Lect. Univ. Dr. Diana Mihaiu [605057]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINAN ȚE ȘI BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. Diana Mihaiu

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINAN ȚE ȘI BĂNCI

ANALIZA EVOLUȚIEI VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PUBLICE DIN
ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2010 -2018

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. Diana Mihaiu

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 1
Capitolul I. Veniturile financiare publice ………………………….. ………………………….. …. 3
1.1. Conținutul și factorii care influențează veniturile financiare publice …………… 3
1.2. Clasificarea veniturilor financiare publice ………………………….. ………………….. 5
1.3. Indicatori de analiză a nivelului, structurii și dinamicii veniturilor financiare
publice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 7
1.3.1. Indicatori privind nivelul veniturilor financiare publice ………………………. 7
1.3.2. Indicatori privind structura veniturilor financiare publice ……………………. 9
1.3.3. Indicatori privind dinamica veniturilor financiare publice ………………….. 10
Capitolul II. Cheltuielile publice ………………………….. ………………………….. …………… 14
2.1. Conținutul și factorii care influențează cheltuielile publice ……………………… 14
2.2. Clasificarea cheltuielilor publice ………………………….. ………………………….. … 16
2.3. Principalele categorii de cheltuieli publice din România …………………………. 18
2.4. Eficiența cheltuielilor publice ………………………….. ………………………….. ……. 22
2.5. Indicatori de analiză a nivelului, structurii și dinamicii cheltuielilor publice . 23
2.5.1. Indicatori privind nivelul cheltuielilor publice ………………………….. …….. 23
2.5.2. Indicatori privind structura cheltuielilor publice ………………………….. ….. 24
2.5.3. Indicatori privind dinamica cheltuielil or publice ………………………….. ….. 25
Capitolul III. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. …………………… 29
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ……………… 29
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 29
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 29

1
Introducere

Lucrarea aceasta are la bază analiza veniturilor financiare publice și
cheltuielilor publice din România pe care statul nostru le colectează și gestionează, pe
o perioadă de 10 ani.
Am ales această temă deoarece sunt interesată de modul în care sunt folosite
resursele statului, cum acestea sunt împărțite astfel încât să reflecte un stil de viață
adecvat pentru toți locuitor i. Veniturile și cheltuielile publice ale unui stat sunt foarte
importante pentru menținerea și dezvoltarea economiei, astfel am realizat o analiză a
evoluției acestora pentru a vedea poziția țării noastre ( deficit sau excedent bugetar ),
care sunt princi palele venituri colectate și cheltuieli înregistrate. Prima parte a lucrării
conține informații teoretice legate de venituri și cheltuieli iar a doua parte o reprezintă
studiul de caz.
Primul capitol este despre veniturile financiare publice unde se regăsesc toate
elementele esențiale despre acestea și ce sunt ele. Aceste venituri ale statului sunt
defapt banii colectați de la populație sau din diverse donații primite de la UE care
ulterior vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor statului. În primul subcapitol al
acestui capitol am evidențiat conținutul resurselor financiare publice, cum acestea
sunt adunate de la diferiți contribuabili prin diverse metode, dar și factorii care
influențează aceste resurse. În al doilea subcapitol al veniturilor este clasificarea
acestora în sens general dar și clasificarea folosită în România conform Legii
Bugetului de Stat unde veniturile sunt împărțite în 3 categorii: venituri curente,
venituri din capital și operațiuni financiare. Cel de -al treilea subcapitol este despre
indicatorii de analiză, folosiți pentru a vedea ce se întâmplă cu resursele colectate,
modul în care se modifică de la o perioadă la alta și pe baza lor se pot lua decizii
pentr u viitoarele perioade referitoare la gestionarea veniturilor financiare.
În al doilea capitol al lucrării am descris cheltu ielile publice, banii ( veniturile
financiare ) colectați și distribuiți pe diverse destinații în funcție de importanța lor.
Cheltuie lile sunt forma de finanțare și sprijinul oferit de orice țară pentru
întreprinderile, instituțiile și activitățiile statului. Primul subcapitol al cheltuielilor este
despre conținutul acestora , cum sunt repartizate și despre factorii de influență. În al
doilea subcapitol este clasificarea acestora în sens general dar și clasificarea folosită
în România conform Legii Bugetului de Stat unde cheltuielile, care sunt împărțite

2
asemănător veniturilor, în 3 categorii: cheltuieli curente, cheltuieli de capital și
operațiuni financiare. În al treilea subcapitol am înfățișat principalele categorii de
cheltuieli existente în țara noastră finanțate în general din bugetul de stat, bugete
locale, venituri proprii, fonduri externe sau donații și care au rolul de a satisfa ce
nevoile generale, sociale, de siguranță și economice ale populației. Al patrulea
subcapitol este despre eficiența cheltuielilor publice, o modalitate prin care statul
poate folosi mai eficient și să ierarhizeze cheltuielile în funcție de importanța
categoriilor de cheltuieli, astfel se vor putea micșora cheltuielile. Ultimul subcapitol
este despre indicatorii de analiză, folosiți pentru a v edea ce se întâmplă cu cheltuielile
distribuite , cât reprezintă fiecare categorie și modificarea acestora de la un a n la altul.

3
Capitolul I. Veniturile financiare publice

În acest capitol voi prezenta informațiile esențiale precum și indicatorii de
analiză a veniturilor publice. Acestea sunt resursele unui stat colectate prin diferite
metode de la populație și de la întreprinderi, iar scopul lor este acela de a acoperi
nevoile dar și datoriile societății.
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor bănești dintr -o economie,
necesare realizării obiectivelor economice și sociale, într -un interval de timp
determinat.1

1.1. Conținutul și factorii care influențează veniturile financiare publice

Veniturile financiare ale unei țări sunt împărțite în două categorii și anume:
venituri financiare private și venituri financiare publice. Resursele financiare publice
includ resursele administrației de stat centrale și locale, resursele necesare protecției și
asigurărilor sociale de stat, precum și resursele instituțiilor și autorităților publice cu
caracter autonom. 2
Veniturile pu blice sunt administrate de stat și se regăsesc în următoarele bugete :
bugetul de stat, bugetele locale, bugetul trezoreriei statului, bugetul fondurilor
speciale și bugetele altor instituții publice cu caracter autonom iar veniturile provenite
din diverse afaceri sun t administrate de agenți economici. Pe baza acestor bugete,
resursele financiare publice sunt împărțite corespunzător pe anumite destinaț ii care
ajută la acoperirea cheltuielilor statului.
Statul este cel care asigură colectar ea tuturor resurselor de la co ntribuabili prin
procesul de redistribuire a PIB -ului. Așadar veniturile publice se evidențiază în prima
fază a funcției de repartiție a finanțelor publice, aceea de constituire a resurselor
financiare prin diverse metode de prelevare după cum se observă î n figura 1.

