Lect. univ. dr. Bianca Radu [305852]

[anonimizat], ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII

ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coodonator științific:

Lect. univ. dr. Bianca Radu

Student: [anonimizat]

2020

[anonimizat], ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII

ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

POLITICI ȘI STRATEGII DE DEZVOLTARE A [anonimizat]:

Lect. univ. dr. Bianca Radu

Student: [anonimizat]

2020

[anonimizat] a producției, bunăstării și schimbului de activități rurale are o istorie lungă. A intrat în literatura de specialitate și în uzul internațional pentru a [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat] s-a [anonimizat] ’50 -’60, au fost sortite eșecului. A fost o perioadă în care factorii de decizie au încercat haotic să crească productivitatea în mediul rural și veniturile pe cap de locuitor prin intermediul producției. De abia din a doua jumătate a anilor ’70 s-a observat necesitatea unei noi abordări a [anonimizat] a obține o creștere a productivității, a ocupării forței de muncă și a veniturilor. De asemenea, s-a [anonimizat], protejarea mediului înconjurător și eliminarea decalajului dintre bogați și săraci. [anonimizat], [anonimizat], într-o abordare integrată.

Importanța și actualitatea acestei teme se referă la faptul că zonele rurale din România sunt foarte eterogene. [anonimizat], istorice, economice și contemporane. [anonimizat] a zonelor rurale au fost diversificate de-a lungul timpului. În zone rurale diferite se aplică procese și strategii distincte sau se execută aceeași tip de proiecte dar cu intensități diferite.

Motivația realizării lucrării de licență Politici și strategii de dezvoltare a [anonimizat], o [anonimizat], din punct de vedere al dezvoltării rurale durabile.

[anonimizat].

[anonimizat], intitulat „Abordări teoretice cu privire la politicile și strategiile de dezvoltare rurală” surprinde în primul rând conceptualizarea noțiunii de dezvoltare rurală și a [anonimizat]a de specialitate autohtonă (Kerekes, K. et al, 2010, Dinu, M. 2013, Nițescu, A., 2014) și străină (Van Der Ploeg et al., 2000, Baldock, D., 2002, Jean-Philippe Audinet, J., P., 2005, O’Connor, D., 2006, Calatrava, J., 2016). La acestea se adaugă principiile și obiectivele de dezvoltare rurală, așa cum au fost ele formulate de către Comisia Europeană, precum și principalele strategii de dezvoltare rurală.

Cel de-al doilea capitol, intitulat „Strategia de dezvoltare a comunei Poiana Teiului” este unul introductiv în studiul de caz. Acest capitol propune o cercetare descriptivă asupra istoricului evolutiv al comunei Poiana Teiului. Această cercetare este posibilă datorită accesului la o gamă vastă de surse de analiză care se regăsesc în arhiva Primăriei. De exemplu, baze de date statistice referitoare la situația șomerilor, a nivelului de școlarizare, situația medicală a locuitorilor comunei, situația activităților culturale, a serviciilor sociale de care beneficiază populația, competitivitatea mediului de afaceri din zonă etc.

Sursele puse la dispoziție de Primăria Poiana Teiului permit realizarea unei analize secundare a datelor cantitative. Această analiză este importantă deoarece strategiile de dezvoltare rurală se bazează mereu pe o cunoaștere, analiză și evaluare a unor date concrete. Prin urmare, în diagnoza spațiului rural din comuna Poiana Teiului sunt utilizate criterii fizico-geografice (amplasarea comunei, relief, atestare documentară), criterii demografice (evoluția numărului de locuitori), criterii economice (evoluția numărului de angajați, situația agenților economici, veniturile bugetului local), criterii sociale (numărul șomerilor, populația școlară).

În vederea implementării unor direcții de dezvoltare rurală eficiente, un rol important îl are și analiza SWOT. Nu doar la nivelul unei companii, cât și la nivel teritorial, analiza punctelor forte, slabe, a amenințărilor și pericolelor trebuie integrată în planul strategic. Prin urmare, este realizată analiza SWOT pentru comuna Poiana Teiului, pentru a se putea elabora strategiile de dezvoltare ale comunei, care sprijină cursul evolutiv al viitoarelor politici de dezvoltare rurală.

Cel de-al treilea capitol, cu titlul „Analiza eficienței strategiilor de dezvoltare a comunei Poiana Teiului”, scoate în evidență în primul subcapitol demersul științific al acestei lucrări de licență. Scopul lucrării este acela de a propune în urma cercetării efectuate câteva direcții de dezvoltare rurală, pe baza identificării punctelor forte dar și a problemelor cu care se confruntă comuna Poiana Teiului.

Examinarea naturii și a evoluției direcțiilor de dezvoltare rurală la nivelul comunei Poiana Teiului reprezintă obiectivul general al lucrării. Un obiectiv specific al studiului de față rezidă în analiza percepției cetățenilor Poiana Teiului cu noi posibilități de dezvoltare a comunei.

În scopul analizei direcțiilor de dezvoltare a comunei Poiana Teiului și a percepției cetățenilor față de noi posibilități de dezvoltare rurală, se optează pentru alegerea unei metode cantitative, având drept instrument de cercetare chestionarul. Cercetarea cantitativă este destinată locuitorilor din comuna Poiana Teiului, cu vârste de peste 18 ani și care au cunoștință de stadiul actual al dezvoltării comunale, de calitatea nivelului de trai, precum și de politicile și direcțiile de dezvoltare rurală ale comunei Poiana Teiului. Chestionarul cuprinde întrebări cu o singură variantă de răspuns, cu variante multiple, întrebări de tip matrice de răspuns și este alcătuit în așa fel încât să favorizeze o rată mare de răspuns, fiind formulate întrebări cu termeni comuni, evitându-se formulările foarte lungi sau termenii tehnici, de specialitate.

Cel de-al doilea subcapitol este dedicat analizei și interpretării răspunsurilor oferite de cei 40 de respondenți participanți la ancheta cu privire la analiza nivelului de dezvoltare al comunei Poiana Teiului din județul Neamț.

Capitolul de „Concluzii” scoate în evidență ipotezele și obiectivele formulate în cadrul metodologiei de cercetare, reliefând interpretări personale precum și importanța acestora la nivelul comunității rurale din comuna Poiana Teiului. Spre finalul lucrării sunt enumerate o serie de concluzii care se desprind din întregul studiu de caz efectuat, privind impactul direcțiilor de dezvoltare rurală, gradul de satisfacție al locuitorilor cu privire la calitatea nivelului de trai și eficiența proiectelor și programelor de dezvoltare rurală implementate până în prezent.

Concluziile vizează contribuția proprie la acest studiu, alături de recomandări privind modalitățile de soluționare a problemelor acute cu care se confruntă comunitatea în demersul său de creștere și dezvoltare, și principalele proiecte care necesită a fi implementate.

Bibliografia cuprinde titluri din literatura autohtonă și străină, care mi-au servit drept suport în realizarea părții teoretice a lucrării, la care se adaugă surse documentate de pe internet, și din arhiva Primăriei Poiana Teiului, pentru realizarea părții științifice.

Capitolul 1. Abordări teoretice cu privire la politicile și strategiile de dezvoltare rurală

1.1. Conceptul de dezvoltare rurală – definire și caracteristici

În conceptualizarea noțiunii de dezvoltare rurală, literatura de specialitate revizuită demonstrează că teoreticienii și practicienii au trecut prin ample dezbateri și din acest motiv, semnificația conceptului variază de la o perspectivă la alta. Volumul consistent de definiții este și rezultatul unui număr mare de explicații furnizate noțiunii de dezvoltare, cât și termenului de rural. De exemplu, după cum este prezentat în literatura de specialitate românească, se vorbește despre un „mediu rural integrat, intermediar sau îndepărtat” (Kerekes, K., Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., Vincze, M., 2010, p. 27).

Uneori, acest concept se centrează pe veniturile pe cap de locuitor, dezvoltarea rurală abordând problema sărăciei în zonele rurale. Dintr-o perspectivă sociologică, după cum apreciază o serie de teoreticieni străini, dezvoltarea rurală face referire la „comunitățile sărace din mediul rural, care semnifică un rezervor încă neexploatat” (Van Der Ploeg et al., 2000, p. 393). Acestui grup țintă trebuie să i se pună la dispoziție posibilitatea de a beneficia și de a se bucura de servicii sociale, de educație, sănătate și nutriție mult mai îmbunătățite. Acesta este un element important în definirea conceptului de dezvoltare rurală întrucât punerea la dispoziție a infrastructurii sociale poate reprezenta acceleratorul transformării și dezvoltării mediului rural.

Tot din perspectivă sociologică, dezvoltarea rurală poate fi definită în termeni de dezvoltare și îmbunătățire a nivelului de trai al comunităților din zonele rurale, prin proiecte și acțiuni de angajare a localnicilor în activități productive. Din acest punct de vedere, dezvoltarea rurală este tratată în cadrul literaturii de specialitate drept un mijloc de creștere rurală durabilă, săracilor din aceste zone fiindu-le oferită oportunitatea de dezvoltare a potențialului maxim.

Noțiunea de dezvoltare rurală durabilă a luat naștere, pe de-o parte, din încercarea de conservare a resurselor naturale și a mediului înconjurător din zonele rurale, iar pe de altă parte, pentru a conserva patrimoniul cultural și istoric, și a îmbunătăți traiul comunităților. În ultimele decenii, mai mulți localnici, organizații non-guvernamentale și alte comunități care turistice care au fost primite în gazdă în zonele rurale, au început să se concentreze pe luarea unor decizii referitoare la dezvoltarea rurală durabilă. Scopul a fost acela de a asigura o serie de beneficii pentru comunitățile de localnici, prin convingerea unui procentaj cât mai mare din populație să se implice și să participe la implementarea unor proiecte și procese de planificare, dezvoltare al mediului rural. Deși implicarea activă a cetățenilor este esențială, dezvoltarea rurală durabilă trebuie în primul rând să fie bine gestionată de către guvern și autoritățile locale, pentru că așa cum se pronunță un grup de teoreticieni (Van Der Ploeg et al., 2000, p. 398), „instituțiile de guvernare și autoritățile locale în domeniu, pot să ofere condițiile necesare mișcării către dezvoltare durabilă”.

Dintr-o altă perspectivă, dezvoltarea rurală este conceptualizată ca o practică și o ideologie, făcând referire la modificările planificate de către autoritățile și agențiile din exteriorul mediului rural, ca de exemplu guvernul țării și organizațiile europene sau internaționale de profil. După cum apreciază teoreticianul Javier Calatrava într-o lucrare prezentată recent la o conferință internațională axată pe provocările globale ale dezvoltării rurale, aceste modificări se referă la „reactivarea peisajului rural, adică modificarea naturii inferioare a zonelor rurale în ceva superior” (2016, p. 13).

În încercarea de a defini cât mai precis conceptul de dezvoltare rurală, specialiștii în domeniu pun accentul pe necesitatea deosebirii noțiunii de dezvoltare rurală de termenul de dezvoltare agricolă. Dezvoltarea rurală asimilează, implică și chiar depășește termenul de dezvoltare agricolă (Van Der Ploeg et al., 2000, p. 399). În fond, dezvoltarea rurală poate să implice o mobilizare și o reorganizare a maselor rurale în vederea îmbunătățirii capacității de a răspunde cu succes sarcinilor zilnice dar și modificărilor inevitabile care decurg din impactul factorilor sociali, de mediu, legislativi, culturali sau economici.

Pornind de la aceste perspective distincte se poate observa că dezvoltarea rurală reprezintă un concept extrem de dinamic, provocator, atât interesant cât și controversat, multidimensional, supus unei varietăți de cercetări, semnificații și interpretări.

În cadrul literaturii de specialitate autohtone, se precizează că o altă distincție care trebuie făcută este între dezvoltarea rurală și cea regională, teritorială, locală sau amenajare regională. Kinga Kerenkes și Emese Szocs (2010, p. 30) atrag atenția asupra faptului că atât în studii și articole de specialitate cât și în vocabularul cotidian, aceste noțiuni sunt considerate uneori sinonime. Cu toate acestea, dezvoltarea locală se referă la perspective axate pe dezvoltarea unei așezări și a împrejurimilor sale, iar dezvoltarea teritorială este un concept care acoperă marile investiții regionale de ordin economic și tehnic.

În accepțiunea autorilor citați, dezvoltarea rurală înseamnă mult mai mult, pentru că se referă la toate proiectele, activitățile, strategiile și acțiunile orientate spre îmbunătățirea populației din mediul rural, bazate pe condiții coordonate de conservare a peisajului natural, istoric, cultural și social al acestor meleaguri. Din acest motiv, proiectele și strategiile de dezvoltare rurală sunt de cele mai multe ori extrem de complexe, axându-se pe mai multe arii de interes sau sectoare.

În ultimele decenii, dezvoltarea rurală a devenit un domeniu amplu de studiu, reprezentând un concept sau un subset al dezvoltării pe termen lung al unei societăți. În același timp, la nivel de individ, noțiunea de dezvoltare rurală reprezintă un motiv intrinsec de a aspira la o viață mai bună, la o stare superioară de dezvoltare, pe care și-o dorește pentru sine ca individ și pentru familie, pentru comunitatea locală în care trăiește sau pentru întreaga țară.

Prin urmare, dezvoltarea rurală este o țintă în mișcare, o stare de optimizare a nivelului de trai, care poate uneori trece observată sau neobservată, este intenționată sau nu, este influențată de principii, ideologii sau valori, de experiențele de lucru, de dorințe interioare ale omului de a fi mai bogat, mai sănătos sau mai înțelept (Calatrava, 2016).

