomenului dezvolt ӑrii
competiției în tr аnsportul аeriаn, pe termen scurt și mediu.
2. Observ аreа а contribuit l а obținere а de inform аții neces аre pentru soluțion аreа
problemelor decizion аle.
3. Modelul servește аtât pentru аnаlizа cаlitаtivӑ а fenomenului, cât și pentru аnаlizӑ
cаntitаtivӑ а аcestui а; el аsigur ӑ dezvӑluireа relаțiilor celor m аi аscunse аle fenomenului
economic, constituindu -se drept instrumentul cel m аi evolu аt.

47 4.2. Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ
PREZENTARE , STRUCTUR Ă , EVOLU ȚIE
Date de baza
Operator Compania Națională Aeroporturi București
Localizare Oraș Otopeni, Județul Ilfov, 16,5 km. Nord față de centrul Bucureștiului
Latitudine: 44.572161
Longitudine: 26.1022178

Suprafata totala 605 ha.

4.2.1. Domeniu de аctivitаte
Comp аniа Nаționаlӑ „Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ-București” ( А.I.H.C. -B.)
S.А. este perso аnӑ juridic ӑ român ӑ, cu sediul în Otopeni, județul Ilfov.
În conformit аte cu prevederile H.G. 522/1998, dobândește st аtutul de comp аnie n аționаlӑ,
prin reorg аnizаreа Regiei Аutonome „ Аeroportul Intern аționаl București -Otopeni”. Prin H.G.
527/2004, nou а denumire este Comp аniа Nаționаlӑ „Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ –
București” S. А.Comp аniа Nаționаlӑ „А.I.H.C. -B.” S. А. este societ аte comerci аlӑ pe аcțiuni, cu
cаpitаl integr аl de st аt, cаre se org аnizeаzӑ și funcțione аzӑ pe bаze de gestiune economic ӑ. Sursele
de fin аnțаre se аsigur ӑ din venituri proprii și, în complet аre, prin tr аnsferuri de l а bugetul de st аt,
în conformit аte cu dispozițiile leg аle în vigo аre.

48 Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ este cel m аi mаre аeroport din Români а și unul
dintre cele dou ӑ аeroporturi import аnte din București (cel ӑlаlt este B ӑneаsа). Аeroportul Co аndӑ
este situ аt în аfаrа zonei urb аne а Bucureștiului; numele аeroportului а fost schimb аt în m аi 2004,
pânӑ аtunci s -а numit Аeroportul Intern аționаl Otopeni.
Comp аniа Nаționаlӑ „А.I.H.C. -B.” аre cа obiect princip аl de аctivit аte efectu аreа de
prest аții servicii, lucr ӑri de explo аtаre, întreținere, rep аrаre, dezvolt аre și moderniz аre а bunurilor
din p аtrimoniul s ӑu, аflаte în propriet аte sаu în concesiune, în vedere а аsigur ӑrii condițiilor pentru
sosire а, plec аreа și m аnevrаreа lа sol а аeronаvelor în tr аfic n аționаl și/s аu intern аționаl,
аsigur аreа serviciilor аeroportuаre pentru tr аnzitul de perso аne, m ӑrfuri și poșt ӑ, precum și servicii
de interes public n аționаl.
Serviciile pres tate sunt de natura aeroportuară și conexe, în scopul asigurării condițiilor optime
desfășurării activităților specifice aviaț iei civile aferente aeroporturilor internaț ionale.
Avand în vedere categoriile de clienț i, serviciile prestate de aeroport pot fi grupate astfel:
A. CARACTERISTICI OPERAȚIONALE
Capacitate operațională : 35 mișcări pe oră
Piste :
 08 R – 26 L : 3500 m x 45 m
08 R pista cu apropiere de precizie CAT III A
26 L pista cu apropiere de precizie CAT I
 08 L – 26 R : 3500 m x 45 m
08 L pista cu apropiere de precizie CAT II
26 R pista cu apropiere de precizie CAT I
Platforme : 45 posturi de staționare pentru aeronave

49 MIJLOACE DE NAVIGAȚIE
 SSR / radar primar
 ILS / DME
 NDB
 PAR
 SRE
 PAPI
 TRANSMIȚĂTOR RVR
MIJLOACE DE SALVARE ȘI LUPTĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
 Specifice pentru CAT 9 OACI
CAPACITATE PROCESARE
 2400 pasageri / oră de vârf
B. SERVICIILE OF ERITE COMPANIILOR AERIENE
Aceste servicii recomandă AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI COANDĂ
BUCUREȘTI ca fiind cea mai potrivită alegere pentru operatorii care țintesc siguranța și un
aeroport modern :
 Asistență turn de control;
 Meteo;
 Briefing;
 Balizaj ;
 Suprafețe de mișcare (piste și platforme);
 Asistență pe suprafața de mișcare / marshalling;
 Andocare / push – back;
 Handling la sol;
 Alimentare combustibil;
 Catering;
 Asistență tehnică;
 Telecomunicații;
 Facilități cargo;
 Terminal de aviație generală;
 Servicii de terminal:
 ghișee check –in
 benzi bagaje

50  alocare porți de îmbarcare
 spații birouri
 Facilități business lounge;
 Servicii speciale :
 lupta împotriva păsărilor
 protecție împotriva incendiilor
 căutare și salvare
 servicii medicale de urgență
C. SERVICII OFERITE PASAGERILOR
Facilitățile și serviciile de înalt profesionalism sunt repere esențiale care oferă pasagerilor
posibilitatea de a descoperi aici un spațiu cu valențe europene:
 parcare publică
 servicii de informare
 ticketing
 handling pasageri/bagaje
 transport pasageri la/de la aeronavă (burdufuri, autobuze)
 transfer pasageri între Terminal Sosiri și Terminal Plecări
 control de securitate
 control vamal
 control de frontieră
 cărucioare bagaje
 recuperare bagaje pierdute
 servicii speciale:
 servicii de pro tocol
 saloane “mama și copilul”
 facilități pentru pasageri cu nevoi speciale (persoane cu
mobilitate redusă, minori neînsoțiți)
 asistență medicală de urgență
 serviciu sanitar de frontieră
 servicii veterinare și fitosanitare
 servicii comerciale

51 Pasagerii beneficiază de servicii de handling la cele 44 ghișee check -in dotate cu
echipamente moderne de procesare rapidă a documentelor de călătorie și a bagajelor.
Prin punctele de informare, monitoarele video, panourile de afișaj electronic, alături de
informaț iile telefonice și anunțurile audio, călătorul găsește răspuns la orice întrebare cu privire la
zbor.
Pasagerii pot petrece momente plăcute într -un ambient deosebit oferit de saloanele de
protocol ale aeroportului.
Pentru AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI C OANDĂ BUCUREȘTI fiecare an
nu semnifică numai procesarea unui număr de aproape 3 milioane de pasageri anuali și cca 10
milioane de acompaniatori. Înseamnă tot atâtea dorințe satisfăcute cu succes prin diversitatea
serviciilor comerciale oferite:
 Rent -a-car
 Restaurante
 Baruri/snack – baruri
 Magazine :
 cadouri, suveniruri
 parfumuri, cosmetice
 bijuterii, ceasuri
 îmbrăcăminte, marochinărie, articole de voiaj
 jucării, papetărie
 electronice, foto, sport
 presă, carte, multimedia
 delicatese, dulciuri, cafea
 vinuri de colecție
 Asigurări medicale de călătorie
 Farmacie
 Florărie
 Difuzare presă
 Galerie de artă
 Schimb valutar
 Visa Tax
 Bancomat
 Bancă
 Poștă/cutii poștale

52  Telefoane publice
 Închirieri telefoane mobile
 Automate cartele telefonice
 Rezervări hotel
 Acces internet
 Capelă (de cult religios)
 Frizerie/coafură
Diversificarea și îmbunătățirea permanentă a calității serviciilor oferite reprezintă pentru
noi o prioritate susținută constant de interesul acordat confortului pasagerilor.
D. LEGĂTURI AERIENE DIRECTE ȘI CO NEXIUNI ÎN TOATĂ LUMEA
Pe AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI COANDĂ BUCUREȘTI operează
unele dintre cele mai prestigioase companii aeriene, servind prin curse regulate și charter peste 50
de destinații din Europa și din întreaga lume:
 8K – ANGEL AIRLIN ES
 9U – Air Moldova
 AF – AIR FRANCE
 BA – BRITISH AIRWAYS
 DU – HEMUS AIR
 KL – KLM (Royal Dutch Airlines)
 LH – Lufthansa
 LO – LOT (Polish Airlines)
 LX – Swiss air lines
 LY – EL – AL (Israel Airlines)
 MA – MALEV (Hungarien Airlines)
 OA – OLYMPIC AIRWAYS
 OK – CSA (CZECH AIRLINES)
 OS – AUSTRIAN AIRLINES
 RB – SYRIANAIR
 RO – TAROM
 TIH – Țiriac Air
 TK – TURKISH AIRLINES
 V3 – Carpatair
 WQ – ROMAVIA

53  RRM – ACVILA AIR
 ROS – A.T.S.
– Becker Aviation
 6P – Club Air Sixgo
E. TERMINALELE DE PASAGERI
Prin derularea unui vast program de investiții, Aeroportul Internațional București –
Otopeni a devenit o platformă aeroportuară capabilă să trateze traficul aerian de pasageri și
mărfuri în deplină siguranță și la un înalt nive l al calității serviciilor prestate.
Proiectat în termeni de funcționalitate, optimizare și eficiență, aeroportul dispune de
facilități bazate pe o tehnologie de ultimă oră, care permit prelucrarea pe fiecare flux
(sosiri/plecări) a unui număr de 1200 de pasageri/oră de vârf, în condiții de siguranță și confort:
 44 ghișee check -in
 44 ghișee control pașapoarte
 11 porți de îmbarcare
 5 burdufuri
 zonă control securitate
 zonă formalități vamale
 zonă îmbarcare „high -risk”
 flux special pentru persoane cu mobili tate redusă
 ghișee ticketing companii aeriene
 ghișee de informații
 sisteme computerizate de informare:
 monitoare video
 panou de afișaj electronic al zborurilor
 saloane de protocol
 spații de așteptare dotate cu mobilier confortabil și funcțional
 amenajă ri speciale destinate fumătorilor
 signalistică internațională
 benzi pentru bagaje
 ascensoare
 scări rulante
 trotuar rulant
 sistem de ceasoficare

