Lect. Univ. Dr. Bogdan Cos min Gomoi [631594]

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU“ DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORM A DE Î NVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC :
Lect. Univ. Dr. Bogdan Cos min Gomoi

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
2 UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU“ DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

VALORIFICAREA INFORMAȚIEI
REFER ITOARE LA POZIȚIA
FINANCIARĂ A UNEI ENTITĂȚ I

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC :
Lect. Univ. Dr. Gomoi Bogdan Cosmin

ABSOLVE NT:
BERAR T. ARMINA DENISA

ARAD
2017

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
3 REFERAT
PRIVIND LUCRAREA DE LICENȚĂ
A ABSOLVENT: [anonimizat] 201 7

1. Titlul lucrării
,,Valorificarea informatiei referitoare la pozitia financiara a unei entitati.“

2. Structura lucrării Lucrarea este orga nizată pe 2 capitole, unul teoretic și unul
practic, conținând și o parte finală alocată concluziilor și propunerilor.

3. Aprecieri asupra conținutului lucrării de licență , organizare logică, mod de
abordare, complexitate, actualitate, deficiențe Lucrarea ab ordează o tematică de
actualitate, permițând accesul la o bibliografie vastă și diversificată. Organizarea
vizează o structură bine fundamentată, relevantă, iar datele uzitate sunt de
actualitate.

4. Aprecieri asupra lucrării În vederea elaborării prezentei lucrări au fost consultate
16 surse bibliografice actuale, vizând ultimele reglementări în domeniu. Totodată, s –
a recurs la utilizarea notelor de subsol, ca dovadă a prelucrării științifice a
conținuturilor informaționale studiate.

5. Concluzii Lucrarea este relevantă pentru domeniul Contabilitate în care se
încadrează studiile de licență absolvite, candidat: [anonimizat]

6. Redactarea lucrării respectă normele de redactare.

7. Nu există suspiciuni de realizare pri n fraudă a prezentei lucrări .

8. Consider că lucrarea îndeplinește condițiile pentru susținere în sesiunea de
Examen de licență din sesiunea iulie 201 7.

9. Coeficient de similitudine……….

Arad,
Îndrumător științific,
Lect. univ. dr. Gomoi Bogdan Cosmin

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
4
CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5

Capitolul 1. C OORDONATE CONCEPTUALE PRIVIND RAPORTĂRILE
FINANCIARE ȘI INFORMAȚIA CUPRINSĂ ÎN ACESTEA …………………….. 6

Capitolul 2. C OORDONATE APLICATIVE PRIVIND RAPORTĂRILE
FINANCIARE ȘI INFORMAȚIA CUPRINSĂ ÎN ACESTEA …………………… 23
2.1 PREZENTAREA ENTITĂȚII ANALIZATE ………………………….. ………………………….. ……… 23

2.2. ANALIZA RATELOR STRUC TURALE DE ACTIV ………………………….. ………………………… 25
2.2.1. RATA IMOBILIZĂRILOR NECOR PORALE ………………………….. ………………………….. ……………………… 25
2.2.2. RATA IMOBILIZĂRILOR C ORPORALE ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
2.2.3. RATA IMOBILIZĂRILOR F INANCIARE ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
2.2.4. RATA ACTIVELOR IMOBIL IZATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 29
2.2.5. RATA STOCURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
2.2.6. RATA CREANȚ ELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
2.2.7. RATA INVESTIȚIILOR FI NANCIARE PE TERMEN S CURT ȘI A DISPONIBIL ITĂȚILOR ………………………….. …… 33
2.2.8. RATA ACTIVELOR CIRCUL ANTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 35

2.3. ANALIZA RATELOR STRUC TURALE DE PASIV ………………………….. …………………………. 36
2.3.1. RATA STABILITĂȚII FIN ANCIARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 36
2.3.2. RATA AUTONOMIEI FINAN CIARE GLOBALE ………………………….. ………………………….. ………………… 37
2.3.3. RATA AUTONOMIEI FINAN CIARE LA TERMEN ………………………….. ………………………….. ……………… 38
2.3.4. RATA ÎND ATORĂRII GLOBALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 39
2.3.5. RATA ÎNDATORĂRII LA T ERMEN ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 40

2.4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR ………………………….. ………………………….. ………… 41
2.4.1. ECHILIBRUL FINANCIAR PE TERMEN LUNG – FONDUL DE RULMENT FR ………………………….. ……………. 41
2.4.2. FONDUL DE RULMENT PRO PRIU ȘI FONDUL DE RULMENT STR ĂIN/ÎMPRUMUTAT ………………………….. .. 43
2.4.3. ECHILIBRUL FINANCIAR PE TERMEN SCURT – NECESARUL /NEVOIA DE FOND DE RUL MENT NFR …………… 44
2.4.4. ECHILIBRUL FINANCIAR PE TERMEN CURENT /GLOBA L – TREZORERIA NETĂ TN ………………………….. …… 46

2.5. ANALIZA LICHIDITĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 47
2.5.1. LICHIDITATEA CURENTĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 47
2.5.2. LICHIDITATEA RAPIDĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 49
2.5.3. LICHIDITATEA IMEDIATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 50

2.6. ANALIZA SOLVABILITĂȚI I ………………………….. ………………………….. ………………………. 52
2.6.1. SOLVABILITATEA GENERA LĂ/GLOBALĂ ………………………….. ………………………….. …………………….. 52

Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 54

Bibliogra fie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 56

Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 57

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
5
Introducere

Prezenta lucrare de licență are tema „Valorificarea informaț iei referitoar e la poziția
financiară a unei entităț i“.
Motivul al egerii acestei teme este ac ela că a fi economist nu înseamnă doar a ș ti cum
se elabore ază situaț iile financiare, fii nd foarte important totodata a ș ti cum se pot valorifica
aceste informații din situaț iile financiare elaborate. Pe baza acestora, se pot ded uce aspecte
referitoare la poziția financiară a unei entităț i, ceea ce de fapt este unul dintre scopurile
economiei î n general.
Unul dintre obiectivele a cestei lucrări este acela de a exemplifica în primul râ nd modul
de calcul al indicatorilor necesari pe ntru a analiza pozi ția financiară a unei entităț i. Totuș i,
principalul obiectiv este altul, ș i anume acela de a evidenția evoluția în timp a poziției unei
entităț i prin in termediul aceloraș i indicatori , lucru util atat utilizatorilor interni, cât și
utiliz atorilor externi în relația lor cu întreprinderea vizată. Rolul indicatorilor este acela de a
pune î n lumin ă aspecte precum situația imobiliză rilor corporale, necorporale, financiare,
imobilizate, situația stocurilor, creanț elor, investițiilor financiare ș i disponibilităț ilor, precum
și situaț ia stabilităț ii financiare , aut onomiei financiare, î ndator ării, echilibrului financiar,
lichidității și solvabilității unei entităț i.
Lucrarea e ste structurată pe două capitole, unul teoretic ș i unul practic, fiind pr ecedate
de prezenta introducere, respectiv urmate de concluzii și parte bibliografică. La finalul lucrării
se prezintă și situaț iile financiare pe baza cărora a fost realizată partea pract ică, mai exact
valorificarea informației referitoare la poziț ia fina nciar ă a unei entităț i alese.
Adițional, se pot valorifica și informațiile referitoare la performanțele unei entități,
ceea ce din pă cate nu face obiectul ac estei lucrări. Cu toate acestea, atât valorificarea
informaț iei referitoare la poziția financiară, cât ș i a celei referitoare la performanțele unei
entităț i se face prin intermediul unor indicatori d e analiză economico -financiară. Acești
indicatori, odata calculaț i pe baza formulelor aferente, se încadrează î ntre anum ite limite dacă
este cazul, respecti v se compară cu cei calcu lați anterior pe baza situ ațiilor financiare din
diferite exerciț ii financiare.
Astfel, în cadrul acestei lucră ri, se realizează un diagnostic financiar bazat pe poziția
financiară a entității, având la bază un interval de analiză de 3 ani. Pentru acest lucru s -au
utilizat situațiile financiare aferente exercițiilor 2014 și 2015.

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
6
CAPITOLUL I
COORDONATE CONCEPTUALE PRIVIND RAPORTĂRILE
FINANCIARE ȘI INFORMAȚIA CUPRINSĂ ÎN ACESTEA

Unul din tre principiile contabilității , import ant pe ntru orice întreprindere, și anume
principiul continuității activității poate fi respectat doar dacă activitatea î ntreprinderii este una
echilibrată. Sigur că, orice întreprindere va ajunge în punctul î n care se va confrunta cu
probleme legate de echilibru . Din acest motiv, trebuie mentionați factorii care cauzează
dezechil ibre, deoarece altfel ei pot acționa în mod neprevazut și surprinzător, însă dacă aceștia
sunt cunoscuț i, astfel de situații pot fi prevăzute. În cadrul î ntreprinderii scopul central este
acela de a maximiza valoare sa patrimonială, lucru care poate fi susț inut de un echi libru
financiar predominant față de stările de dezechilibru ș i de asem enea de o activitate profitabilă .
Termenul de „echilibru financiar” utilizat î n lucrare reprezin tă egalitatea dintre sursele
financiare ș i mijloacele economice de care entitatea are nevoie pentru a își desfășura
activitatea de exploatare și comercializare atât pe termen lung, cât ș i pe termen scurt.1
Atunci câ nd vorbim de echilibru financiar, trebuie să m enționăm că acesta se
realizează pe termene, în felul urmă tor:
• echilibrul pe termen lung – se realizează comparâ ndu-se capitalul permanent
cu activel e imobilizate (fond de rulment) ;
• echilibrul curent – se realizează prin compararea activelor circulante cu
obligațiile pe termen scurt (necesarul de fond de rulment) ;
• echilibrul pe termen scurt – se realizeaă comparâ ndu-se fondul de rulment cu
necesarul de fond de rulment (trezoreria).
Relațiile utilizate la nivel principial sunt urmă toarele:
Activ imobilizat = Capital permanent
Active circulante = Datorii pe termen scurt
Aceste egalităț i sunt d e fapt imposibil de respectat, în condițiile în care există o
neconcordanță î ntre durata medie a lichidității activului și durata medie a exigibilității
pasivului . Din această cauză , echilibrul este de fapt o tendință și totodată un obiectiv

1 Cernușca, L., Gomoi, B., 2008, Gestiunea financiar – contabilă a întreprinderii , Editura Universității „Aurel
Vlaicu”, Arad

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
7 permanent al politicii financiare, considerându -se îndeplinit dacă un exercițiu financiar
prezintă la final o trezorerie pozitivă. De fapt, prin depăș irea valorilor de dezechilibru
temporar, se ajunge la echilibrul dinamic al sistemului.
Analiza ec hilibrului financiar se face atâ t la nivel static, folosind bilanțul financiar al
întreprinderii în cauză, cât și la nivel dinamic, caz în care se utilizează bilanțul funcț ional al
entităț ii.
Cu ajutorul bilanțului se reflectă echilibrul financiar al unei entități la închiderea
exercițiului, se reflectă din punct de vedere material modul de fo losire a capitalurilor proprii și
împrumutate. Cu alte cuvinte, bilanțul face posibilă aprecierea ec hilibrului financiar al unei
entități la un anumit moment. Din ce în ce mai mult, structura bilanțului contail tinde să fie
prezentată funcțional, adică pe activități, și nu financiar, adică după criterii de lichiditate ș i
exigibilitate. Din acest motiv, e ste nevoie în primul rând de a pregăti informația contabilă
pentru a o putea analiza financiar.2
Informaț iile despre patrimoniul unei societăț i, din punct de vedere s tatic, sunt reflectate
de bilanțul financiar, care oferă imaginea momentului în care este intocmit. Acesta se mai
numeste ș i bilanț lichiditate -exigibilitate urmărind punerea în evidență a capacității entităț ii
de a-și onora angajamentele față de terți. Una din caracteristicile de baza este ca elementele de
activ, respectiv de pasiv, se reflect ă la valoarea netă , conform gradelor de lichiditate și de
exigibilitate.
Pentru a obține bilanțul financiar, după repartizarea pro fitului, trebuie aplicate corecțiile
urmă toare:

1. Retratarea bilanțului , acest lucru presupunâ nd eliminarea elementelor de act iv fictiv,
retratarea grupei de conturi de regularizare pasiv și reclasificarea provizioanelor.3
În acest fel, elementele de activ fictiv vor fi c onsiderate non -valori corespunzând unor
elemente care în cazul în care se vâ nd nu vor general un flux de numer ar. Ele vor fi eliminate
astfel:
– cheltuielile de constituire și cercetare -dezvoltare se elimină ș i se scad cu valoarea
nivelului capitalului propriu, pentru a menț ine egalitatea bilan țieră Activ = Pasiv

2 Gomoi, B., 2014, Raportările financiare ale entității – între ameliorare și valorificare , Editura Eurostampa, Timișoara
3 Nicolaescu, C., Gomoi, B., 2007, Noțiuni fundamentale de contabilitate, Volumul II , Editura Mirton ,
Timișoara

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
8 – decontările cu asociații privind capitalul se elimină și se scad cu valoarea nivelului
capitalului propriu, pentru a menține egalitatea bilanțieră Activ = Pasiv
– cheltuielile înregistrate în avans se elimină ș i se scad cu valoarea nivelului capitalului
propriu, pentru a menține egalitatea bilanțieră Activ = P asiv
– diferențele de conversie activ se elimină ș i se scad cu valoarea nivelul ui capitalului
propriu, pentru a menț ine egalitatea bilanț ieră Activ = Pasiv
– soldul debitor al decontărilor în curs de clarificare se elimină ș i se scade cu valoarea
nivelului capitalului propriu, pentru a menține egalitatea bilanțieră Activ = Pasiv
– fondul comercial se elimină ș i se scade cu valoarea nivelul ui capitalului propriu,
pentru a menține egalitatea bilanțieră Activ = Pasiv
– primele privind rambursarea obligațiunilor se eli mină ș i se scad cu valoarea
împrumuturilor pe termen mediu și lung, pentru a menține egalitatea bilanțieră Activ =
Pasiv .4
Din punctul de vedere al continuității activităț ii, conturile de regularizare pasiv se vor
include la capitalurile proprii.
Tot la ca pitaluri proprii se vor include și provizioanele dacă acestea reprezintă eleme nte
care nu au obiect real. Dacă acestea repre zintă riscuri reale, având un scop și o valoare bine
precizată, existâ nd totodata o mare probabilitate de f olosire a lor, ele se asi milează datoriilor
cu scadență mai mare sau mai mică decât un an, în funcție de perioada î n care provizi oanele
fac obiectul unor utilizări, respectiv pentru o perioadă mai mare sau mai mică de un an.

