Lect. Univ. Dr. Cătălina Georgescu [624929]

0
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE

LUCRARE DE
DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Lect. Univ. Dr. Cătălina Georgescu

Absolvent: [anonimizat] – Sorin Marinescu

CRAIOVA
2018

1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE
MASTERAT: SECURITATE NA ȚIONALĂ ȘI
EURO – ATLANTICĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Institu ționalizare a cooper ării UE –
NATO Studiu de caz: implementarea
planului de securitate și apărare în
media interna țional ă (2016 – 2018)

Coordonator științific:
Lect. Univ. Dr. Cătălina Georgescu

Absolvent: [anonimizat] – Sorin Marinescu

CRAIOVA
2018

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………….. …………………………………………………………………………………… …………….. 3
CAPITOLUL I – Instituționalizarea cooperă rii UE – NATO ……………………………… …… 5
1.1. Prezentare Generală ……………………………… …..………………………… …… 5
1.2. Istoricul cooperării UE – NATO pre -summit Varșovia 2016 ………… ……………… 6
1.3. Summit -ul de la Varșovia 2016 ………… …… ……… ……………………..….…… 8
1.4 Perspective post -summit Varș ovia 2016 ………………… ……………………… …..…. 9
CAPITOLUL II – Cadru teoretic de analiză – Analiza de conț inut……… …………… ….……. 24
2.1. Prezentare Generală ……………… ……………………………………………… ….… 24
2.2. Conceptualizarea analizei de conț inut ………… …………………………………… 25
2.3 Structura ș i elemente ………… ..……… …… …………………………………… …….. 27
2.4 Analiza de conținut conceptuală (cantitativă) ………………… …………………… …… 30
CAPITOLUL III – Studiu de caz: Implementarea planului de securitate și apărare in media
internatională (2016 – 2018) …………………………………………………… ………….… ……. 35
3.1. Repere cronologile 2016 – 2018 ……………………………..…………………… …… 36
3.2. Presa internațională: Declarația comună UE -NATO, Varșovia, 2016 …….…..… .… 37
3.2.1 Analiză general ă ………… ……………………………… …………… ….….. 37
3.2.2 Articol de presă – Război teritorial în spatele acordului de pace UE -NATO,
Politico, 7 iulie 2016 …………..…………………………………………… …..….. 38
3.3 Presa internațională – Cooperarea după declarația comună UE – NATO în perioada 2016
– 2017 ……………………………………………………………………………… .……… 40
3.3.1 Analiză genera lă …………..….. ……………………………………… ….….. 40
3.3.2 Articol de presă – PESCO: UE deschide calea către uniunea de apărare,
Deutsche Welle, 13 Noiembrie 2017 …………..…… ……………………….… ….. 40
3.4 Presa internațională – Cooperarea EU – NATO în 2018 ……………………… ….…… 41
3.4.1 Perspectiva Pozitivă – Raportul Consiliulu i din 8 iulie 2018 ………… …..….. 41
3.4.2 Perspectiva Negativă – PESCO, SUA cooperarea UE – NATO ….…… …….. 42
CONCLUZII …………… ………………………………… ………………………………… …….. 44
BIBLIOGRAFIE …… ………. ………………………………………………………… ………… 47
ANEXE ……….………… …….. …………….. ……………………………………………… …….. 53

3
INTRO DUCERE

În prezenta lucrare ne propunem să obținem o imagine asupra parcurusului procesului de
instituționalizare a cooperării UE – NATO, concentrând -ne asupra intervalului 2016 – 2018, având
cu precădere obiective analitic e asupra evoluției procesului colaborativ dintre cele doua organizații.
Structural, vom realiza o primă analiză cu caracter narativ asupra procesului de
instituț ionalizare a cooperă rii UE – NATO , plecând de la premisele ce au dus la inițiere a lucrărilor
pentru Declarația co mună de la Varșovia din 2016, efectele acesteia și progresul post -summit. Vom
continua cu cadrul theoretic de analiză, anume analiza conținut, prezentând elementele teoretice ce
stau la baza analizei ulterioare. În cel de -al treilea capitol, vom trata stud iul de caz ce se concentrează
asupra implementării planului de securitate și apărare in media internatională (2016 – 2018) , realizând
o serie de analize asupra mediului de presă international din perioada 2016 – 2018, precum și o serie
de aricole de presă relevante pentru a sublinia anumite elemente de interpretare și redare media.
Importanța temei este subliniată de evoluția mediului de securitate din Europa începând cu
anul 2014, ce a generat un impuls pentru o cooperare eficientă și efectivă între NATO ș i UE.
Elementul de originalitate este dat de abordarea comparativă între capitole, prezentându -se
factual evoluția relației de cooperare dintre UE și NATO, în antiteză cu preluarea și percepția media
asupra evenimentelor, precum și transmiterea informațiil or în format calitativ și cantitativ către
public.
Eforturile de a consolida cooperarea UE – NATO au o istorie lungă, despre care putem spune
că a înregistrat progrese notabile in ultimii ani, dar care suferă de o serie de neajunsuri vizibile,
îmbrăcate astazi în oportunităț i. Problemele principale care împiedică o mai bună cooperare se învârt
în principal în jurul preocuparilor statelor membre față de eforturile duplicate , majori tatea statolor
membre EU fiind ș i membre NATO. Aceste preocupări au fost valabile în timpul unei perioade în
care bugete le de apărare erau destul de constrâ nse, precum și atunci când definirea de către UE a
propriei sale politici comune de securitate și apărare (PSAC) a generat de multe ori , mai mu lte
întrebări decât răspunsuri.
În ceea ce privește securitatea în Europa , relativ necontestată pentru primul deceniu al
secolului XXI, o astfel de cooperare ad -hoc a fost rec iproc avantajoasă. Evoluția rapidă a mediului
de securitate din Europa în cepând cu anul 2014, odată cu c onflictul din Ucraina, intervenția Rusiei
precum ș i anexarea Peninsulei Crimea de că tre aceștia, însă, inspiră un nou impuls pentru a genera o
cooperare eficientă și efectivă între NATO și U E. Câteva evoluții importante împing pe cele do uă

4
mari instituții să își revizuiască percepția asupra intereselor comune în materie de securitate și să
depună mai multe eforturi , pentru a găsi zone pentru o cooperare sinergică.
O serie de atacuri teroriste, valuri de migrație destabil izatoare precum și noile amenințări
hibride (de la amenințările cibernetice, interferențele politice, până la acțiunile Rusiei în relaț ie cu
conflictul din Ucraina ) au zguduit concepțiile NATO și UE asupra stabilității europene și au blurat
liniile interne și externe privind securitatea pe continent. Ca atare, o separare discretă a sarcinilor
dintre NATO , ca furnizor de apărare și descurajare împotriva amenințărilor externe și UE care oferă
un cadru pentru securitatea internă a statelor membre nu mai pare v iabilă în secolul XXI.
Ca atare, în 2016 am fost martori la inițiativele NATO și UE de a -și consolida cooperarea,
lansată prin semnarea Declarației Comune între cele două organizații la Summit -ul NATO de la
Varșovia din iulie a aceluiași an . UE și NATO au identificat șapte domenii în vederea reorientării
cooperării; de la combaterea amenințărilor hibride , la exerciții și operațiuni în vederea consolidării
capacității de apărare și securitate.
Obiectivul de a încuraja o cooperare sinergică între NATO și Uniu nea Europeană , este necesar
în mediul complex de securitate internațional de astăzi. Această cooperare ar trebui să aibă loc într –
un spirit de transparență și complementaritate reciprocă, respectând în același timp diferitele mandate
ale organizațiilor, autonomia decizi onală și integritatea instituțională. Această creștere a amenințărilor
asimetrice din Europa , aduce provocări majore de securitate pe termen scurt și pe termen lung a
ambelor organizații, de la destabilizarea hibridă a Rusiei până la terorism, la valuri de migrație
necontrolată dintr -un Orient Mijlociu și Africa de Nord din ce în ce mai dificil de controlat . Mai mult
ca niciodată în istoria celor două organizații, este necesară o cooperare integrată și eficientă în
domeniul securității pentru a face față acestor provocări de securitate internă și externă.
In această lucr are vom prezenta ș i analiza procesul cooperării UE – NATO odată Summit -ul
de la Varșovia din perspectiva procesului de instituționalizare a cooperăr ii, avâ nd o concentrare
asupra percepției ș i com unicării în media internațională î n perioada 2016 – 2018 . Vom discuta
rezultatele summitului de la Varșovia cu o revizuire a perspectivelor existente și a perspectivelor de
cooperare viitoare . Vom urmări, de asemenea , să analiză m pri n metode de cercet are calitativă , anume ,
analiza de conținut, fluxul media ș i a articolelor di n presa internațională, precum și comunicarea
directă a acestor două instituții prin instrumente specifice.

5
CAPITOLUL I
Instituț ionalizarea cooperă rii UE – NATO

1.1 Prezentare Generală
NATO și Uniunea Europeană (UE) cooperează în probleme de interes comun și colaborează
în gestionarea crizelor, dezvoltarea capacităților, apărarea cibernetică, consultări politice și în domenii
precum abordarea amenințărilor hibride, consolidarea capacităților și securitatea maritimă.
NATO și UE împărtășesc interesele strategice, iar Uniunea Europeană este un partener unic
și esențial pentru NATO. Cele două organizații dețin și o majoritate de membri (22), iar toți membrii
ambelor organizații împăr tășesc valori apropiate .
Declarația UE – NATO din 2002 , privind o politică europeană de securitate și apărare a definit
relația UE – NATO ca un parteneriat strategic. Ea a reafirmat că UE ar fi putut asigura accesul la
capacitățile de planificare ale NAT O pentru propriile sale operațiuni militare. Acest fapt a reiterat
principiile politice fundamentale ale parteneriatului strategic, inclusiv gestionarea comună în materie
de managementul situațiilor de criză ; o consultare reciprocă eficientă; egalitatea și r espectarea
autonomiei decizionale; respectarea intereselor statelor membre; respectarea principiilor Cartei
Organizației Națiunilor Unite și o dezvoltare coerentă, transparentă și consolidând reciproc cerințele
privind capacitățile militare.1
Începând cu anul 2003, acordurile "Berlin Plus" oferă o bază pentru cooperarea UE – NATO
în gestionarea crizelor în contextul operațiunilor conduse de UE care utilizează activele și capacitățile
colective ale NATO, inclusiv aranjamentele de comandă și asis tență în planificarea operațională. De
fapt, acordurile "Berlin Plus" permit NATO să sprijine operațiunile conduse de UE în care NATO nu
este angajată în ansamblu.2
Cooperarea strânsă dintre NATO și UE este un element important în elaborarea unei "abordări
cuprinzătoare" la nive l internațional a gestionării operațiunilor de criză, care necesită aplicarea
eficientă a mijloacelor militare și civile.

1 Website NATO , Relations with the European Union , 08 Mai. 2018, Sursa :
https://www.nato.int/cps/ua/natohq/topics_49217 , Accesat
la 5 Mai 2018
2 Tim Waugh , Berlin Plus agreement , NATO Consultation, Command and Control Agency (NC3A), Sursa :
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/do cuments/dv/berlinplus_/berlinplus_en.pdf , Accesat
la 5 Mai 2018

6

1.2 Istoricul cooperării UE – NATO pre-summit Varșovia 2016
Operațiunile si managementul situațiilor de criză reprezintă un domeniu -cheie al cooperării
UE – NATO , în special în Balcanii de Vest și Afganistan. În ultimii ani, cooperarea s -a extins la
securitatea maritimă, întrucât forțele navale NATO și UE au cooper at în misiunile anti -piraterie și în
criza migranților din Marea Egee.
În iulie 2003, UE și NATO au publicat o "abordare concertată pentru Balcanii de Vest". Ea
prezintă principalele domenii de cooperare și sublini ază viziunea și hotărârea comună pe care a mbele
organizații o împărtășesc pentru a aduce stabilitate regiunii.3
În 2003, Operațiunea Concordia condusă de UE a preluat responsabilitățile misiunii conduse
de NATO, Operațiunea Allied Harmony, în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Această
misiune , încheiată în decembrie 2003, a fost prima operațiune "Berlin Plus" în care activele NATO
au fost puse la dispoziția UE.4
În 2004, după încheierea Forței de Stabilizare condusă de NATO (SFOR) în Bosnia și
Herțegovina, UE a desfășurat Operațiunea EUFOR Alt hea, care funcționează în cadrul acordurilor
"Berlin Plus", bazându -se pe experiența de planificare a NATO și pe alte resurse și capacități ale
Alianței. Comandantul Suprem al Alianței NATO din Europa este comandantul operației Althea.
Sediul operației UE (OHQ) este situat la SHAPE.5
În Kosovo, trupele NATO de menținere a păcii KFOR au colaborat îndeaproape în acest
domeniu cu Misiunea UE de Supremație a Legii în Kosovo (EULEX).6 În Afganistan, actual a misiune
de sprijin susținută de NATO și predecesorul să u, Forța Internațională de Asistență pentru Securitate
(ISAF), au cooperat cu misiunea UE de sprijinire a supremației legii (EUPOL). De asemenea, UE a
finanțat proiecte civile în cadrul echipe lor de reconstrucție provincială (PRT) , conduse de o țară
membră a UE. Atât NATO, cât și UE au sprijinit misiunea Uniunii Africane în Darfur, Sudan, în
special în ceea ce privește rotația aeriană.7

3 Consiliul European , EU and NATO concerted approach for the Western Balkans , Brussels, 29 Iulie 2003, Sursa :
http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressdata/en/er/76840.pdf , Accesat
la 5 Mai 2018
4 "European Union – EEAS (European External Action Service ),. 18 August 2015 , Sursa: www.eeas.europ a.eu/ , Accesat
la 5 Mai 2018
5 BBC, EU troops prepare for Bosnia swap , 23 October 2004, Sursa : http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/3944191.stm ,
Accesat la 5 Mai 2018
6 Website Eulex, What is Eulex? 23 December 2014, Sursa : http://www.eulex -kosovo.eu/en/info/whatisEulex.php
7 European Union External Action, EU-NATO cooperation Factsheet , Bruxelles, 4 Iulie 2018, Sursa :
https://eeas.europa.eu/headquarters/headQuarters -homepage/28286/eu -nato-cooperation -factsheet_en , Accesat

7
Începând cu septembrie 2008, forțele navale NATO și UE sunt dispuse una lângă alta
(respectiv Ocean Shield și EUNAVFOR Ata lanta), împreună cu alți actori, în largul coastelor
Somaliei, pentru misiuni anti -piraterie.
În februarie 2016, miniștrii apărării din cadrul NATO au decis să asiste în vederea d iminuării
crizei refugiaților și migranților din Europa. NATO a desfășurat o forță maritimă în Marea Egee
pentru a efectua recunoașterea, monitorizarea și supravegherea trecerilor ilegale, sprijinind
autoritățile turce și elene , precum și agenția Frontex a UE .
Gama de subiecte discutate în cadrul consultărilor politice di ntre NATO și UE s -a extins
considerabil în ultimii, în special în ceea ce privește aspectele de securitate din spațiul european sau
din vecinătatea sa imediată. De la criza din Ucraina, ambele organizații au făcut schimb de opinii cu
privire la deciziile lor, în spe cial în ceea ce privește Rusia, pentru a se asigura că mesajele și acțiunile
lor se completează reciproc. De asemenea, consultările au vizat Balcanii de Vest, Libia și Orientul
Mijlociu.
Împreună cu operațiunile comune , dezvoltarea capacităților de apărare este un domeniu în
care cooperarea este esențială și unde există potențial de creștere.
Grupul de capacități UE – NATO a fost înființat în mai 2003 pentru a asigura coerența și
consolidarea reciprocă a eforturilor NATO și UE de dezvoltare a capabilitățilo r. Experții Agenției
Europene de Apărare (EDA) și NATO contribuie la activitatea Grupului de Capabilități, printre altele,
pentru a aborda neajunsurile comune ale capabilităților, cum ar fi combaterea dispozitivelor explozive
improvizate și sprijinul medic al. Statul asigură, de asemenea, transparența și complementaritatea
dintre activitatea NATO privind "Apărarea inteligentă" și inițiativa UE de punere în comun și
partajare.8
Atât NATO, cât și Uniunea Europeană se angajează să combată terorismul și prolifer area
armelor de distrugere în masă. Acestea au făcut schimb de informații cu privire la activitățile lor în
domeniul protecției populațiilor civile împotriva atacurilor chimice, biologice , radiologice și
nucleare . NATO și UE cooperează, de asemenea, în pla nificarea civilă de urgență, făcând schimb de
informaț ii cu privire la măsurile luate.
Există mai multe domenii noi de cooperare cu UE, în special amenințările hibride, securitatea
energetică și apărarea cibernetică. În acest context, personalul NATO și UE organizează consultări

la 5 Mai 2018
8 Website NATO, NATO and European Union: Complementarity and collaboration in capability development , 16 Iunie
2016, Sursa : http://www.act.nato.int/nato -and-european -union -complementarity -and-collaboration -in-capability –
development/ , Accesat la 5 Mai 2018

8
pentru a identifica domeniile specifice care ar putea spori cooperarea în aceste domenii. În februarie
2016, NATO și UE au încheiat o înțelegere tehnică privind apărarea cibernetică, care oferă un cadru
pentru schimbul de informații și schimbul de bune practici între echipele de răspuns în caz de urgență.9

1.3 Summit -ul de la Varșovia – Iulie 2016
Summit -ul NATO din 2016 din Varșovia a comunicat urgența instituirii unor inițiative
concrete pentru consolidarea parteneriatului UE – NATO . În acest se ns, Summit -ul de la Varșovia a
servit drept un moment critic în ceea ce privește găsirea mijloacelor pentru o cooperare inter –
organizatorică tangibilă și cu un raport sporit de eficientă. Oficialii UE și NATO au recunoscut că
comunitatea e uro-atlantică se confruntă cu provocări de securitate, care necesită o cooperar e mai
puternică între cele două organizații.
Comitetul s -a concentrat pe complexitatea din ce în ce mai mare a provocărilor cu care se
confruntă NATO din 2014, acordând atenție luptei hibride și instabilității în Orientul Mijlociu și
Africa de Nord , subliniâ ndu-se ca un atribut cheie al complexității provocărilor hibride, a terorismului
și a amenințărilor cibernetice , este capacitatea lor de a destabiliza securitatea internă și e xternă a
statelor.10 Răspunsul la provocările amenințărilor interne și externe de securitate testează NATO,
deoarece misiunea sa principală de apărare colectivă și descurajare este mai des gândită în contextul
provocărilor externe față de teritoriul și popu lațiile statolor sale membre.
Declarațiile de la Varșovia recunosc complexitatea mediului de securitate de astăzi în Europa.
Activitatea Rusiei in domeniul cibernetic și de propagandă împreună cu o situație extrem de volatilă
în Orientul Mijlociu au fost r ecunoscute ca amenințări imediate la adresa stabilității și unit ății atât a
NATO, cât și a UE.
În acest spirit, secretarul general al NATO, preșe dintele Consiliului European și Președintele
Comisiei Europene a semnat Declarația comună , reiterând necesitatea unei cooperări mai strânse
între NATO și UE și propunând măsuri specific, pentru a da un nou impuls și substanță parteneriatului
UE – NATO . Declarația comună pr ezintă șapte domenii în care se consolidează cooperarea, incluzând
ameni nțările hibride, operațiunile maritime, industria de apărare și cercetarea, securitatea cibernetică,
exercițiile și consolidarea capacităților.

