Lect. univ. dr. Ana -Maria DINU Absolvent, Robert -Mihai ȘERBAN BUCUREȘTI 2019 2 UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE… [606238]

1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE ADMINISTRAREA AFACERILOR INTERNAȚIONALE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific,
Lect. univ. dr. Ana -Maria DINU

Absolvent: [anonimizat]
2019

2

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE ADMINISTRAREA AFACERILOR INTERNAȚIONALE

Derularea unei operațiuni de im port.
Studiu de caz

Conducător științific,
Lect. univ. dr. Ana -Maria DINU

Absolvent: [anonimizat]
2019

3
CUPRINS
Capitolul I. ASPECTE GENERALE PRIVIND TRANZACȚIILE
INTERNAȚIONALE ………………………………………………………………………………. ………….. 4
1.1. Definirea tranzacțiilor internaționale ……………………………. ……………. ……….. 4
1.2. Rolul tranzacțiilor internaționale în economia mondială ……… …………… .6
1.3. Modalități de realizare a tranzacțiilor internaționale ……………… ……… …9
1.3.1. Exportul direct …………………………………………………………… ……………. .10
1.3.2. Exportul indirect ……………………………………………………………… ……… ..11
1.3.3. Importul ……………………………………………………………………………… …….12
Capitolul II. DERULAREA OPERAȚIUNILOR DE IMPORT …………. ……..14
2.1. Livrarea internațională a mărfurilor ……………………………………………… .14
2.1.1. Pregătirea mărfii pentru import ……………………………………………… ….16
2.1.2. Facturarea la extern …………………….. ………………………………………. ……17
2.1.3. Expediția și transportul internațional ……………………………………… ….19
2.1.4. Asigurarea bunurilor ……………………………………………………………… ….22
2.1.5. Vămuirea ……………………………………………………………………………… …..24
2.2. Plata internațională ……………………………………………………………………………… …27
Capitolul III. CONTRACTELE DE COMERȚ INTERNAȚIONA L…….. …31
3.1. Formarea contractelor de comerț internațional …………………….. …………. ..31
3.2. Negocierea contractelor externe ……………………………………………. …………… .32
3.3. Încheierea contractelor internaționale …………………………….. ………………… .33
3.4. Conținutul contractului ……………………………………………………….. …………….. .34
3.5. Contractele tip și condițiile generale de livrare …………………….. …………. ….35
Capitolul IV. STUDIU DE CAZ ………………………………………… ………………………… …..36
4. 1. Prezentarea succintă a activității firmei Titan Machinery Roman ia
SRL …………………………………………………………………………………………………………….. .36
4. 2. Contractarea și d erularea operațiunii de vânzare -cumpărare …….. …..39
4. 3. Situația problematică ……………………………………………………………… …….39
4. 4. Soluții / Sarcini de lucru ……………………………………………………… …….. ….40
Concluzi a………………………………………………………………………………………….. …………….. …..52
Bibliografie …………………………………… …………………………………………………………………. ….53

4

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND TRANZACȚIILE
INTERNAȚIONALE

1.1. Definirea tranzacțiil or internaționale

O dată cu formarea primelor granițe naționale, afacerile internaționale au fost conduse
de națiuni sau individual. In unele cazuri afacerile internaționale au fost o forță majoră in
delimitarea granițelor și schimbarea istoriei economie i mondiale.
Afacerile internaționale au înflorit în Imperiul Roman contribuind la îmbunătățirea
modului de viață, astfel devenind un model pentru cei din afară. Curând, orașe și națiuni care
nu făceau parte din aceasta s -au decis să se afilieze imperiului.
Creșterea imensă a imperiului roman s -a efectuat și pe baza legăturilor de afaceri.
Afacerile internaționale au reprezentat unul dintre factorii primari care au menținut integritatea
imperiului.
Afacerile internaționale formează o rețea de legături global e pe întreg mapamondul,
care leagă toate tarile, instituțiile și persoanele mult mai strâns decât in trecut. Această eră a
legăturilor aduce laolaltă comerțul, piețele financiare, tehnologia, standardele de viață, precum
și moduri neașteptate de colaborare și cooperare.
Conceptul de tranzacții internaționale
Acțiunile de vânzare -cumpărare de mărfuri și servicii de către operatori economici din
tari diferite sunt caracterizate de o mare diversitate.
Tranzacția internaționala reprezintă o operațiune planific ată și derulată in afara
granițelor țării pentru a satisface într -o primă fază interesele agenților economici și într -o a
doua fază cerințele populației. Tranzacția internațională este un act comercial complex care ne
permite sa conturăm o imagine de ansam blu asupra diferitelor aspecte ale practicii comerțului
internațional, să separăm principalele sfere de competență in acest domeniu. Importul și
exportul sunt doi termeni care definesc aceeași operație, tranzacția internaționala.