1 Tatiana Moșteanu, FINANȚE PUBLICE Note de curs și aplicații pentru seminar , Editura Universitară București, Anul
2005, pag. 143
2 Prof. Univ. Dr. Petre Brezeanu, Macrofinanțe , Editura Meteor Press, București, Anul 2007, pag. 26

4
Fig. 1. Procesul redistribuirii PIB prin intermediul finațelor publice – faza 13

Necesitatea de resurse fin anciare publice este stabilită de nivelul și evoluția
cheltuielilor publice ceea ce duce la creșterea acesteia. Factorii care influențează
veniturile publice și ajută la acoperirea cererii sunt:
 Factori economici , care determină creșterea bazei de impozitare și sporirea
veniturilor fiscale;
 Factori monetari ( dob ânda, creditul, masa monetară ), c reșterea prețurilor,
accentuarea fenomenelor inflaționis te generează sporirea veniturilor din
impozite și taxe iar creșterea dobânzii atrage creșterea prețurilor c are duce la
creșterea încasărilor fiscale;
 Factori sociali, care presupun r edistribuirea resurselor în scopul asigurării
nevoilor de educație, sănătate, cultură, protecție și asigurări sociale;
 Factori demografici, pot influența creșterea populației active și sporirea
numărului contribuabililor care poate duce la creșterea încasă rilor fiscale;
 Factori politici și militari, care, prin măsurile de politică economică, socială sau
financiară pe care le implică, pot duce la sporirea producției și a veniturilor,
creșterea contribuțiilor pentru asigurările sociale, sporirea fiscalității, presiuni
asupra bugetului general consolidat, influențând nivelul resurselor financiare
publice;
 Factori de natură financiară, sintetizează influența celorlalți factori prin
dimensiunea cheltuielilor publice. Volumul cheltuielilor publice influențează
mărimea deficitului bugetar, a cărui acoperire necesită venituri publice
suplimentare.

3 Diana Marieta Mihaiu, Eficiența economică a cheltuielilor publice , Editura Universității ”Lucian Blaga ” din Sibiu
2013, pag.17

5
1.2. Clasificarea veniturilor financiare publice

Existența unei multitudini de factori de influență a condus la apariția unor noi
tipuri de venituri publice, având drept efect diversificarea structurii resurselor
financiare.4
Veniturile financiare publice sunt clasificate după următoarele criterii:
1. După conținutul economic:
 Prelevări cu caracter obligatoriu/venituri fiscale: impozite, taxe și
contribuții. Acestea au cea mai mare importanță în totalul veniturilor unui
exercițiu financiar anual și contribuie la menținerea unor bugete ale statului
și anume: bugetul administrației centrale de stat, bugetul asigurărilor sociale
și bugetele locale. Încasările din venituri fiscal e nu su nt suficiente pent ru
acoperirea nevoilor statului și din această cauză se recurge la alte metode de
obținere a resurselor necesare;
 Resurse de trezorerie, care includ împrumuturi pe termen scurt cu caracter
rambursabil, obținute pe piața de capital, prin emisiunea și vânzarea unor
titluri de stat cum ar fi: certificatele de depozit sau bonurile de tezaur.
Aceste venituri se folosesc pe ntru asigurarea pe termen scurt a deficitului
curent al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale și de sănătate,
bugetelor locale și ale bugetelor fondurilor speciale;
 Resurse din împrumuturi publice sau datoria publică, este modul de
prelevare pe termen mediu și lung. Î mprumuturi le pot fi solicitate de către
autoritatea publică centrală, administrațiile locale și agenții economici iar
acestea nu pot depăși anumite limite;
 Finanțarea prin emisiune monetară fără acoperire, reprezintă emiterea de
bani de către Banca Centrală necesară pentru finanțarea deficitului bugetar.
Această modalitate nu este corespunzătoare din cauza inflației, a efectelor
negative pe termen mediu și lung pe care le provoacă.

2. După structura organizatorică a statelor:
 Resurs ele statelor de tip federal: venituri ale bugetului federal, ale bugetelor
statelor, regiunilor sau provinciilor, ale bugetelor locale;
 Resursele statelor de tip unitar: venituri publice ale bugetului central și ale
bugetelor locale.

4 Maria -Andrada Georgescu, Administrarea finanțelor publ ice și a bugetului Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Pro Universitaria, București, Anul 2009, pag.109

6
3. Prin prisma bugetului general consolidat:
 Resurse financiare ale bugetului de stat: venituri curente și venituri din
capital;
 Resurse financiare ale asigurărilor sociale de stat: venituri din contribuții
pentru asigurări sociale și alte venituri;
 Resurse financiare cu destinație specială: contribuții la fondurile speciale la
nivel central;
 Resurse financiare ale bugetelor locale: impozite, taxe și venituri nefiscale
cu caracter local, diverse venituri proprii, venituri din capital și alte
transferuri.

4. După regularitat ea încasării la buget:
 Resurse ordinare sau curente, sunt veniturile încasate de stat în mod
obișnuit: contribuții la fondurile speciale și la asigurările sociale de stat,
venituri fiscale, venituri nefiscale și vărsăminte de la întreprinderile publice;
 Resurse extraordinare, sunt veniturile la care apelează statul atunci când
veniturile curente nu acoperă cheltuielile publice: ajutoare și alte transferuri
primite din afara țării, donații, impozite extraordinare, emisiune bănească și
împrumuturi de stat i nterne și externe.

5. După proveniență:
 Resurse financiare interne: împrumuturi de stat interne , impozite, taxe,
contribuții, do nații interne, emisiunea bănească și venituri nefiscale;
 Resurse financiare externe: ajutoare nerambursabile primite de la alte state
sau de la diverse organisme internaționale și împrumuturi de stat externe (
de la bănci cu sediul în afara țării, de la guvernele altor țări, de la deținători
străini de capitaluri bănești sau de la instituțiile financiare internaționale.