Însă după cum apreciază teoreticianul William Rivera, dezvoltarea rurală reprezintă o strategie „cu scopul de a îmbunătăți statutul socio-economic al comunităților care trăiesc în mediul rural” (2001, p. 9). Prin urmare, pentru a atinge această țintă, conceptul implică schimbări semnificative în toate aspectele ale vieții umane. Este nevoie de schimbări din punct de vedere social, emoțional, spiritual, mental, cultural și chiar al mediului și resurselor folosite de om, a tuturor aspectelor pe care omul are capacitatea de a le gestiona, controla și dezvolta.

Aceasta este poate cea mai reprezentativă definire a conceptului de dezvoltare rurală, pentru că teoreticianul William Rivera folosește două cuvinte cheie: social și economic. Socialul și economicul trebuie să fie în strânsă dependență și să lucreze împreună pentru ca dezvoltarea rurală să simbolizeze îmbunătățirea calității vieții comunităților din zonele rurale.

Din accepțiunea lui William Rivera, acest concept este unul multidimensional și foarte cuprinzător, în componența căruia se regăsește atât dezvoltarea domeniului agriculturii și a activităților auxiliare, industria mediului rural, arta și meșteșugurile, infrastructura rurală, resursele umane, serviciile comunitare plus alte aspecte sociale și economice.

Prin urmare, în componența dezvoltării rurale sunt cuprinse toate aspectele importante ale vieții individului din mediul rural, acest concept fiind prin urmare asemenea omului, adică în curs de desfășurare, în continuă schimbare, un scop în mișcare și o dorință constantă de îmbunătățire.

Potrivit unui alt grup de teoreticieni, dezvoltarea rurală se definește din punct de vedere al conținutului și al obiectivelor urmărite. Din perspectiva autorilor David O’Connor, Henk Renting, Monica Gorman și Jim Kinsella, care au desfășurat studii asupra dezvoltării rurale din mai multe țări membre ale Uniunii Europene, acest concept reprezintă „încercarea de a susține cât mai vibrante comunitățile rurale, prin intermediul unei structuri echilibrate a vârstei, veniturilor, grupurilor profesionale, și oferindu-le în același timp posibilitatea de adaptare la activitățile socio-economice și culturale în continuă schimbare, pentru a se bucura de un nivel de trai mai ridicat și de o calitate a vieții mai atrăgătoare” (2006, pp. 6-7).

Dacă la început conceptul de dezvoltare rurală a pornit de la noțiunea de agricultură și pentru o perioadă lungă de timp a cuprins acest domeniu, în prezent nu se mai limitează la o singură activitate ci depășește mai multe arii de interes care implică fundamentarea, dezvoltarea și îmbunătățirea schimbării vieții sociale și economice a comunităților rurale.

După cum s-a putut observa din abordările și perspectivele teoreticienilor, detaliate în rândurile anterioare, există o multitudine de definiții oferite conceptului de dezvoltare rurală, care nu pot fi toate explorate în cadrul acestui studiu. Cele mai reprezentative dintre acestea sunt prezentate în Tabelul 1.1. de mai jos.

Tabelul 1.1. Definiții oferite conceptului de dezvoltare rurală

Sursă: prelucrare proprie pe baza literaturii de specialitate revizuite

Din definițiile și abordările prezentate cert este faptul că dezvoltarea rurală este un concept complex care acoperă dezvoltarea, schimbarea și transformarea traiului rural pe mai multe arii de interes: hrană, educație, sănătate, guvernanță, siguranță, structură politică, bunăstare socială, atitudini și comportamente, agricultură, tehnologie, comunicare, transport, cultură, turism și în special, necesitățile, dorințele și aspirațiile populației care trăiește în spațiul rural.

Deși noțiunea de dezvoltare rurală este influențată în fiecare colț al lumii de condiții geografice, tipologii sociale, spațiu și cultură, există o serie de trăsături caracteristice unice pe care le prezintă. Acestea sunt detaliate în rândurile, potrivit cercetărilor întreprinse de teoreticienii David Baldock, Janet Dwyer, Philip Lowe, Jan Peterson și Neil Ward (2002, pp. 12-22) asupra trăsăturilor spațiului rural din o serie de țări europene.

dezvoltarea rurală reprezintă o obligație guvernamentală și a autorităților locale

Îmbunătățirea bunăstării populației, atât cea din mediul urban, cât și din cel rural care în unele țări semnifică jumătate sau mai mult de jumătate din populația țări, reprezintă un imperativ al guvernelor și al autorităților locale. Din nefericire, deși dezvoltarea mediului rural a reprezentat de multe ori o prioritate pe agenda guvernelor în perioada de campanie electorală, ulterior preocuparea față de populația săracă din spațiul rural a scăzut.

dezvoltarea rurală acoperă sectoare și arii de interes diverse

Pornind de la abordările și definițiile prezentate în rândurile anterioare, acest concept are scopuri de aplicare variate, de la reforma socială, economică, politică, culturală și ecologică din spațiul rural la chestiuni care țin de managementul eficient al deșeurilor, protejarea apelor, schimbările climatice, sisteme și servicii de comunicații și de transport.

dezvoltarea rurală necesită o abordare integrată

Întrucât dezvoltarea rurală acoperă o gamă variată de arii de interes, este necesar să fie abordată într-un mod holistic, printr-o perspectivă integrată, care să cuprindă toate activitățile sociale, culturale și economice.

dezvoltarea rurală implică parteneriat, ajutor reciproc și împărțirea resurselor

Pentru a se desfășura în condiții optime, dezvoltarea rurală trebuie să implice parteneriatul public cu cel privat. Guvernul, autoritățile locale, împreună cu societatea civilă trebuie să lucreze împreună pentru un scop comun ghidat de principi și valori esențiale, indiferent de afilieri politice, educație sau alte convingeri. În al doilea rând, în cadrul dezvoltării rurale este esențială și integrarea eforturilor depuse de părțile implicate și împărtășirea resurselor materiale și umane pentru a exista un singur plan comun de atingere a obiectivelor.

dezvoltarea rurală este înrădăcinată în cultura națională a fiecărui stat

O ultimă caracteristică specifică a dezvoltării rurale se referă la faptul că fiecare țară are o amprentă unică materializată în cultura sa națională. Chiar dacă lumea evoluează și este nevoie de tehnologie, modernizare și dezvoltare rurală, cultura națională trebuie conservată, respectată și cultivată în mentalitatea noilor generații. În multe situații ritmul de dezvoltare rurală este influențat de cultura națională, de cultura populației din spațiul rural, indiferent că este vorba de o cultură materială sau de una nematerială.

1.2. Obiective și principii ale dezvoltării rurale

În ciuda faptului că noțiunea de dezvoltare rurală are deja o lungă istorie în literatura de specialitate și în practică, eficiența acesteia este încă pusă la îndoială și există nemulțumiri semnificative cu privire la performanța proiectelor, programelor și strategiilor de dezvoltare rurală. De cele mai multe ori aceste nemulțumiri există în țările în care instrumentele de dezvoltare rurală nu sunt utilizate pe deplin ori, în situația în care nu s-au fixat obiective și principii coerente care să ghideze programele de dezvoltare rurală.

În ceea ce privește spațiul comunitar, au fost lansate mai multe programe de dezvoltare rurală, fie exclusiv în sectorul agricol, fie ca parte integrantă a unor programe teritoriale sau multisectoriale, fundamentate pe obiective și principii fără de care nu se poate realiza o dezvoltare rurală efectivă și eficientă. Există trei niveluri de obiective, după cum apreciau teoreticienii Krishna Jalihal și Murudaiah Shivamurthy (2003, pp. 217-218) într-un studiu amplu desfășurat pe mai multe țări din lume, care se confruntă cu un grad ridicat de sărăcie în mediul rural.

Obiective fundamentale

Un obiectiv fundamental al dezvoltării rurale înseamnă a-i învăța pe locuitorii din spațiul rural cum să-și determine propriile probleme, cum să-și evalueze și analizeze situația, dar și a-i învăța cum să dobândească cunoștințe pentru depășirea dificultăților și să îi motiveze în vederea dobândirii unor competențe prin care să se poată auto-dezvolta și să nu mai depindă de alții.

Obiective generale

Obiectivele generale ale dezvoltării rurale reprezintă baza pentru proiectele și programele stabilite pe termen mediu și lung, care vizează mai multe arii de interes, de la îmbunătățirea producției agricole, la creșterea veniturilor locuitorilor și îmbunătățirea nivelului de trai.

Obiective specifice

Obiectivele specifice sau de lucru ale dezvoltării rurale sunt cele în care nevoile locuitorilor din spațiul rural sunt puse în evidență, în care se instituie situațiile de informare și educare și în care se desfășoară formarea populației.

Chiar dacă în zonele rurale este concentrat de regulă un număr mai mic de locuitori, aceștia au aceleași nevoi, dorințe și aspirații ca și locuitorii mediului urban. Prin urmare, obiectivele dezvoltării rurale pot fi extrem de variate, în funcție de tipologie, așezare geografică, resurse naturale și antropice, cultură, istorie, tradiții, tehnologie și demografie.

De exemplu, obiectivele pot să fie axate pe sectorul agricol, oferindu-le micilor fermieri și agricultori accesa la cele mai recente și adecvate instrumente și tehnologii pentru creșterea producției și productivității agricole. Se mai poate pune accentul pe un echilibru care trebuie să existe între toate palierele producției agricole, inclusiv animale, activitatea de pescuit, păsările de curte, silvicultură, producția de produse lactate sau gestionarea bazinului hidrografic. Alte tipuri de obiective se axează pe promovarea accesului echitabil la resursele naturale, pe dezvoltarea potențialului solului și al apelor pentru creșterea durabilă a sectorului agricol, cu accent nu doar pe agricultura irigată, ci și pe ariile aride și semi-aride. Obiectivele dezvoltării rurale urmăresc și îmbunătățirea infrastructurii de bază, în ceea ce privește drumurile, cursurile de apă, canalele, centrele de asistență medicală și socială, școlile etc., și dezvoltarea facilităților de servicii pentru asigurarea unui trai mai bun. Altă categorie de obiective ale dezvoltării rurale pun accent pe crearea de valori, îmbunătățirea culturii, tradiției și civilizației oamenilor din mediul rural. Din punct de vedere logistic, o serie de obiective încurajează îmbunătățirea facilităților de depozitare și de comercializare, promovarea facilităților de cercetare și dezvoltare a noilor tehnologii și furnizarea de stimulente financiare pentru creșterea producției. De asemenea, o serie de obiective ale dezvoltării rurale sunt centrate pe oameni, în special pe aceia care încurajează progresul, oferindu-le posibilități de sporire a veniturilor. Indiferent de tipul de obiectiv fixat, după cum apreciază și teoreticienii Krishna Jalihal și Murudaiah Shivamurthy este necesar ca acestea, împreună cu programele și strategiile de dezvoltare rurală, „să se bazeze pe situația reală” (2003, p. 220).

Mediu rural din fiecare societate modernă, și nu numai, se confruntă în secolul XXI cu noi realități și provocări. Schimbări climatice și demografice semnificative, crize economice și financiare, migrația populației din mediul rural în mediul rural, fenomenul globalizării și extinderea Uniunii Europene, sunt doar câteva dintre provocările care au condus la noi abordări ale dezvoltării rurale în materie de obiective strategice. Așadar, potrivit autorului român Mihai Dinu, noile obiective sunt trasate pentru a pune în practică un cadru mult mai realist și coerent care să garanteze viitorul spațiului rural. Aceste obiective sunt ilustrate în Figura 1.1. de mai jos.

Figura 1.1. Obiective ale dezvoltării rurale la început de secol XXI

Sursă: prelucrare proprie după Dinu, M. 2013, p. 206

Dezvoltarea rurală este un concept care se bucură de un sprijin din ce în ce mai mare din partea organizațiilor de mediu, a asociațiilor non-guvernamentale dar și din partea unor instituții și organisme ale Uniunii Europene, care și-a asumat această responsabilitate încă din tratatele sale fondatoare.

Preocupările diferitelor instituții ale UE, precum și viziunea diferitelor guverne din Europa, variază de la cele tradiționale, precum necesitatea creșterii forței de muncă în spațiul rural, promovarea modernizării în sectorul agricol, menținerea populației rurale, combaterea sau cel puțin reducerea sărăciei și până la viziuni cuprinse într-o nouă agendă. Aceasta include combaterea dezechilibrului de gen, creșterea întreprinderilor mici și mijlocii rurale, susținerea agriculturii organice, construirea unui capital social solid și îmbunătățirea monitorizării și evaluării.

Potrivit Comisie Europene (2019) la nivel european prioritățile UE cu privire la dezvoltarea rurală sunt orientate către un total de șase obiective.

Obiectivul 1 – promovarea inovării și a transferului de cunoștințe în sectorul agricol, silvicultură, în spațiul rural cu accent pe o serie de arii de interes.

Comisia Europeană a propus țărilor membre ale UE să-și armonizeze politicile și strategiile care vizează dezvoltarea rurală, vizând ca și prim obiectiv promovarea inovării și a transferului de cunoștințe în mai multe arii de interes. Printre acestea pot fi amintite: încurajarea cooperării, a inovării în tehnologie și a dezvoltării fundamentului de cunoștințe existent în spațiul rural. Se dorește, de asemenea, o consolidare a a raporturilor dintre sectorul agricol, silvicultură, producția de alimente, și sectorul de cercetare și dezvoltare în vederea îmbunătățirii performanței și a managementului mediului. În ceea ce privește populația din mediul rural, acest prim obiectiv are în vedere promovarea educației și a formării profesionale pe tot parcursul vieții, în ramura agricolă și în cea forestieră.

Obiectivul 2 – îmbunătățirea competitivității și a nivelului de viabilitate al agriculturii.

Pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeană și-a fixat ca și prioritate și îmbunătățirea competitivității sectorului agricol. Acest obiectiv se referă la toate tipurile de agricultură practicate în mediul rural, precum și încurajarea folosirii noilor tehnologii agricole. Cu ajutorul acestora se poate ajunge la o creștere a performanței economice a fermelor și a veniturilor fermierilor, se poate facilita restructurarea fermelor și modernizarea lor. Comisia Europeană propune și o creștere a gradului de implicare al populației active din mediu rural și o reorientare către piață. majoritatea proiectelor și programelor de sprijinire a dezvoltării rurale sunt în prezent adresate generațiilor tinere, pentru a facilita intrarea agricultorilor tineri cu o pregătire potrivită în domeniul agricol sau forestier, și în general, pentru a ajuta la reînnoirea generațiilor de fermieri.

Obiectivul 3 – încurajarea organizării unui lanț alimentar.

Ca și parte a unei priorități naționale, de încurajare a exporturilor și de diminuare a importurilor, Comisia Europeană propune fiecărui stat membru al UE să încurajeze organizarea unui lanț alimentar. Acest obiectiv debutează cu producerea, prelucrarea și comercializarea produselor agricole, include și bunăstarea animalelor de fermă și gestionarea unor riscuri existente în domeniul agricol și continuă până la aspecte logistice și de marketing. Accentul trebuie pus pe îmbunătățirea avantajului concurențial al producătorilor primari.

Competitivitatea acestora se poate ameliora doar printr-o mai bună integrare a lor în cadrul lanțului alimentar, prin sisteme de calitate, prin adăugare de valoare produselor tradiționale, printr-o amplă promovare pe piețele locale și europene, prin încurajarea organizării de grupuri de producători și organizații inter-profesionale.

Obiectivul 4 – conservarea, restaurarea și îmbunătățirea ecosistemelor mediului rural.

Următoarea prioritate a Comunității Europene cu privire la dezvoltarea rurală face parte dintr-un cadru mult mai larg care vizează o problemă importantă cu care se confruntă omenirea și anume, schimbările climatice și distrugerea mediului înconjurător. Fiecare stat membru trebuie să pună accent în politica sa de dezvoltare rurală, pe conservarea, restaurarea și îmbunătățirea mediului rural, pentru a asigura viitorul acestui spațiu și al generațiilor care-l populează. Prin intermediul acestui obiectiv, accentul este pus pe refacerea, protejarea și îmbunătățirea biodiversității, pe ameliorarea modului în care sunt gestionate apele și canalele, pe îmbunătățirea managementului deșeurilor, a îngrășămintelor și pesticidelor folosite în agricultură și în special pe prevenirea eroziunii rapide a solului.

Obiectivul 5 – eficientizarea folosirii resurselor naturale și promovarea trecerii la economia cu emisii scăzute de carbon.

În strânsă legătură cu obiectivul explicat în rândurile anterioare este și această prioritate de eficientizare a resurselor naturale și scăderea nivelului emisiilor de carbon. Acest obiectiv poate fi atins prin programe și strategii de dezvoltare rurală care să sporească eficiența cu care sunt folosite apele și energia în sectorul agricol, prin diminuarea gazelor cu efect de seră și a amoniacului utilizat în sectorul agricol. Un aspect important se referă și la trecerea spre surse regenerabile de energie, precum și furnizarea de deșeuri și de reziduri în scop bioeconomic.

Obiectivul 6 – promovarea unei incluziuni sociale.

În ceea ce privește populația din spațiul rural și mediul de afaceri, acest ultim obiectiv se referă la promovarea unei incluziuni sociale, la diminuarea și chiar eradicarea sărăciei. Acest obiectiv poate fi atins facă se facilitează și încurajează biodiversitatea, dacă sunt înființate mai multe entități economice de tipul IMM, pentru că întreprinderile mici și mijlocii reprezintă nucleul de dezvoltare al fiecărei economii, și prin crearea de noi locuri de muncă. Nu în ultimul rând, pentru populația din mediul rural trebuie să se găsească noi strategii și programe de ameliorarea a accesibilității la tehnologiile informației și comunicațiilor.

Pe lângă aceste obiective pe care Comunitatea Europeană le-a formulat într-o accepțiune generală pentru perioada 2014-2020, fiecare țară din UE poate să-și includă în cadrul său de dezvoltare rurală și alte priorități. Important de menționat este faptul că indiferent de obiectivele trasate, acestea depind în mare măsură de gradul de descentralizare din fiecare stat, de eficiența procesului de luare al deciziilor, de factori politici, de calitatea procesului de guvernământ, de modul de administrare și de bugetele locale.

În plus, instabilitatea economică, socială sau politică dintr-un stat, schimbările climatice sau demografice ori factori de influență pozitivi ca avansul fără precedent al tehnologiei, pot aduce schimbări, modificări sau îmbunătățiri ale obiectivelor fixate pe termen scurt. În această ordine de idei, în primăvara anului 2019, cu un an înainte de încheierea strategiei Europa 2020, Comisia Europeană anunța că „viitorul este unul rural” (European Commision, 2019).

Această instituție a UE ține să precizeze că este o responsabilitate colectivă asigurarea vitalității zonelor rurale prin consolidarea lanțurilor de valoare rurale și a rețelelor locale de producători: sprijinirea fermierilor tineri dar și încurajarea femeilor să se implice în agricultură; conservarea și protejarea resurselor naturale și stimularea inovației și digitalizării rurale. Pentru prima dată însă se vorbește și despre satele inteligente, care folosesc panouri solare, satele putând fi sprijinite prin proiecte care să finanțeze afacerile și serviciile bazate pe tehnologiile digitale.

Așadar, abordarea cea mai corectă, realistică, logică și științifică a dezvoltării rurale este necesar să se fundamenteze în primul rând, pe un management al resurselor naturale având o bază durabilă implicând întregul ecosistem, prin asimilarea domeniului agriculturii și a conceptului de dezvoltare teritorială, și nu în ultimul rând, pe baza unor obiective și principii clar definite.

Pe lângă obiectivele trasate în rândurile anterioare, la dezvoltarea rurală se adaugă și o serie de principii sau linii care ghidează la punerea în aplicare a unui cadru durabil de garantare a viitorului spațiului rural. În Figura 1.2. de mai jos sunt ilustrate principiile de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2010, așa cum au fost acestea stabilite de către Comisia Europeană.

Figura 1.2. Principii ale dezvoltării rurale

Sursă: prelucrare proprie după European Commission, 2019

Principiile pentru politica rurală definesc 24 de ani de activitate a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în sfera dezvoltării spațiului rural, fiind elaborate printr-un proces amplu, mereu revizuit și îmbunătățit de către statele membre ale organizației OCDE precum și de către alte părți interesate. Deși principiile generale ale politicii rurale comunitare au fost sistematizate în cuprinsul Declarației de la Cork din anul 1996, atunci când s-a decis elaborarea unei strategii de dezvoltare rurală, cel mai recent, în primăvara anului 2019, Comitetul pentru politici de dezvoltare rurală a considerat necesară revizuirea acestora. După cum se poate vedea în Tabelul 1.2. de mai jos, aceste principii se adresează la trei categorii de actori: „ministerele naționale care se ocupă de mediul rural, de politicile rurale și dezvoltarea durabilă: nivelurile subnaționale de guvernare și alți stakeholderi implicați sau care sunt afectați de politica rurală” (OCDE, 2019).

Tabelul 1.2. Principii ale OCDE pentru politica de dezvoltare rurală

Sursă: prelucrare proprie după OCDE, 2019

În cadrul literaturii de specialitate autohtone, principiile de dezvoltare rurală pe care le enunță teoreticienii sunt 10 la număr, punând accentul pe reorientarea conceptului de dezvoltare rurală pe fundamente mai noi, cu încurajarea unui mediu rural mai inteligent și mai atractiv, cu colaborarea mai multor actori și cu asumarea unui rol activ de sprijinire a dezvoltării durabile. Aceste principii sunt detaliate în rândurile următoare, din perspectiva autorilor Kinga Kerenkes și Emese Szocs (2010, pp. 31-32).

Principiul de punere în prim plan a spațiului rural – se referă la prioritatea pe care trebuie

să o aibă mediul rural ca și principiu de bază în dezvoltarea rurală. În cadrul celorlalte programe de dezvoltare durabilă, trebuie alocate de la bugetul de stat și de la bugetele locale, resurse suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare rurală.

Principiul de abordare integrată – se referă la complexitatea procesului de dezvoltare

rurală, care trebuie să cuprindă toate activitățile sociale, economice și culturale.

În plus, este nevoie de crearea unui cadru cât mai unitar, atât juridic cât și politic, în care să fie delimitate foarte clar programele de dezvoltare a agriculturii, diversificarea prin dezvoltarea fermelor și a micilor afaceri, promovarea valorilor spațiului rural.

Principiul de creare a varietății și diversității – se referă în primul rând la crearea unui

cadru de inițiative care să sprijine autosusținerea și capacitatea satelor de a se reînnoi.

Principiul de durabilitate – se referă la implementarea unor strategii de dezvoltare rurală

care să asigure menținerea resurselor naturale și antropice, cultura, biodiversitatea, identitatea spațiului rural și să nu pună în pericol existența generațiilor viitoare.

Principiul de subsidiaritate – este un principiu de bază al dezvoltării rurale care se asigură

de creșterea gradului de descentralizare, colaborarea regională și locală și parteneriat comunitar. este încurajată o politică care pornește cu strategii pe verticală, de jos în sus, pentru că numai prin participarea comunităților cu proiecte se poate realiza o coeziune a spațiului rural.

Principiul de simplificare – impune necesitatea elaborării unui cadru de politici rurale cât

mai transparente, succinte, corect și coerent elaborate, mai simplificate și elastice, evitându-se pe cât posibil acțiunile și programele birocratice.

Principiul de programare – se referă la faptul că proiectele și programele dedicate

dezvoltării rurale trebuie să fie realizate printr-un proces treptat, constant, pe termen mediu și lung, facilitând comunităților rurale oportunitatea de a-și elabora propriile strategii de dezvoltare. Aceste programe trebuie să fie unitare și să facă parte dintr-un cadru general, dintr-un program unic elaborat la nivel regional sau național.

Principiul de sprijinire financiară – are în vedere faptul că procesul de dezvoltare rurală

nu-și poate atinge obiectivele fără alocarea unor resurse financiare suficiente. În această ordine de idei vorbim atât despre direcționarea unor fonduri de la bugetul de stat și de la bugetele locale, cât și despre facilitarea accesului fermierilor la creditarea bancară. se încurajează o mai bună implicare a băncilor și a altor instituții de creditare la dezvoltarea rurală.

Principiul de îndrumare – este adresat unui număr vast de actori implicați în dezvoltarea

rurală, pornind de la guvern, administrația locală, și continuând cu asociațiile de fermieri și agriculturi sau organizațiile civice. Toate aceste părți implicate au nevoie constantă de îndrumare, de suport tehnic, de perfecționare a activității și de o eficientizare a comunicării.

Principiul de cercetare, evaluare și control – se referă la o mai bună urmărire a proiectelor

și programelor de dezvoltare rurală, pentru că numai printr-o monitorizare atentă se poate profita de eventualele oportunități, se pot corecta posibilele abateri sau se pot evalua pericolele care pot să oprească bunul mers al procesului de dezvoltare rurală.

1.3. Strategii de dezvoltare rurală

Zonele rurale au suferit mereu de concurența mediului urban, atunci când a fost vorba de proiecte, suport financiar, tehnologie, inovație și dezvoltare. În timp ce mediul urban se bucură de atenție, investitori străini, și este în centrul activităților politice, economice, sociale și culturale., mediul rural reușește cu greu să-și construiască o identitate solidă și un viitor pe măsură.

La aceste considerente se adaugă și faptul că în urmă cu un secol, mediul rural a fost golit treptat de populație, resurse și de activitățile sale specifice, dând naștere unor deșerturi rurale în care mai supraviețuiesc câteva întreprinderi agricole.

Din fericire, odată cu înfăptuirea Uniunii Europene și pe măsură ce au aderat tot mai multe țări la această comunitate, au fost puse în scenă mai multe strategii de dezvoltare rurală.

Conceptul de strategie în contextul dezvoltării rurale face referire la un proces extrem de dinamic prin care o serie de proiecte și programe sunt armonizate la structura organizațională pentru a răspunde cerințelor spațiului rural. Prin urmare, o strategie trebuie pusă în aplicare astfel încât să ofere asigurări că rezultatele obținute sunt elaborate drept urmare a implementării programelor. Din perspectiva specialiștilor în domeniul politicilor de dezvoltare rurală comunitară, Jean-Philippe Audinet și Sappho Haralambous, strategiile de dezvoltare rurală trebuie să fie recunoscute prin intermediul a 3 dimensiuni (2005, p. 16):

dimensiune relativă a sectorului agricol în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, care va rămâne scăzută, și cu o rată de transfer a populației din sectorul agricol cu productivitate redusă și activități aferente spre activitățile mai satisfăcătoare, la fel de lentă;

populația din mediul rural se confruntă cu niveluri diferite de sărăcie și statutul financiar al acestora se poate agrava dacă există o creștere a populației, în timp ce există limitări în disponibilitatea unor resurse naturale sau aparținând autorităților administrative;

spațiul rural dispune de un teritoriu considerabil și de forță de muncă care dacă este mobilizată și motivată corespunzător poate contribui la reducerea sărăciei.

Pornind de la aceste trei dimensiuni și teoreticianul român Alina Nițescu menționează faptul că este necesar ca strategiile de dezvoltare rurală să includă „o creștere susținută a producției și productivității, o creștere a veniturilor locuitorilor, echitate în distribuirea beneficiilor și extinderea forței de muncă” (2014, p. 251).

Strategiile de dezvoltare rurală sunt întâlnite de regulă în practica de specialitate sub forma unor programe care pun în aplicare proiectele rurale, și se bazează pe abordările și dimensiunile enunțate în rândurile anterioare. Este important ca aceste strategii să fie stabilite prin intermediul unor principii sau valori fundamentale, după care inițiatorii programelor rurale să-și ghideze activitățile. Jean-Philippe Audinet și Sappho Haralambous (2005, p. 21) vorbesc în această ordine de idei despre valori ca: durabilitatea, independența, participarea, accesibilitatea, perspectiva și eficacitatea. Pe cât de variate sunt principiile și obiectivele dezvoltări rurale, pe atât de mult s-au diversificat și tipurile de strategii asociate. În Figura 1.3. este ilustrată o modalitate de împărțire a strategiilor de dezvoltare rurală, în accepțiunea teoreticianului Radhika Kapur (2019).

