Lect. univ. dr. DINU Ana-Maria [610722]

UNIVERSITATEA CRE Ș TINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE RELA Ț II ECONOMICE INTERNA Ț IONALE

LUCRARE DE LICEN Ț Ă

Conducător ș tiin ț ific:
Lect. univ. dr. DINU Ana-Maria

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA CRE Ș TINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE RELA Ț II ECONOMICE INTERNA Ț IONALE

Riscul în tranzac ț iile interna ț ionale:
Studiu de caz: România

Conducător ș tiin ț ific:
Lect. univ. dr. DINU Ana-Maria

Absolvent: [anonimizat]
2017

2

CUPRINS

INTRODUCERE 5
CAPITOLUL I – ASPECTE GENERALE PRIVIND RISCUL ÎN TRANZAC Ț IILE
INTERNA Ț IONALE 6
1.1 Riscul în afacerile interna ț ionale 6
1.2 “Rolul” riscului în tranzac ț iile interna ț ionale 8
1.3 Tipuri de risc în afacerile interna ț ionale 9
Riscuri microeconomice 10
Riscuri macroeconomice 11
Riscuri interne ale întreprinderii 11
Riscurile externe ale întreprinderii 12
Riscul de ț ară 14
CAPITOLUL II – RISCUL DE Ț ARĂ 15
2.1 Evolu ț ia conceptu lui de risc de ț ară 16
2.2 Importan ț a analize i riscului de ț ară 17
Aspecte ale evaluării riscului de tara 18
2.3 Natura specifică a riscului de ț ară aferent investi ț iilor străine direct 20
2.4 Macrorisc – risc de ț ară – microrisc 21
2.5. Riscul de ț ară ș i rela ț ia sa cu alte riscuri 23
2.6. Factorii de risc 27
2.7. Tipologia riscului de ț ară 29
Criteriul geografic 29
Natura evenimentelor 29
Natura investi ț iei 30
Nivelul de risc 30
Componenta patrimonială 30
Tipul activelor expuse la risc 30
2.8 Evolu ț ia riscurilor la nivel global 31
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: ROMÂNIA 33
3.1 Rating-ul de ț ară a l României 33
Rating-ul de ț ară 33
3.2 Situa ț ia Economic ă ș i Perspective 35
Economia României 35
Infla ț ia 37
3

Pia ț a for ț ei de muncă 38
3.3 Riscul de ț ară al R omâniei 38
Riscul politic 38
Riscul economic 41
Riscul social 42
Riscul de credit 43
Riscul de terorism 43
CONCLUZII 46
BIBLIOGRAFIE 47
Anexe 49
Anexa 1 49
Anexa 2 50
Anexa 3 51

4

INTRODUCERE

Dezvoltarea afacerilor interna ț ionale începe să devină o condiție de existență a firmelor
indiferent de domeniul de activitate sau mărime, iar consecința acestui fapt este că
internaționalizarea și globalizarea se regăsesc în trăsăturile fundamentale ale acestui început de
secol și mileniu.
Mediul interna ț ional de afaceri este constant influen ț at de evolu ț ia contradictorie a
economiei mondiale. În mediul economic pot interveni anumi ț i factori ș i condi ț ii a căror apari ț ie,
manifestare ș i evolu ț ie este greu de prevăzut cu exactitate. Astfel, tranzac ț iile economice
interna ț ionale se desfă ș oară, în condi ț ii de risc.
Riscul de ț ară este componenta esen ț ială a riscului general aferent tranzac ț iilor
interna ț ionale, fiind gene rat de interac ț iunea unei multitudini de factori politici, economici ș i
sociali care afectează orice investi ț ie, afacere străină localizată în acel spa ț iu na ț ional.
Riscul de ț ară reprezintă expunerea la pierderi ce pot apărea într-o afacere cu un partener
străin, cauzat de evenimente specifice care sunt cel pu ț in par ț ial sub controlul guvernului ț ării
partenerului.
Rating-ul riscului de ț ară aferent României este unul relativ mic, România fiind printre
ț ările cu cel mai mic risc de ț ară din Europa de Vest, împreună cu Bulgaria ș i Ungaria cu un
rating A4, pe când Ucraina ș i Belarus au ob ț inut cel mai mic rating, D, riscul de ț ară aferent
acestora fiind cel mai mare din Europa. În ciuda faptului că riscul de ț ară în România este la un
nivel acceptabil, iar situa ț ia economică este din ce în ce mai bună, tot există anumite riscuri care
ar putea afecta activitatea economică a diferi ț ilor agen ț i economici de pe teritoriul ț ării ș i a
poten ț ialelor firme ce dor esc să pătrundă pe pia ț a economică românească.
În lucrare voi prezenta riscurile aferente tranzac ț iilor interna ț ionale, dar ș i riscul de ț ară
aferent României, eviden ț iind situa ț ia României prin compararea acesteia cu state mai dezvoltate
ș i state mai pu ț in dezvoltate, prin prisma mediului politic, econom ic ș i social.

5

CAPITOLUL I – ASPECTE GENERALE PRIVIND RISCUL ÎN
TRANZAC Ț IILE INTERNA Ț IONALE

1.1 Riscul în afacerile interna ț ionale
Mediul interna ț ional de afaceri este influen ț at de evolu ț ia contradictorie a economiei
mondiale ș i de fenomene de instabilitate care caracterizează majoritatea economiilor na ț ionale.
Tranzac ț iile economice interna ț ionale se desfă ș oară în condi ț ii de risc ș i incertitudine din cauza
mai multor factori ș i cond i ț ii.
În termeni uzuali, riscul exprimă posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de
înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă. Riscul constituie a ș adar un pericol posibil la care se
expune un individ sau o organiza ț ie însa nesigur. Acesta poate avea mai multe trăsături precum:
– riscul este corelat cu producerea unui eveniment nedorit, care produce efecte negative
– nu este obligatoriu ca acest eveniment nedorit să se producă; manifestarea sa fiind
condi ț ionată de di verse circumstan ț e.
Riscul este mereu legat de evenimente viitoare, însa acestea pot afecta rezultatele unei
decizii luate în prezent.
Riscul se manifestă în toate activită ț ile umane. Pentru agen ț ii economici, riscul se
materializează întotdeauna în cele din urmă în pierderi băne ș ti. Fie pierd to ț i partenerii, fie
pierderile unora se transformă în câ ș tiguri pentru al ț ii. Prin urmare, riscul în activitatea
economică poate fi definit ca: probabilitatea de a se produce un eveniment viitor, care ar putea
provoca pierderi într-o afacere economică.
Riscul este privit ca o probabilitate. Când se vorbe ș te despre mărimea riscurilor legate de
o anumită afacere, se face referire practic la probabilitatea cu care se poate produce un
eveniment nedorit, ș i nu la evenimentul în sine. De altfel, prin asocierea no ț iunii de probabilitate
riscul poate fi deosebit de incertitudine.
Astfel, în condi ț ii de risc se pot stabili probabilită ț ile de producere a fenomenelor 1
nedorite, în timp ce în condi ț ii de incertitudine acest lucru nu mai este posibil. Se poate totu ș i
delimita o ” ​ zonă gri ​ ” între no ț iunea de risc ș i cea de incertitudine, în func ț ie de acurate ț ea
1 ​ Sursă: Isaic-Maniu, Irina, Caracterizarea statistică a riscului :concepte, tehnici, aplica ț ii, Editura ASE,
Bucure ș ti 2006

6

probabilită ț ilor atribuite . Pentru unele evenimente este posibil să se determine exact
probabilitatea producerii lor, fiind vorba în acest caz de a ș a-numita ” ​ probabilitate obiectivă ​ ”. În
acest caz este vorba despre evenimente a căror probabilitate de producere a putut fi determinată
pe baza ș tiin ț ifice. Dar pentru alte evenimente se poate întâmpla ca probabilitatea de producere
să fie estimată pe baze ne ș tiin ț ifice, iar în această situa ț ie este vorba despre a ș a-numita
” ​ probabilitate subiectivă ​ ”.
O abordare a riscului presupune luarea acestuia în calcul din două perspective. Prima se
bazează asupra evenimentelor nedorite ce pot aduce prejudicii ș i pierderi, iar a doua se referă la
ob ț inerea informa ț iilor vitale pentru luarea unei decizii corecte.
Riscul poate fi împăr ț it în două elemente:
– Probabilitatea riscului
– Impactul riscului
Atunci când riscul este privit din perspectiva probabilită ț ii apari ț iei acestuia, riscul cre ș te
odată cu probabilitatea. Dacă riscul este privit din perspectiva impactului pe care îl poate avea,
acesta cre ș te odată cu efe ctele nedorite pe care le generează.
Riscul economic poate fi definit ca o posibilitate de finalizare a unei afaceri comerciale 2
sau financiare. Acesta este cauzator de rezultate nefavorabile, care se pot materializa în cheltuieli
suplimentare, pierderi, dar incert.
Există cazuri în care sursa riscului nu este cunoscută ș i prin urmare nu poate fi eliminată,
dar ș i cazuri în care este luată la cuno ș tin ț ă prezen ț a riscului însa nu se iau măsuri. De exemplu o
firmă de IT decide să î ș i asume un risc tehnologic privind utilizarea unei re ț ele de electricitate
învechite. Aceste tipuri de riscuri sunt din ce în ce mai frecvente ș i sunt în majoritatea cazurilor
luate cu scopul reducerii investi ț iilor.
Tranzi ț ia către o economie de pia ț ă concuren ț ială este un proces de durată ș i complex,
dacă am lua ca exemplu România.
Tranzi ț ia necesită parcurgerea a două etape esen ț iale:
1. Transformarea mecanismului economic, din unul dirijat într-unul condus de mecanismul
cerere-oferta;
2. Restructurarea firmelor, prin adaptarea la noile condi ț ii a pie ț ei de desfacere.
2 Sursă: http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf
7

Prima etapă include următorul set de măsuri: privatizarea proprietă ț ii de stat, încurajarea
formării ș i dezvoltării proprietă ț ii private, descentralizarea deciziilor, liberalizarea pre ț urilor,
convertibilitatea monedei na ț ionale, reorganizarea sistemului de acordare a creditelor, înfiin ț area
unor organisme specifice economiei concuren ț iale.
Etapa de restructurare se referă la modernizarea, retehnologizarea ș i reprofilarea
întreprinderilor. Din punct de vedere macroeconomic, această perioadă are rolul de reprofilare a
economiei mondiale pentru racordarea mai bună a economiei statului la economia mondială.

1.2 “Rolul” riscului în tranzac ț iile interna ț ionale
Conform primelor abordări, riscul se limitează la situa ț iile în care se pot identifica
probabilită ț i obiective pentru rezultatele posibile. Acelea ș i abordări sus ț in că incertitudinea
descrie situa ț iile în care identificarea probabilită ț ilor obiective este imposibilă. Se recunoa ș te
imposibilitatea asocierii unor probabilită ț i obiective la rezultatele posibile ale deciziilor
economice. Din această perspectivă, concluzia primelor abordări este că deciziile economice sunt
supuse incertitudinii, ș i nu riscului . 3
Problematica studierii riscului permite în ț elegerea mai bună a contextului
socio-economic, însă pune accentul pe amenin ț ările la care organiza ț ia trebuie să fie pregătită
pentru a le face fa ț ă dacă dore ș te să î ș i păstreze locul pe pia ț ă.
Riscul implică dispersia rezultatelor posibile fa ț ă de media acestora în sens atât pozitiv
(câ ș tiguri relative), cât ș i negativ (pierderi relative). Din această perspectivă, riscul poate fi
definit ca posibilitatea unor rezultate favorabile sau nefavorabile. Aprecierea rezultatelor posibile
este relativă. Rezultatul favorabil depă ș e ș te media anticipată. Rezultatul nefavorabil este inferior
mediei anticipate. Orice decizie economică presupune un anumit grad de risc. Decidentul trebuie
să înve ț e să- ș i asume riscul deciziilor ș i să-l administreze în folosul său.
Cre ș terea comple xită ț ii rela ț iilor structurale ale întregului sistem economico-social, la
care se adaugă dezvoltarea ș tiin ț ei ș i tehnologiei, au creat muta ț ii importante în modul de
abordare a aspectelor teoretice ș i practice ale no ț iunilor de risc ș i incertitudine la nivel de firmă.
Pe prim plan, s-au impus aspectele privind con ț inutul ș i semnifica ț ia practică a conceptelor de
3 Sursă: Dinu Ana-Maria, ​ Managementul întreprinderii în condi ț ii de risc ​ , Editura Pro Universitaria,
Bucure ș ti 2014
8

risc ș i incertitudine în general, opiniile diferi ț ilor speciali ș ti în acest domeniu fiind extrem de
diverse.
Astfel, riscul poate fi privit ca reprezentând incapacitatea unei firme de a se adapta la
timp ș i cu cel mai mic cost la modificările de mediu. Privit din acest punct de vedere, riscul care
afectează activitatea unei firme are ca principală sursă instabilitatea climatului de afaceri
(element exogen firmei) ș i incapacitatea agentului economic de a contracara la timp ș i fără
costuri ridicate efectele generate de această evolu ț ie continuă a mediului în care ac ț ionează. În
acest sens, o activitate rentabilă în prezent poate deveni nerentabilă în viitor ca urmare a
modificării nefavorabile a condi ț iilor de mediu. Rezultă, astfel, că riscul este o caracteristică
permanentă a activită ț ii unei firme, aceasta trebuind să implementeze mecanisme adecvate de
gestionare a riscului, care să eviden ț ieze rapid modificările apărute ș i măsurile de interven ț ie.
Din punct de vedere probabilistic, riscul reprezintă variabilitatea profitului fa ț ă de media
profitabilită ț ii din ultim ii ani. Această accep ț iune este foarte importantă în realizarea
previziunilor, în care "riscul se estimează ca variabilitate a profitului în raport cu speran ț a de
rentabilitate". În acest caz, drept criteriu de definire s-au ales oscila ț iile profitului fa ț ă de o
medie, considerându-se că realizarea unor profituri viitoare mai mici decât nivelul mediu,
considerat ca nivel de referin ț ă, poate să conducă la apari ț ia unor situa ț ii de criză ș i să afecteze
negativ activitatea economică.

