Lect. univ. dr. Anghel Mihaela [627947]

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACĂU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII,
SPORTULUI ȘI SĂNĂTAȚII

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Anghel Mihaela

Absolvent: [anonimizat] – Gabriela

2019

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACĂU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII,
SPORTULUI ȘI SĂNĂTAȚII

Cercetare privind efectele drenajului limfatic
manual în edemul congenital al membrelor
inferioare. Studiu de caz.

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Anghel Mihaela

Absolvent: [anonimizat] – Gabriela

2019

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODU CERE ÎN PROBLEMATICA CERCETĂRII . 1
1.1. ACTUALITATEA TEMEI ………………………….. ………………………….. …… 1
1.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI ………………………….. ………………………. 2
CAPI TOLUL 2. FUNDAMENTAR EA TEORETICĂ A PROBL EMEI
STUDIATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
2.1. DATE ANATOMICE ALE SISTEMULUI LIMFATIC ……………………… 3
2.2. COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI LIMFATIC …….. 7
2.2.1. Capilarele limfatice ………………………….. ………………………….. ……………… 7
2.2.2. Vasele limfatice ………………………….. ………………………….. …………………… 9
2.2.3. Ganglionii limfatici ………………………….. ………………………….. ……………. 10
2.2.4. Trunchiurile limfatice ………………………….. ………………………….. ………… 10
2.3. VASELE LIMFATICE ȘI GANGLIONII MEMBRULUI INFERIOR … 11
2.4. EDEMUL CONGENITAL ………………………….. ………………………….. …….. 13
2.5. MODALITĂȚILE DE EXECUȚIE A MANEVRELOR DE DRENAJ … 16
CAPITOLUL 3. ORGANIZ AREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII 18
3.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. 18
3.2. IPOTEZELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ….. 18
3.3. SUBIECTUL STUDIULUI DE CAZ ………………………….. ………………….. 19
3.4. METODELE DE CERCETARE FOLOSITE ………………………….. ………. 19
3.4.1. Metoda documentării teoretice ………………………….. ……………………….. 20
3.4.2. Metoda studiului de caz ………………………….. ………………………….. …….. 20
3.4.3. Metoda observației ………………………….. ………………………….. ……………. 20
3.4.4. Metoda de evaluare, măsurare și explorare ………………………….. ………. 20
3.4.5. Metoda înregistrării rezultatelor și a interpretării grafice ……………….. 21
3.5. DESFĂȘURAREA CERCETĂRII ………………………….. …………………….. 21
CAPITOLUL 4. REZULTA TELE CERCETĂRII ȘI
INTERPRETAREA LOR ………………………….. ………………………….. ……………. 26
4.1. PREZENTAREA ȘI ANALIZA DATELOR ………………………….. ……….. 26
4.2. INTERPRETAREA REZULTATELOR ………………………….. ……………… 35
CAPITOLUL 5. CONCLUZ II ………………………….. ………………………….. ……… 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …………………………. 51

1

Capitolul 1. INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA
CERCETĂRII

1.1. ACTUALITATEA TEMEI

Termenul de "drenaj limfati c" a fost creat în anul 1922 de Frederic
Millard. Dar terapia de drenaj limfatic a fost folosită în Franța în 1930, de
doctorii Emil și Estrid Vodder. Doctorul Bruno Chikly a reușit să
demonstreze că drenajul limfatic poate îmbu nătăți funcția sistemului
limfatic.
Primele observații legate de sistemul limfatic, au fost făcute
întâmplător și se referă la datele de anatomie . În deceniul al VI – VII – lea
Pecquet, Rebdeck, Bartolin , aceștia au descris direcția de scurgere în
limfaticele mezenterice în cisternă și în duetul toracic. În secolul al XVIII –
lea și al XlX-lea Mascagni, Gerota și, în secolul al XX -lea, Rouviere și
Caplan au participat și ei la aprofundarea cunoștințelor anatomice
aplicative. Iar în deceniul al Vll -lea al secolului al XX -lea, s -a organizat
„Societatea Internațională de Limfologie" care cuprinde aproape 500 de
limfologi .
Sistemul nostru limfatic are vene la fel ca sistemul nostru circulator,
dar nu are o pompă , așa cum sistemul circulator are inima. Pentru a
elimina limfa sistemul limfatic trebuie pompat manua l.
Drenajul limfatic este una din numeroasele funcții fiziologice, la fel
ca și alte funcții ale organismului. Caracteristicile esențiale ale funcției
limfatice sunt: reactivitate imunologică ( gang lionii limfatici ), drenarea
lichidelor excedentare din spațiul extracelular și transportul moleculelor
mari ( lipide, globline, albumine ) .
Drenajul limfatic manual este o tehnică utilă în tratamentul
edemului congenital. Diferitele tehnici de drenaj, su nt blânde, nu include
tapotamentul, frământare și nici efleuraj. Drenajul se efectueaza prin
presiuni usoare care ac ționeaz ă asupra lan țurilor de ganglioni limfatici.
Este indicat pentru detoxifierea organismului, reducerea edemelor și
stimularea sistemulu i imunitar.
Activitatea chirurgicală dedicată limfedemului a început în anul
1973, la Genova, la clinica de chirurgie a Spitalului Universitar San
Martino, datorită profesorului Egidio Tosatti, președinte și fondator al
Societății italiene a Limfologiei și doctorului Corradino Campisi, Director
al Unității Operative Departamentale de Chirurgie Limfatică . Și astăzi, în

2
Genova, există echipa de experți care oferă ajutor pacienților cu limfedem
primar sau secundar. Doctorul Corrado Campisi subliniază faptul că „O
persoan ă din 20 suferă pe planetă, adică 300 de milioane de persoane.
Limfedemul este o afecțiune cronică care duce la inflamarea membrelor,
datorită stazei limfatice. Este o boală rară și adesea incomodă. ”
Astăzi limfedemul este o boală care poate fi vindecată până la
recuperare. Tehnicile chirurgicale moderne disponibile în prezent , în
spitalul din Genova . După o clasificare diagnostic ală clinic -instrumentală
corectă, permit un tratament personalizat, în funcție de cazul specific, care
vizează normalizarea cali tății vieții fiecărui pacient individual care suferă
de limfedem. Prin urmare, pentru tratamentul chirurgical al limfedemului
primar sau secundar, sunt disponibile metode chirurgicale și
microchirurgice minim invazive care permit rezultate excelente pe ter men
scurt, mediu și lun g.

1.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Am ales acestă temă, pentru că edem ul congenital al membrelor
inferioare rămâne o problemă prea puțin rezolvată în multe zone ale lumii .
Sunt încercări de rezolvare chirurgicală, însă clinicile europene par a fi
insuficiente pentru numărul de cazuri existente, cel puțin în Europa.
Calitatea vieții este afectată în mod constant din cauza disconfortului
permanent creat de edemele care se măresc progresiv, pe parcursul vieții.
Nici drenajul limfatic mecanic nu satisface dorința acestor persoane de a
se simți bine, indiferent de vârstă sau temperatură sau activități etc.
Ceea ce m – a motivat cel mai mult a fost faptul că multe femei care
suferă de această afecțiune, se plâng că le este foarte greu să își găsească
haine, în special pantaloni și încălțăminte, iar adolescentele sau tinerele,
nu reușesc să țină pasul cu trendurile mo dei din cauza dimensiunilor
neregulate ale membrelor .
Am întâlnit multe cazuri în care le era greu să se deplaseze, să
meargă pe jos mai mult sau să stea mai mult timp în picioare . Acestea
trebuiau să aibă mereu câte o pereche de pantofi în plus, cu o mări me mai
mare , pentru a putea continua mersul sau alte activități .
S – a dovedit că d renaj ul limfatic manual ajută la absorbția
toxinelor, pentru a ajuta organismul în curățarea profundă, pentru a
stimula circulația fluidelor și activitatea sistemului imunit ar, absorb e
moleculele de grăsime, provoacă o relaxare profundă și combate
spasmele .

3
Capitolul 2. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A
PROBLEMEI STUDIATE

2.1. DATE ANATOMICE ALE SISTEMULUI LIMFATIC

Sistemul limfatic (Fig. 1 ) este parte a sistemului circulator , el
include o rețea de vase limfatice care transportă li mfă, direcțional
spre inimă . Față de sistemul cardiovascular , sistemul acesta nu este un
sistem închis. Sistemul circulator uman prelucrează o medie de 20 de litri
de sânge pe zi prin filtrare capilară, prin c are se elimină plasma și rămâne
celulele sanguine. Cam 17 litri din plasma filtrată sunt reabsorbiți direct în
vasele de sânge, restul de 3 litri rămân în lichidul interstițial.
Sistemul limfatic, cuprinde capilare ramificate în organe și țesuturi,
vase l imfatice și trunchiuri limfatice, canale prin care limfa trece de la
locurile de formare spre locul de reunire a venelor jugulare intern e și
subclavicular e.