2. Înregistrarea datoriei fiscale. Aceasta acționează pe d e o parte prin a diminua
capitalurile propri i și pe de altă parte prin a creș te datoriile pe termen scurt. Ea este o
obligație a entității, fiind egală cu suma elementelor de mai jos:
– impozit amânat asupra subvențiilor pentru investiții
– impozit amânat asupra veniturilor înregistrate în avans
– impozit amânat asupra soldului creditor al decontărilor în curs de clarificare
– impozit amânat asupra provizioanelor incluse la capitalurile proprii

4 Nicolaescu, C., 2015, Contabilitate aprofundată , Editura Universității ”Aurel Vlaicu”, Arad

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
9 3. Regruparea elementelor bilanțiere. Acest lucru se face prin agregarea anumitor date și
prin divizarea altora în funcție strict de gradul de lichiditate al activelor și de exigibilitate al
pasivelor, pentru a se obț ine valori semnificative la nivel financiar.
Corecț iile asup ra activului au ca obiectiv două mă rimi: active imobilizate nete,
respectiv active le circulante. De aceea, se disociază în două grupe, una având o durată mai
mare de un an (cazul acti velor imobilizate), iar alta având o durată mai mică de un an (cazul
activelor circulante) .
Corecțiile în ceea ce privește pasivul au ca obiectiv două mă rimi: capitaluri
permanente (care sunt formate din capitaluri proprii și împrumuturi pe termen mediu și lung ),
respectiv datorii pe termen scurt (ceea ce se referă la resurse le care sunt rambursabile în tr-o
perioadă m ai mică de un an).
Folosirea bilanțului financiar în cadrul analizei financiare în primul rând servește
creditorilor, întrucât aceștia urmăresc atât lichiditatea cât ș i solvabilitatea întreprinderii, dar și
acționarilor , aceștia urmă rind nivelul activului net contabil.5

1.1 Fondul de rulment net6

Fondul de rulment impus de utilizarea bilanț ului financiar la nivel conceptual este
fondul de rulment net.
Fondul de rulment net se calculează din bilanțul financiar în care activul și pasivul
sunt formate din d ouă mase: o masă cât de cât stabilă (capitaluri permanente + active
imobilizate), respectiv o masă mobilă (obligații pe termen scurt + active circulante). Ținând
cont de această împărțire și de echilibrul care trebuie să existe între durata unei operații d e
finanțare și durata surselor de finanțare, se pot pune în lumină două reguli de bază ale
finanță rii:
Pe de o parte , nevoile permanente de alocare a fondurilor bănești vor fi acoperite din
capitalurile permanente, în special din capitalurile proprii.
Pe de altă parte , nevoile temporare vor fi acoperite din resurse temporare.
Dacă aceste ecuaț ii de echilibru se respectă cu strictețe, activitatea întreprinderii va fi
una fără întreruperi ș i va avea din punct de vedere al încasărilor și plăților o regularitat e
perfectă .

5 Pantea, M.F., 2013, Contabilitate , Timișoara, Editura Mirton.
6 Tãgãduan, D., Gomoi, B., Cureteanu, R., 2006, Finanțele întreprinderii , Editura Universității „Aure l Vlaicu”,
Arad

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
10 Din punct de vedere practic însă, a respecta aceste cerințe este destul de greu având î n
vedere asimetria referitoare la riscul activelor respectiv al pasivelor. Chiar dacă exigibilitatea
obligațiilor pe termen scurt este certă, transformarea a ctivelor în disponibilități este o
transformare aleatorie , și poate fi influenț ata de mai multi fact ori economici, financiari, dar ș i
conjuncturali. Din această cauză, se constată nevo ia de a constitui o rezervă care să poată face
față „neregularități lor de scadență”.
Prin urm are, una din regulile generale în privinț a echili brului financiar al unei entităț i
este ca o parte din capitalurile permanente acoperă nevoile ciclice sau temporare.
Capitalurile permanente ale unei entități finanțează activele imobili zate, dar finanțează
și o parte din activele circulante. Acest aspect se datorează faptului că unele active circulante
au o natură permanentă : în afara de clădiri, mașini, instalații, o entitate pentru a -și putea
desfășura activitate are nevoie să dispună bineînțeles ș i de un stoc de materii prime, materiale,
produse finite, producție în curs de fabricație.
Ceea ce face legătura între partea de sus și partea de jos a bilanț ului este fon dul de
rulment. Informațiile pe care le oferă fondul de rulment sunt deo sebit de relevante, motiv
pentru care ac est indicator este considerant î n literatura de specialitate ca fiind cel mai
important indicator de echilibru financiar .7
Pentru a calcula fondul de rulment se parcurg poate recurge la două metode, ș i anume:
 calcul ca diferență între capitalurile permanente (C p) și activele imobilizate nete
(Ai) – metodă care se bazează pe partea de sus a bilanț ului
FR = C p – Ai
În acest caz, rezult atul fondului de rulment asigură de fapt finanțarea activelor
circulante, reprezentâ nd excedentul de resurse permanente ș i este degajat de partea de sus a
bilanțului pentru a acoperi nevoile de fina nțare din partea de jos a bilanț ului.

7 Nicolaescu, C., Iacob, M., 2007, Contabilitate financiară fundamentală , Editura Mirton , Timișoara

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
11

Figura 1 – Grafic fond de rulment

 calcul ca diferență î ntre activele circulante (A circ) și obligațiile totale pe termen
scurt (OTS) – metodă care se bazează pe partea de jos a bilanț ului
FR = A circ – OTS
În acest caz, se reprezintă prin intermediul fondul ui de rulment surplusul de active
circulante față de datoriile temporare. Rezultatul mai poate fi privi t și ca partea de active
circulante nefinanța tă de datoriile pe termen scurt, parte care va trebui finanțată din resursele
permanente.
Ca o consecință a gestiunii globale ș i unitare a fondurilor unei entități se prezintă
calcular ea fondului de rulment, pre cum ș i neînscrierea lui in bilanț ca po st separat. Entitatea
are libertatea de folosi fond urile unde este nevoie ca ele să se folosească pe baza nevoii de
finanț are. Sig ur, acest lucru trebuie tratat în mod responsabil, având în față o politică de
finanțar e corectă a entității, care să facă întreprinderea să aibă succes în raport cu concurenții,
respectiv să dezvol te sectoarele ei de activitate în mod armonios ș i echilibrat.8
Există două form e de fond de rulment stabilite în funcție de apartenența capitalul ui, și
anume:
• fondul de rulment propriu, acesta reflectând măsura în care capitalul propriu
finanț eaza activele circulante

8 Pantea, V.V., Pantea, M.F., Cureteanu, R.S., 2007, Analiza economico -financiară a întreprinderii , Editura
Universității „Aurel Vlaicu”, Arad

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
12 FRP = C pr – Ai
FRP = FR – ÎTML
• fondul de rulment străin, acesta reflectând măsura în care împrumuturile pe
termen mediu și lung finan țează activele circulante
FRS = FR – FRP = ÎTML

Pentru a putea interpreta fo ndul de rulment, trebuie avute în vedere două aspecte, una
din ele făcâ nd referire la comparabilitatea dintre duratele de lichiditate și exigibilitate, iar
cealalta făcâ nd referir e la necomparabilitatea dintre duratele de lichiditate ș i exigibilitate.

Primul aspect – cu referire la comparabilitate dintre duratele de lichiditate și duratele
de exigibilitate , poate să prezinte urmă toarele cazuri:
 Fondul de rulment este nul , ceea ce semnif ică faptul că activele circulante sunt
egale cu datoriile pe termen scurt, lucru care indică finanțarea integrală a activelor circulante
pe baza datoriilor pe termen scurt.
 Fondul de rulment este pozitiv , ceea ce semnifică faptul că activele circula nte au
o valoare mai mare decâ t datoriile pe termen scurt, lucru care indică un surp lus de resurse
permanente, putând fi utilizat pentru finanța rea ciclului de exploatare.
 Fondul de rulment este negativ , ceea ce semnifică faptul ca activele circulante au
o valoa re mai mare decâ t datoriile pe t ermen scurt. Acest lucru implică faptul că dacă activele
pe termen scurt s -ar transforma în lichidităț i, acestea nu ar fi suficiente pentru acoperirea
datorii lor pe termen scurt. Din această cauză entitatea ar trebui să contracteze credite pe
termen lung. Mai mult decât atâ t, tot pe seama dato riilor pe termen scurt se finanțează ș i o
parte din activele imobilizate.9
Al doilea aspect , cu referire la necomparabilitate dintre duratele de lichiditate și
duratele de exigibilitate , implică fundamentarea fondului de rulment pe 3 elemente:
 Nivelul absolut al fondului de rulment
 Durata medie a lichidităților
 Durata medie a exigibilităților
În această situaț ie, vor trebui recalculate activele circulante și datoriile pe te rmen scurt
utilizând relaț iile de mai jos :

9 Tãgãduan, D., Gomoi, B., 2006, Gestiunea financiarã a întreprinderii , Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
13 rAc =
calculde perioadaîncasarede medie durataAc
____ _ * , unde Ac sunt activele circulante
rPc =
calculde perioadaplată de medie durataPc
____ _ * , unde Pc sunt pasivele curente
Atunci câ nd activele circulante se rotesc mai repede decât datoriile pe termen scurt
entitate va putea să își asigure solvabilitate a chiar dacă fondul de rulment este negativ.
În schimb, dacă datoriile pe termen scurt se rotesc mai repede decât activele
circulante, pentru ca întreprinderea să își poată asigura solvabilitatea, este necesa r ca fondul
de rulement să fie pozitiv și sa poată acoperi obligațiile întreprinderii și să elimine decalajele
existente între durata de plata a obligațiilor și durata de încasare a creanț elor.
Totodata, este importantă tendința fondului de rulment, î n următorul sens:
 Creșterea fondului de rulment pe seama creșterii capitalurilor permanente și/sau
a scăderii activelor imobilizate nete.
Capitalurile proprii pot să crească datorită :
– creșterii rezultatului exercițiulu i
– creșterii aportului actionarilor sau asoc iaților
– creșterii provizioanelor
– obținerii de subvenții
Creșterea împrumuturilor pe termen mediu și lung poate să aibă loc datorită
urmă toarelor:
– contractarea de noi credite pe termen mediu și lung
– emisiunea de obligațiuni
Scăderea activelor imobilizat e poate sa aibă loc prin:
– vânzări sau cesionări de active fixe
– reducerea amortizării
– încasarea unor împrumuturi pe termen lung
– tranzacționarea unor titluri de participare

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
14 Cazul acesta în care fondul de rulment crește este unul favorabil întrucât din ce î n ce
mai mul te active circulante sunt finanț ate pe seama capitalurilor permanente.10
 Scăderea fondului de rulment pe seama diminuării capitalurilor permanente
și/sau a creșterii activelor imobilizate.11
Scăderea capitalurilor permanente se produc e datorită faptului că scad capitalurile
proprii și/sau împrumuturile pe termen mediu și lung.
Capitalurile proprii pot să scadă prin urmă toarele:
– reducerea capitalului social
– distribuirea de dividende
– înregistrarea de pierderi
Împrumuturile pe termen mediu și lung se pot reduce prin restituirea lor.
Activele imobilizate pot crește datorită investițiilor și a acțiunii de reevaluare.
Acest caz î n care fond ul de rulment scade se consideră a fi defavorabil, însă se poate
compensa prin î ncerca rea de a gestiona mai bine activele circulante. Dacă această scădere este
cauzată de creșterea activelor circulante, în urma inves tiției, rezultatele întreprinderii se vor
îmbunătăți. Practic, nu tot timpul dacă fondul de rulmen t este negativ se poate spune că
întreprinde rea are o activitate ineficientă , fiind vorba de faptul că o rotație mai rapidă a
ciclului de exploat are va acoperi parte din utiliză rile ciclice, ceea ce compensează lipsa
fondului de rulment.12
 Menținerea fondului de rulment la același nivel . Acest caz nu este atâ t de
importa nt din punct de vedere practic întrucât este foarte puțin probabil ca de la
un exercițiu financiar la altul în cadrul unei întreprinderi să nu existe modifică ri.