În România resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice,
în conformitate cu structura sistemului bugetar, iar în legea finanțelor publice se
stabilesc principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea,
angajarea și uti lizarea fondurilor publice.5

5 Prof. Univ. Dr. Petre Brezeanu, Macrofinanțe , Editura Meteor Press, București, Anul 2007, pag. 29

7

VENITURI
TOTALE
VENITURI
CURENTE
1. Venituri fiscale:
Impozit pe venit, profit și câștiguri de capital,
Impozit pe salarii, Impozite și taxe pe proprietate,
Impozite și taxe pe bunuri si servicii (TVA).
2. Contribuții de asigurări
3. Venituri nefiscale:
Venituri din proprietate, Vânzări de bunuri și
servicii , Venituri din dobânzi, Amenzi, Penalități,
Confiscări.
VENITURI
DIN CAPITAL
Venituri din valorificarea unor bunuri ale
institu țiilor publice
OPERAȚIUNI
FINANCIARE
1. Încasări din rambursarea împrumuturilor
acordate
2. Sume primite de la ue/alți donatoriFig. 2 . Clasificarea veniturilor publice în România conform Legii Bugetului de Stat pe
anul 20186

1.3. Indicatori de analiză a nivelului, structurii și dinamicii veniturilor
financiare publice

1.3.1. Indicatori privind nivelul veniturilor financiare publice
Nivelul veniturilor publice se realizează cu ajutorul indicatorilor următori:
I. Volumul veniturilor publice, în expresie nominală și reală :
a. în expresie nominală :

6 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2018/Legeanr2_2018abugetuluidestat.pdf

8
𝑉𝑝𝑛= ∑𝑉𝑖𝑚
𝑖=1

𝑉𝑝𝑛 = veniturile publice în expresie nominală ( în prețuri curente )
m = bugetul general consolidat
i = bugete componente ale bugetului general consolidat
Vi = veniturile fiecărui buget component al bugetului general consolidat

b. în expresie reală :

𝑉𝑝𝑟= 𝑉𝑝𝑛
𝐼𝑝

𝑉𝑝𝑟 = veniturile publice în expresie reală ( în prețuri constante )
Ip = indicele prețurilor

II. Ponderea veniturilor publice în produsul intern brut , exprimă partea din produsul
intern brut realizat într -un an mobilizată la dispoziția statului sub forma veniturilor
publice. Indicatorul se determină întotdeauna în expresie nominală.7

𝑉𝑝%𝑃𝐼𝐵= 𝑉𝑝𝑛
𝑃𝐼𝐵𝑛 ×100

𝑉𝑝%𝑃𝐼𝐵 = ponderea veniturilor publice în PIB
𝑉𝑝𝑛 = veniturile publice în expresie nominală ( în prețuri curente )
𝑃𝐼𝐵𝑛 = produsul intern brut în expresie nominală ( în prețuri curente )

7 Maria -Andrada Georgescu, Administrarea finanțelor publice și a bugetului Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Pro Universitaria, București, Anul 2009, pag.115

9
III. Volumul veniturilor publice medii pe locuitor , reprezintă suma alocată fiecărui
locuitor în urma distribuirii resurselor în economie.8 Se calculează atât în monedă
națională cât și în monedă străină ( de exemplu euro sau dolari ) pentru a se putea
realiza o comparație între datele țărilor.

𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅ =𝑉𝑝𝑛
𝑁

𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = veniturile publice medii pe locui tor în monedă națională
𝑉𝑝𝑛 = veniturile publice în expresie nominală
N = numărul de locuitori

𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐𝐸𝑈𝑅𝑂= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅𝑉𝑝𝑛
𝑁 ×𝐶𝑆𝑉= 𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐̅̅̅̅̅̅̅̅
𝐶𝑆𝑉

𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐𝐸𝑈𝑅𝑂̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = veniturile publice medii pe locuitor în monedă străină ( euro )
CSV = cursul de schimb valutar

1.3.2. Indicatori privind structura veniturilor financiare publice
Ponderea fiecărei categorii de venituri în total venituri publice exprimă modul de
formare a veniturilor publice totale, în funcție de proveniența fiecărei categorii de
venit.9
𝑔𝑠𝑉𝑝𝑖= 𝑉𝑝𝑖
𝑉𝑝𝑡 ×100

𝑔𝑠𝑉𝑝𝑖 = greutatea specifică ( ponderea ) a categoriei de venituri în totalul veniturilor
publice

8 Tatiana Moșteanu, FINANȚE PUBLICE Note de curs și aplicații pentru seminar , Editura Universitară București, Anul
2005, pag. 147
9 Tatiana Moșteanu, FINANȚE PUBLICE Note de curs și aplicații pentru seminar , Editura Universitară București, Anul
2005, pag. 147

10
𝑉𝑝𝑖 = veniturile publice ale categoriei i
𝑉𝑝𝑡 = veniturile publice totale

1.3.3. Indicatori privind dinamica veniturilor financiare publice
Dinamica veniturilor publice se realizează cu ajutorul indicatorilor următori:
I. Modificarea nominală a veniturilor publice, absolută și relativă :
a. în mărime absolută ( u.m. ) :
∆𝑉𝑝𝑛=𝑉𝑝1𝑛− 𝑉𝑝0𝑛

∆𝑉𝑝𝑛 = modificarea în mărime absolută a veniturilor publice exprimate în prețuri
curente în perioada 1 față de perioada 0
𝑉𝑝1𝑛 = veniturile publice nominale în perioada 1
𝑉𝑝0𝑛 = veniturile publice nominale în perioada 0

b. în mărime relativă ( % ) :
%∆𝑉𝑝𝑛= 𝑉𝑝1𝑛−𝑉𝑝0𝑛
𝑉𝑝0𝑛 ×100 = ∆𝑉𝑝𝑛
𝑉𝑝0𝑛 ×100

%∆𝑉𝑝𝑛 = modificarea procentuală a veniturilor publice exprimate în prețuri curente
în perioada 1 față de perioada 0

II. Modificarea reală a veniturilor publice, absolută și relativă :
a. în mărime absolută ( u.m. ) , exprimă suma cu care se modifică volumul
veniturilor publice exprimate în prețurile constante ale unei perioade de bază.

11
Surprinde, totodată, influența determinată de modificarea prețurilor ( crize
monetare, deprecierea monedei, inflație etc. ). 10
∆𝑉𝑝𝑟=𝑉𝑝1𝑟− 𝑉𝑝0𝑟

∆𝑉𝑝𝑟 = modificarea în mărime reală a veniturilor publice exprimate în prețuri
constante în perioada 1 față de perioada 0
𝑉𝑝1𝑟 = veniturile publice reale în perioada 1
𝑉𝑝0𝑟 = veniturile publice reale în perioada 0

b. în mărime relativă ( % ) :
%∆𝑉𝑝𝑟= 𝑉𝑝1𝑟−𝑉𝑝0𝑟
𝑉𝑝0𝑟 ×100 = ∆𝑉𝑝𝑟
𝑉𝑝0𝑟 ×100

%∆𝑉𝑝𝑟 = modificarea procentuală a veniturilor publice exprimate în prețuri constante
în perioada 1 față de perioada 0