Fig. 1 Sistemul limfatic ( 1 – vasele limfatice; 2 – ganglioni limfatici submandibulari; 3 –
ganglioni limfatici mentonieri; 4 – orificiul canalului toracic; 5 – ganglionii limfatici mediastinali
anteriori; 6 – ganglionii limfatici axilari; 7 – ganglionul limfati c cubital superficial; 8 – vasele
limfatice superficiale ale membrului superior; 9 – ganglionii limfatici lombari; 10 – ganglion
limfatic subaortal; 11 – ganglionii limfatici iliaci comuni; 12 – ganglionii limfatici inghinali

4
superficiali; 13 – grupul medi al de vase limfatice superficiale ale gambei; 14 – grupul lateral de
vase limfatice superficiale ale gambei; 15 – vasele limfatice superficiale ale piciorului; 16 – vasele
limfatice profunde ale piciorului; 17 – vasele limfatice profunde ale gambei; 18 – vasele limfatice
profunde ale coapsei; 19 – vasele limfatice profunde ale palmei; 20 – ganglionii limfatici inghinali
profunzi; 21 – ganglionii limfatici iliaci interni și externi; 22 – vasele limfatice profunde ale
antebrațului; 23 – canalul toracic; 24 – ganglion limfatic cubital profund; 25 – ganglioni limfatici
intercostali; 26 – trunchi subclavicular; 27 – trunchi jugular; 28 – ganglionii limfatici cervicali
profunzi; 29 – ganglionul limfatic jugodigastric; 30 – ganglioni limfatici mastoidieni; 31 –
ganglioni limfatici parotici.
(file:///C:/Users/Downloads/vii -180409201629.pdf )

Limfa este un produs biologic cu structură coloidală, de culoare
ușor gălbuie, rezultat din trecerea plasmei sangvine la nivelul spațiilor
interstițiale . Compoziția este asemănătoare cu a plasmei sangvine și a
lichidului interstițial. Aceasta conține globule albe. Conținutul limfei este
bogat în substanțe organice , în funcție de loc ul drenat: bogată în lipide,
dacă provină din intestinul subțire, bogată în proteine și enzime, daca
provine de la ficat, bogată în hormoni, dacă provine de la glandele
endocrine. Limfa are rolul de a transporta substanțe nutritive și de a prelua
deșeurile celulare. Are o compoziție asemănătoare cu plasma sanguină.
Are u n rol important în imunitatea organismului uman. Circulația limfei
este lentă și se face datorită aspirației toracice și a contracției musculaturii
scheletice.
Limfa este compartimentată în: limfă periferică, care nu trece
printr -un ganglion limfatic, are un conținut scăzut de celule albe, de
dimensiuni mici, din care circa 85% sunt celule T și circa 10% sunt celule
cu voal. Limfă intermediară, din segmentul vascular în care se găsesc
ganglio nii limfatici, aceasta conține un număr mare de limfocite mici,
dintre care 75% sunt limfocite T care au extravazat la nivelul venulelor
postcapilare din ganglioni și limfă centrală, se găsește în vasele limfatice
în aval de ganglioni, ce se unesc pentru a forma trunchiurile limfatice
mari (intestinal, toracic, ductul limfatic drept, ductul cervical).
Organele asociate compuse din țesut limfoid sunt locurile de
producție ale limfocitelor, limfocitele sunt concentrate în ganglionii
limfatici. Organele limfo ide au rol în reacția de apărare specifică a
organismului. Acestea sunt: ganglionii limfatici, splina, timusul și
amigdalele.
În corpul uman distingem cam 150 de grupuri de ganglioni
limfatici. Acești ganglioni limfatici sunt denumiți după regiunea în care se
află: ganglioni limfatici axilari, ganglioni limfatici cervicali, ganglioni
limfatici lombari , ganglioni limfatici inghinali ( Fig. 2 ). Mai pot fi
denumiți și după vasul sangvin din vecinătate: ganglioni limfatici celiaci,

5
ganglioni limfatici iliaci .
În unele regiuni ale corpului uman, gang lionii limfatici sunt dispuși
în două straturi, iar între aceste două straturi se află mereu o fasci e.
Ganglionii dispuși pe fascie se numesc superficiali, iar cei de sub fascie se
numesc profunzi, ganglionii limfatici inghinali superficiali sunt situați pe
fascia lata a coapsei, sub această fascie, sunt situați ganglionii limfatici
inghinali profunzi.

Fig. 2 Ganglionii limfatici
(https://i2.wp.com/www.infuziedesanatate.ro/wp -content/uploads/2013/09/lymphatic –
sistem.gif.png )

Ganglionii limfatici au culoarea roză – cenușie, aspect sferoid,

6
fabiform, ovoid , segmentar și oblongat (Fig. 3) dimensiuni de la 0,5 – 1
mm la 30 – 50 mm lun gime. În interiorul ganglionului limfatic există
stromă, care este alcătuită din țesut conjunctiv și parenchimul. Se mai află
un sistem de canale comunicante, numite sinusuri limfatice, prin care se
scurge limfa.

Fig. 3 Forme de ganglioni limfatici ( 1 – fabiform; 2 – sferoid; 3 – oval; 4 – segmentar; 5 –
oblongat.)
(file:///C:/Users/Downloads/vii -180409201629.pdf )

La ganglionii limfatici, limfa trece prin vasele limfatice aferente,
ajungând la partea bombată a ganglionului și se varsă în sinusul capsular.
În parenchimul ganglional se află sinusul capsular și sinusurile
intermediare și comunică între ele, iar de aici limfa ajunge în sinusul
portal. Din acesta ies doua vase limfatice eferente, care pleacă de la
ganglionul limfatic ( Fig. 4 ). Atunci când limfa trece prin sistemul de
sinusuri din ganglionul limfatic, în ochiurile acestei rețele pot să se
oprească corpi microbieni, particule solide, celule tumorale, care nimeresc
în vasele limfatice din țesuturi.

Fig. 4 Structura schematică a ganglionului limfatic ( 1 – capsulă; 2 – trabecul; 3 –
sinusuri; 4 – substanță corticală; 5 – nodul limfoid; 6 – substanță medulară; 7 – vase limfatice
aferente; 8 – vase limfatice eferente; 9 – hil al ganglionului limfatic)
(file:///C:/Users/Downloads/vii -180409201629.pdf )

7

Splina este un organ abdominal situat sub diafragmă, deasupra
rinichiului stâng. Aceasta prezintă o capsulă compusă din țesut conjuctiv
dens, de unde se desprind septuri pentru traiectul ramnificațiilor arterei
splenice și nervi. Parenchimul e ste împărțit în pulpă roșie, care este
alcătuită din sinusoide venoase asociate cu țesut limfo id lax, formând
cordoane spenice ce conțin plasmocite, limfocite, macrofage, celule
reticulare, fibre reticulare, elemente sanguine și în pulpă albă care este
alcătuită din aglomerații limfoide, ce sunt reprezentate de tecile
periarteriolare și corpusculi splenici. Are funcții importante: produce
monocite și limfocite și înainte de nastere și de hematii și distrugerea
hematiilor și a trombocitelor îmbătrânite, de apărare, rezervor de sânge.
Timusul este un organ limfoid primar și are structură
limfoepiteli ată, situat înapoia sternului. Prezintă o capsulă care trimite
septuri , care împart timusul în lobuli. Timusul este sediul maturării
limfocitelor T care se produce în două etape: selecția pozitivă unde
supraviețuiesc celulele capabile să recunoască antigen ele proprii
organismului și selecția negativă unde supraviețuiesc doar timocitele care
nu reacționează împotriva propriilor antigene.
Amigdalele sunt organe limfoide situate în zona faringiană și sunt
acoperite de țesut epitelial stratificat pavimentos nek eratinizat. Sunt un
grup de organe limfoide mici ( amigdala faringiană, linguală, amigdalele
palatine și tubare ), acestea formează inelul limfatic perifaringian. Acesta
are un rol important în apărarea organismului.

2.2. COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI
LIMFATIC

Sistemul limfatic este alcătuit din: capilare limfatice, vase limfatice,
ganglioni limfatici, trunchiuri limfatice.

2.2.1. Capilarele limfatice

Reprezintă începutul sistemului vascular limfatic și se găsesc în
țesutul conjunctiv lax al organelor, fiind situate între celule, sub forma
unor “degete de mănușă”. (Fig. 5). Prin celălalt capăt, capilarele limfatice
se leagă între ele, formând o rețea extrem de bogată, prezentă în toate
organele corpului. Peretele capilarului limfatic este alcătuit dintr -un țesut
epitelial, numit endoteliu. Lichidul interstițial sau lacunar, care provine
din plasma și se varsă din vasele sangv ine și reprezintă mediul de viață al

8
celulelor, din el celulele luându -se și substanțele necesare metabolismului
și tot în el vărsându -și produșii de dezasimilație, pătrunde, prin acest
endoteliu, în capilarele limfatice și, odată intrat în canalul acestor a devine
limfă.

Fig. 5 Capilarele limfatice
(https://www.google.ro/search?q=capilarele+limfatice&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=t
orRUzbWPb0M%253A%252CbOW_1Z3QMUdpM%252C_&vet=1&usg=AI4_kQwboRGAlAg5C
BGjAFYj8oqyeJA&sa=X&ved=2ahUKEwiH7sPGiK3iAhWk0KYKHf9ECiIQ9QEwAnoECAkQ B
A#imgdii=eF3cEJLOMlYF1M:&imgrc=torRUzbWpPb0M:&vet= 1)

Capilarele limfatice sunt grupate în trei categorii:
• Capilare inițiale: se găsesc în dermă și în vilozitățile intestinale și au
forma unui deget de mănușă.
• Capilarele limfo – nodale: i -au viață în sinusul marginal, parcurge
corticala și medulara limfonodulară și formează trunchiurile limfatice.
• Rețeaua capilară limfatică: este o component ă structural ă a țesutului
conjunctiv lax de sus ținere a întregului organism .
Capilarele limfatice sunt formate dintr -un strat de celule endoteliale.
Acestea nu au susținerea unei membrane bazale. Prelungirile
citoplasmatice ale celulelor endoteliale sunt fixate în țesutul conjuctiv lax.
Rolul prelungirilor citoplasmatice este de a deschide co municările inter –
endoteriale, asigurând legătura între spațiile interstițiale prelimfatice și
lumenul capilar limfatic, între lichidul interstițial și limfă. ( Angelescu N.,
2003: 2249)

