Lect. univ. dr. Daniel Burtic [627854]

MACROECONOMIE
Piața Monetară
Cursul nr. 11
Lect. univ. dr. Daniel Burtic

O să vorbim despre…
Ce este pia ța monetară
Structurile masei monetare
Cererea șioferta demoned ă
Dobânda
Politici monetare

CE SUNT BANII?
“Omarfă specială , separată spontan din lumea celorlalte
mărfuri , înurma dezvoltării îndelungate a producției și
schimbului de mărfuri care îndeplinește funcția de
echivalent general al tuturor celorlalte mărfuri șide
instrument general al schimbului , datorită proprietăților sale
deosebite „(Dictionarul de Economi ePolitică )

CE SUNT BANII?
„Un instrument social, o formă particulară imediat
mobilizabilă a avuției sociale o întruchipare
transmisibilă șiomnivalentă a puterii de cumpărare
care conferă deținătorului o parte din produsul
social al țăriiemitente „(Costin Kirițescu )

CE SUNT BANII?
“rezultatul acțiunii legilor economice ale producției
de mărfuri , apărut spontan peo anumită treaptă a
dezvoltării societății ca o consecință a anumitor
relații de producție istoricește determinate“
(Karl Marx )

ISTORICUL MONEDELOR ROM ÂNEȘTI
Primele monede au ap ărut pe teritoriul țării noastre în cetatea Histria,
aduse de coloni știi greci. Pentru a se elimina procesul de c ântărire, pe o
anumit ăcantitate de metal era imprimat un semn (efigie) pentru
valoarea monedei. Atunci a fost confec ționat ăprima moned ădin bronz,
cu emblema cet ății.
Au ap ărut apoi dinarii , monede romane din argint. Dup ăretragerea
trupelor romane, monedele care au ajuns pe teritoriul țării au venit de la
alți vecini.
Prima moned ăromâneasc ăse numea ducat și avea ca diviziune banii,
un ducat av ând ca echivalent un ban și jum ătate, confec ționat ădin
argint.
În Moldova, apare grosul , tot din argint, inspirat dintr -o moned ăpolonez ă.
Primul leu rom ânesc era imaginar, neav ând o m ăsurăa valorii m ărfurilor și
o unitate de calcul, astfel pia ța rom âneasc ăfiind invadat ăde monede
străine.

ISTORICUL MONEDELOR ROM ÂNEȘTI
În anul 183 1,regulamentele din acea vreme stabileau ca etalon
pentru monedele rom ânești ducatul, adic ătalerul olandez de la care
se va trage și denumirea monedei na ționale: leu.
Moneda respectiv ăavea imprimat un leu în dou ăpicioare și era
confec ționat din aur, un leu de aur avea echivalentul a 40 de parale
de argint.
Dupăieșirea din folosire a talerilor denumirea de leu a fost p ăstrată
ca termen pentru bani.
Cu mulțianiîn urmă, sistemul monetar s-a bazat peetalonul aur.
Prinlege era stabilit conținutul în aural unit ății monetare .
În anul 1867, se pun bazele primului sistem monetar rom ânesc.
Acesta era bazat pe aur și pe argint. Se trece la diviziunea
leului într-o sut ăde bani.
Monedele rom ânești au ap ărut efectiv dup ă1877.

CARE SUNT FUNCTIILE BANILOR?
•Funcția de etalon a valorii
•Funcția de instrument unic de realizare a
tranzacțiilor încadrul unei economii
•Funcția de tezaurizare
•Funcția de plată (banii permit stingerea oricărei
obligații pecuniare între diferiții participanți la
procesul economic )
•Exprimarea înbani a valorii bunurilor și
serviciilor se face prinintermediul prețului .

Componentele masei monetare înfuncție
de forma de existență
numerar
-monedă metalică
-monedă de hartie
monedă de cont (monedă scripturală ).