1.3 Tipuri de risc în afacerile interna ț ionale
În activitatea economică este prezentă o gamă largă de riscuri. Însa acestea pot fi
clasificate după mai multe criterii.
După nivelul la care ac ț ionează putem distinge:
– riscuri la scară globală;
– riscuri la scară regională;
– riscuri la scară na ț ională;
– riscuri la nivel de întreprindere;
– riscuri la nivel de proiect . 4
Un tip aparte de risc este riscul de sistem. Acesta poate fi de orice fel de dimensiune iar
pericolul constă în prăbu ș irea unui întreg sistem. Aceasta presupune ca to ț i agen ț ii economici
4 Sursă: http://www.creeaza.com/afaceri/economie/tranzactii-internationale-scur267.php
9

implica ț i în acel sistem sunt afecta ț i. Riscul de sistem poate fi cel mai bine eviden ț iat la nivelul
pie ț elor financiare interna ț ionale.
După con ț inutul lo r, riscurile pot fi împăr ț ite în următoarele categorii:
– Riscuri cu con ț inut economic: acestea sunt cele mai numeroase ș i pot, la rândul lor, fi
împăr ț ite în mai multe clase, în func ț ie de natura facto rilor care le determină. Pot fi
identificate astfel riscuri în agricultură, industrie, comer ț , finan ț e, turism, dacă se iau în
considerare elementele specifice ramurii în care se desfă ș oară activitatea economică.
Sau, dacă se iau în considerare tipurile de riscuri cu care se poate confrunta orice agent
economic, indiferent de domeniul în care î ș i desfă ș oară activitatea, se pot distinge: riscuri
contractuale, decurgând din ne-finalizarea obliga ț iilor contractuale, riscul de pre ț ,
decurgând din instabilitatea preturilor, riscuri financiar-monetare, decurgând din
fluctua ț iile cursur ilor de schimb ș i din nesiguran ț a valorificării capitalului în contextul
afacerilor interna ț ionale;
– Riscurile cu con ț inut politic sunt determinate de apari ț ia perioadelor de instabilitate ș i de
schimbări ale orientării politicii comerciale;
– Riscurile cu con ț inut social sunt determinate de evenimente sociale ș i pot avea un impact
puternic asupra activită ț ii economice;
– Riscurile naturale sunt determinate de fenomene precum: cutremure, inunda ț ii, furtuni,
uragane care pot afecta la rândul lor activitatea economică.
Sursele riscului pot proveni din interiorul dar ș i din exteriorul unei întreprinderi. Astfel,
provenien ț a riscului poate fi împăr ț ită în două surse: surse externe ș i surse interne.
Sursele externe reprezintă sursele de risc ce provin din evenimente petrecute în afara
organiza ț iei. O sursă externă de risc o poate reprezenta o firmă competitoare. Cu toate că
organiza ț ia este afectată, sursa nu este generată de ea.
Sursele interne reprezintă sursele de risc care au ca provenien ț ă evenimente petrecute în
interiorul organizatiei. O astfel de sursă putem considera exemplu o problemă cu personalul
angajat în firma respectivă.
Riscuri microeconomice
Riscurile microeconomice sunt mai dominante în raport cu cele macroeconomice din
cauza numărului ș i diversită ț ii acestora. Putem vedea mai multe exemple precum: riscul în
organizare, riscul de muncă, riscul în investi ț ii, riscul tehnologic, riscul de fabrica ț ie, riscul
10

valutar, riscul de credit etc. Nu există etape de desfă ș urare a unei opera ț iuni economice în care să
nu existe riscuri. Dacă urmărim derularea unei tranzac ț ii interna ț ionale, putem identifica riscuri
specifice.
Riscuri macroeconomice
La momentul actual, România se află în plin proces de integrare economică europeană,
ceea ce impune acceptarea acestei coordonate ca fiind prioritară pentru proiectarea ș i
implementarea programelor macroeconomice. În acela ș i timp, însă, economia României este un
receptor al fenomenelor riscante având ca sursă criza economică mondială, principalele canale de
transmitere fiind: rela ț iile financiare, rela ț iile comerciale ș i rela ț iile din domeniul energetic.
Această situa ț ie este, de fapt, proprie tuturor statelor lumii, diferen ț a fiind aceea de intensitate a
resim ț irii efectelor crize i economice mondiale – intensitate care are următoarele coordonate
principale:
– agravante: gradul de implicare în rela ț iile economice interna ț ionale ș i care este direct
propor ț ional cu ni velul de dezvoltare al sistemului macroeconomic na ț ional;
– atenuante: nivelul de dezvoltare, continuitatea programelor ș i gradul de flexibilitate al
mecanismelor de management ale sistemului macroeconomic na ț ional, în rela ț ie de
directă propor ț ionalitate cu nivelul de dezvoltare al sistemului macroeconomic na ț ional.
Esen ț a problemei este aceea că, în condi ț iile crizei econo mice actuale (sau, în general, în
condi ț ii de criză), sisteme macroeconomice cu posibilită ț i diferite de receptare ș i răspuns ș i aflate
pe pozi ț ii economice substan ț ial diferite sunt, practic, obligate să accepte aceea ș i prioritizare a
problematicilor macroeconomice generale, rezultatul fiind prelungirea termenului de existență a
unor diferen ț e substan ț iale ale nivelelor de dezvoltare macroec onomică na ț ională, ceea ce ar
putea conduce la îngreunarea realizării unui echilibru macroeconomic regional.
Riscuri interne ale întreprinderii
Aici întâlnim următoarele riscuri: riscul în organizare, riscul tehnologic, riscul de
fabrica ț ie, riscul de gestiune financiară a întreprinderii, riscul în ramura resurselor umane ș i
riscul de depozitare.
Riscul în organizare ș i conducere se referă la structura ierarhică a întreprinderi ș i la
structura organizatorică a acesteia în raport cu obiectivele economice ale acesteia. O
întreprindere ce ac ț ioneaz ă la nivel interna ț ional prezintă riscuri adi ț ionale din cauza diferen ț elor
11

culturale, a concuren ț ei, a particularită ț ilor pie ț elor străine ș i a structurii organizatorice pe care
întreprinderea trebuie să o adopte.
Riscul tehnologic se referă la posibilitatea ca un agent economic să folosească
echipamente învechite, uzate ș i să nu finalizeze la timp activitatea produsă sau să realizeze
produc ț ia la costuri mai m ari decât cele propuse. 5
Riscul de fabrica ț ie se referă la posibilitatea apari ț iei unor neregularită ț i în procesul de
fabrica ț ie sau la întârzier ea acestuia. Cauzele principale ale riscului în fabrica ț ie sunt: folosirea
de utilaje inadecvate ș i mână de lucru insuficient calificată.
Riscul de gestiune financiară se referă la posibilitatea adoptării unei politici financiare
defectuoase.
Riscurile externe ale întreprinderii
Aici pot fi incluse: riscul de aprovizionare, riscul contractual, riscul de dobândă, riscul de
pre ț , riscul valutar, riscul de transport ș i riscul cooperării econom ice interna ț ionale.
Riscul de aprovizionare se referă la efectele nedorite pe care le poate produce o
aprovizionare defectuoasă. Nerespectarea termenilor de către furnizori ș i livrarea materiilor
prime necorespunzătoare sunt printre cauzele care pot determina manifestarea acestui risc.
Riscul contractual se referă la posibilitatea nerespectării obliga ț iilor contractuale de către
partenerii economici. Evenimentul care produce efecte negative poate fi declan ș at atât de
cumpărător, cât ș i de vânzător. În cazul în care cumpărătorul nu mai dore ș te a ridica marfa
contractuală, riscul îi apar ț ine vânzătorului, acesta fiind nevoit să reintre în posesia mărfii ș i să
găsească un alt cumpărător. Aceasta conduce la apari ț ia unor cheltuieli suplimentare de
depozitare ș i de căutare a unui nou partener de afaceri.
Tot cumpărătorul poate să nu î ș i respecte obliga ț ia de plată a mărfii. În acest caz este
vorba fie de un risc de insolvabilitate, fie de un risc de credit.
Vânzătorul se poate găsi ș i el în imposibilitatea respectării obliga ț iilor contractuale:
livrarea mărfii. Marfa poate fi livrată cu întârziere sau nu mai este livrată deloc. În această
situa ț ie, riscul îi apar ț ine cumpărătorului. Situa ț ia devine foarte gravă în cazul în care
cumpărătorul s-a angajat să revândă marfa respectivă.
5 ​ Sursă: http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf

12

Riscul de credit se referă la posibilitatea ca beneficiarul creditului să nu ramburseze
datoria. În acest caz, riscul este suportat de creditor.
Riscul de pre ț se referă la posibilitatea apari ț iei unei schimbări între pre ț ul prevăzut în
contract ș i pre ț ul mărfii pe pia ț a mondială. Dacă pre ț ul mondial cre ș te în raport cu pre ț ul
contractual, este dezavantajat vânzătorul, care ar fi putut să vândă marfa la un pre ț mai
convenabil. În cazul în care pre ț ul mondial scade sub pre ț ul prevăzut de contract, este
dezavantajat cumpărătorul, care este nevoit astfel să plătească un pre ț mai mare pentru marfă.
Riscul valutar constă în posibilitatea înregistrării unor pierderi financiare ca urmare a
fluctua ț iilor cursului valu tar.
Exportatorul (creditorul) înregistrează pierderi când la data încasării crean ț ei valuta în
care se realizează plata are o putere de cumpărare mai mică decât la data încheierii contractului.
Pe de altă parte importatorul (debitorul) înregistrează pierderi atunci când moneda în care
urmează să efectueze plata are o putere de cumpărare mai mare la momentul efectuării pla ț ii în
raport cu momentul încheierii contractului.
Între riscul de pre ț ș i riscul valutar există o strânsă legătu ră. Pe de o parte cursul valutar
exprimă ș i el un pre ț , acela al unei monede străine, iar pe de altă parte evolu ț ia cursului valutar
determină automat o cre ș tere sau o scădere a pre ț ului, în func ț ie de aprecierea sau de deprecierea
monedei în care se face plata.
Riscul informa ț ional provine din circula ț ia defectuoasă a informa ț iilor între partenerii de
afaceri. Este foarte vizibil de pildă în cazul unui export prin intermediul unei case de comer ț ,
care nu oferă la timp sau deloc informa ț ii producătorului în legătură cu schimbările produse pe
pia ț ă.
Riscul de transport este vizibil mai ales la nivelul contractelor între parteneri străini, când
distan ț ele care trebuie acoperite sunt mai mari. Mărfurile aflate în timpul transportului sunt
supuse unei serii de riscuri care pot împiedica sosirea acestora la destina ț ie sau care pot
determina degradarea lor calitativă sau cantitativă. În transportul maritim mai intervin ș i riscuri
specifice, mai precis riscurile cu specific maritim. Acestea sunt cel mai des întâlnite dintre toate
riscurile care se manifestă în transportul maritim ș i constau în: avarii sau naufragii, coliziuni
determinate de cea ț ă sau vânturi puternice, necesitatea aruncării în mare a unor mărfuri pentru a
salva nava ș i echipajul.
13