Tranzacția internațională
Obiectul de studiu al tranzacțiilor internaționale sunt afacerile internaționale. Afacerile
internaționale se delimitează in 3 mari grupe:
– afaceri economice: sunt incluse afacerile industriale și comerciale

5
– afaceri financiare
– afaceri monetare: vizea ză operațiunile desfășurate pe piețele valutare și interbancare
internaționale
Tranzacțiile comerciale, într -o formă mai explicită, se refera la:
– comerțul internațional cu bunuri fizice
– schimburile internaționale cu servicii comerciale ce cuprind: tran sporturile
internaționale, asigurările internaționale și turismul internațional
– operațiuni comerciale combinate concretizate sub forma de contrapartidă
Derularea unei tranzacții internaționale presupune:
– necesitatea existenței a minimum 2 parteneri di n țări diferite
– se încheie in urma unei negocieri în care părțile cedează reciproc din intențiile
inițiale
– se finalizează numai dacă exista un interes specific al fiecărui partener
– se încheie în scris sub forma de acord/convenție/contract comercial
Fiind un act comercial complex, tranzacția internaționala implică mai mulți participanți la
realizarea sa.
În cadrul întreprinderi participă mai activ următorii:
– comercialistul care se ocupă de găsirea acelor soluții de desfacere a produsului care
să corespunda așteptărilor clienților săi
– juristul cel care verifică dacă s -au încheiat contracte adecvate între părți
– finanțistul preocupat de a asigura echilibrul financiar al întreprinderi
– logisticianul organizează fluxurile fizice și fluxurile de inf ormații, in special în
întreprinderile mari.
Participanții la o tranzacție internațională
În cadrul firmelor mici și mijlocii este necesar un personal cu pregătire polivalentă. Din
exteriorul întreprinderii își aduc contribuția la derularea unei tranzacți i internaționale printre
alții, următorii: bancherii, asiguratorii, comisionarii și administrațiile.
Obiectul tranzacției comerciale internaționale
Obiectul unei tranzacții comerciale internaționale îl reprezintă produsul . Produsul este
răspunsul la aștept ările unei piețe. Se numește produs tot ce poate fi oferit pe o piață. Conceptul
de produs depășește in sens larg noțiunea de obiect tangibil. După natura lor, produsele pot fi:
– bunuri primare: agricole, miniere
– bunuri manufacturate: fier, oțel, alte s emifabricate, transport, telecomunicații, textile,
confecții

6
– bunuri cu întrebuințare specială: obiecte din aur, arme
– serviciile îndeplinesc rolul de lubrifiant pentru ansamblul activităților moderne și
totodată de catalizator pentru tranzacțiile comerc iale internaționale
– tranzacționarea cunoștințelor tehnice se realizează prin: cesionare de licențe;
desfășurarea unor programe de pregătire profesională; vânzarea de cunoștințe tehnice
nebrevetate.
Practica tranzacțiilor comerciale internaționale demonst rează că oferta întreprinderilor
nu este universală, ea se adresează unei piețe numită segment țintă.
Demersul care asigură accesul pe o piața cuprinde 3 elemente:
– segmentarea care constă în a analiza și a împărți piața în subansambluri distincte, în
funcție de motivațiile și așteptările consumatorilor. Fiecare subansamblu poate face obiectul
unei abordări comerciale specifice
– alegerea țintei constituie strategia de dezvoltare internaționala care determină alegerea
segmentelor pe care le vizăm într -o perspectivă de ansamblu a evoluției piețelor
– poziționare este adaptarea care privește toate caracteristicile produsului. În acest caz
avem în vedere adaptarea tehnică și adaptarea comercială.