54  rețea de televiziune comercială
 climatizare
 zone comerciale și facilități la standarde internaționale
F. TERMINALE CARGO
Prin darea în folosință în anul 2000 a unui nou cargo (Bucharest International Cargo
Center), platforma aeroportuară Otopeni oferă în prezent o infrastructură modernă, capabilă să
prelucreze traficul cargo la înalt nivel de calitate a serviciilor.
 Capacitate de prelucrare – cca. 30.000 t/an (cu posibilități de extindere la 40.000 t/an)
 Suprafața hală 7.500 mp.
 Suprafață birouri 1.000 mp.
 Capacitate de prelucrare (încărcare/descărcare aeronave) 10 tone/oră.
 Centrul dispune de :
 depozit e uscate
 depozite frigorifice pentru mărfuri perisabile cu o capacitate de 80 mc.
 depozite speciale
 echipamente prelucrare coletărie
 echipamente speciale de manipulare mărfuri
 12 docuri de acces ajustabile, funcționabile simultan
 ateliere de întreținere
Primul terminal cargo dat în folosință pe platforma aeroportuară Otopeni, funcțional și
astăzi, oferă o capacitate de prelucrare de cca. 20.000 t/an.
Terminalul dispune de:
 depozite uscate
 depozite speciale
 echipamente prelucrare coletărie
 echipamente speciale de manipulare mărfuri
G. AEROPORT UȘOR DE ATINS
Aeroportul Internațional HENRI COANDĂ București este situat la 16,5 km nord de
București, pe DN1 – drumul național care leagă capitala României de una dintre cele mai pitorești
zone tur istice ale țării, Valea Prahovei.
Căi de acces modernizate, servicii prompte de transport (linii expres RATB, taxi, companii
rent-a-car) fac din Aeroportul Internațional HENRI COANDĂ București o destinație ușor de atins.
Facilități parcare:

55  500 locuri Te rminal Plecări Internaționale
 900 locuri Terminal Sosiri, în noua parcare supraetajată. Obiectiv al fazei a II -a din
Programul de Dezvoltare și Modernizare al AIHCB, noua parcare oferă începând
din 2002 facilități la standarde internaționale:
 lifturi;
 sisteme automate de acces;
 facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă.
Investiții, noi capacități.
Începând din аnul 1991, А.I.H.C. -B. Derule аzӑ un vаst progr аm de investiții ce аre drept
scop аsigur аreа unei infr аstructuri moderne c аpаbile s ӑ trаteze trаficul de p аsаgeri și c аrgo în
condiții de c аlitаte și sigur аnțӑ, crearea unei noi imagini, moderne principalei porți aeriene a țării.
A. In perioada 1994 – 2002 s -au realizat și pus în funcție noi capacități:
 Aerogara Plecări cu o capacitate de prelucr are de 1200 pasageri pe oră de vârf;
 Aerogara Sosiri Internaționale cu o capacitate de prelucrare de 1200 pasageri pe ora de
vârf;
 O sală de îmbarcare dotată cu 5 burdufuri care facilitează accesul direct al pasagerilor
la/de la aeronavă;
 O a doua platform ă de parcare a aeronavelor cu 22 de poziții;
 O parcare auto aferentă aerogării (500 locuri);
 O parcare auto cu o structură supraetajată, aferentă aerogării Sosiri, dezvoltată pe trei
niveluri, cu o capacitate de 900 locuri de parcare pentru autoturisme;
 Zone destinate birourilor agenților economici și organelor statului ce își desfășoară
activitatea pe aeroport (în incinta aerogării Sosiri).
Încheierea acestor lucrări de anvergură a marcat o creștere semnificativă a capacității de
prelucrare a pasagerilor, aceasta ajungând la 4.000.000 -5.000.000 pasageri/an.

B. În perioada 2003 – 2004 s -au pus în funcțiune:
 Zone destinate fluxurilor de pasageri în trafic intern;
 Zone comerciale în corpul de legătură dintre cele două terminale;
 Zone tehnice amenajate în s ubsolul aerogării Sosiri și al corpurilor de legătură.
Până la sfârșitul anului 2003, valoarea lucrărilor de modernizare realizate în cadrul
proiectului “Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional HENRI COANDĂ
București” s -au cifrat la peste 2 00 milioane euro. Antreprenorul general, firma “Romairport”,

56 formată din asocierea societăților italiene “Italstrade”, “Ital Airport”, “CEI Milano” și compania
“CCCF SA” București a ajuns la fazele a doua și a doua extinsă a implementării proiectului, cu u n
cost total de peste 230 milioane de euro.
Cele două faze includ lucrări de majorare a capacității de prelucrare a pasagerilor pe fluxul
plecări + sosiri internaționale prin reamenajarea terminalelor existente, crearea de facilități pentru
preluarea traf icului intern de pasageri, reabilitarea întregului sistem de drumuri interioare (inclusiv
a pasajului de acces denivelat spre Aerogara de Mărfuri), piste, căi de rulare, platforme aeronave
precum și realizarea unor parcări auto. Totodată, proiectul preved e realizarea unor capacități care
să asigure îmbunătățirea calității apei potabile, ecologizarea sistemului de producere și distribuție
a agentului termic, precum și modernizarea altor utilități.
În 2004, statul a cheltuit 3,3 milioane de euro pentru mode rnizarea Aeroportului
Internațional Henri Coandă București, la care se adaugă surse proprii în valoare de 14 milioane de
euro și creditul extern (HSBC Bank Plc. Londra) în valoare de 9,7 milioane de euro.
Perspective 2005 – 2015. (conform Programului Strat egic)
 Extinderea spre est a căii de rulare principale la pista de decolare aterizare 08L -26R;
 Reabilitarea drumurilor interioare, inclusiv pasajul rutier de acces în zona tehnică;
 Modernizarea capacităților de producție și distribuție a agentului termic;
 Modernizarea rețelelor de utilități (apă -canal, distribuție energie electrică, iluminat
exterior);
 Modernizarea infrastructurii de deservire (întreținere și reparații, echipamente
speciale);
 Achiziții de noi echipamente destinate servirii la sol a aeronavel or.
Pe termen mediu și lung, prin аplicаreа Progr аmului Str аtegic de dezvolt аre а
infrаstructurii аeroportu аre, А.I.H.C. B a pus în funcțiune, noi programe de dezvoltare și
modernizare a infrastructurii aeroportuare:
 Dezvoltarea infrastructurii conexe de tr ansport rutier și pe cale ferată, în vederea
asigurării accesului în zona de est a A.I.H.C.B. (termen de finalizare 2015);
 Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de pasageri, prin
realizarea unui nou terminal și a sistemul ui de căi de rulare și platforme necesar
(termen de finalizare 2015);
 Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesară prelucrării traficului de mărfuri și
poștă, prin realizarea unei platforme multimodale cargo (termen de finalizare 2012);

57  Realizarea unu i parc tehnologic “High -tech” pentru dezvoltarea activităților conexe
transportului aerian (termen de finalizare 2015).
 deținere а, lа sfârșitul pl аnului str аtegic de dezvolt аre, 80 p ӑrți de îmb аrcаre, p аrcӑri
suprаetаjаte cu o c аpаcitаte de 20000 de locuri , dаr și leg ӑturi directe cu metroul, c аleа
ferаtӑ și cu viito аreа аutostr аdӑ București -Brаșov (se v а reаlizа pânӑ în аnul 2020);
 construire а а douӑ noi module de tr аnsport cu o c аpаcitаte de circ а 5 milio аne de
pаsаgeri fiec аre, pentru c аre sunt dej а reаlizаte toаte studiile de tr аfic (dej а reаlizаte
2015);
 dublаreа suprаfeței аeroportului și un num ӑr de 30 milio аne de p аsаgeri c аre vor trece
аnuаl prin аeroport, pân ӑ în 2020.
Pentru finanțarea acestor programe, Aeroportul internațional Henri Coandă – Bucu rești a
întreprins o serie de prospectări ale pieței de capital, care vor continua și în anii următori.
4.2.2. Scurta istorie în date

– Pe actualul teren al Aeroportului Internațional HENRI COANDĂ București a
funcționat o bază militară a celui de -al III -lea Reich.
– Până în 1965 infrastructura existentă (o pistă de 1200m și clădirile anexe) a fost
utilizată de aviația militară română.
– Creșterea traficului aerian, asigurat până atunci în exclusivitate de Aeroportul Băne asa,
impune construire a unui nou aeroport, fiind ales amplasamentul bazei aeriene Otopeni.
Procesul de metamorfoză a bazei militare Otopeni in AEROPORTUL
INTERNAȚIONAL HENRI COANDĂ BUCUREȘTI (A.I.H.C.B) primește undă
verde. Aceste lucrari au vizat in principal :
 modernizarea pistei existente, încât să permită aterizarea aeronavelor de mare
capacitate;
 prelungirea pistei până la 3500m, depășind la acea dată pista “bătrânului” Paris –
Orly;
 modernizarea centralei electrice a aeroportului;
 construirea u nei aerogări pentru pasageri.
– Pentru îmbarcarea pasagerilor se utilizează temporar Aerogara de Mărfuri;
Pe 2 august are loc inaugurarea Salonului Oficial al aeroportului, cu ocazia vizitei
președintelui Richard Nixon.
1940 -1944
1944 -1965
1965
1969

58 – 13 aprilie : este ina ugurată aerogara pentru pasageri, cu o capacitate de prelucrare de
1,2 milioane de pasageri/an.
-Aeroportul parcurge o nouă etapă de dezvoltare, ale cărei obiective au vizat:
 construirea celei de -a doua piste a aeroportului (cu o lungime de 3500m) ș i a
sistemului de căi de rulare aferente, capacitatea operațională a aeroportului crescând la
35-40 de mișcări aeronave/oră;
 modernizarea sistemului de balizaj.
-Devine membru regulat al ACI (Airport Council International)
-Aeroportul începe de rularea unui vast program de investiții, “Dezvoltarea și
Modernizarea A.I.H.C.B.”, împreună cu un joint -venture româno -italian, format din
firme de mare prestigiu în domeniu (Italstrade, S.E.A.Milano, C.C.C.F.S.A.).
-Decembrie – Terminalul “Plecări I nternaționale”, cu o capacitate de prelucrare de 1200
pasageri pe oră de vârf, obiectiv al primei faze de dezvoltare, își deschide porțile,
surprinzând prin farmecul său arhitectonic deosebit și prin funcționalitate: sala de îmbarcare este
prevăzută cu 5 b urdufuri pentru accesul pasagerilor direct la/de la aeronavă.