Riscul de publicitate decurge din lipsa de publicitate sau din publicitatea superficială,
necalificată. În ambele situații, publicul este fie neinformat, fie greșit informat. Astfel,
publicitatea realizată gre ș it poate produce efecte nedorite, iar situația devine cu atât mai gravă cu
cât este vorba de lansarea unui produs nou pe piață.
Riscul decurgând din cooperarea economică internă ș i interna ț ională se referă la
posibilitatea ca unul dintre partenerii implicați în acțiunea de cooperare să fie afectat de ac ț iunile
celuilalt partener. Acest risc poate fi observat la doua nivele.
La nivel na ț ional, exportatorul (care este în acela ș i timp ș i un furnizor general) poate fi
afectat de nerespectarea obliga ț iilor contractuale de către sub-furnizorii din țară. Oferta de export
a acestui agent economic poate fi în consecință mai redusă din punct de vedere calitativ sau
livrarea mărfii poate fi întârziată sau neconcordantă cu cerințele cantitative.
La nivel internațional, riscul de cooperare se manifestă sub forma neconcordan ț ei de
ordin tehnico-calitativ sau a nerespectării termenelor de livrare de către sub-furnizori fiind
afectată ș i de această dată activitatea furnizorului general.
Riscul de ț ară
Riscul de ț ară este componenta esen ț ială a riscului general al tranzac ț iilor interna ț ionale.
Riscul de ț ară este componenta importantă ș i dinamică a fluxurilor economice
interna ț ionale. Interna ț ionalizarea firmei prin investi ț ii directe în străinătate implică o largă
varietate de riscuri. Investi ț ia într-o ț ară se va realiza numai dacă există un stimulent suficient de
puternic, în măsură să motiveze firma să- ș i asume riscurile implicate de desfă ș urarea activită ț ii
într-un mediu caracterizat printr-un grad ridicat de instabilitate ș i incertitudine.
În aceste condi ț ii, se poate spune că analiza riscului de ț ară este un instrument de
previziune ș i evaluare cu rol fundamental în cadrul procesului de interna ț ionalizare prin ISD a
firmelor transna ț ionale.
Există o percep ț ie general gre ș ită despre analiza riscului de ț ară, conform căreia
evaluarea riscului este strict legată de adoptarea unei decizii de tipul „go–no–go” (a investi sau a
nu investi). Adevărata valoare a analizei constă în aceea că permite factorilor de decizie o
evaluare corectă ș i compl etă a rela ț iei dintre risc ș i câ ș tigul poten ț ial al afacerii. O afacere este cu
atât mai profitabilă cu cât cel ce o ini ț iază ș tie să- ș i asume riscurile pe care aceasta le implică. În
aceste condi ț ii este esen ț ial ca valoarea strategică sau financia ră a proiectului de investi ț ii să
justifice riscurile astfel asumate. Cu cât dimensiunea ș i rezultatele estimate ale investi ț iei sunt
14

mai mari, cu atât riscurile sunt mai complexe, fiind necesare măsuri mai sofisticate de gestionare
a lor. Realizarea unor proiecte cu niveluri scăzute de profitabilitate se justifică numai în cazul
unor medii relativ pu ț in riscante. Oferind o imagine corectă asupra rela ț iei risc-câ ș tiguri
poten ț iale, analiza risculu i de ț ară măre ș te calitatea evaluării proiectului de investi ț ii.
Riscul de ț ară reprezintă expunerea la pierderi ce pot apărea într-o afacere cu un partener
străin, cauzat de evenimente specifice care sunt cel pu ț in par ț ial sub controlul guvernului ț ării
partenerului.
Riscul de ț ară este generat de interac ț iunea unei multitudi ni de factori politici, economici
ș i sociali care afectează o rice investi ț ie, afacere străină localizată în acel spa ț iu na ț ional.
Deoarece materializarea riscului de ț ară este determinată de evenimente ce nu pot fi
controlate de firma investitoare, cauza ce stă la baza producerii acestor evenimente nu poate fi
eliminată. Firma va putea doar să prevadă eventualitatea producerii acestor evenimente, iar
pentru a evita riscul fie nu va investi, fie va opta pentru o formă de interna ț ionalizare adaptată la
nivelul de risc din ț ară ga zdă.
Pozi ț ionarea riscu lui de ț ară în raport cu riscul de pia ț ă este o problema delicată. Dacă
riscul de pia ț ă este rezul tatul evolu ț iei nefavorabile a unei pie ț e specifice sau a unui sector al
pie ț ei na ț ionale, este vorba de un micro-risc, iar rela ț ia cu riscul de ț ară este similară cu cea
prezentată mai sus; dacă însă privim pia ț a ca o pia ț ă na ț ională a cărei caracterizare se realizează
prin intermediul indicatorilor macroeconomici agrega ț i ș i a cărei evolu ț ie reflectă situa ț ia
generală a unei ț ări, este vorba de un macro-risc. În acest ultim caz, dacă factorii care determină
evolu ț ia pie ț ei na ț ionale sunt controlabili sau sunt rezultatul politicii promovate de guvern, se
poate vorbi de risc de ț ară, dacă factorii respectivi sunt independen ț i de voin ț a ș i controlul
guvernului, atunci se poate vorbi de macro-risc sau risc de mediu neinclus în riscul de ț ară.

15

CAPITOLUL II – RISCUL DE Ț ARĂ

2.1 Evolu ț ia conceptului de risc de ț ară
Cristalizarea no ț iunii de risc de ț ară s-a realizat în timp, după cel de-al doilea război
mondial. Aceasta este perioada în care în institu ț iile bancare se acumulează cantită ț i însemnate
de resurse valutare, în special dolari. Aceste excedente au fost folosite pentru acordarea de
credite unor firme ș i/sau guverne străine. Institu ț iile bancare, în calitate de creditori, s-au
confruntat cu un nou tip de risc: rambursarea împrumutului acordat firmei străine putea fi
blocata de guvernul ț ării debitorului care impunea o serie de restric ț ii de ordin valutar. Astfel a
apărut no ț iunea de risc de transfer, care în accep ț iunea ini ț ială a mai fost cunoscută ș i ca risc de
ț ară. Riscul de transfer afectează însa numai subiec ț i de drept privat ș i nu este similar cu
incapacitatea de plată a debitorului. Acest tip de risc este determinat nu de insolvabilitatea
debitorului care este în măsură ș i dore ș te sa- ș i îndeplinească obliga ț iile, ci de localizarea sa
într-un anumit stat al cărui guvern restric ț ionează ie ș irile de devize în afara grani ț elor na ț ionale,
împiedicând astfel rambursarea creditului.
După prăbu ș irea imperiului colonial, pe pia ț a financiară interna ț ională î ș i face apari ț ia o
nouă categorie de participan ț i: guvernele noilor state independente în calitate de solicitan ț i de
împrumuturi. Riscurile legate de incapacitatea sau din dorin ț a guvernelor respective de a nu
rambursa creditele primite a fost denumit risc suveran. Acest tip de risc are o natura specifica
care provine din statutul de entitate suverană cărora nu li se putea aplica execu ț ia silită. De
asemenea, investi ț iile făcute de companiile private în alte ț ări decât cele din care provin erau
adeseori afectate de evolu ț ia climatului politic al statului gazdă. Altfel spus, investi ț iile străine
directe se confruntau cu un alt tip de risc – riscul politic. Toate aceste no ț iuni au fost utilizate
separat sau simultan pentru a descrie o categorie particulară de risc determinat de o anumită
localizare a investitiei sau a împrumutului, dar s-au dovedit insuficiente pentru acest deziderat. În
aceste condi ț ii a apărut conceptul de risc de ț ară la începutul deceniului opt. În literatura de
specialitate se face de regulă distinc ț ia intre riscul de ț ară aferent împrumuturilor
externe (ratingul de ț ară p entru împrumuturi) ș i riscul de ț ară aferent ISD.
Riscul de ț ară reprezintă expunerea la pierderi ce pot apărea într-o afacere cu un partener
străin, cauzat de evenimente specifice care sunt cel pu ț in par ț ial sub controlul guvernului ț ării
partenerului.
16

Deoarece materializarea riscului de ț ară este determinata de evenimente ce nu pot fi
controlate de firma investitoare, cauza ce se află la baza producerii acestor evenimente nu poate
fi eliminată. Firma va putea doar sa prevadă eventualitatea producerii acestor evenimente, iar
pentru a evita riscul, fie nu va investi, fie va opta pentru o formă de interna ț ionalizare adaptată la
nivelul de risc din ț ară ga zdă.

2.2 Importan ț a analizei riscului de ț ară

Pierderile înregistrate ca urmare a materializării riscului de ț ară sunt percepute ca
diferen ț a dintre veniturile preconizate a fi realizate ș i veniturile efectiv realizate în urma derulării
afacerilor supuse riscului de ț ară. Aceste pierderi, în cazul investi ț iilor în străinătate, pot fi:
– pierderi de oportunită ț i: generate de blocarea profiturilor rezultate de pe urma investi ț iei
realizate;
– costuri suplimentare: ocazionate de adoptarea unor strategii de diminuare sau de
evitare a efectelor negative generate de materializarea riscurilor;
– pierderi reale: reprezentate de capitalul investit ce nu mai poate fi recuperat din ț ară
gazdă.
Cunoscând nivelul de risc al unei ț ări ș i pierderile poten ț iale la care se expun, firmele
transnationale vor decide dacă este oportun să pătrundă pe acea pia ț ă sau nu. Totodată, în func ț ie
de nivelul riscului, firma va putea opta pentru crearea de structuri proprii în ț ară gazda (realizate
exclusiv prin eforturile investitorului sau prin asociere cu un partener local) sau va participa la
structuri preexistente. Gradul de implicare pe o anumită pia ț a cre ș te direct propor ț ional cu
nivelul de risc al acesteia. În aceste condi ț ii, analiza riscului de ț ară este importantă nu numai la
luarea deciziei de implantare în străinătate, ci ș i în elaborarea unor strategii de implantare, în
alegerea tipului de opera ț iuni care să fie desfă ș urate pe o anumită pia ț ă sau în procesul de
planificare strategica a firmei.
Analiza riscului de ț ară presupune o evaluare a premiselor care stau la baza modificărilor
din mediul intern sau extern. Fără o cunoa ș tere deplina a situa ț iei economice ș i politice din ț ară
gazdă nu se poate anticipa care va fi reac ț ia economiei acestei ț ări la schimbările bru ș te
intervenite la nivel mondial. Totodată, investitorul trebuie să aibă în vedere vulnerabilită ț ile
cheie ale economiei ț ării gazdă, chiar dacă, pe moment, acestea nu se reflectă în situa ț ia
17

economică actuală. Nivelul de risc al ț ării este amplificat de dependen ț a de importuri de materii
prime, dependenta energetică de alte state (importuri de petrol, gaze naturale sau cărbuni),
dependen ț a de ajutoare din străinătate, dependen ț a de veniturile celor care lucrează în străinătate,
de existenta unor tensiuni regionale latente sau de dependen ț a de exportul unui număr limitat de
mărfuri (exemplul fostelor colonii axate pe monoproduc ț ia unor bunuri indigene).
Orice analiză de risc de ț ară permite identificarea tuturor riscurilor majore cu care o să se
confrunte investitorul. În mod evident, aceste riscuri nu pot fi în totalitate identificate de firma
străina. Cu cat riscurile rămase neidentificate sunt mai pu ț ine, cu atât gradul de incertitudine al
analizei este mai mic. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că nivelul de risc al unei ț ări
poate depinde ș i de situa ț ia ț ărilor din jur. Izbucnirea unui război civil (exemplul Iugoslaviei), a
unor conflicte religioase sau a unor revolte cauzate de diferen ț e etnice, prăbu ș irea economiei
sunt fenomene negative care pot genera o serie de probleme ș i pentru ț ară receptoare a investi ț iei
aflată în vecinătatea unor astfel de focare. Nu pu ț ine sunt cazurile în care războaiele civile
dintr-o ț ară au provocat exodul popula ț iei către ț ări vecine sau au blocat legăturile comerciale ale
acestora cu restul lumii, siguran ț a afacerilor fiind astfel afectate în întreaga zonă.
Cunoa ș terea ș i în ț elegerea riscului de ț ară este importantă ș i sub un alt aspect: riscul de
ț ară este un concept multidimensional care nu poate fi exprimat sub forma unei cifre. Riscul de
ț ară reprezintă o no ț iune agregată care oferă o imagine sintetică asupra gradului de risc la care
este expusa o afacere, o investi ț ie localizată în spa ț iul geografic al unei ț ări; nivelul riscului nu
este acela ș i pentru fieca re din componentele sale, în schimb, de ș i riscul de ț ară ca no ț iune
agregată se situează la un nivel acceptabil, una sau mai multe din componentele sale pot avea un
nivel extrem de ridicat, în măsură să pericliteze realizarea obiectivelor firmei. În ecua ț ia riscului
trebuie astfel introdus un nou termen: descompunerea sa în componentele cele mai de bază (până
la nivelul unor componente ireductibile) ș i estimarea gradului de expunere a investi ț iei la riscul
de ț ară ș i la diferitele componente ale sale.
Aspecte ale evaluării riscului de tara
Nivelul riscului de ț ară este determinat în principal de evolu ț ia mediului economic ș i a
celui politic din ț ară gazd ă. În aceste condi ț ii, elaborarea metodo logiei de evaluare a riscului de
ț ară se va baza pe analiza a celor doua componente ale sale cu ajutorul unui sistem complex de
indicatori: cea economică ș i cea politică. Evaluarea riscului de ț ară în cazul investi ț iilor străine
presupune parcurgerea următoarelor etape:
18