Pentru a determina nivelul normal a l fondului de rulment t rebuie să se țină cont de două
condiții care sunt în contractoriu: pe de o parte solvabilitate a, iar pe de altă parte eficienț a.
Nivelul fondului de rulment se poate aprecia î n 3 moduri:

1) Raportat la sectoru l de activitate. În acest caz, nivelul minim al f ondului de rulment este
dat de nivelul mediul al fluctuațiilor nevoii de fond de rulment , mărimea optimă a

10 Mazuru, L., Boglea, V., 2007, Finanțe Monedă , Editura Universității „Aurel Vlaicu” , Arad
11 Gomoi, B., Tãgãduan, D., 2006, Sinteze, teste și aplicații de gestiune financiarã , Editura Universității „Aurel
Vlaicu” , Arad
12 Nicolaescu, C., Gomoi, B., 2006, Noțiuni fundamentale de contabilitate, Volumul I , Editura Mirton ,
Timișoara

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
15 fondului de rulment fiind cea care determină ca echilibrul entității să rămână la cel mai
scăzut cost al procurării resurselor.
În domeniile care au caracteristic ciclu de fabricație lung și î n industria gr ea, fondul de
rulment trebuie să poată finanț a activele stabile cu valoare mare și o parte din activele
circulante, mot iv pentru care acesta trebuie să fie substanțial. Dacă ciclul de activitate este 3-6
luni, a r trebui ca fondul de rulment să poată acoperi aproximativ 40% din activul circulant.
În domeniul distribuției, chiar dacă fondul de rulment este mic, nu l sau negativ
entitatea poate să îl desfăș oare act ivitatea. Motivul ar fi acela că durata de rotație a creanțelor
în acest domeniu est e foarte mică raportată la datoriile față de furnizori care au o rotație mai
lentă ș i mai mare.
În domeniul serviciilor, fondul de rulment trebuie să fie pozitiv chiar dacă entităț ile nu
folosesc stocuri.

2) Prin utilizarea ratelor. Se pot calcula :
 rata de finanțare a cifrei de afaceri
rfCA =
CAFR * 360
Aceasta reflectă marja de securitate a întreprinderii, putâ nd fi cuprinsă între 30 –
90 zile.
 rata de finanțare a activelor circulante
rfAc =
AcFR * 100
Aceasta măsoară partea din active le circulante finanțată di n resurse stabile. Ideal
ar fi ca această rată să fie 20%.
 rata de finanțare a nevoii de fond de rulment
rfNFR =
NFRFR * 100
Ideal ar fi ca aceasta rată să fie mai mare de 100%.
3) Prin combinarea anali zei orizontale a bilanțului cu analiza verticală, respectiv
prin urmărirea influenței structurii financiare. De obicei, datoriile agenț ilor economici ar
trebui să aibă o valoare de 50% comparativ cu capitalurile proprii. Astfel, rentabilitatea
economică nu ar fi afectată. Un mod în care se poate obț ine echilibrul economic este
următorul: în primul rând trebuie să se țină cont de delimitarea imobiliză rilor amortizabile de
imobilizări le neamortizabile. În al doilea rând, imobilizările corporale neamortizabile,

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
16 imobilizările necorporale și imobilizările financiare trebuie să se finanțeze din capitaluri le
proprii, iar imobilizările amortizabile trebuie să se finanț eze integral din datorii le pe termen
mediu și lung. În să trebuie să se țină cont de două lucruri: rentabilitatea investițiilor trebuie să
fie mai mare decât rata dobânzii, astfel va putea fi posibilă plata dobânzii și obținerea unui
surpl us; ratele scadente ale împrumuturilor trebuie să fie acoperite din res ursele obținute din
amortizare.
Prin urmare , fondul de rulment ca indicator determină stabil irea echilibrului financiar
al întreprinderii prin aceea că măsoară „marja de securitate” de care se dispune în situațiile î n
care apar factori perturbatori cărora aceasta trebuie să le facă față .

1.2 Necesarul de fond de rulment

Necesarul sau nevoia de fond de rulment este un indicator prin care se urmăreș te
echilibrul curent al unei entități. Pentru a îl determina, se compară necesitățile de finanț are a
ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatării.
Necesarul de fond de rulment este su ma pe care o entitate trebuie să o plătească pentru
a putea să își desfășoare procesul de producție, excluzâ nd sumele care sunt necesare pentru
finanțarea activelor imobil izate.

În unele cazuri, î n literatura de specialitate necesarul de fond de rulment este
considerat cel mai important ind icator de echilibru financiar, întrucât acesta pune în lumină
nevoile temporare reînnoibile permanent în cadrul ciclurilor de exploat are succesive ale
entităț ii. Nevoile aceste a rămân neacoperite de sursele temporare dar sunt reînno ibile în cadrul
acelorași cicluri de exploatare.
În cadrul activităț ii curente, o entitate efectuează operații repetitive î n cadrul ciclului
de exploatare și anume: aprovizionare, producție, vâ nzare.
Pentru acestea, entitatea are nevoie de resurse financiare, de fonduri alo cate pentru
stocurile necesare ș i pentru acordarea unor termene de plată pentru produsele care au fost
livrate. Totodată , entitate a obține m ijloace de finanțare dacă primește termene de plată de la
furnizori sau daca alte plăț i se am ână, spre exemplu datorii față de stat, salariați, acț ionari.
Pentru a calcula necesar ul de fond de rulment se folosește următoarea relaț ie:
NFR = A ciclice – Pciclice

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
17 Practic:
NFR = [A circ – Disp. și plasam.] – [OTS – (credite curent e + sold creditor la bănci )]
Sau:
NFR = (Stocuri + Creanțe) – (Datorii nefinanciare)
Rezultatul calculului necesarului de fond de rulment poate fi:
 Necesar de fond de rulment pozitiv , atunci câ nd activele curente au o valoare mai
mare decâ t pasivele curente. Acest lucru înseamnă că există un surplus de active curente față
de datoriile de exploatare, mai exact un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele
temporare.
 Necesar de fon d de rulment negativ , atunci când activele curente au o valoare mai
mică decât pasivele curente, ceea ce înseamnă că există un surplus de resurse temporare în
raport cu activele ciclice.
Se obișnuieș te ca necesarul de fond de rulment să fie împărțit în dou ă componente:
necesarul de fond de rulm ent din exploatare (NFRE) – având cea mai mare influență asupra
modificării necesarului de fond de rulment ; necesarul de fond de rulment di n afara exploatării
(NFRAE). Legătura dintre cele două componente este, bineîn țeles:

NFR = NFRE + NFRAE

Necesarul de fond de rulment din exploatare este parte a activelor ciclice de exploatare
care nu se acoperă din resurse ciclice, trebuind finanțată din resursele durabile ale
întreprinderii. Necesarul de fond de rulment din explo atare se determină scăzâ nd din nevoile
ciclice de exploatare resursele ciclice de exploatare:13

NFRE = Active ciclice din exploatare – Resurse ciclice din exploatare

Necesităț ile ciclice de exploatare sunt reprezentate de: stocuri, produse finite, produse în
curs de execuție, clienți ș i conturi asimilate, avansuri acordate clienților, cheltuieli în avans
privind activ itatea de exploatare. D atoriile de exploatare sunt reprezentate de : furnizori și
conturi asimilate, avansuri clienți, venituri înregistrate î n avans referitoare la activitatea de

13 Gomoi, B., Cernușca, L., 2009, Concepte și practici ale contabilității de g estiune , Editura Tribuna
Economică, București

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
18 exploatare, datorii fiscale și sociale (asigurările sociale, ajutorul de șomaj, TVA de plată,
impozitul pe salarii și alte datorii și creanțe cu Bugetul de Stat).
Necesarul de fond de rulment în afara exploatării cores punde activelor care nu sunt
folosite î n ciclul de exploat are, ci î n ciclul din afara exploatării, nefiind finanț ate din resurse
ciclice. Acestea vor trebui acoperite cu capitaluri permanente. Acest indicator se calculează
scăzâ nd din nevoile ciclice din a fara exploatării resursele ciclice din afara exploatării. Ca
necesități ciclice din afara exploatării se consideră : alte creanțe, decontări cu asociații privind
capitalul, iar ca r esurse ciclic e din afara exploatării se consideră : datorii fiscale (impozitu l pe
profit), datorii asupra imobilizărilor (impozitul pe clădiri, taxa de folosire a terenurilor aflate
în proprietatea statului).
Există anumiți factori care influențează nevoia de fond de rulme nt din punct de vedere
al evoluției sale. Aceș tia sunt:
 Obie ctul de activitate al agenților economici . În cazul agenț ilor care desf ășoară o
activitate de producț ie, nevoia d e fond de rul ment este pozitivă. Pentru agenții economici a
căror activitate este una de comerț sau servicii, de obicei nevoia de fond de rulme nt este
negativă, deoarece acea activitate degajă o resursă de exploatare.
 Durata ciclului de exploatare . Odată cu modificarea î ntr-un sens a duratei ci clului
de exploatare se modifică ș i nevoia de fond de rulment prin schimb area tehnologiilor de
producți e, introducerea în cadrul producț iei a unor produse care au durat a de fabricație mai
mică sau mai mare decâ t media, introducerea unor măsuri organizatorice care fac posibilă
reducerea timpului de lucru.
 Mărimea cifrei de afaceri . În sensul în care evolueaz ă cifra de afaceri, evoluează ș i
nevoia de fond de rulment. Pentru a se considera o creștere eficientă, creș terea necesarului de
fond de rulment trebuie să se modifice cel mult cu ritmul în care se modifică cifra de afaceri,
adică : INFR  ICA. Din punct de vedere practic, raportul dintre raportul dintre necesarul de fond
de rulment și cifra de afaceri s-a dovedit că nu trebuie să depășească 10% – 15%, și rareori se
depășește.
 Modul de gestionare al stocurilor . Modul în care se gestionează stocurile este
indicat de viteza de rotație a lor, fiind invers proporțională cu nevoia de fond de rulment,
având cea mai mare influență asupra acesteia.
 Costurile de producție . Nevoia de fond d e rulment depinde direct proporțional de
costurile de producție. Scă derea nevoi i de fond de rulment se produce dacă scad consumurile
de materiale ș i resurse umane.

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
19  Indicele inflației . Necesarul de fond de rul ment depinde direct proporț ional de
indicele inflaț iei.
 Nivelul datoriilor ciclice . Nivelul ci clice este determinat de obligați ile pe care le are
entitatea către salariați, furnizori sau că tre Bugetul de Stat.
 Sezonalitatea activității. Este un factor de influență asupra neces arului de fond de
rulment doar î n cazul întreprinderilor cu acest tip de activitate.
 Reglementările legale privind termenele de plată.
 Contextul economic . Acesta influențează nevoia de fond de rulment prin
intermediul unor factori externi, spre e xemplu creditele acordate clienț ilor sau cele primite de
la furnizori.
Referitor la evoluț ia necesarului de fond de rulment determinat de factorii menționați,
se pot contura două cazuri:
 Creșterea necesarului de fond de rulment . Aceasta este echivalentul creș terii
necesităților ciclice de finanțare a entităț ii, lucru determinat ori de creșterea
activelor de exploatare și din afara exploatării, ori de scă derea datoriilor de
exploatare și din afara exploatării, ori de ambele situaț ii.
 Scăderea necesarului de fond de rulment . Aceasta este echivalentul scă derii
necesităților ciclice de finan țare a entităț ii, lucru determi nat ori de scă derea
activelor de exploatare sau din afara exploatării, ori de creșterea datoriilor din
exploata re sau din afara e xploatării, ori de ambele situaț ii.