1.2. Rolul tranzacțiilor internaționale în economia mondială

Globalizarea: concept și efecte
O trăsătură caracteristică a evoluției mediului de afaceri la scară mondială a constituit –
o tendința de trecere de la internaționalizare la globalizare in viața economică. Această tendință
s-a manifestat și în domeniul tranza cțiilor comerciale, al investițiilor în străinătate, al
structurilor organizaționale de afaceri. Internaționalizarea reprezintă un proces cantitativ
caracterizat numai prin extinderea geografică a schimburilor economice și cooperării dintre
state.
Globaliz area constă în adâncirea și accelerarea interconectării la scară mondială, in
toate aspectele vieții sociale contemporane, de la cultură la criminalitate, de la finanțe la viața
spirituală. Standardizarea și integrarea sunt două elemente de baza ale global izării.

7
Comerțul internațional
Multă vreme schimburile de mărfuri dintre țările lumii au reprezentat singurele
tranzacții transfrontaliere. Acestea rămân importante și în prezent, cel puțin sub aspectul
mărimii valorilor tranzacționale și al diversită ții sortimentale.
Accentuarea interdependentelor internaționale prin intermediul fluxurilor comerciale
rezultă dintr -o mutație majoră, care a avut loc în domeniul comerțului mondial: trecerea de la
structuri de raporturi de tip produse de bază contra produ se manufacturate, la structuri de tipul
produse manufacturate, contra produse manufacturate și apoi la schimbul de produse in cadrul
unor ramuri și sub ramuri ale industriei sau în cadrul unor grupe de produse.
Dezvoltarea comerțului intra -industrial refle ctă procesul de adâncire progresivă a
diviziunii internaționale a muncii în deceniile care au urmat încheierii ultimei conflagrații
mondiale.

Investițiile străine directe
ISD reprezintă componenta majoră a fluxurilor financiare derulate pe întreg globul.
Evoluția fluxurilor de ISD a determinat internaționalizarea structurilor productive ale
diferitelor firme.
Creșterea numărului și puterii societății multinaționale este o consecință a acestui
proces.
Fluxurile de investiții străine sunt caracterizate de t rei trăsături: creșterea rapidă a
fluxurilor de ISD și diversificarea surselor acestora; amplificarea eforturilor majorității țărilor
de a atrage ISD; piața internațională a ISD este cu adevărat globală și extrem de concurențială.

Firmele multinaționale
Firmele multinaționale nu acționează numai in țările dezvoltate, ci în toate țările lumii,
ele reprezentând o puternică forță de coeziune a economiei mondiale, un lanț care leagă intre
ele economiile naționale în cadrul procesului de globalizare.
Firmele m ultinaționale sunt implicate in producția multinațională de bunuri și servicii
pe baza unei sofisticate diviziuni a muncii între societatea -mamă și filialele ei din străinătate.
Dintre toate firmele multinaționale, cele americane sunt de departe cele mai c ompetitive.
Firmele multinaționale din UE și Japonia s -au dovedit a fi performante în domeniile
așa-zise tradiționale și anume: industria alimentară, chimică, metalurgică, transporturi aeriene
și fabricarea de sisteme de comunicații.

8
Prin investițiile efec tuate în străinătate, are loc o ieșire de capital, fiind diminuate
investițiile interne cu consecințe nefavorabile asupra locurilor de munca, iar pe de altă parte pe
lângă câștigurile legale de competitivitate țara de origine beneficiază de intrări de capi tal
concretizate sub forma profiturilor repatriate, plăților efectuate de țara gazdă pentru utilaje,
semifabricate importate din țara unde e domiciliată firma multinațională.
Firmele multinaționale tind să se concentreze in țările care au cele mai bune per spective
de creștere economică, care dețin resurse naturale abundente, piețe interne mari, forța de munca
instruită și relativ ieftină și un cadru legislativ favorabil.
Rețeaua firmelor multinaționale și a filialelor acestora din întreaga lume formează un
sistem integrat, cu valori economice, sociale și etice comune, jucând un rol determinant în
evoluția economiei mondiale în ansamblul ei și a fiecărei țări în parte.

Migrația forței de muncă
Migrația de -a lungul existenței umane, a reprezentat expresia cu rajului și a voinței
individului de a se deplasa in teritoriu in vederea îmbunătățirii propriului nivel de trai.
Migrația, ca factor al stimulării globalizării piețelor, ar trebui să se caracterizeze printr –
un grad ridicat de libertate în privința deplasăr ii persoanelor.
Cu toate că se poate vorbi de un grad accentuat de globalizare a profesiunilor înalt
calificate, pe ansamblu, restricțiile care îngrădesc libera circulație internațională a persoanelor
aflate în căutarea unui loc de muncă ne oferă posibilit atea să afirmăm că economia mondială
se află sub nivel de globalizare care ar trebui să o caracterizeze în prezent.