9
2.2.2. Vasele limfatice

Vasele limfatice se formează din rețelele capilare limfatice
începând cu vase limfatice mici care prin unire formează vase limfatice
mari. Structura lor este asemănătoare cu cea a venelor, dar au pereți mai
subțiri, mai multe valvule și ganglioni limfatici pe traectul lor.
Vasele limfatic e prezintă un perete format din 3 tunici : tunica
internă este constituită din endoliu și un strat subțire de țesut conjuctiv.
Formează valvule semilunare sau sigmoide, acestea au rolul de a
direcționa curentul circulației limfatice și de a fragmenta coloa na de
lichid, ajutând astfel circulația limfei de la periferie spre inimă . Tunica
mijlocie este formată dintr -un strat subțire de fibre musculare netede care
sunt dispuse circular și din rare fascicule musculare dispuse tangențial sau
longitudinal. La vase le mai mari este mai groasă, contribuind prin aceasta
la circulația limfei , numite vase limfatice propulsoare . La vasele mai
subțiri, tunica este foarte redusă, numite vase limfatice receptoare .
Și tunica externă mai este numită și adventice, este cea mai groasă,
formată din țesut conjunctiv , paralel cu axul vasului, cu puține elemente
elastice și fibre musculare netede.
Prin unirea vaselor limfatice mari în vene limfatice din ce în ce mai
puține ca număr, dar cu un calibru din ce în ce mai mare, iau naștere
trunchiuri limfatice colectoare, marea venă limfatică sau ductul limfatic și
canalul toracic.
Marea venă limfatică (Fig. 6) este un conductor scurt, se varsă în
vena subclavi e dreapta și colecteză limf a din vasele limfatice situate în
jumătatea dreaptă a capului și a gâtului, jumătatea dreaptă a toracelui și
întregul membru superior drept. Marea venă limfatică se varsă la locul de
unire al venei jugulare interne drepte cu vena subglaviculară dreaptă,
aducând limfa în sistemul circulator sangvin venos.
Canalul toracic ( Fig. 6) este cel mai lung colector limfatic și se
varsă în vena subclavie stângă. Se formează în dreptul vertebrei L2, unde
se află cisterna chili a lui Pequet și merge de -a lungul coloanei vertebrale,
traversând diafragmul prin același orificiu cu aorta . Canal ul toracic
colectează limfa de la nivelul întreaga jumătate inferioară sau
subdiafragmatică a trunchiului și din membrele inferioare , jumătatea
stângă a capului și gâtului , jumătatea stângă a toracelui și întregul
membru superior stâng. (Șerbescu C., 2015 )

10

Fig. 6 Regiunea drenată de marea venă limfatică și canalul toracic
(https://docslide.net/documents/anatomia -sistemului -limfatic -565dbf6fe699f.html )

2.2.3. Ganglionii limfatici

Ganglionii limfatici sunt mici aglomerari celulare de forma
rotunjita, au diametrul de 10 -15 mm., distribui ți sub form ă de ciorchini
de-a lungul vaselor limfatice și se găsesc pe traiectul vaselor limfatice.
Aceștia sunt în legătură cu mai multe vase limfatice , unele aduc limfă la
ganglion și se numesc aferente, iar altele duc limfa la ganglioni și se
numesc vase eferente. Ganglionul limfatic este format din țesut ul sau
parenchimul ganglionar și dintr -o capsulă fibroelastică de înveliș, acoperă
suprafața acestuia și trimite în profunzime numeroase septuri, delimitează
în țesutul ganglionar o zonă corticală, în care se organizează foliculii
limfatici și o zonă medul ară, în care se găseste țesutul limfoid al
limfonodulului, dispus în cordoane.
Ganglionii limfatici au multiple funcții, ace știa produc limfocite,
formează o barieră împotriva microbilor, intervenind activ și eficace în
apărare a organismului împotriva infe cțiilor , opresc unele substanțe
străine, care pătrund în organism , au și un rol în circulația limfei, care spre
deosebire de sânge, circulă în sens unic, de la periferie spre centru .

2.2.4. Trunchiurile limfatice

Trunchiurile limfatice iau na ștere din conexiunile vaselor
colectoare, au un diametru variabil de 1 mm . și sunt structuri alcătuite din

11
tunică internă, medie și externă. Acestea sunt grupate în trunchiuri
superficiale, extraponevrotice și profunde.
Trunchiurile limfatice realizează între ele conexiuni și bifurcări de
la or igine până la vărsare în sinusul marginal, iar diametrul lor nu se
modifică. Înainte de contactul limfonodulilor, la doar câ țiva centrimetrii,
în trunchiurile aferente crește frecvența valvelor intraluminale și cantitatea
de fibre musculare din tunica medie. Trunchiurile eferente limfo – nodale
se formează ca vase aferente pentru stațiile proximare. Trunchiurile
limfatice, de la nivelul abdomenului, se învecinează cu pediculii vasculari
arteriali până în regiunea retro – peritoneală subdiafragmatică. Aici are
loc întâlnirea trunchiurilor lombare stângi și drepți cu trunchiurile
limfatice mezenterice și trunchiurile ce provin din organele abdominale,
de aici ia naștere cisterna Pacquet și duetul toracic.

2.3. VASELE LIMFATI CE ȘI GANGLIONII MEMBRULUI
INFERIOR

Membrul inferior prezintă vase limfatice superficiale, care sunt
dispuse deasupra fasciei și profunde, care sunt alături de vasele sangvine.
Vasele limfatice superficiale sunt alcătuite din rețele capilare ale pielii ș i
alcătuiesc pe membrul inferior grupuri de vase limfatice mediale, lat erale
și posterioare ( Fig. 7). Vasele limfatice mediale sunt în număr de 8 – 12 și
au originea în pielea degetelor I, II, III, pe fața dorsală a marginii mediale
a piciorului și fața medială și postero – medială a gambei, apoi se întinde
de – a lungul venei safene mari spre ganglionii limfatici inghinali
superficiali. Vasele limfatice l aterale sunt în număr de 1 – 6 si încep în
regiunea degetelor IV și V, pe partea laterală a feței dorsale a piciorului și
fața laterală a gambei. Acestea se unesc cu vasele grupului medial, mai
jos de articulația genunchiului. Vasele limfatice posterioare sunt în număr
de 3 – 5 și au originea în pielea suprafeței plantare, a marginii laterale a
piciorului, regiunii talare, însoțind vena safenă mică, ajung ganglionii
limfatici poplitei, aceștia sunt situați în porțiunile medii și inferioare ale
fosei poplit ee adiacente la artera și vena omonimă.

12

Fig. 7 Vasele limfatice superficiale ale membrului inferior ( a – aspect anterior; 1 – ganglioni
limfatici inghinali; 2 – vase limfatice mediale; 3 – vase limfatice laterale; b – aspect posterior;
1 – ganglion limfatic popliteu; 2 – vase limfatice posterioare.)
(file:///C:/Users/Downloads/vii -180409201629.pdf )

În cavitatea bazinului sunt situați ganglioni i limfatici ce primesc în
aferență vase limfatice de la organele alăturate. Ganglionii limfatici a
bazinului se împart în parietali și viscerali.
Ganglionii limfatici viscerali, sunt situați lângă organele interne,
din cavitatea micuțului bazin . Lângă vezica urinară, se găsesc gangl ionii
limfatici paravezicali, ganglioni limfatici parauterini se găsesc între foițele
ligamentului lat al uterului, iar mai jos se află ganglionii limfatici
paravaginali. Ganglionii limfatici pararectali se găsesc pe fețele laterale
ale rectului.
Ganglionii limfatici parietali sunt situați în apropierea vaselor
sangvine de calibru mare. Ganglion ii limfatici iliaci interni sunt în număr
de 4 – 8 și se găsesc pe peretel e lateral al bazinului. Gan glionii limfatici
gluteali se află alături de arterele gluteale superioare și inferioare.
Ganglionii limfatici obturatori se găsesc pe traiectul vaselor obtu ratorii și
a nervului. Ganglionii limfatici sacrali sunt în număr de 2 – 3 și se găsesc
pe fața anterioară a sacrului. Ganglionii limfatici iliac i externi sunt în
număr de 2 – 12 și se găsesc lângă artera și vena iliacă externă. Ganglionii
iliaci comuni sunt în număr de 2 – 10 și se găsesc lângă arterele și venele

13
iliace comune.
La membrele inferioare sunt ganglioni poplitei, cei mai importanți
sunt ganglionii limfatici inghinali, care se împart în superficiali și
profunzi, situați la rădăcina membrelor inferioare . (Fig. 8)
Ganglionii poplitei se găsesc s ub aponevroză, între safena externă și
nervul sciatic popliteu extern , se află grupul ganglionil or profunzi .
Ganglionii inghinali superficiali se găsesc pe fața anterioară a
coapsei, în regiunea trigonului femoral al lui Scarpa, imediat sub
tegument. Colectează limfa membrului inferior în totalitate .
Ganglionii limfatici înghinali profunzi s e găsesc pe arcada femurală
sau inghinală. Sunt în număr de 1 sau 2, mai sunt numiți și ganglionii lui
Clocquet și Rosenmuller , ei colect ează toată limfa de la ganglionii
inghinali superficiali, care apoi, este condusă spre grupele ganglionare
iliace, din regiunea iliacă .

Fig. 8 Ganglionii limfatici ai membrului inferior
(file:///C:/Users/Sabina/Downloads/datenpdf.com_drenaj -limfatic -.pdf)

2.4. EDEMUL CONGENITAL

Edemul (Fig. 9) este un sindrom clinic, caracterizat printr -o creștere
a volumului apei extracelulare, printr -o hiperhidratare a compartimentului
interstițial. Edemul care apare după terapia chirurgicală sau după traumă
și durează mai mult de trei luni sau prezent la naș tere din cauza

14
malformațiilor limfatice se numește limfedem și reprezintă cronicarea
unui simptom datorat alterărilor circulatorii care creează acumularea
limfaticii în țesuturi: este o patologie importantă pentru care nu există
tratamente și care – fără u n tratament adecvat – se agravează, devine
ireversibilă cu consecințe fizice, estetice și psihologic .