9 Website NATO, NATO and the European Union enhance cyber defence cooperation , 10 Februarie 2016, Sursa :
https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_127836.htm , Accesat la 5 Mai 2018
10 Website NATO, Comunicat de presa Summit Varșovia , 09 Jul. 2016, Sursa :
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm , Accesat la 5 Mai 2018

9
Oficialii NATO și UE au identificat, de asemenea, un set comun de 42 de pro puneri, ca re
vizează unificarea eforturilor NATO și UE în domeniile de cooperare menționate anterior . Principalul
scop al acestor inițiative este de a asigura că NATO și UE au o viziune comună asupra amenințărilor
de securitate actuale și viitoare, că operează cu st rategii suplimentare și că depun eforturi pentru
unificarea răspunsurilor lor la provocările comune de securitate.11
Dezvoltarea comună a capabilităților, amenințările hibride, securitatea cibernetică și
provocările teroriste se manifestă ca principalele mo toare ale unei cooperări consolidate între NATO
și UE. Membrii NATO au fost de acord că alianța se confruntă cu o nouă combinație de amenințări,
care necesită o adaptare strategică suplimentară. În acest sens, NATO și UE deja colaborează în
aspecte -cheie p rivind capabilitățile cibernetice defensive, combaterea eforturilor de dezinformare
rusească și acțiunile de propagandă, precum și contraterorismul .

1.4 Perspective post -summit Varș ovia 2016
Viitorul dezvoltării comune a capacităților UE – NATO și-a mutat atenția politică și voința
pentru a se concentr a din ce în ce mai mult pe dezvoltarea comună a capabilităților celor două
organizaț ii.
Această nouă realitate este condusă de percepția obț inerii mai multor beneficii substanțiale ,
pe care le -ar oferi cooperarea în această arie, nu numai sub forma reducerii cheltuielilor pierdute
pentru duplicarea e forturilor concomitente aceloraș i obiective , ci și perspectiva accesului extins la o
serie de echipamente care ar fi probabil prea costisitoare pentru a construi și întreține pentru aproape
orice stat membru al fiecărei organizații. Potențialul de dezvoltare comună și de utilizare a unui
spectru complet de capabilități , este singura cale de urmat pentru sta tele membre NATO și UE într –
un mediu de securitat e modern , care pune probleme la nivel convențional și neconvențional.
Complementaritatea dintre NATO și UE este în interesul ambelor organizații, având în vedere,
în special, distincția din ce în ce mai neclara dintre securitatea internă și cea externă în epoca tacticilor
hibride, amenințările cibernetice și evoluția organizațiilor teroriste globale. Se înregistrează deja
progrese reale; programele și inițiativele în curs de desfășurare de la Summit -ul de la Varșovia se
desfășoară pe baza promisiunilor făcu te. Potrivit raportului de progres privind punerea în aplicare a
setului comun de propuneri (aprobat de NATO și Consiliul UE), atât NATO, cât și UE depun eforturi
pentru a găsi modalități de suprapunere benefică între procesul de planificare a apă rării NAT O și

11 Websiite NATO, Comunicat de presa Summit Varșovia , 09 Jul. 2016, Sursa :
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm , Accesat la 5 Mai 2018

10
capacitatea Planului de dezvoltare al capacitatilor UE . Există deja indicii că lucrurile se mișcă în
direcția cea bună, un bun exemplu fiind progresul în sectoarele de transport aerian și de alimentare
cu combustibil.12 În aceste condiț ii, se urmărește definirea unui cadru coerent pentru statele membre
NATO și UE de a planifica cerințele de apărare, cu o înțelegere a suprapunerii strategice a celor două
organizații. Ca atare, acest lucru ar necesita o viziune sinergică a amenințărilor la adresa securită ții și
ar conduce în cele din urmă la coordonarea capacităților partajate și a programelor de cercetare și
dezvoltare cu scopul de a dispune de mijloacele disponibile pentru combaterea acestor amenințări.
Ca si oportunități de cooperare, se pot identifica trei domenii principale pentru consolidarea
cooperării comune UE – NATO , privind dezvoltarea comună a capabilităților – percepția
amenințărilor, structurile de investiții în apărare și cadrele instituționale pentru comanda și controlul
comun al forțelor pe ntru exerciții și operațiuni. 13
Percepția amenințărilor : Având în vedere suprapunerea statelor membre și caracterul comun
al geografiei pe flancurile de est și de sud; NATO și UE se vă d nevoite să gasească o înțelegere
comună a ameninț ărilor actuale și viitoare. Strategia globală a UE (EUGS)14 clarifică faptul că există
o conve rgență, însă UE vede mult mai mult decât NATO. Cele mai acute și mai grave amenințări la
adresa securității cu care se confruntă ambele organizații sunt totuși în Europ a – odată cu apariția unei
Rusii revizioniste care se implică stategic de-a lungul flancului estic și se amestecă în securitatea
internă a statelor membre, folosind tactici hibride, precum și accentuarea crizei care înconjoară flancul
sudic, provocând conflicte civile și împingând valuri fără pr ecedent de refugiați în Europa. În cele
din urmă, convergența percepției asupra amenințărilor ar duce la o convergență paralelă a planurilor
de apărare ale statelor membre NATO și UE și, în consecință, a necesităților de apărare. Pentru a face
acest lucru, este necesară o mai bună coordonare între procesul de planifi care a apărării al NATO
(PNDP) cu politica comună de securitate și apărare (PSAC). Cadrele sinergice stabilite de PNDP și
PSAC ar putea schița un mediu comun de amenin țare, permițând astfel identificarea capacităților
adecvate , pentru a răspunde acestor amenințări. Pentru a se asigura că NATO și UE se adaptează la
mediul de securitate în schimbare, cadrul comun privind " percep ția asupra amenințărilor " ar putea

12 Francesca Bitondo și Paola Sart ori, NATO Defence Planning after the Warsaw Summit , Noiembrie 2016, Sursa : iai.it
13 Consiliul European, EU-NATO cooperation – Factsheet , Bruxelles, 4 Iulie 2018, Sursa :
https://eeas.europa.eu/headquarters/headQuarters -homepage/28286/eu -nato-cooperation -factsheet_en , Accesat la 5 Mai
2018
14 Website UE, The EU Global Strategy , Iunie 2016, Sursa : https://europa.eu/globalstrategy/en/global -strategy -foreign –
and-security-policy -european -union , Accesat la 19 Mai 2018

11
face obie ctul unei revizuiri anuale – ca și noua inițiativă a NATO în urma reuniunii din mai 2017 la
nivel înalt a șefilor de Stat și guvern de la Bruxelles.15
Structurile de investiții în domeniul apărării: Se estimează că lipsa cooperării în domeniul
apărării între statele membre ale UE costă de la 25 la 100 de miliarde de euro anual. În prezent,
aproximativ 80% din achiziții publice și peste 90% din proiectele de cercetare și tehnologie sunt
gestionate la nivel național. De asemenea, se estimează că achiziția echipamentului comun ar putea
permite economii de până la 30% din cheltuielile anuale de apărare.16
O condiție prealabilă , clară pentru dezvoltarea capacităților de apărare UE – NATO este
consolidarea și formularea mai bună a planurilor naționale de apărare . Întrucâ t statele membre ale
NATO și statelor membre ale UE caută sau încearcă să mențină capacități autonome, un efort
conce ntrat de organizare a bazei industriale europene de apărare va permite dezvoltarea unei piețe
industriale care să răspundă unui sp ectru mai larg de nevoi, să permită un standard de echipament
coerent și să garant eze securitatea aprovizionării.
Există deja fundamentele unui mecanism comun pentru cheltuielile și investițiile NATO și
UE în domeniul apărării; există eforturi pentru a con strui o cooperare mai strânsă între PNDP și Planul
de Dezvoltare a Capabilităților (CDP) al UE. CDP este supravegheată de Agenția Europeană de
Apărare și identifică nevoile viitoare de capacitate și prioritățile pentru acțiuni comune și face
recomandări sp ecifice pentru planificarea națională.17 Crearea Fondul european de apărare (FED) la
7 iunie 2017, va contribui la o cooperare mai strânsă între PNDP și CDP, deoarece noul fond
urmărește îmbunătățirea eficacității și eficienței cheltuielilor de apărare ale statelor membre ale UE.
FED are două componente principale, unul pentru a sprijini cercetarea și celălalt pentru a
promova dezvoltarea comună a capacităților. Până în 2020, Comisia dorește să aloce anual 500 de
milioane de euro cercetării în domeniul apărării – ceea ce ar face ca UE să fie al patrulea cel mai mare
finanțator al cercetării în domeniul apărării di n Europa, în spatele Marii Britanii, Franței și Germaniei.
Pentru a da startul proiectului, UE a alocat 25 de milioane de euro în 2017 și va aloca încă 90 de
milioan e de eu ro în următorii trei ani.18

15 Website NATO, Meeting of Heads of State and/or Government , 25 Mai 2017, Sursa :
https://www.nato.int/cps/en/natohq/events_143956.htm , Accesat la 19 Mai 2018
16 Munich Security Conference, Munich Security Report , 15 iunie 2017, Sursa : www.eventanizer.com/MSR/MSC2017
17 Website AEA , Capability Development Plan , Sursa :: https://www.eda.europa.eu/what -we-do/our -current –
priorities/strategies/Capabilities , Accesat la 19 Mai 2018
18 Agenția Europeană de Apărare , Raport anual 2017 , Sursa : https://eda.europa.eu/docs/default -source/eda -annual –
reports/eda -2017 -annual -report -final, Accesat la 19 Mai 2018

12
Concepția strategică a NATO datează din 201019 și ar putea folosi cu siguranță o revizuire ,
având în vedere evoluțiile din mediul european de securitate începând cu 2014. Cele cinci priorități
ale UE, așa cum sunt subliniate în Strategia globală a UE (EUGS)20, reprezintă mai mult orientări în
politica externă decât strategice . Ca atare, UE va tre bui să -și definească mai bine înțelegerea asupra
rezultatelor pe care dorește să le atingă și a modului în care va dedica resurse pentru a face acest lucru.
Aceasta va necesita consolidarea , în continuare , a înțelegerii de către statele membre a mediului
amenințării și a l rolului pe care UE ar dori să îl aibă în protejarea intereselor statelor membre care
sunt amenințate în acest mediu.
Începând cu anul 2019, UE va oferi 500 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea
comună a capabilităților, aceasta va dubla această sumă în anul următor. Comisia ia act de un program
mai amplu care să se bazeze pe angajamentul anual de 1 miliard de euro după 2020, care se estimează
că are un efect multiplicator de 5 – generând astfel un total de 5 miliarde EUR anual d upă 2020 , în
finanțarea cap abilităților sponsorizate de UE.21 Interesant este faptul că UE se angajează să -și asume
20% din povara financiară pe parcursul fazei de dezvoltare a proiectului – prevederea pentru
finanțarea UE fiind totuși faptul că proiectele eligibile trebuie să implice cel puțin trei companii din
două state membre. În ciuda acestui progres, FED rămâne relativ mic în comparație cu Statele Unite,
care constată o alocare de 71,8 miliarde de dolari pentru cercetare și dezvol tare numai în 201722.
În plus, după cum am menționat mai sus, NATO a decis să elaboreze planuri naționale anuale ,
pentru a urmări angajamentul continuu al aliaților , față de promisiunile de investiții în apărare.
Analiza anuală coordonată a apărării (CARD) a UE, care urmează să fie lansată anul acesta în forma
ei finală , servește ca o completare clară la proiectul planurilor anuale ale NATO, deoarece are drept
scop să ajute statele membre să își îndeplinească promisiunile la planul de dezvoltare a capacităților
UE. CARD va oferi, de asemenea, statelor membre un forum pentru coordonarea și discutarea
planificării naționale a apărării.
Cooperarea structurată permanentă a UE (PESCO) este o altă inițiativă care încearcă să unifice
cheltuielile și investițiile statelor membre ale NATO și ale statelor membre ale UE. PESCO este un
cadru voluntar deschis tuturor statelor membre care doresc să contribuie cu capacități de apărare și să

19 Website NATO, NATO Strategic Concept 2010 , 19 noiembrie 2010, Sursa :
https://www.nato.int/cps/ic/natohq/topics_82705.htm , Accesat la 19 Mai 2018
20 Website UE, The EU Global Strategy , Iunie 2016, Sursa : https://europa.eu/globalstrategy/en/global -strategy -foreign –
and-security -policy -european -union , Accesat la 19 Mai 2018
21 European Commission, Fact She et – The European Defence Fund , 7 iunie 2017, Bruxelles, Sursa :
http://europa.eu/rapid/press -release_MEMO -17-1476_en.htm , Accesat la 19 Mai 2018
22 Congressional Research Service, Federal Research and Development Funding: FY2017 , Sursa :
https://fas.org/sgp/crs/misc/R44516.pdf , Accesat la 19 Mai 2018

13
le împartă cu alte state membre. Orice capabilități dezvoltate prin intermediul PESCO, totuși, vor
rămâne d eținute și operate de statele membre. Pentru a -și lega diferitele inițiative europene , comisia
propune un bonus de finanțare suplimentar de 10% pentru proiectele comune de capabilități
cofinanțate de UE pentru țările care doresc să se alăture PESCO.23
Cu to ate acestea, pentru a stabili un cadru comun privind capacitățile de apărare UE – NATO ,
cooperarea europeană în domeniul apărării trebuie simplificată pentru a evita proiecte paralele,
dublarea sau triplarea inițiativelor. Ca primă etapă, există mai multe "centre regionale" de cooperare
politică și de securitate , grupând țările NATO și UE, care pot contribui la eliminarea sinergiilor
inutile; cum ar fi cooperarea în domeniul apărării nordice (NORDEFCO), cooperarea centrală în
domeniul apărării (CEDC) și gru purile de la Vișegrad și Weimar. În plus, există și "noduri" de
cooperare militară tactică și operațională, inclusiv forțele expediționare combinate franco -britanice
(CJEF) și Forțele de expediție comune conduse de britanici cu Lituania, Letonia, Estonia, Danemarca,
Norvegia și Olanda.
Coordonarea capacităților comune d e apărare – Pe baza cadrelor actuale existente pentru
cooperarea europeană în domeniul apărării, există trei modele principale de coordonare a capacităților
comune de apărare dintre statele membre NATO și UE.
În aceste modele , luam in cosiderare principalele state membre UE din punct de vedere militar
si strategic si anume: Marea Britanie, Germania, Franta, Polonia, Italia, Spania.
Primul model se bazează pe un grup de țări care ocupă un loc de frunte în diferite sectoare ale
exercitării și desfășurării forțelor armate, pr ecum și în echiparea cu NATO și s tatele membre ale UE.
Doua state membre cu capacitați sporite din punct de vedere naval si cu baze militare externe
teritoriului , UE ar putea oferi nucleul unei forțe europene de intervenție străină, în timp ce două state
cu capacitați terestre substanț iale ar putea constitui nucleul unei forțe militare terestre . Un al treilea
grup condus de tă rile dezvoltate cu frontier e la Sud si Est , ar putea conduce operațiunile de securitate
și de stabilizare a frontierelor. Toate grupurile de bază ar trebui să se sprijine reciproc într -o rețea care
să fie dezvoltată sub umbrelele generale ale UE și NATO.
Cel de -al doilea model se bazează pe un grup de țări principale plus două membre NATO și
UE pe bază de rotație. Statele principale ar putea crea batalioane multinaționale care să integreze
forțele armate ale țărilor mai mici, disponibile atât pentru NATO, cât și pentru UE. În acest model,

23 Consiliul European, Cooperarea în domeniul apărării: Consiliul instituie coop erarea structurată permanentă
(PESCO), cu participarea a 25 de state membre , 11 decembrie 2017, Sursa :
http://www.co nsilium.europa.eu/ro/press/press -releases/2017/12/11/defence -cooperation -pesco -25-member -states –
participating/ , Accesat la 19 Mai 2018

14
statele partic ipante la NATO și UE ar putea să se specializeze în sarcinile diferite impuse de planul
comun de apărare; unele state s -ar putea concentra asupra operațiunilor în afara teritoriului, în timp
ce altele ar putea întreprinde o apărare colectivă a Europei. Un bun e xemplu al acestui concept este
decizie Germaniei de a-și integra forțele armate cu unităț i din Cehia, România și Olanda. Conform
acestui plan, Republica Cehă și România vor integra fiecare câte o brigadă în forțele armate
germane.24 Această inițiativă urmează o abordare similară care a integrat două brigăzi olandeze în
forțele armate ale Germaniei . Un element cheie al acestui aranjament este ideea că țările mai mari și
mai bogate ca Germania pot împărți resursele cu omologii lor mai mici, în schimbul folosirii trupelor
lor.
Cel de -al treilea model se bazează pe un grup central de țări, susținut de țările NATO și UE,
concentrându -se pe apărarea geografică a sectorului – Nord, Est și Sud. În consecință, statele membre
NATO și UE vor înf iința centre regiona le de comandă.
Modelele menționate mai sus ar putea fi integrate în cadrele strategice existent e care ar putea
colabora , pentru a asigura interoperabilitatea și coerența în comun a capacit ăților UE – NATO . NATO
și UE ar putea analiza, d e asemenea, integrarea forțelor aeriene ale națiunilor europene ca model , care
ar contribui la crearea unui cadru comun de coordonare a capabilităților UE – NATO .
La acest moment, integrarea militară europeană este, fără îndoială, cea mai avansată dintre
forțele aeriene ale statelor membre. Comandamentul european al transportului aerian (EATC) este un
factor determinant al acestei integrări, deoarece combină aspectele majore ale transportului aerian și
al realimentării aerului cu aerul a șapte țări europene sub control operațional comun de la un centru
de operare din Eindhoven, Olanda.25 Acesta a fost inițial creat în septembrie 2010 de Belgia,
Germania, Franța și Olanda, iar acum include și Spania, Italia și Luxemburg. În plus, Germania și
Norvegia s -au alăt urat recent flotei multinaționale a aeronavelor de transport cu cisterne Airbus
inițiate de Olanda, extinderea flot ei la 7 până în 2020 .26
Cooperarea UE – NATO privind amenințările hibride – Abordarea amenințărilor hibride
este una dintre prioritățile principale ale strategi ilor de apărare ale NATO și UE. Ambele organizații
sunt angajate să consolideze cooperarea actuală și să creeze noi inițiative pentru a răspunde
provocărilor hibride. Raportul general DSC din 2015 definește războiul hibrid în man ifestarea sa

24 Romanian Insider, Romanian brigade joins German army , 23 mai 2017, Sursa : https://www.romania –
insider.com/romanian -brigade -joins -german -army/ , Accesat la 19 Mai 2018
25 The EATC, Sursa : https://eatc -mil.com/en/who -we-are/the -eatc, Accesat la 19 Mai 2018
26 European Defence Agency, Multi -Role Tanker Transport Fleet (MMF) expands significantly , Bruxelle, 25 septembrie
2017, Sursa : https://www.eda.europa.eu/info -hub/press -centre/latest -news/2017/09/25/multi -role-tanker -transport -fleet-
(mmf )-expands -significantly , Accesat la 19 Mai 2018