Figura 1.3. Tipuri de strategii de dezvoltare rurală

Sursă: prelucrare proprie după Kapur, R., 2019

Strategiile polivalente debutează cu o abordare multi-scop sau multifuncțională. Dezvoltarea oportunităților de bunăstare și a mijloacelor de trai sunt unele dintre obiectivele acestor tipuri de strategii. Acestea sunt privite ca un proces educațional și organizatoric menite să aducă schimbări în practicile și procedurile care s-au dovedit de-a lungul timpului a fi bariere în dezvoltarea rurală. Strategiile orientate spre creștere se bazează pe indivizii din mediul rural. Deși majoritatea trăiesc în condiții de sărăcie, au mentalități deschise și pot lua decizii înțelepte. Pentru a participa activ la luarea eficientă a deciziilor, acestora trebuie să li se ofere drepturi și oportunități. Prin urmare, acest tip de strategie înseamnă punerea în aplicare a oportunităților care promovează creșterea și dezvoltarea indivizilor din mediul rural. În strategia grupului țintă, asupra unui anumit grup se fac cercetări și se aduc îmbunătățiri, ca de exemplu asociațiile de agricultori sau mici fermieri. Strategia de dezvoltare a unei zone pornește de la presupunerea că centrele de creștere au un efect de răspândire geografică pentru care regiunile, cu deficiențe de resurse, forță de muncă sau infrastructură, trebuie dezvoltate în mod adecvat. Strategia de amenajare teritorială necesită implementarea unor programe speciale în anumite locații. Strategia integrată sau holistică este formulată, luând în considerare perspectiva că dezvoltarea ar trebui să fie una integrată. Strategia participativă, după cum îi spune și numele, este preocupată de implicarea indivizilor în formularea strategiilor de dezvoltare rurală.

La acestea se adaugă și alte strategii de promovare a dezvoltării rurale: măsuri pentru combaterea sărăciei, de încurajare a producției de alimente, conservarea mediului înconjurător sau reconstruirea spațiului rural. Prin urmare, se poate concluziona că strategiile de dezvoltare rurală trebuie să fie elaborate și puse în aplicare în mod țintit, având în vedere necesitățile comunităților locale, prioritățile economice, sociale, care țin de mediu sau de infrastructură.

Capitolul 2. Strategia de dezvoltare a comunei Poiana Teiului

2.1. Scurt istoric evolutiv al comunei Poiana Teiului

Comuna Poiana Teiului se regăsește în regiunea central-estică a țării, în județul Neamț, întinzându-se pe o suprafață de 17 hectare de-a lungul cursului inferior al râului Bistrița. Este o comună montană, acoperită în mare parte din păduri și are în componența sa satele: „Dreptu, Săvinești, Pârâul Fagului, Ruseni, Galu, Roseni, Poiana Largului, Topoliceni, Petru Vodă, Călugăreni și Poiana Teiului” (Florian, S., Bîia, P., 2015, p. 19).

Comuna Poiana Teiului a fost atestată documentar pentru prima dată în secolul XV, din timpul domnitorului Ștefan cel Mare, primindu-și denumirea actuală de la poienile în care existau numeroase pâlcuri de tei. Mediul rural din această comună este identificat cu construirea societății, cu conservarea valorilor și a tradițiilor. De-a lungul timpului s-a pus accentul pe păstrarea tezaurului tradițional al comunei. Atât autoritățile publice locale cât și organizații private au încercat mereu în limita resurselor disponibile să realizeze intervenții de protejare și promovare a culturii rurale din Poiana Teiului.

Dezvoltarea rurală dintr-o anumită zonă este condiționată de existența populației. Așa cum se întâmplă în toate regiunile țării dar și în alte țări din Europa, fenomenul îmbătrânirii populației a afectat și comuna Poiana Teiului. După cum se poate observa în graficul alăturat, populația din această zonă scade treptat de la un an la altul, de la 4981 locuitori înregistrați în anul 2012, ajungând la 4887 locuitori în anul 2018. Caracteristic acestei comune ca de altfel întregii regiuni de nord-est a țării este exodul populației către alte țări mai dezvoltate.

Grafic 2.1. Evoluția populației din Poiana Teiului

Sursă: prelucrare proprie după INS Neamț, 2020

Din totalul locuitorilor comunei Poiana Teiului, populația de gen feminin a avut mereu o pondere mai mare, neexistând totuși o diferență semnificativă. Dacă în anul 2017 existau 2438 locuitori de genul masculin și 2476 de genul feminin, în anul următor, a scăzut numărul locuitorilor de gen masculin la 2402 și a crescut cel al locuitorilor gen feminin la 2485.

Există o mare omogenitate etnică în această comună, din totalul populației, 97% este reprezentată de români, iar restul de 3% de alte naționalități, cu precădere populație de etnie romă și maghiari. Populația este în proporție de 96% ortodoxă, iar restul de 4% se împarte între câteva secte de baptiști, penticostali și adventiști. În ceea ce privește structura pe vârste, există o tendință de creștere a populației de peste 60 de ani, și o scădere a populației tinere cu vârste cuprinse între 0-14 ani și între 15-29 de ani.

Grafic 2.2. Evoluție număr mediu de salariați și șomeri înregistrați în Poiana Teiului

Sursă: prelucrare proprie după INS Neamț, 2020

În sens evolutiv, pe perioada 2013-2018 în comuna Poiana Teiului a existat o fluctuație a numărului mediu de salariați care de la 442 în anul 2013 și respectiv 445 în anul 2014 a coborât la pragul minim atins în anul 2017 de 328 număr mediu salariați. Începând cu anul 2018 există o tendință de creștere, motivată în primul rând de creșterea numărului de agenți economici din zonă, precum și de scăderea numărului de șomeri.

Majoritatea salariaților sunt angajați în industria prelucrătoare, urmând o concentrare a forței de muncă și în comerțul cu amănuntul și ridicata, în sectorul de reparații autovehicule și motociclete. Alte activități care ocupă interesul populației în materie joburi sunt domeniul sănătății și asistenței sociale, învățământ, agricultură, administrație publică, transport și depozitare și o creștere mai semnificativă în ultimii ani a angajaților din domeniul construcțiilor.

În ceea ce privește evoluția numărului de șomeri înregistrați în comuna Poiana Teiului, pe parcursul perioadei 2013-2016 au existat fluctuații, numărul total al șomerilor scăzând de la 162 în primul an analizat la 100 în anul 2014, ca mai apoi să urce din nou la 127. Începând cu anul 2017 se înregistrează o tendință semnificativă de scădere, pentru ultimul an pentru care sunt furnizate date statistice fiind înregistrați doar 75 de șomeri. Din totalul acestora numărul șomerilor de gen feminin este mai mare decât al celor de genul masculin, și există 55 de șomeri neindemnizați față de 20 indemnizați. În strânsă legătură cu evoluția numărului mediu de salariați din această comună trebuie menționat și faptul că la ora actuală în Poiana Teiului sunt înregistrate 84 de întreprinderi individuale, întreprinderi familiale și persoane fizice autorizate și un total de 128 de agenți economici (Rapoarte din arhiva primăriei Poiana Teiului, 2019). Există 3 firme cu o lungă istorie în această regiune, înființate în anul 1991, societatea pe acțiuni Molidul, care se ocupă cu fabricarea hârtiei și a cartonului, societatea Elvi Rgh care este o pensiune agroturistică și societatea cu răspundere limitată Girom, care are drept obiect de activitate tăierea și rindeluirea lemnului.

În contextul dezvoltării rurale un rol important îl au și investițiile care se fac în domeniule educației, prin construirea unui număr mai mare de unități școlare, modernizarea celor actuale precum și încurajarea înscrierii copiilor în sistemul de învățământ. După cum se poate observa în graficul de mai jos, în comuna Poiana Teiului scăderea ratei natalității și fenomenul de îmbătrânire al populației are impact și asupra volumului populației școlare.

Grafic 2.3. Evoluția populației școlare din Poiana Teiului

Sursă: prelucrare proprie după INS Neamț, 2020

Tendința de scădere a populației școlare care se observă pe perioada analizată trezește îngrijorare cu privire la forța de muncă angajată în zonă, viitorul populației și existența comunei în viitor. Dacă în anul 2013 erau înregistrați 705 elevi în învățământul primar și gimnazial, în numai 5 ani, numărul elevilor aproape s-a înjumătățit, ajungând la 394 de elevi înregistrați în anul 2018, de care se ocupă 30 de cadre didactice.

Comuna Poiana Teiului se mândrește însă cu faptul că, deși este vorba despre un învățământ în mediul rural, de-a lungul timpului elevii școlii Iustin Pârvu au participat la numeroase concursuri și olimpiade. De exemplu, la olimpiadele de română au mers până în faza județeană 5 elevi, existând un premiu de Mențiune; la limba franceză 2 elevi au mers până în faza județeană și s-a obținut un Premiul III; la geografie mai mulți elevi au luat Premiul I și Premiul II la etapa județeană. În ceea ce privește copiii de grădiniță, și aceștia au participat la concursuri interjudețene, ca de exemplu: concursul internațional „Smarty”, concursul „Copilăria în cântec și culoare”, concursul internațional „Comoara din munți”, la care se adaugă simpozionul „Altfel de povești” și concursul „Îngerii mediului” (Rapoarte din arhiva primăriei Poiana Teiului, 2019).

2.2. Strategia de dezvoltare a a comunei Poiana Teiului

2.2.1. Aspecte ale politicii de dezvoltare

Pentru a profita la maxim de fondurile puse la dispoziție de UE, administrația publică locală din Poiana Teiului a considerat că este necesar să elaboreze un sistem de politici și strategii care să sprijine dezvoltarea rurală dar să fie elaborat pe realități sociale, culturale și de dezvoltare economică. În crearea strategiei de dezvoltare rurală a zonei, administrația publică a avut următoarele două coordonate ale politicii de dezvoltare:

exploatarea potențialului resurselor naturale și antropice, al potențialului social, economic și ecologic din comună;

reducerea decalajelor dintre satele aflate în componența Poiana Teiului, pentru creșterea identității și omogenității comunei.

Fiecare cadru strategic de dezvoltare trebuie să parcurgă o serie de etape. Prin urmare, administrația publică locală a recurs în primul rând la o analiză de conținut a situației din comună. Mai apoi s-au realizat analize ale datelor statistice cu privire la demografia comunei, resursele naturale și antropice, mediul de afaceri și ocuparea forței de muncă, educație, sănătate și turism. În cadrul politicii de dezvoltare următoarea etapă a constant în realizarea de întâlniri și consultări cu populația comunei, pentru a analiza nevoile, dorințele, așteptările și prioritățile. Nu în ultimul rând, s-a realizat o comparație cu alte rapoarte și cercetări făcute de celelalte comune din regiunea de nord-est a țării, pentru a se diminua decalajele economice. În următoarea etapă s-au decis instrumentele de intervenție, urmând implementarea, monitorizarea, evaluarea și controlul strategiilor implementate.

Politica de dezvoltare a comunei Poiana Teiului pune accent pe parteneriat. Se consideră că dezvoltarea rurală nu-și va atinge obiectivele în această comună fără colaborarea administrației publice cu sectorul privat și societatea civilă. În plus, în vederea aplicării politicii de dezvoltare, Primăria Poiana Teiului trebuie să fie susținută de un aparat de calitate, format din: Serviciul Public Comunitar, Compartimentul Achiziții Publice, Registrul Agricol, Juridic, Serviciul public de iluminat, de salubrizare, de reproducție zootehnică etc. Dacă există un aparat de specialitate de calitate, atunci și Primăria poate să asigure cetățenilor servicii de calitate și obiective de perspectivă: „perspectivă financiară, perspectiva beneficiarului, perspectiva proceselor interne și a învățării, formării și dezvoltării” (Strategia de Dezvoltare Locală, 2019, p. 94)

În afară de proiectele care sunt sprijinite prin programe ale UE cu fonduri nerambursabile, Primăria Poiana Teiului și-a propus ca o serie de proiecte să fie sprijinite de la bugetul local. Pentru a realiza acest obiect însă este nevoie ca bugetul local să acopere cheltuielile obișnuite, pentru a mai avea resurse financiare pentru noile investiții. Cheltuielile curente ale primăriei sunt susținute de veniturile pe care le realizează dar și de subvențiile de la bugetul de stat. După cum se poate observa în Graficul numărul 2.4. de mai jos, în ultimii 5 ani veniturile bugetului local au depășit 10 milioane de lei, excepție anul 2017 când a fost a probat un buget de aproximativ 8 milioane lei.

Grafic 2.4. Evoluția veniturilor bugetului local Poiana Teiului

Sursă: prelucrare proprie după primăria Poiana Teiului, 2020

Demn de menționat este faptul că, în comparație cu anii de criză financiară, începând cu anul 2013 bugetul local a înregistrat o creștere de 150%. Aceste venituri au mers de-a lungul celor 5 ani în sectorul de învățământ și sănătate, pentru servicii de asistență socială, pentru cheltuieli privind locuințele, serviciile și dezvoltarea în categoria cărora se regăsesc toate proiectele de investiții. Specific acestei comune este faptul că sunt sunt înregistrate cheltuieli reduse cu ordinea și siguranța publică, drept urmare a unui nivel scăzut a ratei infracționalității.

Într-o accepțiune generală, politica de dezvoltare a comunei Poiana Teiului vizează implementarea dezvoltării durabile, conectarea mediului rural cu cel urban, accesul și exploatarea facilă a resurselor naturale, încurajarea mediului de afaceri, protejarea mediului înconjurător și creșterea nivelului de trai al populației.