Fig. 9 Edemul membrelor inferioare
(https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=657&tbm=isch&sa=1&ei=LeLnXKbBNZah1f
APpbmwA8&q=fimfedem&oq=fimfedem&gs_l=img.3…93950.95354..95690…0.0..0.113.865.0j8……0.
…1..gwswizimg…….0j0i67j0i19j0i5i30i19j0i3 0i19.n1oV60sB9zk#imgdii= –
mz9Wc1sxegOsM:&imgrc= -kObdJTJaU -dsM)

Limfedemul se caracterizează prin încetinirea sau blocarea
circulației limfatice a membrului sau a membrelor afectate . Apariția
complicațiilor limfa tice acute recurente de natură erizipel oidă,
responsabilă de creșterea rapidă a volumului și consistența edemului
Limfedem ul se manifestă prin modificări congenitale ale sistemului
limfatic , si se numește limfedem primar , sau datorită leziunilor apărute în
perioadele ulterioare , limfedem secundar.
Limfedemele neinflamatoare așa -zise primitive sunt de natură
congenitală. Acestea depind fie de o insuficiență valvulară a trunchiurilor
mari, cu distensia consecutivă a r ețelei periferice (boala Milroy), ori de un
deficit numeric al trunchiurilor. Deși natura congenitală este în unele
cazuri sigur demonstrată, edemul poate deveni manifest clinic abia în
primii ani de viață (limfedemul congenital precoce) sau chiar la v ârsta
adultă (limfedemul congenital tardiv). Deși cauza nu este bine înțeleasă,

15
aceste anomalii includ adesea hipoplazia sau hiperplazia. Umflarea
limfedemului primar începe de obicei distal (la capătul îndepărtat al
membrelor) și se extinde proximal (în sus spre corp).
Primul limfedem congenital este cunoscut sub numele de boala lui
Milroy, poate să fie prezentă la naștere. În cazuri rare, edemul se poate
dezvolta mai târziu în viață. Picioarele sunt cel mai adesea afectate.
Mărimea și localizarea edemelor variază foarte mult de la caz la caz, chiar
și în rândul persoanelor din aceeași familie. În unele cazuri, organele
genitale pot fi, de asemenea, afectate.
Limfedemul congenital precoce , cunoscută și sub numele de boala
Meige, este limfedemul primar în c are simptomele încep de la pubertate.
Majoritatea cazurilor de limfedem primar prezintă simptome la această
vârstă, iar această afecțiune afectează mai ales fetele cu simptome la
nivelul extremităților inferioare. În plus față de limfedemul picioarelor,
mai sunt afectate alte zone ale corpului, cum ar fi brațele, fața și laringiul .
Limfedemul congenital tardiv , este un limfedem primar care apare
la adulți și afectează atât bărbații cât și femeile. Debutul simptomelor apar
în mod brusc, fără o cauză apare ntă și poate afecta una sau ambele
extremități inferioare.
Limfedemul secundar apare de un blocaj în nodulii limfatici sau
prin degradarea limfaticelor locale prin atacurile recurente de limfangită,
neoplasme sau intervenții chirurgicale. Limfedemul secund ar are
următoarele cauze:
• Extirparea sau iradierea chirurgicală a nodulilor sau a vaselor
limfatice.
• Penetrarea neoplazică a nodulilor limfatici.
• Inflamația nodulilor sau vaselor limfatice cauzate de virusuri, fungi
sau bacterii.
• Tromboză venoasă, boala varicoasă, și sindrom p osttrombotic, care se
asociază cu limfedem.
Edemul limfatic al membrelor inferioare se clasifică în trei stadii
(Fig. 10):
1. Stadiul I de limfedem – este un edem ușor reversibil, presupunând
poziția de posturare și repaus de noapte ;
2. Stadiul II de limfedem – acesta este ireversibil spontan, persistent;
3. Stadiul III de limfedem – elefantiazis cu deformarea membrelor.
(Campisi C., 2 009)

16

Fig. 10 Stadiile edemului limfatic al membrelor inferioare
(https://www.google.ro/search?q=edemul +limfatic+membrele+inferioare&source=lnms&tbm=
isch&sa=X&ved=0ahUKEwjb5ZS4sLbiAhUMyaYKHbVyDQYQ_AUIDigB&biw=1366&bih=657#im
gdii= -kObdJTJaU -dsM:&imgrc=yoPvdLmfTonT4M )

Limfedemul membrelor inferioare se produce lent, apare mai întăi la
nivelul labei piciorului . Apoi se extinde spre gamb ă și coapsă. Dacă
limfedemul cuprinde tot membrul inferior, se folosește termenul de
elefantiazis, este un edem gigant, cu modificări de culoare și cu zone
ulceroase, c are se pot infecta usor. În stadiile inițiale limfedemul este
moale, iar după cronicizare devine fibros și dur. Durerea este și ea
prezentă doar în stadiile mai avansate de tumefiere. Senzația de greutate
este prezentă și la pacient apare modificări de st atică și de mișcare.
Complicațiile cele mai frecvente a limfedemului sunt cele cutanate: pielea
își schimbă culoarea, se îngroașă și devine aspră ; apar eczeme sau
dermatite, ce evoluează în pusee însoțite de febră, frisoane și stare de rău
generală; după t raumatisme pot aparea fistule limfatice și mai pot apărea
modificări ale oaselor, ligamentelor și articulațiilor.

2.5. MODALITĂȚILE DE EXECUȚIE A MANEVRELOR DE
DRENAJ

Manevra de captare sau resorbție se realizează în trei timpi contact,
întindere, desfășurare si se execută astfel : mâna kinetoterapeutului se află
în contact cu pielea prin marginea cubitală a degetului al 5 -lea. Degetele
imprimă succesiv o presiune, în același timp executând o mișcare
circulară a pumnului. Pumnul mâinii participă și el la dezvoltarea
presiunii. Pielea este ușor întinsă spre proximal. Această m anevra
realizează o creștere a presiunii tisulare și orientarea apăsărilor care

17
determină evacuarea.
Manevra de evacu are sau de apel se realizează în trei timpi contact.
Întindere, desfășurare și se execută astfel mâna este în contact cu
pielea prin marginea radială a indexului. Se execută o ușoară întindere
a țesutului subcutanat în direcția ganglionilor, adi că spre rădăcina
membrelor. Degetele se rulează de la index până la auricular.
Această manevră se repetă de 5 -10 ori la rând, în același loc ,
înainte de a deplasa mâinile pentru a executa o nouă serie de 5 manevre
(repetarea de câte 5 ori a fiecărei manevre de apel corespunde de fapt
numărului minim de repetări necesare pentru a permite deplasarea limfei).

18
Capitolul 3. ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA
CERCETĂRII

3.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Cel mai important scop a acestei cercetări este de a observa și de a
analiza rezultatele obținute a subiectului cu edem congenital al membrelor
inferioare, după aplicarea drenajului limfatic.

Obiectivele cercetării:

– acumularea informației din literatura de specialitate și toate sursele
posibile.
– determinarea ipotezelor de cercetare.
– stabilirea subiectului ce se încadrează în limitele cercetării;
– stabilirea metodelor de cercetare folosite;
– aplicarea testelor de evaluare;
– aplicarea drenajului li mfatic ;
– prezentarea rezultatelor acumulate în urma aplicării drenajului limfatic ;
– formarea concluziilor privind aplicarea drenajului limfatic în edemul
congenital al membrelor inferioare ;

Studiul de caz s -a desfășurat în următoarele etape:

Etapa I – este etapa în care am studiat sursele bibliografice și am adunat
toate informațiile necesare , pe o perioada de 2 săptămâni (03. 12. 2018 –
16. 12. 2018).
Etapa II – am stabilit subiectul destina t studiului de caz. Am stabilit
modalitățile de cercetare și evaluare pentru a urmări parametrii investigați
dar și pentru a face o comparație între testările inițiale și finale , pe o
perioadă de 2 săptămâni (17. 12. 2018 – 30. 12. 2018).
Etapa III – am efectuat evaluare a , am realizat și aplicat drenajul limfatic
manual , pe o perioadă de 3 luni (03. 01. 2019 – 28. 03. 2019).
Etapa IV – am elaborat un grafic și am interpretat toate rezultatele
obținute și am format concluziile finale , pe o perioadă de o lună (27. 03.
2019 – 23. 04. 2019).
3.2. IPOTEZELE CERCETĂRII

Lucrarea de față și -a propus să studieze următoarele ipoteze:

19
•

3.3. SUBIECTUL STUDIULUI DE CAZ

Cercetarea propiu – zisă a durat 5 luni de zile (03. 12. 2018 – 23.
04. 2019), timp de o lună m – am documentat și am stabilit subiectul
cercetării, iar aplicarea evaluarii si a drenajului limfatic manual a avut loc
acasa la subiectul cercetării , timp de 3 luni de zile ( 03. 01. 201 9 – 28. 03.
2019 ). În ultima lună, am interpretat rezultatele obținute în urma testărilor
inițiale si finală, după fiecare ședință de drenaj limfatic manual.
Subiectul cercetării:
Date personale:
Nume: S.
Prenume: R.
Vârstă: 62 ani
Sex: feminin
Ocupatie: casnică
Diagnostic: Edeme congenital e la membrele inferioare .
Antecedente personale: Hipotiroidism ;
Diabet zaharat tip II ;
Obezitate morbidă .
Istoricul bolii: Edemele au fost diagnosticate la vârsta de 10 ani,
diametrele membre lor inferioare au crescut semnificativ după cele două
nașteri. Diabetul a fost depistat la vârsta de 50 de ani. În urmă cu 10 ani a
fost diagnosticată cu hipotiroidism , tratată hormonal. Pentru edemele
limfatice nu a făcut tratament de specialitate, prescriindu – se diu retice de
tipul Furosemid, o tabletă la 2 zile . Tratament pe care îl efectuează de
circa 5 ani.

3.4. METODELE DE CERCETARE FOLOSITE

Metoda este o modalitatea de obținere a unor rezultate în cunoaș tere
și practică. Termenul provine din greaca veche, "methodos" , acesta
însemnâ nd cale de cunoaș tere. Metoda face parte din știință , este latura
cea mai activă a acesteia .
Metodele de c ercetare pe care le -am folosit î n cadru l acestei lucrări
sunt: metoda documentării teoretice, metoda studiulu i de caz, metoda
observației , metoda de evaluare, măsurare și exploare, metoda înregistrării

20
rezultatelor și a interpretării grafice și au fost aplicate cu scopul de a
înregistra, acumula și prelucra datele care susțin activitatea desfășurată.