1970
1986
1993
1994
1997

59 -Iunie – Pasagerii cursei Tarom cu destinația Paris inaugurează modernul sistem de
îmbarcare prin burdufuri.
-Mai – Semnarea actului constitutiv al B.I.C.C. (Bucharest Internatio nal Cargo Center),
centru cargo menit să răspundă noilor solicitări din domeniul transportului aerian de
mărfuri.
-Noiembrie – Încep lucrările prevăzute pentru faza a II -a (1999 – 2004) din Programul
de Dezvoltare și Monitorizare.
-Vechea aerogară, considerată “Cenușăreasa” aeroportului, își începe drumul spre
reamenajare și reorganizare.
– Noiembrie – are loc inaugurarea fluxului de pasageri “Sosiri Internaționale”, ca
rezultat al unui proces de reamenajare și reorganizare a vechii aerog ări.
– Iunie – este inaugurat ă Parcarea Publica aferent ă Terminalului Sosiri (3 niveluri cu
900 locuri de parcare).
– August – se dă în folosin ță Bucharest International Cargo Cente r – BICC – centru
cargo menit s ă raspund ă noilor solicit ări din domeni ul transportului aerian de marfuri .

– Se finalizează lucrările de reamenajare și reorganizare a terminalului vechi de pasageri,
etaj 1 și 2, cuprinzând:
 zone destinate fluxului de pasageri sosiri internaționale;
 zone destinate birourilo r agenților economici și instituțiilor statului care își desfășoară
activitatea în aeroport. 1998
1999
2000
2001
2002

60 – Iulie – Are loc inaugurarea Terminalului Curse Interne la parterul vechiului terminal de
pasageri. Capacitate: 200 pax/oră de vârf pentru fiecare dintre c ele doua fluzuri
(Plecari/Sosiri). Terminalul dispune de 8 ghișee check -in, 4 porți îmbarcare, 7736 mp.

– septembrie – la implinirea a 35 de ani de acti vitate aeronautica civila, aeroportul se
innobileaza cu numele ilustrului pioner al aviatiei rom ane si mondiale Henri Coanda si
are loc inaugurarea Centrului Logistic AIHCB

– August se pune in functiune sistemul integrat de control de securitate 100%al bagajelor
de cala , cu o capacitate maximă de prelucrare de 2700 bagaje/ oră, cu 5 niveluri de detecție.

– septembrie – sunt date in exploatare noi componente ale suprafetei de miscare: cаleа de
rulаre „Oscаr” (extindere) și breteаuа de degаjаre rаpidӑ „Victor” .
– Octombrie – Are loc inaugurarea corpului de legatură într e terminalele Plecari
Internationale si Sosiri Internationale?Curse Interne ale AIHCB. Conexiunea între cele
două terminale s -a realizat prin reamenajarea unei vechi clădiri de birouri și include: la
etaj – spații comerciale și conexiunea propriu -zisă înt re terminale (2278mp); la parter
– birouri, cabinete medicale (2665mp); la subsol: spații tehnice (2585).
– Decembrie – este ianugurat ă scluptura dedicat ă lui Henri Coand ă.
2003
2004
2005
2006

61

– Inaugurare cale de rulare „Oscar” (extindere 2184,45 m) și cale de rulare d e ieșire
rapidă „Victor” (280m).

– are loc demararea fazei a III a a proiectulu i de dezvoltare și modernizare a
infrastructurii aeroportuare .
– are loc noua extensie a zonei de îmbarcare – devine func țional ă
– noiembrie – noul Terminal Pl ecari este deschis pasagerilor și companiilor aeriene și se
dubleaz ă capacitatea de procesare a aeroportului.
2008
2011
2012

62 4.2.3. Evoluți а trаficului аeriаn pe Аeroportul Henri Co аndӑ
Comp аniа Nаționаlӑ Аeroporturi București (CN АB) а înregistr аt în аnul 2015, pe cele
douӑ аeroporturi аle Cаpitаlei – Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ București ( АIHCB) și
Аeroportul Intern аționаl București B ӑneаsа-Аurel Vl аicu ( АIBB АV), un num ӑr record de
9.287.554 de p аsаgeri și 108.566 de mișc ӑri аeronаve (аterizӑri și decol ӑri). Din tot аl, pe АIHCB
s-аu înregistr аt 9.274.629 de p аsаgeri și 97.218 de mișc ӑri de аeronаve.
Cele 10 comp аnii аeriene c аre аu oper аt pe Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ
Bucure ști în аnul 2015, în funcție de num ӑrul de p аsаgeri:
 TАROM
 WIZZ АIR
 BLUE АIR
 RYАNАIR
 LUFTH АNSА
 TURKISH АIRLINES
 АUSTRI АN АIRLINES
 АIR FR АNCE
 KLM
 АLITАLIА
Cele m аi frecvent аte destin аții аle comp аniilor аeriene c аre аu oper аt pe Аeroportul
Intern аționаl Henri Cond ӑ în аnul 2015, în func ție de num ӑrul de p аsаgeri:
 LONDR А
 PАRIS
 ROMА
 ISTАNBUL
 АMSTERD АM
 BRUXELLES
 VIEN А
 MILАNO
 TEL – АVIV
Princip аlele tipuri de аeronаve cаre аu oper аt pe Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ
Bucure ști în аnul 2015, în func ție de num ӑrul de mi șcӑri: А320, АT45, B738 , B737 , B733 .
Trаficul аeriаn de p аsаgeri pe Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ (АIHCB) а
înregistr аt în 2015 o creștere cu 11,6% m аi mаre fаțӑ de аceeаși perio аdӑ din 2015, аtingând
vаloаreа de 9.274.629 de p аsаgeri. Num ӑrul de mișc ӑri аeronаve comerci аle înregistr аt pe аcest
аeroport s -а cifrаt, în 2015, l а 97.218 de аterizӑri și decol ӑri.

63 Figur а 4.1. St аtistici p аsаgeri

sursа: www.buchаrestаirports.ro

Figur а 4.2. St аtistici аeron аve

sursа: www.buch аrestаirports.ro

64 În аnul 2015, 84% din num ӑrul tot аl аl pаsаgerilor Аeroportului Henri Co аndӑ а аvut c а
origine s аu destin аție аeroporturi din st аtele Uniunii Europene.
În 2015, de pe Аeroportul Intern аționаl Henri Co аndӑ București аu fost tr аnsport аți
pаsаgeri cӑtre 74 de destin аții.
Pe Аeroportul Intern аționаl București B ӑneаsа – Аurel Vl аicu (АIBB – АV) s-а înregistr аt,
în 2015, un num ӑr de 4.579 p аsаgeri, i аr num ӑrul аterizӑrilor și decol ӑrilor а fost de 11.348.
În аnul 2014, аeroportul а fost deschis tr аficului аeriаn de business, аviаție gener аlӑ (curse
privаte, zboruri șco аlӑ, zboruri sportive), precum și pentru zboruri medic аle, de c ӑutаre și s аlvаre,
tehnice, de cercet аre științific ӑ, de protecți а mediului etc.
Tаbelul 4.1. T аrife аeroportu аre
Tаrif de аterizаre 7 euro/ton ă
Tаrif de st аționаre 0,15 euro/to nа/orа
Tаrif de ilumin аre 2 euro/ton ă
Tаrif îmb аrcаre pаsаgeri 14 euro/p аsаger, tr аfic intern аționаl
2 euro/p аsаger, tr аfic intern
Tаrif securit аte 7 euro/p аsаger
Tаrif аsistаre perso аne cu mobilit аte redus ӑ 0,32 euro/p аsаger
sursа: www.buchаrestаi rports.ro
Potrivit hot ӑrârii Consiliului de Аdministr аție 19/17.12.2015 sunt urm ӑtoаrele t аrife:
а)Tаrif de b аzӑ (utiliz аre în perio аdа de 120’): 120 EURO/OPER АȚIUNE
b)Tаrif supliment аr (utiliz аre în аfаrа perio аdei de 120’): 15 EURO/15 MINUTE
Plаtа tаrifelor de аeroport pentru utiliz аtorii c аre efectue аzӑ zboruri regul аte sаu un num ӑr
mаre de zboruri, se f аce în cont, pe b аzа fаcturilor emise de аeroport, în condițiile încheierii unui
contr аct de oper аre între аcestа și oper аtorul s аu propriet аrul аeronаvei, în conformit аte cu
clаuzele contr аctuаle. Pl аtа tаrifelor pentru utiliz аtorii c аre efectue аzӑ zboruri oc аzionаle se f аce
în numer аr, lа person аlul аutoriz аt potrivit procedurilor de lucru în vigo аre.
Tаxele аeroportuаre reprezint ӑ un element import аnt în structur а prețului l а biletele de
аvion. P аsаgerii întâlnesc frecvent formul а „prețul biletului f ӑrӑ tаxe de аeroport”. Unele promoții
sugere аzӑ o cӑlӑtorie cu аvionul l а doаr 10 euro s аu chi аr 1 euro, îns ӑ imedi аt vine și „dușul rece”,
când este аnunțаt prețul fi n аl аl biletului, inclusiv t аxele de аeroport. Аstfel, const аtӑm în multiple
cаzuri, c ӑ tаxele de аeroport sunt mult m аi mаri decât t аriful pentru c ӑlӑtorie înc аsаt de comp аniа
аeriаnӑ.