Este piața alcărei obiect îlformează
tranzacțiile demoned ăsubtoate formele
ei,împreună cu mecanismele de
confruntare între solicitanții șiofertanții de
monedă înfuncție deprețul acestei mărfi .
Piața monetară este specializată în
plasarea șiatragerea de fonduri pe
termen scurt ,inclusiv acordarea sau
obținerea decreditePiața monetară

Banii reprezintă unactiv special care, în
baza unei convenții general -acceptate ,
este folosit camijloc deintermediere a
schimbului șide măsurare aactivității
economice .
„Banii” sunt denumirea generică pentru
toate felurile demonedă șisemne ale
valorii .Piața monetară

Activul curoldebani are două trăsături
definitorii :
este general -acceptat înorice tranzacție șide
toțiparticipanții într-unspațiu economic șitimp
istoric ;
areolichiditate perfectă șicostdetranzacție
nulsaufoarte redus
Lichiditatea bancară reprezintă mijloacele
deplată pecare obancă lepoate utiliza
imediat pentru aonora unangajament
financiar .Piața monetară

Piața monetară este opiață specială
care arerolul deacompensa excedentul
cudeficitul demonedă existent ladiferiți
agenți economici șidearegla cantitatea
demonedă îneconomie încondițiile unui
preț specific –rata dobânzii .Piața monetară

Înfăptuirea înpractică a conținutului
pieței monetare reprezintă o activitate cu
caracter lucrativ , comercial , realizată de
agenți economici specializați care
concentrează cererea șioferta de
monedă provenite de la agenții
economici primari .
Agenți iintermediari sunt băncile șialte
instituții financiare asimilate lor.Piața monetară

Băncile aufost create cumult timp înurmă,
îndeplinind laînceput rolul deapăstra valorile
mobiliare depuse declienții lorșideaefectua
plăți solicitate deaceștia .
Treptat, activitatea băncilor s-aamplificat șis-a
diversificat, prin apariția instituțiilor financiare șia
societăților deasigurări, care funcționează în
perioada contemporană caunagent economic
monetar -financiar important, intermediind în
mod specializat activitatea celorlalți agenți și
gestionând pârghiile monetar -financiare, în
acord cu interesele economice
corespunzătoare .Piața monetară

Băncile îndeplinesc atât funcțiile clasice, cât și funcții
moderne. Funcțiile clasice pot fi grupate în două clase:
active și pasive.
Funcțiile active constau îndeosebi în acordarea
de credite persoanelor fizice și juridice, care
dovedesc bonitate financiară (capacitatea de a
rambursa creditele și dobânzile aferente).
Funcțiile pasive constau, în principal, în activități
de mobilizare și păstrare a disponibilităților
monetare temporare din economie.
Funcțiile moderne (noi) se referă, mai ales, la
operațiuni macroeconomice cum ar fi coordonarea
încasărilor și plăților din economia națională. Piața monetară

Băncile îneconomia cupiață concurențială
potfi:bănci deemisiune șibănci comerciale
Băncile deemisiune sunt băncile naționale
sau băncile centrale care sunt, deregulă,
instituții ce realizează funcții la nivel
macroeconomic, cum arfiemisiunea și
reglarea masei monetare
Într-oțară există osingură bancă de
emisiune, denumită bancă centrală, bancă
națională, bancă deprimă importanță sau
banca băncilor .Piața monetară

elaborarea și aplicarea politicii
monetare și a politicii de curs de
schimb;
autorizarea, reglementarea și
supravegherea prudențială a instituțiilor
de credit, emiterea bancnotelor și a
monedelor ca mijloace legale de plată
pe teritoriul României;
stabilirea regimului valutar și
supravegherea respectării acestuia ;Funcțiile principale ale băncii centrale sunt:

administrarea rezervelor internaționale
ale României.
oferirea de servicii specifice băncilor
comerciale, ea ac ționând ca și o
bancă a bancherilor în care sunt
depozitate o mare parte a rezervelor
băncilor comerciale
oferirea de servicii specifice Guvernului,
la nevoie pe termen scurt p utând
acorda împrumuturi acestuiaFuncțiile principale ale băncii centrale sunt:

Băncile comerciale sunt instituții cu
caracter lucrativ, specializate, care pun la
dispoziția agenților economici, bani –
capital, pe baza resurselor monetare
atrase, precum șiacapitalului propriu .
Ele dețin majoritatea conturilor din
economie șitoate conturile agenților
economici .Băncile comerciale

Băncile comerciale pot figrupate în:
bănci comerciale de depozit șibănci
ipotecare .
Băncile comerciale de depozit sunt
acelea care îșiasigură resursele monetare
depepiața monetară, prin depunerile pe
termen scurt efectuate declienții lor.
Băncile ipotecare sunt acelea care își
asigură resursele monetare pe calea
emiterii detitluri șiobligațiuni ipotecare .Băncile comerciale