15
modernă ca fiind: u tilizarea unor tactici asimetrice pentru a cerceta și a exploata slăbiciunile prin
mijloace non -militare (cum ar fi intimid area politică, informațională, manipulare si intimidare
economică ) și sunt susținute de amenințarea cu mi jloace militare convenționale și neconvenționale.
Tactica poate fi modificată și adaptată unei situați i particulare.27
Înainte de Summit -ul de la Varșovia, NATO și UE au încercat să abordeze în mod cooperativ
provocările hibride. În 2015, oficialii ambelor organizații au început să solicite noi măsuri de
intensificare a parteneriatului UE – NATO pentru combaterea amenințărilor hibride.
În ultimii trei ani, NATO a adoptat mai multe strategii și planuri de implementare ca răspuns
la amenințările hibride. În pl us, în ianuarie 2014, NATO a înființat un centru strategic de comunicare
de excelență în Riga, care se concentrează, în parte, pe ntru utilizarea informațiilor în spațiul
cibernetic, ca parte a tacticii și strategiilor de combatere a amenințărilor hibride .28 În plus, NATO a
înființat, de asemenea, Centre de Excelență pentru Securitatea Energetică și Cibernetic ă în Vilnius și
respectiv Tallinn.29
De la începutul anului 2016, at ât NATO, cît și UE au direcționat resurse semnificative pentru
continuarea cooperăr ii în vederea intensificării comunicării strategice și a conștientizării situației cu
privire la amenințările hibride. Ambele organizații implementează și pun în aplicare proceduri
paralele și playbook -uri pentru interacțiuni reciproce (NATO, Declarație pr ivind punerea în aplicare
a Declarației Comune).30 Se așteaptă ca aceste inițiative să permită o mai bună coordonare a
eforturilor NATO și UE înainte și în timpul situațiilor de criză.
În aprilie 2016, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat un cadru comun pentru
combaterea amenințărilor hibride. Un rezultat esențial al Cadrului comun este instituirea unei celule
de fuziune hibride a UE în cadrul Centrului UE de informare și situație (EU INCEN) al SEAE.
Celulele de fuziune sunt responsabile de a nalizarea amenințărilor hibride, de sensibilizare și de
schimbul de informații relevante cu alte organisme ale UE și naționale .31

27 Website NATO, Hybrid Warfare: NATO’s new strategic challenge?, Raport General , 10 Octombrie 2015, Sursa :
https://www.nato -pa.int/document/2015 -166-dsc-15-e-bis-hybrid -warfare -calha -report , Accesat la 19 Mai 2018
28 Atlantic Council, Seven Allies Establish NATO's Strategic Communications Center of Excellence in Latvia , 7 iulie 2014,
Sursa : http://www.atlanticcouncil.org/blogs/natosource/seven -allies -establish -nato-s-strategic -communications -center –
of-excellence -in-latvia, Accesat la 19 Mai 2018
29 NATO energy security Center of Excellence, Sectiunea Despre – Website oficial, Sursa :
https://www.enseccoe.org/en/about/6 , Accesat la 19 Mai 2018
30 Website NATO, Statement on the implementation of the Joint Declaration , 6 decembrie 2016, Sursa :
https://www.nato.int/cps/on/natohq/official_texts_138829.htm ,
31 Comisia European ă , Wesbite UE, Security: EU strengthens response to hybrid threats , 6 aprilie 2016, Sursa :
http://europa.eu/rapid/press -release_IP -16-1227_en.htm , Accesat la 19 Mai 2018

16
În cadrul summitului de la Varșovia, reprezentanții NATO și UE au convenit asupra a
numeroase măsuri de fond pentru combaterea și reacționarea la amenințările hibride, în special
măsurile de instituire a mecanismelor de schimb de informații și de analiză între celula hibridă de
fuziune UE și omologul său relevant din partea NATO.
În noiembrie 2016, Finlanda a propus crearea unui centru comun de excelență UE – NATO
pentru combaterea amenințărilor hibride. Un memorandum de înțelegere a fost semnat în aprilie 2017,
iar operațiunile sunt în curs de desfășurare, deoarece noua echipă încearcă să furnizeze analize
multidisciplinare privi nd influența ostilă potențială într -un spectru larg. Centrul va servi drept loc de
întâlnire pentru cooperarea dintre UE și NATO.32
Pe lângă cadrele oficiale de cooperare, oficialii NATO și UE și -au confirmat angajamentul de
a intensifica dialogul informal la toate nivelurile operaționale, lucru care cel mai probabil va contribui
în continuare la dezvoltarea conștientizării amenințărilor hibride comune și la metodele necesare
pentru a le contracara. Mai mult, consolidarea colaborării informale dintre oficial ii NATO și UE
privind amenințările hibride , are potențialul de a facilita dezvoltarea celor mai bune practici pentru
mecanismele de comunicare și schimb de informații, care ar putea fi benefice pentru alte domenii ale
cooperării UE – NATO , în special în do meni ul securității comune.
Stabilirea de cadre UE -NATO comune pentru combaterea amenințărilor hibride , reprezintă o
oportunitate de a consolida în continuare parteneriatul UE – NATO , în special în domeniul colectării
și partajării datelor. În acest sens, dezvoltarea unor legături mai puternice între celulele de fuziune ale
UE și centrele de excelență ale NATO ar putea servi ca o platformă de lansare a unui cadru oficial de
cooperare între NATO și UE privind colectarea și schimbul de informații.
Cooperarea UE – NATO domeniul amenințărilor cibernetice – Vulnerabilitatea rețelei
cibernetice și creș terea costurilor de securizare cibernetică reprezintă una dintre cele mai i mediate
provocări pentru securitatea NATO și UE, afectând aspecte sociale, politice, economice și militare la
nivelul statelor membre .
Securitatea cibernetică este în prezent una dintre cele mai puternice domenii de cooperare
dintre NATO și UE. În 2013, Centrul de excelență cooperatist pentru apărarea cibernetică (CCD
COE) a stabilit o legătură cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), care vizează schimbul de
informații privind subiecte comune și evitarea dublării cercetării. Acordul de legătură a pus bazele

32 Website NATO, NATO welcomes opening o f European Centre for Countering Hybrid Threats , 11 aprilie 2017, Sursa :
https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_143143.htm , Accesat la 19 Mai 2018

17
dezvoltării în continuare a cooperării cibernetice UE – NATO .33 În cadrul summitului NATO din 2014
din Țara Galilor, aliaț ii au aprobat și au adoptat o P olitică consolidată de apărare cibernetică, care a
solidarizat cadrul NATO de apărare cibernetică și a subliniat necesitatea dezvoltării unui parteneriat
mai puternic cu UE în domeniul apărării cibernetice.34
În urma Summit -ului de la Țara Galilor, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, în noiembrie
2014, Cadrul UE privind P olitica în domeniul apărării informatice, în scopul dezvoltării capacităților
de apărare cibernetică , de care dispun statele membre și al protejării rețelelor de comunicații și de
informare ale SEAE.35 Cadrul politic al UE privind politica de apărare cibernetică a propus măsuri
concrete pentru consolidarea conștientizării situației UE – NATO , a schimbului de informații și a
mecanismelor de avertizare timpurie cu privire la amenințările cibernetice. În consecință, UE și -a
exprimat sprijinul pentru crearea unui cadru pentru cerințele coerente privind capac itățile de apărare
cibernetică. În februarie 2016, NAT O și UE au încheiat un acord tehnic privind apărarea cibernetică
între NATO NCIRC și CERT -UE, oferind un cadru pentru schimbul de informații și schimbul de
bune practici între cele două echipe d e intervenție în caz de urgență.36
La 6 iulie 2016, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au emis Directiva
privind securitatea rețelelor informatice și a informațiilor (INS), care descriu măsuri de consolidare a
securității sistemelor de rețea și de informații din întreaga Uniune Europeană. Directiva pre vede, de
asemenea, crearea unei rețele de 28 de CSIRT -uri naționale (echipe de răspuns la incidentele de
securitate cibernetică ) și CERT -UE pentru a continua cooperarea operațională. Această inițiativă ar
putea servi drept ocazie pentru consolidarea în con tinuare a operațiunilor comune între centrele
NATO NCIRC, CERT -UE și centrele de securitate cibernetică la nivel național.37
Summit -ul NATO de la Varșovia a adăugat în continuare o consolidare a cooperării
cibernetice UE – NATO și a oferit noi oportunități de consolidare a parteneriatulu i dintre cele două
organizații. În consecință, NATO și UE au convenit să integreze cerințele și standardele de apărare

33 CCDCOE, Liaison Established with the European Defence Agency , 1 aprilie 2013, Sursa : https://ccdcoe.org/liaison –
established -european -defence -agency.html , Accesat la 19 Mai 2018
34 CCDCOE, NATO Summit Updates Cy ber Defence Policy , 24 octombrie 2014, Sursa : https://ccdcoe.org/nato -summit –
updates -cyber -defence -policy.html , Accesat la 19 Mai 2018
35 Consiliul UE, EU Cyber Defence Policy Framework, 17 noiembrie 2014 , Sursa :
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/documents/sede/dv/sede160315eucyberdefencepolicyframework_/
sede160315eucyberdefencepolicyframework_en.pdf , Accesat la 19 Mai 2018
36 Website NATO, NATO and the European Union enhance cyber defence cooperation , 10 februarie 2016, Sursa :
https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_127836.htm , Accesat la 19 Mai 2018
37 Comisia European ă, The Directive on security of network and information systems , 6 iulie 2016, Sursa :
https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/network -and-information -security -nis-directive , Accesat la 19 Mai 2018

18
cibernetică pentru misiunile și operațiunile lor respective, să consolideze activitățile comune de
formar e și să coopereze în domeniul cibernetic ii.
În octombrie 2016, NATO a numit primul secretar general adjunct pentru informaț ii și
securitate (mandat inceput la 1 decembrie 2016) .38 Acesta a reprezentat un pas important în ceea ce
privește crearea unui schimb de informații mai eficient și robust între NATO și UE, care ar putea
include și schimbul de informații privind dezvoltarea amenințărilor cibernetice.
NATO și UE au organizat, de asemenea, exerciții cib ernetice comune, inclusiv Cyber
Coalition și Cyber Europe, care servesc ca o platformă importantă pentru schimbul de bune practici
și dezvoltarea de tactici și strategii noi. Natura imediată a amenințărilor cibernetice oferă multe
stimulen te pentru a c onsolida cooperarii UE – NATO în ceea ce privește anticiparea și reacționarea la
amenințările cibernetice. Ambele organizații se confruntă zilnic cu provocări cibernetice, care
necesită reacții imediate și capabilități robuste de alertă rapidă .
Cooperarea NATO -UE privind Contraterrorismul – Perspectiva NATO, un jucător puternic în
eforturile internaționale de combatere a terorismului. Cu mult înainte ca problema să revină la
conștiința colectivă ca urmare a recentelor atacuri din Franța, Belgia, Turcia, Sta tele Unite, Regatul
Unit și dincolo de graniță, politicile NATO au căutat să instituie un spectru larg de mecanisme și
politici eficie nte de combatere a terorismului .
Prima și singura invocare a articolului 5 de către NATO a fost ca răspuns la atacurile te roriste
din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite. În anii care au urmat acestei acțiuni, probabil cele mai
vizibile manifestări ale politicii NATO în domeniul CT sunt diversele operațiuni de la Operațiunea
Active Endeavour din Marea Mediterană până la misiunea de luptă a Forței Internaționale de
Asistență pentru Securitate (ISAF) din Afganistan. Operațiunile NATO de contraterorism (CT) din
Marea Mediterană au avut un mandat larg de prevenire a mișcării teroriștilor sau a armelor de
distrugere în masă (W MD); misiunea de combatere a ISAF a încercat să creeze o pace durabilă pentru
a împiedica din nou Afganistanul să devină un refugiu sigur pentru grupurile teroriste.39
După cum sa menționat mai sus, misiunea NATO în Marea Mediterană a trecut la operațiunea
Sea Guardian, care, ca o operațiune de sensibilizare în materie de securitate maritimă, se concentrează
în general pe combaterea terorismului și consolidarea capacităților – permițând unui mandat mai larg
să incl udă sarcini de la interdicție, precum și pro tecția infrastructurii critice. Garda de mare a NATO

38 Deutsche Welle , NATO appoints Arndt Freytag von Loringhoven as first intelligence chief , 21 octombrie 2016, Sursa :
http://www.dw.com/en/nato -appo ints-arndt -freytag -von-loringhoven -as-first-intelligence -chief/a -36117319 , Accesat la
19 Mai 2018
39 Website NATO, NATO – Countering terrorism , 13 iunie 2018, Sursa :
https://www.nato.int/cp s/ua/natohq/topics_77646.htm , Accesat la 09 Iunie 2018

19
este, de asemenea, mandatată să sprijine operațiunea UE Sophia pentru a sprijini, atunci când este
necesar, operațiunea UE de combatere a rețelelor de contrabandă a persoanelor din Marea Mediterană,
dar în principal în largul coastei Libiei.40
În afara operațiunilor, NATO și-a perfecționat abilitățile de combatere a terorismului pe trei
linii principale de conștientizare a efortului, capacități și angajament. Eforturile trecute la
conștientizarea CT de căt re Alianță au depins de raportarea de informații din partea instituțiilor de
informații interne și externe ale aliaților, precum și a forțelor lor militare în funcțiune. Cooperarea
Alianței cu diferite instituții internaționale din cadrul OSCE și UE, la Fo rumul CT global (GCTF)
adaugă un nivel internațional de cooperare organizațională care se implică în proiecte de cercetare și
dezvoltare dedicate îmbunătățirii metodelor de protejare a infrastructurii critice de detectare a
explozivilor , până la alte forme de tehnologie , pentru a ajuta la atenuarea expunerii umane la violența
împotriva terorismului.
Cooperarea NATO -UE privind Contraterrorismul – Perspectiva UE
Eforturile de combatere a terorismului din cadrul Uniunii Europene implică mai des eforturi
în afa ra programelor de forță majoră susținute de NATO și subliniate anterior . Mai recent, UE a fost
stimulată în acțiuni în domeniul CT, ca răspuns la atacurile care au lovit capita lele sale în ultimii ani.
Începând cu anul 2014, aspecte precum radicalizarea, d iseminarea propagandei extremiste și numărul
alarmant de bărbați și femei europeni care doresc să se a lăture grupurilor extremist, și-au concentrat
atenția asupra reducerii posibilelor canale de apropiere față de terorism în rândul cetățenilor europeni
și să blocheze intrarea actorilor externi care doresc să importe terorismul în UE.
Crearea în ianuarie 2016 a Centrului European de Combatere a Terorismului (ECTC)
reprezintă un mare pas înainte pentru coordonarea eforturilor CT din UE. Dintre numeroasele atr ibute,
ECTC servește drept centru pentru a facilita schimbul de informații între statele membre ale UE,
pentru a restrânge activitățile legate de călătorii în scopuri teroriste, pentru a bloca orice tip de
finanțare a terorismului și pentru a combate propa ganda extremistă online și alte activități ilicite cu
potențial in inclinații teroriste, cum ar fi traficul de arme ilegale. Acest lucru permite Europolului să
extindă amploarea și profunzimea activității sale de combatere a terorismului.41

40 Consiliul UE, Operation Sophia: operation to contribute to better information sharing on crime in the Mediterranean ,
14 mai 2018, Sursa : http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press -releases/2018/05/14/eunavfor -med-operation –
sophia -operation -to-contribute -to-better -information -sharing -on-crime -in-the-mediterranean/ , Accesat la 09 Iunie 2018
41 Europol, Centrului European de Combatere a Terorismului (ECTC), Sursa :
https://www.europol.europa.eu/DPF/1.2.2.EUROPEAN_COUNTER_TERRORISM_CENTRE_ECTC.html , Accesat la
09 Iunie 2018

20
În plus, UE a adoptat mai multe directive care vor avea un impact direct asupra eforturilor de
combatere a terorismului. Sunt deosebit de relevante , Directiva privind armele de foc și Directiva
privind combaterea terorismului. Trecerea Directivei privind armele de foc î mbunătățește
trasabilitatea fluxurilor de arme în întreaga UE, permițând o înțelegere mai clară a lanțului de
proprietate, unde se achiziționează arme și modul în care acestea sunt conectate în rețea.
Directiva privind combaterea terorismului va contribui la stabilirea în întreaga UE a unei
înțelegeri și a unei definiții uniforme a activităților criminale, cum ar fi călătoriile în scopuri teroriste,
activitățile care vizează finanțarea activităților teroriste, angajarea în formarea pentru activități
teroris te și instigarea sau su sținerea publică a terorismului.42 Inițiativele paralele de combatere a
spălării banilor permit UE să lupte împotriva finanțării terorismului printr -o serie de instrumente de
la controlul numerarului până la recunoașterea reciprocă a înghețării activelor și a confiscărilor.
UE ia, de asemenea, măsuri de consolidare a frontierelor sale, precum și de consolidare a
securității interne – un domeniu în care UE a fost criticată puternic de la dilema fluxurilor de luptători
străini, valurile reînnoite de migranți și refugiați în UE, creșterea activității teroriste de origine.
Progresele notabile în acest domeniu sunt luate prin crearea unei noi agenții de frontieră și de coastă
a UE pentru a face față provocărilor legate de securitate și migra ție de -a lungul granițelor Uniunii. În
plus, UE lucrează la un sistem european integrat de informare și autorizare în domeniul călătoriilor
(ETIAS). Directiva privind dosarele cu numele pasagerilor (PNR), dezbătută îndelung, va obligata
companiile aeriene să furnizeze statelor membre ale UE datele pasagerilor din fiecare zbor , ca mijloc
de prevenire a terorismului și a crimelor majore.43
O cooperare mai strânsă UE – NATO î n domeniul contraterorismului – În pofida
eforturilor susținute pentru a atenua cauzele și efectele terorismului, eforturile de consolidare a
cooperării NATO -UE în domeniul combaterii terorismului au rămas adesea în domeniul retoricii.
Summitul NATO de la Varșovia a căutat să schimbe acest lucru, impunând mai multe măsuri concrete
între cele două organizații pentru a -și coordona eforturile de CT. Ca atare, o coordonare a NATO -UE
și a UE în eforturile de CT în Europa și în afara ei , poate avea un impact amplu și durabil dincolo de
capacitățile individuale ale fiecărei organizații și de a le se rvi mai bine intereselor.