3.4.1. Me toda documentării teoretice

Documentarea este o activitate necesară pentru realizarea lucrării de
disertație. Metoda documentării m -a ajutat în fixarea obiectivelor și
pentru definirea clară a scopului cercetării.
În vederea acumulării unei baze științifice referitoare la aplicarea
drenajului limfatic manual la persoanele cu edem congenital la membrele
inferioare, am examinat conținutul mai multor surse bibliografice din
diferite limbi. Am acumulat o gamă necesară de informații în legătu ră cu
tema și le -am folosit ca suport teoretic.

3.4.2. Metoda studiului de caz

Metoda studiului de caz constă în analiza amănunțită a unei
persoane sau a unui grup de persoane. Această metosă se caracterizează
prin suplețea și libertatea cu care c ercetătorul poate acumula datele despre
caz. Studiul de caz pune mare accent pe o persoană și pe antecedentele
acesteia, pe factorii de influență, atitudini.
Folosim acestă metodă pentru a preciza posibilele cauze, factori
declan șatori și metode care pot conduce la un rezultat dorit de
cercetător.

3.4.3. Metoda observației

Observația este metodă care permite cercetătorului să scoată în
evidență anumite fapte importante, cunoașterea acestor fapte îl conduc e la
o anumite ipoteză în cadrul materialelor de care dispune. Brainste r
definește obse rvația ca „ fiind un act de u rmărire și desc rierea sistematică,
a compo rtamentului și evenimentelo r studiate, ce au loc în mediu social
natural. ”
În cercetar ea de față, metoda observației a fost folosită pentru
monitorizarea informațiilor referitoare la scăderea edemului.

3.4.4. Metoda de evaluare, măsurare și explorare

Ca principal ă metod ă de evaluare , am folosit banda metrică pentru

21
testarea ini țială și finală a fiecărei ședințe. Se măsoară circumferința
membrului inferior la distanțe de 10 cm de la punctul de referință , astfel:
treimea superioară coapsă, treimea inferioară coapsă , suprapatelar,
treimea superioară gambă, treimea inferioară gambă și supramaleolar .
Metoda este folosită în scopul de a:
• Stabili stadiul, progresul și gradul deficienței, pentru a o putea încadra
într – un anumit program.
• Pentru a îndruma corect și a motiva continuitatea drenajului limfatic
manual.

3.4.5. Metoda înregistrării rezultatelor și a interpretării grafice

Odată cu desfășurarea cercetării am înregistrat rezultatele obținute.
Aceste date m – au ajutat la interpretarea rezultatelor . Graficele servesc
pentru a obține o viz iune mai largă asupra rezultatelor căpătate și pentru
a avea o mai bună evidențiere a lor. Toate valorile extrase în urma
aplicării drenajului limfatic au fost bine prelucrate la începutul și la
finalizarea aceste i cercetări.

3.5. DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

Cercetarea propriu – zisă s – a desfăsurat acasă la subiectul
cercetării, o dată pe săptămână, timp de 3 luni de zile (03. 01. 201 9 – 28.
03. 2019) .
Tabel 1 . Subiectul cercetării

Nume și
prenume Vârsta Sex
S. R. 62 F

Pentru a obține rezultate, am stabilit următoarele obiective:

• Combaterea edemelor de la nivelul membrelor inferioare .
• Îmbunătățirea circulației limfatice

În afara testărilor inițială și finală, l a începutul fiecărei ședințe de
drenaj limfatic manual, am evaluat nivelul edemelor membrului inferior ,
prin măsurarea circumferințelor membrului inferior, la mai multe nivele,
la începutul si finalul ședinței. ( Fig. 11)

22
Măsurătorile membrului inferior trebuie efectuate, astfel: 1 – treimea
superioară coapsă, 2 – treimea inferioară coapsă , 3 – suprapatelar, 4 –
treimea superioară gambă, 5 – treimea inferioară gambă, 6 –
supramaleolar .

Fig. 1 1 Măsurarea edemului limfatic
Drenajul limfatic manual al membrelor inferioare se aplic ă
astfel: subiectul în decubit dorsal cu genunchii ușor flectați, pe
următoarele regiuni:

• Drenarea ganglionilor inghinali profunzi și superficiali (Fig. 1 2) – se
așează mâinile una peste alta pe ganglionii inghinali, degetele sunt
orientate spre organele genitale. Se execute 3 serii a câte 10 manevre
de apel.

23

Fig. 1 2 Apelul ganglionilor inghinali profunzi și superficiali

• Drenajul coapsei (Fig. 1 3) – datorită suprafeței mari de lucru, se va
executa pe trei porțiuni : treimea superioară coapsă, treimea inferioară
coapsă, suprapatelar. Se execute 3 serii a câte 10 manevre de apel pe
suprafața de lucru (unghiul police – degete larg deschis, se ruleaz ă de
la bordul radial până la bortul cubital), apoi se coboară c u apel până la
nivelul genunchiului.

Fig. 1 3 Apelul coapsei

24

• Drenarea ganglionilor poplitei (Fig. 1 4) – se cuprinde genunchiul cu
ambele mâini, degetele index și mediu se așează în spațiul popliteu.
Mâinile execute mișcări de alunecare în sus, cu derularea mâinilor
dinspre bordul radial spre cel cubital, astfel pompând spre în sus
ganglionii din spatial popliteu. Se execute 3 serii a câte 10 repetări.

Fig. 1 4 Drenajul ganglionilor poplitei

• Drenajul gambei (Fig. 1 5, 16) – se execute manevra de resorbție în
treimea superioară gambă, treimea inferioară gambă și supramaleolar.
Se începe cu zona proximală și se continua cu zona distală. Se
cuprinde gamba cu partea cubitală a celor două mâini, se trage pielea
în sens proximal și se derulează mâinile către partea radială. Se
execute 3 serii a câte 10 manevre de resorbție.

25

Fig. 1 5 Drenajul gambei

Fig. 1 6 Drenajul gambei

26
Capitolul 4. REZULTATELE CERCETĂRII ȘI
INTERPRETAREA LOR

4.1. PREZENTAREA ȘI ANALIZA DATELOR

Pe parcursul celor 3 luni, am măsurat circumferința membrelor
inferioare la începutul și sfârșitul fiecărei ședințe de drenaj limfatic
manual și am obținut următoarele rezultate:

Tabelul nr. 2 Prezentarea rezultatelor din data 03. 01. 201 9

Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 86 cm. 85 cm. 85 cm. 84 cm.
Treimea
inferioară coapsă 78 cm. 77,5 cm. 78 cm. 77 cm.
Suprapatelar 76 cm. 74 cm. 75 cm. 73,5 cm.
Treimea
superioară gambă 65 cm. 64 cm. 64,5 cm. 64 cm.
Treimea
inferioară gambă 53 cm. 52 cm. 53,5 cm. 53 cm.
Supramaleolar 37 cm. 36,5 cm. 36 cm. 35 cm.

În tabelul numărul 2 , se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 1 cm. în treimea superioară a coapsei, iar în treimea inferioară de
0,5 cm. și suprapatelar de 2 cm. La nivelul gambei se observă o scădere
de 1 cm. în treimea superioară și inferioră, iar la nivelul supramaleolar de
0,5 cm. Iar la membrul inferior stâng se observă o scădere de 1 cm. în
treimea superioară și inferioară a coapsei și la nivelul suprapatelar de 1,5
cm. La nivelul gambei în treimea superioară și inferioară se observă o
scădere de 0,5 cm., iar supramaleolar de 1 cm.

27
Tabelul nr. 3 Prezentarea rezultatelor din data de 10. 01. 201 9

În tabelul numărul 3 , se poate vedea o scădere la membrul
inferior drept de 1 cm. în treimea superioară a coapsei, iar în treimea
inferioară de 0,5 cm. și suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei se
observă o scădere de 0,5 cm. în treimea superioară și 1 cm. în treimea
inferioră, iar la nivelul supramaleolar de 0,5 cm. Iar la membrul inferior
stâng se observă o scădere de 0,5 cm. în treimea superioară și inferioară a
coapsei și la nivelul suprapatelar de 0,5 cm. La nivelul gambei în treimea
superioară se observă o scădere de 0,5 cm. și în treimea inferioară de 1
cm., iar supramaleolar de 0,5 cm.

Tabelul nr. 4 Prezentarea rezultatelor din data de 1 7. 01. 2019 Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 86 cm. 85 cm. 84,5 cm. 84 cm.
Treimea inferioară
coapsă 77.5 cm. 77 cm. 77,5 cm. 77 cm.
Suprapatelar 75 cm. 74 cm. 74,5 cm. 74 cm.
Treimea
superioară gambă 64,5 cm. 64 cm. 65 cm. 63,5 cm.
Treimea inferioară
gambă 53 cm. 52 cm. 52 cm. 51 cm.
Supramaleolar 37 cm. 36,5 cm. 36 cm. 35,5 cm.
Zone Membrul inferior drept Membrul infe rior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare finală
Treimea
superioară coapsă 85,5 cm. 84 cm. 84,5 cm. 83 cm.
Treimea inferioară
coapsă 77 cm. 76 cm. 77 cm. 76,5 cm.
Suprapatelar 75 cm. 73,5 cm. 74,5 cm. 73 cm.
Treimea
superioară gambă 64,5 cm. 63 cm. 64 cm. 63 cm.
Treimea inferioară
gambă 52,5 cm. 51 cm. 52 cm. 51 cm.
Supramaleolar 36,5 cm. 36 cm. 36 cm. 35,5 cm.

28

În tabelul numărul 4, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 1 ,5 cm. în treimea superioară a coapsei, iar în treimea inferioară
de 1 cm. și suprapatelar de 1 ,5 cm. La nivelul gambei se observă o
scădere de 1,5 cm. în treimea superioară și inferioră, iar la nivelul
supramaleolar de 0,5 cm. Iar la membrul inferior stâng se observă o
scădere de 1,5 cm. în treimea superioară și 0,5 cm. în treimea inferioară a
coapsei și la nivelul suprapatelar de 1,5 cm. La nivelul gambei se observă
o scădere de 1 cm. în treimea superioară și în inferioară, iar supramaleolar
de 0,5 cm.