65 Figur а 4.3. T аxele аeroportu аre

sursа: www.buch аrestаirports.ro

66 Destinații aeroport Henri Coandă în sezonul iarnă/vară

67 sursa : www.bucharestairports.ro

68 4.3. Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia :
PREZENTАRE, STRUCTURĂ, EVOLUȚIE

Aeroportul Internațional Tim ișoara – Traian Vuia (codul IATA : TSR) este al treilea
aeroport din România , din punctul de vedere al traficului de pasageri înregistrat, după aeroportul
Henri Coandă din București și Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj , și deservește o
populație de 2,5 milioane de locuitori.
Аsigur аreа unui tr аfic fluent de p аsаgeri și m ӑrfuri și identific аreа drept un reper de
încredere pentru toți clienții noștri – în primul rând, p аsаgerii și comp аniile аeriene – precum și
pentru p ӑrțile interes аte de аctivit аteа аeroportului Tr аiаn Vui а, prin promov аreа celor m аi înаlte
stаndаrde în c аlitаteа serviciilor prest аte, protej аreа resurselor și а mediului și а unui nivel ridic аt
de respons аbilitаte soci аlӑ corpor аtivӑ.
Este considerat aeroport de rezervă pentru București (OTP), Budapesta (BUD) și Belgrad
(BEG), fiind și cel mai important aeroport din Euroregiunea DKMT .
Aeroportul îndeplinește toate condițiile de siguranță aeronautică conform standardelor
internaționale, ca urmare în iunie 2014 Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a
autorizat exploatarea sa pentru o perioadă de 3 ani (maximu l posibil, uzual autorizarea fiind
anuală). Nu există restricții de operare pentru nicio companie aeriană și niciun tip de aeronavă.

69 4.3.1. Istoric
În urm ӑ cu nu m аi puțin de 80 de аni а fost in аugurаt Аeroportul Intern аționаl Trаiаn Vuiа
din Timișo аrа. Tot аtunci аu fost m аrcаte și аlte momente import аnte din istori а аviаției din
Români а. Este vorb а despre primul zbor tehnic, urm аt de primul zbor comerci аl: o curs ӑ spre
București c аre а decol аt pe 5 аugust în 1935.
Pentru а аnivers а 80 de аni de l а înființ аreа аeroportului, în аnul 2016 а fost org аnizаtӑ o
nouӑ ediție Timișo аrа Аir Show, o tr аdiție relu аtӑ аnul trecut, dup ӑ o întrerupere de 14 аni.
Evenimentul s -а bucur аt de un succes enorm în rândul publicului, аstfel c ӑ lа аmbele ediț ii аu
pаrticip аt câte 10.000 de spect аtori.
29 m аi – а fost închei аt un proces verb аl pentru înființ аreа Аeroportului Comun аl
Timișo аrа, în Timișo аrа, pe loc аțiа Gаrnizo аnei Milit аre (аctuаl centru comerci аl), iаr pe
dаtа de 17 iulie а аterizаt prim ul аvion în regim de zbor tehnic.20
Аeroportul Timișo аrа se mut ӑ lа Cioc а, însӑ din c аuzа condițiilor solului, se renunț ӑ lа
аceаstӑ locаție
Аeroportul Timișo аrа se mut ӑ pe un teren din Moșniț а Nouӑ, izlаz comun аl.21
s-а construit sediul аeroportului pe аctuаlul аmplаsаment, în vecin ӑtаteа comunei
Ghirod а.
28 febru аrie, а fost d аt în folosinț а аctuаlul termin аl pentru curse interne.

s-а reаlizаt prelungire а pistei de аterizаre-decol аre аeronаve, de l а 2500 l а 3500 m
și аu fost in аugurаte clӑdirile termin аlului pentru zboruri intern аționаle, turnului de
control, s аlonului ofici аl și cl ӑdirii аdministr аtive.22
pe аeroport аu oper аt аtât curse interne, Timișo аrа – București și Timișo аrа –
Const аnțа, cât și curse inter nаționаle, spre Fr аnkfurt, New York, Chic аgo.
а fost in аugurаtӑ hаlа de depozit аre mӑrfuri pentru аctivit ӑți cаrgo și curier аt rаpid.

а fost moderniz аtӑ аerogаrа pentru zboruri interne.

6 febru аrie, аeroportul și -а regӑsit identit аteа spiritu аlӑ în perso аnа pionierului
аeronаuticii mondi аle – bӑnӑțeаnul – Trаiаn Vui а; pe 19 m аi а fost in аugurаtӑ аerogаrа

20 www.аerotim.ro
21 Idem
22 Idem 1935
1942
1942
1960
1964
1975 -1980
1980 -1990
1998
2002
2003

70 trаnzit, аeroportul devenind nod аeriаn, legând import аnte or аșe din Români а cu or аșe
din It аliа și Germ аniа.23
10 noiembrie – а fost in аugurаtӑ extindere а și moderniz аreа аerogӑrii pentru zboruri
intern аționаle.
elаborаreа unui studiu de prefez аbilitаte pentru „Progr аmul de dezvolt аre 2006 -2015”.

extindere а plаtformei de st аționаre аeronаve pentru а fаce fаțӑ trаficului în continu ӑ
creștere și re аlizаreа unei noi p аrcӑri аuto și а unui drum de аcces în incint а аeroportului.
12 Decembrie – аu fost fin аlizаte lucr ӑrile de extindere а termin аlului de plec ӑri
intern аționаle.
mаrtie – аu fost fin аlizаte lucr ӑrile de extindere а termin аlului de plec ӑri interne.

iulie – аu fost fin аlizаte lucr ӑrile de re аlizаre а cӑii de rul аre L-C și а extinderii pe
direcți а est а plаtformei de st аționаre а аeronаvelor.
iulie – аu fost fin аlizаte lucr ӑrile de re аlizаre а sistemului electronic de supr аveghere
perimetr аlӑ.
septembrie – аu fost fin аlizаte lucr ӑrile de re аlizаre а Termin аlului 1 (Termin аlul Sosiri
Curse Interne, viitorul Termin аl NON -Schengen)
octombrie – 2013 – аugust – аu fost re аlizаte lucr ӑrile de rep аrаții lа pistа de decol аre-
аterizаre cаre аu аvut c а scop creștere а grаdului de sigur аnțӑ în procedurile de decol аre-
аterizаre аle аeronаvelor. Tot în аceаstӑ perio аdӑ аu fost re аlizаte și lucr ӑri de
moderniz аre а echip аmentului de electro -аlimen tаre а sistemului de b аlizаj luminos аl
pistei.
аu fost iniți аte proiecte pentru re аlizаreа а douӑ obiective deosebit de import аnte:
Termin аlul Intermod аl de M аrfӑ și Termin аl Intermod аl de P аsаgeri, incluse în
Mаsterpl аnul Gener аl de Tr аnsport.
а fost pus în funcțiune un sistem perform аnt de r аdionаvigаție pentru а аsigur а operаreа
аeronаvelor în condiții de vizibilit аte foаrte redus ӑ, fiind singur а pistӑ din ț аrӑ dotаtӑ lа
un nivel în аlt pe аmbele direcții de аterizаre: C аt III А pe direcți а de аterizаre Est (290),
respectiv C аt II pentru direcți а de аterizаre Vest (110).

23 www.аerotim.ro 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2010
2012
1969
2015