42 Directive on combating terrorism, 7 februarie 2017, Sursa :
http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EPRS_ATA(2017)599254 , Accesat la 09 Iunie
2018
43 Parlamentul European , Completing the a doption of an EU PNR Directive , 7 aprilie 2016, Sursa :
http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EPRS_ATA%282016%29580886 , Accesat la 09
Iunie 2018

21
Cooperarea NATO -UE cu privire la combaterea terorismului se concentrează în prezent pe o
gamă largă de aspecte, inclusiv proliferarea armamentului CBRN, consolidarea capacității de apărare
și securitate, conștientizarea comună, securitatea maritimă și securitatea cibernetică. Cu toate acestea,
impactul eforturilor de cooperare ale celor două organizații ar putea fi mult mai mare. Având în vedere
indicațiile recente ale administrației Trump, combaterea terorismului și împărțirea s arcinilor vor fi
domenii cheie de concentrare în relațiile cu Alianța.
Găsirea unei modalități de a articula o cooperare mai strânsă și mai eficientă între NATO și
UE poate fi o modalitate de a aborda ambele preocupări.
Cooperare cibernetică în domeniul CT – Securitatea cibernetică este o altă platformă pentru
cooperarea NATO -UE în domeniul combaterii terorismului. În conformitate cu raportul Europol din
201644, persoanele și grupurile implicate în activități teroriste și extremiste utilizează criptarea pent ru
a ascunde comunicările lor de la organele de aplicare a legii și de la agențiile de informații (Europol).
În plus, teroriștii folosesc diferite platforme de comunicare, schimbându -le constant sau folosind
platforme paralele pentru a -și masca activitatea . În plus, grupurile teroriste continuă să utilizeze pe
scară largă internetul și rețelele de socializare , în special pentru diseminarea materialelor de
propagandă, dar și pentru recrutare și strânger e de fonduri . În consecință, activitățile de combatere a
terorismului în spațiul cibernetic reprezintă un domeniu -cheie pentru o cooperare mai strânsă între
NATO și UE. Ambele organizații ar putea să -și consolideze parteneriatul prin dezvoltarea
mecanismelor de coordonare a activităților de monitorizare și inte grarea capacităților de colectare a
datelor, facilitând astfel eforturile comune de informații NATO -UE. În acest sens, activitățile de
cooperare cibernetică, în special monitorizarea acțiunilor teroriste în spațiul cibernetic, pot fi utilizate
ca un instru ment comun de colectare a informațiilor NATO -UE.
Creșterea capacității – un interes comun al UE – NATO – Consolidarea capacității de
apărare și securitate în țările pa rtenere , este un domeniu în care NATO și UE au cea mai mare
experiență în ceea ce privește stabilirea operațiunilor comune. Summitul de la Varșovia a subliniat
necesitatea de a combate amenințările teroriste prin intermediul activităților de consolidare a
capacităților în țările partenere care se confruntă cu amenințări teroriste.
NATO se concentrează în Irak pentru a ajuta la consolidarea capacităț ilor forțelor locale,
pentru ca aceștia să poată combate teritoriul. Aceste acțiuni includ pregătirea tactică și strategică CT ,
cum ar fi comb aterea dispozitivelor explozibile improvizat e (en. IED), deminarea, dezvoltarea
militară, planificarea civil -militară , apărarea cibernetică și pregătirea civil -militară. NATO sprijină,

44 UE, Terrorism Situation and Trend Report (TE -SAT) 2016

22
de asemenea, în Iordania, unde Alianța sporește capacitățile ciberneti ce și realizează eliminarea
armelor.45 În Tunisia, NATO a anunțat înființarea unui "centru de fuziune" , inteligent , pentru a oferi
sprijin forțelor tunisiene de operațiuni speciale.46 NATO cooperează, de asemenea, cu Mauritania cu
privire la schimbul de info rmații în scopuri antiteroriste.47 Nu în ultimul rând, misiunea sprijin solidă
a NATO în Afganistan își continuă eforturile de apărare și de consolidare a capacității de securi tate
cu forțele de ordine și armata afgană.48
În paralel cu NATO, UE urmărește dialogul politic și desfășoară programe extinse de
consolidare a capacităților în țările MENA, concentrându -se pe consolidarea capacităților de
securitate a frontierelor și pe îmbunătățirea sistemelor judiciare și penale. UE este activă în Libia unde
a înf iințat Misiunea de Asistență la Frontieră (EUBAM), concentrându -se pe sprijinirea forțelor
armate și a forțelor armate în combaterea terorismului, a traficului ilicit de arme și a contrabandei cu
persoane.49 În Mali, UE desfășoară o misiune de consolidare a capacităților (EUTM) pentru a instrui,
a sfătui și a asista Forțele Armate Maliene în vederea sporirii securității interne și a reducerii
amenințărilor teroriste (SEAE, misiunea UE de instruire în Mali). UE oferă, de asemenea, un sprijin
extins pentru Afg anistan, Egipt, Maroc, Tunisia, Niger, Sudan și Iordania, prin consolidarea statului
de drept și a sistemelor de justiție penală, pentru a permite autorităților locale să abordeze mai bine
amenințările teroriste.50
Cu toate acestea, eforturile NATO și UE de consolidare a capacității nu dispun de mecanisme
de coordonare suficiente. Ambele organizații își desfășoară operațiunile și inițiativele de combatere
a terorismului fără o strategie comună și o înțelegere comună a limitărilor potențiale ale capacităților
respective. După cum sa menționat mai sus, cooperarea maritimă este un element principal al
eforturilor NATO și ale UE în domeniul combaterii terorismului. Ambele organizații au dezvoltat un
parteneriat solid la nivelul tactic și operațional din Marea Med iterană și Marea Egee, care contribuie
la conștientizarea în comun a amenințărilor teroriste și a activităților rețelelor criminale. O cooperare

45 Website NATO, NATO supports Jordan’s national cyber defence strategy , 19 iulie 2017, Sursa :
https://www.n ato.int/cps/ic/natohq/news_146287.htm , Accesat la 09 Iunie 2018
46 TheNewArab, NATO to launch 'intelligence hub' in Tunisia , 11 aprilie 2017, Sursa :
https://www.alaraby.co.uk/english/indepth/2017/4/11/nato -to-launch -intelligence -hub-in-tunisia , Accesat la 09 Iunie
2018
47 Website NATO, NATO suppo rts Mauritania in enhancing its crisis management system , 12 decembrie 2017, Sursa :
https://www.nato.int/cps/ua/natohq/news_149958.htm , Accesat la 09 Iunie 2018
48 Website NATO, NATO and Afg hanistan , 10 noiembrie 2017, Sursa :
https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_8189.htm , Accesat la 09 Iunie 2018
49 EU External Action, EU Integrated Border Assistance Mission in Libya (EUBA M Libya), Aprilie 2018, Sursa :
https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/version_anglaise.pdf , Accesat la 09 Iunie 2018
50 SursaEU External Action Service, European Union common sec urity and defence policy missions and operations ,
Octombrie 2017, https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/csdp_annual_report_2017_web_en_2.pdf , Accesat la 09 Iunie
2018

23
mai strânsă între Operațiunea Sophia și Operațiunea Sea Guardian , sprijină activitățile NATO și UE
de combatere a terorismului în regiunea MENA, care va extinde eforturile combinate de formare a
Pazei libiene libere.
În ciuda cooperării maritime active, NATO și UE ar putea face mai mult pentru a îmbunătăți
coordonarea între activitățile terestre și cele maritime. Î n acest sens, există o nevoie puternică de
integrare a componentei terestre a activităților antiteroriste NATO -UE cu operațiunile maritime, în
special în cazul Libiei. Este clar că succesul operațiunilor NATO -UE în Marea Mediterană este
puternic dependent de situația de securitate din Egipt, Libia și Tunisia, precum și din regiunea Sahel,
în special în ceea ce pr ivește securitatea frontierelor.51

51 SursaEU External Action Service, The African Union and the EU , 11 mai 2016, Sursa : https://eeas.europa.eu/generic –
warning -system-taxonomy/404_en/866/The%20African%20Union%20and%20the%20EU , Accesat la 09 Iunie 2018

24

CAPITOLUL II
Cadru teoretic de analiză – Analiza de conț inut

2.1 Prezentare Generală

Analiza de conținut este o metodă de cercetare extrem de flexibilă utilizată în cercetarea
cantitativ ă/calitativă (sau cantitativ -calitativă) a mesajelor comunicate cu obiective și obiective de
cercetare diferite. Metoda de cercetare este aplicată în modur i calitative, cantitative și uneori mixte
ale cadrelor de cercetare și utilizează o gamă largă de tehnici analitice pentru a genera și a le pune în
context.
Analiza de conținut poate fi considerată un sistem de decodare a mesajelor. Dintr -o asemenea
persp ectivă, ea poate fi practicată de oricine, ori de cât ori dorește să extragă informația pe care o
conține un mesaj, în științele sociale, analiza de conținut este o tehnică de cercetare, cu totul altceva
decât decodarea "normal ă" a mesajelor, indiferent câ t de semnificative ar fi asemănările între
activitatea zilnică de prelucrare a acestora și analiza lor sistematică. Fundamentând perspectiva de
abordare a tehnicii analizei de conținut, H.D. Lasswell spune:
„Analiza de conținut operează din perspectiva concepției potrivit căreia comportamentul
verbal este 0 formă a comportamentului uman, curgerea simbolurilor este parte a curgerii
evenirnentelor, iar procesul comunicării este un aspect al procesului istoric. [… ] Analiză de conținut
este 0 tehnică ce vizează descrierea, cu optimă obiectivitate, precizie și genetalitate, a ceea ce se spune
despre un subiect dat, într -un loc dat, la un timp dat”52.
Mircea Agabrian53 incadrează analiza de conținut că și tehnică de colectare și analiză a
conținutului textului, explicând referirea conținutului la cuvinte, înțelesuri, imagini, simboluri, idei,
teme sau orice mesaj care poate fi comunicat. Textul reprezintă orice este scris, vizu alizat sau vorbit
și servește ca mediu de comunicare. El include cărți, articole de ziare sau reviste, reclame, cuvântări,
documente oficiale, filme sau înregistrări video, versurile pieselor muzicale, fotografii, articole de

52 Lasswell, H.D., Lerner, D. și Pool, Ithiel de Sola , The Comparative Study of Symbols: An Introduction, Stanford
University Press , Hoover Institute and Library on War , Revolution and Peace, Stanford, 1952 p. 34
53 Agabrian Mircea, Analiza de conținut , Iași: Polirom, 2006, p. 18

25
îmbrăcăminte sau lucrări de artă. Acesta concluzionează că analiza de conținut este nonreactivă ,
deoarece procesul plasării cuvintelor, mesajelor sau simbolurilor în text pentru a fi comunicat ă unui
cititor sau receptor , se produce rara influență a cercetătorului car e analizează conținutul. Analiza de
conținut îi permite cercetătorului să releve conținutul (de pildă, mesaje, înțelesuri, simboluri) dintr -o
sursă a cornunicarii (de exemplu, a carte, un articol, un film). Ea face posibile descoperirea și
argumentarea conținutului în moduri difer ite de felul obișnuit de a cîți o carte sau a viziona un
program la televizor. Cu ajutorul analizei de conținut, un cercetăto r are posibilitatea de a compara
conținutul multor texte, pe care le poate an aliza folosind tehnici cantitative (grafice, tabele) ș i
calitative (rețele semantice, matrice).
Analiza de conținut a materialelor scrise sau a altor materiale înregistrate , în viziunea lui
Mircea Agabrian , produce măsurări nonobstructive, deoarece abordează comportamentul uman în
condiții obișnuite de vi ață și, implicit, impune măsuri nonreactive. În acest fel se evită o probl emă cu
care se confruntă ancheta și alte metode de cercetare a socialului, generată de faptul că cercetătorii și
respondenții interacționează în timpul colectării datelor în alte fel uri decât în condiții "natura le" de
viață, în schimb, analiza de conținut a transcrierilor unor audieri publice la una din camerele
parlamentului poate fi mai utilă decât intervievarea celor audiați în legătură cu cele petrecute în timpul
respectivelor aud ieri. Conșt ient sau inconștient, parlamenta rii și alți oficiali intervievați pot să nu și
mai amintească aspecte importante, pentru a se proteja pe ei înșiși, pe când transcrierile audierilor
asigură o înregistrare completă. La fel stau lucrurile și în caz ul întrebărilor anchetei, care uneori sunt
considerate nepotr ivite, deoarece pot afecta viața privat ă a respondentului, analiza de conținut a
documentelor existențe .54

2.2 Conceptualizarea analizei de conț inut

O mare parte a cercetatorilor au c ăzut de acord asupra faptului c ă aceasta este o tehnic ă
sistematic ă, replicabilă prin care numeroasele cuvinte ale unui mesaj sunt comprimate în mult mai
puține categorii de continut bazate pe reguli clare de codare .55 Din aceast ă perspectiv ă, B. Berel son
o define ște astfel:

54 Agabrian Mircea, op.cit ., Iași: Polirom, 2006, p. 18
55 Berelson, B. , Content Analysis in Communication Research , Free Press, Glencoe, IL 1952; Weber, R.Ph , Basic Content
Analysis, ed. a II -a, Sage Publications, Newbury Park, CA , 1990

26
Analiza de conț inut este o tehnic ă de cercetare pentru descrierea obiectivă, sistematic ă si
cantitativ ă a con ținutului manifest al comunic ării56.
La randul lui, Ole Holsti formulează urmatoarea definiț ie:
“Analiza de conț inut este orice tehnică utilizat ă pentru a face inferenț e prin identificarea în
mod sis tematic ș i obiectiv a caracteristicilor specifice î n text. ” 57
Septimiu Chelcea accentuează capacitat ea analizei de conținut de a face inferente, subliniând
că:
„Analizam un text pentru a trage concluzii, pentru a face inferențe de natură psihologică și
sociologică . Caracteristicile sp ecifice ale textului interesează numai in măsura î n care acestea ne dau
informații despre tră săturile de personalitate sau structurile sociale ”58.
La randul său, R.Ph. Weber întăreș te definiț ia lui Ole R. Holsti când spune că analiza de
conținut „este o metodă de cercetare sistematică pentru analiza informaț iei textuale in mod
standardizat care le permite cercetatorilor sa fac ă inferente despre acea informaț ie”59.
Traian Rotariu caracterizează analiza de conț inut ca fiind „o tehnică de cercetare a
documentelor ce furnizează o descriere obiectivă sistematică și cantitativă a conț inutului acestora ”60.
Kimberly A.Neuendorf , într -o lucrare ce se dor este a fi un ghid pentru analiză de conținut, o
defineș te astfel :
„Analiza de con ținut desemnează o analiză cantitativ ă a mesajelor care se bazeaz ă pe metoda
stiinț ifică (include atenția acordată obiectivităț ii intersubiective , designului aprioric, fidelității,
validităț ii, gene ralizării, replicabilității și testă rii ipotezelor) si nu este limitată la tipuri de variabile
care pot fi mă surate ori la contextul î n care mesa jele sunt create sau prezentate ”61.
Analiza de c onținut, pe baza unor caracteristici me nționate mai sus, este plasată î n poziț ia
unică de metodologie centrată primordial pe analiza mesajului, mai ales sub forma lui scrisă. În egală
măsură, simplificarea ș i categorizarea materialelor scrise, structurarea lor pentru a fi introduse in
programe (software) dedicate sunt parte a analizei de conținut.
Unul di ntre avantajele pe care le oferă utilizarea acestei tehnici pentru cercetători este
parcurgerea unui volum mare de date într -o manieră sistematică și relativ facilă. Mul te cercetări

56 Berelson, B. , op.cit ., Free Press, Glencoe, IL., 1952, p. 18
57 Stone, Ph.l., Dunphy, D.C., Smith, M.S. și Olgivie, D.M., The General Inquirer: A Computer Approach to Content
Analysis , MIT Press, Cambridge, 1996, p. 5
58 Chelcea, S. , Metodologia cercetarii sociologice : metode calitative si cantitative , Editura Economica,
Bucuresti, 2001, p. 515
59 Weber, R.Ph. , Basic Content Analysis, ed. a II -a, Sage Publications, Newbury Park , CA, 1990, p. 9
60 Rotariu, T, Hut, P. , Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica , Polirom, Iasi, 1997, p. 134
61 Neuendorf, K.A. , The Content Analysis Guidebook, Sage Publications , Inc., Thousand Oaks , CA, 2002, p. 10

27
bazate pe analiza de conținut sunt motivate de căutarea tehnicilor necesare pentru a face inferențe
între date simbolice, acțiune ce ar fi prea costisitoare, aproape imposibilă și limitată dacă am utiliza
alte tehnici .
Sintetizând definiții le, putem spune că analiza de conținut este o tehnică pentru colectarea și
organizarea informațiilor într -un format care le permite cercetătorilor să facă inferențe despre
caracteristicile și înțelesul mesajelor (scrise și orale) și al artefactelor comunic ării sociale. Formate
simple pot fi dezvoltate prin rezumarea informațiilor sau calculul frecvenței afirmațiilor. Formate
mult mai compl exe pot fi create pentru analiza tendințelor sau detectarea diferențelor subtile în
intensitatea afirmațiilor.
Observ ăm că defini țiile date rezoneaz ă în bun ă masur ă cu paradigma pozitivist ă a cercet ării
sociale, î nsă teoria constructivist ă62 arată ca nu exist ă cu adev ărat obiectivitate, "cunoașterea" și
"conceptele" fiind construc ții (acorduri) sociale.

2.3 Structura ș i elemente

Când decidem să folosim analiza de conținut , de regula se utilizează c inci factori majori:
obiectivele de înde plinit, datele disponibile sau care vor fi colectate, felul datelor care se cer , tipurile
de analiză și necesarul de re surse. D ecizia de a o utiliza analiza de conținut, fiind de multe ori parte a
unui poriect mai amplu, trebuie să se pot rivească cu sarcinile acestuia. Analiza de conținut nu diferă
prea mult de el pentru oricare altă ce rcetare din științele sociale, o rice cercetare din d omeniul
socialului are trei faze: designul, execuția și raportul. În unele tipuri de cercetare, aceste faze sunt
distincte și secvențiale. În alte tipuri, ele se pot amesteca. Analiza de conținut urmează primul tip. În
cele ce urmează ne ocupă m de prima fa ză, designul cercetării, care anticipează modul de realizare a
ei.63
N. Blaikie64 apreciază că elaborarea designului cercetării este probabil cea mai dificilă parte
a investigației sociale. Designul ("proiect de cercetare empirică") încearcă să producă răspunsuri la
întrebările cercetării prin colectarea și analiza empirică a datelor legate de u nele aspecte ale vieții
sociale, în cazul analizei de conținut , a textelor variate sau materialelor audio și video c are relatează
aceste aspecte. Ca urmare, desig nul cercetării se referă la procesul prin care legi întrebările cercetării,

62 Berger, P. si Luckmann, Th. , The Social Construction of Reality,' A Treatise in the Sociology of Knowledge , Penguin,
Harmondworth. , 1996, p. 47
63 Agabrian Mircea, op.cit., Iași: Polirom, 2006, p. 29
64 Blaikie, N. (2000), Designing Social Research. The Logic of Anticipation , Polity Press, New York, 2000, p. 74

28
datele empirice și concluziile cercetării. Așa cum spune Yin65 , "designul cercetării este un plan de
acțiune pentru a ajunge de aici până acolo".În mod ideal, el reprezintă procesu l de luare a deciziilor
legate de proiectul cercetării înainte că acesta să fie dus la bun sfârșit. Acest lucru implică anticiparea
tuturor aspectelor cercetării și plan ificarea lor pentru a le executa într-o manieră integrată. De
asemenea, designul cercet ării constituie modul și mijlocul prin care se realizează controlul în cursul
procesului de analiză.
Tema cercetă rii
Titlul analizei de conținut trebuie să surprindă esența analizei, ce și cum se va realiz a, să fie
atât concis, cât și informativ. Deși este util să avem un enunț al temei clar încă de la începutul
conceperii designului, acest lucru nu este întotde auna posibil. Nu numai că natura subiectului va fi
probabil clarificată în timpul pregătirii designului cercetării, dar și cel mai bun titlu poa te apărea
numai după definitivarea cercetării. Tem a sau problem a este un puzzle intelectual pe care cercetătorul
intenționează să -l expl oreze. Expunerea temei va consta în mod normal din câteva paragrafe, care
prezintă o descriere concisă a naturii problem ei de investigat prin analiza de conținut. De obicei,
aceasta necesită referiri la literatură de specialitate: rapoarte de cercetare legate de aria investigată,
discuții teoretice atât academice, cât și neacademice, statistici oficiale și, poate, articole din presă.66
Motivaț ii, scopuri și semnifica ții
Motivele personale s i scopurile pentru intreprinderea cercetarii vor fi expuse în design -ul
analizei . Cercetatorii, oricare ar fi forma sau scopul analizei , au motive personale atat pentru
realizarea cercetarii, cat si pentru aleg erea un ui subiect specific. Prin expunerea motive lor si
scopurilor , acestia pot da o nota revelatoare cu privire la motivația și direcția cercetării.
Intrebă rile cercetă rii
Design -ul este dictat de ră spunurile la întrebarile cercetării, orientând activitățile acesteia.
Toate celelalte aspecte ale designului depind de contribuția întrebărilor și implicit a răspunsurilor
cerute de între bările cercetării. În concluzie, formularea întrebărilor este punctul real de plecare în
pregarirea unui design al analizei de conținut.
Obiectivele cercetă rii
Scopul de realizare formulat în mod precis, prin răspunsurile intrebările la care
cercetă torul încearcă să raspundă .
Revederea literaturii

65 Robert K. Yin, Studiul de caz: Designul, analiza și colectarea datelor , 2002
66 Agabrian Mircea op.cit. , Iași: Polirom, 2006, p. 34

29
O analiză de conținut trebuie să includă în structura sa o revedere succintă a literaturii de
specialitate. Această revedere are rolul de a lega cercetarea propusă cu nivelul curent al cunoștinț elor
relevante. Examinarea literaturii relevante poate fi o asigurare asupra justific ării cercetă rii respective,
pentru sele ctarea teoriei care o î ntemeiază, a tehnicii si instrumente lor de lucru.
Selectarea surselor de date
Orice cercetar e social ă parcurge această etapă critică, și anume procesul selectiei surselor de
date de la care, sau despre care, vor fi colectate datele. Dacă materilul este prea extins pentru a putea
fi acoperit în întergime, se va utiliza un sistem de esantionare pentru a putea oferi un grad mai mare
de acoperire a analizei de conținut .
Colectarea datelor
Colectarea și analiza datelor sunt considerate frecvent nucleul activităților în cercetarea
socială. Cercetătorii novici au tendința de a se lansa în colectarea datelor cât mai curând după alegerea
temei. Dar deciz ia privind colectarea și analiza, trebuie să aștepte multe alte considerații, de pildă,
designul analizei trebuie ma i întâi să specifice clar metoda ori metodele folosite pentru colectarea
date lor. De asemenea, există o gamă largă de factori pragmatici care trebuie avuți în vedere. Aceștia
includ natura temei propuse, obiectivele analizei, felul întrebărilor, contextul cercetării, expertiza și
personalitatea cercetătorului, timpul și bugetul avut la dispoziție, echipamentul disponibil (inclusiv
calculatoare și software specializate) și așteptările celor care au alocat fonduri, colegilor sau
utilizatorilor rezultatelor cercetării .67
Reducerea date lor si analiza
Specificarea și justificarea metodelor care urmează să fie folosite pentru reducerea și
analizarea datelor este rolul principal al metodelor de reducere a datelor ce transformă șirurile de date
într-o formă în care să poată fi analizate. Procesul implică transformarea datelor calitative în date
cantitative prin unele forme de codare numerică ori recodarea datelor numerice existențe în diferite
categorii. Codarea este folosită pentru organizarea și simplificarea datelor colectate fie în formă
cantitativă, fie în formă calitativă.