Piața financiară internațională
Globalizarea financiară a influențat de -a lungul timpului politicile economice naționale,
însă intensitate a impactului a variat de la o epocă la alta. Dinamica fluxurilor financiare globale,
paralel cu amplificarea complexității activității derulate pe piețele financiare globale.
Piața financiară internaționala prin volumul, structura și valoarea tranzacțiilor pe care
le presupune, reprezintă sectorul cu cele mai mari tendințe de globalizare. Piețele valutare sunt
integrate global într -o măsură mult mai mare decât orice alte piețe. Nici piețele de capital nu
au cunoscut o evoluție mai deficitară in raport cu ac est criteriu, cunoscând un grad de
globalizare superior celor comerciale.

9
1.3. Modalități de realizare a tranzacțiilor internaționale

În practica comerțului internațional activitatea de export -import se poate realiza în
doua modalități: directă și ind irectă.
În modalitatea directă, organizarea și derularea exportului și importului de mărfuri,
executării de lucrări, prestării de servicii etc. se înfăptuiesc de către unitățile producătoare pe
contul și pe riscul lor.
În modalitatea indirectă, organizarea și derularea exportului și importului se înfăptuiesc
prin intermediul societăților de comerț exterior. în acest caz, funcția comercială orientată spre
activitatea de comerț exterior se separă de funcția de producție a unităților producătoare.
Societățile de comerț exterior care mijlocesc activitatea de export -import a unităților
producătoare acționează la rândul lor pe piețele externe pe cont propriu sau in calitate de
comisionare ale acestora. În primul caz, SCE cumpără mărfuri de la furnizori interni sa u externi
și le revând apoi la extern sau la intern, în nume propriu, pe contul și pe riscul lor, fapt care
conduce la reflectarea integrală a rezultatelor activității de comerț exterior în gestiunea proprie.
În al doilea caz, SCE efectuează tranzacțiile i nternaționale în numele lor, dar pe contul și pe
riscul comitenților (unităților producătoare / prestatoare / executante de lucrări pentru export
sau beneficiare de mărfuri din import). Drept urmare, rezultatele activității de comerț exterior
se vor refle cta în gestiunea acestor din urma unități.

Organizarea comerțului exterior
Exportul și importul de produse sau servicii sunt realizate atât de firmele naționale, de
toate dimensiunile, cât și de firmele multinaționale. Primele contacte cu piețele externe care
presupun operațiuni de export -import cu caracter accidental sunt derulate în general prin
intermediari.
Dezvoltarea activității de export a unei firme presupune parcurgerea mai multor faze,
pe măsură ce agentul economic dobândește experiența și cunoș tințe în acest domeniu. Într -o
primă fază firmele își concentrează activitățile de producție și desfacere pe piața internă, în cea
de-a doua fază are loc creșterea ponderii cifrei de afaceri realizate prin activitatea de export iar
în cea de -a treia fază p e baza experienței dobândite pe piețele externe, firmele devin exportatori
direcți.
Alegerea formelor sub care urmează să se deruleze activitatea de export -import e
determinată de următorii factori:

10
– gradul de control pe care firma dorește să -l exercite
– mărimea resurselor financiare și umane pe care le pun la dispoziție pentru realizarea
exportului sau importului
– experiența și informațiile acumulate pe piețele externe.
Sunt cazuri în care pe piața țintă, statul respectiv emite acte normative care îngre unează
export -importul direct. În aceste condiții firma cu potențial trebuie să se reorienteze,
îndreptându -se către export -import indirect.
Există două forme principale de derulare a activității de export -import:
– exportul și importul direct
– exportul ș i importul indirect

1.3.1. Exportul direct

Avantajele exportului direct
– Oferă producătorului posibilitatea să participe la însușirea profitului comercial,
avantaj economic ce poate deveni considerabil în măsură în care, printr -o strategie adecvată de
marketing, se obțin preturi avantajoase pe piețele externe;
– Producătorii au posibilitatea să se mențină in contact cu piața, recepționând in mod
operativ schimbările care au loc în domeniul cererii și adaptând producția de export la cerințele
pieței;
– Oferă posibilități de promovare a mărcii de fabrică și de consolidare, pe această bază,
a poziției întreprinderii pe piața externă.