Politica de dezvoltare a acestei comune se realizează printr-o coordonare cu politicile regionale și naționale, care în același timp se armonizează la cerințele impuse de Uniunea Europeană. Potrivit Comisiei Europene, în fiecare țară membră a UE, politicile ruruale trebuie să aibă în vedere următoarele (Comisia Europeană, 2019);

să promoveze competitivitatea sectorului agricol;

să asigure un management durabil al resurselor naturale și al deșeurilor;

să sprijine o dezvoltare teritorială echilibrată.

Politicile de dezvoltare ale spațiului rural țin cont de prevederile UE dar au și un anumit grad de flexibilitate, fiecare regiune având posibilitatea de a-și elabora propriile strategii.

2.2.2. Strategii de dezvoltare pentru perioada 2014-2020

Pentru perioada 2014-2020 comuna Poiana Teiului și-a fixat o strategie de dezvoltare mai inovativă, care să asigure dezvoltarea durabilă și creșterea inteligentă a comunei. Își propune să valorifice la maxim potențialul resurselor naturale și antropice de care dispune, să maximizeze avantajul oferit de poziționarea sa geografică, și de raporturile de colaborare cu sectorul privat.

Viziunea de dezvoltare rurală a acestei comune a fost formulată ținând cont de avantajele aderării țării noastre la UE, în termeni de fonduri europene care țin de resurse investiționale pe care bugetul local nu le are. De asemenea, viziunea de dezvoltare rurală a acestei comune trebuie să țină cont atât de aspecte la globalizării, dar în același timp, să asigure conservarea mediului înconjurător și păstrarea și promovarea culturii și a tradițiilor locale.

Misiunea de dezvoltare rurală constă în promovarea ajutorului reciproc, a colaborării și parteneriatului între administrația publică locală, sectorul privat și cetățeni, astfel încât strategia de dezvoltare să urmărească un interes comun al părților implicate.

Valorile care stau la baza dezvoltării rurale a comunei Poiana Teiului sunt piloni principali al fiecărui tip de dezvoltare într-o societate modernă, democrată și sunt ilustrați în Figura 2.1.

Figura 2.1. Valori ale dezvoltării rurale în comuna Poiana Teiului

Sursă: prelucrare proprie după Strategia de dezvoltare 2014-2020

În ceea ce privește obiectivele strategiei de dezvoltare rurală, Poiana Teiului și-a fixat ca și obiectiv general să elaboreze, pună în aplicare și să monitorizeze politici și măsuri care să susțină dezvoltarea durabilă a acestui spațiu rural, conform cu realitățile sociale și economice. Pentru a atinge acest obiectiv general au fost fixate și o serie de obiective operaționale sau strategice.

Figura 2.2. Obiectivele strategice ale dezvoltării rurale în Poiana Teiului

Sursă: prelucrare proprie după Strategia de dezvoltare 2014-2020

În conformitate cu fiecare obiectiv operațional, comuna Poiana Teiului și-a elaborat cadrul strategiei de dezvoltare rurală pe o serie de domenii prioritate, pentru fiecare dintre acestea fiind trasate cele mai importante măsuri (Strategia de dezvoltare 2014-2020, pp. 118-126):

Creșterea gradului de accesibilitate comunală prin îmbunătățirea mobilității locale

În vederea creșterii gradului de accesibilitate în comună și îmbunătățirea mobilității sunt luate două măsuri. În primul rând este vorba despre îmbunătățirea infrastructurii, care poate să asigure o mai bună conectivitate și accesibilitate rutieră. În al doilea rând se dorește modernizarea infrastructurii actuale și eventual extinderea căilor și rutelor de acces.

Creștere economie locală prin sprijinirea competitivității mediului de afaceri

Competitivitatea mediului de afaceri în această regiune poate fi asigurată în primul rând prin măsuri de încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii. În al doilea rând, pentru a se încuraja exporturilor și a se reduce nivelul importurilor de produse alimentare de bază, trebuie susținute afacerile care se ocupă cu producția de produse autohtone. În strânsă legătură cu această măsură este și susținerea competențelor antreprenoriale are tinerilor fermieri și agricultori. O a patra măsură are în vedere poziționarea geografică a comunei, într-o zonă montană, fiind încurajată așadar agricultura montană și activitatea de silvicultură.

Conservarea mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice

În contextul actual al schimbărilor climatice și al epuizării rapide a resurselor neregenerabile sau a celor care se regenerează într-o perioadă lungă de timp, o importantă măsură de conservare a mediului înconjurător se referă la protejarea resurselor și a zonelor care au un risc critic de degradare. În al doilea rând se urmărește protejarea biodiversității, a peisajului montan din comuna Poiana Teiului și a culturii locale. O a treia măsură are în vedere eficientizarea managementului deșeurilor. Nu în ultimul rând, se dorește reducerea factorilor poluanți pentru asigurarea unui mediu înconjurător durabil în care generațiile următoare să aibă un trai sănătos.

Creșterea nivelului de trai al populației

Standardul de viață al populației din această comună poate fi îmbunătățit prin 4 măsuri prioritare. Pe de-o parte este vorba despre reabilitarea și creșterea spațiului locativ. În al doilea rând se dorește dezvoltarea învățământului și a serviciilor de protecție socială. Îmbunătățirea siguranței oamenilor din această comună este o a treia măsură importantă, precum și îmbunătățirea serviciilor de sănătate, care să se ridice la standardele europene.

Creșterea gradului de atractivitate al comunei

Atractivitatea și promovarea comunei Poiana Teiului poate fi crescută în primul rând prin dezvoltarea unităților recreative și de agrement. O altă măsură se referă la îmbunătățirea obiectivelor principale de patrimoniu. O a treia măsură urmărește diversificarea activităților culturale și a celor dedicate petrecerii timpului liber. Nu în ultimul rând, sunt luate și măsuri de protejarea a patrimoniului cultural, atât a celui material cât și imaterial.

Dezvoltarea și promovarea potențialului turistic

Turismul reprezintă o importantă sursă de venituri la bugetul local. Pentru a crește volumul resurselor financiare ale administrației locale, este necesar să se dezvolte infrastructura de turism, să se diversifice oferta turistică și capacitățile de cazare, să se sprijine și formeze resursele umane angajate în domeniul turismului, să se desfășoare activități promoționale prin intermediul canalelor de publicitate tradiționale (ziarele, posturile TV), cât și moderne (rețelele de socializare online).

Creșterea eficienței administrației publice locale

Nu în ultimul rând, dezvoltarea rurală își poate atinge obiectivele dacă activitatea administrației publice este una eficientă. Creșterea eficienței se poate realiza prin modernizarea acesteia, creșterea calității serviciilor, formarea resurselor umane angajate, încurajarea participării cetățenilor comunei la procesul decizional și strânse parteneriate strategice.

Strategiile de dezvoltare rurală nu pot fi implementate cu succes dacă nu există și o analiză a punctelor forte, a celor mai puțin bune, a oportunităților și amenințărilor, adică analiza SWOT. Așezarea geografică, poziția în cadrul celorlalte comune din regiune precum și potențialul său economic, social, cultural și de afaceri, poate ajuta la identificarea celor 4 categorii de elemente.

Tabelul 2.1. Analiza SWOT a comunei Poiana Teiului

Sursă: prelucrare proprie

2.2.3. Proiecte implementate

În perioada 2000-2016, sub conducerea primarului Petru Bîia, a viceprimarului Constantin Gavriluț până în anul 2012, mai apoi a viceprimarului Ana Ancuța care este de anul trecut primar și cu sprijinul a 14 consilieri locali, administrația publică locală se mândrește cu un palmares bogat de realizări axate pe dezvoltarea rurală.

Tabelul 2.2. Proiecte de dezvoltare realizate sau în curs de desfășurare

Sursă: prelucrare proprie după rapoartele Primăriei Poiana Teiului, 2019

În primul rând, în anul 2001, având drept finanțator programul PHARE, s-a văzut necesară o schimbare a perspectivei de management a administrației publice locale, realizându-se o trecere spre managementul prin obiective. Primăria Poiana Teiului a beneficiat prin acest proiect de aproximativ 13000 de euro, de o dotare cu mobilier, echipamente de birotică și calculatoare, precum și formarea personalului angajat cu scopul informatizării activității.

Începând cu anul 2000 s-a realizat alimentarea cu apă a satelor Dreptu, Poiana Largului, Petru Vodă prin intermediul Fondului Român de Dezvoltare Socială. Anul următor, cu ajutorul aceluiași finanțator, s-a reușit alimentarea cu apă și a satului Săvinești, în anul 2004 au fost racordate la rețeaua de apă și satele Topoloveni și Poiana Teiului, de această dată prin intermediul Sapard, iar în anul 2014 a venit și rândul satului Pârâul Fagului care a beneficiat în același an și de o rețea de canalizare și o stație de epurare, având ca și finanțator programul FEADR. Demn de menționat este și faptul că toate aceste proiecte au avut ca și proiectant firme românești. Este vorba despre societatea Provicon SRL, societatea Invest, societatea cu răspundere limitată Intelproiect, toți acești proiectanți fiind din Piatra Neamț, la care se adaugă și societatea Piramid SRL din Iași. În ceea e privește constructorul lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare s-a optat pentru firma Aqua Parc din Roznov, societatea cu răspundere limitată General Construct din Piatra Neamț și societatea pe acțiuni Hidroconstrucția din Bacău. Se poate observa așadar încercarea administrației publice locale de a încuraja firmele românești de proiectare și construcții.

O altă realizare importantă se referă la constituirea unui grup sanitar în Poiana Largului, proiect demarat și finalizat în anul 2011, obiectivul fiind acela de a se aduce și compartimenta un container modular care să fie dotat cu cele necesare funcționării unui grup sanitar, racordat la rețeaua de utilități.

Un alt set de realizări importante se referă la infrastructura de drumuri. În anul 2011, cu finanțarea bugetului local s-a realizat modernizarea drumului DS 342 Gelu, investiția având drept obiectiv asfaltarea în două straturi pe o distanță de circa 300 de metri. Un an mai târziu, tot cu finanțarea bugetului local s-a realizat și îmbrăcămintea asfaltică pe o distanță de 1,2 km, a drumului sătesc DS 144 Petru Vodă. În anul 2014 s-a realizat și modernizarea drumurilor comunale DC 155 Pârâul Fagului și DC 157 Poiana Largului, finanțator fiind de această dată programul FEADR. Pe lângă asfaltarea bituminoasă a drumurilor în cauză, s-a realizat și construirea a două podețe, mărginite de platforme de întâlnire, rigole betonate și parapeți metalici.

Figura 2.3. Proiecte de modernizare a drumurilor comunale și sătești

Sursă: Primăria Poiana Teiului, 2019

Anul următor proiectele de dezvoltare rurală care țin de infrastructura drumurilor au fost orientate către modernizarea drumurilor forestiere. Cu ajutorul programului FEADR s-a realizat modernizarea unui pod de 12 m, asfaltarea pe o distanță de 2km, construirea a 8 podețe dalate și tubulare, cu platforme de apărare pe maluri.

Drept urmare a schimbărilor climatice din țara noastră, și pentru protejarea locuințelor populației din zona rurală, în anul 2010 a fost pus în aplicare un proiect de reducere a riscului de inundații pe râul Bistrița. Acest proiect este finanțat de la bugetul de stat și cuprinde patru tronsoane de dig. Din păcate, până la ora actuală s-a reușit doar consolidarea tronsonului de dig din satul Dreptu, care reprezenta o prioritate în ceea ce privește riscurile de inundații.

Figura 2.4. Proiect de reducere a riscului de inundații pe râul Bistrița

Sursă: Corfu, I., 2017

Prin intermediul programului FEADR, tot în anul 2015 s-au demarat și s-au finalizat două proiecte de infrastructură pentru reducerea riscurilor de inundații provocate de râurile Pârvu și Faurul. Lucrările au constat în construirea de baraje și canale betonate.

Alte proiecte unice demarate se referă la amenajarea unui centru civic, proiectul fiind susținut din bugetul local în anul 2002, cuprinzând conducte de canalizare, borduri și pavaje pietonale. În anul 2009, cu ajutorul programului PHARE s-a considerat necesar constituirea unui comandament local pentru situații de urgență. Cu ajutorul finanțării externe au fost achiziționate: echipamente de birotică, calculatoare și mobilier, sisteme de recepție prin emisie radio, stații fixe pentru avertizarea populație o autoutilitară care să poată să intervină în situațiile de urgență.

În anul 2007, bugetul local a fost suficient de generos astfel încât să sprijine înfăptuirea Centrului APIA din Poiana Teiului, pentru demararea programelor din agricultură. În prezent, prin subvențiile care sunt acordate prin intermediul acestui centru localități arondate Poiana Teiului, Ceahlău, Borca, Hangu, Farcașa și Grințieș, sunt de aproximativ 20 de milioane de euro anual. Tot în același an a fost înființată și Garda de Intervenție din Poiana Teiului, care pe lângă resursele umane totalizând 22 de persoane de intervenție, asigură servicii cu ajutorul a 2 autospeciale, o autoutilitară, o motopompă și o barcă cu motor.

Începând cu anul 2011, proiectele de dezvoltare rurală au fost orientate spre educație și activități recreative. Cu sprijinul bugetului local s-a reușit în anul 2011 realizarea unor lucrări de reparații și de extindere a școlii gimnaziale din Dreptu. Investiția s-a referit la înlocuirea completă a acoperișului, repararea instalației electrice și a celei de alimentare cu apă, precum și extinderea școli cu alte două corpuri de clădire, care găzduiesc o sală de clasă și un grup sanitar.