67 Agabrian Mircea, op.cit. , Iași: Polirom, 2006, p. 37

30

2.4 Analiza de conținut conceptuală (cantitativă)

T. Rotariu indică una dintre direcț iile pe care s -a mers în analiza documentelor , analiz a
cantitativă, al cărei obiectiv fun damental îl constituie transfor marea informației descriptiv -discursive
a documentelor în unități (entități) numărabile sau, eventual, măsurabile, după anumite însușiri68.
Kimberly A. Neuendorf69consideră că trebuie să parc urgem nouă pa și semnificativi cu o
distincție dată de bifurcarea la pașii 4 și 7 , datorată deciziei de a adopta codarea umană sau codarea
cu ajutorul computerului .
1. Teoria și raționalitatea cercetă rii
2. Conceptualiz ări
3. Operaționalizări (măsuri)
4. Schemele codă rii
4a. Sehemele codă rii în codarea umană , este nevoie să stabilim urmatoarele materiale
4b.Schemele codării în codarea cu ajutorul computerului
5. Eșantionarea
6. Instruirea codorilor si testul -pilot
7. Codarea
7a. Codarea umană
7b. Codarea cu ajutorul computerului
8. Fidelit atea (numai pentru codarea umană )
9. Analiza statistic ă și/sau calitativ ă; raportul cercetă rii

Selectarea materialului pentru analiză
În viziunea lui Agabrian Mircea , pentru a selecta materialul în v ederea includerii lui în analiza
de conținut, cercetătorii trebuie mai întâi să gândească populația documentelor. Pentru unele subiecte,
cercetătorii trebuie să colecteze date le dintr -o bază de date. Aceasta se întâmplă când folosesc
interviul sau focus -grupul pentru a obține răspunsuri la întrebările cercetării.70

68 Rotariu, T (coord.), Badescu, G., Culic, I. , Elemer, M., Muresan, C. , Metode statistice aplicate în șiiințele sociale ,
Polirom, Iasi, 1999, p. 133
69 Neuendorf, K.A. , The Content Analysis Guidebook , Sage Publications, Inc., Thousand Oaks, CA, 2002, p. 49 -52
70 Agabrian Mircea, op.cit ., Iași: Polirom, 2006, p. 43

31
Masur area: definirea variabilelor și operationalizarea
Procesul măsurării, potrivit lui Agabian Mircea, începe după ce cercetătorul a formulat
întrebările cercetării și a de terminat variabilele ș i unitățile de analiză pe care l e va folosi în proiect.
Preocuparea majoră este elaborarea cu claritate a definiției fiecărei variabile și crearea măsurilor care
produc date cu acuratețe și precizie.
Variabila este o idee centrală î n cercetarea cantitativă, așa încât ne vom opri puțin asupra ei.
Se afirmă că limbajul cercetării cantitative este un limbaj al variabilelor și relațiilor dintre ele prin
urmare, definirea lor cu ate nție este esențială. O variabilă este un concept, idee sa u construct definibil
și măsurabil care are variarii, adică are valori diferite pentru cazuri sau unități diferite.
Există două tipuri de concepte: cele care se referă la un fenomen cu valoare neschimbătoare
(de exemplu, tipul ideal de birocrație) și cele care variază în cantitate, intensitate sau dezvoltare (de
pildă, nivelul educației). Al doilea tip de concept și mă surarea conceptelor sunt variabile le.
Variabilele pot lua două sau mai multe valori. Odată ce începem să le căutăm , le vom găsi
pretutindeni .71
Definirea unităț ilor de înregistrare, analiză ș i context
Utilizarea tehnicii analizei de conținut presupune stabilirea unităților de înregistrare
(colectare), a unităților de analiză (n umărare) și a celor de context, anume :
Unitatea de înregistrare (colectare)
Elementul folosit pentru măsurarea variabilelor este unitatea de înregistrare a datelor. Aceasta
este partea de comunicare ce urmează a fi coda tă și folosită în una dintre formele de analiză. Unitatea
de înregistrare variază în funcție de obiectul cercetării, nivelul de profunzime al analizei, de tipul și
suportul material de care dispune cercetătoru l.72
Cuvânt
Masurarea frecvenței cuvintelor, ca idee de bază, se axează pe tendința scriitorului de a repeta
anumeint e cuvinte pentru a avansa sau a se observa accentul asupra unui anumit aspect. Ca unitate
de înregistrare , cuvintele sunt bine definite , deoarece cunoaștem granițele fizice ale cuvântului.
Propoziție/frază
Propoziții le/frazele pot fi folisite că unități de înregistrare, în special în unele materiale cum
sunt răspunsurile la întrebările deschise ș i analiza unor texte comparate. Deși granițele propozițiilor
sunt bine definite, folosirea lor ca unități de înregistrare implică codarea manuală a acestora, deoarece

71 Agabrian Mircea, op.cit. , Iași: Polirom, 2006, p. 44
72 Agabrian Mircea, op.cit. , Iași: Polirom, 2006, p. 54

32
programele de computer nu pot clasifica automat propozițiile și frazele așa cum o fac pentru cuvinte
și sensurile lor. O asemenea codare oferă întotdeauna oportunitatea înțelegerii cuvântului în context.
Paragraf
Un paragraf este o unitate structurată deasupra propoziției/frazei, așa încât poate fi o unitate
de înregistrare. Oricum, uneori, un paragraf cuprinde prea mul te idei pentru atribuirea consistență a
segmentului de text l a o categorie singulară. Aceasta conduce la imposibilitatea replicării codării.
Tema
Probabil mai potrivit decât propozițiile/frazele este să co dam teme. După T. Rotariu73, tema
este unitatea de înregistrare cel mai des folosită, fiind v orba despre "acel fragmen t de text care, prin
ideile con ținute, corespunde sernnificatiei uneia sau alteia dintre categoriile stabilite", De pildă, când
materialul textual îl reprezintă întrebăril e cu răspuns deschis din ghidul de interviu sau din chestionar,
o temă poate include câteva propoziții/fraze care sunt comune mai multor răspunsuri la astfel de
întrebări.
Textul întreg
O unitate de înregistrare mai largă decât un paragraf este textul întreg și are, că și paragraful,
granițe fizice clar definite.
Codarea
B. Berelson, subliniază importanța acestei etape când atenționează că Codarea este un aspect
important al măsurării. Categoriile care rezultă în urma operați unii de codare asigură s tructura pentru
gruparea unităților de înregistrare. După cum amr nai spus, formularea categoriilor es te inima analizei
de conținut. Analiza de continue se bizuie sau esueaza prin categoriile ei. Studiile sunt productive in
măsura în care categoriile au fost clar formulate și bine adaptate la problema și la continut74.
În Dictionarul de sociologie Oxjord, codarea este definită astfel: Transformarea observaț iilor
în categorii și clasifică ri, atribuind un numar sau un simbol fiecă rui item de informaț ie sau părți de
propoziț ie, în vederea unei analize cantitative ulterioare75.
Selectarea codu rilor și instruirea acestora
Este o etapă dependetă în mare parte de nivelul cunoștințe lor în domeniul analizat al coodrilor,
acest aspect oferindu -i gradul de rapiditate și de acuratețe, precum și credibilitate . Pentru analiza unui
text politic ce abordează o problemă socială, cunoștiințele sociologice și politice ale codorilor sunt

73 Rotariu, T, Hut, P., Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practica , Polirom, Iasi , 1997, p. 66
74 Berelson, B. , op.cit. , Free Press, Glencoe, IL, 1952, p. 147
75 Marshall, G. (ed.), Oxford. Dictionar de sociologie , Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2003, p. 103

33
vitale . Codorii sunt antrenați să aplice codurile cu acuratețe în sesiuni de instruire, în care sunt
informați despre sco pul analizei de conținut, natura materialului textual și schema de codare. Această
informare exp licativă este urmată de practica reală sau simulată pe text. Codarea cu acuratețe poate
neces ita, pentru codori, câteva ședințe d e instruire și feedback.
Selectarea și mânuirea documentelor
Chiar dacă selectare documentelor poate părea în mod conceptual clară, ansamblul lor ridica
trei probleme pentru codare , lipsa unor documente, documente nepotrivite și documente improprii.
Poate exista o discrepanță între volumul presupus al documentelor și cea localizată în realitate. Când
un număr substanți al de documente lipsesc, analiza de conținut trebuie abandonată.
În viziunea lui Agabrian Mircea, u n document nepotrivit este unul aflat în neconcordanță cu
definiția documentului cerut pentru analiză. Aproape inevitabil, după o inspectare a lor, unele
documente se dovedesc a fi nepotrivite pentru analiza de conținut. Documentele nepotrivite trebuie
îndepărta te, dar este necesară o evidență a motiv elor acestui lucru. E posibil ca unele documente să
se potrivească cerințelor analizei, dar în schimb să fie nepotrivite pentru codare. De exemplu, p aginile
lipsă sau ambigue ridică unele îndoieli despre calitatea datelor, așa că este mai bine să nu fie incluse
în analiză. 76
Testarea și aplicarea codurilor
Un pas impo rtant înaintea începerii codării propriu -zise este testarea. Analistul va testa și
revizui codarea c ategoriilor și instrucțiunile, în unele cazuri chiar de câteva ori. Testarea este necesară
și dacă f olosim computerul pentru analiza de conținut, și dacă analiza este făcută manual.
Opțiunile analizei
Pornind de la premisa că obiectiv ul principal al analizei de conținut este să analizeze
informaț ia dintr -un text nestructurat al cărui format a fost transformat în unul care permite acest lucru.
Aceasta implica :
• rezumarea datelor ;
• descoperirea tiparelor și relațiilor dintre date;
• testarea ipotezelor despre tipare ș i relații ;
• raportarea rezultatelor la datele obtinute in alte analize (situaț ii și metode diferite) ;
• evaluarea validit ății analizei.
Analiza datelor și raportarea rezultatelor

76 Agabrian Mircea, op.cit. , Iași: Polirom, 2006, p. 7 2

34
Potrivit lui Agabrian Mircea, esența analizei de conținut este codarea ce construiește un pod
de la cuvinte la numere. Odată realizată codarea, urmează formele uzuale ale analizei. Folosirea
programelor de computer face mai ușoară sarcina și ne ajută la de zvoltarea analizei (presupunând,
desigur, că au fost codate variabilele potrivite). Alegerea programelor este importantă, deoarece
acestea diferă substanțial între ele.
Derivarea inferențelor din calculul frecvenței categoriilor este cea mai simplă și, a desea, cea
mai folosită formă de analiză a datelor.
Dincolo de calculul simplu al frecvențelor, analiștii caută asocierea între două sau mai multe
variabile. De exernplu, frecvența articolelor despre un anumit eveniment politic este comparată între
jurna le diferite. În limbajul analizei de conținut, variabila "subiec t" este comparată cu variabila
"jurnal". Subiectul are subcategor ii, cum ar fi activitatea parla mentului, deciziile executivului,
atitudinea președinției, poziția partidelor politice .77

77 Agabrian Mircea, op.cit , Iași: Polirom, 2006, p. 90

35
CAPITOLUL III
Studiu de caz:
Implem entarea planului de securitate și apă rare in media
internațional ă (2016 – 2018)

3.1 Repere cronologile 2016 – 2018
Instituționalizarea cooperării UE – NATO a marcat progrese importante în perioada 2016 –
2018. Dupa cum am prezentat și î n primul capitol, istoria de cooperare UE – NATO a intrat într -o
fază acce lerată dupa 2014, date fiind circumstanțele evoluțiilor în materie de securitate si apărare în
zona de Est a Europei. Acest trend accelerat a culmi nat cu demararea unei cooperăr i instituționale
între cele două organizații, ma rcând o serie de repere cronolog ice după cum urmează:
8 iulie 2016 , Cu ocazia s ummit -ului de la Var șovia din 2016 al NATO, cea de a 27 -a reuniune
oficial ă a șefilor de stat și șefilor de guvern ai țărilor membre NATO, în perioada 8 -9 iulie 2016,
Secretarul General al NATO a semnat o declara ție comun ă cu pre ședinții Consiliului European și a
Comisiei Europen e pentru a face un parteneriat î ntre NATO si Uni unea Europeană la un nivel mai
înalt. Declaraț ia stabilește domenii î n care NATO și UE vor intensifica cooperarea – inclusiv
securitatea maritimă si combaterea amenință rilor hibride pe care o reprezintă Rusia .
UE si NATO semeaz ă declara ția comun ă pentru a -și consolida î n continuare cooperarea în
șapte domenii strategice pentru:
• amenintari hibride
• cooperarea operatională , inclusiv aspectele maritime
• securitate cibernetică
• capacitati de aparare
• industrie si cercetare
• exercitii coordonate
• consolidarea capacitatilor
Comunica tul de presă oficial este reprezentat în Anexa 1 .
6 decembrie 2016 , Consiliul reamintește Concluziile Consiliului European din 28 iunie 2016,
în cadrul căreia c ooperarea UE -NATO a fost discutată în prezența Secretarului General al NATO ,
Consiliul E uropean solicitând o consolidare a relației, în lumina obiectivelor și valorilor comune și
provocărilor fără precedent din partea de Sud și de Est . Consiliul solicită intensificarea în continuare

36
a relațiilor UE -NATO prin colaborarea cu toate statele membr e și în beneficiul acestora, având în
vedere acele obiective și valori pe care le avem în comun și având în vedere provocările fără precedent
față de ambele organizații
Consiliul aprobă un set comun de 42 de propuneri, care a fost, de asemenea, aprobat de NATO.
Comunicatul de presă oficial este reprezentat în Anexa 2 .
18 Mai 2017 , Consili u Afaceri Externe – Consiliul discută despre cooperarea UE -NATO cu
secretarul ge neral al NATO, Jens Stoltenberg. Miniș trii apără rii au analizat cooperarea, în special a
setului comun de 42 de prop uneri in cele 7 domenii identificate î n Declaratia comună a Preș edinte lui
Consiliului European, a Președintelui Comisiei Europene ș i a Secretarului General al NATO.
Ei au salutat progresele realizate în mai multe domenii, în spec ial în combaterea amenință rilor
hibride, precum și în schimbul de informații, comunicările strategice și cooperarea maritimă.
Comunicatul de presă oficial este reprezentat în Anexa 3 .
19 Iunie 2017 , În cadrul Consiliul ui Afaceri Externe, Miniș trii de externe au discutat despre
cooperarea UE -NATO cu secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. Discuț ia s-a bazat
pe un raport comun al progresului realizat d e Înaltul Reprezentant al UE ș i de Secretarul General al
NATO. Consiliul a adoptat conc luziile privind raportul, salutând progresul î n punerea î n aplicar e a
setului comun de propuneri și solicitând noi măsuri în aceeași direcț ie.
Comunicatul de presă oficial este reprezentat în Anexa 4 .
5 Decembrie 2017 , Cooperarea UE -NATO dă naștere unui nou set de propuneri. Consiliul a
adoptat concluzii pr ivind cooperarea UE -NATO, aprobâ nd noi propuneri de actiuni concrete î n
domenii precum:
• contra -terorismului
• femei
• pacea si securitatea
• mobilitatea militară
Setul comun de noi propuneri este aprobat î ntr-un proces paralel al NATO prin intermediul
Consiliului Nord -Atlantic.
Comunicatul de presă oficial este reprezentat în Anexa 5 .
14 Decembrie 2017 , Consiliul European a discutat de cooperarea dintre UE si NATO. Lideri i
au solicitat punerea integrală î n aplicare a acțiunilor comune, inclusiv a celor adiț ionale convenite la
5 decembrie 2017.

37
Contextul este unul urmat de instituirea PESCO pe 11 Decembrie 2017, fiind evidențiată î n
declaratia lui Donal Tusk78. Vorbind în timpul ceremoniei, președintele Tus k a spus că "Timp de
mulți ani, cel mai puternic argument împotriva PESCO fusese teama că ar duce la slăbirea NATO.
Dar este exact contrariul. O apărare europeană puternică întărește în mod natural NATO. De aceea,
PESCO nu este numai o veste bună pentru no i, ci și o veste bună pentru aliații noștri. Și o veste proastă
pentru dușmanii noștri. "
Declarația de presă oficial ă este reprezentat în Anexa 6 .
8 Iunie 2018 , Reafirmând concluziile sale din 6 decembrie 2016 și din 19 iunie 2017 și 5
decembrie 2017, Consiliul, considerând că UE și NATO continuă să facă față provocărilor comune
de securitate, salută continuarea strânsă și consolida tă reciproc a cooperării cu NATO . Sunt prezentate
concluziile Consiliului privind al treilea raport intermediar privind pun erea în aplicare a setului
comun de propuneri aprobat de Consiliile UE și NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017 .
Comunicatul de presă oficial este reprezentat în Anexa 7.