Îneconomia cupiață concurențială, pe
lângă bănci funcționează pe piața
monetară șialte instituții cum sunt:
cooperativele decredit ;
fondurile depensii ;
societățile deasigurări șireasigurări ;
societățile deinvestiții .Alte instituții monetar -financiare

Masa monetară și structurile ei
Macroeconomie 23

Masa monetară reprezintă ansamblul
mijloacelor de plată și de circulație, respectiv
de lichiditate, existente la un moment dat în
cadrul unei economii
Masa monetara :
Ca stoc: totalitatea instrumentelor banesti de
care dispun agentii economici nonfinanciari
dintr -o economie nationala la un moment
dat
Caflux: masa medie de bani care
functioneaza intr-o anumita perioada de
timpMasa monetară și structurile ei

Obiectul pieței monetare este masa
monetară, șisecompune din:
a)disponibilități monetare propriu -zise (bani
cash, bani gheață, bani lichizi), care reprezintă
instrumente monetare culichiditate perfectă ;
b) disponibilități semimonetare ,care
reprezintă instrumente monetare ce pot fi
transformate înmonedă propriu -zisă sau pot
îndeplini funcțiile acesteia, dar nu au
lichiditate perfectă și acceptabilitate
generală .Masa monetară și structurile ei

Agregatul monetar reprezintă un indicator sau o mărime statistică,
drept componentă a masei monetare, cu autonomie relativă în
cadrul acesteia .Masa monetară și structurile ei
Agregatul monetar M1
Regrupează toate mijloacele deplată efective și
depunerile în conturi curente, deci toate
mijloacele bănești încirculație curentă .
Agregatul monetar M2
Este cel mai cuprinzător, incluzând în afară de M1 ansamblul
plasamentelor la termen în valoarea economisirii, posibil a fi
transformate în lichidități, într -o perioadă de timp.
Agregatul monetar M3
Include pe lângă M2 active cu diferite grade de lichiditate, în
structura cărora se află certificatele de depozit, bonurile de casă.

Tabel 1. Agregatele monetare *
INDICATORI31iulie 2018
(mil. lei)iul.2018/
iun. 2018
%iul.2018/
iul.2017
%
M1(masa monetară în
sens restrâns)219 000,9 0,7 12,1
Numerar încirculație 65550,8 0,8 9,5
Depozite overnight 153 450,2 0,7 13,3
M2(masa monetară
intermediară)359 935,2 -0,6 11,0
Depozite cu durata
inițială de până la doi
aniinclusiv140 934,3 -2,5 9,3
M3(masa monetară în
sens larg)360 069,7 -0,6 11,0

Dintre instrumentele pieței monetare
cele mai importante sunt:
a) Certificatele de trezorerie
b) Titlurile comerciale
c) Depozitele la termen,
d) Cecurile (acceptările bancare)
e) Certificatele de depozit
negociabileMasa monetară și structurile ei

Cererea sioferta de moneda
Macroeconomie 29

Cererea de monedă reprezintă acea cantitate
de monedă pe care toate categoriile de
persoane fizice și juridice o solicită într -o
anumită perioadă de timp
Cererea de monedă depinde, în primul rând,
de volumul total al schimburilor intermediate
efectiv, de monedă și de viteza de rotație a
acesteia. Cererea de moneda

Oferta de monedă exprimă punerea în
circulație de monedă nouă de către instituții
monetare specializate.
Oferta își manifestă existența atunci când
resursele monetare ies din depozitele băncii de
emisiune și ale altor instituții emitente și
încetează să existe atunci când resursele revin
în depozitele emitentului .Oferta de moneda

Cauzele care determină creșterea ofertei de
monedă:
sporirea cantității, în expresie valorică, a bunurilor
economice supuse vânzării;
acoperirea deficitului bugetului de stat pe calea
intervenției băncii centrale, la sesizarea Trezoreriei;
convertibilitatea monedelor străine în monedă
națională;
scăderea vitezei de rotație a banilor;
reținerea din circulație a unei cantități de monedă
de către anumiți agenți economici sau populație. Oferta de moneda

Băncile comerciale oferă monedă scripturală
prin acordarea de credite agen ților economici.
Băncile comerciale î și corelează opera țiunile cu
banca centrală.
Cre șterea ofertei de monedă duce la scăderea
ratei dobânzii și la cre șterea masei monetare
tranzac ționate pe pia ță.
Scăderea ofertei conduce la sporirea ratei
dobânzii și la diminuarea cantită ții de monedă.Oferta de moneda