Tabelul nr. 5 Prezentarea rezultatelor din data de 24. 01. 2019

În tabelul numărul 5, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 1 cm. în treimea superioară a coapsei, iar în treimea inferioară de
1,5 cm. și suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei se observă o scădere
de 1 cm. în treimea superioară și inferioră, iar la nivelul supramaleolar de
1 cm. Iar la membrul inferior stâng se observă o scădere de 1 cm. în
treimea superioară și inferioară a coapsei și la nivelul suprapatelar de 1
cm. La nivelul gambei se observă o scădere de 1 cm. în treimea superi oară
și 0,5 cm în treimea inferioară, iar supramaleolar de 1 cm.

Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 84 cm. 83 cm. 84 cm. 83 cm.
Treimea
inferioară coapsă 77 cm. 75,5 cm. 77 cm. 76 cm.
Suprapatelar 74 cm. 73 cm. 73 cm. 72 cm.
Treimea
superioară gambă 64 cm. 63 cm. 64 cm. 63 cm.
Treimea
inferioară gambă 52 cm. 51 cm. 52 cm. 51,5 cm.
Supramaleolar 36 cm. 35 cm. 36 cm. 35 cm.

29
Tabelul nr. 6 Prezentarea rezultatelor din data de 31. 01. 2019

În tabelul numărul 6, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 0,5 cm. în treimea superioară a coapsei și inferioară, iar
suprapatelar de 0,5 cm. La nivelul gambei se observă o scădere de 1 cm.
în treimea superioară și 0,5 cm . în treime a inferioră, iar la nivelul
supramaleolar de 1,5 cm. Iar la membrul inferior stâng se observă o
scădere de 1 cm. în treimea superioară și inferioară a coapsei și la nivelul
suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei se observă o scădere de 0,5 cm.
în treimea superioară și 1 cm în treimea inferioară, iar supramaleolar de
0,5 cm.
Tabelul nr. 7 Prezentarea rezultatelor din data de 07. 02. 2019 Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 83,5 cm. 83 cm. 83 cm. 82 cm.
Treimea
inferioară coapsă 76 cm. 75,5 cm. 76 cm. 75 cm.
Suprapatelar 73 cm. 73,5 cm. 73 cm. 72 cm.
Treimea
superioară gambă 63 cm. 62 cm. 63 cm. 62,5 cm.
Treimea
inferioară gambă 52 cm. 51,5 cm. 52 cm. 51 cm.
Supramaleolar 35,5 cm. 34 cm. 35 cm. 34,5 cm.
Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 84 cm. 83,5 cm. 83 cm. 82,5 cm.
Treimea inferioară
coapsă 76 cm. 75 cm. 76 cm. 75,5 cm.
Suprapatelar 73,5 cm. 73 cm. 73 cm. 72 cm.
Treimea
superioară gambă 63 cm. 62,5 cm. 63,5 cm. 62,5 cm.
Treimea inferioară
gambă 52,5 cm. 52 cm. 52 cm. 51,5 cm.
Supramaleolar 35 cm. 34,5 cm. 35 cm. 34,5 cm.

30

În tabelul numărul 7, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 0,5 cm. în treimea superioară a coapsei și 1 cm. în treimea
inferioară, iar suprapatelar de 0,5 cm. La nivelul gambei se observă o
scădere de 0,5 cm. în treimea superioară ș i inferioră, iar la nivelul
supramaleolar de 0,5 cm. Iar la membrul inferior stâng se observă o
scădere de 0,5 cm. în treimea superioară și inferioară a coapsei și la
nivelul suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei se observă o scădere de 1
cm. în treimea superioară și 0,5 cm . în treimea inferioară, iar
supramaleolar de 0,5 cm.

Tabelul nr. 8 Prezentarea rezultatelor din data de 14. 02. 2019

În tabelul numărul 8, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 1 cm. în treimea superioară a coapsei și 0,5 cm. în treimea
inferioară, iar suprapatelar de 1,5 cm. La nivelul gambei se observă o
scădere de 1 cm. în treimea superioară și 0,5 cm. în treimea inferioră, iar
la nivelul supramaleolar de 1 cm. Iar la membrul inferior stâng se observă
o scădere de 0,5 cm. în treimea superioară și 1 cm. în treimea inferioară a
coapsei și la nivelul suprapatelar de 0,5 cm. La nivelul gambei se obse rvă
o scădere de 1,5 cm. în treimea superioară și 0,5 cm . în treimea inferioară,
iar supramaleolar de 1 cm.

Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 84 cm. 83 cm. 83,5 cm. 83 cm.
Treimea
inferioară coapsă 75 cm. 75,5 cm. 76 cm. 75 cm.
Suprapatelar 73,5 cm. 72 cm. 73 cm. 72,5 cm.
Treimea
superioară gambă 63 cm. 62 cm. 63,5 cm. 62 cm.
Treimea
inferioară gambă 52 cm. 51,5 cm. 52,5 cm. 52 cm.
Supramaleolar 35 cm. 34 cm. 35 cm. 34 cm.

31
Tabelul nr. 9 Prezentarea rezultatelor din data de 21. 02. 2019

În tabelul numărul 9, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 0,5 cm. în treimea superioară a coapsei și 1 cm. în treimea
inferioară, iar suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei se observă o
scădere de 0.5 cm. în treimea superioară și 1 cm. în treimea inferioră, iar
la nivelul supramaleolar de 0,5 cm. Iar la membrul inferior stâng se
observă o scădere de 0,5 cm. în treimea superioară și 1 cm. în treimea
inferioară a coapsei și la nivelul suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei
se observ ă o scădere de 1 cm. în treimea superioară și 0,5 cm . în treimea
inferioară, iar supramaleolar de 0,5 cm.

Tabelul nr. 10 Prezentarea rezultatelor din data de 28. 02. 2019 Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 83,5 cm. 83 cm. 83 cm. 82,5 cm.
Treimea
inferioară coapsă 75 cm. 74 cm. 75 cm. 74 cm.
Suprapatelar 73 cm. 72 cm. 73 cm. 72 cm.
Treimea
superioară gambă 63,5 cm. 63 cm. 63 cm. 62 cm.
Treimea
inferioară gambă 52 cm. 51 cm. 52 cm. 51,5 cm.
Supramaleolar 34,5 cm. 34 cm. 35 cm. 34,5 cm.
Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 83 cm. 82 cm. 83 cm. 82 cm.
Treimea inferioară
coapsă 75 cm. 74,5 cm. 74,5 cm. 73 cm.
Suprapatelar 73 cm. 72,5 cm. 73 cm. 72 cm.
Treimea
superioară gambă 63 cm. 62,5 cm. 63,5 cm. 62 cm.
Treimea inferioară
gambă 52 cm. 51 cm. 52,5 cm. 51 cm.
Supramaleolar 34 cm. 33,5 cm. 34,5 cm. 34 cm.

32

În tabelul numărul 10, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 1 cm. în treimea superioară a coapsei și 0,5 cm. în treimea
inferioară, iar suprapatelar de 0,5 cm. La nivelul gambei se observă o
scădere de 0.5 cm. în treimea superioară și 1 cm. în treimea inferioră, iar
la nivelul supramaleolar de 0,5 cm. Iar la membrul inferior stâng se
observă o scădere de 1 cm. în t reimea superioară și 1,5 cm. în treimea
inferioară a coapsei și la nivelul suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei
se observă o scădere de 1,5 cm. în treimea superioară și inferioară, iar
supramaleolar de 0,5 cm.

Tabelul nr. 11 Prezentarea rezultatelor din data de 07. 03. 2019

În tabelul numărul 11, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 1,5 cm. în treimea superioară și inferioară a coapsei, iar
suprapatelar de 0,5 cm. La nivelul gambei se observă o scădere de 1 cm.
în treimea superioară și 0,5 cm. în treimea inferioră, iar la nivelul
supramaleolar de 1 cm. Iar la membrul inferior stâng se observă o scădere
de 1,5 cm. în treimea superioară și 1 cm. în treimea inferioară a coapsei și
la nivelul suprapatelar de 1,5 cm. La nivelul gambei se observă o scădere
de 0,5 cm. în treim ea superioară și 1 cm. în treimea inferioară, iar
supramaleolar de 1,5 cm.

Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 83,5 cm. 82 cm. 84 cm. 82,5 cm.
Treimea
inferioară coapsă 74,5 cm. 73 cm. 74 cm. 73 cm.
Suprapatelar 73,5 cm. 73 cm. 73,5 cm. 72 cm.
Treimea
superioară gambă 63 cm. 62 cm. 63 cm. 62,5 cm.
Treimea
inferioară gambă 52 cm. 51,5 cm. 52,5 cm. 51,5 cm.
Supramaleolar 34 cm. 33 cm. 34,5 cm. 33 cm.

33
Tabelul nr. 12 Prezentarea rezultatelor din data de 14. 03. 2019

În tabelul numărul 12, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 1 cm. în treimea superioară și inferioară a coapsei, iar
suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei se observă o scădere de 1 cm. în
treimea superioară și inferioră, iar la n ivelul supramaleolar de 1,5 cm. Iar
la membrul inferior stâng se observă o scădere de 1,5 cm. în treimea
superioară și 0,5 cm. în treimea inferioară a coapsei și la nivelul
suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei se observă o scădere de 1,5 cm.
în treimea superioară și inferioară, iar supramaleolar de 1 cm.

Tabelul nr. 13 Prezentarea rezultatelor din data de 21. 03. 2019
Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 83 cm. 82 cm. 84 cm. 82,5cm.
Treimea
inferioară coapsă 74 cm. 73 cm. 73,5 cm. 73 cm.
Suprapatelar 73 cm. 72 cm. 73 cm. 72 cm.
Treimea
superioară gambă 63 cm. 62 cm. 63,5 cm. 62 cm.
Treimea
inferioară gambă 52 cm. 51 cm. 52,5 cm. 51 cm.
Supramaleolar 34,5 cm. 33 cm. 34 cm. 33 cm.
Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 83,5 cm. 82 cm. 83 cm. 82,5cm.
Treimea
inferioară coapsă 74 cm. 73 cm. 73 cm. 72,5 cm.
Suprapatelar 73,5 cm. 72 cm. 73 cm. 71,5 cm.
Treimea
superioară gambă 63 cm. 62 cm. 63,5 cm. 62,5 cm.
Treimea
inferioară gambă 52,5 cm. 51 cm. 52,5 cm. 52 cm.
Supramaleolar 34 cm. 33 cm. 33 cm. 32 cm.