3.2 Presa internațională: Declaraț ia comună UE -NATO , Varșovia , 2016

3.2.1 Analiză general ă

Dintr -o perspectivă generală, declarația comună a fost vă zută prin prisma interpretării
comunicatului de presă emis de c ătre instituțiile semnatare ale declarației și prezentat în Anexa 1.
Frecvența apriției articolelor care mențion ează declarația este una ridicată, dar de cele mai
multe ori este comasată împreuna cu alte aspecte ale Summit -ului NATO. Caracterul documentar al
declarației, cuplat cu nivelul interesului public față de subiect și secondat de alte evenimente în
rezonanță publică mai mare, face ca declarația comună UE – NATO să transforme majoritatea
articolelor într -o mențiune, fara a se detalia în mod special.
În ceea ce privește frecvența articolelor cu privire la Summit -ul de la Varșovia, în i ntervalul
iuni – iulie 201 6, s-au înregistrat : Politico: 164 articole, Deutsche Welle: 43 articole, Euractiv: 21 ,
Agenția France Press (EN) : 15, Daily Mail: 39 . Frecvență apariției articolelor ce menționează

78 Declarație de presă Donald Tusk, Reinforcing European defence: remarks by President Donald
Tusk at the event on PESCO , Sursa : http://www.consilium.europa.eu/en/press/press -releases/2017/12/14/reinforcing –
european -defence-remarks -by-president -donald -tusk-at-the-pesco -event/pdf , Accesat la 16 Iunie 2018

38
Declarația comună a înregistrat pentru intervalul iuni – iulie 2016: Politico : 16 articole , Deutsche
Welle : 4 articole, Euractiv: 3, Agenția France Press: 1, Daily Mail: 2.
Ca și teme, presa internațională tratează declarația comună în rapo rt cu temele de importață
majoră pentru public, precum referendumul de ieșire al Marii Britanii din UE, criza migranților ce
afectează Europa de Sud, agresiunea Rusiei față de Ucraina și a nexarea Peninsului Crimeea de că tre
aceștia, teme de o importanță deosebită pentru presa internațion ală la intervalul respective de timp.
Tendința presei este să ofere declarația comună ca și măsură colaborativă între UE și NATO,
fără a oferi detalii majore cu privire la document. În majoritatea articolelor de presă este prezentată
ca și un success major nu numai de colaborare dintre UE și NATO, ci și un indicator de stabilitate și
perspective pe termen lung ale UE, în condițiile în ca re declarația este la mai puțin de două săptămâni
după socul “Brexit -ului” .
Din punct de vedere al tendențiozității sau a tonului jurnaliștilor, nu putem detectat o tendință
anume acordată acestui subiect. Dacă analizăm articolele de presă în care este men ționată declarația,
tonul este unul fie neutru, doar p rezentând factual semnarea de că tre cele două organizații a declarație,
fie unul optimist, jurnaliștii salutând o mai strâ nsă relație de cooperare în UE și NATO, semnalând
mediul de securitate dificil î n care se află Europa în perioada respectivă, fapt evidențiat și în
comunicatul de presă oficial privitor la declarația comună.

3.2.2 Articol de presă – Război teritorial în spatele acordului de pace UE -NATO,
Politico , 7 iulie 2016

Politico a avut o frec vență a articolelor care tratează Declarația comună de la Varșovia destul
de ridicată, 16 articole vizând sau menționând acest subiect. Articolul de presă “Război teritorial în
spatele acordului de pace UE -NATO ” (Turf war behind EU -NATO peace deal ) de Jacopo Barigazzi
și Florian Eder , publicat la 7 iulie 2016, în versiunea online Politico.eu, prezentat în Anexa 8 , va face
obiectul analizei noastre, oferind o perpectivă diferită față de comunicatul de presă oficial, analizând
și un aspect de detaliu politic neprezentat la nivel oficial.
Un aspect important, care este și una din temele acestui arti col, poate fi r elevat în urmatoarea
imagine, fă cută înainte de senmarea Declarației comune UE – NATO .

39

Federica Mogherini , Jean-Claude Juncker, Jens Stoltenberg , Donald Tusk
(Sursa: Reuters)
Autorii articolului, Jacopo Barigazzi și Florian Eder, tratează un aspect mai puțin observabil
de că tre publicul larg și anume lupta internă de control aspra asumă rii unui rol politic în iniți ativa
declarației comu ne.
Temele dominante ale articolu lui sunt absența lui Federica Mogherini , Înalt Reprezentant al
Uniunii pentru Afaceri Ex terne și Politică de Securitate, de la semnarea declarației comune, vă zut din
perpectiva amiguității ierarhie de asumare și conducere a programelor și iniț iativelor la nivel ul
relații lor externe dintre UE și NATO, precum și borna intorică reprezentată de semnarea declarației
comune, fiind vă zută ca pe un moment important în vederea colaborării dintre cele două organizații.
Tendința jurnaliștilor este aceea de a se concentra pe geometria de putere în cadrul UE,
subliniând ideea că Federica Mogherini avea asteptări să fie unul dint re semnatarii declarației, avâ nd
un important rol în politica externă a UE prin funcția pe care o ocupa. Per total, autorii încearcă să
creioneze o structură ambigua a celor două instituții UE, citând surse din cadrul Serviciul European
de Acțiune Externă (SEAE) pentru a evidenția nemultumirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru
Afaceri Externe ș i Politică de Securitate .
Această temă legată de geo metria conducerii UE în implica rea spre înfa ptuire a declarației
comune capătă un ton tendențios, observâ ndu-se o construcție a argumentelor înclinată spre un
“razboi intern” în cadrul jocurilor de putere politice ale UE.

40
În cele din urmă , tema legată de prezentarea declarației comune revine în atenția jurnaliștilor,
menținând un ton asemănător cu cel general, având un caracter salutar față de importanța si momentul
oportun al semnării documentului.

3.3 Presa internațională – Cooperarea după declarația comună UE – NATO
în perioada 2016 – 2017

3.3.1 Analiză general ă

Perioada antemergătoare Declarației comune de la Varșovia este vizată de eforturi ale UE și
NATO de concretizare a unui set de mă suri s i propuneri care să demareze acțiuni corespunză toare.
Din perspectiva frecvenței articolelor de presă internațională, putem constata o reducere a
acoperirii din partea media comparative cu semnarea Declarației comune. Acest fapt este datorat în
mare parte in dependenței subiectului față de un eveniment atat de mediatizat cum este Summit -ul
NATO de la Varșovia. Chiar și asa, o parte din presa internațională a preluat comunicatele de presă
oficiale prezentate în Anexele 2 -5.
Frecvența articolelor cu privire la Declarația comună și lucarile realizate pentru
implementarea acesteia, în i ntervalul august 2016 – decembrie 2017, s -au înregistrat : Politico: 147
articole, Deutsche Welle: 112 articole, Euractiv: 43 , Agenția France Press (EN) : 15, Daily Mail: 39 .
Temele dominante ră mân sub aspet principal subiecte prec um amenințările hibride precum ș i
securitatea maritimă Mării Mediterane. Aceste teme capătă o lumină principală datorată importanței
pentru publicul larg, menținând progresele realizate în cooperarea UE – NATO la nivel de informare
și înșiruire.

3.3.2 Articol de presă – PESCO: UE deschide calea către uniunea de apărare,
Deutsche Welle, 13 Noiembrie 2017

Articolul de presă, ilustrat în Anexa 9, semnează o altă bornă imporantă în evoluția relațiilor
UE – NATO. Nu prin prisma articolului putem deduce aceste aspect, ci prin abordarea subiectului
adoptării PESCO atât de că tre Donal Tusk în Consiliul European la 14 decembrie 2017 (Anexa 6),
cât și a Secretarului General NATO, Jens Stoltenberg .

41
Frecvența artico lelor ce abordează subiectul PESCO în relație cu efectele asuprea relației UE
– NATO este destu l de mare, majoritatea presei vă zând PESC O ca pe un rival NATO și mai puț in ca
pe un instrument complementar.
Articolul Deutsche Welle sumarizează cele mai impor tante teme ale momentului respectiv din
prisma cooperării UE – NATO. În articol avem prezentate, într -un format foare scurt, te mele
principale ale perioadei, și anume semnarea PESCO, atitudinea salutară a NATO, dar și motivarea
PESCO ca urmare a perceputei “slăbiri” a UE după Brexit, precum și alegerea în SUA a Președintel ui
Donald Trump, unul care atât la acel moment, cât și ulter ior prezenta o retorică negativă față de
continuarea aportului major al SUA pentru bugetul NATO, atenționând țările membre UE as upra
neasumării contribuției SUA și pe viitor.
Tendința articolului este una de prezentare factuală a situației și a actorilor principali. Alte
outlet -uri media prezintă PESCO ca e un pas înapoi din cooperarea mai strânsă UE – NATO,
subliniând tendința UE spre autogestionare a aspectelor ce țin de securitate și apărare.
Articolul nu prezintă o tendențiozitate vizibilă de ton, fiind abordat ulterior de către presă,
fiecare cu agendă și perspectivă proprie. Totuși, pentru evoluția tendințelor presei ulterioa re, temele
prezentate în acest articol au o importanță deosebită, fiind declanșatoarele unei s erii de evenimente
ce urmează să afecteze atât percepția publicu lui, prin canalele de presă asupra PESCO, câ t și
poziționarea SUA față de mă surile UE spre o auton omie a propriei apărări și secur ității, cu toate
elementele deductive ce urmează.

3.4 Presa internațională – Cooperarea EU – NATO în 2018

3.4.1 Perspectiva Pozitivă – Raportul Consiliului din 8 iunie 2018

Comunicatul de presă emis de catre Consiliul UE, relevă considerația că UE și NATO
continuă să facă față provocărilor comune de securitate, salută continuarea strânsă și consolidată
reciproc a cooperării cu NATO. Sunt prezentate concluziile Consiliului pri vind al treilea raport
intermediar, privind punerea în aplicare a setului comun de propuneri aprobat de Consiliile UE și
NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017.
Cu toate acestea, deși comunicatul de presă a fost preluat de către presa internațională, fie
integral, fie ca pasaje, de cele mai multe ori tema majorității articolelor este una de prezentare a

42
evenimentului, nefiind oferite alte informații în afara celor deja oferite de catre comunicatul de presă
oficial.
Frecvența articolelor cu privire la Raportul Consiliului, în i ntervalul ianuarie 2016 – iunie
2017, s-au înregistrat: Politico: 2 articole, Deutsche Welle: 1 articole, Euractiv: 2, Agenția France
Press (EN): 0, Daily Mail: 0 .
Ca și tendință, majoritatea articolelor citează strict fluxul comunicatului, unul de continuitate
și referință istorică asupra p rogreselor realizate de la semn area Declarației comune de la Varșovia,
precum și susținerea acordată de consiliile UE și NATO în anii anteriori.
Din nou se observă o tendință de a pune în antiteză cooperarea UE – NATO cu evenimentele
începutului de an priv ind declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, atat față de contribuție UE
la NATO, cât și prin perspectiva semnării PESCO de că tre marea majoritate a statelor membre UE.

3.4.2 Perspectiva Negativă – PESCO, SUA și efectele asupra cooperării UE –
NATO

Dincolo de progresele realizate în direcția unei cooperări stranse între UE și NATO, ader area
la PESCO a 25 din cele 28 de state membre UE, precum și reacția Președintelui SUA la subinvestiția
considerată a fi fă cută de UE în NATO, au fost subiectele princ ipale din presa internațională cu privire
la cooperarea UE – NATO în domeniul apărării și securității.
Frecvența articolelor ce acoperă declarațiile Președintelui SUA cu privire la rolul țării sale în
bugetarea NATO, precum și acuzele aduse celorlalți memb rii, în special celor ce sunt și membri UE ,
că nu investesc în alianță su ficient, au fost principalul vector din presa internațională.
Temele articolelor s -au concentrate asupra percepției PESCO ca și începutul un ei alternative
la NATO, fiind văzută negati v de către SUA și declaratiă pozitiv de către conducerea NATO.
Tendințele articolelor arată că deși că NATO ca și structură nu vine cu critici la adresa
implementării PESCO, SUA, ca și principal contribuitor NATO, aduce o tendință negativă
perspectivei de cooperar e și instrituționalizare a relaț iei UE – NATO.
Frecvența articolelor cu privire la paralela dintre PESCO și reacțiile SUA , în i ntervalul
ianuarie – iunie 2018 , s-au înregistrat: Politico: 28 articole, Deutsche Welle: 22 articole, Euractiv:
19, Agenția France Press (EN): 4, Daily Mail: 23.
Dacă urmărim tonurile jurnaliștilor, putem observa tendințe în funcție de apartenența acestora
national ă sau regională. Presa Europeană, de regula, apără PESCO și evidențiază “amenin țările” SUA

43
cu privire la retrag erea asistenție majore pe care le oferă NATO, lăsâ nd țările Europene fără altă
variant, decâ t cea de autogestionare a propriei securități. P resa din SUA, în funcție de orientarea sa
politică, fie vine în sprijinul lui Trum p, fie vine dintr -o arie neu tră, subliniând totuși efectele negative
la nivel de economie și ind ustrie a domeniului militar ce aduce implementarea PESCO.

44
CONCLUZII

În mediul complex de securitate internațională de astăzi este imperativ de îndeplinit obiectivul
de a încuraja o cooperare sinergică între NATO și Uniunea Europeană. Această cooperare ar trebui
să aibă loc într -un spirit de transparență și complementaritate reciprocă, respectând în același timp
diferitele mandate ale organizațiilor, autonom ia decizională și integritatea instituțională. Amenințărle
asimetrice din Europa provoacă securitatea pe termen scurt, mediu și lung a ambelor organizații, de
la amenințările hibride ale Rusiei până la terorism, la valuri de migrație necontrolată dintr -un Orient
Mijlociu și Africa de Nord din ce în ce mai destabilizatoare. Mai mult ca niciodată în istoria oricărei
organizații, este necesară o cooperare integrată și eficientă în domeniul securității pentru a face față
acestei provocări de securitate internă și externă.
Suprapunerea celor 22 de membri comuni între UE și NATO înseamnă multe obstacole
politice în calea unei cooperări mai strânse, în mare parte datorită preocupărilor legate de inițiativele
care se suprapun, ducând la mai multe cheltuieli de apărare fără rezu ltatele dorite.
Alte variabile rămase care vor influența calea de urmat pentru cooperarea NATO -UE sunt
negocierile de la Brexit și aderarea Turciei la UE. Regatul Unit este în prezent cel mai mare
contribuabil din domeniul apărării în UE – retragerea sa v a conduce la nevoia de completare a
bugetului de apărare, cel mai probabil din patrea Franței și Germaniei. În timp ce oficiali britanici au
subliniat în ciuda retragerii Regatului Unit din UE, aceasta va rămâne, după geografie și interese de
bază, axată p e securitatea europeană. Întrebarea Turciei și a UE rămâne contestată.
În plus, în timp ce NATO și UE au multe oportunități de a consolida eforturile comune de
dezvoltare a capabilităților, există și alte provocări. În loc să se convertească, membrii euro peni ai
NATO și UE par să se diferențieze în diferite grupuri de state cu diferențe de potențial profunde în
percepția amenințărilor pe linie regională. Această divergență poate accentua disparitatea strategică
între UE și NATO.
Aspectele legate de invest ițiile în apărare și percepția amenințărilor sunt strâns legate de
interesele naționale și strategiile naționale ale statelor membre NATO și UE. În cele mai multe cazuri,
statele au interese și priorități diferite, în special în domeniul apărării. Acest lu cru este valabil mai
ales atunci când este vorba despre cheltuielile pentru apărare. Decizia privind modul în care vor fi
cheltuite fondurile va rămâne o prelungire a agendelor politice naționale ale statelor membre pentru
viitorul previzibil. Această prob lemă ar putea complica sarcina de a crea capabilități comune de
apărare care să reprezinte interesele tuturor părților implicate.

45
O altă provocare pentru crearea capabilităților comune de apărare NATO -UE este reprezentată
de opinia publică și de problemele economice. Creșterea cheltuielilor pentru apărare și capabilitățile
militare comune va avea, probabil, mai multe opinii critice în rândul publicului din Europa. Delegarea
misiunii de apărare a țării la un corp multinațional ar putea fi privită în unele ță ri ca o modalitate de
subminare a suveranității naționale. Mai mult, în timp ce ritmul politic necesar dezvoltării în comun
a capacităților comune NATO -UE există astăzi, este imposibil să se estimeze cât va dura această
tendință.
In această lucreare am pre zentat și analizat procesul cooperării UE – NATO odată Summit -ul
de la Varșovia din perspectiva procesului de instituționalizare a cooperării, cu o concentrare asupra
percepției și comunicării în media internaționala in perioada 2016 – 2018. Am analizat re zultatele
summitului de la Varșovia cu o revizuire a perspectivelor existente și a perspectivelor de cooperare
viitoare. Vom urmarii de asemenea sa analizam prin metode de cercetare calitative, anume analza de
continut, fluxul media si a articolelor din pr esa internațională, precum si cominicarea directa a acestor
doua instituții prin instrumente specifice.
În cadrul Summit -ului NATO din 2016 din Varșovia, s -a facut evidentă urgența instituirii unor
inițiative concrete pentru consolidarea parteneriatului UE – NATO. În acest sens, Summit -ul de la
Varșovia a servit drept un moment critic în ceea ce privește găsirea mijloacelor pentru o cooperare
inter-organizatorică tangibilă și cu un raport sporit de eficientă. Oficialii UE și NATO au recunoscut
că comunitate a euro -atlantică se confruntă cu provocări de securitate, care necesită o cooperare mai
puternică între cele două organizații.
O dezvoltare comună a capabilităților, amenințările hibride, securitatea cibernetică și
provocările teroriste se manifestă ca pri ncipalele motoare ale unei cooperări consolidate între NATO
și UE. NATO și UE deja colaboreze în aspecte -cheie privind capabilitățile cibernetice defensive,
combaterea eforturilor de dezinformare rusească și acțiunile de propagandă, precum și
contrateroris mul.
Din perspectiva presei internaționale, declarația comună a fost vazută prin prisma caracterului
documentar al declarației, cuplat cu nivelul interesului public față de subiect și secondat de alte
evenimente u rezonanță publică mai mare, face ca declar ația comuna UE – NATO sa se transforme
în majoritatea articolelor într -o mențiune, fara a se detalia în mod special.
Presa internațională a tratat declarația comună în raport cu temele de importață majora pentru
public, precum referendumul de ieșire al Mar ii Britanii din UE, criza migranților ce afectează Europa
de Sud, agresiunea Rusiei față de Ucraina și anexarea Peninsului Crimeea de catre aceștia, teme de o

46
importanță deosebită pentru presa internațională la intervalul respective de timp. Am observat
tendința jurnaliștilor este aceea de a se concentra pe geometria de putere în cadrul UE. Perioada
antemergătoare Declarației comune de la Varșovia este vizată de eforturi ale UE și NATO de
concretizare a unui set de masuri si propuneri care să demareze actiu ni corespunzatoare.
Progresele realizate în direcția unei cooperări stranse între UE și NATO, sunt cuplate spre
începutul anului 2018 de aderearea la PESCO a 25 din cele 28 de state membre UE, precum și reacția
Președintelui SUA la subinvestiția considerat ă a fi facută de UE în NATO, au fost subiectele
principale din presa internațională cu privire la cooperarea UE – NATO în domeniul apărării și
securității.
Ca și concluzie finală, instituționalizarea cooperării UE – NATO va continua să se
concretizeze în p erioada urmatoare, chiar daca nu în același ritm accelerat de o ușoara stabilizare și
progress în aria amenințărilor din 2014. Totuși, ramâne de vazut ce influențe vor avea coursul
relațiilor SUA – NATO, în speță efectele acțiunilor SUA la nivelul Alianței , precum și evoluția
PESCO, care promite să ofere o mai largă autonomie și independență în zona securității și apărării
UE, fapt ce poate încetinii implicarea statelor membre UE în acțiuni de consolidare a prezenț ei și
influenței NATO în Europa .