Oferta de monedă influențează echilibrul pieței
monetare astfel: mărirea ofertei de monedă
determină diminuarea ratei dobânzii și sporirea
masei monetare tranzacționate pe piață;
cantitatea de monedă suplimentară nu poate
fi absorbită decât dacă se reduce rata
dobânzii, care, la rândul ei, duce la creșterea
cererii de monedă.Oferta de moneda

Dobânda în sens larg înseamnă venitul sau
remunerarea unui capital antrenat într -o
activitate economică oarecare, cu risc normal
în raport cu capitalul respectiv avansat. Dobanda

Dobânda se poate obține în următoarele
forme:
remunerare pentru orice împrumut bănesc
(credit) în condiții de garanție;
venit adus de o obligațiune sau orice altă
valoare mobiliară cu aceleași garanții;
venit obținut prin serviciul realizat cu orice
element de capital real pe orice piață
concurențială, când există un risc normal sau
când toți factorii de risc suplimentar au fost
deja plătiți cu prime speciale. Dobanda

Factorii care determină creșterea
ratei dobânzii, pe termen lung, sunt:
creșterea costurilor serviciilor, implicit a
serviciilor bancare;
emigrarea capitalurilor flotante și a
capitalurilor speculative;
mărirea înclinației spre investiții datorită
apariției de noi nevoi economice;
convulsiile sociale și conflagrațiile
militare Dobanda

Factorii care determină reducerea
ratei dobânzii, pe termen lung, sunt:
sporirea generală a economiilor;
diminuarea relativă a productivității
capitalului;
politicile antiinflaționiste;
creșterea gradului de autofinanțare a
întreprinderilor pe baza unei părți din
profitDob ânda

Politici monetare
Macroeconomie 39

Politica monetară poate fi definită ca ansamblul
de acțiuni exercitate de autoritățile monetare
(Banca Centrală, Trezoreria) asupra masei
monetare și asupra activelor financiare, înscopul
de a contribui , prinutilizarea tehnicilor și
instrumentelor monetare , la realizarea obiectivelor
economice fundamental e.Politici monetare

Ansamblul de reguli pe care Banca Centrală le impune
celorlalte bănci și instituții financiare care vizează
atingerea unor obiective generale ale țării, cum sunt:
stabilitatea, restructurarea, expansiunea .Politici monetare

Pe plan intern, rolul politicii monetare se
realizează prin reglarea cererii de monedă de
schimb și de plată.
Pe plan extern, politica monetară și mișcările
externe de capitaluri sunt de natură dublă,
politica poate să caute încurajarea intrărilor
sau ieșirilor de capitaluri pentru reechilibrarea
balanței de plăți și ea încearcă să găsească
modalitățile de a suporta presiunile valutare din
exterior, atunci cînd mișcările de capital se
derulează speculativPolitici monetare

Practica rezervelor obligatorii , s-a generalizat în
aproape toate țările dezvoltate. Variația
procentajelor rezervelor obligatorii este foarte
eficace, întrucât afectează imediat
multiplicatorul creditului. Această politică este
utilă mai ales în țările în care predomină
moneda scripturală.
Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt
reprezentate de disponibilități bănești ale
instituțiilor de credit, înlei șiînvalută , păstrate în
conturi deschise la Banca Centrală . Politici monetare

Facilitățile de refinanțare și de depozit sunt
instrumentele prin care băncile comerciale au
acces la resursele de finanțare ale băncii
centrale (refinanțare), respectiv au posibilitatea
de a plasa la banca centrală resursele bănești
disponibile (depozit).
Ratele dobânzilor la aceste facilități creează, de
regulă, coridorul dobânzilor pieței monetare
(rata dobânzii la creditele de refinanțare este
limita superioară a dobânzilor practicate în
sistem, iar rata dobânzii la depozitele constituite
este limita inferioară)Politici monetare

Politica monetară este una dintre cele mai
profesioniste politici economice. În
măsura în care aceasta a fost bine
fundamentată, politica monetară poate
antrena efecte multiple atât în economia
simbolică, cât și în cea reală
Politica monetară are caobiect
asigurarea cantitățiide monedă necesară
pentru realizarea creșterii economice șia
ocupării depline , urmărind stabilitatea
valorii monedei naționalePolitici monetare

Vă m ulțumesc !
Vă doresc Sărbători binecuvântate!
Lect. univ. dr. Daniel Burtic
Macroeconomie46