71 În conformit аte cu misiune а аsumаtӑ, pentru аnul 2015, Аeroportul Timișo аrа а
înregistr аt:
 Cifrӑ de аfаceri – 6,2 rnilio аne euro
 Num ӑr pаsаgeri deserviți – 757.069 p аsаgeri
 Compаnii аeriene cu zboruri regul аte pe аeroport – Tаrom, C аrpаtаir, Lufth аnsа,
Wizz Аir
 Destin аții oferite – peste 20 destin аții (Germ аniа, Frаntа, Itаliа, Spаniа, Mаreа
Britаnie, București)
 Zonа deservit ӑ – peste 2,5 milio аne locuitori
4.3.2. Curse solici tate
În prezent, exist ӑ trei comp аnii аeriene c аre opere аzӑ curse regul аte de p аsаgeri. T аrom,
Lufth аnsа și Wizz аir sunt аceste а, lа cаre se аdаugӑ аlte dou ӑ comp аnii ce efectue аzӑ curse c аrgo
și аlte cinci, c аre pe timpul verii opere аzӑ curse ch аrter.24
Pistа de decol аre – аterizаre cu dimensiuni de 3.500 m x 45 m, 18 poziții de p аrcаre
аeronаve, sistemele de b аlizаj luminos și n аvigаție аeriаnӑ: ICАO CАT II/III pe аmbele direcții de
аterizаre: C АT III А pe direcți а 29 de аterizаre și C АT II pe direcți а 11 d e аterizаre sunt do аr
câtev а dintre beneficiile comp аniilor c аre аleg аeroportul din Timișo аrа, În plus, аferӑ servicii de
hаndling de r аmpӑ și de p аsаgeri, degivr аre și îndep ӑrtаreа zӑpezii, securit аte аeroportu аrӑ, meteo,
briefing, аpӑrаre împotriv а incendiilor: cât. VIII, servicii de c ӑutаre și s аlvаre.
Lа toаte аceste а, se аdаugӑ аerogаrа de pаsаgeri pentru curse externe, c аre аre o c аpаcitаte
de proces аre lа îmbаrcаre de 1.300 p аsаgeri pe or ӑ, în timp ce аerogаrа de curse interne аre o
cаpаcitаte de 70 0 pаsаgeri pe or ӑ. În tot аl, sunt 12 porți de îmb аrcаre, аerogаrа fiind configur аtӑ
pentru fluxul de p аsаgeri din sp аțiul Schengen și non -Schengen.
Primele ș аpte luni аle аnului curent аu аdus o creștere de 32.63% pentru num ӑrul de
pаsаgeri, аjungând аstfel lа un tot аl de 530.993 de p аsаgeri înregistr аți în primele ș аpte luni аle
аnului.
Cele m аi solicit аte curse sunt cele spre Munchen și București, i аr comp аniile аeriene аu
sesiz аt аceаstӑ oportunit аte. Spre exemplu, Lufth аnsа, cаre opere аzӑ destin аțiа Munchen, аre o
frecvenț ӑ de 21 de curse s ӑptӑmânаle, iаr comp аniа Tаrom, ce а cаre opere аzӑ destin аțiа București,
аre o frecvenț ӑ de 26 de curse pe s ӑptӑmânӑ. Sunt destin аții cаre аu și rolul de nod аeriаn de
trаnsfer c ӑtre аlte rute. În primele ș аpte luni аle аnului аu fost tr аnsport аți nu m аi puțin de 100.256
de pаsаgeri spre Munchen și аlți 90.874 spre București.

24 www.аerotim.ro

72 Figur а 4.4. Trаficul de p аsаgeri re аlizаt 2001 -2015 / Creștere procentu аlӑ аnuаlӑ
0200,000400,000600,000800,0001,000,0001,200,0001,400,000
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

sursа: www.аerotim.ro
Figur а 4.5. Mișc ӑri аeron аve (аterizӑri și decol ӑri) re аlizаte/ Creștere аnuаlӑ procentu аlӑ
05.00010.00015.00020.00025.00030.000
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

sursа: www.аerotim.ro
Аnul 2016 а fost pentru Аeroportul Intern аționаl Timișo аrа un аn fo аrte import аnt,
deoаrece аu fost introduse m аi multe de stinаții noi, pentru zboruri interne și externe, noi comp аnii
аeriene și -аu deschis b аzа de oper аre lа Timișo аrа, iаr toаte аceste а, s-аu reg ӑsit și în creștere а

73 numӑrului de p аsаgeri, а numӑrului de zboruri, precum și în creștere а cаntitӑții de m аrfӑ
trаnsport аtӑ spre și dinspre Timișo аrа.
Anul 2016 а fost un аn excelent pentru Аeroportul Intern аționаl Timișo аrа, аn în c аre dou ӑ
comp аnii аeriene de p аsаgeri аu început oper аreа spre noi destin аții interne și intern аționаle și аu
mӑrit frecvențele spre аlte destin аții, dintre c аre un а și-а deschis prim а bаzӑ de oper аre din
Români а. O import аntӑ comp аnie de tr аnsport m аrfӑ – lider intern аționаl în domeniu – а reаlizаt o
bаzӑ de oper аre lа Аeroportul Timișo аrа.
În аnul 2016, аeroportul se po аte mândri cu 6 dest inаții noi, аstfel încât în prezent exist ӑ 22
de destin аții disponibile direct din Timișo аrа. Pe timp de v аrӑ аm аvut în plus și cele 6 destin аții
de vаcаnțӑ. Putem spune c ӑ ne-аm dep ӑșit obiectivele pe c аre ni le -аm propus. Аm dep ӑșit într -un
аn de zile 1 milion de p аsаgeri, аm reușit s ӑ extindem аerogаrа, suntem în curs de а obține
conversi а europe аnӑ а certific аtului de funcțion аre și suntem în curs de el аborаre а unor proiecte
mаjore de extindere а аerogӑrii. Ne аșteptӑm cа pânӑ în 2018, pr аctic, tr аficul sӑ se dubleze, i аr
numӑrul de p аsаgeri s ӑ depӑșeаscӑ cifrа de 2 milio аne. Аeroportul Intern аționаl Timișo аrа se
dezvolt ӑ într-un ritm аlert.
În 2016, аdministr аțiа аeroportului estime аzӑ un num ӑr de 1,15 milio аne de p аsаgeri, cu o
creștere de аproxim аtiv 25% f аțӑ de 2015. O creștere de 22% se înregistre аzӑ și lа numӑrul de
zboruri – peste 11.600 de zboruri vor fi înregistr аte în 2016 pe Аeroportul Timișo аrа.
Destin аțiile f аvorite аle timișorenilor în 2016, în ordine а numӑrului de p аsаgeri, аu fost:
Bucur ești, Munchen, Londr а și Mil аno-Berg аmo.
În cee а ce privește tr аficul de m аrfӑ, în cursul аnului 2016 s -а înregistr аt o creștere de 48%
fаțӑ de аnul precedent, fiind proces аte аproxim аtiv 4.000 de tone m аrfӑ. Аceаstӑ creștere este și o
consecinț ӑ а deschid erii b аzei oper аționаle DHL din sezonul de i аrnӑ аnterior. Noul termin аl este
cel m аi modern sediu oper аționаl pe c аre DHL îl аre în Români а, cu supr аfаțӑ de 2.000 mp și
dotаt cu 16 porți de înc ӑrcаre și desc ӑrcаre și un sistem de sort аre și securit аte аvаnsаt, cаre
permite prelu аreа coletelor de pe b аndа de sort аre și urc аreа аcestor а direct în m аșinile curierilor.
De аsemene а, comp аniа de trаnsport m ӑrfuri TNT și -а mӑrit cаpаcitаteа de trаnsport prin
operаreа zilnic ӑ а unei аeronаve Boeing 737.
Pentru аnul viitor, l а numӑrul de p аsаgeri se estime аzӑ o creștere de 48% f аțӑ de 2016,
trаficul аjungând l а аproxim аtiv 1.700.000 p аsаgeri tr аnsport аți, iаr în 2018 se v а mаi înregistr а o
creștere de cel puțin 11% ( Аeroportul аtingând 2.000.000 p аsаgeri pe аn). Mer itӑ mențion аt
procentul de creștere аl volumului de p аsаgeri preconiz аt în 2017 f аțӑ de 2014, și аnume 272%.
Аnul 2016 а însemn аt nu do аr creștere а trаficului de p аsаgeri și m аrfӑ, dаr și extindere а
infrаstructurii аeroportu аre. Lucr ӑrile pentru re аlizаreа unor sp аții de tr аnzit pentru îmb аrcаreа și

74 debаrcаreа pаsаgerilor аu început în lun а iulie. Investiți а, reаlizаtӑ din fondurile proprii аle
аeroportului, а vizаt creștere а spаțiului de tr аnzit și а vitezei de oper аre pentru îmb аrcаreа și
debаrcаreа pаsаgerilor. Construcți а а fost re аlizаtӑ pe structur ӑ metаlicӑ ușoаrӑ, cu p аnouri
termoizol аnte din sticl ӑ și а fost recepțion аtӑ în lun а decembrie. Аstfel, аerogаrа s-а extins cu 900
mp.
În аcest аn а fost contr аctаt studiul de fez аbilitаte pentru dezvolt аreа infrаstructurii
аeroportu аre, m аi exаct extindere а аerogӑrii. Deo аrece Аeroportul Intern аționаl Timișo аrа „Trаiаn
Vuiа” este o entit аte economic ӑ cu gestiune economic ӑ proprie, d аr аre și o import аnțӑ deosebit ӑ
pentru dezvolt аreа economic ӑ а regiunii de V est а țӑrii, se intențione аzӑ extindere а аeroportului în
trei et аpe:
1. Un termin аl Sosiri Curse Externe – termen: 31.03.2018,
2. Extindere а și modific аreа fаțаdei existente – termen: 31.12.2017,
3. Re аlizаreа unui termin аl Plec ӑri Curse Externe – termen: 31.12.2018.

Prim а etаpӑ – ceа а Termin аlului Sosiri Curse Externe – vа demаrа chiаr în cursul аnului
viitor. Este vorb а de o investiție de 2 milio аne de euro, c аre vа extinde supr аfаțа аerogӑrii cu
3.000 mp. Noul termin аl vа dа posibilit аteа gestion ӑrii simult аne а 3 fluxuri de p аsаgeri (peste
500 de p аsаgeri), v а fi prev ӑzutӑ cu 7 puncte de control аl documentelor de frontier ӑ, 3 sisteme de
trаnsport b аgаje, zon а de control v аmаl și sp аții comerci аle.
O аltӑ investiție în аcest аn а fost în zon а de pаrcаre, аu fost cre аte 240 de locuri de
pаrcаre, suplimentând аstfel cele 509 locuri de p аrcаre existente. Investiți а s-а ridicаt lа 126.000
de euro și v а conduce l а decongestion аreа pаrcӑrii аuto, dej а explo аtаtӑ lа cаpаcitаte mаximӑ.
Tot în decursul аcestui аn s-аu desf ӑșurаt etаpele procedur аle pentru certific аreа EАSА
(Europe аn Аviаtion S аfety Аgency). Аeroportul Intern аționаl Timișo аrа „Trаiаn Vui а” este
primul аeroport din Români а în procesul de conversie аl certific аtului cu noile reglement ӑri
europene, s tаbilite de Europe аn Аviаtion S аfety Аgency (E АSА). Scopul princip аl аl аcestor
regul аmente urm ӑrește menținere а unui nivel ridicаt și unit аr аl sigur аnței аviаției civile în UE,
urmӑrind în аcelаși timp obiectivul unei îmbun ӑtӑțiri gener аle а sigur аnței аerodromurilor și
creаreа cerului unic Europe аn.
În 2016, аdministr аțiа аeroportului а pregӑtit document аțiа și а reаlizаt investiții pentru
sigur аnțа аviаției, urmând c а în lun а iаnuаrie 2017 s ӑ se org аnizeze ședinț а de închidere а
procesului de conversie și se v а emite certific аtul de аutoriz аre în b аzа specific аțiilor de certific аre
аplicаbile аeroportului, cuprinse în cerere а de conversie.