III. Modificarea ponderii veniturilor publice în PIB :
%∆𝑉𝑝𝑃𝐼𝐵= %𝑉𝑝𝑃𝐼𝐵 1− %𝑉𝑝𝑃𝐼𝐵 0= (𝑉𝑝1
𝑃𝐼𝐵 1− 𝑉𝑝0
𝑃𝐼𝐵 0) ×100

%∆𝑉𝑝𝑃𝐼𝐵 = modificarea proporției veniturilor din PIB
%𝑉𝑝𝑃𝐼𝐵 1 = proporția veniturilor din PIB în perioada 1
%𝑉𝑝𝑃𝐼𝐵 0 = proporția veniturilor din PIB în perioada 0

10 Maria -Andrada Georgescu, Administrarea finanțelor publi ce și a bugetului Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Pro Universitari a, București, Anul 2009, pag.117

12
IV. Modificarea volumului mediu al veniturilor publice medii pe locuitor :

∆𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅=𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐1̅̅̅̅̅̅̅̅̅− 𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐0̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = 𝑉𝑝1
𝑁1− 𝑉𝑝0
𝑁0

∆𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = modificarea gradului de alocare a veniturilor publice medii pe cap de
locuitor
𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐1̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = veniturile p ublice medii pe locuitor în perioada 1
𝑉𝑝/𝑙𝑜𝑐0̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = veniturile publice medii pe locuitor în perioada 0

V. Modificarea structurii veniturilor publice :
∆𝑔𝑠𝑉𝑝𝑖= 𝑔𝑠𝑉𝑝𝑖1− 𝑔𝑠𝑉𝑝𝑖0= (𝑉𝑝𝑖1
𝑉𝑝𝑡1− 𝑉𝑝𝑖0
𝑉𝑝𝑡0) ×100

∆𝑔𝑠𝑉𝑝𝑖 = modificarea categoriilor de venituri care alcătuiesc veniturile publice totale
𝑔𝑠𝑉𝑝𝑖1 = greutatea specifică ( ponderea ) a categoriei de venituri în totalul veniturilor
publice în perioada 1
𝑔𝑠𝑉𝑝𝑖0 = greutatea specifică ( ponderea ) a categori ei de venituri în totalul veniturilor
publice în perioada 0

VI. Coeficientul de corelare dintre veniturile publice și PIB :
𝑘= 𝐼𝑉𝑝1/0
𝐼𝑃𝐼𝐵1/0= 𝑉𝑝1
𝑉𝑝0 ×100
𝑃𝐼𝐵 1
𝑃𝐼𝐵 0 ×100

𝐼𝑉𝑝1/0 = indicele de modificare a veniturilor publice în perioada 1 față de perioada 0

13
𝐼𝑃𝐼𝐵1/0 = indicele de modificare a produsului intern brut în perioada 1 față de perioada
0
Acest coeficient poate fi:
 K > 1, reprezintă un raport supraunitar, veniturile publice se modifică mai
repede în raport cu modificarea PIB -ului;
 K = 1, veniturile publice se modifică în același ritm cu PIB -ul;
 K < 1, reprezintă un raport subunitar, veniturile publice se modifică într -un
mod inferior față de modificarea PIB -ului. Creș terea PIB -ului poate reprezenta
un mod scăzut de procurare a resurselor publice sau chiar evaziune fiscal.

VII. Elasticitatea veniturilor publice în raport cu PIB :
𝑒= ∆𝑉𝑝1/0
𝑉𝑝0
∆𝑃𝐼𝐵 1/0
𝑃𝐼𝐵 0= 𝑉𝑝1−𝑉𝑝0
𝑉𝑝0
𝑃𝐼𝐵 1− 𝑃𝐼𝐵 0
𝑃𝐼𝐵 0

∆𝑉𝑝1/0 = modificarea veniturilor publice în perioada 1 față de perioada 0
𝑉𝑝0 = veniturile publice în perioada 0
∆𝑃𝐼𝐵 1/0 = modificarea PIB -ului în perioada 1 față de perioada 0
𝑃𝐼𝐵 0 = produsul intern brut în perioada 0
Elasticitatea poate fi:
 e > 1, elasticitatea supraunitară reprezint ă creșterea ponderii veniturilor publice
în PIB;
 e = 1, elasticitatea unitară arată menținerea în timp a ponderii veniturilor
publice în PIB;
 e < 1 , elasticitatea subunitară reprezintă restrângerea ponderii veniturilor
publice în PIB.

14

Capitolul II. Cheltuielile publice

În capitolul II voi descrie cheltuielile publice și modul în care sunt repartizate
resursele financiare pe diverse destinații stabilite de stat. Banii alocați acestor
cheltuieli sunt sumele adunate de la populație, persoane fizici și juridice dar pot
proveni și din fonduri europene sau alte donații. Acestea au un scop important, acela
de a satisface nevoile locuitorilor și de a crea un mediu de viață adecvat .
Cheltuielile publice exprimă relații economico -sociale în formă bănească care
se manifestă între stat, pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu
ocazia r epartizării și utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii
funcțiilor acestuia.11

2.1. Conținutul și factorii care influențează cheltuielile publice

Cheltuielile publice concretizează cea de -a doua fază a funcției de repartiție a
finanțelor publice, și anume aceea a repartizării resurselor financiare publice pe
diverse destinații.12
Fig. 3 . Procesul redistribuirii PIB prin intermediul finațelor publice – faza 213

11 Maria -Andrada Georgescu, Administrarea finanțelor publice și a bugetului Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Pro Universitaria, București, Anul 2009, pag.75
12 Radu Titus Marinescu, FINANȚE PUBLICE -modele de analiză și studii de caz -, Editura Economică, București, Anul
2009, pag.71
13 Diana Marieta Mihaiu, Eficiența economică a cheltuielilor publice , Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu
2013, pag.17

15
Cheltuielile publice se realizează prin plăți săvârșite de stat și instituțiile sale
din diverse re surse cum ar fi: amenzi, confiscări, donații sau fonduri speciale. Aceste
cheltuieli se fac pentru achiziții de bunuri, prestări de servicii, plata datoriilor și a
dobânzilor dar și pentru plata salariilor în sco pul îndeplinirii politicii statului.
Conținutul economic al cheltuielilor publice este în raport cu destinația
acestora, așadar cheltuielile prezintă în primul rând un consum definitiv de produs
intern brut care semnifică plățile instituțiilor publice iar în al doilea rând o avansare de
produs intern brut care semnifică participarea statului la finanțarea formării brute de
capital. Conform acestui conținut economic și al modului în care cheltuielile
infuențează mediul social, economic și ecologic ele se gru pează astfel: cheltuielile
administrației centrale, asigurărilor sociale, administrației locale, protecției sociale ,
din fonduri speciale și pentru organismele internaționale.
Cheltuielile publice la nivelul unui stat îndeplinesc următoarele roluri:
 influențează cererea agregată la nivel național;
 stabilizarea și relansarea economică în perioadele de criză dar și dezvoltare
economică;
 asigură accesul necondiționat al populației la bunuri și sercivii publice;
 asigură bunăstarea socială, a unui trai mai decent pentru toți membrii societăți.
Creșterea cheltuielilor publice este determinată de o serie de factori, aceștia
fiind:
 Factori demografici referitori la creșterea populației, la structura pe vârste și pe
categorii profesionale;
 Factori economici, care se referă la dezvoltarea și modernizarea economiei;
 Factori sociali, care se referă la ajutoarele pe care statul le suportă;
 Urbanizarea, care determină creșterea cheltuielilor publice prin susținerea
programelor de introducere a utilităților;
 Factor i militari, în caz de război cheltuielile publice cresc în vederea susținerii
armatei;
 Factori istorici, care sunt în relație direct cu evenimentele din exercițiile
bugetare anterioare;
 Factori politici, referitori la creșterea considerabilă a complexități i statului
contemporan.