1.3 Trezoreria netă

A analiza trezoreria netă înseamnă de fapt a analiza echilibrul finan ciar pe termen
scurt al unei î ntreprinderi. Pentru aceasta se face comparație î ntre f ondul de rulment (care este
o mărime relativ constantă) ș i necesarul de fond de rulment (o mă rime fluctuantă). Totodată,
trezoreria netă indică ș i echilibrul global al enti tății.14
Din punct de ved ere al elementel or reprezentate, trezoreria netă se referă la
disponibilităților monetare și la plasamente , pe termen scurt, care au apărut în urma evoluț iei
curente a încasărilor și plăților, mai exact din plasarea excedentului mon etar. Pentru
întreprindere, plățile și încasările sunt operațiuni de ieș ire sau intrare de trezorerie.

14 Nicolaescu, C., Gomoi, B., 2006, Bazele contabilității – Descrierea principalelor modele și concepte , Editura
Mirton , Timișoara

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
20 Trezoreria se poate calcula în două feluri:
• Scăzâ nd din fondul de rulment necesarul de fond de rulment:
T = FR – NFR
În cazul acesta, ea este influența tă de tot ceea ce influențează fondul de rulment
(modifica rea capitalurilor permanente și a activelor imobilizate), respectiv
necesarului de fond de rulment (modificarea activelor de exploatare, respectiv a
pasivelor de exploatare).
• Scăzâ nd din trezoreria de activ trezoreria de pasiv:
T = T A – TP
Trezoreria de activ este formată din disponibilitățile din casă ș i conturi, și din
plasamentele pe termen scurt.
Trezoreria de pasiv este formată din soldul creditor al băncii ș i din creditele
curente.
Prin urm are:
T = [Disp . și plasamente] – [Credite curente și soldul creditor al băncii]

Trezorer ia poate avea o valoare pozitivă (reprezentând o activitate eficientă și
echilibrată) sau o valoare negativă (adica o activitate ineficientă ).
Trezoreria pozitivă semnifică echilibrului financiar curent al entității și este situația î n
care fondul de rulment este mai mare decâ t nevoia de fond de rulment: FR > NFR.
Întreprinderea își poate plăti datoriile pe termin scurt și disponibilităț ile și poate să realizeze
plasamente pe piața financiară.
Plasamentul financiar sau monetar ț ine cont de trei obiective: lichiditatea,
rentabilitatea și securitatea valorilor mobiliare de plasament.
Dacă societatea nu dispune de plasamente rentabile, faptul că trezoreria este pozitivă
poate înseamna existenț a unor „disponibilități leneșe”. Cu toate că teoretic î ntreprin derea se
afla î n stare de echilibru financiar, fondul de rulment excedentar are un cost de oportunitate
ridicat. Acest lucru înseamnă că întreprinderea utilizează o politică prudențial ă de întărire a
autonomiei. Costul de oportunitate se calculează prin diferență între rentabilitatea activității
economice și rentabilitatea plasament pe termen scurt, adică a trezoreriei nete pozitive.
Dacă întreprinderea prezintă o t rezorerie pozitivă pe termen lung , este posibil ca
aceasta să nu își folosească suficient res ursele stabile, lucru care va avea u n impact negativ
asupra remuneră rii capita lului și asupra rambursă rii împrumuturilor. În situația aceasta nu se

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
21 recomandă contr actarea de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi mari pentru a acoperi
nevoile curente.
Trezoreria negativă reprezintă un d ezechilibru financiar, semnificând faptul că
nevoia de fond de rulment nu poate să fie finanțată în totalitate din resurse permanen te. Ca și
măsură , se pot contracta credite pe termen scurt, caz în care întreprinderea va fi depende ntă de
resursele financiare externe.
Teoretic am putea spune că o întreprindere nu poate supraviețui dacă are o trezorerie
negativă. Dar totuși, există as tfel de întreprinderi, acestea neavâ nd grave probleme financiare.
Trezoreria negativă este rezultatul unei politici ofensive a unei entități de creștere a
capacității de producție sau a desfăș urării unei activități care nu este rentabilă . În acest caz,
entitatea are probleme în ceea ce priveș te acoperirea dividendelor și a dobâ nzilor sau
comisioanelor. Politica ofensivă de diversificare a activității sau creștere a capacității de
producție se concretizează prin achiziționarea de participații la alte societ ăți. C apitalurile
permanente, care se absorb î n respectivele active financiare sau fizice determină un fond de
rulment mai mic decâ t necesarul de fond de rulment, p rin urmare o trezorerie negativă . Pent ru
a acoperi trezoreria negativă , se poate ape la la cr edite pe termen scurt, însă aceste a nu doar că
sunt scumpe, dar au totodată ș i un grad mare de exigibi litate. Î n cazul acestor credite, deseori
se pun e problema de a renegocia condiț iile de creditare.
Cauzele cele mai întâlnite care determină o trezorie negativă se pot grupa în
urmă toarele categorii:

 Criză de creștere . Este acel caz în care cifra de afaceri crește mult, însă nu se obț ine
o ren tabilitate. Ceea ce se recomandă în acest sens este creșterea ratei rentabilității,
capitalului social, scă derea necesarului de fond de rulment.
 Criză de gestionare . Acest caz este determinat de creș terea necesarului de fond de
rulment mai mult decâ t a cifr ei de afaceri. Se poate ajunge în această situație atunci
când pe parcursul mai multor exerciț ii financiare ent itatea a avut o trezorerie
satisfăcă toare, dar d upă care nu a urmat și creș terea cifrei de afaceri.
 Politică financiară deficitară . Acest c az este determinat de o investiție masivă
făcută fără a se apela la o sursă de finanțare pe termen lung. În această s ituație, trebuie
efectuată o analiză a investițiilor în urma căreia să se restructureze fondul de rulment
fie prin fonduri proprii, fie prin împrumuturi pe termen mediu ș i lung.
 Diminuarea activității . În cazul î n care se reduce cifra de afaceri în mod con tinuu,
se va reduce ș i nevoia de fond de rulment, iar trez oreria se poate diminua datorită

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
22 scăderii stocurilor și creanțelor, în ideea în care datoriile față de furnizor i sunt
constante . Dacă după scăderea trezoreriei nu crește cifra de afaceri, atunci î n cadrul
nevoii de fond de rulment nu se va observa o creștere, fondul de rulment scăzâ nd, iar
situa ția devine astfel una negativă .15
O întreprindere po ate adopta oricare din cele două tipuri de politici, și anume de
prudență generală sau ofensivă. Se recomandă însă adoptarea primeia din ele astfel ca fondul
de rulment să fie menț inut la un nivel mediu al fluctuațiilor nevoii de fond de rulment, ceea ce
este mărimea minimă a fondului de rulment. Realizar ea obiectivelor de lichiditate ș i
rentabili tate se face cel mai bine menținâ nd echilibru l între fondul de rulment și necesarul de
fond de ru lment, întrucât micșorarea disponibilităț ilor „leneșe” influențează rentabilitatea prin
creștere, iar reducerea credite lor pe termen scurt influențează capacitatea de plată prin
creștere, practic autonomia financiară a entităț ii.

15 Cernușca, L., Gomoi, B., Condea, B., 2008, Contabilitate și gestiune fiscală , Editu ra Universității „Aurel
Vlaicu”, Arad

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
23
CAPITOLUL II
COORDONATE APLICATIVE PRIVIND RAPORTĂRILE
FINANCIARE ȘI INFORMAȚIA CUPRINSĂ ÎN ACESTEA

2.1 PREZENTAREA ENTITĂȚ II ANALIZATE

„Societatea TMK – ARTROM S.A. Slatina are ca obiect de activitate 2420 Productie
de tuburi, țevi, profile tubulare ș i accesorii pentru acestea, din oț el, având numărul de
înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J28/95 /1991 , iar Codul de Înregistrare Fiscală
1510210 . Își are sed iul socia l la următoarea adresă: str. Drăgăneș ti, nr. 30, loc. Slatina, jud.
Olt.
Societatea este o societate cu capital integral privat.
TMK – ARTROM SA SLA TINA este o societate co mercială cu capital privat al că rei
acționar majoritar TMK Europe GmbH a dobândit contr olul î n anul 2002 , conform tabelului
2.1.1 de mai jos.

Acționar Acțiuni Procent
• TMK EUROPE GMBH 107.722.706 92,7282%
• alți actionari 8.447.628 7,2718%
TOTAL 116.170.334 100%
Tabelul 2.1.1 – Situația acțiunilor în cadrul TMK – ARTROM SA SLATINA

Societ atea este administrată de un Consiliu de Administraț ie (Board of Dire ctors)
format din cinci membri și este condusă operaț ional de un Comitet Director format din 4
membrii.
Președintele Comitetului Director (Managemen t Board) este Director General și
memb ru în Consiliul de Administratie și reprezintă societatea în relațiile cu terții. Ceilalț i trei
membrii ai Comitetului Director sunt D irectori Executivi ș i nu sunt membr ii ai Consiliului de
Administraț ie. Comitetul Director a atras în conducerea colectivă încă trei directori executivi
formâ nd un Colegiu Director din care fac part e membrii Comitetului Director și încă trei
manageri executivi. ” 16

16 http://www.tmk -artrom.eu/media_en/files/276/29/RAPORTUL_ADMINISTRATORILOR_TMK_
ARTROM_la_31_DEC_2015_APROB_AGA.pdf , www.tmk -artrom.eu , 10.03.2017

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
24 Se realizează un diagnostic financiar bazat pe poziția financiară a entității, având la
bază un interval de analiz ă de 3 ani. Se vor utiliza situațiile financiare aferente exercițiilor
2014 și 2015. Vom nota cu Anul 0 începutul exercițiului 2014, cu Anul 1, sfârșitul anului
2014 și, respectiv, începutul anului 2015 și cu Anul 2, sfârșitul anului 2015.

Bilanțul f inanc iar generat va fi cel din tabelul 2.1.2 prezentat în continuare.

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Imobilizări necorporale lei 187081 141141 1519161
2 Imobilizări corporale lei 443593736 446089606 468769601
3 Imobilizări financiare lei 0 288350 50653
4 Active imobilizate lei 443780817 446519097 470339415
5 Stocuri lei 152427445 125439860 231125928
6 Creanțe lei 344764730 348402660 221919603
7 Investiții financiare pe
termen scurt lei 424680 0 0
8 Disponibilități lei 1667297 29473937 4078542
9 Active circulante lei 499284152 503316457 457124073
10 TOTAL ACTIV lei 943064969 949835554 927463488
11 Capitaluri proprii lei 447308477 488754872 490163401
12 Datorii pe termen lung lei 235360718 270929850 192965685
13 Capitaluri permanente lei 682669195 759684722 683129086
14 Datorii pe termen scurt lei 260395774 190150832 244334402
15 TOT AL PASIV lei 943064969 949835554 927463488
Tabelul 2.1.2 – Bilanț financiar pe baza situațiilor financiare ale exercițiilor 2014 și 2015
în cadrul TMK – ARTROM SA SLATINA

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
25 2.2. ANALIZA RATELOR STRUC TURALE DE ACTIV

2.2.1. Rata imobilizărilor necorporale

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Imobi lizări necorporale lei 187081 141141 1519161
2 Active imobilizate lei 443780817 446519097 470339415
3 Total Activ lei 943064969 949835554 927463488
4 Rata imobilizărilor
necorporale1 % 0,04% 0,03% 0,32%
5 Rata imobilizărilor
necorporale2 % 0,02% 0,01% 0,16%
6 Δ Imobilizări necorporale lei -45940 1378020
7 Δ Active imobilizate lei 2738280 23820318
8 Δ Total activ lei 6770585 -22372066
9 Δ Rata imobilizărilor
necorporale1 % -0,01% 0,29%
10 Δ Rata imobilizărilor
necorporale2 % 0,00% 0,15%
11 I Imobilizări necorporale % 75,44% 1076,34%
12 I Active imobilizate % 100,62% 105,33%
13 I Total activ % 100,72% 97,64%
14 I Rata imobilizărilor
necorporale1 % 74,98% 1021,83%
15 I Rata imobilizărilor
necorporale2 % 74,91% 1102,31%
Tabelul 2.2.1 – Calcule necesare stabilirii ratelor imobilizărilor necorporale

b. Grafic

Figura 2.2.1 – Evoluția ratelor imobilizărilor necorporale

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
26 c. Interpretare

Rata imobilizarilor necorporale (R in) se poate calcula în două moduri:
– prin raportarea imobiliză rilor necorporale la activele imobilizate (R in1)
– prin raportarea imobiliză rilor necorporale la totalul activului (R in2)
În cazul R in1, se observă că entitatea analizată înregistrează o scădere ușoară a ratei în anul
1 față de anul 0 cu aproximativ 0,01%, exp licată prin scăderea imobiliză rilor necorporale cu
24,56% în anul 1 față de anul 0, și totodată, prin creș terea activelor imobilizate cu 0,62%. În
anul 2 în schimb, R in1 crește considerabil până la 0,32%, datorită creșterii masive a
imobiliză rilor necorpor ale (cu 976,34%) raportat la creș terea activelor im obilizate (cu 5,33%)
în anul 2 față de anul 1.
În cazul R in2, se observă că entitatea analizată înregistrează o scădere ușoară a ratei în anul
1 față de anul 0 cu aproximativ 0,01%, explicată prin scăderea imobilizărilor necorporale cu
24,56% î n anul 1 fa ță de anul 0, și totodată, prin creș terea totalului activ cu 0,72%. Î n anul 2 ,
în schimb, R in2 crește considerabil până la 0,16%, datorită creșterii masive a imobiliză rilor
necorpor ale (cu 976,34%) raportat la scă derea totalului activ (cu 2,36%) î n anul 2 față de anul
1.