Dezavantajele exportului direct
– Cheltuielile de comercializare sunt mai ridicate și ca urmare, numai la un anumit
volum a l vânzărilor, exportul direct devine rentabil;
– Riscurile specifice activității de comerț exterior se răsfrâng direct asupra firmei;
– Este necesară constituirea unor servicii sau compartimente profilate pe activitățile
internaționale și încadrate cu pers onal de specialitate, ceea ce implică noi costuri și riscuri pe
plan managerial.

Reprezentantul (delegatul) exportatorului pe piața externă – acesta acționează pe baza
mandatului firmei care îl delegă și face legătura între piața externă și importator.
Atribuțiile reprezentantului sunt:

11
– prospectarea continuă a pieței;
– informarea întreprinderii, pe care o reprezintă, cu privire la: structura socio -economică
și politică țării de reședință, mecanismul pieței, uzanțele comerciale, obiceiurile locale,
nivelul c oncurenței, etc.;
– sesizează și sugerează măsuri pentru depășirea obstacolelor în dezvoltarea relațiilor
comerciale;
– contractarea de noi afaceri profitabile pentru firmă;
– propunerea îmbunătățirii strategiilor comerciale, etc.
Biroul comercia l – compartiment operativ implantat în străinătate, atunci când
derularea operațiunilor de comerț exterior impune urmărirea livrării mărfurilor la utilizatorul
final, iar punerea în funcțiune necesită service și asistență tehnică.
Atribuțiile biroului comercial sunt:
– asigurarea unui contact permanent cu piața locală;
– pregătirea și desfășurarea tratativelor;
– urmărirea la fața locului a contractelor încheiate;
– coordonarea activității de asistență tehnică și service post -vânzare;
– asigurarea unui flux continuu de informații cu privire la piață.
Sucursala – serviciu al unei întreprinderi implantat în străinătate. Sucursala depinde, în
totalitate, financiar și administrativ de firma care a înființat -o, obiectul său de activitate fiind
identic cu cel al firmei -mamă. De asemenea, c heltuielile sale sunt suportate din bugetul firmei –
mamă.
Filiala – persoană juridică independentă din punct de vedere financiar, dar care
funcționează, în principiu, conform deciziilor firmei -mamă. Filiala are cont în bancă, poate
beneficia de credite ban care, poate încheia relații economice proprii.

1.3.2. Exportul indirect

O firma este prezentă in mod indirect pe piața internațională atunci când există cel puțin
un intermediar care se interpune între firmă și piața internațională.
Acești intermediari pot fi: comercianții independenți, comisionarii la export și agenții.
În cazul exportului indirect :
– se transferă integral funcția de comercializare externă de la producător la firma
comercială;

12
1. www.imm.gov.ro/accesul -pe-pietele -din-afara -zonei -ue/
2. www.imm.gov.ro/accesul -pe-pietele -din-afara-zonei -ue/
– activitatea de prospectare a pieței, negociere, contrac tare și derulare se realizează de
către firma comerciala;
– producătorul este separat de piața externă, având un acces indirect la informațiile
privind caracteristicile cererii;
– alegerea sa este indicată in cazul firmelor mici și mijlocii care nu pot sau nu consideră
eficient sa -și creeze propriile structuri de export sau atunci când exportul reprezintă o cotă
relativ ridicată din cifra de afaceri a firmei producătoare;
– firmele comerciale oferă furnizorilor cu care lucrează avantajele specializării in
domeniu, personal calificat și vând comercial.

1.3.3. Importul

Importul este o activitate care are importanță pentru participarea unei țări la diviziunea
mondială a muncii și în consecință, contribuie la dezvoltarea economiei naționale.
“Importul poate r eprezenta aducerea de bunuri și servicii într -o țară și are ca rezultat
faptul ca importatorul plătește bani exportatorului din țara străină.” 1
Importul în afara zonei UE diferă de la țară la țară.
“MADB, ca instrument operațional important, integrat în s trategia UE de acces pe
terțe piețe, poate fi accesat, în mod gratuit, de către companiile din statele membre ale Uniunii
Europene și de cele în curs de aderare la UE. “ 2
MADB conține informații despre:
Procedurile și formalitățile de import în diverse ta ri din afara zonei UE. Exportatorii
comunitari pot găsi și accesa aceste informații utilizând sistemul armonizat de denumire și
codificare a mărfurilor (prin selectarea din baza de date a poziției tarifare corespunzătoare
produsului detaliat la nivel de 4 sau 6 cifre);
Taxele vamale de import aplicate de țările terțe produselor exportate de companiile
comunitare. Facilitând calcularea costurilor de export, informațiile din această secțiune pot fi
accesate de către exportatorii din statele membre UE prin se lectarea din baza de date a poziției
tarifare corespunzătoare produsului detaliat la nivel de 4 sau 6 cifre;