16
2.2. Clasificarea cheltuielilor publice

Un element esențial în elaborarea bugetului și a politicii bugetare îl constituie
clasificarea și prezentarea cheltuielilor în buget. În literatura și practica financiară și
statistică a statelor și organismelor internaționale se folosesc următoarele tipuri de
clasificații:14
1. Clasificarea administativă realizată pe baza criteriului instituțiilor prin care se
efectuează cheltuielile:
 Cheltuieli ale ministerelor;
 Cheltuieli ale departamentelo r;
 Cheltuieli ale instituțiilor publice autonome;
 Cheltuieli ale unităților administrativ -teritoriale, etc.

2. Clasificarea economică, bazată pe destinația cheltuielilor:
 Cheltuieli curente sau de funcționare: cheltuieli cu personalul, cheltuieli
materiale, cheltuieli cu serviciile, cheltuieli de transfer, cheltuieli cu
dobânziile;
 Cheltuieli de capital dau de investiții: cheltuieli privind construirea unor noi
întreprinderi cum ar fi școlile sau spitalele;
 Cheltuieli cu bunurile și serviciile: cheltuieli privind achiziția de bunuri (
echipamente, mobilier, aparatură ) și privind prestăriile de servicii;
 Cheltuieli de transfer: tranferul de bani de la buget către persoane juridice,
persoane fizice sau unor bu gete ale administației locale.

3. Clasificarea funcțională , cheltuielile de tranferuri între nivelurile administrației
publice, cheltuieli privind datoria publică și/sau constituirea de rezerve. Acestea
au la bază criteriul domeniilor, ramurilor și sectoarel or de activitate ale
veniturilor publice împărțite pe destinațiile potrivite.

14 Maria -Andrada Georgescu, Adminis trarea finanțelor publice și a bugetului Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Pro Universitar ia, București, Anul 2009, pag.80

17
4. Clasificarea financiară realizată pe baza momentului de constituire, modului de
afectare și formei de manifestare a resurselor financiare publice:
 Cheltuieli definitive , sunt acele cheltuieli care se concretizează în momentul
final al distribuirii veniturilor, cu plăți la scadență. Pot fi cheltuieli curente
sau de capital ( salarii, burse, ajutoare sociale, etc. ) ;
 Cheltuieli temporare , sunt operațiuni de trezorerie și se repartizează în
conturi speciale de trezorerie. Acestea nu sunt expuse în bugetele publice,
ele fiind gestionate prin trezoreria publică ( avansuri către furnizori ) ;
 Cheltuieli virtuale sau posibile, sunt cheltuieli pe care statul se obligă să le
realizeze în unele condiții speciale ( garanțiile acordate pentru împrumuturi ).

5. Clasificarea după rolul cheltuielilor în procesul reproducției sociale:
 Cheltuieli reale sau negative care sunt un consum definitiv de produs intern
brut ( cheltuieli pentru dotare a armatei, pentru plata dobânzilor și
comisionelor, plata anuităților, etc. );
 Cheltuieli economice sau pozitive care sunt o avansare de produs intern
brut. Acestea sunt de regulă cheltuieli pentru investiții ( construirea,
dezvoltarea și modernizarea inst ituțiilor financiare ale statului, a drumurilor,
a podurilor, etc. ).

6. Clasificarea folosită de ONU realizată pe baza criteriilor următoare:
 Clasificarea funcțională ONU cuprinde: cheltuieli pentru servicii publice
generale, apărare, educație, sănătate, se curitate socială, religie, cultură,
acțiuni economice și alte cheltuieli;
 Clasificarea economică ONU cuprinde: cheltuieli care reprezintă un consum
final, cheltuieli cu dobânzile aferente datoriei publice, transferuri de capital
și alte transferuri, subven ții de exploatare, achiziția de terenuri și active
necorporale și cheltuieli pentru formarea brută de capital.
În România, gruparea cheltuielilor publice este reglementată prin clasificația
indicatorilor privind finanțele publice, elaborată de Ministerul F inanțelor Publice,
folosindu -se următoarele grupări:15 clasificarea economică, funcțională,
administrativă și după surse de finanțare.

15 Maria -Andrada Georgescu, Administrarea finanțelor publice și a bugetului Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Pro Universitaria, București, Anul 2009, pag.85

18

CHELTUIELI
TOTALE
CHELTUIELI
CURENTE
1. Cheltuieli de personal;
2. Bunuri și servicii;
3. Dobânzi;
4. Subvenții;
5. Fonduri de rezervă;
6. Transferuri între unități ale administrației publice;
7. Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;
8. Asistență socială;
9. Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile
aferente cadrului financiar 2014 -2020;
10. Cheltuieli aferente programelor cu finanțare
rambursabilă.
CHELTUIELI
DE CAPITAL
1. Active nefinanciare;
2. Active financiare.
OPERAȚIUNI
FINANCIARE
1. Împrumuturi;
2. Rambursări de credite.Fig. 4 . Clasificarea cheltuielilor publice în România conform Legii Bugetului de Stat
pe anul 201816

2.3. Principalele categorii de cheltuieli publice din România

Statul este cel care organizează modul în care societatea funcționează, cum sunt
gestionate toate resursele astfel încât toți cetățeni să aibă parte de securitate socială și
economică. În România cheltuielile publice, conform clasificării funcționale prin
Ordinul 1954/16.12.2005 , sunt împărține în 4 mari categorii.

16 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2018/Legeanr2_2018abugetuluidestat.pdf

19
A. Cheltuieli pentru servicii publice generale
În această categorie se regăsesc autoritățile executive și legislative, cercetarea
fundamentală și de d ezvoltare, alte servicii publice generale (programe de informare
și prezentare a imaginii României, fonduri de rezerve bugetare, asistență națională,
etc. ), tranzacții privind datoria publică și împrumuturi dar și transferuri între diferite
nivele ale adm inistrației. Acestea sunt finanțate din bugetul de stat, bugetele locale,
venituri proprii și din fonduri externe nerambursabile.