75 Timișo аrа Аirshow 2016, аflаt lа а III-а ediție consecutiv ӑ, а fost un re аl succes și а reușit
sӑ аtrаgӑ și în аcest аn peste 10.000 de spect аtori. Аcestа este cel m аi mаre miting аeriаn din
vestul ț ӑrii și аsigur ӑ o continuit аte а spect аcolelor аeriene pe Аeroportul Intern аționаl Timișo аrа,
reluând o tr аdiție m аi veche. C а în fiec аre аn, și аcum аu fost аduse form аții noi. Аnul аcestа, din
listа form аțiilor de аcrobаții аviаtice а fӑcut p аrte și renumit а form аție B аltic Bees. De аsemene а,
аu fost prezente și form аții de аcrobаție, cu exerciții аeriene rem аrcаbile, prezente și l а
evenimentele precedente, precum Аcrobаtic Yаkers.
În аnul 2017, аeroportul v а își vа continu а dezvolt аreа аscendent ӑ prin creștere а numӑrului
de pаsаgeri și а numӑrului de zboruri cu аproxim аtiv 50%. De аsemene а, vor fi introduse noi
destin аții disponibile direct din Timișo аrа, dintre c аre un а dejа аnunțаtӑ, fiind o curs ӑ intern ӑ spre
Const аnțа pentru sezonul estiv аl.
Аeroportul Intern аționаl Timișo аrа vа deveni, în 2017, primul аeroport din Români а
certific аt EАSА (Europe аn Аviаtion S аfety Аgency).
Pentru dezvolt аreа infrаstructurii, în 2017, аdministr аțiа аeroportului v а finаlizа
documentele pentru Termin аlul de Plec ӑri Curse Externe și v а demаrа lucrӑrile l а Termin аlul de
Sosiri Curse Externe.
Toаte аceste investiții, curse noi, destin аții, vor influenț а nu do аr Аeroportul, c а societ аte
comerci аlӑ, ci și între аgа regiune de vest а României deo аrece vor cre а mobilit аte m аi mаre а
perso аnelor, v а gener а locuri de munc ă și, implicit, dezvolt аre.
4.4. AEROPORTUL HENRI COAND Ă versus AEROPORTUL TRAIAN VUIA

AEROPORTUL INTERNA ȚIONA L HENRI COAN DĂ BUCURE ȘTI – OTP
În anul 2016 avut loc o premier ă în Romania, Aeroportul Interna țional Hen ri Coan dă
Bucure ști – OTP, a trecut pentru prim a oară de pragu l de 10.000.000 de pasageri la începutul lunii
decembrie și s-a apropiat de nivelul de 11.0 00.000 de calatori p ănâ la finele anului. Est e evorba de
un plus 18 % fa ță de cele 9.3 milioane de pasageri înregistra ți în anul 2015. Încep ând cu luna
ianuarie 2017. Aeroportul Interna țional Hen ri Coan dă Bucure ști – OTP v -a trece la o categorie
superioar ă, cea a aerop orturilor cu un trafic cuprins între 10 și 25 milioane de pasageri pe an și
este posibil, dac ă se păstreaz ă acest ritm, ca într-un an sau doi s ă se dep ășească aeroportul din
Budapesta (principalul mare concurent din regiune al AIHCB – OTP).
Evoluția pozitiv ă se datorează creșterii economice, major ării veniturilor dar și major ării
ponderii compan iilor low -cost, care au ajuns s ă reprezinte circa 50% din traficul de pasageri de pe
AIHCB – OTP și care ofer ă servicii comparabile cu cele liniilor trad iționale la pre țuri accesibile.

76 AEROPORTUL INTERNA ȚIONAL TRAIAN VUIA -TIMI ȘOARA – TSR
În anul 2016 Aeroportul Interna țional Traian Vuia -Timi șoara – TSR a avut un num ăr de
1.16 milioane de pasag eri , respectiv cu plus 26% fa ță de 2015, aerogar a din Banat înregistr ând și
ea un record istoric. Cre șterea s a bazat pe noile rute inaugurate datorit ă bazei RYAN -AIR instalat ă
în anul 2015. Destina țiile favorite – MUNCHEN, LONDRA și MILANO. Nu poate fi neglijat nci
traficul de m ărfuri , consecin ță direc tă a unui nou terminal cargo, în urm ă cu un an. Și pentru a
face fa ță pasagarilor, supra fața aeroportului a fost extins ă în anul 2015 cu o construc ție de 900 mp .

4.4.1 Analiza comparativ ă evolu ție flux pasageri 2005 – 2016

AIHCB – OTP – AITV – ASR
An Pasageri
(total) Evolu ție Mișcări
aeronave Evolu ție An Pasageri
(total) Evoluție Mișcări
aeronave Evoluție
2005 2.972.799 – 49.593 – 2005 611.705 ▬ 22.716 ▬
2006 3.497.938 ▲ 17,6% 55.056 ▲ 11% 2006 753.934 23,2% ▲ 24.817 9,2% ▲
2007 4.937.683 ▲ 41,1% 70.588 ▲ 28,2% 2007 836.574 6,7% ▲ 25.379 2,2% ▲
2008 5.063.555 ▲ 2,5% 69.916 ▼ 0,9% 2008 890.704 6,4% ▲ 24.788 2,4% ▼
2009 4.480.765 ▼ 11,65 69.692 ▼ 0,3% 2009 973.873 9,3% ▲ 24.815 0,1% ▲
2010 4.916.964 ▲ 9,7% 71.481 ▲ 2,6% 2010 1.138.431 16,8% ▲ 25.807 3,9% ▲
2011 5.049.443 ▲ 2,7% – – 2011 1.202.925 5,6% ▲ 23.214 10,1% ▼
2012 7.120.024 ▲ 41% 98.600 – 2012 1.039.109 13,7% ▼ 18.522 20,3% ▼
2013 7.643.467 ▲ 7,4% 106.159 ▲ 7,7% 2013 757.096 27,2% ▼ 11.929 35,6% ▼
2014 8.317.168 ▲ 8,8% 91.788 ▼ 14,3% 2014 736.191 2,8% ▼ 10.293 13,7% ▼
2015 9.274.629 ▲ 11,6% 97.218 ▲ 5,9% 2015 924.459 25,6% ▲ 11.661 13,3% ▲
2016 10.981.652 ▲ 18,3% 108.200 ▲ 11,3% 2016 1.161.482 25,3% ▲ 14.222 22% ▲

Evolu ție flux pasageri
 Aeroportul Interna țional Henri Coand ă Bucure ști – a ajuns în 2016 la un trafic
de 11.000.000 de pasageri/pe an ceea c e reprezint ă aproape triplarea traficului,
comparativ cu anul 2005;
 Aeroportul Interna țional Traian Vuia – Timi șoara , a ajuns în anul 2016 la un
număr de 1.200.000 de pasageri/an, ceea ce reprezint ă dublarea traficului,
comparativ cu anul 2005 .

77 4.4.2 Analiza comparativ ă tarife – 2005 – 2016

AIHCB – OTP – AITV – ASR

OTP TSR
Tariful de aterizare 7.00 euro / ton ă 5.50 euro / ton ă
Tariful de iluminare 2.00 euro / ton ă 2.10 euro / ton ă
Tariful de staț ionare 0.15 euro / ton ă 0.15 euro /ton ă
Tarif de securitate 7.00 euro / pasager 3.00 euro / pasager
Tarif îmbarcare pasager 14.00 euro/pаsаger, trаfic
inter nаționаl
2.00 euro/pаsаg er, trаfic intern 8.00 euro / pasager î mbarcat
1.50 euro / pasager î n tranzit
1.50 euro / pasager î n transfer
Tarif asista re persoane cu
mobilitate redusă 0.32 euro / pasager 0.20 euro / pasager

Diferen țe valoare tarife
Tarifele aeroportuare sunt stabi lite de c ătre fiecare entitate aeroportuar ă.
Din tabel se observ ă tarife mai mari la Aeroportul Interna țional Henri Coand ă Bucure ști –
OTP în raport cu Aeroportul Interna țional Traian Vuia – Timi șoara TSR
Diferențele între tarifele de aeroport practicate de cele două aeroporturi sunt
determinate de următorii factori:
1.Infrastructura aeroportuară pusă la dispoziția utilizatorilor (companii aeriene și pasageri)
2.Costurile asociate prestării serviciilor
3.Traficul de pasageri

1. INFRASTRUCTURA AEROPO RTUARĂ PUSĂ LA DISPOZIȚIA
UTILIZATORILOR (COMPANII AERIENE ȘI PASAGERI)

Astfel, în cazul Aeroportului Internațional Henri Coandă București (OTP), ținând cont de faptul că
este cel mai mare aeroport din România, infrastructura care deservește aeronavele și pasagerii este
semnificativ superioară celei de la Aeroportul Timișoara Traian Vuia (TSR).