Pe aceeași direcție, în anul 2014 cu finanțarea programului FEADR s-a realizat construirea unei clădiri cu destinație de After School, pentru copiii din mediul rural al căror părinți lucrează în localitățile învecinate, cât și pentru cei care nu reușesc în familie să fie ajutați la lecții. Cu o investiție de aproximativ 175000 de euro, s-a reușit ridicarea unei construcții pe două niveluri, care să cuprindă conform normelor europene în vigoare: 3 săli de curs, 2 grupuri sanitare, centrală termică, birou și cancelarie, 1 cabinet medical și 1 cabinet psihopedagogic.

În anul 2017, a fost finalizat și proiectul depus de primarul Ana Ancuța care viza reamenajarea Școlii Iustin Pârvu, care are în prezent 5 noi săli de clasă, o sală pentru educație fizică și una dotată cu calculatoare pentru orele de informatică.

Figura 2.5. Proiect de modernizare a Școlii Iustin Pârvu din Poiana Teiului

Sursă: Corfu, I., 2017

În anul 2015, având ca și finanțator programul FEADR, s-a construit o bază sportivă multifuncțională în satul Poiana Largului din comuna Poiana Teiului, pe care se poate desfășura fotbal, baschet sau handbal. Baza materială în domeniul culturii și al activităților recreative a mai fost îmbogățită cu ajutorul FEADR cu o serie de instrumente muzicale necesare tarafului de muzică populară din zonă, la care se adaugă și 16 costume populare.

Figura 2.6. Baza sportivă multifuncțională din comuna Poiana Teiului

Sursă: Primăria Poiana Teiului, 2020

Administrația locală a comunei Poiana Teiului consideră că în dezvoltarea rurală un rol important îl are și educația, și nu doar educația agricolă, ci formarea tinerilor de la nivel primar.

O categorie importantă de proiecte sprijinite de bugetul local au pus accentul pe rolul educației în agricultura din zonă, strategiile de dezvoltare a acesteia în învățământul gimnazial, practici eficiente ce pot fi puse în aplicare precum și oportunități de diversificare a sistemului de formare și pregătire profesională.

Prin urmare, la nivelul comunei Poiana Teiului, există o gamă bogată de proiecte în activitatea educațională și în cea extrașcolară, având o calitate formativă și organizatorică ridicată. Potrivit rapoartelor Școlii Gimnaziale Iustin Pârvu finanțarea vizează de regulă: „proiecte internaționale; parteneriate de colaborare cu alte școli sau organisme non-guvernamentale; expoziții; serbări, concursuri și spectacole; vizite, excursii, vizionări de filme; dezbateri și lectorate cu părinții elevilor” (Arhiva primăriei Poiana Teiului, 2019).

Cel mai recent, în anul 2019, la primul mandat al primarului Poiana Teiului, s-a demarat și finalizat prin sprijin de la bugetul local montarea a 14 stații de autobuz care lipseau cu desăvârșire în întreaga comună. De asemenea, pentru perioada următoare s-a decis înființarea unor spații de joacă pentru copii, cheltuielile cu acest proiect fiind suportate de bugetul local.

Figura 2.7. Proiecte de montare a stațiilor de autobuz și creare spații de joacă pentru copii

Sursă: Primăria Poiana Teiului, 2020

Cu un nou primar care are mandat de doar 1 an, este greu a se preconiza în viitor ce proiecte de investiții se vor demara și finaliza în anii următori. Primarul Ana Ancuța susține însă că în viitorul apropiat majoritatea investițiilor se vor realiza în infrastructură, pentru modernizarea drumurilor comunale. Ținând cont de estimarea veniturilor la bugetul local, de 5,61 milioane lei pentru anul 2020, 5,78 milioane lei pentru anul 2021 și 5,91 milioane lei pentru anul 2022, este posibil să nu mai poată fi susținute de la bugetul local alte proiecte în sfera educației, sănătății și pentru activități de recreere. Cu toate acestea, se dorește continuarea proiectului satul medieval, început în anul 2018 în locația Poiana Livezi, care își propune întemeierea unui sat tradițional, cu specificul medieval din urmă cu câteva secole.

Capitolul 3. Analiza eficienței strategiilor de dezvoltare a comunei Poiana Teiului, județul Neamț

3.1. Scopul, obiectivele și metoda de cercetare

Scopul cercetării

Scopul studiului Politici și strategii de dezvoltare a comunei Poiana Teiului, județul Neamț este acela de a propune în urma cercetării efectuate câteva direcții de dezvoltare rurală, pe baza identificării punctelor forte dar și a problemelor cu care se confruntă această comună.

Obiectivele cercetării

Obiectivul geenral al acestui studiu este acela de a examina natura și amploarea direcțiilor de dezvoltare rurală la nivelul comunei Poiana Teiului. În vedeera atingerii acestui obiectiv principal, a fost formulat și un obiectiv operațional. Prin urmare, obiectivul secundar al studiului este acela de a analiza percepția locuitorilor din Poiana Teiului cu noi posibilități de dezvoltare a comunei.

Aplicarea și descrierea metodei de cercetare

În scopul analizei direcțiilor de dezvoltare a comunei Poiana Teiului și a percepției cetățenilor față de noi posibilități de dezvoltare, am avut în vedere alegerea unei metode cantitative, având drept instrument de cercetare chestionarul.

Această cercetarea cantitativă este destinată locuitorilor din comuna Poiana Teiului, cu vârste 18+, cu drept de vot, care au cunoștință de politicile și direcțiile de dezvoltare rurală ale comunei în care locuiesc.

Instrumentul de cercetare

Chestionarul este aplicat față în față cu locuitorii comunei Poiana Teiului. Pentru a facilita desfășurarea cercetării, precum și pentru a crește numărul de răspunsuri valide, am optat pentru a bifa eu pe hârtie răspunsurile respondenților.

Chestionarul cuprinde un total de 20 de întrebări. În ceea ce privește tipologia întrebărilor, există întrebări de tip grilă cu un singur răspuns permis, pentru a obține câteva informații demografice despre respondeni, de exemplu informații cu privire la gen, vârstă, nivelul de educație și ocupația. Chestionarul mai cuprinde întrebări grilă cu mai multe variante de răspuns și întrebări cu matrice de răspuns, criteriile de răspuns fiind stabilite de la foarte bună … foarte proastă; de la foarte ridicat … foarte scăzut: și de la în foarte mare măsură … în foarte mică măsură. Chestionarul este elaborat în așa fel încât să favorizeze o rată mare de răspuns, fiind formulate întrebări și variante de răspuns cu termeni comuni, evitându-se formulările foarte lungi sau termenii tehnici ori de specialitate.

În vederea păstrării anonimatului locuitorilor din comuna Poiana Teiului care sunt chestionați, în cadrul analizei datelor obținute nu sunt relevate datele de identificare ale acestora, fiind completate doar câmpurile care oferă informații generale despre structura eșantionului și anume vârsta și sexul, educația și ocupația.

Eșantionare

În ceea ce privește eșantionare, aceasta a fost realizată printr-o selecție aleatorie a respondenților. Am optat pentru selectarea a 40 de participanți la sondaj. Doar locuitorii din comuna Teiului au fost investigați, iar aceștia au fost rugați să participe la sondaj în urma unor vizite făcute la Școala Gimnazială Iustin Pârvu, primărie, cabinetul medical la unitățile alimentare și alte locații publice în care să întâlnesc respondenți de toate vârstele și de toate categoriile sociale.

Ipoteze de cercetare

Ipoteza 1: Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de infrastructura existentă în comuna Poiana Teiului, cu atât sunt mai mulțumiți de direcția de dezvoltare a comunei.

Ipoteza 2: Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de implicarea primarului în dezvoltarea comunei, cu atât sunt mai mulțumiți de direcția de dezvoltare a comunei Poiana Teiului.

Ipoteza 3: Cu cât gradul de implicare al primăriei este mai mare, cu atât soluțiile luate pentru combaterea problemelor vor fi mai bune.

Limitările cercetării

O primă limitare a cercetării cercetării se referă în primul rând la numărul de respondenți. Din opiniile liber exprimate de doar 40 de locuitori ai comunei Poiana Teiului, nu se pot generaliza concluzii cu privire la nivelul de creștere al comunei și la direcțiile de dezvoltare.

O altă limitare a studiului se referă la instrumentul de cercetare ales. În cadrul chestionarului nu există certitudinea că răspunsurile oferite de locuitorii comunei Poiana Teiului exprimă realitate obiectivă și prin urmare, nu se pot confirma sau informa teoriile cu privire la strategiile de dezvoltare rurală.

În al treilea rând, cercetarea aceasta este limitată doar la studiul comunei Poiana Teiului și rezultatele obținute nu pot conduce la concluzii generale asupra strategiilor de dezvoltare rurală aplicate pe întreg teritoriul țării.

O ultimă limitare se referă la faptul că nu am descoperit alte tipuri de cercetări cantitative desfășurate anterior în comună sau în comunele învecinate, ci doar câteva chestioanre aplicate pe secțiuni, în sfera infrastrcturii rutiere, a serviciilor sociale, educație, servicii medicale și cu privire la mediul înconjurător. Prin urmare există o limitate în compararea rezultatelor obținute.

3.2. Analiza și interpretarea rezultatelor chestionarului

Pentru a analiza și interpreta răspunsurile oferite de 40 dintre locuitorii comunei Poiana Teiului, participanții la această cercetare cantitativă, am optat pentru realizarea unei baze de date în aplicația Excel. Am structurat întrebările chestionarului și răspunsurile primite pe foile de lucru Excel, realizând pentru fiecare întrebare un grafic. Ulterior am transferat graficele obținute în cadrul acestei lucrări pentru care sunt făcute în continuare interpretări.

1. Genul dumneavoastră este:

În urma centralizării datelor cu privire la structura respondenților pe genuri, am putut observa că, deși atunci când am ales participanții la sondaj nu am urmărit o participare mai mare a persoanelor de genul feminin, avem 55% respondenți femei și 45% respondenți bărbați. Acest rezultat nu este deloc surpinzător întrucât la nivelul comunei Poiana Teiului a crescut în ultimii ani ponderea locuitorilor de genul feminin și a scăzut cel al locuitorilor de genul masculin.

2. Vârsta dumneavostră este:

După ce au fost centralizate răspunsurile oferite de participanții la sondaj, cu privire la vârsta acestora, a reieșit că în procentaj de 30% au participat tineri cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, iar în procentaj de 25%, tineri cu vârste între 30 și 39 de ani. Un segment de 15% este alcătuit din respondenți cu vârste cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, 10% au între 50 și 59 de ani, iar 20% dintre cei chestionați sunt pensionari cu vârste de peste 60 de ani. În ceea ce privește această structură a respondenților pe vârste, nu se poate observa fenomenul îmbătrânirii populației în această comună, nici problema migrației tinerilor spre zone mai dezvoltate. Unicul scop a fost acela de a selecta respondenți de vârste diferite, pentru a observa atât opiniile și perspectivele tinerilor, cât și a vârstnicilor, cu privire la dezvoltarea rurală.

3. Care este ultimul nivel de studii absolvit?

În urma centralizării datelor cu privire la structura respondenților pe studii, a reieșit că cea mai mare parte a respondenților au finalizate studii liceale, în proporție de 53% iar 12% au doar studii gimnaziale. Cu toate acestea, 25% dintre locuitorii comunei, participanți la sondaj, au finalizate studii universitare iar 10% chiar studii postuniversitare.

Acest rezultat nu este deloc surprinzător în contextul în care, potrivit datelor statistice care se regăsesc în arhiva Primăriei Poiana Teiului, această comună se laudă cu o rată mare a elevilor olimpici, lipsa abandonului școlar și mulți tineri care urmează studii universitare și post universitare la facultăți cu renume din Iași, Piatra Neamț, Suceava sau București.

4. Care este profesia dumneavoastră?

După ce au fost centralizate răspunsurile oferite de cei 40 de locuitori participanți la sondaj, a reieșit că doar 8% dintre respondenți nu au în prezent un loc de muncă, 12% sunt elevi sau studenți și 20% pensionari. Restul populației este angajată în diferite domenii. Un procentaj de 13% sunt liber profesioniști, 17% lucrează în domeniul afacerilor, 15% sunt angajați necalificată, 10% sunt angajați în domeniul educației și doar 5% în domeniul social și medical.

Potrivit datelor statistice puse la dispoziție de Primăria Poiana Teiului, la nivelul județului Neamț, cea mai mare parte a salariaților sunt concentrați în următoarele domenii: agricultură, industria prelucrătoare, administrație publică, comerț și construcții – aceste două domenii care au înregistrat rate de creștere mai mari în ultimii ani; și în special în domeniul sănătății, al asistenței sociale și în învățământ.

Cu toate acestea, la nivelul comunei Poiana Teiului, marea majoritate a forței de muncă este angajată în domeniul comerțului și al serviciilor. Populația de gen feminin este concentrată în activități și servicii de înfrumusețare (Julia’s Salon SRL), pensiuni (Geona, Paradiso, Dochia, Georgiana, Teiul), comerț piese auto și reparații (Autoselect Piese Automobile SRL, Petrotilia SRL, Service Auto Topoliceni SRL), comerț cu lacuri și vopsele (SC Vestel SRL), comerț petrol (Rompetrol, Petrom), la Centrala hidroelectrică Poiana Teiului, în domeniul construcțiilor (Nicovas SRL, Materiale de Construcții Topoliceni), prelucrarea lemnului (SC Vanrox SRL), și într-o serie de unități alimentare (Mrest, Elvi RGH, Teralui, IF Bîrsanu).

5. Care considerați că sunt principalele probleme cu care se confruntă comuna Poiana Teiului?

Prin această întrebare am intenționat să determin care sunt principalele probleme cu care se confruntă comuna Poiana Teiului. În urma centralizării răspunsurilor oferite de respondenți la această întrebare de tip grilă cu variante multiple de răspuns, majoritatea celor chestionați au indicat 2-3 probleme.