– o buna informare asupra situa ț iei politice ș i economice actuale din ț ară gazda;
– analizarea factorilor de risc ș i elaborarea sistemului de indicatori;
– construirea matricei de ț ară prin modelarea matematica a sistemului de indicatori;
– calculul indicelui de risc de tara;
– formularea pe baza indicelui de risc de ț ară a unor alternative strategice care sa includă ș i
elemente de managementul riscului.
Calitatea analizei riscului de ț ară este determinata în mare măsura de sursele de informa ț ii
aflate la îndemâna investitorilor. Pentru a asigura o buna cunoa ș tere a mediului politic sau
economic, firmele trebuie să aibă acces la informa ț ii pertinen ț e ș i reale despre ț ara gazdă.
Informa ț ii cat mai numer oase ș i mai detaliate sunt absolut necesare în analiza riscului de ț ară.
Cantitatea de informa ț ii necesară este mai mare decât în cazul extinderii activită ț ii pe plan intern.
Există o diferen ț ă evidentă între informa ț iile de care o firma are nevoie ș i informa ț iile
disponibile pe care le poate culege ș i utiliza. Problemele care pot apărea în legătură cu
informa ț iile la care firmele au acces sunt: gradul de detaliere diferit dintr-o ț ară în alta,
subiectivism ridicat, dificultă ț i în realizarea unor studii comparative sau grad de actualitate
diferit.
O alta problemă apare datorită schimbărilor în plan politic sau economic cu frecven ț ă
ridicată. Aceste schimbări pot provoca modificări repetate ș i la intervale scurte de timp ale
nivelului de risc al unei ț ări. Deoarece investi ț ia în sine presupune derularea de opera ț iuni pe
termen lung, iar previziunile privind schimbările de mediu vizează o perioadă limitata de timp,
pentru investitor nu este suficientă o determinare anuală a nivelului riscului de ț ară. Evaluarea
riscului de ț ară trebuie făcuta ori de cate ori apare un eveniment capabil sa împingă ț ara într-o
clasă de risc inferioară. Firma trebuie să men ț ină contactul cu ț ară gazdă ș i să monitorizeze în
permanen ț ă nivelul riscu lui de ț ară al acesteia pentru a putea reac ț iona operativ la orice
schimbare nefavorabilă de mediu. În aceste condi ț ii, investitorul va putea adopta în timp util o
serie de strategii menite să reducă la maxim posibilele pierderi ce ar putea sa apară.
S-a observat ca nu întotdeauna orice agravare a situa ț iei economice sau politice în ț ară
gazdă se reflectă imediat asupra riscului de ț ară. Trecerea unei ț ări într-o clasa de risc
inferioară se face la un moment ulterior producerii perturba ț iilor în mediul economic sau
politic, atunci când se dovede ș te că aceste perturba ț ii ac ț ionează pe termen lung ș i economia ț ării
gazdă nu este capabilă să le facă fa ț ă. Un exemplu în acest sens îl constituie Suedia, care în
19

jumătatea deceniului VIII a intrat într-o perioadă de criză. Majoritatea indicatorilor arătau o
deteriorare reală a economiei suedeze (rata infla ț iei în cre ș tere, deteriorarea balan ț ei de pla ț i,
deficit comercial ridicat). În aceste condi ț ii, pentru a acoperi deficitele create, se impunea o
devalorizare rapidă a coroanei suedeze. Totodată, pentru acoperirea necesarului de fonduri
interne, s-au realizat împrumuturi masive din străinătate. Au avut loc, de asemenea, o serie de
frământări în plan politic finalizate cu schimbarea guvernului cu unul mai slab. Cu toate acestea,
s-a considerat că economia Suediei este capabilă de redresare, ea rămânând cotată ca făcând
parte din aceea ș i clasă de risc. Cu cat economia unei ț ări este mai solidă în ansamblul ei, cu atât
ea va rezista mai mult în fa ț a unor ș ocuri puternice, fiind mai stabilă din punct de vedere al
riscului de ț ară.
În aceste condi ț ii, evaluarea ș i pozi ț ionarea cât mai corectă a riscului de ț ară este foarte
importantă pentru sistemul decizional al unei firme. Cunoa ș terea nivelului de risc al unei ț ări ș i a
premiselor care stau la baza modificării sale în timp oferă operatorilor economici o mai mare
siguran ț ă ș i posibilitatea adoptării unor măsuri adecvate de reducere a gradului de expunere la
risc al opera ț iunilor lor in terna ț ionale.

2.3 Natura specifică a riscului de ț ară aferent investi ț iilor străine direct
Firmele transna ț ionale, ce ac ț ionează simultan pe mai mul te pie ț e, se confruntă cu
niveluri diferite de risc de la o ț ară la alta. Sub ac ț iunea unor factori interni sau externi, riscul de
ț ară suportă totodată mod ificări în timp. Prin cunoa ș terea nivelului de risc al unei ț ări, precum ș i
prin în ț elegerea cauzelor care stau la baza modificării sale în timp, firmele transna ț ionale vor
putea derula opera ț iuni în mediul interna ț ional în condi ț ii de siguran ț ă maximă. Managerii vor
putea astfel să decidă dacă este necesar sau nu să se asigure împotriva posibilelor pagube
generate de materializarea riscurilor.
Riscul de ț ară aferent investi ț iilor străine directe reprezin tă expunerea la pierdere a unei
afaceri sau a unor bunuri (active) care pot să apară în cazul investi ț iilor directe într-o ț ară străină.
Aceste pierderi sunt cauzate de evenimente specifice ce se află, cel pu ț in par ț ial, sub controlul
guvernului din ț ară gazdă sau sunt controlabile de acesta ș i care nu pot fi influen ț ate decât într-o
mică măsura de proprietarul bunurilor sau de managerii (administratorii) afacerii respective.
Pornind de la această defini ț ie, se pot deduce două caracteristici esen ț iale ale riscului de
ț ară:
20

– factorii care îl determină sunt rezultatul evolu ț iei specifice climatului general de afaceri
al ț ării gazdă;
– evenimentele care conduc la apari ț ia riscului de ț ară sunt controlate sau controlabile de
către guvernul ț ării receptoare a investi ț iei.
Riscul de ț ară este determinat în principal de producerea unor evenimente interne dintre
care cele mai importante sunt frământările politice (schimbările de guvern, politica guvernului,
preluarea puterii de partide na ț ionaliste, instaurarea dictaturii, etc.).
Aceste schimbări pot fi anticipate cu greu pe o perioadă mai mare de 5-10 ani. În plus,
nivelul riscului de ț ară este influen ț at ș i de conjunctura economică ș i politică mondială. În
ultimele decenii, o serie de evenimente nefavorabile (cele două ș ocuri petroliere din 1973 ș i
1989, ș ocul dobânzilor înalte, ș ocul aprecierii ș i al deprecierii succesive a dolarului de-a lungul
celui de-al optulea deceniu, crizele economice ciclice din 1975, 1981 sau 1990, crizele politice
interna ț ionale) au impri mat economiei mondiale o evolu ț ie fluctuantă. Din aceste motive,
percep ț ia no ț iunii riscului de ț ară s-a modificat ș i ea continuu.
Altfel spus, riscul de ț ară este determinat nu numai de evenimente interne, ci ș i de factori
externi, mai corect spus, nivelul riscului de ț ară este influen ț at ș i de impactul ș i efectele
diverselor conjuncturi economice ș i politice în spa ț iul na ț ional al ț ării receptoare. Problema care
apare este cea a controlului guvernului asupra acestor evenimente externe în măsură să crească
nivelul de risc. Dacă în cazul evenimentelor interne controlul guvernului este evident, în cazul
evenimentelor externe, fie guvernul respectiv controlează direct sau indirect acei factori (spre ex.
în cazul unui conflict în care ț ară respectivă este implicată în mod direct), fie, de ș i nu poate
exercita nici un control asupra factorului generator de risc, guvernul poate controla, poate
„administra” efectele materializării acestuia în ț ară gazdă; măsurile prin care acesta gestionează
impactul acestor evenimente pot fi restrictive sau chiar discriminatorii uneori, fapt de natură să
influen ț eze nivelul de risc .

2.4 Macrorisc – risc de ț ară – microrisc
Riscul de ț ară este rezultatul evolu ț iei condi ț iilor economice ș i politice globale din ț ară
respectiva. Putem spune ca riscul de ț ară rezultă din macromediul na ț ional. Riscul de ț ară este
una din componenentele riscului de mediu, deoarece este rezultatul ac ț iunii sub controlul
guvernului. Riscul de mediu este determinat ș i de factori care nu sunt, sau nu pot fi controla ț i de
21

guvern; pe aceste coordonate de analiză sfera de cuprindere a riscului de mediu este mai mare
decât cea a riscului de ț ară.
Fiind rezultatul evolu ț iei climatului economic al statului, riscul de ț ară face parte din
categoria macroriscurilor. Diver ș ii constituen ț i ai riscului de ț ară – mediul politic, economic,
social, institu ț ional – sunt determina ț i de evolu ț ia la nivel macroeconomic a unor condi ț ii fiind
încadra ț i în aceia ș i categorie.
Totodată, trebuie făcută diferen ț a intre riscul de ț ară ș i microriscuri, în spe ț ă riscul de
proiect, riscul comercial ș i riscul specific de firmă. Riscul de proiect se referă la existen ț a unui
grad ridicat de incertitudine referitor la performan ț ele ce pot fi realizate de proiectul respectiv.
Riscul de firmă este rezultatul incompatibilită ț ii dintre caracteristicile proprii unei firme ș i
cerin ț ele de coordonare, organizare ș i control implicate în derularea unor afaceri pe teritoriul
altor ț ări.
Riscul comercial provine din insuficien ț a informa ț iilor despre o pia ț ă na ț ională care
determină incorecta adaptare a tehnicilor de comercializare la caracteristicile acesteia.
Microriscurile sunt rezultatul materializării unor evolu ț ii nefavorabile care se manifestă la
nivelul unor sectoare ș i activită ț i individuale ș i nu caracterizează evolu ț ia climatului de
afaceri la nivel macroeconomic. Distinc ț ia dintre riscul de ț ară ș i microriscuri se face pe două
axe: pe de o parte amploarea fenomenului, ș i nivelul de localizare al controlului, pe de altă parte.
Microriscurile sunt riscuri care derivă din natura specifică a fiecărei activită ț i ș i firme, în
timp ce riscul de ț ară derivă din caracteristicile specifice ale unui mediu na ț ional. În marea
majoritate aceste riscuri sunt microriscuri produse de evenimente ș i factori care derivă din
cunoa ș terea incompletă a efectelor viitoare ale unei decizii adoptate în prezent în condi ț iile
evolu ț iei continue a mediului. Acest risc se află în mare măsură sub controlul managerilor sau
proprietarilor afacerii/activită ț ii respective, spre deosebire de riscul de ț ară ai cărui factori se află
sub control guvernamental.
Rela ț ia dintre riscul de ț ară, macroriscuri ș i microriscuri este mult mai complexă. Dacă
materializarea anumitor factori ai riscului de ț ară se manifesta la nivel macro ș i sunt afectate
toate firmele care ac ț ionează în interiorul unei economii na ț ionale (indiferent de natura activită ț ii
ș i de sectorul în care ac ț ionează sau de gradul de implicare pe pia ț a), atunci riscul de ț ară
materializat este catalogat drept macrorisc; dacă însa materializarea factorilor de risc afectează
numai anumite categorii de firme sau sectoare specifice, în timp ce alte activită ț i nu sunt afectate,
22

forma sub care s-a materializat riscul de ț ară este inclusă în categoria microriscurilor. Spre
exemplu dacă au loc confiscări ale activelor tuturor firmelor străine localizate într-un spa ț iu
na ț ional, riscul de ț ară materializat este catalogat drept macrorisc ; dacă însa sunt afectate numai
firmele străine care ac ț ionează într-un anumit sector, cum ar fi sectorul construc ț iilor de
autovehicule, materializarea riscului de ț ară îmbracă forma unui microrisc.