13
Datele statistice referitoar e la fluxurile comerciale cu bunuri ale statelor membre UE,
cât și per ansamblul celor 28 de state membre UE (UE28), în relațiile cu țările terțe. Baza de
date statistice include informații agregate la nivel anual si defalcate pe cele două componente
ale fluxurilor comerciale (export și import), detaliate la nivel de poziție tarifară la 4 sau 6 cifre.
În această secțiune pot fi accesate informații specifice privind măsurile și reglementările, altele
decât cele tarifare, impuse de țările non -comunitare în ca lea exporturilor realizate de
companiile din UE28.
Barierele netarifare, caracterizate prin diferite forme (restricții cantitative la import,
măsuri care decurg din participarea statului la activitățile comerciale – din categoria cărora fac
parte achiziți ile publice, bariere in calea investițiilor, măsuri privind protejarea drepturilor de
proprietate intelectuală etc), diferă de la o țară terță la alta în funcție de diferitele sectoare de
activitate economică.
Importul de la firme din zona UE este foarte u șor, datorită faptului ca România este
membră a Uniunii Europene si astfel putem avea operațiunii de import cu alți membri scăzând
din necesitățile de la vamă.

14
CAPITOLUL II. DERULAREA OPERAȚIUNILOR DE IMPORT

2.1. Livrarea internațion ală a mărfurilor

Condițiile de livrare codificate – incoterms – reprezintă un îndrumar deosebit de util
pentru toți agenții economici angajați in tranzacțiile comerciale internaționale. Ele permit
definirea exactă a întinderii obligațiilor părților in le gătură cu una din componentele esențiale
ale derulării contractului: LIVRAREA.
Condițiile Incoterms au fost create pentru a evita neînțelegerile și confuziile intre
companii și reprezintă termenii comerciali internațional acceptați ce definesc și statuează
cadrul in care cumpărătorul și vânzătorul își desfășoară rolul in privința transportului de marfă,
proprietatea asupra mărfii, asigurarea mărfii. Primul set de clauze INCOTERMS a fost publicat
de către Camera Internațională de Comerț (I.C.C.) în 1936, urm at de amendamente și
modificări in anii 1953, 1967, 1990, 2000, ultimul set de reguli fiind publicat în Ianuarie 2011
și denumit INCOTERMS 2010. Camera Internațională de Comerț a început deja consultările
pentru o nouă ediție revizuită, ce va fi denumită I NCOTERMS 2020.
Regulile Incoterms se concentrează pe două aspecte -cheie ale tranzacției:
1) Care parte – cumpărător sau vânzător – este responsabilă pentru
organizarea și plata transportului (dar și pentru activități asociate cum ar
fi încărcarea sau descărca rea), procedurile de import și export, asigurarea
bunurilor etc.
2) În care punct al procesului de transport are loc transferul de responsabilitate de
la vânzător la cumpărător? Acest lucru devine important dacă mărfurile sunt
pierdute sau deteriorate în timp ul transportului.
Prin acceptarea folosirii unei clauze Incoterms, cumpărătorul și vânzătorul obțin o
precizie și o claritate în definirea obligațiilor și responsabilităților reciproce privind livrarea
mărfurilor. Rețineți că regulile Incoterms nu încearcă sa acopere toate aspectele acordului
comercial – există aspecte importante, cum ar fi transferul titlului și modalitatea de plată a
bunurilor, pentru care regulile Incoterms nu au prevederi explicite.
Clauze aplicabile tuturor modalităților de transport (indiferent de modul de transport și
de numărul acestora)
EXW (Ex -Works): Marfa este pusă la dispoziția cumpărătorului la sediul
vânzătorului; cumpărătorul este responsabil pentru plata transportului și costul asigurării;