47
BIBLIOGRAFIE

1. Agabrian Mircea , Analiza de conținut , Iași: Polirom, 2006
2. Berelson, B. , Content Analysis in Communication Research , Free Press, Glencoe, IL., 1952
3. Berger, P. si Luckmann, Th. , The Social Construction of Reality,' A Treatise in the Sociology
of Knowledge , Penguin, Harmondworth, 1966
4. Chelcea, S., Metodologia cercetarii sociologice: metode calitative și cantitative , Editura
Economica, Bucuresti, 2001
5. Blaikie, N. , Designing Social Research. The Logic of Anticipation , Polity Press, Ne w York ,
2000
6. Lasswell, H.D., Lerner, D. și Pool, Ithiel de Sola , The Comparative Study of Symbols: An
Introduction , Stanford University Press, Hoover Institute and Library on War, Revolution and
Peace, Stanford , 1952
7. Marshall, G. (ed.), Oxford. Diction ar de sociologie , Univers Enciclopedic, Bucuresti , 2003
8. Neuendorf, K.A. , The Content Analysis Guidebook, Sage Publications , Inc., Thousand Oaks,
CA, 2002
9. Rotariu, T, Hut, P. , Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica , Polirom,
Iasi, 199 7
10. Rotariu, T (coord.), Badescu, G., Culic, I. , Elemer, M., Muresan, C. , Metode statistice
aplicate în șiiințele sociale , Polirom, Iasi , 1999
11. Robert K. Yin, Studiul de caz: Designul, analiza și colectarea datelor , 2002
12. Stone, Ph.l., Dunphy, D.C., Smi th, M.S. și Olgivie, D.M. , The General Inquirer: A Computer
Approach to Content Analysis , MIT Press, Cambridge , 1996
13. Weber, R.Ph. , Basic Content Analysis , ed. a II -a, Sage Publications, Newbury Park, CA, 1990

Surse Online:
14. Website NATO, Relations with the European Union , 08 Mai. 2018, Sursa:
https://www.nato.int/cps/ua/natohq/topics_49217 , Accesat la 5 Mai 2018
15. Tim Waugh, Berlin Plus agreement, NATO Consultation , Command and Control Agency
(NC3A), Sursa:
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/berlinplus_/berlinplus_e
n.pdf , Accesat la 5 Mai 2018

48
16. Consiliul European, EU and NATO concerted approach for the Western Balkans , Brussels,
29 Iulie 2003, Sursa:
http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms _Data/docs/pressdata/en/er/76840.pdf , Accesat
la 5 Mai 2018
17. Consiliul European, EU and NATO concerted approach for the Western Balkans, Brussels,
29 Iulie 2003, Sursa:
http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressdata/en/er/76840.pdf , Accesat
la 5 Mai 2018
18. BBC, EU troops prepare for Bosnia swap , 23 October 2004, Sursa:
http://news.bbc.c o.uk/2/hi/europe/3944191.stm , Accesat la 5 Mai 2018
19. Website Eulex, What is Eulex? 23 December 2014, Sursa: http://www.eulex –
kosovo.eu/en/info/whatisEulex.php , Accesat la 5 Mai 2018
20. European Union External Action, EU-NATO cooperation Factsheet , Bruxelles, 4 Iulie 2018,
Sursa: https://eeas.europa.eu/headquarters/headQuarte rs-homepage/28286/eu -nato-
cooperation -factsheet_en , Accesat la 5 Mai 2018
21. Website NATO, NATO and European Union: Complementarity and collaboration in
capability development , 16 Iunie 2016, Sursa: http://www.act.nato.int/nato -and-european –
union -complementarity -and-collaboration -in-capability -development , Accesat la 5 Mai 2018
22. Website NATO, NATO and the European Union enhance cyber d efence cooperation , 10
Februarie 2016, Sursa: https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_127836.htm , Accesat la 5
Mai 2018
23. Website NATO, Comunicat de presa Summit Varșovia , 09 Jul. 2016, Sur sa:
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133169.htm , Accesat la 5 Mai 2018
24. Francesca Bitondo și Paola Sartori, NATO Defence Planning after the Warsaw Summit ,
Noiem brie 2016, Sursa: iai.it , Accesat la 5 Mai 2018
25. Consiliul European, EU-NATO cooperation – Factsheet, Bruxelles , 4 Iulie 2018, Sursa:
https:// eeas.europa.eu/headquarters/headQuarters -homepage/28286/eu -nato-cooperation –
factsheet_en , Accesat la 19 Mai 2018
26. Website UE, The EU Global Strategy , Iunie 2016, Sursa:
https://europa.eu/globalstrategy/en/global -strategy -foreign -and-security -policy -european –
union , Accesat la 19 Mai 2018

49
27. Website NATO, Meeting of H eads of State and/or Government , 25 Mai 2017, Sursa:
https://www.nato.int/cps/en/natohq/events_143956.htm , Accesat la 19 Mai 2018
28. Munich Security Conference, Munich Security Report , 15 iunie 2017, Sursa:
www.eventanizer.com/MSR/MSC2017 , Accesat la 19 Mai 2018
29. Website AEA , Capability Development Plan , Sursa:: https://www.eda.europa.eu/what -we-
do/our -current -priorities/strategies/Capabilities , Accesat la 19 Mai 2018
30. Agenția Europeană de Apărare, Raport anual 2017 , Sursa:
https://eda.europa.eu/docs/default -source/eda -annual -reports/eda -2017 -annual -report -final,
Accesat la 19 Mai 2018
31. Website NATO, NATO Strategic Concept 2010 , 19 noiembrie 2010, Sursa:
https://www.nato.int/cps/ic/natohq/topics_82705.htm , Accesat la 19 Mai 2018
32. Website UE, The EU Global Strategy , Iunie 2016, Sursa:
https://europa.eu/globalstrategy/en/global -strategy -foreign -and-security -policy -european –
union , Accesat la 19 Mai 2018
33. European Commission, Fact Sheet – The European Defence Fund , 7 iunie 2017, Bruxelles,
Sursa: http://europa.eu/rapid/press -release_MEMO -17-1476_en.htm , Accesat la 19 Mai 2018
34. Congressional Research Service, Federal Research and Development Funding: FY2017 ,
Sursa: https://fas.org/sgp/crs/misc/R44516.pdf , Accesat la 19 Mai 2018
35. Consiliul European, Cooperarea în domeniul apărării: Consiliul instituie cooperarea
structurată permanentă (PESCO) , cu participarea a 25 de state m embre, 11 decembrie 2017,
Sursa: http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press -releases/2017/12/11/defence –
cooperati on-pesco -25-member -states -participating/ , Accesat la 19 Mai 2018
36. Romanian Insider, Romanian brigade joins German army , 23 mai 2017, Sursa:
https://www.romania -insider.com /romanian -brigade -joins -german -army/ , Accesat la 19 Mai
2018
37. The EATC, Sursa: https://eatc -mil.com/en/who -we-are/the -eatc, Accesat la 19 Mai 2018
38. European Defence Agency, Multi -Role Tanker Tra nsport Fleet (MMF) expands
significantly , Bruxelle, 25 septembrie 2017, Sursa: https://www.eda.europa.eu/in fo-
hub/press -centre/latest -news/2017/09/25/multi -role-tanker -transport -fleet-(mmf) -expands –
significantly , Accesat la 19 Mai 2018

50
39. Website NATO, Hybrid Warfare: NATO’s new strategic challenge?, Raport General, 10
Octombrie 2015, Sursa: https://www.nato -pa.int/document/2015 -166-dsc-15-e-bis-hybrid –
warfare -calha -report , Accesat la 19 Mai 2018
40. Atlantic Council, Seven Allies Establish NATO's Strategic Communications Center of
Excellence in Latvia , 7 iulie 2014, Sursa:
http://www.atlanticcouncil.org/blogs/natosource/seven -allies -establish -nato-s-strategic –
communications -center -of-excellence -in-latvia , Accesat la 19 Mai 2018
41. NATO energy security Center of Excellence, Sectiunea Despre – Website oficial, Sursa:
https://www.enseccoe.org/en/about/6 , Accesat la 19 Mai 2018
42. Website NATO, Statement on the implementation of the Joint Declaration , 6 decembrie
2016, Sursa: https://www.nato.int/cps/on/natohq/official_texts_138829.htm , Accesat la 19
Mai 2018
43. Comisia Europeană , Wesbite UE, Security: EU strengthens response to hybrid threats , 6
aprilie 2016, Sursa: http://europa.eu/rapid/press -release_IP -16-1227_en.htm , Accesat la 19
Mai 2018
44. Website NATO, NATO welcomes opening of European Centre for Countering Hybrid
Threats , 11 aprilie 2017, Sursa: https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_143143.htm ,
Accesat la 19 Mai 2018
45. CCDCOE, Liaison Established with the European Defence Agency , 1 aprilie 2013, Sursa:
https://ccdcoe.org/liaison -established -european -defence -agency.html , Accesat la 19 Mai
2018
46. CCDCOE, NATO Summit Updates Cyber Defence Policy , 24 octombrie 2014, Sursa:
https://ccdcoe.org/nato -summit -updates -cyber -defence -policy.html , Accesat la 19 Mai 2018
47. Consiliul UE, EU Cyber Defence Policy Framework , 17 noiembrie 2014, Sursa:
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/documents/sede/dv/sede160315eucybe
rdefencepolicyframework_/sede160315eucyberdefencepolicyframework_en.pdf , Accesat la
19 Mai 2018
48. Website NATO, NATO and the European Union enhance cyber defence cooperation , 10
februarie 2016, Sursa: https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_127836.htm , Accesa t la 19
Mai 2018

51
49. Comisia Europeană, The Directive on security of network and information systems , 6 iulie
2016, Sursa: https://ec.europa.eu/digi tal-single -market/en/network -and-information -security –
nis-directive , Accesat la 19 Mai 2018
50. Deutsche Welle, NATO appoints Arndt Freytag von Loringhoven as first intelligence chief ,
21 octombrie 2016, Sursa: http://www.dw.com/en/nato -appoints -arndt -freytag -von-
loringhoven -as-first-intelligence -chief/a -36117319 , Accesat la 19 Mai 2018
51. Website NATO, NATO – Countering terrorism , 13 iunie 2 018, Sursa:
https://www.nato.int/cps/ua/natohq/topics_77646.htm , Accesat la 9 Iunie 2018
52. Consiliul UE, Operation Sophia: operation to contribute to better information sharing on
crime in the Mediterranean , 14 mai 2018, Sursa:
http://www.consiliu m.europa.eu/ro/press/press -releases/2018/05/14/eunavfor -med-
operation -sophia -operation -to-contribute -to-better -information -sharing -on-crime -in-the-
mediterranean/ , Accesat la 9 Iunie 2018
53. Europol, Centrului European de Combatere a Terorismului (ECTC), Sursa:
https://www.europol.europa.eu/DPF/1.2.2.EUROPEAN_COUNTER_TERRORISM_CENT
RE_ECTC.html , Accesat la 9 Iunie 2018
54. Parlamentul European, Directive on combat ing terrorism , 7 februarie 2017, Sursa:
http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EPRS_ATA(2017)5
99254 , Accesat la 9 Iunie 2018
55. Parlamentul European, Completing the adoption of an EU PNR Directive , 7 aprilie 2016,
Sursa:
http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document. html?reference=EPRS_ATA%28201
6%29580886 , Accesat la 9 Iunie 2018
56. UE, Terrorism Situation and Trend Report (TE -SAT) 2016
57. Website NATO, NATO supports Jordan’s national cyber defence strategy , 19 iulie 2017,
Sursa: https://www.nato.int/cps/ic/natohq/news_146287.htm , Accesat la 9 Iunie 2018
58. TheNewArab, NATO to launch 'intelligence hub' in Tunisia , 11 aprilie 2017, Sursa:
https://www.alaraby.co.uk/english/indepth/2017/4/11/nato -to-launch -intelligence -hub-in-
tunisia , Accesat la 9 Iunie 2018
59. Website NATO, NATO supports Mauritania in enhancing its crisis management system , 12
decembr ie 2017, Sursa: https://www.nato.int/cps/ua/natohq/news_149958.htm , Accesat la 9
Iunie 2018

52
60. Website NATO, NATO and Afghanistan , 10 noiembrie 2017, Sursa:
https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_8189.htm , Accesat la 9 Iunie 2018
61. EU External Action, EU Integrated Border Assistance Mission in Libya (EUBAM Libya),
Aprilie 2018, Sursa: https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/version_anglaise.pdf , Accesat la 9
Iunie 2018
62. SursaEU External Action Service, European Union common security and defence policy
missions and operations , Octombrie 2017,
https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/csdp_annual_report_2017_web_en_2.pdf , Accesat la 9
Iunie 2018
63. SursaEU External Action Se rvice, The African Union and the EU , 11 mai 2016, Sursa:
https://eeas.europa.eu/generic -warning -system –
taxonomy/404_en/866/The%20Africa n%20Union%20and%20the%20EU , Accesat la 9 Iunie
2018 ,
64. Tusk at the event on PESCO , Sursa: http://www.consilium.europa.eu/en/press/press –
releases/2017/12/14/reinforcing -european -defence -remarks -by-president -donald -tusk-at-the-
pesco -event/pdf , Accesat la 9 Iunie 2018

53
OPIS ANEXE

ANEXA 1 – Declarație comună UE – NATO, Varșovia 2016
ANEXA 2 – Comunicat de presă – Cooperarea UE -NATO : Consiliul adoptă
concluzii la să implementeze Declarația comună
ANEXA 3 – Comunicat de presă – "UE își menține angajamentul de a cons olida
securitatea și apărarea": Consiliul adoptă concluzii
ANEXA 4 – Com unicat de presă – Cooperarea UE -NATO: Consiliul salută
progresele înregistrate Concluziile Consiliului privind raportul Progress privind
punerea în aplicare a strategiei comune set de propuneri aprobate de miniștrii UE
și NATO la 6 decembrie 2016
ANEXA 5 – Comunicat de presă – Cooperarea în domeniul apărării: Consiliul
adoptă concluzii privind cooperarea UE cu NATO, aprobând un set comun de noi
propuneri pentru o activitate comună în continuare
ANEXA 6 – Declarație de presă – Consolidarea apărării europen e: obse rvații ale
președintelui Donald Tusk la evenimentul pe PESCO
ANEXA 7 – Comunicat de presă – Cooperarea UE -NATO: Consiliul salută
progresele realizate în cadrul punerea în aplicare a celor 74 de acțiuni comune
ANEXA 8 – Articol presă Politico – Războ iul turf în spatele acordului de pace UE –
NATO
ANEXA 9 – Articol presă Deutsche Welle – PESCO: UE deschide calea către
uniunea de apărare

54
ANEXA 1
Declarație comună UE – NATO, Varșovia 2016

JOINT DECLARATION
BY THE PRESIDENT OF THE EUROPEAN COUNCIL,
THE PRESIDENT OF THE EUROPEAN COMMISSION, AND
THE SECRETARY GENERAL OF THE NORTH ATLANTIC TREATY
ORGANIZATION

We believe that the time has come to give new impetus and new substance to the NATO -EU strategic
partnership.
In consultation with the EU Member States and the NATO Allies, working with, and for the benefit
of all, this partnership will take place in the spirit of full mutual openness and in compliance with the
decision -making autonomy and procedures of our respective organisations and without prej udice to
the specific character of the security and defence policy of any of our members.
Today, the Euro -Atlantic community is facing unprecedented challenges emanating from the South
and East. Our citizens demand that we use all ways and means available to address these challenges
so as to enhance their security.
All Allies and Member States, as well as the EU and NATO per se, are already making significant
contributions to Euro -Atlantic security. The substantial cooperation between NATO and the EU,
unique and essential partners, established more than 15 years ago, also contributes to this end.
In light of the common challenges we are now confronting, we have to step -up our efforts: we need
new ways of working together and a new level of ambition; bec ause our security is interconnected;
because together we can mobilize a broad range of tools to respond to the challenges we face; and
because we have to make the most efficient use of resources. A stronger NATO and a stronger EU
are mutually reinforcing. Together they can better provide security in Europe and beyond.
We are convinced that enhancing our neighbours' and partners' stability in accordance with our values,
as enshrined in the UN Charter, contributes to our security and to sustainable peace and prosperity.
So that our neighbours and partners are better able to address the numerous challenges they currently
face, we will continue to support their sovereignty, territorial integrity and independence, as well as
their reform efforts.

55
In fulfilling th e objectives above, we believe there is an urgent need to:
• Boost our ability to counter hybrid threats, including by bolstering resilience, working together on
analysis, prevention, and early detection, through timely information sharing and, to the exte nt
possible, intelligence sharing between staffs; and cooperating on strategic communication and
response. The development of coordinated procedures through our respective playbooks will
substantially contribute to implementing our efforts.
• Broaden and a dapt our operational cooperation including at sea, and on migration, through increased
sharing of maritime situational awareness as well as better coordination and mutual reinforcement of
our activities in the Mediterranean and elsewhere.
• Expand our coor dination on cyber security and defence including in the context of our missions and
operations, exercises and on education and training.
• Develop coherent, complementary and interoperable defence capabilities of EU Member States and
NATO Allies, as well a s multilateral projects.
• Facilitate a stronger defence industry and greater defence research and industrial cooperation within
Europe and across the Atlantic.
• Step up our coordination on exercises, including on hybrid, by developing as the first step p arallel
and coordinated exercises for 2017 and 2018.
• Build the defence and security capacity and foster the resilience of our partners in the East and South
in a complementary way through specific projects in a variety of areas for individual recipient
countries, including by strengthening maritime capacity.
Cooperation in these areas is a strategic priority. Speedy implementation is essential. The European
External Action Service and the NATO International Staff, together with Commission services as
appropriate, will develop concrete options for implementation, including appropriate staff
coordination mechanisms, to be presented to us and our respective Councils by December 2016. On
the EU side, the High Representative/Vice President of the Commission wil l steer and coordinate this
endeavour.
We will review progress on a regular basis.
We call on both organisations to invest the necessary political capital and resources to make this
reinforced partnership a success.
Signed at Warsaw on 8 July 2016 in tripl icate.

56
ANEXA 2
Comunicat de presă – Cooperarea UE -NATO: Consiliul adoptă concluzii la să
implementeze Declarația comună

PRESS RELEASE
728/16
06/12/2016

EU-NATO cooperatio n: Council adopt conclusions to implement Joint Declaration

1. The Council recalls the European Council Conclusions of 28 June 2016 calling for further
enhancement of the EU -NATO relationship by working with and for the benefit of all Member States,
in light of those aims and values which we hold in common and given the unprecede nted challenges
facing both organizations. Our security is interconnected: together, we can mobilize a broad range of
tools and make the most efficient use of resources to address those challenges and enhance the
security of our citizens.
2. EU -NATO cooper ation will continue to take place in the spirit of full openness and transparency
and in full respect of the decision -making autonomy and procedures of both organisations. It will be
based on the principles of inclusiveness and reciprocity without prejudic e to the specific character of
the security and defence policy of any Member State.
3. The Council welcomes the Joint Declaration signed by the President of the European Council, the
President of the European Commission and the Secretary General of the Nor th Atlantic Treaty
Organization in Warsaw on 8 July 2016. It gives new impetus and substance to EU -NATO
cooperation in the areas of countering hybrid threats; operational cooperation including at sea and, in
accordance with the Council Conclusions of Novem ber 2016, on irregular migration; cyber security
and defence; defence capabilities; defence industry and research; exercises; supporting partners'
capacity building efforts in the Western Balkans, the Eastern and Southern Neighbourhoods and
strengthening t heir resilience.
4. Implementation of the Joint Declaration is a key political priority for the EU. It constitutes an
essential element of broader efforts aimed at strengthening the Union's ability to act as a security
provider, in line with the Council Co nclusions on implementing the EU Global Strategy in the area
of Security and Defence and the European Defence Action Plan.

57
5. The Council welcomes the progress achieved in advancing EU -NATO relations, in particular since
the signature of the Joint Declarat ion, including in implementing and operationalising parallel
procedures and playbooks for interaction in countering hybrid threats; enhancing operational
cooperation and coordination on maritime issues including between EU NAVFOR MED Sophia and
Operation S ea Guardian in the Mediterranean in implementing their mandates, building upon the
successful cooperation between the EU and NATO in the Aegean; developing parallel and
coordinated exercises as well as in the field of strategic communication with a view to building
resilience. EU -NATO cooperation in the field of exercises will be conducted in full respect of the
EU's Exercise Policy Framework.
6. With a view to consolidating such progress and ensuring further advances in all areas listed in the
Joint Declar ation, the Council endorses the common set of proposals attached in the annex. They
constitute concrete actions for the implementation of the Joint Declaration developed jointly by the
EU (EEAS and Commission services, with the EDA) and NATO. The common se t of proposals is
not a standalone document and must be read in conjunction with the present Council Conclusions
both of which will be implemented in accordance with the principles set out above.
7. The common set of proposals is being endorsed in a parall el process by NATO through the North
Atlantic Council.
8. The Council underlines that Member States have a 'single set of forces' which they can use in
different frameworks. The coherent development of Member States' capabilities through EU and
NATO respec tive processes will thus also help to strengthen capabilities potentially available for both
organizations, while recognizing their different nature and responsibility. In this regard, the Council
welcomes the continued close and mutually reinforcing co -operation with NATO in areas of shared
interest, both strategically and operationally, in crisis management in support of international peace
and security as well as on defence capability development where requirements overlap.
9. The Council invites the Hig h Representative/Vice President/Head of the European Defence
Agency, in close cooperation with Member States, to launch work on implementation of the common
set of proposals immediately, thus ensuring their full involvement and transparency. Reports on
implementation including possible suggestions for future cooperation should be provided on a
biannual basis starting by the end of June 2017.

