Lect. Univ. Dr. Cristina GELAN -OLARU [607007]

Lect. Univ. Dr. Cristina GELAN -OLARU

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Sfârșitul paleoliticului superior (cca.12.000 î.e.n)
♦ o bucată de grafit de formă oval prelungă scrijelită sub
forma a 4 șănțulețe paralele (7 cm lungime)
(Strachina – Dorohoi) = cel mai vechi obiect
care poartă o încercare de artă decorativă

♦ figurina de piatră de la Lapoș (Buzău)

♦ o pictură repestră în peștera Cuciulat (jud. Sălaj) – un cal și o
felină – redate în mișcare
– o surprinzătoare înțelegre a formelor și proporțiilor în
plan bidimensional
– fără nici o intenție de sugerare a volumelor
– pictată într -o singură culoare: roșu – cărămiziu

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Perioada epipaleolitică – artă decorativă
Sfârșitul paleoliticului inferior și începutul mezoliticului
(mileniul X – VIII î.e.n.)
♦ primele obiecte (de os și corn) cu decor geometric abstract,
fie crestat, fie incizat (1966 – zona Cazane – Porțile de Fier, în
așezările de la Cuina Turcului (com. Dubova), Schela Cladovei, Ostrovul Banului (jud. Mehedinți)
– un decor simplu din linii incizate aplicate pe
obiecte de uz casnic, arme, podoabe
– unele imagini par a fi figurative (un pește, un om)

I. INTRODUCERE ÎN ISTORIA ARTEI ROMÂNEȘTI

q

I. INTRODUCERE ÎN ISTORIA ARTEI ROMÂNEȘTI

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Falangă de cal decorată de la Cuina Turcului

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Perioada neolitică (epoca pietrei șlefuite – 6000 î.e.n.)
-începe să se practice agricultura și creșterea vitelor
-se trece la prelucrarea pietrei prin șlefuire
-apariția țesutului și olăritului; diverse forme și destinații ale
obiectelor de ceramică
-statuete din lut – prin elementele de decor, incizate sau colorate,
oferă sugestii despre vestimentație
-accent pus pe abstract, pe geometrie, în contrast cu aspectul figurativ, naturalist din alte arii (V Europei) – abstragerea din
realitatea figurativă a unor scheme grafice cu rol de simboluri
-motive decorative cu semnificații de ordin magico -religios –
relații cu natura sub semnul unor credințe și practici magice
-Culturile Criș -Starčevo, Turdaș, Hamangia, Boian, Vădastra,
Gumelnița, Sălcuța, Cucuteni

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura Criș -Starčevo (mileniul VI î.e.n.)
-unelte din piatră șlefuită
-obiecte ceramice: vase, statuete de lut zoomorfe și antropomorfe
-ornamente geometrice simple, forme armonioase

Cultura Turdaș (mileniul V i.e.n.) – părți din Transilvania,
Banat și Nordul Olteniei
-statuete antropomorfe puternic stilizate (o rară forță expresivă)
-exemplare unice ca plasticitate a modelajului
-Ex: – statueta (bust) de la Rastu (jud. Dolj) – reducerea la esență a
realității
– grupul statuar dedicat maternității (comuniune se simțire,
duioșie, tandrețe)

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Statuetă -idol, Turdaș

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura Hamangia (mileniul IV î.e.n.) – Dobrogea
– exemplare excepționale de plastică mică reprezentând omul în
diferite forme și atitudini
– Ex: Gânditorul de la Cernavodă (o scenă de gen, reprezentare
schematică)

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura Boian (mileniul IV î.e.n.)
-centre de olărie în câmpia Dunării –> ceramică evoluată ca
repertoriu de forme și decor (cupe cu picior, fructiere)
–> la decorul incizat se adaugă exciziile executate după uscarea
parțială a vasului
♦ Faza Vidra
-apar vase cu decor colorat în mai multe registre cu motive
meandrice (Ex. chiupul descoperit in stațiunea Glina, lângă
București)
-statuete de lut sau os, folosite ca amulete (fenomenul de
steatopigie – fertilitatea) Ex. Zeița de la Vidra

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Zeița de la Vidra

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura Vădastra (mileniul IV î.e.n.) – Oltenia
– vas antropmorf stilizat cu un decor mendric și spiralic, realizat în
relief prin încrustare și incizare

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Vas-coșuleț, Cultura Vădastra

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura Gumelnița (mileniul III î.e.n) – Muntenia, Dobrogea,
S Moldovei, o zonă de peste Prut
– ceramică: pictarea vaselor cu pastă albă, roșie și cu grafit
– tehnica incizării și a împungerii

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura Sălcuța (mileniul III î.e.n) – Oltenia și Banat
-forme de manifestare artistică înrudite cu cele ale culturii
Gumelnița
– forme și procedee tehnice noi
Ex. Vas cu apuc ători zoomorfe . Cultura Să lcuța (Draganesti Olt. Muzeul
judetean Olt)

–

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Figurină antropomorfă șezândă .
Cultura Sălcuța.