15
FCA (Free Carrier): Vânzătorul pre dă marfa primului cărăuș numit de
cumpărător, într -un loc prestabilit, cu marfa vămuită pentru export;
CPT (Carriage Paid To): vânzătorul plătește transportul pană la destinația
convenită; riscurile de pierdere sau deteriorare a mărfii, sau orice alte risc uri, trec la
vânzător în momentul predării mărfii către primul cărăuș; vânzătorul are obligația de a
asigura vămuirea mărfii pentru export;
CIP (Carriage and Insurance Paid) : vânzătorul are aceleași obligații ca în cazul
CPT și în plus acoperă și asigurare a mărfii pentru situații de pierdere sau deteriorare pe
timpul transportului; vânzătorul are obligația de a asigura vămuirea mărfii pentru export;
DAT (Delivered At Terminal): vânzătorul asigură livrarea și descărcarea
mărfurilor în terminalul stabilit cu cumpărătorul, unde terminalul poate fi chei portuar,
depozit, terminal cargo sau CFR; vânzătorul are obligația să acopere vămuirea mărfii
pentru export precum și costurile cu livrarea și descărcarea la terminalul convenit;
DAP (Delivered At Place): vânzăto rul livrează mărfurile la locul stabilit cu
cumpărătorul; vânzătorul are obligația să asigure vămuirea mărfii pentru export și
acoperă toate costurile de transport, livrare și descărcare la destinația convenită; DAP
înlocuiește vechile clauze DAF și DDU;
DDP (Delivered Duty Paid) : livrarea se consideră efectuată când marfa a fost
pusă la dispoziția cumpărătorului, în locul convenit cu acesta; vânzătorul are obligația să
acopere toate costurile și riscurile legate de livrarea mărfurilor în locul convenit, in clusiv
taxele vamale, atât de export cât și de import la locul de destinație, precum și alte taxe și
speze legale de import;
Clauze ce se aplica doar in transportul maritim sau transportul efectuat pe apele
interioare navigabile
FAS (Free Alongside Ship): vânzătorul și -a îndeplinit obligația de livrare când marfa
este lângă vas, pe chei, in șlepuri sau barje, în portul de încărcare convenit;
FOB (Free On Board) : vânzătorul și -a îndeplinit obligația de livrare când marfa trece
balustrada vasului, în portul de încărcare convenit;
CFR (Cost and Freight): vânzătorul este responsabil cu plata costurilor necesare
pentru aducerea mărfii in portul de destinație convenit dar riscurile de pierdere sau deteriorare
a mărfii sunt preluate de vânzător când marfa trece balu strada vasului în portul de încărcare;
CIF (Cost, Insurance and Freight) :vânzătorul are aceleași obligații ca in cazul CFR
și în plus acoperă și asigurarea mărfii pentru situații de pierdere sau deteriorare pe timpul

16
transportului; de asemenea implică obli gația vânzătorului să acopere vămuirea mărfii pentru
export;

2.1.1. Pregătirea mărfii pentru import

Vânzătorul trebuie să asigure livrarea fizica a mărfurilor care fac obiectul tranzacției,
să respecte cantitatea și calitatea stipulate în contract și sa respecte termenul și condiția de
livrare.
Dovada cantității livrate se face, in general, prin documentul de transport
(conosament, scrisoare de trăsură tip CMR, scrisoare de trăsură tip CIM, fraht aerian).
Termenul la care s -a livrat marfa este cel din do cumentul care marchează momentul
începerii transportului internațional.
În ceea ce privește calitatea, de regulă se solicita un certificat de calitate (document
eliberat de către producător, ce poate fi atestat de un organism de control al calității).
Referitor la ambalaj, acesta asigura protecția mărfii și reprezintă totodată un suport
promoțional. Ambalarea trebuie să aibe în vedere:
– Valoarea mărfurilor
– Mijlocul de transport folosit
– Operațiunile de încărcare – descărcare
– Durata transportului și a stațion ărilor
– Clima zonei de tranzit
Ambalarea mărfurilor cade în sarcina producătorului, acesta fiind răspunzător conform
uzanțelor internaționale de toate urmările lipsei sau stării defectuoase a ambalajului, fiind
obligat sa acopere eventualele prejudicii ale transportatorilor și ale terților
Marcarea privește atât mărfurile, cat și ambalajele și se disting doua tipuri de
marcare:
− cea necesară pentru a individualiza o expediție
− cea impusă de reglementările țării importatoare
Elemente uzuale: date de identifica re ale expeditorului și destinatarului, modul de
manipulare, greutate, stația de expediție și cea de destinație, etc.
Lista de colisaj (packing list) – document care sintetizează aspectele generale
privind lotul de marfa, cuprinzând numărul coletelor, denu mirea reperelor de marfă, cu
specificarea cantităților, dar fără indicarea valorii.