2.5. Riscul de ț ară ș i rela ț ia sa cu alte riscuri
Pozi ț ionarea riscu lui de ț ară în raport cu riscul de pia ț a este o problema delicată. Dacă
riscul de pia ț ă este rezul tatul evolu ț iei nefavorabile a unei pie ț e specifice (ex. pia ț a bunurilor,
pia ț a capitalului) sau a unui sector al pie ț ei na ț ionale, este vorba de un microrisc, iar rela ț ia cu
riscul de ț ară este similar ă cu cea prezentată mai sus; dacă însă privim pia ț a ca pia ț ă na ț ională a
cărei caracterizare se realizează prin intermediul indicatorilor macroeconomici agrega ț i ș i a cărei
evolu ț ie reflecta situa ț ia generală a unei ț ări, este vorba de un macrorisc. În acest ultim caz, dacă
factorii care determină evolu ț ia pie ț ei na ț ionale sunt controlabili sau sunt rezultatul politicii
promovate de guvern se poate vorbi de risc de ț ară, dacă factorii respectivi sunt independen ț i de
voin ț a ș i controlul guvernului, atunci se poate vorbi de macroris c sau risc de mediu neinclus în
riscul de ț ară.
De foarte multe ori riscul ț ară este confundat în mod eronat cu riscul politic. Confuzia are
la baza un fapt bine cunoscut: succesul ac ț iunilor unei firme străine depinde în mare măsura de
politica ș i stabilitatea guvernului din ț ară unde se desfă ș oară afacerea, dar, în acela ș i timp,
trebuie avut în vedere că mediul politic nu este decât o componentă a climatului na ț ional. Riscul
politic este totodată o formă de macrorisc.
De ș i riscul de ț ară este considerat un risc sistematic (nediv ersificabil), sfera de cuprindere
a celui din urmă este mult mai largă. Riscul sistematic se datorează impactului pe care îl au
fenomenele globale asupra economiilor na ț ionale ș i afectează toate ț ările indiferent de
caracteristici sau dimensiuni. Dacă spre ex. recesiunea este un fenomen care se manifestă la nivel
mondial ș i guvernul unei ț ări adoptă ș i aplică toate măsurile necesare pentru ie ș irea din criză,
atunci riscul sistematic nu este catalogat drept risc de ț ară. Dacă însă guvernul respectiv nu
adoptă o politică corectă pentru depă ș irea efectelor negative ale recesiunii ale cărei efecte vor fi
din acest motiv mai accentuate decât în alte ț ări, atunci acest risc sistematic este considerat risc
de ț ară.
23

Materializarea unui risc sistematic depinde, ca ș i în cazul riscului de ț ară, de factori
generali care determină o anumită conjunctură economică ș i/sau politică a ț ării gazdă ș i care nu
pot fi influen ț a ț i de firma străină. Riscul de ț ară este un risc preponderent sistematic deoarece
este rezultatul unor evolu ț ii la nivel na ț ional, nu poate fi elimin at prin diversificarea activită ț ii
unei firme (nu este controlabil la nivelul managementului firmei) ș i afectează toate ISD
localizate în ț ara respe ctivă. Totu ș i, riscul de ț ară are ș i o componentă nesistematică
(diversificabilă) determinată de anumi ț i factori a căror materializare afectează anumite activită ț i
sau sectoare individuale ș i efectele negative pot fi reduse, chiar eliminate, prin diversificarea
activită ț ii firmei. Dată fiind posibilitatea de eliminare a riscului nesistematic, importan ț a sa în
analiza riscului de ț ară este minoră. În aceste condi ț ii, în analiza riscului de ț ară se insistă pe
componenta sistematică.
Riscul suveran este un macro-risc care afectează în special creditele externe acordate
unui stat (riscul de ț ară afectează nu numai condi ț iile de acordare ș i rambursare ale unui credit
extern, ci ș i afacerile interna ț ionale localizate într-un anum it spa ț iu na ț ional) ș i poate fi
considerat ca risc de ț ară în măsura în care ne-rambursarea împrumuturilor interna ț ionale primite
se datorează măsurilor neadecvate de politică economică adoptate de guvern, care limitează
capacitatea ț ării respectiv e de a face fa ț ă serviciului datoriei externe ș i/sau în condi ț iile în care
guvernul respectiv nu dore ș te acest lucru ș i interzice ie ș irile de capital în afara grani ț elor.
De multe ori riscul de ț ară este asimilat riscului de transfer. Riscul de transfer apare
atunci când firma multina ț ională întâmpină dificultă ț i în a repatria profiturile ob ț inute în ț ara
gazdă, în ț ara de origine a operatorului economic (sau o altă ț ară). În măsura în care aceste
dificultă ț i sunt determina te de măsurile de limitare a ie ș irilor de capital adoptate de guvern ș i
afectează toate firmele care au investi ț ii localizate în acel spa ț iu, riscul de transfer devine o
componentă a riscului de ț ară. În caz contrar, este vorba de un micro-risc care determină o
cre ș tere a riscului total as ociat investi ț iei ș i nu o cre ș tere a riscului de ț ară.
Dacă privim investi ț iile directe pe care o firma le realizează în ț ări diferite ca active,
compania respectiva va de ț ine la un moment dat un portofoliu diversificat de active financiare ș i
reale care îi oferă rentabilită ț i diferite în func ț ie ș i de localizarea geografică. Impactul localizării
unui activ pe pia ț a na ț ională a unui stat receptor este dat de nivelul riscului de ț ară. Fiecărui
astfel de activ îi este asociat un anumit risc de ț ară care influen ț ează riscul total al portofoliului
unui investitor. Cu cât un activ din portofoliu este expus unui risc de ț ară mai mare, cu atât
24

profitul adus de acestea trebuie să fie mai mare (cel pu ț in egal cu profitul acceptabil plus o primă
de risc propor ț ională cu ri scul de ț ară asumat).
Riscul de ț ară trebuie privit ș i în rela ț ie cu experien ț a firmei în realizarea unui produs ș i
experien ț a în a ac ț iona pe pie ț ele interna ț ionale.
Cu cât o firmă transna ț ională are mai multă experien ț ă de pia ț ă ș i experien ț ă în realizarea
produselor sale, cu atât ea are posibilită ț i mai mari de reducere a riscului de ț ară. În general,
această experien ț ă se acumulează în timp ș i un rol determinant în acest sens îl are experien ț a
individualǎ a factorilor de decizie.
Pozi ț ionarea riscu lui de ț ară în raport cu alte categori i de risc interna ț ional permite
eviden ț ierea naturii speci fice a riscului de ț ară aferent ISD, oferă o imagine largă asupra cadrului
general în care se derulează o ISD ș i asupra alternativelor de ac ț iune de care dispun firmele cu
activită ț i rezidente într-un spa ț iu na ț ional caracterizat printr-un anumit nivel al riscului de ț ară.
No ț iunea de risc de ț ară a apărut ș i s-a dezvoltat în sfera activită ț ii financiar-bancare
interna ț ionale – riscul de ț ară aferent împrumuturilor externe (ratingul de ț ară pentru
împrumuturi).
Riscul de ț ară în cazul creditelor externe este definit ca pierderi financiare poten ț iale
(ale unui creditor extern) datorate problemelor macroeconomice ș i/sau politice survenite într-o
ț ară, factorii de risc fiind controla ț i sau controlabili, de la un anumit nivel în sus, de către
guvernul ț ării debitoare. Practic, acest concept se referă la riscul ca la un anumit moment dat
guvernul debitor să nu dorească sau să se afle în imposibilitatea de a rambursa împrumutul
respectiv. În unele lucrări, se apreciază că riscul de ț ară pentru împrumuturile acordate unor
debitori priva ț i sau public i străini este un risc de nerambursare a unui credit extern generat de o
insolvabilitate determinată de localizarea geografică a debitorului ș i nu de deteriorarea situa ț iei
sale financiare. Altfel spus, localizarea debitorului într-o anumita ț ară determină un risc de
nerambursare care poate fi catalogat drept risc de ț ară în măsura în care factorii care determină
materializarea sa sunt într-o anumită măsură sub control guvernamental ș i nu sub controlul
debitorului.

25

Rela ț ia între riscul de ț ară în cazul afacerilor interna ț ionale ș i riscul de ț ară aferent
împrumuturilor externe poate fi urmărită pe următoarele coordonate principale:
– sfera de cuprindere;
– semnifica ț ia conce ptelor;
– orizontul maxim de timp pentru care se face analiza riscului de ț ară;
– efectele diferite pe care le poate produce materializarea acestor riscuri;
– pierderile probabile care pot să apară;
– reac ț ia fa ț ă de riscurile identificate;
– necesitatea elaborării unei metodologii de evaluare;
– factorii de risc.
Atât în cazul împrumuturilor externe, cât ș i în cazul investi ț iilor străine directe, riscul
ac ț ionează atât asupra activelor, cât ș i asupra veniturilor ob ț inute prin exploatarea acestor active.
Riscul de ț ară aferent împrumuturilor externe ac ț ionează asupra activului reprezentat de crean ț a
externă ș i asupra venitulu i ob ț inut din exploatarea acestui activ – dobânda financiară. Riscul de
ț ară aferent ISD ac ț ionează asupra activelor create în ț ară gazda (linii de produc ț ie, de prelucrare,
de prestări servicii etc.), cat ș i asupra veniturilor ob ț inute din exploatarea investi ț iei ca urmare a
comercializării bunurilor produse. În aceste condi ț ii, riscul este generat de incapacitatea
debitorului de a rambursa datoria ș i dobânda aferentă, respectiv de incapacitatea subsidiarei de a
produce sau de a comercializa bunurile realizate. Riscul de ț ară poate avea astfel ca efect
pierderea unor sume de bani (în cazul împrumuturilor externe acordate) sau pierderea unor active
ș i a unor sume de bani (în cazul investi ț iilor străine).
În cazul creditelor externe ratingul de ț ară se referă la încrederea pe care creditorii externi
(băncile) o au în capacitatea economică ș i financiară a ț ării debitoare de a rambursa datoria
externă. Ratingul de ț ară pentru investi ț iile străine reflectă încred erea pe care oamenii de afaceri
străini o au în condi ț iile oferite de ț ară gazda pentru desfă ș urarea unor tranzac ț ii profitabile.
Distinc ț ia intre aceste două concepte nu trebuie privită exhaustiv, intre ele există anumite
intercorela ț ii. Spre exemp lu dacă ț ară respectivă are o capacitate redusă de rambursare a datoriei
externe (ratingul sau este scăzut) – rezultatul existentei unei situa ț ii economice precare sau al
unei instabilită ț i politice accentuate –, este pu ț in probabil ca oportunită ț ile de afaceri pe care le
oferă să fie atractive pentru oamenii de afaceri, investi ț iile străine se reduc. În realizarea acestor
corela ț ii trebuie sa se tină cont ș i de perspectiva temporală pentru care se face analiza ș i de
26

caracterul temporar sau permanent al situa ț iei respective. Dacă este vorba de o incapacitate
temporară a tarii respective de a face fa ț a serviciului scadent al datoriei externe, atunci acest fapt
nu va avea efecte negative decât pentru afacerile derulate pe termen scurt, profitabilitatea pe
termen lung va fi pu ț in afectata.
Dacă situa ț ia precară (economic, politic ș i social) tinde sa se permanentizeze, atunci
riscul de ț ară se va deteriora, ț ară respectivă devenind atracti vă pe termen lung nici pentru
creditori, nici pentru investitori; pe termen scurt se vor intensifica ac ț iunile speculative.

2.6. Factorii de risc
Riscul de ț ară aferent creditelor externe este un risc cu pronun ț at caracter financiar, ce are
în vedere capacitatea debitorului de a rambursa creditul contractat la termenul ș i condi ț iile
prestabilite. Analiza acestui tip de risc de ț ară (rating financiar) este făcut de institu ț ii
specializate, iar indicatorii pe care este construit modelul de evaluare pun accent mai mult pe
aspecte financiare, cum ar fi: gradul de îndatorare externă, gradul de lichiditate, sursele de
lichidită ț i, etc. O investi ț ie străină este vulnerabilă la un număr mai mare de factori de risc. Acest
lucru face ca sistemul de indicatori să fie mai complex ș i să aibă în vedere mult mai multe
aspecte: avantaje comparative, avantaje competitive, accesibilitatea infrastructurii, mediul social,
dimensiunea pie ț ei intern e, concuren ț a, etc. În condi ț iile actuale, rating-ul financiar se dovede ș te
a fi insuficient pentru evaluarea riscului de ț ară aferent unui proiect de investi ț ii, el având doar o
valoare orientativă (arată încrederea cercurilor financiar-bancare interna ț ionale în economia unei
ț ări).
După cum se poate observă, de ș i metodologia de evaluare este apropriată, riscul de ț ară
aferent ISD prezintă caracteristici diferite de riscul de ț ară aferent împrumuturilor externe, mai
ales în ceea ce prive ș te sistemul de indicatori. Totu ș i, sub aspectul riscului mai mare pe care-1
implică, investi ț iile străin e se apropie întrucâtva de creditele externe negarantate, acordate unor
firme din străinătate (împrumuturi private). Cele două opera ț iuni sunt vulnerabile aproape la
acelea ș i evenimente, cu diferen ț a că pierderile înregistrate în cazul investi ț iilor pot fi mult mai
mari.
Intre cele doua categorii de risc de ț ară există uneori o puternică legătura mai ales atunci
când investi ț ia are valoar e mare ș i necesita finan ț are directă din partea unor bănci sau consor ț ii
bancare. În acest caz, investitorul face propria sa evaluare a riscului de ț ară pentru a determina
27