Pentru 27% dintre respondenți, o problemă importantă rezidă în lipsa locurilor de muncă. Mulți locuitori ai satelor care comun comuna Poiana Teiului sunt nevoiți să facă naveta pe distanțe destul de lungi, către locurile de muncă uneori situate în localitățile învecinate.

În strânsă legătură cu această problemă este și slaba dezvoltare a mediului de afaceri, apreciată de către 20,6% dintre respondenți. Unitățile de afaceri menționate în rândurile anterioare sunt puține raportat la totalul populației care are nevoie de un loc de muncă.

Următoarea problemă menționată de locuitori este migrarea populației, în special a populației tinere spre mediul urban sau spre alte zone mai dezvoltate. Acest fenomen nu este specific doar acestei comune ci reprezintă o problemă importantă la nivel național. În majoritatea regiunilor țări există o creștere a migrării interne, din mediul rural către mediul urban, și din țară spre străinătate.

Un procentaj de 10,3% din părerile exprimate, respectiv 11,1% apreciază că lipsa unor zone de agrement și slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere sunt probleme actuale cu care se confruntă comuna. În ceea ce privește serviciile sociale, acestea constituie o problemă pentru doar 6,3% din opiniile exprimate. Potrivit legislației în vigoare, locuitorii comunei beneficiază de servicii sociale, ca de exemplu sprijin financiar sub forma alocațiilor și indemnizațiilor pentru: persoanele vârstnice, copii, pentru familiile defavorizate și aflate în alte situații de nevoi sociale, cât și pentru persoanele cu handicap. Existența unei probleme cu privire la aceste servicii poate face prin urmare referire doar la cuantumul ajutoarelor sociale primite.

4. Considerați că sunt destule acțiuni/campanii pentru protecția mediului înconjurător pe plan local?

Prin această întrebare am dorit să aflu opinia locuitorilor cu privire la o problemă actuală cu care se confruntă țara noastră și nu numai, în contextul efectelor încălzirii globale și a creșterii nivelului de poluare. Prin urmare, respondenții au fost rugați să aprecieze dacă la nivelul comunei Poiana Teiului există suficiente acțiuni sau campanii de conservare a mediului înconjurător.

După ce au fost centralizate răspunsurile primite, a reieșit că pentru doar 12% dintre participanții la sondaj au fost întreprinse până în prezent destul acțiuni de protecție a mediului. Pentru marea majoritate formată din 88% dintre respondenți protecția mediului nu este destul de promovată pe plan local.

5. Care considerați că este principala sursă de poluare în comuna Poiana Teiului?

Prin această întrebare am intenționat să identific prin prisma opiniei locuitorilor comunei, care sunt principalele surse de poluare a mediului înconjurător, pentru a putea stabili soluțiile de conservare a mediului în particular și direcțiile de dezvoltare rurală în general.

La această întrebare grilă cu variante multiple de răspuns, respondenții au optat pentru 1-3 surse de poluare. În proporția de 32,5% respondenții consideră că o sursă principală este depozitatea necontrolată a deșeurilor. Acestea provin de regulă de la întreprinderile din comună dar de cele mai multe ori, în lipsa unor controloare din partea instituțiilor abilitate, sunt aduse și depozitate deșeuri de la unitățile industriale din alte localități. Un procentaj de 27,5% dintre opiniile exprimate optează pentru interesul scăzut al cetățenilor față de protejarea mediului înconjurător. În proporții asemănătoare, de 17,5%, locuitorii din comuna Poiana Teiului participanți la acest sondaj, consideră că principala sursă de poluare este reprezentată de lipsa racordurilor la rețeaua de canalizare și de apele care sunt rezultate din gospodării. Deși în ultimul deceniu administrația pulică locală a demarat numeroase proiecte de alimentare cu apă potabilă, de colectare a apelor uzate și racordare la canalizare, instalațiile nu acoperă la ora actuală toate satele care intră în componența comunei.

6. Care sunt principalele probleme cu care credeți că se confruntă mediul de afaceri local?

Întrebați cu privire la principalele probleme cu care se confruntă comuna Poiana Teiului, participanții la sondaj au răspuns anterior că lipsa locurilor de muncă și slaba dezvoltare a mediului de afaceri. Prin urmare, prin această nouă întrebare am intenționat să aflu care aspecte ce țin de mediul de afaceri au încetinit creșterea și dezvoltarea rurală.

În urma centralizării răspunsurilor primite de la cei 40 de respondenți, a reieșit că lipsa fondurilor pentru investiții, reprezintă principala problemă pentru 31% dintre cei chestionați și birocrația pentru 29% dintre respondenți. Administrația publică locală a reușit să în ultimii ani să atragă fonduri europene cu care a soluționat o serie de probleme ce țin în special de infrastrctura rutieră, alimentarea cu apă potabilă, alimentarea cu energie electrică și gaz naturale. Cu toate acestea, nu s-a elaborat o politică de dezvoltare rurală axată pe atragerea de investiții străine directe. În altă ordine de idei, investitorii care vin în aveastă regiune ajung să fie descurajați de legislația în vigoare și de birocrație. Procedurile utilizate de instituțiile și administrațiile publice conduc așadar la o încetinire sau chiar stopare a dezvoltării mediului de afaceri local.

Pentru 14% dintre respondenți, slaba dezvoltare a mediului de afaceri este pusă pe seama lipsei spațiilor comerciale sau de producție. La nivelul comunei există doar câteva spații mari de producție în care este angajat un volum mai mare al forței de muncă: compania de construcții Nicovas SRL, compania Materiale de Construcții Topoliceni, compania care comercializează lacuri și vopsele SC Vestel SRL și compania de prelucrare a lemnului SC Vanrox SRL.

Un procentaj format din 19% dintre cei 40 de locuitori participanți la acest sondaj consideră că ritmul de creștere și dezvoltare al mediului de afaceri local este încetinit de slaba calificare a forței de muncă. Deși companiile străine care investesc în țara noastră sunt interesate de o forță de muncă ieftină, este necesar ca aceasta să fie formată și calificată. Întrucât în această regiune generațiile anterioare s-au ocupat cu rpecădere de creșterea animalelor și agricultură, de abia în ultimele decenii locuitorii au început să urmeze cursuri de calificare în domeniile pentru care există cerere pe piața muncii: comerț, construcții și turism.

Pentru 7% dintre respondenți, mediul de afaceri local se confruntă cu problema lipsei de transparență în aplicarea controalelor din partea instituțiilor statului. Fenomenul corupției și concurența neloială sunt pericole pe care investitorii nu doresc să și le asume în această zonă. În plus, deși comuna Poiana Teiului se bucură de o vastă gamă de resurse care pot fi exploatate în vederea dezvoltării rurale, și care și-ar aduce aportul la bugetul local prin prisma taxelor și impozitelor agenților economici care le exploatează, lipsa controalelor a condus la exploatarea necorespunzătoare a pădurilor din comună.

7. Cum ați caracteriza următoarele aspecte referitoare la infrastructura din comuna Poiana Teiului?

Prin această întrebare am dorit să aflu opinia locutirolor din Poiana Teiului cu privire la infrasturctură. Aceștia au fost rugați să aprecieze: accesul la alimentarea cu apă potabilă, cu energie electrică, starea infrastructurii rutiere, accesul la mijloacele de transport în comun, starea spațiilor destinate activităților culturale sau sportive și modul în care comunică Primăria cu cetățenii săi.

După ce au fost centralizate răspunsurile exprimate cu privire la primul aspect, a reieșit că accesul la alimentarea cu apă potabilă este unul bun, pentru 80% dintre respondenți, nici bun nici prost petnru 10% dintre respondenți chiar foarte bun pentru restul participanților. Aceste rezultate nu sunt surpinzătoare în contextul proiectelor demarate și finalizate în satul Dreptu, Săvinești, Petru Vodă, Poiana Largului, Topoliceni și Poiana Teiului, care au fost susținute prin fonduri FRDS și SAPARD. Pe lângă alimentarea cu apă potabilă prin sisteme de alimentare, în comună mai există numeroase gospodării care se alimentează din surse proprii, adică din fântâni.

În ceea ce privește cel de-al doilea aspect, alimentarea cu energie electrică, 77,5% dintre respondenți consideră că infrastructura este una bună, 17,5 % au oferit chiar calificativul de foarte bună iar 5% considră că este nici bună, dar nici proastă. Demn de menționat este faptul că îmbunătățiri ale alimentării cu energie electrică se pot face nu în gospodăriile oamenilor, care sunt de mult racordate, ci este vorba despre iluminatul stradal.

În ceea ce privește starea drumurilor care fac legătura cu localitățile învecinate precum și a străzilor interne, părerile exprimate de cei 40 de locuitori ai comunei sunt împărțite. Pentru doar 2,5% dintre cei chestionați acest aspect este unul foarte bun, 27,5% consideră că este unul bun, 20% se pronunță pentru o stare proastă a drumurilor iar marea majoritate formată din 47,5% dintre respondenți, sunt de părere că starea infrastructurii rutiere este una nici bună, nici proastă.

Aceste rezultate scot în evidență nemulțumirea cetățenilor față de proiectele care vizează renovarea și modernizarea drumurilor, pentru că tronsoanele de drumuri comunale precum și drumurile forestiere sunt încă în lucru. În plus, referitor la legăturile cu exterioriul, de la Poiana Largului către Vatra Dornei (pe o distanță de 11 km) și Poiana Largului către Târgu Neamț (pe o distanță de 12 km), se circulă cu dificultate din cauza deteriorării îmbrăcăminții bituminoase.

În ceea ce privește accesul la mijloacele de transport în comun, procentaje de 2,5% dintre respondenți apreciază cu foarte bună, respectiv foarte proastă această infrastructură, 17,5% consideră că este una bună, 25% se pronunță pentru foarte proastă iar marea majoritate formată din 52,5% nici bună, nici proastă. Opiniile diferite ale celor 40 de participanți la sondaj trebuie raportate și la vârsta respondenților și la profesiile acestora. Pentru tineri, elevi și studenți care folosesc zilnic mijloacele de transport în comun, pe parcursul anului școlar, precum și locuitorii care pentru a se deplasa la locul de muncă apelează la serviciile firmelor de transport, orice întârziere poate crea insatisfacție față de infrastrctură.

Comuna Poiana Teiului este la ora actuală tranzitată de curse regulate de autobuze și microbuze, care oferă servicii de transport pe ruta Piatra Neamț – Vatra Dornei. Principala companie de transport din zonă este SC Mondotour S.A, la care se adaugă și alte companii din afara județului care pun la dispoziție microbuze. Cu toate acestea, cursele nu circulă cu regularitate în timpul sezonului rece, atunci când drumurile comnale nu sunt deszăpezite.

Rugați să aprecieze starea spațiilor destinate activităților culturale și sportive din comuna Poiana Teiului, câte 25% dintre respondenți au oferit calificativ de foarte proastă respectiv nici bună, nici proastă, 15% consideră că este o infrastrctură bună dar marea majoritate formată din 35% dinrte participanți sunt de părere că este proastă.

Rezultatele obținute nu sunt deloc surpinzătoare ținând cont de faptul că în această comună Muzeul Zoologic Constantin Romanescu și Căminele culturale nu s-au bucurat de renovare și modernizare. baza materiale a spațiilor culturale a reușit doar să fie îmbogățită cu o serie de costume populare și instrumente muzicale necesare tarafului de muzică populară din zonă.

În ceea ce privește activitățile sportive, există un singur spațiu de care se pot bucura locuitorii, baza sprotivă multifuncțională care a fost înființată în anul 2015 prin intermediul programului FEADR.

Ultimul aspect supus analizei se referă la comunicarea primăriei cu cetățenii. Pentru 2,5% dintre participanții la sondaj, aceasta este una foarte bună. Un procentaj semnificativ de 37,5% consideră că este o comunciare bună, marea majoritate a respondenților de 47,5% se pronunță pentru nici bună dar nici proată iar restul de 12,5% consideră comunicarea primăriei ca fiind una proastă. Prin intermediul site-ului oficial Primăria Poiana Teiului pune la dispoziție cetățenilor săi informații detaliate cu privire la: bugetul local, organigrama primăriei, componența și hotărârile consiliului local, rapoarte și dispoziții ale primarului. Cu toate acestea, site-ul nu este constant actualizat și lipesc informații cu privire la proiectele, politicile și direcțiile de dezvoltare. Cetățenii au acces la aceste date dacă solicită o studiere a arhivei sau în urma întâlnirilor periodice cu cetățenii care se desfășoară în incinta căminului cultural. O serie de informații mai sunt comunicate cetățenilor și prin intermediul postului local de televiziune prin cablu.

8. Ce apreciați cel mai mult la comuna dumneavoastră?

Prin această întrebare cei 40 participanți la sondaj au fost rugați să se exprime cu privire la ce aspecte apreciază cel mai mult la comuna în care locuiesc.

În urma centralizării răspunsurilor la această întrebare grilă cu multiple variante de răspuns a reieșit că marea majoritate a respondenților apreciază localizarea geografică. Amplasarea într-o zonă montană, pitorească a fost preferată de 38% dintre participanți. Un aspect important îl constituie și datinile. În această regiune încă se mai păstrează tradițiile și datinile străvechi, în special cele legate de sărbătorile pascale și cele de iarnă.

Un procentaj de 13% dintre respondneți apreciază unitatea și prietenia locuitorilor. Comuna Poiana Teiului este o comunitate în care trăiesc împreună în liniște români, rromi și maghiari. În procentaj de 17% este apreciată exitența unităților de învățământ. Fără școli gimnaziale și un liceu, în această comună ar fi crescut nivelul migrației populației. Datorită înființării și modernizării liceului din Poiana Teiului, cetățenii își pot ține copiii aproape de casă până la vârsta majoratului. Au fost extinse și Școala Gimnazială Petru Vodă, Școala Primară Poiana Largului, Școala Gimnazială Constantin Romanescu din Dreptu precum și Grădinișa cu program normal din Poiana Teiului.