B. Cheltuieli pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
Aceste cheltuieli sunt repartizate unor instituții publice și organe ale puterii
legislative, executive, judecătorești și de ordine publică pentru a asigura funcționarea
în bune condiții și securitatea statului. Ele reprezintă un consum definitiv de resurse și
sunt neproductive, dar sunt esențiale. De asemenea sun t finanțate din bugetul de stat,
venituri proprii, fonduri externe, donații și din prestări de servicii.
Autoritățile publice generale în România :
 Organele puterii și administrației publice: instituția prezidențială, organele
puterii judecătorești, legisla tive centrale și local e, executive centrale și locale;
 Organele de ordine publică: poliția, jandarmeria, pompieri, securitatea
națională, servicii de informații, servicii speciale de pază și protecție.
Cheltuielile publice pentru apărare sunt folosite pent ru a întreține armata și la
participarea României la alianțe, blocuri militare sau conflicte armate. Deși necesare,
cheltuielile militare au efecte negative asupra dezvoltării economico -sociale a țărilor,
ele reclamând importante resurse materiale, financi are, umane, valutare etc., cu
repercursiuni negative ulterior și asupra nivelului de trai al populației.17

C. Cheltuieli social -culturale
Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezintă o componentă importantă a
politicii sociale a statelor și presupune folosirea pe scară largă a resurselor financiare
publice în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale populației, a calității vieții
fiecărui individ.18

17 Pavel Belean, Gabri ela Anghelache, Finanțele publice ale României Ediția a doua revizuită și adăugită, Editura
Economică, București, Anul 2005, pag.243
18 Iulian Văcărel, Gh. D. Bistriceanu, Florian Bercea, Gabriela Anghelache, Tatiana Moșteanu, Maria Bodnar și Florin
Georg escu, Finanțe Publice Ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogogică, Anul 2007, pag.185

20
Cheltuielile social -culturale sunt folosite pentru serviciile gratuite, cu plăți reduse
sau transfer uri cum ar fi: alocații, pensii și ajutoare. Acestea îndeplinesc 2 roluri
importante, unul economic care influențează și stimulează bunurile și serviciile social
culturale și unul social care se referă la educație, dezvoltare profesională, asistență
medica lă, protecție socială, evoluția dem ografică și sporirea culturii.
Sursele de finanțare ale acestei mari categorii sunt sursele publice sau private, interne
sau externe și provin din fonduri bugetare , contribuții, fonduri proprii, veniturile
populației, ve niturile realizate de instituții social -culturale, fonduri ale organizațiilor
non-profit și ajutoare financiare externe.
Organizarea cheltuielilor social -culturale în România:
 Cheltuieli pentru învățământ;
 Cheltuieli pentru sănătate;
 Cheltuieli pentru cultură, religie, activități sportive și de tineret;
 Cheltuieli pentru asigurări și asistență socială.
Cheltuielile pentru învățământ sunt foarte importante pentru orice stat deoarece
acestea reprezintă o mare investiție în timp și este un factor important al forței de
muncă. Ele sunt adresate finanțării învățământului preșcolar, primar, secundar,
postliceal, superior, special și universitar. În România cheltuielile pentru educație sunt
asigurate din bugetul de stat, bugete locale, credite externe și din ve niturile proprii ale
instituțiilor de învățământ.
Cheltuielile publice pentru sănătate sunt destinate întreținerii și funcționării
instituțiilor sanitare, precum și finanțării unor acțiuni de prevenire a îmbolnăvirilor,
evitare a accidentelor și de educați e sanitară.19 Sursele de finanțare a cheltuielilor
publice pentru sănătate în România sunt fondurile de asigurări, bugetul de stat, bugete
locale, fondul unic de asigurări de sănătate, resurse provenite de la organizații de
caritate, resurse externe ramburs abile și nerambursabile.
Cheltuielile pentru cultură, religie, activități sportive și de tineret sunt destinate
bibliotecilor publice, muzeelor, caselor de cultură, cultelor religioase, căminelor
culturale, complexe sportive naționale și revistelor cultura le iar acestea sunt
subordonate administrațiilor publice locale. Aceste cheltuieli sunt finanțate din
fonduri specifice la bugetul de stat, bugete locale, fonduri externe și din venituri
proprii ( vânzări de bilete, donații, reclamă, închirieri de săli, co tizații ).
Asistența socială este un mod de asigurare a protecției sociale pentru diverse
persoane care cer această protecție: șomeri, persoane cu dizabilități, copii și tineri.
Cheltuielile pentru asigurări și asistență socială sunt reprezentate de ajutoarele de

19 Tatiana Moșteanu, FINANȚE PUBLICE Note de curs și aplicații pentru seminar , Editura Universitar ă București, Anul
2005, pag. 121

21
șomaj, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații dar și de asigur area de cămine și
cantine pentru săraci, persoane cu dizabilități, emigranți, refugiați și pentru copii
abandonați. În România, cheltuielile publice privind asigurările sociale de stat vizează
pensiile de asigurări sociale de stat ( pentru limită de vârstă ) care dețin cea mai
ridicată pondere, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă din cauză de boală sau accident, ajutoare acordat e
pensionarilor etc. și sunt finanțate prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de
stat.20

D. Cheltuieli pentru acțiuni economice, servicii și dezvoltare publică, locuințe,
mediu și ape
Cheltuielile publice privind acțiunile economice sunt destinate finanțării regiilor
autonome sau societăților comerciale cu capital de stat, privat sau mixt, fermierilor și
altor mici întreprinzători, sau vizează acțiuni sau obiective importante pentru fiecare
țară.21 Statul român sprijină aceste cheltuieli prin metoda directă ( subvenții, investiții,
împrumuturi cu dobândă subvenționată, ajutoare financiare pentru finanțarea
informării/publicității și avansuri rambursabile ) și prin metoda indirectă ( avantaje
fiscale și garanții la împrumuturi ).
Cheltuielile publice p entru protecția mediului se referă la politica ecologică a
statului și se realizează pentru a menține mediul în condiții bune, să -l protejeze
împotriva efectelor negative produse de dezvoltarea economică. Principiul
funcționării acestei acțiuni este ”polua torul plătește” astfel statul intervine dar nu este
echitabil și rațional. Aceste cheltuieli sunt finanțate din fonduri ale bugetului, fonduri
speciale, credite și ajutoare de la organisme internaționale.
Cheltuielile publice pentru servicii și dezvoltare publică, locuințe și ape se referă la
cheltuielile privind dezvoltarea regională, dezvoltarea teritorială, construcția și
reabilitarea de locuințe, protecția apelor și amenajărilor hidrologice. În România
sistemul de locuințe de finanțează prin bugetul Ministerului Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului iar pentru alimentare cu ape și amenajări hidrologice prin
bugetul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor. Sursele de finanțare provin din
fonduri constituite la bugetul de stat și la bugetele locale, fonduri externe
rambursabile și nerambursabile, fonduri speciale și venituri proprii ale instituțiilor
care le administrează ( venituri din donații, taxe, chirii, amenzi, etc. ).