2.2.2. Rata imobilizărilor corporale

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Imobilizări corporale lei 443593736 446089606 468769601
2 Active imobilizate lei 443780817 446519097 470339415
3 Total Activ lei 943064969 949835554 927463488
4 Rata imobilizărilor
corporale1 % 99,96% 99,90% 99,67%
5 Rata imobilizărilor
corporale2 % 47,04% 46,96% 50,54%
6 Δ Imobilizări corporale lei 2495870 22679995
7 Δ Active imobilizate lei 2738280 23820318
8 Δ Total activ lei 6770585 -22372066
9 Δ Rata imobilizărilor
corporale1 % -0,05% -0,24%
10 Δ Rata imobilizărilor
corporale2 % -0,07% 3,58%

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
27 11 I Imobilizări corporale % 100,56% 105,08%
12 I Active imobilizate % 100,62% 105,33%
13 I Total activ % 100,72% 97,64%
14 I Rata imobilizărilor
corporale1 % 99,95% 99,76%
15 I Rata imobilizărilor
corporale2 % 99,85% 107,62%
Tabelul 2.2.2 – Calcule necesare stabilirii ratelor imobilizărilor corporale

b. Grafic

Figura 2.2.2 – Evoluția ratelor imobilizărilor corporale

c. Interpretare

Rata imobilizarilor corporale (R ic) se poate calcula în două moduri:
– prin raportarea imobiliză rilor corporale la activele imobilizate (R ic1)
– prin raportarea imobiliză rilor corporale la totalul activu lui (R ic2)
În cazul R ic1, se observă că entitatea analizată înregistrează o scădere ușoară a ratei în anul
1 față de anul 0 cu aproximativ 0,06%, explicată prin creșterea imobiliză rilor co rporale cu
0,56% în anul 1 față de anul 0, și totodată, prin creș terea activelor imobilizate cu 0,62%. Î n
anul 2 , R ic1 scade din nou până la 99,67%, datorită creșterii imobiliză rilor corpo rale (cu
5,08%) raportat la creș terea activelor imobilizate (cu 5,33 %) în anul 2 față de anul 1.
În cazul R ic2, se observă că entitatea analizată înregistrează o scădere ușoară a ratei în anul
1 față de anul 0 cu aproximativ 0,08%, explicată prin creșterea imobilizărilor corporale cu
0,56% în anul 1 față de anul 0, ș i toto dată, prin creș terea totalului activ cu 0,72%. Î n anul 2 , în
schimb, Ric2 crește considerabil până la 50,54 %, datorită creș terii imobiliză rilor corporale (cu
5,08%) raportat la scă derea totalului activ (cu 2,36%) în anul 2 față de anul 1.

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
28
2.2.3. Rata imobilizărilor financiare

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Imobilizări financiare lei 0 288350 50653
2 Active imobilizate lei 443780817 446519097 470339415
3 Total Activ lei 943064969 949835554 927463488
4 Rata imobilizărilor
financiare1 % 0,00% 0,06% 0,01%
5 Rata imobilizărilor
financiare2 % 0,00% 0,03% 0,01%
6 Δ Imobilizări financiare lei 288350 -237697
7 Δ Active imobilizate lei 2738280 23820318
8 Δ Total activ lei 6770585 -22372066
9 Δ Rata imobilizărilor
financiare1 % 0,06% -0,05%
10 Δ Rata imobilizărilor
financiare2 % 0,03% -0,02%
11 I Imobilizări financiare % 17,57%
12 I Active imobilizate % 100,62% 105,33%
13 I Total activ % 100,72% 97,64%
14 I Rata imobilizărilor
financiare1 % 16,68%
15 I Rata imobilizărilor
financiare2 % 17,99%
Tabelul 2.2.3 – Calcule necesare sta bilirii ratelor imobilizărilor financiare

b. Grafic

Figura 2.2.3 – Evoluția ratelor imobilizărilor financiare

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
29 c. Interpretare

Rata imobilizarilor financiare (R if) se poate calcula în două moduri:
– prin raportarea imobiliză rilor financiare la activele imo bilizate (R if1)
– prin raportarea imo biliză rilor financiare la totalul activului (R if2)
În cazul R if1, se observă că entitatea analizată înregistrează o creștere a ratei în anul 1 față
de anul 0 până la aproximativ 0,0 6%, explicată prin creșterea masivă a im obiliză rilor
financiare de la 0 lei în anul 1 până la 288350 lei în anul 0, și totodată, prin creșterea (mult
mai mică ) activelor imobilizate cu 0,62%. Î n anul 2 , Rif1 scade din nou până la 0,01%, datorită
scăderii imobiliză rilor financi are (cu 82,43%) rap ortat la creș terea activelor imobil izate (cu
5,33%) în anul 2 față de anul 1.
În cazul R if2, se observă că entitatea analizată înregistrează o creștere a ratei în anul 1 față
de anul 0 cu aproximativ 0,0 3%, explicată prin creș terea masivă a imobiliză rilor financiare de
la 0 lei în anul 1 până la 288350 lei î n anul 0 , și totodată, prin creș terea , mult mai mică , a
totalului activ cu 0,72%. Î n anul 2 , în schimb, R if2 scade până la 0, 01%, datorită scăderii
imobiliză rilor financiare (cu 82,43%) raportat la scă derea totalului activ (cu 2,36%) î n anul 2
față de anul 1.

2.2.4. Rata activelor imobilizate

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Active imobilizate lei 443780817 446519097 470339415
2 Total Activ lei 943064969 949835554 927463488
3 Rata act ivelor
imobilizate % 47,06% 47,01% 50,71%
4 Δ Active imobilizate lei 2738280 23820318
5 Δ Total activ lei 6770585 -22372066
6 Δ Rata activelor
imobilizate % -0,05% 3,70%
7 I Active imobilizate % 100,62% 105,33%
8 I Total activ % 100,72% 97,64%
9 I Rata activelor
imobilizate % 99,90% 107,88%
10 Cifra de afaceri lei 877042811 972787217 901444864

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
30 11 Δ Cifra de afaceri lei 95744406 -71342353
12 I Cifra de afaceri % 110,92% 92,67%
Tabelul 2.2.4 – Calcule necesare stabilirii ratei activ elor imobilizate

b. Grafic

Figura 2.2.4 – Evoluția ratei activelor imobilizate

c. Interpretare

Rata activelor imobilizate (R ai) este reprezentată de raportul procentual di ntre activele
imobilizate ș i totalul activului.
În cazul entității analizate, î n anu l 0 R ai este de 47,06%, urmând ca în anul 1 să scadă
foarte puțin, respectiv până la 47,01%, ceea ce se datorează faptului că active le imobilizate
cresc cu 0,62%, î n timp c e totalul activului creș te cu mai mult, mai exact cu 0,72%, în anul 1
față de anul 0 .
În anul 2 , Rai crește mai mult, cu 3,70%, ajungâ nd la 50,71%. Acest lucru se explică prin
creșterea activelor imobiliz ate cu 5,33%, concomitent cu scă derea totalului acti v cu 2,36% în
anul 2 față de anul 1.

2.2.5. Rata stocurilor

a. Calcule

Nr. crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Stocuri lei 152427445 125439860 231125928
2 Active circulante lei 499284152 503316457 457124073
3 Total Activ lei 943064969 949835554 927463488
4 Rata stocurilor1 % 30,53% 24,92% 50,56%
5 Rata stocurilor2 % 16,16% 13,21% 24,92%

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
31 6 Δ Stocuri lei -26987585 105686068
7 Δ Active circulante lei 4032305 -46192384
8 Δ Total activ lei 6770585 -22372066
9 Δ Rata stocurilor1 % -5,61% 25,64%
10 Δ Rata stocurilor2 % -2,96% 11,71%
11 I Stocuri % 82,29% 184,25%
12 I Active circulante % 100,81% 90,82%
13 I Total activ % 100,72% 97,64%
14 I Rata stocurilor1 % 81,64% 202,87%
15 I Rata stocurilor2 % 81,71% 188,70%
Tabelul 2.2.5 – Calcule necesare stabilirii ratelor stocurilor

b. Grafic

Figura 2.2.5 – Evoluția rat elor stocurilor

c. Interpretare

Rata stocurilor (R s) se poate calcula în două moduri:
– prin raportarea stocurilor la activele circulante (R s1)
– prin raportarea stocurilor la totalul activului (R s2)
În cazul R s1, se observă că entitatea analizată înregistreaz ă o scădere a ratei în anul 1 față
de anul 0 până la 24,92%, explicată prin scăderea stocurilor cu 17,71%, ș i totod ată, prin
creșterea (mult mai mică ) activelor circulante cu 0,81%. Î n anul 2 în schimb, R s1 crește
considerabil până la 50,56%, datorită creș terii stocur ilor (cu 84,25%) raportat la scă derea
activelor circulante (cu 9,18%) în anul 2 față de anul 1.
În cazul R s2, se observă că entitatea analizată înregistrează o scădere a ratei în anul 1 față
de anul 0 cu 2,95%, explicată prin scăderea stocurilo r cu 17,71%, și totodată, prin creșterea,
mult mai mică, a totalului activ cu 0,72%. Î n anul 2 , în schimb, R s2 crește până la 24,92%,

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
32 datorită creș terii stocur ilor (cu 84,25%) raportat la scă derea totalului activ (cu 2,36%) în anul
2 față de anul 1.

2.2.6. Rata creanțelor

a. Calcule

Nr. crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Creanțe lei 344764730 348402660 221919603
2 Active circulante lei 499284152 503316457 457124073
3 Total Activ lei 943064969 949835554 927463488
4 Rata creanțelor1 % 69,05% 69,22% 48,55%
5 Rata creanțelor2 % 36,56% 36,68% 23,93%
6 Δ Creanțe lei 3637930 -126483057
7 Δ Active circulante lei 4032305 -46192384
8 Δ Total activ lei 6770585 -22372066
9 Δ Rata creanțelor1 % 0,17% -20,67%
10 Δ Rata creanțelor2 % 0,12% -12,75%
11 I Creanțe % 101,06% 63,70%
12 I Active circulante % 100,81% 90,82%
13 I Total activ % 100,72% 97,64%
14 I Rata creanțelor1 % 100,25% 70,13%
15 I Rata creanțelor2 % 100,33% 65,23%
Tabelul 2.2.6 – Calcule necesare stabilirii ratei creanțelor

b. Grafic

Figura 2.2.6 – Evoluția ratelor creanțelor

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
33 c. Interpretare

Rata creantelor (R s) se poate calcula în două moduri:
– prin raportarea creanț elor la activele circulante (R c1)
– prin raportarea creanț elor la totalul activului (R c2)
În cazul R c1, se observ ă că entitatea analizată înregistrează o creștere a ratei în anul 1 față
de anul 0 cu 0,17% explicată prin creșterea creanțelor cu 1,06%, și totodată, prin creșterea
(mult mai mică ) activelor circulante cu 0,81%. Î n anul 2 în schimb, R c1 scade considerabil
până la 48,55%, datorită scăderii mai pronunțate a creanțelor (cu 36,30%) raportat la scă derea
activelor circulante (cu 9,18%) în anul 2 față de anul 1.
În cazul R c2, se observă că entitatea analizată înregistrează o cre ștere a ratei în anul 1 față
de anu l 0 cu 0,12%, explicată prin creșterea creanțelor cu 1,06%, și totodată, prin creșterea,
mult mai mică, a totalului activ cu 0,72%. Î n anul 2 , în schimb, R c2 scade până la 23,93%,
datorită scăderii mai pronunțate a creanțelor (cu 36,30%) raportat la scă derea totalului activ
(cu 2,36%) în anul 2 față de anul 1.