riscul total al proiectului de investi ț ii ș i ia deciziile în acest sens. Banca, la rândul sau, face o
evaluare a proiectului, iar condi ț iile în care acordă creditul (spread-ul la dobânda, termene,
perioade de gratie, etc.) le stabile ș te în func ț ie de riscul proiectului în contrapartidă cu riscul de
ț ară (evaluat de banca). Tot o legătura directă intre cele două tipuri de riscuri apare ș i în cazul
conversiei datoriei externe ale unei ț ări în active, inova ț ie financiară practicată cu succes pe pia ț a
secundară a crean ț elor: o banca decide sa vânda crean ț e pe pia ț a secundară unui investitor care le
cumpară beneficiind de o „decotare” stabilită în contrapartidă cu riscul de ț ară (evaluat de
bancă); Banca Centrală a ț ării debitoare răscumpără crean ț ele în moneda locală, investitorul
folosind suma obtinută la finan ț area proiectului de investi ț ii.
Nivelul riscului de ț ară influen ț ează nu numai condi ț iile de realizare a unei ISD de către o
firma multina ț ională, ci ș i condi ț iile ș i accesul unei ț ări la diferite surse interna ț ionale de
finan ț are. În func ț ie de ratingul calculat de diverse institu ț ii pentru o anumita ț ară, state diferite
beneficiază de acces ș i condi ț ii de creditare diferite. O ț ară cu un risc de ț ară ridicat nu va putea
ob ț ine un împrumut de la o banca sau institu ț ie financiara interna ț ională, sau dacă îl va ob ț ine
condi ț iile în care a fost acordat vor fi extrem de oneroase ș i restrictive. Pozi ț ia în care se situează
o ț ară din punct de vedere al riscului de ț ară este foarte bine eviden ț iată pe pia ț a interna ț ională de
capital. Diferen ț a dintre pre ț ul cerut ș i pre ț ul oferit pentru emisiunile obligatori ale unui stat se
realizează o buna aproximare a cotei de risc aferent ț ării emitente, asa cum este el perceput de
investitori. Problema care apare în acest caz este aceea a unui grad mai ridicat de subiectivism;
de asemenea, o cota de risc ridicată poate fi în mare parte datorată nu doar deteriorării
atractivită ț ii condi ț iilor din ț ară respectivă, ci mai ales comportamentului colectiv indus de pia ț ă.
Dacă un număr mare de participan ț i sunt re ț inu ț i în a- ș i plasa disponibilită ț ile în obliga ț iunile
emise de un stat, atunci se poate produce o reac ț ie în lan ț , cererea se va reduce semnificativ
(singurii interesa ț i vor fi speculatorii ) ș i deteriorarea ratingului apreciat pe această pia ț ă va fi
mai puternică decât în realitate (apreciată în mod obiectiv).
Riscul de ț ară văzut din perspectiva investitorilor este o problemă interesantă, cu atât mai
mult cu cat în prezent evaluarea sa constituie o etapa fundamentală în adoptarea deciziei de
interna ț ionalizare.

28

2.7. Tipologia riscului de ț ară
Complexitatea ș i diversitatea riscurilor cu care firmele transna ț ionale se confruntă au dat
na ș tere la numeroase conf uzii.
Confuziile apărute în jurul no ț iunii de risc de ț ară sunt legate de diferitele criterii prin
care riscurile sunt clasificate. Riscul de ț ară aferent investi ț iilor străine poate fi clasificat în
func ț ie de următoarele cri terii:
– criteriul geografic;
– natura evenimentelor care stau la baza materializării lor;
– natura investi ț iei;
– nivelul de risc;
– componenta patrimonială;
– tipul activelor expuse la aceste riscuri.

Criteriul geografic
În func ț ie de criteriul geografic riscul este asimilat unei ț ări, astfel ca putem vorbi despre
riscul de ț ară al Românie i sau riscul de ț ară al Fran ț ei. Investi ț iile străine presupun infuzie de
capital străin (provenit de la una sau mai multe firme transna ț ionale) în economia unei ț ări.
Analiza riscului trebuie sa aibă în vedere această localizare a riscului pentru a putea stabili
limitele de expunere la risc. Dacă riscul de ț ară aferent capitalului străin investit este localizat
întotdeauna în ț ară receptoare a investi ț iei, în privin ț a riscului de ț ară aferent capitalului
împrumutat lucrurile stau pu ț in altfel. În cazul unor împrumuturi garantate de o institu ț ie
financiara din alta ț ară sau chiar de un guvern străin, sau în cazul unor credite acordate unor
firme fantomă care au sediul legal plasat într-un paradis fiscal, în timp activele reale ale firmei
sunt împră ș tiate în divers e ț ări riscul de ț ară nu se mai afla localizat numai pe teritoriul unde se
afla sediul celui care împrumută.

Natura evenimentelor
În ceea ce prive ș te natura evenimentelor care stau la baza materializării riscului de ț ară,
riscurile pot fi riscuri politice (indigenizarea, na ț ionalizarea, exproprierea sau confiscarea),
29

riscuri economice (controlul schimburilor valutare, restric ț ii de import sau export, restric ț ii
fiscale) sau riscuri sociale (convulsii sociale, greve, divizări religioase).

Natura investi ț iei
Investi ț ia poate fi făcută fie integral cu participare străina, poate fi făcută în colaborare cu
o firma privată din ț ara gazdă, sau chiar în colaborare cu guvernul ț ării gazdă sau cu o firma /
institu ț ie de stat. În func ț ie de natura investi ț iei, putem avea un risc individual, un risc al
corpora ț iilor, un risc al sectorului privat sau chiar risc suveran (atunci când statul rămâne
majoritar într-un proiect de investi ț ii la care participă ș i capital străin).

Nivelul de risc
Nivelul de risc diferă de la o ț ară la alta ș i el se modifică permanent în timp sub ac ț iunea
concentrată a unor factori de natură politică, economică sau socială. Există astfel ț ări cu un nivel
scăzut al riscului (tari puternic dezvoltate ca SUA sau ț ările Europei Occidentale), ț ări cu un
nivel mediu de risc (tari în curs de dezvoltare ca Brazilia, Argentina, Coreea) ș i ț ări cu un nivel
ridicat de risc (cazul ț ărilor sărace ale lumii a treia). România ș i majoritatea ț ărilor din zona sunt
considerate cu o u ș oară d iferen ț iere ca având un risc de ț ară mediu.

Componenta patrimonială
Starea patrimonială a firmei este reprezentată de bilan ț cu ajutorul celor doua elemente
fundamentale: ACTIV ș i PASIV. Exista astfel riscuri care afectează activele firmei
-imobilizările, stocurile, disponibilită ț ile băne ș ti sau crean ț ele (nationalizarile, indigenizările sau
confiscările) sau riscuri care afectează pasivele firmei – capitalurile proprii sau datoriile (riscul de
dobânda, riscul de finan ț are).

Tipul activelor expuse la risc
Atunci când este vorba de riscurile care afectează activele firmei transnationale, se face
distinc ț ie între riscul de ț ară aferent investi ț iilor străine ș i cel aferent împrumuturilor externe.
30

După cum s-a putut vedea mai sus, cele doua tipuri de risc prezintă o serie de caracteristici
diferite ș i sunt tratate în li teratura de specialitate ca no ț iuni distincte.
Importan ț a analiz ei riscului de ț ară nu trebuie subesti mată. Analiza riscului de ț ară
trebuie să fie etapa cu greutatea specifică cea mai mare în fundamentarea unui proiect de
investi ț ii. Cunoa ș terea tipologiei ș i a componentelor care formează riscul de ț ară permite
investitorilor fundamentarea corectă a proiectului propriu-zis, determinarea gradului de expunere
la risc a ISD ș i adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea efectelor negative ale materializării
factorilor de risc.
Riscul de ț ară este un indicator agregat, o variabilă sintetica corelată în mod direct cu
câ ș tigul poten ț ial ș i real al unei investi ț ii în străinătate. Pentru ca o firma care investe ș te în
străinătate să aibă succes în realizarea obiectivului de rentabilitate propus este important să
evalueze probabilitatea materializării factorilor de risc ș i să adopte măsuri adecvate pentru
diminuarea posibilelor efecte negative.

2.8 Evolu ț ia riscurilor la nivel global
Previziunile referitoare la riscurile pentru 2017 sunt îngrijorătoare nu numai la nivel
politic, ci ș i social ș i economic. Evenimentele politice majore din 2016, alegerea lui Donald
Trump în SUA ș i ie ș irea Regatului Unit din Uniunea Europe ană, au efecte ce vor domina
climatul politic al anului 2017.
După probabilitatea acestora, în topul riscurilor globale pentru anul 2017 se regăse ș te
riscul natural (Evenimente extreme de vreme, dezastre naturale), ricul social (Migrari involuntare
în masă), riscuri geopolitice (atacuri teroriste) ș i riscuri tehnologice (Incidente de fraudă sau furt
a datelor).
Riscurile au evoluat, în 2015 riscurile cu cea mai mare probabilitate fiind geopolitice, iar
în 2016 riscurile cu cea mai mare probabilitate fiind cele naturale. De asemenea putem observa
ca riscurile referitoare la ș omaj au dispărut din topul probabilită ț i, acestea fiind înlocuite de cele
tehnologice.Vezi ANEXA 1.
După impactul acestora, în topul riscurilor pentru anul 2017 se regăse ș te riscul geopolitic
(arme de distrugere în masă), riscul natural (evenimente extreme de vreme, dezastre naturale,
e ș ecul atenuării schimbăr ii climatice) ș i riscul social (crize de apă ).
31

Degradarea situa ț iei politice la nivel global, cre ș terea popula ț iei globului ș i avansările
tehnologice militare, au adus riscul referitor la armele de distrugere în masa în topul riscurilor cu
cel mai mare impact pentru 2017.
Un mare impact în au de asemenea riscurile naturale, schimbările climatice cauzând
evenimente extreme de vreme ș i dezastre naturale.Vezi ANEXA 2.
32

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: ROMÂNIA

3.1 Rating-ul de ț ară al României

Rating-ul de ț ară

Rating-ul de ț ară a l României, a crescut de la B1, în 2016, la A4 la începutul anului 2017.
Fa ț a de ț ările învecinate, România are cel mai bun rating a l riscului împreună cu Bulgaria
ș i Ungaria, pe când Ucrai na a ob ț inut un rating D iar Serbia rating -ul B. Putem observa că
Germania, Austria ș i Sued ia au cel mai mic risc de ț ară din Uniunea Europeană. Austria are un
risc scăzut de ț ară datorită pozi ț iei centrale Europene, industriei d iversificate ș i pie ț ei
non-competitive datorită afacerilor de ț inute în familie. Contribuind la acest risc scăzut se afla ș i
rata crescută a angajărilor precum ș i rata scăzuta a ș omajului pentru tineri, destina ț ii turistice dar
ș i folosirea surselor de en ergie regenerabilă.
Chiar dacă riscul de ț ară e ste A1, cel mai mic risc, Austria depinde de Germania ș i de ț ările din
centrul ș i estul Europei di n punct de vedere economic. Germania are puncte forte datorită
faptului că are o pia ț a foa rte competitivă, este prezent un număr mare a ș IMM-urilor
exportatoare dar ș i datorit ă accesului la mare prin porturile Hamburg, Bremerhaven ș i Kiel.
În Europa de Est, Ukraina ș i Belarus au cel mai mare risc de ț ara. Riscul Ucrainei vine în
mare parte de la tensiunea politică dintre aceasta ș i Rusia, dar ș i de la tensiunea inter-regională
care amenin ț a integritatea ț ării. Al ț i factori care contribuie la riscul crescut de ț ară sunt
degradarea situa ț iei politi ce, sociale, dar ș i sistemul bancar slăbit de credite neperformante ș i de
lipsa activelor. Vezi ANEXA 3.
Rating-ul riscului de ț ară pentru SUA, A2, este determinat de situa ț ia economică ș i
geopolitică a acesteia. În SUA cre ș terea economică a scăzut din cauza performan ț elor slabe din
prima jumătate a anului 2016. În 2017, se a ș teaptă o cre ș tere a activită ț ii, însa amploarea
33

accelerării va depinde ș i de succesul lui Donald Trump, noul pre ș edinte ales, precum ș i de
credibilitatea planului său economic. Acesta a declarat, în timpul campaniei sale, inten ț ia sa de a
dubla rata de cre ș tere, ridicându-o de la 3,5-4%. Cu toate acestea, planul pre ș edintelui de a spori
cheltuielile guvernamentale, printr-un plan masiv de investi ț ii pentru renovarea infrastructurii
ț ării, împreună cu venitu ri mai mici, reduceri ale impozitului pe profit ș i o reducere a limitei
maxime a impozitului pe venit, poate să nu îndeplinească promisiunile de revitalizare a cre ș terii.
Se a ș teaptă ca deficitul fiscal al SUA să crească în 2017, în timp ce datoria publică rămâne pe o
traiectorie îngrijorătoare.
Protestele împotriva lui Donald Trump au avut loc atât în ​​ Statele Unite cât ș i în alte ​ ț ări
de la intrarea lui Donald Trump în campania preziden ț ială din 2016. Protestatarii ș i-au exprimat
opozi ț ia fa ț ă de campania lui Trump, victoria electorală, inaugurarea sa ș i diverse ac ț iuni
preziden ț iale. Unele prote ste au luat forma ie ș irilor, închiderii afacerilor, a peti ț iilor ș i, mai ales,
de la inaugurare, demonstra ț ii ș i mitinguri.
Japonia prezintă la rândul ei anumite riscuri determinate de dificultă ț i de consolidare a
finan ț elor publice ș i ie ș ire din defla ț ie, reducerea popula ț iei active ș i cre ș terea numărului de
lucrători fără securitatea locurilor de muncă, instabilitatea guvernamentală ș i, productivitatea
redusă a întreprinderilor mici ș i mijlocii.
Riscul A4 este considerat un risc acceptabil, definit de anumite puncte forte ș i puncte
slabe.
Punctele forte ale româniei sunt:
– Are o mare pia ț ă internă
– Are poten ț ial agric ol semnificativ
– Este foarte pu ț in dependentă din punct de vedere energetic (23%) datorită zăcămintelor
de petrol, gaze, cărbuni ș i uraniu.
– Produce energie electrică regenerabilă la scară largă (37%)
– Industria este diversificată cu for ț ă de muncă ieftină
– Cursul leu/euro este stabil