58
ANEXA 3
Comunicat de presă – "UE își menține angajamentul de a consolid a securitatea și
apărarea": Consiliul adoptă concluzii

PRESS RELEASE
270/17
18/05/2017
"EU remains committed to strengthen security and defence":
Council adopts Conclusions

On 18 May the Council adopted conclusions on security and defence in the context of the EU Global
Strategy. The conclusions take note of progress in strengthening cooperation in the area of security
and defence, and provide guidance for further work. The areas covered include:
– Improving CSDP crisis management structures, in particular the ongoing work leading to t he
establishment of a military planning and conduct capability (MPCC) within the EU military staff (part
of the EEAS) which will assume command of nonexecutive military CSDP missions (currently:
EUTM Somalia, EUTM RCA, EUTM Mali), as agreed on 6 March 2017 ;
– Strengthening CSDP cooperation with partner countries, with the aim to adopt a more strategic
approach to Common and Security Defence Policy partnerships, in view of enhancing cooperation,
with a focus on partner countries that share EU values, includi ng the respect for international law,
and are able and willing to contribute to CSDP missions and operations;
– Capacity building for security and development (CBSD), in order to fully cover all the requirements
needed to support partner countries in preve nting and managing crises on their own;
– Developing civilian capabilities and enhancing the responsiveness of civilian crisis management,
including the possible creation of a core responsiveness capacity;
– Reinforcing military rapid response, including E U battlegroups, with a view to developing further
their modularity in a pragmatic way and to adapt as necessary the financing arrangements;
– Deepening European defence cooperation, taking stock and providing guidance on the way forward
on an inclusive per manent structured cooperation (PESCO), which would allow those member states
who are willing and able to collaborate further in the area of security and defence and which would,
in turn, help generate new collaborative efforts, cooperation and projects. th e possibility of a voluntary

59
coordinated annual review on defence (CARD), which would be a process aimed at offering a better
overview at EU level of defence spending, national investment and defence research efforts. This
would support member states in de livering capabilities to tackle existing and future strategic trends
and challenges, and actively promote enhance defence cooperation among member states.
The European Defence Action Plan of the European Commission, which foresees new financial tools
for capability development and defence cooperation in support of the European defence industry and
technological innovation.

Background
On 14 November 2016, the Council adopted conclusions on implementing the EU global strategy in
the area of security and def ence. These conclusions set out the level of ambition in the form of the
main goals the EU and its member states will aim to achieve in the area of security and defence. The
Council set out three strategic priorities: responding to external conflicts and c rises, building the
capacities of partners, and protecting the European Union and its citizens. Progress was noted and
further guidance provided through the Council's conclusions on 6 March 2017.
The implementation plan on security and defence was presente d by the High Representative, acting
also in her roles as Vice – President of the European Commission and Head of the European Defence
Agency, to member states. It is part of the follow -up to the EU global strategy on foreign and security
policy, which was presented by the High Representative to the European Council on 28 June. The
Council adopted conclusions on the global strategy on 17 October 2016.
The implementation of the EU global strategy also includes further work on building resilience and
an integr ated approach to conflicts and crises, strengthening the nexus between internal and external
policies, updating existing or preparing new regional and thematic strategies and stepping up public
diplomacy efforts.

60
ANEXA 4
Comunicat de presă – Cooperarea UE -NATO: Consiliul salută progresele
înregistrate Concluziile Consiliului privind raportul Progress privind punerea în
aplicare a strategiei comune set de propuneri aprobate de miniștrii UE și NATO
la 6 decembrie 2016

PRESS RELEASE
352/17
19/06/2017
EU-NATO cooperation: Council welcomes progress made Council conclusions on
Progress report on t he implementation of the common set of proposals endorsed by
EU and NATO Ministers on 6 December 2016

1. The Council recalls its conclusions of 6 Dec ember 2016 on the Implementation of the Joint
Declaration by the President of the
European Council, the President of the European Commission and the Secretary General of the North
Atlantic Treaty Organization (15283/16).
2. The Council welcomes the progres s made in the implementation of the common set of proposals
(42 actions) and in this regard acknowledges the report submitted jointly by the High
Representative/Vice President/Head of the European Defence Agency and the Secretary General of
NATO in accorda nce with paragraph 9 of the Council Conclusions of 6 December 2016.
3. The Council calls for continued progress on implementation of the common set of proposals and
looks forward to receiving the next report, including possible suggestions for future coope ration, in
December 2017.
4. The Council reaffirms that EU -NATO cooperation will continue to take place in the spirit of full
openness and transparency, in full respect of the decision -making autonomy and procedures of both
organisations and in close coope ration with and fu ll involvement of Member States . It will be based
on the principles of inclusiveness and reciprocity without prejudice to the specific character of the
security and defence policy of any Member State. The Council recalls that NATO coopera tion with
the non -NATO EU Member States is an integral part of EU -NATO cooperation and in this regard,
the Council welcomes the positive contribution of non -NATO EU Member States to NATO activities.

61
Such activities are an integral part of EU -NATO cooperati on and the Council strongly supports their
continuation.

62
ANEXA 5
Comunicat de presă – Cooperarea în domeniul apărării: Consiliul adoptă
concluzii privind cooperarea UE cu NATO, aprobând un set comun de no i
propuneri pentru o activitate comună în continuare

PRESS RELEASE
743/17
05/12/2017
Defence cooperation: Council adopts conclusions on EUNATO cooperation,
endorsing common set of new proposals for further joint work

Council conclusions on the Implementa tion of the Joint Declaration by the President of the European
Council, the President of the European Commission and the Secretary General of the North Atlantic
Treaty Organization
1. In line with its Conclusions of 6 December 2016 and of 19 June 2017, the Council welcomes the
continued close and mutually reinforcing co -operation with NATO in areas of shared interest, both
strategically and operationally, in crisis management in support of international peace and security as
well as on defence capability de velopment where requirements overlap. For the EU, the
Implementation of the Joint Declaration remains a key political priority. It constitutes an essential
element of broader efforts aimed at strengthening the Union's ability to act as a security provider and
strengthen its ability to cooperate with partners, as recently restated in the Council conclusions on
security and defence in the context of the EU Global Strategy of 13 November 2017.
2. The Council welcomes further progress made in the implementation of the common set of proposals
(42 actions) and in this regard acknowledges the second progress report submitted jointly by the High
Representative/Vice President/Head of the European Defence Agency and the Secretary General of
NATO in accordance with the Council Conclusions of 6 December 2016.
3. With a view to consolidating progress and ensuring further advances in all areas listed in the Joint
Declaration, the Council endorses a common set of new proposals attached in the annex, to be
incorporated in th e original set of proposals. They constitute further concrete actions for the
implementation of the Joint Declaration developed jointly by the EU (EEAS and Commission

63
services, with the EDA) and NATO, including new topics such as counter -terrorism, women, peace
and security and military mobility.
4. The Council reaffirms that EU -NATO cooperation will continue to take place in the spirit of full
openness and transparency, in full respect of the decision -making autonomy and procedures of both
organisations an d in close cooperation with and full involvement of Member States. It is based on the
principles of inclusiveness and reciprocity without prejudice to the specific character of the security
and defence policy of any Member State.
5. The Council confirms th at the common set of proposals is not a standalone document and must be
read in conjunction with the present Council Conclusions both of which will be implemented in
accordance with the principles set out above. The common set of new proposals is being end orsed in
a parallel process by NATO through the North Atlantic Council.
6. The Council recalls that NATO cooperation with the non -NATO EU Member States is an integral
part of EU -NATO cooperation and in this regard, the Council welcomes the positive contrib ution of
non-NATO EU Member States to NATO activities. Such activities are an integral part of EU -NATO
cooperation and the Council strongly supports their continuation.
7. The Council invites the High Representative/Vice President/Head of the European Defe nce Agency
to continue progress on implementation, in close cooperation with Member States ensuring their full
involvement and transparency, and looks forward to receiving the next report in June 2018, and on
an annual basis thereafter.

64
ANEXA 6
Declarație de presă – Consolidarea apărării europene: obse rvații ale
președintelui Donald Tusk la evenimentul pe PESCO

STATEMENTS AND REMARKS
806/17
14/12/2017
Reinforcing European defence: remarks by President Donald
Tusk at the event on PESCO

The Eur opean Union's policy – if it is to be effective – must be both visionary and pragmatic. More
than half a century ago, an ambitious vision of the European Defence Community was created, but
what was missing was the unity and courage to put it into practice. Since then, this idea was revisited
many times, but to no effect. The dream was at odds with reality.
Today this dream becomes reality. We are launching Permanent Structured Cooperation, so -called
PESCO, which is a practical expression of our will to buil d European defence.
In the debates before today’s decision, the main dilemma was how to make PESCO both inclusive
and ambitious. PESCO – in which 25 Member States take part – is for sure inclusive. And if all the
commitments are fulfilled, PESCO will also be ambitious.
For many years, the strongest argument against PESCO had been the fear that it would lead to the
weakening of NATO. But it is quite the opposite. Strong European defence naturally strengthens
NATO. This is why PESCO is not only good news for us, but it is also good news for our allies. And
bad news for our enemies.

65
ANEXA 7
Comunicat de presă – Cooperarea UE -NATO: Consiliul salută progresele
realizate în cadrul punerea în aplicare a celor 74 de acțiuni comune

PRESS RELEASE
327/18
08/06/2018
EU-NATO cooperation: Council welcomes progress in the
implementation of the common 74 actions

Council conclusions on the third progress report on the implementation of the common set of
proposals endorsed by the EU and NATO Councils on 6 Decemb er 2016 and 5 December 2017
1. Reaffirming its Conclusions of 6 December 2016 and of 19 June 2017 and 5 December 2017, the
Council, considering that EU and NATO continue to face common security challenges, welcomes the
continued close and mutually reinforc ing co -operation with NATO. This co -operation takes place in
areas of shared interest, both strategically and operationally, in crisis management in support of
international peace and security as well as on defence capability development where requirements
overlap working with and for the benefit of all Member States. For the EU, the implementation of the
Joint Declaration signed in Warsaw in July 2016 by the President of the European Council, the
President of the European Commission and the Secretary Gener al of the North Atlantic Treaty
Organization remains a key political priority with the overall objective of building a true organisation –
to-organisation relationship. It constitutes an essential element of broader efforts aimed at
strengthening the Union's ability to act as a securit y provider and strengthen its ability to cooperate
with partners and to protect its citizens.
2. With regards to the ongoing EU initiatives aiming at strengthening security and defence, the
Council recalls all relevant Conclusi ons, in particular those of November 2016, March, May and
November 2017. The Council stresses that security and defence efforts of the EU and NATO
substantially contribute, in a coherent manner, to a secure Europe, entailing both benefits and
responsibilit ies, and for those Member States concerned, fostering an equitable sharing of the burden.
3. Recalling that the common set of proposals is not a standalone document and must be read in
conjunction with the relevant Council conclusions, the Council welcomes further progress made in

66
the implementation of the common set of proposals (a total of 74 actions). In this regard, it
acknowledges the third progress report submitted jointly by the High Representative/Vice
President/Head of the European Defence Agency a nd the Secretary General of NATO in accordance
with paragraph 7 of the Council Conclusions of 5 December 2017.
4. The Council acknowledges ongoing work and stresses the importance of ensuring demonstrable
progress, and communicating it to the public where relevant, in all areas listed in the Joint Declaration
signed in Warsaw and specified in the common set of proposals, including the new topics, such as
military mobility, counter -terrorism, and women, peace and security.
5. The Council reaffirms that EU-NATO cooperation will continue to take place in the spirit of full
openness and transparency, in full respect of the decision -making autonomy and procedures of both
organisations and in close cooperation with and full involvement of Member States. It is based on the
principles of inclusiveness and reciprocity without prejudice to the specific character of the security
and defence policy of any Member State.
6. The Council recalls that NATO cooperation with the non -NATO EU Member States is an integral
part of EU -NATO cooperation. In this regard, the Council welcomes the positive contribution of non –
NATO EU Member States to NATO activities. Such activities are an integral part of EU -NATO
cooperation and the Council strongly supports their continuation.
7. The Council invites the High Representative/Vice President/Head of the European Defence Agency
to continue progress on implementation, in close cooperation with Member States, ensuring their full
involvement and transparency, and looks forward to receiving the next report, to be submitted jointly
in June 2019.

67
ANEXA 8
Articol de presă Politico – Războiul turf în spatele acordului de pace UE -NATO

By JACOPO BARIGAZZI AND FLORIAN EDER
7 July 2016

Turf war behind EU -NATO peace deal
The military a lliance has a clear chain of command. The EU, however, does not.

A wide -ranging deal with NATO that aims to strengthen Europe’s military capacities is driving a
power struggle in Brussels over who gets to run EU foreign policy.
The agreement, set to be si gned Friday on the margins of the NATO summit in Warsaw, is a
significant step forward in cooperation between the Atlantic alliance and the Union, combining
NATO’s military forces with the EU’s money and ambition to fight threats, ranging from terrorism
to cybersecurity, on the Continent.
A wide -ranging deal with NATO that aims to strengthen Europe’s military capacities is driving a
power struggle in Brussels over who gets to run EU foreign policy.
The agreement, set to be signed Friday on the margins of the NATO summit in Warsaw, is a
significant step forward in cooperation between the Atlantic alliance and the Union, combining
NATO’s military forces with the EU’s money and ambition to fight threats, ranging from terrorism
to cybersecurity, on the Contine nt.
Mogherini and 3 ‘principals’
It is not only a matter of visibility or ambition — though those factors are of no small importance to
Mogherini, a former Italian foreign minister with half an eye on a future political career either back
in Rome or, indee d, in Brussels. One senior diplomat said there are institutional reasons for her to
sign it, citing the fact that the EEAS will be the main institution in charge of implementing the deal.
Despite lobbying by Mogherini’s office to share the limelight, the j oint declaration will be signed by
Stoltenberg, Tusk and Juncker, known in diplomatic lingo as the three “EU -NATO Principals.” Tusk
and Juncker will also represent the EU in a summit Friday morning with U.S. President Barack
Obama. Mogherini will join Tusk and Juncker at the NATO summit later on Friday and on Saturday.
An EEAS official downplayed the significance of Mogherini’s supporting role, saying that “with what
is going on right now it does not make any sense to create or fuel arguments.”

68
For some it is an issue. Mogherini’s cabinet was involved in the preparation of the agreement’s text
and “there will be a clear tasking to her and the EEAS in the joint statement, making it sufficiently
clear who actually ‘does the job,’” said the official, adding tha t it was seen as a reason for some “in
favor of her cosigning.”

The official added, however, that most member countries felt the agreement should only be signed by
the presidents, and Mogherini in the end did not press the issue.

“She is very careful in not declaring wars she cannot win,” a high -ranking EEAS official said.
The power struggle reflects the confusion over the leading role in EU foreign policy since Tusk took
over as president of the Council in 2014. Tusk has been far more visible on the fore ign policy stage
than his predecessor, Herman Van Rompuy, who was more of a backroom fixer.
Tusk has visited more than 20 non -EU countries since he took office. In a report he published in May
on the first 18 months of his presidency, Tusk highlighted his diplomatic efforts in the Balkans and
the Middle East as part of “a record year for diplomacy.” Now approaching his third year in office,
the former Polish prime minister has also tried to build up a power center of his own at the Council.

Landmark deal
Regardless of any tensions behind the scenes, the EU -NATO deal is being hailed as an important step
for both the Alliance and the Union, especially as Europe confronts increasing tensions with Russia
and deals with the security threats raised by the migrati on crisis and terrorism.
The deal is expected to be “an effective division of labor with the Europeans that will take more
responsibility for their defense,” said Stefano Stefanini, a former Italian NATO ambassador, adding
that the biggest NATO member and contributor also sees upsides. The “U.S. is ready to see it
happening, as long as it happens.”
The agreement, according to an internal Commission briefing document obtained by POLITICO, will
include measures to deal with “hybrid threats” — diplomatic jargo n that mainly refers to the
destabilizing effect of Russian propaganda or cyberattacks on IT infrastructure. It will also include
support to non -EU, non -NATO countries in Southern and Eastern Europe to build defense and
security capabilities. Importantly f or the EU, it will also include cooperation on border control and
naval patrols in the fight against illegal migration.

69
The deal has the backing of EU countries that are not in NATO, such as Sweden and Finland, because
it arrives at a crucial moment. “With the conflict in Syria, terrorism and migration everybody came
to realize that we need it,” said Sweden’s ambassador to NATO, Håkan Malmqvist. “We need to
cooperate more in the EU and NATO context, this is just a start.”
Diplomats hope the agreement will h elp to overcome past difficulties the pair have had in working
with each other. NATO’s military staff, for example, have been reluctant to divide labor and share
information with EU institutions that have a lot less experience in military planning.
Juncker , according to the internal Commission memo, will use the summit to push for “full
implementation” of an agreement that the EU and NATO reached in March on naval support in the
Mediterranean — and ask for even more help. NATO military authorities, accordin g to the memo,
were “currently exploring different options in that respect.”

Expect to hear both sides repeat calls for more of a focus on defense issues in Europe — and especially
for higher defence spending, a longtime NATO request to its European membe rs.
The EU side hopes to profit from increased defense budgets too: “NATO should call Europeans to
intensify efforts towards a stronger European defense,” the Commission memo reads.

70
ANEXA 9
Articol pres ă Deutsche Welle – PESCO: UE deschide calea către uniunea de
apărare

13 July 2017

PESCO: EU paves way to defense union

The majority of EU nations have committed to a joint defense cooperation, focusing on military
operations and investments. Europe is looking to cement unity, especially since Brexit and the
election of Donald Trump.
Defense and foreign ministers from 23 European Union countries signed up to a plan to establish the
Permanent Structured Cooperation (PESCO), which will allow countries to cooperate more closely
on security op erations and building up military capability.
EU foreign policy chief Federica Mogherini described the signing of PESCO as a "historic moment
in European defense."
The decision to launch PESCO indicates Europe's move towards self -sufficiency in defense mat ters
instead of relying solely on NATO. The EU, however, also stressed that PESCO is complimentary to
NATO, in which 22 of the EU's 28 countries are members.
NATO Secretary General Jens Stoltenberg welcomed the launch, saying that he saw it as an
opportuni ty to "strengthen the European pillar within NATO." Stoltenberg had previously urged
European nations to increase their defense budget.
"I'm a firm believer of stronger European defense, so I welcome PESCO because I believe that it can
strengthen European defense, which is good for Europe but also good for NATO," Stoltenberg said.

Who is involved?
Under the scheme, EU member states will be able to develop greater military capabilities, invest in
joint projects and increase the readiness of their troops.
Participation in PESCO is voluntary for all of the EU's 28 member states
23 countries have signed up to the plan
Ireland, Portugal and Malta are still undecided whether or not to join
Denmark, which has a special opt -out status, is not expected to participa te

71
The United Kingdom, which is scheduled to leave the EU in 2019, is not part of PESCO either but
can still choose to take part in certain aspects even after Brexit – if that participation is of benefit to
the entire EU.
Those who didn't sign initially c an still join at a later date and countries not living up to their expected
commitments could be kicked out of the group.
With the notification signed, a final decision to launch the defense cooperation framework is expected
in December.