2.2.7. Rata investițiilor financiare pe termen scurt și a disponibilităților

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Investiții + Disponibilități lei 2091977 29473937 4078542
2 Active cir culante lei 499284152 503316457 457124073
3 Total Activ lei 943064969 949835554 927463488
4 Rata
investițiilor+disponibilităților1 % 0,42% 5,86% 0,89%
5 Rata
investițiilor+disponibilităților2 % 0,22% 3,10% 0,44%
6 Δ Investiții + Disponibilități lei 27381960 -25395395
7 Δ Active circulante lei 4032305 -46192384
8 Δ Total activ lei 6770585 -22372066
9 Δ Rata
invest+disponibilităților1 % 5,44% -4,96%
10 Δ Rata
invest+disponibilităților2 % 2,88% -2,66%
11 I Investiții + Disponibilități % 1408,90% 13,84%
12 I Active circulante % 100,81% 90,82%
13 I Total activ % 100,72% 97,64%

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
34 14 I Rata invest+disponibilităților1 % 1397,62% 15,24%
15 I Rata invest+disponibilităților2 % 1398,86% 14,17%
Tabelul 2.2.7 – Calcule necesare stabilirii ratei investițiilor financiare pe termen scurt și a
diponibilităților

b. Grafic

Figura 2.2.7 – Evoluția ratelor investițiilor și disponibilităților

c. Interpretare

Rata investiț iilor financiare pe termen scurt și disponibilităț ilor (R id) se p oate calcula în
două moduri:
– prin raportarea investițiilor și disponibilităț ilor la activele circulante (R id1)
– prin raportarea investițiilor și disponibilităț ilor la totalul activului (R id2)
În cazul R id1, se observă că entitatea analizată înregistrează o creștere con siderabilă a ratei
în anul 1 față de anul 0 cu 5,44% explicată prin creșterea investițiilor și disponibilităților cu
1308,90%, și totodată, prin creșterea (mult mai mică ) activelor circulante cu 0,81%. Î n anul 2
în schimb, R id1 scade până la 0,89%, datorit ă scăderii mai pronunțate a investițiilor și
disponibilităților (cu 86,16%) raportat la scă derea a ctivelor circulante (cu 9,18%) în anul 2
față de anul 1.
În cazul R id2, se observă că entitatea analizată înregistrează o creștere considerabilă a ratei
în an ul 1 față de anul 0 cu 2,88%, explicată prin creșterea investițiilor și disponibilităților cu
1308,90%, și totodată, prin creșterea, mult mai mică, a totalului activ cu 0,72%. Î n anul 2 , în
schimb, R id2 scade până la 0,44%, datorită scă derii m ai pronunțate a investițiilor și
disponibilităților (cu 86,16%) raportat la scă derea totalului activ (cu 2,36%) în anul 2 față de
anul 1.

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
35
2.2.8. Rata activelor circulante

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Active circulante lei 499284152 503316457 4571 24073
2 Total Activ lei 943064969 949835554 927463488
3 Rata activelor circulante % 52,94% 52,99% 49,29%
4 Δ Active circulante lei 4032305 -46192384
5 Δ Total activ lei 6770585 -22372066
6 Δ Rata activelor circulante % 0,05% -3,70%
7 I Active c irculante % 100,81% 90,82%
8 I Total activ % 100,72% 97,64%
9 I Rata activelor circulante % 100,09% 93,01%
10 Cifra de afaceri lei 877042811 972787217 901444864
11 Δ Cifra de afaceri lei 95744406 -71342353
12 I Cifra de afaceri % 110,92% 92,67%
Tabelul 2.2.8 – Calcule necesare stabilirii ratei activelor circulante

b. Grafic

Figura 2.2.8 – Evoluția ratei activelor circulante

c. Interpretare

Rata activelor circulante (R ac) este reprezentată de raportul procentual dintre activele
circulante și totalul activului.

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
36 Entitatea analizată prezintă î n anul 0 o R ac de 52,94%, iar în anul 1 se observă o creștere
ușoară cu 0,05%. Acest fapt se datorează faptului că activele circulante cres c puțin mai mult
(cu 0,81%) față de proporția în care crește tota lul activ (cu 0,72%). Î n anul 2, R ac scade cu
3,70% deoarece act ivele circulante scad cu 9,18% în anul 2 față de anul 1, iar to talul activului
scade cu 2,36% în anul 2 față de anul 1.

2.3. ANALIZA RATELOR STRUC TURALE DE PASIV

2.3.1. Rata stabilității financiare

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Capitaluri permanente lei 682669195 759684722 683129086
2 Total Pasiv lei 943064969 949835554 927463488
3 Rata stabilității financiare % 72,39% 79,98% 73,66%
4 Δ Capitaluri permanente lei 77015527 -76555636
5 Δ Total pasiv lei 6770585 -22372066
6 Δ Rata stabilității financiare % 7,59% -6,33%
7 I Capitaluri permanente % 111,28% 89,92%
8 I Total pasiv % 100,72% 97,64%
9 I Rata stabilității financiare % 110,49% 92,09%
Tabelul 2.3.1 – Calcule necesare stabilirii ratei stabilității financiare

b. Grafic

Figura 2.3.1 – Evoluția ratei stabilității financiare

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
37 c. Interpretare

Rata stabilităț ii financiare (R sf) este reprezentată de raportul procentual dintre capitalurile
permanente ( surse perm anente ) și totalul pasivului (surse de finanț are).
Entitatea analizată prezintă pe parcursul celor trei an i rate de stabilitate financiară cuprinse
între 70 -80%, mot iv pentru care se poate spune că entita tea are o stabilitate financiară .
Mai exact, în anul 0 R sf este de 72,39%, urmată de creșterea ei la 79,98% în anul 1, ceea
ce se explică prin creș terea ma i pronunțată a capitalur ilor permanente (cu 11,28%) față de
creșterea totalului pasiv (cu 0,72%) în anul 1 față de anul 0.
Ulterior, î n anul 2, R sf scade cu 6,32% față de anul 1, întrucâ t capitalurile permanente sca d
mai accentuat (cu 10,08%) decâ t totalul pasivului (cu 2,36%).

2.3.2. Rata autonomiei financiare globale

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Capitaluri proprii lei 447308477 4887 54872 490163401
2 Total Pasiv lei 943064969 949835554 927463488
3 Rata autonomiei financiare
globale % 47,43% 51,46% 52,85%
4 Δ Capitaluri proprii lei 41446395 1408529
5 Δ Total pasiv lei 6770585 -22372066
6 Δ Rata autonomiei financiare
globale % 4,03% 1,39%
7 I Capitaluri proprii % 109,27% 100,29%
8 I Total pasiv % 100,72% 97,64%
9 I Rata autonomiei financiare
globale % 108,49% 102,71%
Tabelul 2.3.2 – Calcule necesare stabilirii ratei autonomiei financiare globale

b. Grafic

Figura 2.3 .2 – Evoluția ratei autonomiei financiare globale

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
38 c. Interpretare

Rata autonomiei financiare globale (Rafb) este reprezentată de raportul procentual dintre
capitalurile proprii (surse proprii de finanț are) și totalul pasivului (surse de finanț are).
Entitate a analizată prezintă o R afb de 47,43% în anul 0, urmată de o creștere la 51,46% î n
anul 1. Acest lucru se datorează creș terii capitalurilor proprii cu 9,27% în anul 1 față de anul
0, concomitent cu creșterea mult mai lină a totalului p asiv, cu 0,72% în anu l 1 față de anul 0.
În anul 2 se înregistrează din nou o creștere a R afb cu 1,39% față de anul 1, ceea ce se
explică prin creș terea ca pitalurilor proprii (cu 0,29%) și scă derea totalului pasiv (cu 2,36%).

2.3.3. Rata autonomiei financiare la termen

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Capitaluri proprii lei 447308477 488754872 490163401
2 Capitaluri permanente lei 682669195 759684722 683129086
3 Rata autonomiei financiare
la termen % 65,52% 64,34% 71,75%
4 Δ Capitaluri proprii lei 4144639 5 1408529
5 Δ Capitaluri permanente lei 77015527 -76555636
6 Δ Rata autonomiei financiare
la termen % -1,19% 7,42%
7 I Capitaluri proprii % 109,27% 100,29%
8 I Capitaluri permanente % 111,28% 89,92%
9 I Rata autonomiei financiare
la termen % 98,19% 111,53%
Tabelul 2.3.3 – Calcule necesare stabilirii ratei autonomiei financiare la termen

b. Grafic

Figura 2.3.3 – Evoluția autonomiei financiare la termen

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
39 c. Interpretare

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) este exprimarea procentuală a raportului dintre
capitalurile proprii (surse proprii de finanțare) ș i capitalurile permanente (surse de finan țare
pe termen lung). În cazul î n care o entitate are Raft mai mare de 50%, se poate spune că acea
entitate are autonomie financiară la termen, ce ea ce se aplică și în cazul entității analizate, în
toți cei trei ani.
Se observă că Raft descrește ușor î n anul 1 față de anul 0 cu 100 -98,19=1,81%, ca și
consecință a creș terii capitalurilor proprii cu 9,27% , procent mai mic decât creș terea
capitalurilo r permanente cu 11,28%.
În anul al treilea, R aft crește ajungând la 71,75%, ca o consecință a creșterii capitalurilor
propr ii cu 0,29%, conconmitent cu scă derea capitalurilor permanente cu 100 –
89,92%=10,08%.

2.3.4. Rata îndatorării globale

a. Calcule

Nr. crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Datorii totale lei 495756492 461080682 437300087
2 Total Pasiv lei 943064969 949835554 927463488
3 Rata îndatorării globale % 52,57% 48,54% 47,15%
4 Δ Datorii totale lei -34675810 -23780595
5 Δ Total pasiv lei 6770585 -22372066
6 Δ Rata îndatorării globale % -4,03% -1,39%
7 I Datorii totale % 93,01% 94,84%
8 I Total pasiv % 100,72% 97,64%
9 I Rata îndatorării globale % 92,34% 97,13%
Tabelul 2.3.4 – Calcule necesare stabilirii ratei îndatorării global e

b. Grafic

Figura 2.3.4 – Evoluția ratei îndatorării globale

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
40 c. Interpretare

Rata îndatoră rii globale la termen (R ig) este reprezentată de raportul procentual dintre
datoriile totale (surse externe) ș i totalul pasivului (s ursele de finanț are). Valorile con venabi le
ale acestei rate se consideră sub 50%, iar în cazul în care se depășește 100% se consideră că
entitatea este în incapacitate de plată a datorii lor, lucru corelat cu insolvența .
Entitatea analizată are o situaț ie la limita favorabilității î n anul 0 , R ig fiind 52,57%, cu
puțin peste limita favorabilă de 50%. În schimb, în anul 1 se înregistrează o scă dere a ratei cu
4,03%, ca o consecință a scă derii datoriilor totale cu 6,99% ș i creșterii totalului pasiv cu
0,72%.
În anul 2, se înregistrează încă o s cădere a R ig cu 1,39% din cauza scăderii mai pronunț ate
a datoriilor totale (cu 5,16%) față de scă derea totalului pasiv (cu 2,36%).

2.3.5. Rata îndatorării la termen

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Datorii pe termen lung lei 235360718 270929850 192965685
2 Capitaluri permanente lei 495756492 461080682 437300087
3 Rata îndatorării la termen % 47,48% 58,76% 44,13%
4 Δ Datorii pe termen lung lei 35569132 -77964165
5 Δ Capitaluri permanente lei -34675810 -23780595
6 Δ Rata îndatorări i la
termen % 11,28% -14,63%
7 I Datorii pe termen lung % 115,11% 71,22%
8 I Capitaluri permanente % 93,01% 94,84%
9 I Rata îndatorării la termen % 123,77% 75,10%
Tabelul 2.3.5 – Calcule necesare stabilirii ratei îndatorării la termen

b. Grafic

Figura 2.3.5 – Evoluția ratei îndatorării la termen

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
41 c. Interpretare

Rata îndatoră rii la termen ( Rit) este reprezentată de raportul procentual dintre datoriile la
termen (surse externe pe termen lung) ș i capitalu rile permanente (surse de finanț are pe terme n
lung).
Entitatea analizată înregistrează î n anul 0 o rata de 47,48%, urmată de o creștere a ratei la
58,76% î n anul 1. Creșterea Rit în anul 1 se explică prin creș terea datoriilor pe termen lu ng cu
15,11%, concomitent cu scă derea capitalurilor permanente 6,99%.
În anul 2 se înregistrează o scădere relativ pronunțată a Rit, respectiv la 44,13%. Acest fapt
se datorează scă derii datoriil or pe termen lung cu 28,78%, scădere mai mare decât scă derea
capitalurilor permanente (cu 5,16%).