Într-un procentaj mai scăzut, de 7% a fost apreciată și conducerea locală. Acest rezultat nu este deloc surprinzător dacă luăm în consideare faptul că de-a lungulultimelor decenii, primarii aleși de cetățeni în această zonă și-au păstrat mandatele pe termen lung, fiind constant realeși. Aceștia s-au bucurat de popularitate datorită fondurilor europene accesate, a proiectelor realizate sau în curs de realizare și a îmbunătățirii nivelului de trai al cetățenilor într-o accepțiune generală.

9. Considerați că această comună este într-o continuă dezvoltare?

Prin această întrebare am urmărit să analizez dacă locuitorii comunei Poiana Teiului înțeleg noțiunea de dezvoltare și recunosc în mediul în care trăiesc o evoluție în acest sens.

După ce au fost centralizate răspunsurile primite a reieșit că marea majoritate dintre cei chestionați observă o dezvoltare continuă, iar 23% sunt de părere că nu se află în dezvoltare. Trebuie menționat însă faptul că termenul de dezvoltare poate îmbraca forme diferite în accepțiunea cetățenilor. Pentru unii dintre aceștia poate fi vorba despre dezvoltarea mediului de afaceri, pentru alții despre îmbunătățirea infrastructurii rutiere și de comunicații. Dezvoltarea poate însemna pentru alții dezvoltarea domeniului agriculturii, exploatarea resurselor naturale, potențialul turismului sau pur și simplu creșterea nivelului de trai.

10. Sunteți mulțumit(ă) de direcția de dezvoltare a comunei Poiana Teiului?

Prin această întrebare am dorit să aflu gradul de satisfacție al locuitorilor din comuna Poiana Teiului față de direcția de dezvoltare rurală.

În urma centralizării răspunsurilor primite de la respondenți, a reieșit că în procentaje similare, de 2,5% participanții la sondaj sunt mulțumiți în foarte mare măsură respectiv în foarte mică măsură. Un procentaj de 15% sunt mulțumiți în mică măsură, iar în procentaje de 40% participanții se împart pentru un grad de mulțumire în mare măsură, respectiv într-o măsură moderată. Raportat la structura respondenților pe genuri, cei mai nemulțumiți sunt locuitori de gen feminin, iar raportat la structura respondenților vârste, gradul de nemulțumire crește odată cu creșterea vârstei, cei mai nemulțumiți fiind cei de peste 60 de ani. De cele mai multe ori, administrația publică locală nu are posibilități financiare suficiente la bugetul local pentru a acoperi toate necestitățile cetățenilor săi. Întrucât unele proiecte de renovare, reabilitare sau modernizare aduc după sine credite bancare sau diminuarea bugetului pentru alte activități, este de înțeles nemulțumirea unor cetățeni.

11. Care este gradul de implicare al primăriei în dezvoltarea comunei?

Prin această întrebare am urmărit să aflu care este gradul de implicare al primăriei Poiana Teiului în dezvoltarea rurală, din perspectiva cetățenilor.

În urma centralizării datelor a reieșit să pentru procentaje similare de 42,5% dintre respondenți, implicarea este una moderată respectiv ridicată, iar un procentaj de 5% dintre cei chestionați sunt de părere că primăria se implică foarte mult. Întrucât 7,5% dintre cei chestionați apeciază implicarea ca fiind scăzută, iar 2,5% consideră că este chiar foarte scăzută, este nevoie de o schimbare de atitudine în ceea ce privește implicarea primăriei și a cosiliului local. Cu toate acestea, opiniile negative exprimate pot face referire la faptul că, uneori, pentru ajuta la dezvoltarea comunei, primăria este nevoită să apeleze la credite bancare pe termen lung. Aceste acțiuni sunt prin urmare privite de cărte cetățeni ca o încercare de înglobare în datorii a comunei și nu ca o acțiune de creștere și dezvoltare.

12. Care dintre următoarele forme de turism sunt specifice comunei Poiana Teiului?

Prin această întrebare am urmărit să analizez percepția locuitorilor din Poiana Teiului cu privire la un domeniu care aduce numeroase beneficii economice unei regiuni, dar care este valorificat doar într-un grad redus și anume turismul.

După ce au fost centralizate datele obținute la aceadtă întrebare cu variante multiple de răspuns, a reieșit că locuitorii comunei recuosc formele de turism existente în zonă. În procentaj de 60% este recunoscut turismul montan, care poate fi practicat în zonă grație aplasării geografice a comunei, la poalele munților Stănișoarei, pe malul Bistriței și în aval de Lacul Izvorul Muntelui. Întrucât nu s-au făcut investiții în acest domeiu, momentan se practică drumețiile, cicloturismul și offroad-ul. Se pot vizita o serie de peșteri și trasee turistice ca Stânca Piatra Teiului.

Pentru 19% dintre respondenți tutismul de agrement și recrerere este consdierat ca fiind de asemeena specific acestei comune, și în procentaj similar turismul religios.

Biserica în stil vechi Acoperământul Maicii Domnului și Mănăstirea Petru Vodă, Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Poiana Largului, Biserica Buna Vestire din Roșeni, Biserica Sfântul Dimitrie din Călugăreni, Biserica Sfinții Arhangheli din Poiana Teiului, Biserica Adormirea Maicii Domnului și Biserica din lemn din Galu, Biserica Sfântul Gheorghe din Dreptu.

Turismul cultural a fost a rpeciat de doar 2% dintre participanții la sondaj, ca fiind specific comunei Poiana Teiului, grație existenție Muzeului zoologic Constantin Romanescu din satul Dreptu, care adăpostește în colecția sa câteva specii de animale din această zonă: vulpe, râs, cerb, urs, mistreț, fazan, iepure, bufnitță, barză, acvilă țipătoare, bursuc și căprioară.

13. Care dintre următoarele resurse naturale ce se regăsesc în comuna Poiana Teiului credeți că ar ajuta la dezvoltarea mediului de afaceri?

14. Selectați reperele turistice din comuna Poiana Teiului care considerați că au potențial de dezvoltare a mediului rural:

15. Ce măsuri considerați că sunt necesar a fi adoptate pentru promovarea turismului în comuna Poiana Teiului?

16. Vă rog să apreciați următoarele activități economice din prisma potențialului de dezvoltare, la nivelul comunei Poiana Teiului:

17. Care considerați că au fost până în prezent cele mai importante direcții de dezvoltare ale comunei Poiana Teiului?

18. Care considerați că ar fi soluțiile pentru o mai bună dezvoltare a comunei dumneavoastră?

Concluzii

df

Bibliografie

Cărți

Florian, S., Bîia, P., Teiul din inima munților. Monografia comunei Poiana Teiului, Editura Capriccio, 2015.

Jalihal, K., A., Shivamurthy, M., Pragmatic rural development for poverty alleviation. A pioneering paradigm, Concept Publishing Company, New Delhi, 2003.

Kerekes, K., Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E., Vincze, M., Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2010.

O’Connor, D., Renting, H., Gorman, M., Kinsella, J., Driving rural development: policy and practice in seven EU countries, van Gorcum Press, Assen, 2006.

Rivera, W., Agricultural and rural extension worldwide: options for institutional reform in developing countries, Food and Agriculture Organization of the United Nations, Roma, 2001.

Articole

Calatrava-Requena, J., ‘Origin and evolution of rural development concept and policies: from rural communities to territories’, 2016, International Conference Paper: Old and new worlds – the global challenges of rural history, Lisabona, pp. 1-18.

Dinu, M., ‘The main objectives of the EU rural development policy for 2014-2020’, 2013, Journal of Competitiveness of Agro-Food and Environmental Economy, București, pp. 205-2014.

Nițescu, A., ‘Aspects of rural development in Romania’, 2014, Annals of the University of Petroșani, Economics, vol. 14, nr. 1.

Strategia de dezvoltare 2014-2020, ‘Strategia de dezvoltare locală a comunei Poiana Teiului’, Arhiva Primăriei Poiana Teiului.

Van Der Ploeg, J., D., Renting, H., Brunori, G., Knickel, K., Mannion, J., Marsden, T., ‘Rural development: from practices and policies towards theory’, 2000, Journal of the European Society for Rural Sociology, vol. 40, nr. 4, pp. 391-408.

Documente ale unor organizații internaționale

OECD, Megatrends: building better futures for regions, cities and rural areas. principles on urban policy and on rural policy, OECD Regional Development Ministerial, Atena, 2019.

Internet

Audinet, J., P., Haralambous, S., ‘Achieving the millennium development goals: rural investment and enabling policy’, 2005, Discussion Paper, IFAD Governing Council, sesiunea 28, [Online] disponibil la pagina

http://www.un.org/esa/coordination/Alliance/achievingMDG.pdf, accesat la 10.12.2019.

Baldock, D., Dwyer, J., Lowe, P., Petersen, J., Ward, N, ‘The nature of rural development: towards a sustainable integrated rural policy in Europe’, 2001 World Wide Fund for Nature, [Online] disponibil la pagina http://centrostudinatura.it/public2/documenti/421-39196.pdf, accesat la 24.11.2019.

Comisia Europeană, ‘Rural development 2014-2020’, 2019, [Online] disponibil la pagina https://ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020_en, accesat la 30.11.2019.

Corfu, I., ‘Investiții majore în drumurile comunale din Poiana Teiului’, 2017, [Online] disponibil la pagina https://tvmneamt.ro/investitii-majore-in-drumurile-comunale-din-poiana-teiului/, accesat la 04.01.2020.

European Commission, ‘The future is rural: the social objectives of the next CAP’, 2019, [Online] disponibil la pagina https://ec.europa.eu/info/news/future-rural-social-objectives-next-cap-2019-feb-15_en, accesat la 30.11.2019.

European Commission, ‘Rural development – principles’, 2019, [Online] disponibil la pagina https://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/themes/rural-development/, accesat la 02.12.2019.

Institutul Național de Statistică Neamț, ‘Anuarul statistic al județului Neamț’, 2018, Direcția Regională de Statistică Neamț, [Online] disponibil la pagina

https://www.neamt.insse.ro/wp-content/uploads/2019/03/anuar_NEAMT_2018_web-1.pdf, accesat la 02.01.2020.

Kapur, R., ‘Rural development approaches and strategies’, 2019, [Online] disponibil la pagina https://www.researchgate.net/publication/332253064_Rural_Development_Approaches_and_Strategies, accesat la 10.12.2019.

Primăria Poiana Teiului, ‘Comuna Poiana Teiului’, 2020, [Online] disponibil la pagina http://www.poianateiului.ro/, accesat la 08.01.2020.

Anexe

Anexa 1. Chestionar privind nivelul de dezvoltare al comunei Poiana Teiului

Acest chestionar își propune să cunoască opinia dumneavoastră cu privire la dezvoltarea comunei. Nu există răspunsuri corecte sau greșite, sunt doar interesată de opinia dumneavoastră cu privire la acest subiect.

Vă mulțumesc anticipat pentru timpul acordat în complectarea acestui chestionar!

1. Genul dumneavoastră. este:

2. Vârsta dumneavoastră este:

3. Care este ultimul nivel de studii absolvit?

4. Care este profesia dumneavoastră?

5. Care considerați că sunt principalele probleme cu care se confruntă comuna Poiana Teiului?

□ Lipsa locurilor de muncă;

□ Infrastructura educațională slab dezvoltată;

□ Serviciile sociale slab dezvoltate;

□ Infrastructura rutiera slab dezvoltată;

□ Lipsa zonelor de agrement;

□ Migrarea populației (în special a tinerilor) în zonele mai bine dezvoltate;

□ Slaba dezvoltare a mediului de afaceri;

6. Considerați că sunt destule acțiuni/campanii pentru protecția mediului înconjurător pe plan local?

□ Da

□ Nu

7. Care considerați că este principala sursă de poluare în comuna Poiana Teiului?

8. Care sunt principalele probleme cu care credeți că se confruntă mediul de afaceri local?

□ lipsa de transparență în aplicarea controalelor din partea instituțiilor statului;

□ birocrația;

□ lipsa spațiilor comerciale/de producție;

□ slaba calificare a forței de muncă;

□ lipsa fondurilor pentru investiții;

9. Cum ați caracteriza următoarele aspecte referitoare la infrastructura din comuna Poiana Teiului?

10. Ce apreciați cel mai mult la comuna dumneavoastră? (puteți selecta mai multe variante)

11. Considerați că aceasta comună este într-o continuă dezvoltare?

12. Sunteți mulțumit(ă) de direcția de dezvoltare a comunei Poiana Teiului?

13. Care este gradul de implicare al primariei in dezvoltarea comunei?

14. Care dintre următoarele forme de turism sunt specifice comunei Poiana Teiului? (puteți selecta mai multe variante)

15. Care dintre următoarele resurse naturale ce se regăsesc în comuna Poiana Teiului credeți că ar ajuta la dezvoltarea mediului de afaceri?

(puteți selecta mai multe variante)

16. Selectați reperele turistice din comuna Poiana Teiului care considerați că au potențial de dezvoltare a mediului rural:

(puteți selecta mai multe variante)

17. Ce măsuri considerați că sunt necesar a fi adoptate pentru promovarea turismului în comuna Poiana Teiului?

achiziționarea și montarea unor chioșcuri de informare turistică;

încurajarea și susținerea înființării de noi structuri de primire turistică și modernizării celor existente;

dezvoltarea infrastructurii de agrement în cadrul structurilor de primire a turiștilor;

amenajarea de zone turistice lângă lacul Izvorul Muntelui;

realizarea de campanii de promovare;

18. Vă rog să apreciați următoarele activități economice din prisma potențialului de dezvoltare, la nivelul comunei Poiana Teiului.

19. Care considerați că au fost până în prezent cele mai importante direcții de dezvoltare ale comunei Poiana Teiului?

20. Care considerați că ar fi soluțiile pentru o mai bună dezvoltare a comunei dumneavoastră?