34
În tabelul numărul 13, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 1 ,5 cm. în treimea superioară și 1 cm. în treimea inferioară a
coapsei, iar suprapatelar de 1 ,5 cm. La nivelul gambei se observă o
scădere de 1 cm. în treimea superioară și 1,5 cm. în treimea inferioră, iar
la nivelul supramaleolar de 1 cm. Iar la membrul inferior stâng se observă
o scădere de 0,5 cm. în treimea superioară și inferioară a coapsei și la
nivelul suprapatelar de 1 ,5 cm. La nivelul gambei se observă o scădere de
1 cm. în treimea superioară și 0,5 cm. în treimea inferioară, iar
supramaleolar de 1 cm.

Tabelul nr. 14 Prezentarea rezultatelor din data de 28. 03. 2019

În tabelul numărul 14, se poate vedea o scădere la membrul inferior
drept de 2 cm. în treimea superioară și 1,5 cm. în treimea inferioară a
coapsei, iar suprapatelar de 1,5 cm. La nivelul gambei se observă o
scădere de 1,5 cm. în treimea superioară și 2 cm. în treimea inferioră, iar
la nivelul supramaleolar de 2 cm. Iar la membrul inferior stâng se observă
o scădere de 1,5 cm. în treimea superioară și 2 cm. în treimea inferioară a
coapsei și la nivelul suprapatelar de 1 cm. La nivelul gambei , se obs ervă o
scădere de 1 cm. în treimea superioară și 1,5 cm. în treimea inferioară, iar
supramaleolar de 2 cm.

Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 83 cm. 81cm. 82,5 cm. 81cm.
Treimea
inferioară coapsă 73 cm. 71,5 cm. 73 cm. 71 cm.
Suprapatelar 72,5 cm. 71 cm. 72,5 cm. 71,5 cm.
Treimea
superioară gambă 62,5 cm. 61 cm. 63 cm. 62 cm.
Treimea
inferioară gambă 52 cm. 50 cm. 52,5 cm. 51 cm.
Supramaleolar 33 cm. 31,5 cm. 33 cm. 31 cm.

35
Tabelul nr. 14 Prezentarea r ezultatelor din data de 03.01.2019 – 28. 03. 2019
Zone Membrul inferior drept Membrul inferior stâng
Testare
inițială Testare
finală Testare
inițială Testare
finală
Treimea
superioară coapsă 86 cm. 81 cm. 85 cm. 81 cm.
Treimea
inferioară coapsă 78 cm. 71,5 cm. 78 cm. 71 cm.
Suprapatelar 76 cm. 71 cm. 75 cm. 71,5 cm.
Treimea
superioară gambă 65 cm. 61 cm. 64,5 cm. 62 cm.
Treimea
inferioară gambă 53 cm. 50 cm. 53,5 cm. 51 cm.
Supramaleolar 37 cm. 31,5 cm. 36 cm. 31 cm.

Din testarea inițială din data de 03. 01. 2019 și finală din data de 28.
03. 2019, se poate observa o scădere la membrul inferior drept de 5 cm. în
treimea superioară a coapsei, iar in treimea inferioară a coapsei de 6,5 cm.
și suprapatelar de 5 cm. La nivelul gambei, se observă o scădere de 4 cm.
în treimea superioară și 3 cm. în treimea inferioară, iar în zona
supramaleolară de 5,5 cm. Iar la membrul inferior stâng, se observă o
scădere de 4 cm. în treimea superioară a coapsei și 7 cm . în treimea
inferioară, iar suprapatelar de 3,5 cm. La nivelul gambei, se observă o
scădere de 2,5 cm . în treimea superioară și inferioară, iar în zona
supramaleolară de 5 cm.

4.2. INTERPRETAREA REZULTATELOR

În urma aplicării drenajului limfatic manual, timp de 3 luni, în
evaluarii le circumferințelor membrelor inferiore, se vede o scădere a
edemelor în urma testărilor inițiale și finale .
În graficul de mai jos (Graficul nr. 1 ), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a coapsei, o scădere de 1 cm. în treimea superioară, de 0,5
cm. în treimea inferioară și 2 cm. în zona suprapatelară a membrului
inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 1 cm. în treimea superioară
și inferioară, iar în zona suprapatelară de 1,5 cm .

36

Graficul nr. 1 Prezentarea rezultatelor din data de 03. 01. 2019

În graficul de mai jos (Graficul nr. 2 ), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a gambei, o scădere de 1 cm. în treimea superioară și
inferioară, de 0,5 cm. în zona supramaleolară a membrului inferior drept.
Iar la membrul inferior stâng de 0,5 cm. în treimea superioară și inferioară
și de 1 cm în zona supramaleolară.

Graficul nr. 2 Prezentarea rezultatelor din data de 03. 01. 2019

În graficul de mai jos (Graficul nr. 3), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a coapsei, o scădere de 1 cm. în treimea superioară, de 0,5
cm. în treimea inferioară și 1 cm. în zona suprapatelară a membrului
inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 0,5 cm. în treimea
superioară și inferioară, iar în zona suprapatelară de 0,5 cm.
86
787685
78
7585
77.5
7484
77
73.5
657075808590
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
65
53
3764.5
53.5
3664
52
36.564
53
35
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

37

Graficul nr. 3 Prezentarea rezultatelor din data de 10. 01. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 4), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a gambei, o scădere de 0,5 cm. în treimea superioară și 1
cm. în treimea inferioară, iar de 0,5 cm. în zona supramaleolară a
membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 1,5 cm. în
treimea superioară și 1 cm. în treimea inferioară și de 0,5 cm. în zona
supramaleolară.

Graficul nr. 4 Prezentarea rezultatelor din data de 10. 01. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 5), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a coapsei, o scădere de 1,5 cm. în treimea superioară și de
1 cm. în treimea inferioară , iar de 1,5 cm. în zona suprapatelară a
membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 1,5 cm. în
86
77.5
7584.5
77.5
74.585
77
7484
77
74
657075808590
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
64.5
53
3765
52
3664
52
36.563.5
51
35.5
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

38
treimea superioară și 0,5 cm. în treimea inferioară, iar în zona
suprapatelară de 1,5 cm.

Graficul nr. 5 Prezentarea rezultatelor din data de 1 7. 01. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 6), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a gambei, o scădere de 1,5 cm. în treimea superioară și
inferioară, iar de 0,5 cm. în zona supramaleolară a membrului inferior
drept. Iar la membrul inferior stâng de 1 cm. în treimea superioară și
inferioară și de 0,5 cm . în zona supramaleolară.

Graficul nr. 6 Prezentarea rezultatelor din data de 1 7. 01. 2019
85.5
777584.5
77
74.584
76
73.583
76.5
73
657075808590
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
64.5
52.5
36.564
52
3663
51
3663
51
35.5
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

39
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 7), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a coapsei, o scădere de 1 cm. în treimea superioară, de 1,5
cm. în treimea inferioară și 1 cm. în zona suprapatelară a membrului
inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 1 cm. în trei mea superioară
și inferioară, iar în zona suprapatelară de 1 cm.

Graficul nr. 7 Prezentarea rezultatelor din data de 24. 01. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 8), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a gambei, o scădere de 1,5 cm. în treimea superioară și
inferioară, iar de 0,5 cm. în zona supramaleolară a membrului inferior
drept. Iar la membrul inferior stâng de 1 cm. în treimea superioară și
inferioară și de 0,5 cm . în zona supramaleolară.

Graficul nr. 8 Prezentarea rezultatelor din data de 24. 01. 2019
84
77
7484
77
7383
75.5
7383
76
72
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
64
52
3664
52
3663
51
3563
51.5
35
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

40
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 9), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a coapsei, o scădere de 0,5 cm. în treimea superioară și
inferioară și 0,5 cm. în zona suprapatelară a membrulu i inferior drept. Iar
la membrul inferior stâng de 1 cm. în treimea superioară și inferioară, iar
în zona suprapatelară de 1 cm.

Graficul nr. 9 Prezentarea rezultatelor din data de 31. 01. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 10), se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 1 cm. în treimea
superioară și 0,5 cm în treimea inferioară, iar de 1,5 cm. în zona
supramaleolară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng
de 0,5 cm. în treimea superioar ă și 1 cm. în treimea inferioară , iar de 0,5
cm. în zona supramaleolară.

Graficul nr. 10 Prezentarea rezultatelor din data de 31. 01. 2019
83.5
76
7383
76
7383
75.5
73.582
75
72
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
63
52
35.563
52
3562
51.5
3462.5
51
34.5
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

41
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 11), se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a coapsei, o scădere de 0,5 cm. în treimea
superioară , iar de 1 cm. în treimea inferioară și 0,5 cm. în zona
suprapatelară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de
0,5 cm. în treimea superioară și inferioară, iar în zona suprapatelară de 1
cm.

Graficul nr. 11 Prezentarea rezultatelor din data de 07. 02. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 12) se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 0,5 cm. în treimea
superioară și inferioară, iar de 0,5 cm. în zona supramaleolară a
membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 1 cm. în
treimea superioară și 0,5 cm. în treimea inferioară, iar de 0,5 cm. în zona
supramaleolară.

Graficul nr. 12 Prezentarea rezultatelor din data de 07. 02. 2019
84
76
73.583
76
7383.5
75
7382.5
75.5
72
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
63
52.5
3563.5
52
3562.5
52
34.562.5
51.5
34.5
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

42
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 13), se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a coapsei, o scădere de 1 cm. în treimea
superioară, iar de 0,5 cm. în treimea inferioară și de 1 ,5 cm. în zona
suprapatelară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de
0,5 cm. în treimea superioară și de 1 cm. în treimea inferioară, iar în zona
suprapatelară de 0,5 cm.