2.4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.4.1. Echilibrul financiar pe termen lung – Fondul de rulment FR

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Capitaluri permanente lei 682669195 759684722 683129086
2 Active imobilizate lei 443780817 446519097 470339415
3 Fondul de rulmen t partea de
sus lei 238888378 313165625 212789671
4 Active circulante lei 499284152 503316457 457124073
5 Datorii pe termen scurt lei 260395774 190150832 244334402
6 Fondul de rulment partea de
jos lei 238888378 313165625 212789671
7 Δ Capitaluri perma nente lei 77015527 -76555636
8 Δ Active imobilizate lei 2738280 23820318
9 Δ Fondul de rulment partea
de sus lei 74277247 -100375954
10 Δ Active circulante lei 4032305 -46192384
11 Δ Datorii pe termen scurt lei -70244942 54183570
12 Δ Fondul de rulment partea
de jos lei 74277247 -100375954
13 I Capitaluri permanente % 111,28% 89,92%
14 I Active imobilizate % 100,62% 105,33%
15 I Fondul de rulment partea
de sus % 131,09% 67,95%
16 I Active circulante % 100,81% 90,82%

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
42 17 I Datori i pe termen scurt % 73,02% 128,50%
18 I Fondul de rulment partea
de jos % 131,09% 67,95%
Tabelul 2.4.1 – Calcule necesare stabilirii fondului de rulment

b. Grafic

Figura 2.4.1 – Evoluția fondului de rulment

c. Interpretare

Echilibrul finan ciar pe t ermen lung se apreciază cu ajutorul fondului de rulment FR:
FR = CP erm – AIN
unde: CP erm – capitaluri permanente
AIN – active imobilizate nete
• dacă CP>AIN => FR>0 => echilibru financiar pe termen lung
• dacă CP=AIN => FR=0 => stare de tensiune la nivelu l echilibrului financiar pe
termen lung
• dacă CP<AIN => FR<0 => dezechilibru financiar17
În cazul entităț ii analizate, FR este pozitiv pe tot parcu rsul celor 3 ani, ceea ce denotă
echilibru financiar pe termen lung. În anul 1 se înregistrează o creștere a FR față de anul 0 cu
31,09%, ceea ce se datorează creș terii capitalurilor permanen te cu 11,28%, concomitent cu
scăderea creșterea într -o proporție mai mică a activelor imobilizate cu 0,62%. În anul 2, FR
scade față de anul 1 cu 32,05% din cauza scă derii capi talurilor perm anente cu 10,08%,
respectiv creș terii activelor imobilizate cu 5,33%.

17 Gomoi, B., C., 2016 , Suport de curs „Analiză economico -financiară”

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
43 Fondu l de rulment poate fi calculat și ca diferență între activele circulante ș i datoriile
pe termen scu rt, rezultate fiind aceleași, interpretate similar, dar î n functie de sumele activelor
circulante ș i sumele datoriilor pe termen scurt.

2.4.2. Fondul de rulment propriu și Fondul de rulment străin/împrumutat

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Capitaluri proprii lei 447308477 488754872 490163401
2 Active im obilizate lei 443780817 446519097 470339415
3 Fondul de rulment
propriu lei 3527660 42235775 19823986
4 Fondul de rulment lei 238888378 313165625 212789671
5 Fondul de rulment propriu lei 3527660 42235775 19823986
6 Fondul de rulment străin lei 2353607 18 270929850 192965685
7 Δ Capitaluri proprii lei 41446395 1408529
8 Δ Active imobilizate lei 2738280 23820318
9 Δ Fondul de rulment
propriu lei 38708115 -22411789
10 Δ Fondul de rulment lei 74277247 -100375954
11 Δ Fondul de rulment
propriu lei 38708115 -22411789
12 Δ Fondul de rulment
străin lei 35569132 -77964165
13 I Capitaluri proprii % 109,27% 100,29%
14 I Active imobilizate % 100,62% 105,33%
15 I Fondul de rulment
propriu % 1197,27% 46,94%
16 I Fondul de rulment % 131,09 % 67,95%
17 I Fondul de rulment propriu % 1197,27% 46,94%
18 I Fondul de rulment
străin % 115,11% 71,22%
Tabelul 2.4.2 – Calcule necesare stabilirii
fondului de rulment propriu și fondului de rulment străin

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
44 b. Grafic

Figura 2.4.2 – Evolu ția fondului de rulment propriu și a fondului de rulment străin

c. Interpretare

Fondul de rulment propriu (FRP) este indicatorul care pune în evidență gradul de
autonomie financiară a unei entități, evidenț iind mai exact gradul î n care echilibrul financiar
se asigură sau nu prin capitalurile proprii î ntreprinderii.
FRP = CPr – AIN
unde: CPr – capitaluri proprii
AIN – active imobilizate nete
Fondul de rulment împrumutat/străin (FRÎ/FRS) reprezintă măsura îndatorării pe termen
lung pentru finanț area nevoilor pe termen scurt.
FRI = FR – FRP
În mod ideal, FRP se dorește a fi cât mai mare, iar FRÎ câ t mai mic.18
În cazul entității analizate, situația este inversa modului ideal, ș i anume pe tot parcursul
celor 3 ani, FRP este mai mic decat FRÎ. Cu toate acestea, în anul 1, se înregistrează o creș tere
a FRP cu 1097,27% față de anul 0, întrucât capitalurile proprii cresc î ntr-o prop orție mai mare
(cu 9,27%) decâ t activele imobilizate (cu 0,62%). În anul 2, FRP scade cu 53,06%, întrucâ t
capitaluril e proprii cresc doar cu 0,29%, iar activele imobilizate cresc cu 5,33% față de anul 1.

2.4.3. Echilibrul financiar pe termen scurt – Necesarul/Nevoia de fond de rulment NFR

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Active circulante fără
disponibi l lei 497192175 473842520 453045531
2 Datorii pe termen scurt lei 260395774 190150832 244334402

18 Pantea, M., F., 2016, Suport de curs „Analiză economico -financiară”

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
45 3 Necesarul de fond de rulment lei 236796401 283691688 208711129
4 Δ Active circulante fără
disponibil lei -23349655 -20796989
5 Δ Datorii pe termen scurt lei -70244942 54183570
6 Δ Necesarul de fond de
rulment lei 46895287 -74980559
7 I Active circulante fără
disponibil % 95,30% 95,61%
8 I Datorii pe termen scurt % 73,02% 128,50%
9 I Necesarul de fond de
rulment % 119,80% 73,57%
Tabelul 2.4.3 – Calcule necesare stabilirii necesarului de fond de rulment

b. Grafic

Figura 2.4.3 – Evoluția necesarului de fond de rulment

c. Interpretare

Necesarul/nevoie de fond de rulment (NFR)
NFR = Acfd – Dex
unde: Acfd – active circulante fără disponib il (sto curi și creanț e)
Dex – datorii de exploatare (datorii pe termen scurt)
• dacă NFR<FR => echilibru financiar pe termen scurt
• dacă NFR=FR => stare de tensiune la nivelul echilibrului financiar pe termen scurt
• dacă NFR>FR => dezechilibru financiar p e termen scurt19

19 Gomoi, B., C., 2016, Suport de curs „Analiză economico -financiară”

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
46 În cazul entităț ii analizate, în anul 0, NFR este mai mic decât FR (vezi 4.1), rezultâ nd
echili bru financiar pe termen scurt. În anul 1, se înregistrează o creștere a NFR cu 19,80%,
explicată prin scăderea mai puțin pronunțată a activel or circu lante fără disponibil (cu 4,70%)
față de scă derea datoriilo r pe termen scurt (cu 26,98%). Î n acest an 1, NFR este mai mare
decât FR (vezi 4.1), ceea ce denotă dezechili bru financiar pe termen scurt. Î n anul 2, NFR
scade cu 26,43%. Acest lucru se în tâmplă datorită scăderii activelor circulante fără disponibil
cu 4,39% și creș terii datorii lor pe termen scurt cu 28,50%. În acest an 2, NFR rămâne mai
mare decât FR (vezi 4.1), ceea ce înseamnă că entitatea este în continuare î n dezechilibru
financiar pe termen scurt.

2.4.4. Echilibrul financiar pe termen curent/global – Trezoreria netă TN

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Fondul de rulment lei 238888378 313165625 212789671
2 Necesarul de fond de
rulment lei 236796401 283691688 208711129
3 Trezoreria netă lei 2091977 29473937 4078542
4 Δ Fondul de rulment lei 74277247 -100375954
5 Δ Necesarul de fond de
rulment lei 46895287 -74980559
6 Δ Trezoreria netă lei 27381960 -25395395
7 I Fondul de rulment % 131,09% 67,95%
8 I Necesar ul de fond de
rulment % 119,80% 73,57%
9 I Trezoreria netă % 1408,90% 13,84%
Tabelul 2.4.4 – Calcule necesare stabilirii trezoreriei nete

b. Grafic

Figura 2.4.4 – Evoluția trezoreriei nete

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
47 c. Interpretare

Trezoreria netă (TN) se definește ca diferen ță între FR ș i NFR:
TN = FR – NFR
• dacă TN>0 => FR>NFR => echilibru financiar curent/global
• dacă TN=0 => FR=NFR => stare de tensiune la nivelul echilibrului financiar
curent/global
• dacă TN<0 => FR<NFR => dezechilibru financiar curent/global20
În cazul entității analizate, TN este pozitivă pe tot parcu rsul celor 3 ani, ceea ce denotă
echilibru financiar curent/ global. În anul 1 crește considerabil față de anul 0, cu 1308,90%,
datorită creș terii mai mari a FR (cu 31,09%), decât creșterea NFR (cu 19,80%). În anul 2, TN
scade cu 86,16%, întrucâ t FR scade cu 32,05%, iar NFR scade cu 26,43%, dar se menține
pozitivă , ceea ce înseamnă că entitatea este în continuare î n echilibru curent/global.

2.5. ANALIZA LICHIDITĂȚ II

2.5.1. Lichiditatea curentă

a. Calcule

Nr.
crt. Eleme nte U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Stocuri + Creanțe +
Investiții financiare pe
termen scurt +
Disponibilități lei 499284152 503316457 457124073
2 Datorii pe termen scurt lei 260395774 190150832 244334402
3 Lichiditatea curentă lei 191,74% 264,69% 187,09%
4 Δ Stocuri + Creanțe +
Investiții financiare pe
termen scurt +
Disponibilități lei 4032305 -46192384
5 Δ Datorii pe termen scurt lei -70244942 54183570
6 Δ Lichiditatea curentă lei 72,95% -77,60%

20 Gomoi, B., C., 2016, Suport de curs „Analiză economico -financiară”

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
48 7 I Stocuri + Creanțe +
Investiții financiare pe
termen scurt +
Disponibilități % 100,81% 90,82%
8 I Datorii pe termen scurt % 73,02% 128,50%
9 I Lichiditatea curentă % 138,05% 70,68%
Tabelul 2.5.1 – Calcule necesare stabilirii lichidității curente

b. Grafic

Figura 2.5.1 – Evoluția lichidităț ii curente

c. Interpretare

Lichiditatea curentă (Lc) sau lichiditatea generală este un indicator care evidențiază
măsura în care o entitate îș i poate onora datoriile pe termen scurt pe seama tuturor activelor
circulante.
• valorile optime ale a cestui indicat or sunt cuprinse î ntre 100 -200%.
• dacă Lc este mai mică de 100% indică fie un volum redus de active circulante
(substoc aj, vânzări cu încasare simultană, o hiperdinamizare a lichidităț ilor)
sau o supradimensionarea datoriilor pe termen scurt.
• dacă Lc este m ai mare de 200% indică fie un volum foarte mare de ac tive
circulante (suprastocaj, vânzări cu încasări la termen cu scadență îndelungată,
lichidități leneș e), fie angajarea unui volum foarte redus sau plata spontană a
datoriilor pe termen scurt.21
Ca modali tate de calcul, L c reprezintă raportul procentua l dintre suma stocurilor,
creanțelor, investiț iilor financiar e pe termen scurt, disponibilități ș i suma datoriilor pe termen
scurt.

21 Pantea, M., F., 2016, Suport de curs „Analiză economico -financiară”

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
49 Entitatea analizată prezintă î n anul 0 o L c de 191,74%, ceea ce inseamnă că se situează în
limitele idealului. În anul 1, înregistreaza o creș tere a L c până la 264,69%, fapt datorat
creșterii ușoare a stocurilor, creanțelor, investiț iilor financiare pe termen scurt cu 0,81%, dar
în special, p lații spontane (scă derii) a datorii lor pe termen scurt cu 26,98%. În anul 2, entitatea
revine î n intervalul optim cu o L c de 187,09%, pe fondul scăderii stocurilor, creanțelor,
investiț iilor financiare pe terme n scurt cu 9,08%, respectiv creș terii datoriilor pe termne scurt
cu 28,50%.