Punctele slabe ale româniei sunt:
– Rata natalita ț ii est e in declin
34

– Existen ț a dispari ț iilor regionale grave, regiunile rurale rămânând în urmă în ceea ce
prive ș te educa ț ia, formarea profesională, asisten ț a medicală ș i transporturile.
– Venituri publice scăzute
– Prezen ț a evaziunii fiscale
– Productivitate agricolă scăzută
– Existen ț a unei slab e infrastructuri a transporturilor

3.2 Situa ț ia Economică ș i Perspective
Economia României
Cre ș terea econom ică s-a făcut resim ț ită în 2016 datorită cererii interne ce a fost
impulsionată de politici fiscal-bugetare expansioniste. După ce în 2015, PIB-ul a înregistrat o
cre ș tere de 3.9%, se estimează că în 2016 cre ș terea acestuia a atins 4.9%. Cre ș terea a fost
determinată în mare parte de consumul privat, sus ț inut de cre ș terea salarială, reducerea
impozitelor ș i de rate scăz ute ale dobânzilor.
Se estimează că ratele robuste de cre ș tere economică vor fi mai moderate tinzând spre
poten ț ialul de cre ș tere. Se preconizează că cererea internă va fi sus ț inută de un puternic impuls
fiscal-bugetar pe termen scurt ș i de condi ț ii de finan ț are favorabile. În consecin ț ă se
preconizează o cre ș terea a PIB-ul real de 4.4% în 2017 ș i 3.7% în 2018 . 6
6 ​ Sursa: http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-en.pdf
35

Figura 1.1 ​ Cre ș terea economică în Uniunea Europe ană în anul 2017 . 7

Impulsul fiscal-budgetar ș i nivelul crescut al consumului privat au accentuat cre ș terea
ciclică din 2016. Însa, pe termen lung, cre ș terea va rămâne limitată în lipsa progreselor în scopul
punerii în aplicare a reformelor structurale.
Din perspectiva ofertei serviciile contribuie tot mai mult la cre ș terea economică, valoarea
adaugată a serviciilor din sectorul privat crescând în continuu după criza. Dintre servicii, TIC
activită ț iile ș tiin ț ifice ș i cele de sprijin administrativ se dezvoltă cel mai rapid.

Investi ț ii
Investi ț iile au revenit la ratele de cre ș tere din perioada de dinainte a crizei. Cre ș terea
investi ț iilor a atins un nivel de 8.3% în 2015 iar în 2016 valoarea totala a investi ț iilor se
estimează a fi crescut cu 5.5% . 8
7 Sursă:
http://old.zf.ro/banci-si-asigurari/avertisment-de-la-ue-economia-va-creste-%C3%AEn-2017-cu-4-4-sub-a
steptarile-guvernului-de-5-2-chiar-si-asa-romania-va-avea-%C3%AEn-2017-pentru-al-doilea-an-consecut
iv-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue-16159591
8 ​ Sursă: http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-en.pdf
36

România are una dintre cele mai ridicate rate ale investi ț iilor din UE, în 2015 atingând
24,8% din PIB.

Figura 1.2 ​ Formarea brută de capital fix 9

Infla ț ia
Infla ț ia a scăzut la un nivel record în 2016, ca urmare a implementării măsurilor
fiscal-budgetare. Infla ț ia medie a devenit negativă prin reducerea ratei TVA la produsele
alimentare, urmată de o reducere cu 4 puncte procentuale a ratei standard a TVA aceasta
atingând un minim istoric de -3.0% în mai 2016 . 10
În ultima prognoză oficială, BNR estimează ca rata anuală a infla ț iei va ajunge la 2,1% la
finalul acestui an, în intervalul ț intit de banca centrală. 11

9 Sursă: http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-en.pdf
10 Sursa:http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-en.pdf
11 Sursa:http://www.economica.net/isarescu-inflatia-ar-putea-fi-sub-nivelul-prognozat-de-bnr-la-finalul-an
ului-2017_131277.html
37

Pia ț a for ț ei de muncă
Balan ț a For ț ei de Muncă la 1 ianuarie 2016 afirmă că ​ popula ț ia ocupată civilă ​ era de
8340.6 mii persoane, din care salaria ț i 5041.1 mii persoane cu cei mai multi salaria ț i lucrând în
sectorul serviciilor . 12
La sfâr ș itul anulu i 2016, regiunile cu cele mai ridicate rate ale ș omajului înregistrat au
fost de 7.9% în zona de sud-vest ș i 6.7% în zona de nord-est a României.
Pia ț a for ț ei de muncă a continuat sa se îmbunătă ț ească în 2015 ș i 2016,ca urmare a
cre ș terii puternice a PIB- ului. Ș omajul a scăzut la 6.8% în 2015 ș i 6.0% în 2016, apropiindu-se
de nivelul minim de dinaintea crizei.
Începând din 2007, popula ț ia a scăzut cu 6% scăderea fiind clasată pe a treia pozi ț ie ca
amploare în Uniunea Europeană. Se estimează că pană în 2020 popula ț ia în vârsta de munca se
va reduce cu aproximativ 4%.

3.3 Riscul de ț ară al României
Riscul politic
În ianuarie 2017, după învestirea guvernului PSD-ALDE condus de Sorin ​ Grîndeanu ​ , în
România au început sâ apară proteste de stradă fa ț ă de inten ț iile guvernului de modificare a
Codului Penal ș i de gra ț iere. Pe 18 ianuarie, au manifestat aproxim ativ 5.000 de oameni, din care
aproape 4.000 în Bucure ș ti
Protestele ce au escalat în următoarele zile, după publicarea de către guvern în Monitorul
Oficial a ordonan ț elor privind noua lege a gra ț ierii. Apogeul maxim al protestelor a fost atins în
seara de 5 februarie, când mai multe de 500.000 de manifestan ț i au ie ș it în stradă în toată ț ară în
ciuda faptului câ guvernul anun ț ase abrogarea OUG 13.
Situa ț ia politică a româniei are un efect degradant asupra investitorilor, în special asupra
celor străini, generând lipsa a doua elemente fundamentale, stabilitate ș i predictibilitate, ce se
manifestă în mai multe faze.
a) faza de constatare ș i observa ț ie, în care mesaje de îngrijor are sunt trimise firmelor mama
sau ambasadelor.
12 Sursa:https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=9545&acro=lmi&mode=&recordLang=ro&lang=ro&pa
rentId=&countryId=RO&regionId=RO0
38

b) faza de evaluare în care poten ț ialele efecte negative asupra afacerilor sunt calculate intern
de către investitori.
c) faza de avertizare, în care investitorii lansează avertismente despre poten ț ialele efecte
negative ce pot avea loc dacă situa ț ia nu se remediază.
d) faza măsurilor de retorsiune, în care investitorii ori închid par ț ial afacerile, sau relochează
afacerea într-o ț ară mai st abila din punct de vedere politic.
Chiar dacă situa ț ia politică internă poate fi remediată, convingând investitorii că riscul
politic este inexistent acela ș i lucru nu se poate spune despre efectul extern mai ales după ce
mediul social ș i media au prezentat faptele, situa ț ia ajungând sa fie cunoscută la nivel mondial.
Statul este în pozi ț ia de a înregistra pierderi poten ț iale, investitorii orietânduse spre alte tari unde
mediul politic este mai prielnic.
Criza politică din PSD a escalat, după ce premierul Sorin Grindeanu a fost exclus din
PSD, ramând fără sprijinul partidului.
Rezultatul mo ț iunii de cenzură împotriva guvernului Grindeanu care a fost depusă de
partidele ce l-au sus ț inut la investire a avut ca rezultat, prima dată după 1989, demiterea
guvernului. Aceasta a fost adoptată de Parlament cu 241 voturi “pentru” ș i 10 voturi “împotrivă”.
Maximilien Lambertson consideră că "Măsura PSD de a-l înlocui pe Grindeanu (premierul Sorin
Grindeanu) va reorienta aten ț ia asupra competen ț ei ș i eficacită ț ii Guvernului, în special în ceea
ce prive ș te sustenabilitate a politicilor sale fiscale pro-ciclice ș i încercărilor de dezincriminare a
anumitor infracțiuni de corupție. De ș i este ș ocant ca un partid de guvernământ să-l înlocuiască pe
prim-ministru abia după ș ase luni de mandat, firmele române ș ti, consumatorii ș i investitorii au
fost pregăti ț i pentru acest tip de instabilitate politică de la declan ș area protestelor de masă din
februarie. În sprijinul acestui punct de vedere, prima de risc pentru România de ș i este mai mare
decât în septembrie 2016 rămâne cu mult sub nivelul anterior anului 2015. Din aceste motive, nu
ne așteptăm la un impact semnificativ asupra nivelului robust al cre ș terii economice actuale, care
ne a ș teptam să atingă un vârf în acest an ș i să încetinească în 2018, în principal datorită faptului
că economia se confruntă cu constrângeri de capacitate". 13

13 ​ Citat Maximilien Lambertson – Analist la The Economist Intelligence Unit
39

Figura 1.3 ​ Maparea riscului politic în Uniunea Europeană . 14

Ucraina are un risc politic ridicat datorită conflictelor dintre aceasta ș i Rusia, ca urmare a
interven ț iei armate ruse în Ucraina. Interven ț ia a început la 24 februarie 2014, ca urmare a
protestelor pro-europene. În noaptea de 21 noiembrie 2013 cetă ț enii ucrainei au început proteste
iâîn Kiev, ca răspuns la decizia guvernului de a suspenda semnarea Acordului de Asociere cu
Uniunea Europeană ș i Acordul de Liber Schimb cu aceasta. Ucraina a acuzat Rusia de
destabilizarea ț ării cu scopul de a îngreuna alegerile preziden ț iale ce erau stabilite pentru 25 mai
2014.
Riscul politc scăzut al Germaniei se datorează stabilita ț ii ț ării. Însă cu cu noile alegeri ce
vor avea loc la 24 septembrie, riscul politic poate fluctua în func ț ie de câ ș tigătorul alegerilor
parlamentare federale. Liderul Partidului Social-Democrat german (SPD), Martin Schulz,
candidatul forma ț iunii sale la func ț ia de cancelar, a criticat- o pe rivala sa, actuala ș efă a
executivului de la Berlin, Angela Merkel, pentru că nu i se opune mai ferm pre ș edintelui
american Donald Trump. Acesta a declarat “Summitul G20 va fi un summit al declara ț iilor 15
14 Sursă:
https://www.marsh.com/content/dam/marsh/Documents/PDF/US-en/Marsh%20Political%20Risk%20Wal
l%20Map%20-%20May%202017.pdf
15 Sursă:
http://www.caleaeuropeana.ro/batalia-electorala-din-germania-se-ascute-martin-schulz-o-acuza-pe-angela
-merkel-ca-nu-i-se-opune-mai-ferm-lui-donald-trump/
40