Graficul nr. 13 Prezentarea rezultatelor din data de 14. 02. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 14) se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 1 cm. în treimea
superioară și de 0,5 cm. în treimea inferioară, iar de 1 cm. în zona
supramaleolară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng
de 1,5 cm. în treimea superio ară și 0,5 cm. în treimea inferioară, iar de 1
cm. în zona supramaleolară.

Graficul nr. 14 Prezentarea rezultatelor din data de 14. 02. 2019
84
7573.583.5
76
7383
75.5
7283
75
72.5
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
63
52
3563.5
52.5
3562
51.5
3462
52
34
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

43
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 15), se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a coapsei, o scădere de 0,5 cm. în treimea
superioară, iar de 1 cm. în treimea inferioară și de 1 cm. în zona
suprapatelară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de
0,5 cm. în treimea superioară și de 1 cm. în treimea inferioară, iar în z ona
suprapatelară de 1 cm.

Graficul nr. 15 Prezentarea rezultatelor din data de 21. 02. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 16) se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 0,5 cm. în treimea
superioară și de 1 cm. în treimea inferioară, iar de 0,5 cm. în zona
supramaleolară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng
de 1 cm. în treimea superioară și 0,5 cm. în treimea inferioară, iar de 0,5
cm. în zona supramaleolară.

Graficul nr. 16 Prezentarea rezultatelor din data de 21. 02. 2019
83.5
75
7383
75
7383
74
7282.5
74
72
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
63.5
52
34.563
52
3563
51
3462
51.5
34.5
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

44
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 17), se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a coapsei, o scădere de 1 cm. în treimea
superioară, iar de 0,5 cm. în treimea inferioară și de 0,5 cm. în zon a
suprapatelară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de
1 cm. în treimea superioară și de 1,5 cm. în treimea inferioară, iar în zona
suprapatelară de 1 cm.

Graficul nr. 17 Prezentarea rezultatelor din data de 28. 02. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 18) se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 0,5 cm. în treimea
superioară și de 1 cm. în treimea inferioară, iar de 0,5 cm. în zona
supramaleolară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng
de 1 cm. în treimea superioară și 0,5 cm. în treimea inferioară, iar de 0,5
cm. în zona supramaleolară.
Graficul nr. 18 Prezentarea rezultatelor din data de 28. 02. 2019
83
757383
74.57382
74.5
72.582
7372
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
63
52
3463.5
52.5
34.562.5
51
33.562
51
34
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

45
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 19), se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a coapsei, o scădere de 1 ,5 cm. în treimea
superioară și treimea inferioară , iar de 0,5 cm. în zona suprapatel ară a
membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 1 ,5 cm. în
treimea superioară și de 1 cm. în treimea inferioară, iar în zona
suprapatelară de 1 ,5 cm.
Graficul nr. 19 Prezentarea rezultatelor din data de 07. 03. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 20) se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 1 cm. în treimea
superioară și de 0,5 cm. în treimea inferioară, iar de 1 cm. în zona
supramaleolară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng
de 0,5 cm. în treimea superioară și 1 cm. în treimea inferioară, iar de 1,5
cm. în zona supramaleolară.
Graficul nr. 20 Prezentarea rezultatelor din data de 07. 03. 2019
83.5
74.573.584
74 73.582
73 7382.5
7372
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
63
52
3463
52.5
34.562
51.5
3362.5
51.5
33
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

46
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 21), se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a coapsei, o scădere de 1 cm. în treimea
superioară și treimea inferioară, iar de 1 cm. în zona suprapatelară a
membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 1,5 cm. în
treimea superioară și de 0,5 cm. în treimea inferioară, iar în zona
suprapatelară de 1 cm.
Graficul nr. 21 Prezentarea rezultatelor din data de 14. 03. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 22) se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 1 cm. în treimea
superioară și inferioară, iar de 1,5 cm. în zona supramaleolară a
membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 1,5 cm. în
treime a superioară și inferioară, iar de 1cm. în zona supramaleolară.
Graficul nr. 22 Prezentarea rezultatelor din data de 14. 03. 2019
83
747384
73.5 7382
737282.5
7372
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
63
52
34.563.5
52.5
3462
51
3362
51
33
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

47
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 23), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a coapsei, o scădere de 1 ,5 cm. în treimea superioară și de
1 cm. în treimea inferioară, iar de 1 ,5 cm. în zona suprapatelară a
membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 0,5 cm. în
treimea superioară și treimea inferioară, iar în zona suprapatelară de 1 ,5
cm.
Grafi cul nr. 23 Prezentarea rezultatelor din data de 21. 03. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 24) se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 1 cm. în treimea
superioară și de 1,5 cm. în treimea inferioară, iar de 1 cm. în zona
supramaleolară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng
de 1 cm. în treimea superioară și de 0,5 cm. în treimea inferioară, iar de 1
cm. în zona supramaleolară.
Graficul nr. 24 Prezentarea rezultatelor din data de 21. 03. 2019
83.5
74 73.583
73 7382
737282.5
72.571.5
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
63
52.5
3463.5
52.5
3362
51
3362.5
52
32
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

48
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 25), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a coapsei, o scădere de 2 cm. în treimea superioară și de
1,5 cm. în treimea inferioară, iar de 1,5 cm. în zona suprapatelară a
membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 1,5 cm. în
treimea superioară și 2 cm. în treimea inferioară, iar în zona suprapatelară
de 1 cm.
Graficul nr. 25 Prezentarea rezultatelor din data de 28. 03. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 26) se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 1,5 cm. în treimea
superioară și de 2 cm. în treimea inferioară, iar de 1,5 cm. în zona
supramaleolară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng
de 1 cm . în treimea superioară și de 1,5 cm. în treimea inferioară, iar de 2
cm. în zona supramaleolară.
Graficul nr. 26 Prezentarea rezultatelor din data de 28. 03. 2019
83
73 72.582.5
73 72.581
71.5 7181
71 71.5
6570758085
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
62.5
52
3363
52.5
3361
50
31.562
51
31
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

49
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 27), se poate vedea din evaluarea
inițială și finală a coapsei, o scădere de 5 cm. în treimea superioară și de
6,5 cm. în treimea inferioară, iar de 5 cm. în zona suprapatelară a
membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng de 4 cm. în
treimea superioară și 7 cm. în treimea infe rioară, iar în zona suprapatelară
de 3,5 cm.
Graficul nr. 27 Prezentarea rezultatelor din data de 03. 01. 2019 – 28. 03. 2019
În graficul de mai jos ( Graficul nr. 28) se poate vedea din
evaluarea inițială și finală a gambei, o scădere de 4 cm. în treimea
superioară și de 3 cm. în treimea inferioară, iar de 5,5 cm. în zona
supramaleolară a membrului inferior drept. Iar la membrul inferior stâng
de 2,5 cm. în treimea superioară și inferioară, iar de 5 cm. în zona
supramaleolară.
Graficul nr. 28 Prezentarea rezultatelor din data de 03. 01. 2019 – 28. 03. 2019
8678 768578 758171.5 7181
71 71.5
020406080100
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSuprapatelar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea coapsei
Testare inițială
Testare finală
65
53
3764.5
53.5
3661
50
31.562
51
31
010203040506070
Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar Treimea
superioarăTreimea
inferioarăSupramaleolar
Membrul inferior drept Membrul inferior stângEvaluarea gambei
Testare inițială
Testare finală

50
Capitolul 5. CONCLUZII

Putem să afirmăm ca ipotezele de la care am plecat au fost
confirmate, bazându – ne pe rezultatele obtinute în urma drenajului
limfatic manual , timp de 3 luni. Din testarea inițială din dată de 03. 01.
2019 și finală din data de 28. 03. 2019, am obținut:
• La membrul inferior drept , se observă la nivelul coapsei o scădere de 5
cm. în treimea superioară și de 6,5 cm. în treimea inferioară, iar în
zona suprapatelară de 5 cm. La nivel gambei , se observă o scădere de 4
cm. în treimea superioară și de 3 cm. în treimea inferioară, iar în zona
supramaleolară de 5,5 cm.
• La membrul inferior stâng , se observă la nivelul coapsei o scădere de
4 cm. în treime a superioară și de 7 cm. în treimea inferioară, iar în
zona suprapatelară de 3,5 cm. La nivelul gambei, se observă o scădere
de 2,5 cm în treimea superioară și inferioară, iar în zona
supramaleolară de 5 cm.
În concluzie , drenajul limfatic manul ajut ă la diminuarea edemului
congenital al membrelor inferioare .

51
BIBLIOGRAFIE

1. Ababei R., 2010 , Metodologia cercetării activităților corporale, note de
curs;
2. Albert L., 2003 , Drenaje Linfático. Teoría y práctica, Editura Masson;
3. Angelescu N., 2003 , Tratat de patologie chirurgicală , Editura Medicală,
București ;
4. Corcimaru I., Mereuță I., 2000, Diagnosticul limfodenopatiilor ,
Chișinău;
5. Epuran M., 2005, Metodologia cercetării activităților corporale,
Editura FEST, București ;
6. Mereuță I., Corcimaru I., Cernat V., 2001, Limfadenopatiile și
importanța lor în vigilența oncologică, Chișinău ;
7. Raveica G., Curs masterat: DRENAJ LIMFATIC ;
8. Reflexo – Vital , 2010 , Drenaj limfatic, suport de curs;
9. Șerbescu C., 2015 , Masaj terapeutic [Masaj și tehnici complementare] ;
10. http://www.sld.cu/galerias/pdf/sitios/rehabilitacion/t ratamiento_del_linfed
ema.pdf
11. http://www.linfedemainforma.it/tipi -di-linfedema.php
12. https://www.eurolymphology.org/JOURNAL/VOL29 -N76-2017.pdf
13. https://www.chirurgiadeilinfatici.com/linfedema/