2.5.2. Lichidit atea rapidă

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Creanțe + Investiții
financiare pe termen scurt +
Disponibilități lei 346856707 377876597 225998145
2 Datorii pe termen scurt lei 260395774 190150832 244334402
3 Lichiditatea rapidă lei 133,20% 198,72% 92,50%
4 Δ Creanțe + Investiții
financiare pe termen scurt +
Disponibilități lei 31019890 -151878452
5 Δ Datorii pe termen scurt lei -70244942 54183570
6 Δ Lichiditatea rapidă lei 65,52% -106,23%
7 I Creanțe + Investiții
financi are pe termen scurt +
Disponibilități % 108,94% 59,81%
8 I Datorii pe termen scurt % 73,02% 128,50%
9 I Lichiditatea rapidă % 149,19% 46,54%
Tabelul 2.5.2 – Calcule necesare stabilirii lichidității rapide

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
50 b. Grafic

Figura 2.5.2 – Evoluți a ratei lichidității rapide

c. Interpretare

Lichiditatea rapidă (Lr) sau testul a cid, reprezintă raport ul procentual dintre suma
creanț elor, inve stițiilor financiar e pe termen scurt, disponibilităților ș i suma datoriilor pe
termen scurt. Acest indicator sem nifică gradul în care firma îș i poate onora datoriile pe termen
scurt pe seama ac tivelor circulante fără stocuri. Ideal este cazul î n care L r se încadrează î ntre
60-100%.22
În cazul entității considerate, î n primii 2 ani, L r este peste 100%, în schimb î n anul 3,
scade sub 100% prezentâ nd un oarecare risc.
În anul 1, L r crește cu 65,52% f ață de anul 0, ajung aproape d e 200%. Acest lucru se
datorează creșterii creanțelor, investiț iilor financiare pe termen scurt și disponibilităților cu
8,94%, și în acelasi ti mp, scă derii considerabile a datoriilor pe termen scurt, cu 26,98%.
În anul 2, L r scade până la 92,50% față de anul 1, pe fondul scă derii accentuate a
creanțelor, investiț iilor financiare pe termen scurt și disponibilităț ilor cu 40,19%, respectiv pe
fondul creșterii datoriilo r pe termen scurt cu 28,50% față de anul 1.

2.5.3. Lichiditatea imediată

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Investiții financiare pe
termen scurt +
Disponibilități lei 2091977 29473937 4078542
2 Datorii pe termen scurt lei 260395774 190150832 244334402

22 Pantea, M., F., 2016, Suport de curs „Analiză economico -financiară”

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
51 3 Lichiditatea imediată lei 0,80% 15,50% 1,67%
4 Δ Investiții financiare pe
termen scurt +
Disponibilități lei 27381960 -25395395
5 Δ Datorii pe termen scurt lei -70244942 54183570
6 Δ Lichiditatea imediată lei 14,70% -13,83%
7 I Investiții financiare pe
termen scurt +
Disponibilități % 1408,90% 13,84%
8 I Datorii pe termen scurt % 73,02% 128,50%
9 I Lichiditatea imediată % 1929,38% 10,77%
Tabelul 2.5.3 – Calcule necesare stabilirii lichidității imedia te

b. Grafic

Figura 2.5.3 – Evoluția ratei lichidității imediate

c. Interpretare

Lichiditatea imediat (L i) sau l ichiditatea la vedere reprezintă măsura în care entitatea îș i
poate onora datoriile pe ter men scurt pe seama disponibilităților deținute î n mom entul
respectiv. Aceasta se calculează ca raport procentual dintre investiț iile financiare pe termen
scurt + disponibilități ș i datoriile pe termen scurt. Valoarea optimă a acestui indicator se
consideră a fi î ntre 20 -60%.23
Entitatea analizată prezintă î n anul 0 o L i mult sub limita idealului, și anume de 0,80%,
urmând ca în anul 1 aceasta să crească la 15,50%, ceea ce înseamnă că se îmbunătățește
considerabil, dar nu depășește limita inferioară optim ă. Această creștere se explică prin
creșterea masivă a in vestiț iilor financiare pe termen scurt și disponibilităț ilor cu 1308,90%,

23Gomoi, B., C., 2016, Suport de curs „Analiză economico -financiară”

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
52 respectiv prin scă derea datorii lor pe termen scurt cu 26,98%. În schimb, î n anul 2, L i scade și
ajunge la 1,67% întrucâ t scad investiț iile financiare pe termen scurt și disponibilită țile cu
86,16%, î n timp ce datoriile pe termen scurt cresc cu 28,50%.

2.6. ANALIZA SOLVABILITĂȚ II

2.6.1. Solvabilitatea generală/globală

a. Calcule

Nr.
crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1 Anul 2
1 Activ total lei 943064969 949835554 927463488
2 Datorii totale lei 495756492 461080682 437300087
3 Solvabilitatea generală % 190,23% 206,00% 212,09%
4 Δ Activ total lei 6770585 -22372066
5 Δ Datorii totale lei -34675810 -23780595
6 Δ Solvabilitatea generală % 15,77% 6,09%
7 I Activ total % 100,72% 97,64%
8 I Datorii totale % 93,01% 94,84%
9 I Solvabilitatea generală % 108,29% 102,95%
Tabelul 2.6.1 – Calcule necesare stabilirii solvabilității generale

b. Grafic

Figura 2.6.1 – Evoluția solvabilității generale

c. Interpretare

Solvabilitatea generala (S g) determină capacitatea unei entități de a îș i onora datori ile prin
valorificarea întregului activ și se calculează ca raport procentual între totalul activului ș i
datoriile totale.
• dacă Sg este mai m are de 166% riscul de insolvență al entităț ii este inexisten t.

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
53 • dacă Sg este cuprins î ntre 100 si 166% atunci riscu l de insolvență este moderat.
• dacă Sg este mai mic de 100% atunci entitatea este în insolvență.24
Entitatea analizată prezintă de-a lungul celo r 3 ani o solvabilitate generală tot mai mare,
ceea ce este un aspect pozitiv. Î n primul an, S g este de 190,23%, î n schimb începâ nd cu anul 2 ,
Sg depășeș te 200%, ceea ce semn ifică, pe parcursul tutoror celor 3 ani, inexistența riscului de
insolvență .
În anul 1 față de anul 0, creșterea solvabilității de 15,77% se datorează creș terii activului
cu 0,72%, concomitent cu s căderea datoriilor totale cu 6,99%.
În anul 2 față de anul 1 , creșterea solvabilității este de 6,09%, explicându -se prin scăderea
activului total cu 2,36% și în acelasi timp prin scăderea mai pronunța tă a datoriilor cu 5,16%.

24 Gomoi, B., C., 2016, Suport de curs „Analiză economico -financiară”

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
54

Concluzii

În urma analizei fă cute în cadrul aceste lucră ri, se adevereș te că nu este suficient a ști
cum se elaborează situaț iile financiare, ci este necesar a ș ti cum se pot valorifica informaț iile
din s ituațiile financiare elaborate.
Motivul este acela că nu se poate face o an aliză concludentă doar întocmind situații
financiare și văzând tendința de creștere și scă dere a unor elemente din bilanț luate singular ,
această abordare fiind superficială și deloc utilă. Dimpotrivă , pentru a putea face o analiză
utilă și reală trebu ie abordate mai multe elemente și raportate unul la altul . Astfel, ceea ce
poate pă rea o entitate profitabilă și stabilă , se p oate dovedi a nu fi independentă din punct de
vedere financia r, chiar dacă se află la momentul curent în stare de echilibru financiar.
În cazul entității analizate, se observă ca fondul de rulment este pozitiv, iar nevoia de
fond de rulment este mai mică decâ t fondul de rulment, ceea ce denotă echilibru financiar p e
termen lung, respectiv scurt. În schimb, la nivelul raportă rii fondului de rulment propriu la
fondul de rulment împrumutat, situația este mai puțin favorabilă entității prezentate, în ideea
în care pe tot parcursul cel or 3 ani, fondul de rulment străin e ste cu mult mai mare decâ t
fondul de rulment propriu , ceea ce înseamnă că în primul rând, întreprinderea nu prezintă
autonomie financiară , echilibrul financiar nefiind asigurat pri n capitalurile proprii , iar în al
doilea rând semnifică faptul că pentru a f inanța nevoile pe termen scurt, întreprinderea
apelează la î ndatorarea pe termen lung , aspect îngrijorător î n condițiile î n care în mod repetat,
mai exact pe parcursul celor 3 ani, sit uația se prezintă î n acest mod.
Pe de altă parte însă , la nivelul solva bilității, viața î ntreprinderii continuă, nefiind
reflectată problem a expusă mai sus. Tocmai din acest motiv, pentru a face o analiză care să
reflecte realitatea poziției financiare a unei entități, indicatorii de analiză economico –
financiară trebuie calcu lați și interpretați în mod minuțios, rând pe râ nd, pentru a se putea
astfel interveni la nivelul la care se observă existenț a unor probleme. Altfel, va exista riscul ca
tendința de creș tere sa u scădere a unor elemente din bilanț luate singular să „derutez e“ și să
indice poate o poziție mai favorabilă decât cea adevărată a unei î ntreprinderi . În cazul entității
analizate, se observă creșterea lichidității, precum și scă derea da toriilor pe termen scurt ș i
lung, ceea ce pare a fi un plus în cadrul stabilirii poziției financiare, însă la nivel ul fondului de

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
55 rulment propriu și străin există cu siguranță o situaț ie care permite și recomandă introducerea
unor schimbă ri în tactica de abordare pe viitor.
Prin urmare, se poate spune că obiectivul impus î n introducer ea acestei lucră ri a fost
atins prin prezentarea cadr ului teoretic pe care se bazează analiza fă cută și, respectiv, prin
dublarea acestui cadru cu partea practică de analiză pe baza unor situa ții financiare concrete.
Prin intermediu l acestora s -a demonstra t că pentru a stabili poziția financiară a unei
întrep rinderi este nevoie de o analiză atentă a elem entelor din bilanț prin raportarea lor
reciprocă , indiferent da că informaț iile referitoare la poziț ia întreprinderii vor fi folosite de
utilizatori interni sau externi.

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
56

Bibliografie

1. Cernușca, L., Gomoi, B., Condea, B., 2008, Contabilitate și gestiune fiscală , Editura
Universității „Aurel Vlaicu”, Arad
2. Gomoi, B., 2014, Raportările financiare ale entității – între ameliorare și valorificare , Editura
Eurostampa, Timișoara
3. Gomoi, B., Cernușca, L., 2009, Concepte și practici ale contabilității de gestiune , Editura
Tribuna Economică, București
4. Gomoi, B., Tãgãduan, D., 2006, Sinteze, teste și aplicații de gestiune financiarã , Editura
Universității „Aurel Vlaicu”, Arad
5. Nicolaescu, C., 2015, Contabilitate aprofundată , Editura Universității ”Aurel Vlaicu”, Arad
6. Nicolaescu, C., Iacob, M., 2014, Contabilitate financiară fundamentală , Editura Mirton,
Timișoara
7. Nicolaescu, C., Gomoi, B., 2010, Noțiuni fun damentale de contabilitate, Volumul II , Editura
Mirton, Timișoara
8. Nicolaescu, C., Gomoi, B., 2006, Bazele contabilității – Descrierea principalelor modele și
concepte , Editura Mirton, Timișoara
9. Pantea, M.F., 2013, Contabilitate , Timișoara, Editura Mirton.
10. Pantea, V.V., Pantea, M.F., Cureteanu, R.S ., 2007, Analiza economico -financiară a
întreprinderii , Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad
11. Tãgãduan, D., Gomoi, B., 2006, Gestiunea financiarã a întreprinderii , Editura Universității
„Aurel Vlaicu”, Arad
12. Tãgãduan, D., Gomoi, B., Cureteanu, R., 2006, Finanțele întreprinderii , Editura Universității
„Aurel Vlaicu”, Arad
13. Mazuru, L., Boglea, V., 2007, Finanțe Monedă , Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad
14. Pantea, M., F., 2016, Suport de curs „Analiză economic o-financiară”.
15. Gomoi, B., C., 2016, Suport de curs „Analiză economico -financiară”.
16. www. tmk-artrom.eu , 10.03.2017, http://www.tmk -artrom.eu/media_en/files/276/29/
RAPORTUL_ADMINISTRATORILOR_TM K_ARTROM_la_31_DEC_2015_APROB_AGA
.pdf

Berar T. Armina Denisa – LUCRARE DE LICENȚĂ
57

Anexe

ANEXA 1 – RAPORTARE FINANCIARĂ ANUALĂ TMK -ARTROM SA 2014: Situaț ia
activelor, datoriilor ș i capitalurilor proprii la data de 31.12.2014; Situația veniturilor ș i
cheltuielilor la data de 31.12.2014; Date informative la data de 31.12.2014 ; Situaț ia activelor
imobilizate la data de 31.12.2014

ANEXA 2 – RAPORTARE FINANCIARĂ ANUALĂ TMK -ARTROM SA 2015: Situaț ia
activelor, datoriilor ș i capitalurilor proprii la data de 31.12.2015; Situația veniturilor ș i
chelt uielilor la data de 31.12.2015; Date informative la data de 31.12.2015 ; Situaț ia activelor
imobilizate la data de 31.12.2015