Idol antropomorf în poziție șezândă .
Cultura Sălcuța

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Culturile Decea Mureșului și Petrești (mileniul III î.e.n) –
Transilvania
– măciucile din piatră cu patru lobi, depuse ca ofrande în morminte
-unelte de silex și de piatră având o mare răspândire lamele -cuțite
de silex, care apar obișnuit în morminte
-cuprul este folosit foarte frecvent, ceea ce dovedește că în acea
vreme a fost utilizat cuprul nativ local
-arama din care se fac unelte (securi cu două tăișuri, sule )

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura Cucuteni (mileniul IV î.e.n) – N – E Munteniei, s – E
Transilvaniei, Moldova, Ucraina – până la Nipru (Cucuteni –
Tripolie )
♦ Faza Protocucuteni
– împrumuturi din cultura Gumelnița și Petrești
– practica decorării policrome a ceramicii
– perfecționarea formei, simțul proporțiilor, rafinament al decorului
policrom
♦ – recipiente de provizii și prgătit hrana, vase -coșulețe, străchini,
căni, vase cu picior suport, ulcioare, rhytoane, chiupuri, cratere,
casete de diverse forme, vase “binoclu” formate din dou[ corpuri unite între ele, solnițe, polonice din argilă arsă (prin formă,
proporții și eleganță le anticipează pe cele grecești)

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Caracteristici:
-calitatea materialului, pregătirea pastei, priceperea depusă în faza
arderii
-măiestrie în finisarea suprafețelor și pictarea decorului
-utilizarea procedeului incizării, șănțuirilor și canelurilor
-decor geometric și meandric (linii sinuase, spirale, curbilinia, ovale combinate cu zigzaguri, romburi, hașuri)
-utilizarea legilor simetriei și alternanței
-procedeu tehnic inițial:
– motive pictate în roșu pe fond acoperit cu alb
– pictarea motivului și trecerea de la bicromie la tricromie
(alb, roșu, negru -ciocolatiu), într -o gamă variată de nuanțe
-benzi spiralice de tip triskelion și tetraskelion

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

benzi spiralice de tip triskelion și tetraskelion

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

confecționarea plasticii figurative, mici statuete de teracotă
(figurine feminine fusiforme, subțiri și foarte alungite,
schematizate excesiv și redate în poziții hieratice)
figurine mai puțin elansate, cu capul sumar modelat sau fără cap
și acuzând o hipertrofie a șoldurilor (fertilitatea), puternic
incizate – la Târpești (jud. Neamț), Drăgușeni (jud. Suceava),
Trușești (jud. Botoșani), Hăbăsești (jud. Iași)
Ex: Hora de la Frumușica (jud. Neamț) – un vas fructieră
antropomorfizat, alcătuit din patru figuri umne puternic stilizate
și sudate între ele printr -un bloc monolit, sugerând o horă)
figurine zoomorfe foarte stilizate inspirate din fauna domestică

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Hora de la Frumușica

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

1800 î.e.n. – în atelierele din Transilvania (Moigrad) erau
prelucrate aurul și arama
-metalurgia se practica pe bază de cupru și aur – presupuneadoar
operația de ciocănire și turnare = foarte rudimentară
-prelucrarea bronzului începe să devină o ocupație curentă în
Transilvania (unul dintre c.m. Importante centre metalurgice ale
Europei): seceri; topoare de bronz cu disc, bogat decorate și
folosite ca însemne ale puterii șefilor militari (Someșeni, Cluj),
spade de bronz (Apa, Cluj); pumnale de aur (tezaurul de la
Perșinari, Dîmbovița) – bogat ornamentate și gravate

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura / epoca bronzului (cca. 1800 î.e.n.)
– schimbul de produse ca urmare a apariției meșteșugurilor
– diferențierea socială conturată ca urmare aapariției democrației
militare
=> îmbogățire a semnificațiilor decorului
(poziția socială a modelului: veșmânt, podoabe
– când acoperă o statuetă)
Ex: statuetele cu “rochie clopot” din Cultura Gârla Mare -Cârna (Dolj)
-elemente noi în arhitectură : alături de bordei (așezare neolitică)
apar fortificațiile
Ex: Monteoru (Buzău) – ziduri de piatră, turnuri de strajă, acropolă
cu resturi de sanctuare