20 Gheorghe Matei, Raluca Drăcea, Marcel Drăcea și Narcis Mitu, Finanțe Publice – teorie, grile, aplicații, – Ediția a
III-a, Editura Sitech, Craiova, Anul 2007, pag.148
21 Radu Titus Marinescu, Finanțe publice modele de analiză și studii de caz, Editura Eco nomică, București, Anul 2009,
pag.153

22
2.4. Eficiența cheltuiel ilor publice

Odată cu trecerea timpului nevoile publice pretind tot mai multe bunuri și
servicii , de valori tot mai mari, în situația în care veniturile financiare ale societății nu
cresc la fel de repede precum nevoile statului, ceea ce constituie o defi ciență a
veniturilor. Acest aspect duce la creearea unor criterii prin care statul ierarhizează
nevoile sociale și ajută la diminuarea cheltuielilor publice și anume: prioritatea,
oportunitatea, eficiența cheltuielilor publice, calitatea serviciilor public e și nivelul
standardelor internaționale.
Eficiența cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport
determinat între eforturile financiare ( consumul de resurse financiare publice ) și
efectele comensurabile sau estimative obtenabile pe sea ma obiectivelor finanțate de
către stat.22 Aceasta reprezintă rezultatele obținute dintr -o activitate economico –
socială prin utilizarea resurselor materiale, umane și financiare. Există două tipuri de
raport al eficienței:
 Raport care urmărește maximizarea raportului:
𝐸𝑓= 𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑜𝑏ț𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒 ( 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 )
𝑀𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡𝑒 ( 𝑒𝑓𝑜𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 )
 Raport care urmărește minimizarea raportului:
𝐸𝑓= 𝑀𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡𝑒 ( 𝑒𝑓𝑜𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 )
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑜𝑏ț𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒 ( 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 )

Eficiența cheltuielilor publice se realizează prin următoarele condiții:
 Posibilitatea de a alege varianta care este cea mai puțin costisitoare, în raport cu
rezultatul final al serviciului public, prin care se vrea o creștere cantitativă;
 Maximizarea utilității la consumator prin modernizarea serviciului public;
 Puterea de previziune.
Eficiența urmărește împărțirea activității economice în două sectoare ( piață și non –
piață ), delimitarea sectorului piață în public și privat și modul de operare al sectorului
non-piață.

22 Tatiana Moșteanu, FINANȚE PUBLICE Note de curs și aplicații pentru seminar , Editura Universitar ă București, Anul
2005, pag. 89

23
2.5. Indicatori de analiză a nivelului, structurii și dinamicii cheltuiel ilor publice
2.5.1. Indicatori privind nivelul cheltuielilor public e
Nivelul cheltuielilor publice se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:
I. Volumul cheltuielilor publice, în expresie nominală și reală:
a. în expresie nominală:
𝐶𝑝𝑛= ∑𝐶𝑖𝑚
𝑖=1
𝐶𝑝𝑛 = cheltuielile publice în expresie nominală ( în prețuri curente )
𝑖= 1,𝑚̅̅̅̅̅̅ = numărul de grupe de cheltuieli
Ci = cheltuielile publice ale grupe i

b. în expresie reală :

𝐶𝑝𝑟= 𝐶𝑝𝑛
𝐼𝑝

𝐶𝑝𝑟 = cheltuielile publice în expresie reală ( în prețuri constante )
Ip = indicele prețurilor

II. Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut, exprimă partea din
produsul intern brut realizat într -un an care se alocă pentru acoperirea nevoilor
colective ale societă ții. Indicatorul se determină întotdeauna în expresie
nominală.23

𝐶𝑝%𝑃𝐼𝐵= 𝐶𝑝𝑛
𝑃𝐼𝐵𝑛 ×100

𝑉𝑝%𝑃𝐼𝐵 = ponderea cheltuielilor publice în PIB
𝐶𝑝𝑛 = cheltuielile publice în expresie nominală ( în prețuri curente )

23 Maria -Andrada Georgescu, Administrarea finanțelor publice și a bugetului Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Pro Universitaria, București, Anul 2009, pag.82

24
𝑃𝐼𝐵𝑛 = produsul intern brut în expresie nominală ( în prețuri curente )

III. Volumul cheltuielilor publice medii pe locuitor, exprimă suma alocată fiecărui
locuitor în urma redistribuirii fondurilor publice pe destinații, conform politicii
financiare promovate de stat .24 Se calculează atât în monedă națională cât și în
monedă străină ( de exemplu euro sau dolari ) pentru a se putea realiza o
comparație între datele țărilor.

𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅ =𝐶𝑝𝑛
𝑁

𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = cheltuielile publice medii pe locuitor în monedă națională
𝐶𝑝𝑛 = cheltuielile publice în expresie nominală
N = numărul de locuitori

𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐𝐸𝑈𝑅𝑂= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅𝐶𝑝𝑛
𝑁 ×𝐶𝑆𝑉= 𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐̅̅̅̅̅̅̅̅
𝐶𝑆𝑉

𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐𝐸𝑈𝑅𝑂̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = cheltuielile publice medii pe locuitor în monedă străină ( euro )
CSV = cursul de schimb valutar

2.5.2. Indicatori privind structura cheltuielilor publice
Structura cheltuielilor publice exprimă modul de alocare a cheltuielilor publice în
funcție de importanța nevoilor sociale, stabilindu -se astfel în ce proporții au fost
orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective: sociale,
administrative, mil itare, economice etc.25

24 Tatiana Moșteanu, FINANȚE PUBLICE Note de curs și aplicații pentru seminar , Editura Universitar ă București, Anul
2005, pag. 59
25 Maria -Andrada Georgescu, Administrarea finanțel or publice și a bugetului Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Pro Universitar ia, București, Anul 2009, pag.94

25
𝑔𝑠𝐶𝑝𝑖= 𝐶𝑝𝑖
𝐶𝑝𝑡 ×100

𝑔𝑠𝐶𝑝𝑖 = greutatea specifică ( pon derea ) a categoriei de cheltuieli în totalul
cheltuielilor publice
𝐶𝑝𝑖 = cheltuielile publice ale categoriei i
𝐶𝑝𝑡 = cheltuielile publice totale