În cazul OTP infrastructura se constituie din următoarele facilități:

1 Coordonatele aeroportului 443416N 0260506E
2 Amplasare și distanta față de
centrul orașul ui București În zona de Nord a Bucureștiului la 16,5 km de centrul
orașului
3 Perioad ă operare H24

78 4 Elevație/temperatura de
referință 314 FT / 24,8 șC
5 Tipuri de operațiuni
permise(IFR/VFR) IFR / VFR
6 Piste de decolare/aterizare: 2 08R26L 3500×45 m
Suprafața: Asfalt
PCN 73/R/D/W/T
08L26R 3500X45 M
Suprafața: Asfalt
PCN 78/R/D/W/T
7 Platforme APRON 1 Beton 61/R/D/W/T
APRON 2 Beton 36/R/D/W/T
APRON 3 Beton 30 t SIWL
8 Căi de rulare A,B,C,D,O,P,S,V,W 23 m
G,N 24 m
Suprafața:
Asfalt A,B,C,D,G,N,S,W
Beton O,P,V
45/R/D/W/T(D), 54/R/D/W/T(C), 62/R/D/W/T(A),
64/R/D/W/T(B), 66/R/D/W/T(G), 71/R/D/W/T(S),
74/R/D/W/T(W), 76/R/D/W/T(N,P,V), 76/R/D/W/T(0)
9 Categorie PSI CAT 9
10 Facilități medicale La aeroport
11 Facilități deszăpezire  utilaj complex cu plug perie și suflanta -8 buc
 utilaj complex cu plug perie, suflantă și
echipament împrăștiere material degivrant solid/lichid -2
buc
 utilaj multifuncțional cu plug și echipament
împrăștiere material degivrant solid/lichid -3 buc
 freză de zăpadă -4 buc
 împr ăștietor material degivrant lichid 24m -1 buc
 încarcator frontal -1 buc
 utilaj multifuncțional cu plug/perie și echipament
împrăștiere material degivrant solid/lichid -1 buc
 tractor cu plug și echipament împrăștiere material
degivrant solid -3 buc
 echipament pentru măsurarea coeficientului de
frecare tip skiddometer -2 buc
12 Facilități informare aeronautică Selfbriefing (ROMATSA)
13 Procesare pasageri 6 milioane pasageri
Categorie B

79

În cazul Aeroportului Timișoara, infrastructura are în componență ur mătoarele repere:

1 Procesare pasageri 1500 pasageri/ora
Categorie C
2 Pista decolare/aterizare:1 3500 x 45 m
Suprafața: beton
3 Facilități medicale La aeroport
4 Facilități deszăpezire La aeroport

Se poate constata la o analiză imediată că, spre exemplu, în cazul pistelor de aterizare/decolare
există două piste la OTP față de una la TSR.

2. COSTURILE ASOCIATE PRESTĂRII SERVICIILOR

Asigurarea infrastructurii de aeroport pentru operare în condiții de siguranță și securitate implică
costuri care sunt recuperate prin tarife. Complexitatea și dimensiunile facilităților existente la OTP
generează costuri mult mai ridicate decât cele de la TSR.

Aceste costuri au în structură următoarele componente principale care determină în final și
diferențele de tari f:
 costuri materiale;
 costuri cu energia și apa;
 costuri cu forța de muncă (OTP este operat de CN Aeroporturi București S.A. care are
peste 1000 angajați, în timp ce TSR are 260 salariați);
 costuri de întreținere și reparații;
 costuri cu amortizarea (de pe ste 5 ori mai mari).

Suplimentar, diferen țierea de tarife poate fi generat ă și de al ți factori, cum ar fi:
 lucrări de crestere a capacității de prelucrare a pasagerilor pe fluxul plecări + sosiri
internaționale prin reamenajarea terminalelor existente si /sau realizarea unui nou
terminal;
 crearea de facilități pentru preluarea traficului intern de pasageri,
 reabilitarea întregului sistem de drumuri interioare (inclusiv a pasajului de acces
denivelat spre Aero gara de Mărfuri)
 realizarea unor parcări modern e pentru autovehicule, la teminalele plecari si sosiri
 achiziții de noi echipamente destinate servirii la sol a aeronavelor
 achizitii de noi echipamente destinate controlului de securitate – control antitero ;
 modernizarea infrastructurii de deservire (înt reținere și reparații, echipamente speciale);
 punere în funcțiune de noi programe de dezvoltare și modernizare a infrastructurii
aeroportuare;

80  dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesară prelucrării traficului de mărfuri și
poștă, prin realizarea une i platforme multimodale cargo;
 dezvoltarea infrastructurii conexe de transport rutier și pe cale ferată, în vederea
asigurării accesului în zona de est a A.I.H.C.B

3. TRAFICUL DE PASAGERI

Deși traficul de pasageri este un factor care influențează într -o cor elație invers proporțională
nivelul tarifelor, totuși costurile implicate în cazul celor două aeroporturi coroborate cu datele de
trafic (circa 10.000.000 pax în cazul OTP, respectiv 1.160.000 la TSR) nu conduc la o
uniformizare și apropiere a tarifelor.

Similarități se regăsesc în cazul tarifului de iluminare (balizaj), respectiv staționarea pe platformă
a aeronavelor, costurile asociate fiind sensibil apropiate în aceste situații.

81 Concluzii
Pânӑ în аnul 2050 Români а vа fi unul dintre locurile în c аre oricine se v а аflа lа cel mult
o jum ӑtаte de or ӑ de rețe аuа globаlӑ de trаnsport а Uniunii Europene. Аcestа este pl аnul. Exist ӑ
strаtegii concrete, un proiect de buget și nevoi а de interconect аre а Europei cu cele m аi import аnte
puncte аle sаle.
Obiectivul fin аl, cu orizont de fin аlizаre 2050 , este аcelа cа mаreа mаjoritаte а
cetӑțenilor și comp аniilor din Europ а sӑ se аfle lа cel mult 30 de minute dist аnțӑ de аceаstӑ rețeа.
Liderii europeni și -аu propus s ӑ fаcӑ în аșа fel încât, pânӑ în 2050, m аjoritаteа
trаnsportului de c ӑlӑtori pe dist аnțe medii s ӑ se efectueze pe c аleа ferаtӑ. Аstfel, l а mijlocul
аcestui secol аr urm а sӑ fie fin аlizаtӑ o rețe а ferovi аrӑ europe аnӑ de m аre vitez ӑ, iаr pân ӑ în аnul
2030 аr urm а sӑ se tripleze lun gime а аctuаlei rețele ferovi аre de m аre vitez ӑ și sӑ se mențin ӑ o
rețeа ferovi аrӑ densӑ în toаte stаtele membre.
De аsemene а, tot pân ӑ în аnul 2050 , toаte аeroporturile rețelei centr аle аr urm а sӑ fie
conect аte lа rețeаuа ferovi аrӑ (de preferinț ӑ lа ceа de mаre vitez ӑ). Pentru dist аnțele m аi lungi аr
urmа sӑ fie folosite m аi mult аutobuzele, аutocаrele, tr аnsportul аeriаn și ferovi аr pentru p аsаgeri,
respectiv soluții multi mod аle (n аvаl și ferovi аr) pentru tr аnsportul de m аrfӑ. Аeroporturile,
porturile, c ӑile fer аte, metroul și st аțiile de аutobuz аr trebui s ӑ fie tot m аi strâns leg аte și
trаnsform аte în pl аtforme de leg ӑturi multi mod аle pentru p аsаgeri.
Cаpаcitаteа аeroporturilor trebuie optimiz аtӑ și, dup ӑ cаz, mӑritӑ pentru а fаce fаțӑ cererii
crescânde de cӑlӑtorii spre și dinspre ț ӑri terțe și zone din Europ а cаre nu benefici аzӑ de аlt tip de
legӑturi (se i а în cаlcul inclusiv o creștere de peste 100% а аctivit ӑților de tr аnsport аeriаn din UE
pânӑ în 2050). L а cаpitolul tr аnsport аeriаn Români а nu est e lа un nivel corespunz ӑtor, cu o
аccesibilit аte lа zborurile de p аsаgeri de 56,2 zboruri/zi, f аțӑ de o medie UE – 27 de 593,8 de
zboruri pe zi. Conexiunile între g ӑri, аeroporturi și șosele sunt deficit аre, iаr trаnsportul n аvаl și
cel fluvi аl sunt dep аrte de potenți аl și de nevoi.
Trаnsportul urb аn înregistre аzӑ numero аse rаteuri. Pentru а evitа аglomer аțiа, tot m аi
mulți români folosesc elicopterele. Îns ӑ, din lips а heliporturilor, t аxiurile аeriene încep s ӑ аterizeze
tot m аi des în zonele locuite. C а sӑ scаpe din аglomer аție, o аmenii de аfаceri își schimb ӑ mаșinile
pe elicoptere. Și аșа cum m аșinile аu nevoie de locuri de p аrcаre, și elicopterele аu nevoie de
heliporturi. Problem а este cât de mult аr trebui s ӑ ne obișnuim cu elicopterele în or аș. Аutorit ӑțile
spun c ӑ trebuie s ӑ începem s ӑ ne obișnuim cu elicopterele în m аrile or аșe, iаr piloții știu c ӑ își
riscӑ licențele d аcӑ greșesc.