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Tezaure datând din epoca bronzului: brățări de aur, suple,
elegante, somptuoase; discuri falere gravate; aplice; pandative;
podoabe)
-Firiteaz (Bihor)
-Sacoșu mare (Timiș)
-Grăniceri (Arad)
-Săuceni (Bihor)
-Ostrovu Mare (Mehedinți)
-Sărăsău (Maramureș)
Ex: vasul de aur de la Biia

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Ceramica – tendință de elansare = mai zveltă , cu o linie de profil
mai unduioasă
(Culturile: Sighișoara -Wietenberg, Verbicioara, Monteoru, Otomani)
-căni înalte, zvelte, linii unduioase, suple, proporții alese
-străchini cu buza vălurată și răsfrântă
-decor caracterizat prin profunzime de motive geometrice,
meandrice, spiralice, aplicate prin incizie și excizie, prin împungere
și culoare

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura Gârla Mare -Cârna (Dolj)
[face parte din complexul culturilor de urne funerare, reprezentat în
România prin 3 necropole din S Olteniei: Balta Verde, Ostrovu Mare, Cîrna ]
– urne de incinerație de formă bitronconică
-statuete feminine de lut ars, cu accent pe vestimentație
-căni mici, cu corp sferic, turtit, cu elegante linii de profil, cu
căpăcele și toarte înalte, prevăzute uneori cu protome în formă de
pasăre

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura Gârla Mare -Cârna (Dolj)


II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Cultura / epoca fierului (cca. 1200 î.e.n.)
– abia din secolele VIII – VII î.e.n. joacă un rol determinant în
economie sau artă
– din neamul tracilor se desprind geto -dacii
– colonizarea grecească a țărmurilor dobrogene ale Pontului Euxin:
• 657 î.e.n. – coloniștii din Milet – orașul Histria
• secVI î.e.n – coloniștii din Heracleea Pontica – Callatis, Tomis
♦ în perioada Hallstatt – primează obiectele de ceramică
(tracii: culturile Babadag, Basarabi, Ferigile)
-secătuire a imaginației

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

♦ influență grecească:
– arhitectură diferențiată ca destinație, cu scop de apărare,
locuit, cult, cu teatre și temple (al Afroditei de la Histria),
prevăzute cu coloane, frize, reliefuri
– sculptură monumentală în ronde -bosse: statui ale zeilor,
cioplite în marmură
– sculptură funerară
– plastică mică din teracotă, înrudite cu statuetele din Tanagra
– vase de ceramică pictată
– produse meșteșugărești executate din metal: arme, scuturi,
obiecte de podoabă

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

secVI – V – influența sciților în răspândirea tehnologiei metalelor
– vestigii: oglinzi de bronz cu disc circular și mâner ornamentat
(Transilvania), săbii și pumnale de tip akinakes , săbii emblemă
ornamentate bogat prin gravare, vârfuri de baldachin de la carele
cu coviltir, aplice cruciforme, cazane de bronz cu toarte zoomorfe
(Iacobeni – Botoșani, Scorțaru – Brăila, Castelu – Constanța),
grupuri statutare de bronz de caracter apotropaic – Năeni
(Buzău): o zeitate călare pe o leoiacă)

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

-au fost descoperite o serie de tezaure care atestă că bronzarii,
argintarii, aurarii stăpâneau la un nivel înalt meșteșugul
confecționării vaselor de Au, Ag, al coifurilor și podoabelor
-aceste obiecte se aseamănă stilistic cu cele ale grecilor sau traco –
sciților
-reprezentări antropomorfe și zoomorfe (mistreț, cerb, căprioară,
păsări) apar nu numai ca decor pe obiectele de argint și aur, ci și
sub forma unor piese de plastică mică, din lut ars
Ex: colecția de statuete, redate în manieră naturalistă, de la
Cârlomănești (Buzău)
-piese cu rol figurativ – tezaurul de la Aghighiol (Tulcea) – sec IV
î.e.n. – probabil mormântul unei căpetenii (coiful de argint, parțial
aurit, 2 paftale, 2 cnemide, 2 pocale de Ag, câteva aplice)

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

-Tezaurul de la Aghighiol (Tulcea) – sec IV î.e.n.

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Tezaurele de la Băiceni (Iași), Poiana Coțofenești (Prahova) –
coiful de aur, Peretu (Teleorman), Poroina (Mehedinți) – bogat
inventar ceremonial
-iconografia obiectelor – cvasifantastică: vulturi, șerpi cu cap de
pasări, țapi cu mai mult de patru picioare; oameni în armuri
somptuoase oficiind scene de sacrificiu

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Rhyton din argint aurit de la Poroina

II. ARTA ÎN PREISTORIE PE TERITORIUL ROMÂNIEI