neconstrângătoare. Guvernele democratice ar trebui să se întrebe dacă vor să semneze documente
de consens minim cu autocra ț i. În loc de aceasta, ar trebui să se diferen ț ieze în ce prive ș te
protec ț ia mediului, migra ț ia ș i politică de dezvoltare. Trebuie să-i facem concesii lui Trump, lui
Erdogan, lui Putin? Nu” . 16
Riscul economic
România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, însă există riscuri financiare
cauzate de activele externe, de punctele slabe ale sectorului bancar, de cre ș teri salariale în
domeniul budgetar ș i de p olitici fiscale prociclice.
Un mare risc economic îl prezintă legea salarizării unitare care este estimată sa genereze
costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6.6% din PIB, ceea ce se traduce prin un impact bugetar
net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimărilor FMI, impactul acesteia fiind semnificativ. 17
Reducerea taxelor ș i cre ș terile salariilor ș i pensiilor vor stimula cererea internă, dar cre ș terea
economică se va reduce în timp,aceste măsuri ne-oferind un mediu economic sustenabil.
Din 2022 salariile vor fi stabilite potrivit unei grile bazate pe coeficien ț i, ce vor fi
multiplica ț i în func ț ie de salariul minim pentru a determina salariul, ceea ce face ca baza de
ajustare să fie extrem de volatilă.
De ș i România este una din cele mai stabile ț ări din regiune comparativ cu ț ările din clasa
de risc B, ț ara noastră înregistrează cel mai fragil A4, deoarece mediul de afaceri trece prin
câteva provocări semnificative, cele mai importante fiind:
– Cre ș terea interdep enden ț ei prin creditul comercial – companiile au început a se finan ț a
din ce în ce mai mult intre ele, mai ales după criza economică, prin apelul la creditul
comercial sus ț inut prin extinderea termenelor de plata.
– Fenomenul de polarizare – nivelul de concentrare al veniturilor companiilor române ș ti
este mult mai ridicat prin compara ț ie cu media înregistrată de alte ț ări din regiune,
precum Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exemplu, cele mari mari 10% din firmele
române ș ti de ț ineau la sfâr ș itul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor
16 Citat Martin Schulz – Liderul SPD – pentru Welt am Sonntag
17 Sursă:
https://www.agerpres.ro/economie/2017/05/25/fmi-legea-salarizarii-unitare-genereaza-riscuri-fiscale-sem
nificative-costurile-totale-estimate-la-6-6-din-pib-11-28-38
41

înregistrate de către întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai
scazută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%). 18
– Resursa umana calificată – în mediul de afaceri se face sim ț ită din ce în ce mai mult lipsa
acută de personal calificat pentru acoperirea necesarului de angajare.
Riscul social
Putem spune ca oamenii cei mai vulnerabili din societate sunt cei în situa ț ie de ș omaj.
România se afla într-o stare precară, aproximativ 58,5% din popula ț ie cu vârste cuprinse
între 18 ș i 64 de ani sunt o cupa ț i dar neangaja ț i pe când media europeană este de doar 23,2%.
Oamenii ocupa ț i dar neangaja ț i sunt la fel de vulnerabili la sărăcie precum ș omerii. 19
Dacă totalul popula ț iei romîniei este de 19,8 milioane de persoane, iar persoanele cu
vârsta intre 18 ș i 64 de ani reprezintă 35,3% din aceasta, popula ț ia apta de muncă este de
aproximativ 5.59 milioane de persoane. Din totalul popula ț iei active apte de munca 58,5% sunt
ocupa ț i neangaja ț i, în timp ce media europeană este de 23.2%.

Figura 1.4 ​ Procentul de persoane ocupate neangajate 20

Cu toate că angaja ț ii cu contract de muncă au ș anse scăzute de a fi în situa ț ia de sărăcie,
problema în România este că numărul salaria ț ilor este relativ mic. Există mul ț i lucrători pe cont
propriu sau lucrători casnici neremunera ț i, ace ș tia întâmpinând niveluri nea ș teptat de mari de
sărăcie în timp ce sunt considera ț i ocupa ț i ace ș tia reprezentând 54.3% din popula ț ia cu vârste
cuprinse intre 16 ș i 64 de ani.
18 Sursă:
http://www.1asig.ro/Perspective-economice-Oportunitati-si-Amenintari-2017-articol-3,102-55330.htm
19 Sursă: https://monitorsocial.ro/indicator/riscul-de-sărăcie-în-functie-de-statutul-ocupational-2017
20 Sursă: https://monitorsocial.ro/indicator/riscul-de-saracie-in-functie-de-statutul-ocupational-2017/
42

Figura 1.5 ​ Ponderea for ț ei de muncă pe anumite ț ări 21

Riscul de credit
Riscul de credit la sfâr ș itul anului 2016 a rămas constant, rata creditelor neperformante
rămânând relativ mare în toată Europa, reducerea acestora având loc într-un ritm lent.
Impedimentele structurale pentru reducerea mai rapidă a creditelor neperformante includ procese
judiciare ș i procese de rec uperare a împrumuturilor lente.
Riscul de terorism
Interconectarea riscurilor economice, sociale ș i politice au creat un nou tip de
vulnerabilitate în lume, având conflictele interstatale ș i atacurile teroriste în frunte. Recentele
atacuri teroriste din SUA au crescut nivelul îngrijorării pentru poten ț ialele ț inte, siguran ț a
grani ț elor ș i amenin ț area extremi ș tilor, care au crescut dramatic în 2015.
21 Sursă: https://monitorsocial.ro/indicator/riscul-de-saracie-in-functie-de-statutul-ocupational-2017/
43

Atacurile teroriste ș i numărul de victime au scăzut în 2015, pentru prima data din 2012
însa nivel de alerta pentru poten ț ialele atacuri teroriste în SUA este la cel mai ridicat nivel de la
11 Septembrie 2001.
Dacă atacurile teroriste din anii 1990 ș i 2000 erau comise de grupuri ș i aveau ca scop
ț inte de evaluare mare, recentele atacuri sunt comise de mici celule teroriste sau indivizi ce au ca
scop cre ș terea numărului de victime, având loc în spatii aglomerate.
De la 11 Septembrie 2001 un număr de 324 de atacuri teroriste islamice au avut loc în
Europa, 25 având loc de la începutul anului 2017.
Aceste atacuri pot avea efecte precum:
● Aproximativ 10% din turi ș tii americani ș i-au anulat călătoriile datorita atacurilor
recente din Egipt, Fran ț a, Lebanon ș i Mali.
● Firma AirFrance a pierdut aproximativ 50 milioane de Euro datorita rezervărilor
anulate.
● Linii aeriene, lan ț uri de restaurante ș i site-uri de călătorii au suferit de scăderi ale
preturilor la bursa datorita atentatelor din Bruxelles.
De ș i România face parte din Uniunea Europeana ș i NATO, ea nu este o ț intă pentru
organiza ț iile teroriste cu caracter islamist. Implicarea redusa a României în lumea musulmană,
pozi ț ia geostrategică, reprezintă un privilegiu din multe puncte de vedere. Spre deosebire de
ț ările occidentale, comun ită ț ile musulmane din România sunt mult mai reduse din punct de
vedere numeric ș i sunt în principiu comunită ț i bine integrate din punct de vedere economic ș i
social. Nu suntem afecta ț i foarte mult nici de criza refugia ț ilor, nefiind o ț intă pentru fluxurile
migratorii.
Chiar dacă nivelul de risc este scăzut, vulnerabilită ț ile exploatabile în acest sens sunt
minimale, iar serviciile de informa ț ii necesită mai pu ț ine resurse pentru a- ș i desfă ș ura activitatea
în acest domeniu, al combaterii terorismului, România rămâne o ț ară de tranzit pentru astfel de
organiza ț ii. Au existat deja exemple de radicalizare a unor tineri cu probleme de integrare socială
ca ș i de expulzare a unor indivizi bănui ț i de legături cu difer ite organiza ț ii teroriste. Pozi ț ia
geografică este, deci, o vulnerabilitate a ț ării noastre, făcând din România o ț ară prin care
terori ș tii trebuie să treacă în drumul lor spre/dinspre Orientul Mijlociu. 22
22 ​ Sursă: http://grupuldestudiidesecuritate.ro/analiza-riscului-terorist-romania/
44

Figura 1.6 ​ Maparea riscului de terorism 23

23 ​ Sursă:
http://www.aon.com/2017-political-risk-terrorism-and-political-violence-maps/pdfs/2017-Aon-Risk-Map
s-Report.pdf

45

CONCLUZII

De ș i riscul de ț ara al României este unul acceptabil, mediului politic, economic ș i social
sunt într-o continuă schimbare astfel având influen ț e asupra rating-ul alocat ț arii. Cu toate că
situa ț ia politică din ț ară nu este una prielnică, riscul politic al acesteia nu a suferit modificări
majore având în vedere alegerea noului guvern. Luând în considerare ț ările învecinate României
cum ar fi Ucraina ș i Belarus, putem observa cum că situa ț ia politică a acestora este mult mai
precară, având un impact considerabil asupra stabilită ț ii ț ărilor.
Cre ș terea econom ică a României de ș i stabilă va fi influe n ț ată de noua lege a salarizării
dar ș i de noul guvern ce va aduce schimbări legislative. Nivelul ridicat al creditelor
neperformante este o provocare, iar ini ț iativele legislative repetate ar putea submina stabilitatea,
previzibilitatea juridică ș i percep ț ia investitorilor.
Nivelurile de sărăcie ș i excluziune socială rămân ridicate. De ș i în scădere, riscul de
sărăcie sau de excluziune socială se men ț ine la un nivel ridicat pentru tinerii NEET (Not in
Education, Employment or Training), familiile cu copii ș i persoanele cu handicap.
Riscul de ț ară al României este a ș teptat sa scadă în anii următori. Mediul economic este
prielnic investitorilor, în anul 2016 firmele străine investind în România 4.1 miliarde, iar nivelul
acestora este a ș teptat să c rească pentru anul 2017.

46

BIBLIOGRAFIE
1 – Isaic-Maniu, Irina, Caracterizarea statistică a riscului :concepte, tehnici, aplica ț ii, Editura
ASE, Bucure ș ti 2006
http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf
2 – http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf
3 – Dinu, Ana-Maria, Managementul intreprinderii în condi ț ii de risc, Editura Pro Universitaria,
Bucuresti 2014
4 – http://www.creeaza.com/afaceri/economie/tranzactii-internationale-scur267.php
5 –
http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-en.pdf
6 –
http://old.zf.ro/banci-si-asigurari/avertisment-de-la-ue-economia-va-creste-%C3%AEn-2017-cu-
4-4-sub-asteptarile-guvernului-de-5-2-chiar-si-asa-romania-va-avea-%C3%AEn-2017-pentru-al-
doilea-an-consecutiv-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue-16159591
7 –
Sursa:http://www.economica.net/isarescu-inflatia-ar-putea-fi-sub-nivelul-prognozat-de-bnr-la-fin
alul-anului-2017_131277.html
8 –
Sursa:https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=9545&acro=lmi&mode=&recordLang=ro&lang
=ro&parentId=&countryId=RO&regionId=RO0
9 –
https://www.marsh.com/content/dam/marsh/Documents/PDF/US-en/Marsh%20Political%20Ris
k%20Wall%20Map%20-%20May%202017.pdf
10 –
http://www.caleaeuropeana.ro/batalia-electorala-din-germania-se-ascute-martin-schulz-o-acuza-
pe-angela-merkel-ca-nu-i-se-opune-mai-ferm-lui-donald-trump/
11 –
https://www.agerpres.ro/economie/2017/05/25/fmi-legea-salarizarii-unitare-genereaza-riscuri-fis
cale-semnificative-costurile-totale-estimate-la-6-6-din-pib-11-28-38
47

12 –
http://www.1asig.ro/Perspective-economice-Oportunitati-si-Amenintari-2017-articol-3,102-5533
0.htm
13 – https://monitorsocial.ro/indicator/riscul-de-sărăcie-în-functie-de-statutul-ocupational-2017
14 – http://grupuldestudiidesecuritate.ro/analiza-riscului-terorist-romania/
15 –
http://www.aon.com/2017-political-risk-terrorism-and-political-violence-maps/pdfs/2017-Aon-R
isk-Maps-Report.pdf
16 –
https://www.marsh.com/content/dam/marsh/Documents/PDF/UK-en/WEF%20Global%20Risks
%20Report%202017.pdf
17 –
http://www.coface.com/News-Publications/Publications/Country-risk-assessment-map-January-2
017-4th-quarter-2016
48

Anexe
Anexa 1

Topul celor 5 riscuri globale în func ț ie de probabilitate pe perioada 2011-2017 24
24 Sursă:
https://www.marsh.com/content/dam/marsh/Documents/PDF/UK-en/WEF%20Global%20Risks%20Report%20201
7.pdf
49

Anexa 2

Topul celor 5 riscuri globale în func ț ie de impact pe perioada 2011-2017 25

25 Sursă:
https://www.marsh.com/content/dam/marsh/Documents/PDF/UK-en/WEF%20Global%20Risks%20Report%20201
7.pdf
50

Anexa 3

Maparea riscului de ț ară în Uniunea Europeană 26

26 Sursă:
http://www.coface.com/News-Publications/Publications/Country-risk-assessment-map-January-2017-4th-quarter-20
16
51