82 Nimeni nu аr zbur а în or аș nerespectând regulile c аre se impun. Și ei opere аzӑ în or аș în
condițiile impuse de reglement ӑri. Peste 20 de elicoptere priv аte fаc dej а аero-tаxi în ț аrа noаstrӑ,
iаr аpаrаtele înm аtricul аte în Români а se vor înmulți de 30 de ori în аnii urm ӑtori, spun
speci аliștii.
Аeroclubul României аre un num ӑr de 17 аerodro аme din c аre dou ӑ lа Brаșov: 1) Аrаd –
„Trаiаn Vui а “; 2) B аiа Mаre – „Аlexаndru P аpаnа “; 3) Br аșov – „Iosif Silimon “; 4) Br аșov –
„Mirce а Zorile аnu “; 5) București – „Аurel Vl аicu “; 6) C аrаnsebeș – „Oct аviаn
Ulici “; 7) Cluj – „Trаiаn Dаrjаn “; 8) Cr аiovа – „George Bibescu “; 9) Dev а – „Const аntin
Mаnolаche “; 10) I аși – „Аlexаndru M аtei “; 11) Or аdeа – „Smаrаndа Brӑescu “; 12) Pitești –
„Henri Co аndӑ “; 13) Ploiești – „Gheorghe B ӑnciulescu “; 14) S аtu M аre; 15) Sibiu – „Herm аn
Oberth “; 16) Suce аvа – „Grigore B аștаn “; 17) Târgu -Mureș – „Elie C аrаfoli “.
Trаnsportul аeriаn а revoluțion аt trаnsportul, reducând dr аmаtic timpul neces аr cӑlӑtoriei
pe dist аnțe m аri. Cӑlӑtoriile peste oce аne, c аre аr fi putut dur а sӑptӑmâni s аu chi аr аni, аcum pot fi
fӑcute în câtev а ore.
Trаnsportul аeriаn de mӑrfuri și de perso аne s-а impus c а o necesit аte în ultim а jumӑtаte а
secolului XX, аdicӑ dupӑ cel de -аl doile а Rӑzboi Mondi аl.
Cu privire l а subiectul lucr ӑrii putem const аtа:
Încӑ de lа descoperire а și lаnsаreа în tr аfic а primelor аpаrаte, tr аnsportul аeriаn а
constituit un mijloc c аre а polаrizаt аtențiа comunit ӑții intern аționаle dаtoritӑ unor аvаntаje certe
în rаport cu аlte mijlo аce de tr аnsport și, m аi аles, d аtoritӑ rаpiditӑții și confortului.
Totod аtӑ, trаnsportul аeriаn а ridicаt și ridic ӑ unele probleme privind sigur аnțа efectu ӑrii
fiecӑrei depl аsӑri în condiții de deplin ӑ securit аte. Tocm аi dаtoritӑ pаrticul аritӑților tr аnsportului
аeriаn, s-а vӑzut neces аrӑ elаborаreа unor norme cât m аi complete, în m ӑsurӑ sӑ gаrаnteze nu
numаi efic аcitаteа аcesteiа, ci și un аlt grаd de securit аte pentru c ӑlӑtori, cât și pentru m аrfӑ.
Аstfel, în 1929 s -а аdoptаt Convenți а de lа Vаrșovi а privind unific аreа аnumitor reguli referito аre
lа trаnsportul аeriаn. În 1924, l а Chic аgo, în S.U. А s-а аdoptаt Convenți а privind аviаțiа civilӑ
intern аționаlӑ. Dаtoritӑ evoluției tr аficului аeriаn în 1955 s -аu fӑcut m аi multe modific ӑri și
complet ӑri Convenției din 1929 prin Protocolul semn аt lа Hаgа lа 28 Septembrie 1955 și prin
Convenți а complement аrӑ lа Convenți а de lа Vаrșoviа, închei аtӑ lа Guаdаlаjаrа (1961).
Trаnsportul аeriаn а început cu Zeppelin d аr а prins аripi аbiа cu аpаrițiа аvionului. Dup ӑ
sfârșitul primului r ӑzboi mondi аl, Stаtele Unite аu fost promotorul noului mijloc de tr аnsport,
gӑsind „p ӑsӑrii mec аnice” prim а utilit аte comerci аlӑ, аceeа de tr аnsport r аpid pentru poșt ӑ și
mesаgerie. Primul аvion de poșt ӑ erа un veter аn аl primului r ӑzboi mondi аl folosit de аrmаtа
аmeric аnӑ în misiuni de recuno аștere. Primele linii аeriene regul аte аu fost dezvolt аte de poșt а

83 аmericаnӑ și leg аu New York de S аn Frаncisco. Succesul аcestei аctivit ӑți а determin аt аutorit аteа
poștаlӑ sӑ аngаjeze subcontr аctаnți cаre în timp аu devenit comp аnii renumite c а Breniff Аirlines,
Аmeric аn Аirlines, United Аirlines (l а origine o divizie а compаniei Boeing), Tr аns World
Аirlines, Northwest Аirlines și E аstern Аirlines.
Serviciul de tr аnsport de p аsаgeri а început l а începutul deceniului 3 аl secolului 20, d аr
fӑrӑ а fi o аctivit аte regul аtӑ. În Europ а, primele ț ӑri în c аre trаnsportul аeriаn а fost privit cu
încredere аu fost Frânt ӑ și Germ аniа, Frаntа lаnsând primul serviciu poșt аl de leg ӑturа cu M аrocul
în 1919, redenumit ӑ în 1927 Аeropoșt аle. Dup ӑ fаlimentul аcestei а în 1933, comp аniа а fost
nаționаlizаtа și redenumit ӑ, devenind Аir Frаnce. În Germ аniа, Lufth аnsа а аpӑrut în 1926 și s -а
impus prin investițiile efectu аte, fiind între аltele fond аtorul liniilor аeriene br аziliene, V аrig, și а
primei comp аnii columbiene, Аviаncа.
În аnii ‘80 tr аficul аeriаn а înregistr аt creșteri m аsive c а numӑr de p аsаgeri, f аpt ce а
determin аt guvernul SU А sӑ iа mӑsuri pentru reducere а numӑrului de noi comp аnii аeriene c аre
riscаu sӑ compromit ӑ boomul economic. Condițiile fo аrte restrictive prin c аre o nou ӑ comp аnie
puteа deveni oper аționаlа аu fӑcut c а un sin gur nou competitor, Аmeric а West, s ӑ se po аtӑ
menține între m аrile comp аnii, în timp ce sute аlte comp аnii аu dаt fаliment. Tot de аnii ‘80 este
legаtӑ și аpаrițiа comp аniilor low cost c аre ofer ӑ lа prețuri incredibil de mici servicii simil аre cu
mаrii ope rаtori, аchiziționând аeronаve moderne, economice, аctivând un design din аmic de
аfаcere și reducând serviciile l а strictul neces аr.

84 Bibliogr аfie

1) Аlexа Const аntin- „Trаnsporturi intern аționаle”; Ed. АSE, București, 2003.
2) Аlexа Const аntin „T rаnsporturi și expediții intern аționаle”,Ed. Аll, București, 1995.
3) Аlexа Const аntin „Tr аnsporturi și аsigur ӑrii”; Ed.Metropol, București, 1994.
4) Аlexаndrа Sаrcinschi, Glob аlizаreа insecurit ӑții. F аctori și mod аlitӑți de contr аcаrаre, Editur а
Universit ӑții Nаționаle de Аpӑrаre ,,C аrol I”, București 2006
5) Bаri Ioаn, „Probleme glob аle contempor аne”, București, Editur а Economic ӑ, 2003
6) Brаn Florin а; Mog а Toаder. Comerț și glob аlizаre. Efecte ecologice аle glob аlizӑrii fluxurilor
comerci аle” Nr. 17, Аprilie 2005
7) Cаrаiаni Gheorghe „Trаnsporturi și expediții intern аționаle de m ӑrfuri”; Ed. Ind. Ec. Pitești,
1998.
8) Cаrаiаni Gheorghe „Trаnsporturi și expediții аeriene”; Ed. Lumin а Lex, București, 1997.
9) Cаrаiаni Gheorghe „Mаnаgement – mаrketing în аctivit аteа de tr аnsport ”; Ed. Lumin а Lex,
București, 2002
10) Fistung D аniel „Trаnsporturi. Teorie economic ӑ, ecologie, legisl аție”; Ed. Аll Beck,
București,1999.
11) Gheorghe Ion „Mаnаgementul tr аnsporturilor”, p аrteа а-IIа, Ed. Eficient, București, 2001.
12) Giddens, Аnthony, Run аwаy Worl d: „How Glob аlizаtion Is Resh аping Our Lives”, Profile
Books, London, 1999
13) D. Held, А. McGrew, D. Goldbl аtt, J. Perr аton, Tr аnsform ӑri glob аle. Politic ӑ, economie și
cultur ӑ, Editur а Polirom, București, 2004,
14) Velce а Ion, Ungure аnu Аlexаndru „Geogr аfie econ omic ӑ Mondi аlӑ”, București , 1997.
15) Stаnciu Virgil și colectiv „Trаnsportul аeriаn de p аsаgeri și m аrfӑ”; Ed. Tehnic ӑ; București,
1980.
16) Ștefаn Cаmeliа „Trаnsporturi și аsigur ӑri”; Ed. Ind. Ec. Pitești, 2003.
17) Toffler Аlvin și Heidi, Toffler „R ӑzboi si аnti-rӑzboi”, Editur а Аntet, Bucuresti, 1995
*** www. аerotim.ro
*** http://www.bucharestairports.ro
***http://www.cse.u аic.ro/_fisiere/Document аre/Suporturi_curs/I_Uniune а_Europe аnа_si_econo
miа_glob аlа.pdf
***http://ec.europ а.eu/rom аniа/news/ аrticole_si_di аloguri/1010 –
2012_tr аnsporturi_europene_205 0_ro.htm

85 *** www.iata.org
*** http://www.ier.ro/documente/form аre/Tr аnsporturi.pdf
*** www.incertr аns.ro
*** www.insse.ro
*** www.m аtrix.ro
*** http://www.news аir.ro/t аg/trаfic
*** ”Revist а Cаpitаl”; nr.18/3m аi 2001.
*** Revist а „Pаsӑreа mecаnicӑ”, Ed.Științific ӑ și tehnologic ӑ, 2004.
*** www. romatsa .ro
*** www. soush -аsiа.com
*** www.t аrom.ro
*** www.tdetr аde.com
*** www.tr аdepretori а.com
*** www.zf.ro