2.5.3. Indicatori privind dinamica cheltuielilor publice
Dinamica cheltuielilor publice se realizează cu ajutorul indicatorilor următori:
I. Modificarea nominală a cheltuielilor publice, absolută și relativă:
a. în mărime absolută ( u.m. ):
∆𝐶𝑝𝑛=𝐶𝑝1𝑛− 𝐶𝑝0𝑛

∆𝐶𝑝𝑛 = modificarea în mărime absolută a cheltuielilor publice exprimate în prețuri
curente în perioada 1 față de perioada 0
𝐶𝑝1𝑛 = cheltuielile publice nominale în perioada 1
𝐶𝑝0𝑛 = cheltuielile publice nominale în perioada 0

b. în mărime relativă ( % ) :
%∆𝐶𝑝𝑛= 𝐶𝑝1𝑛−𝐶𝑝0𝑛
𝐶𝑝0𝑛 ×100 = ∆𝐶𝑝𝑛
𝐶𝑝0𝑛 ×100

%∆𝐶𝑝𝑛 = modif icarea procentuală a cheltuielilor publice exprimate în prețuri curente
în perioada 1 față de perioada 0

26
II. Modificarea reală a cheltuielilor publice, absolută și relativă:
a. în mărime absolută ( u.m. ), exprimă suma cu care se modifică volumul
cheltuielilor publice exprimate în prețurile constante ale unei perioade de
bază. Surprinde, totodată, influența determinată de modificarea prețurilor
( crize monetare, deprecierea moned ei, inflație etc. ). 26
∆𝐶𝑝𝑟=𝐶𝑝1𝑟− 𝐶𝑝0𝑟

∆𝐶𝑝𝑟 = modificar ea în mărime reală a cheltuielilor publice exprimate în prețuri
constante în perioada 1 față de perioada 0
𝐶𝑝1𝑟 = cheltuielile publice reale în perioada 1
𝐶𝑝0𝑟 = cheltuielile publice reale în perioada 0

b. în mărime relativă ( % ):
%∆𝐶𝑝𝑟= 𝐶𝑝1𝑟−𝐶𝑝0𝑟
𝐶𝑝0𝑟 ×100 = ∆𝐶𝑝𝑟
𝐶𝑝0𝑟 ×100

%∆𝐶𝑝𝑟 = modif icarea procentuală a cheltuielilor publice exprimate în prețuri
constante în perioada 1 față de perioada 0

III. Modificarea pond erii cheltuielilor publice în PIB:
%∆𝐶𝑝𝑃𝐼𝐵= %𝐶𝑝𝑃𝐼𝐵 1− %𝐶𝑝𝑃𝐼𝐵 0= (𝐶𝑝1
𝑃𝐼𝐵 1− 𝐶𝑝0
𝑃𝐼𝐵 0) ×100

%∆𝐶𝑝𝑃𝐼𝐵 = mo dificarea proporției cheltuielilor din PIB
%𝐶𝑝𝑃𝐼𝐵 1 = proporția cheltuielilor din PIB în perioada 1
%𝐶𝑝𝑃𝐼𝐵 0 = propor ția cheltuielilor din PIB în perioada 0

26 Maria -Andrada Georgescu, Administrarea finanțelor publi ce și a bugetului Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Pro Universitari a, București, Anul 2009, pag.95

27

IV. Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor :

∆𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅=𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐1̅̅̅̅̅̅̅̅̅− 𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐0̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = 𝐶𝑝1
𝑁1− 𝐶𝑝0
𝑁0

∆𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = modificarea g radului de alocare a cheltuielilor publice medii pe cap de
locuitor
𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐1̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = cheltuielile publice medii pe locuitor în perioada 1
𝐶𝑝/𝑙𝑜𝑐0̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = cheltuielile publice medii pe locuitor în perioada 0

V. Modificarea structurii cheltuielilor publice :
∆𝑔𝑠𝐶𝑝𝑖= 𝑔𝑠𝐶𝑝𝑖1− 𝑔𝑠𝐶𝑝𝑖0= (𝐶𝑝𝑖1
𝐶𝑝𝑡1− 𝐶𝑝𝑖0
𝐶𝑝𝑡0) ×100

∆𝑔𝑠𝐶𝑝𝑖 = modificarea alocării cheltuielilor publice în funcție de importanța socială
𝑔𝑠𝐶𝑝𝑖1 = greutatea specifică ( ponde rea ) a categoriei de cheltuieli în totalul
cheltuielilor publice în perioada 1
𝑔𝑠𝐶𝑝𝑖0 = greutatea specifică ( pon derea ) a categoriei de cheltuieli în totalul
cheltuielilor publice în perioada 0

VI. Coeficientul de devansare dintre cheltuielile publice și PIB :
𝑘= 𝐼𝐶𝑝1/0
𝐼𝑃𝐼𝐵1/0= 𝐶𝑝1
𝐶𝑝0 ×100
𝑃𝐼𝐵 1
𝑃𝐼𝐵 0 ×100

28
𝐼𝐶𝑝1/0 = indi cele de modificare a cheltuielilor publice în perioada 1 față de perioada 0
𝐼𝑃𝐼𝐵1/0 = indicele de modificare a produsului intern brut în perioada 1 față de perioada
0
Acest coeficient poate fi:
 K > 1, reprezintă u n raport supraunitar, cheltuielile publice se modifică mai
repede în raport cu modificarea PIB -ului;
 K = 1, cheltuielile publice se modifică în același ritm cu PIB -ul;
 K < 1, reprezintă un raport subunitar, cheltuielile publice se modifică într -un
mod inferior față de modificarea PIB -ului.

VII. Elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB :
𝑒= ∆𝐶𝑝1/0
𝐶𝑝0
∆𝑃𝐼𝐵 1/0
𝑃𝐼𝐵 0= 𝐶𝑝1−𝐶𝑝0
𝐶𝑝0
𝑃𝐼𝐵 1− 𝑃𝐼𝐵 0
𝑃𝐼𝐵 0

∆𝐶𝑝1/0 = modificarea cheltuielilor publice în perioada 1 față de perioada 0
𝐶𝑝0 = cheltuielile publice în perioada 0
∆𝑃𝐼𝐵 1/0 = modificarea PIB -ului în perioada 1 față de perioada 0
𝑃𝐼𝐵 0 = produsul intern brut în perioada 0
Elasticitatea poate fi:
 e > 1, cheltuielile publice sunt elastic față de PIB. Există o mare tendință de
utilizare a PIB -ului pentru finanțarea cheltuielilor publice;
 e < 1, cheltuielile publice sunt inelastice față de PIB. Există o tendință restrânsă
de utilizare a cheltuielilor publice în PIB.

29
Capitolul III. Studiu de caz
3.1. Analiza evolutiei veniturilor si chelt ( pe baza bugetelor, grafice, tabele,
analize, observatii )
3.2. Analiza pe baza indicatorilor de nivel, structura si dinamica
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

ANEXE