17
Licența de export (puțin utilizată in prezent) este documentul prin care statul căruia
îi aparține exportatorul autorizează efectuarea operațiunii.
Certificatul de origine – este un document emis de un organism specializat din
țară exportatorului (de regulă, Camera de Comerț), care confirmă natura, cantitatea,
valoarea mărfurilor livrate și locul lor de fabricație și include o declarație precizând țară de
origine a bunurilo r.
Funcțiile sale:
– permite obținerea unor facilități vamale de către importator (dacă există
acorduri ce prevăd taxe preferențiale)
– asigură respectarea măsurilor de politică comercială din țara importatoare
(licențiere, contingentare)
– asigură respectare a unor drepturi de proprietate intelectuală (de exemplu,
denumirea de origine)

2.1.2. Facturarea la extern

Factura externă este întocmită în vederea transmiterii dreptului de proprietate de la
vânzător la cumpărător. Acest înscris, întocmit de exporta tor, sintetizează toate clauzele
esențiale ale contractului.
Un astfel de document primar poate cuprinde următoarele elemente:
– numele și adresa vânzătorului, precum și date de identificare a acestuia (forma juridică, tipul
de activitate, numere de telefo n, fax, adresa, numărul de înmatriculare la Registrul
Comerțului);
– numele și adresa cumpărătorului;
– data și numărul facturii;
– denumirea comercială a mărfii;
– natura și prețul ambalajului;
– prețul transportului;
– prima și tipul de asigurare;
– jurisdicția competenta în caz de litigii;
– valoarea tranzacției, precizându -se prețul unitar pe articole și valoarea totală;
– mijloacele și modalitățile de plată;
– modul de ambalare și numărul de colete etc..

18
Conform articolului 155 alin. (5) din Codul fisc al, o factură externă poate fi întocmită
în orice limbă oficială a statelor membre ale UE, dar, la solicitarea organelor de control, trebuie
asigurată traducerea acesteia în limba română.
Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută, dar suma TVA trebuie înscrisă și în lei.
1.Facturarea în UE (servicii intracomunitare)
În situațiile în care ambele societăți (furnizorul și clientul) sunt plătitoare de TVA și au
un cod valid , se facturează fără TVA, cu mențiunea “neimpozabil în România” și se aplică
taxare a inversă (excepțiile de la această regulă sunt reprezentate de achiziția intracomunitară
de mijloace noi de transport și de produsele accizabile, pentru care TVA -ul se plătește în
România).
În situația în care prestatorul este plătitor de TVA și emite fac tura unei societăți
neplătitoare de TVA, atunci se facturează cu TVA.
Excepție fac:
– serviciile de transport călători
– serviciile care au legătură cu bunurile imobile
– activitățile artistice
– serviciile de restaurant și catering
– închirierea unui mijl oc de transport
Dacă firma prestatoare din România, neplătitoare de TVA, emite factura unui beneficiar
din UE, plătitor de TVA, prestatorul trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA , conform art.
153.1 din Codul fiscal pentru operațiuni intracomunitare . De asemenea, are obligația să se
înscrie și în Registrul Operatorilor Intracomunitari. Astfel, prestatorul rămâne neplătitor de
TVA pentru operațiunile din interiorul României, dar pentru operațiunile din UE deține un cod
valid de TVA și facturează fără TVA cu mențiunea "neimpozabil în România".
2.Facturarea în spații non -UE
Dacă prestatorul este din România și beneficiarul este dintr -un spațiu non -UE, se
facturează fără TVA, cu mențiunea “scutit cu drept de deducere”.

19
2.1.3. Expediția și transport ul internațional

Deplasarea în spațiu și timp a mărfurilor de comerț exterior cu ajutorul diferitelor
mijloace de transport este un proces complex, la realizarea căruia își aduce contribuția sa
prețioasă nu numai transportator, ci și expeditorul internați onal. Acesta din urmă nu trebuie
însă confundat cu transportatorul.
Ca regulă generala, transportatorul nu este expeditor, iar expeditorul nu este
transportator, fiecare îndeplinind operațiuni distincte. Mai precis, expeditorul internațional este
o persoan ă fizica sau juridică, care, în schimbul unei sume de bani (comision, sau o suma
forfetară) primită de la mandantul sau (întreprinderea de comerț exterior) se obligă față de
aceasta să preia mărfurile încredințate și să realizeze (sau să facă să se realize ze) întreaga gamă
a operațiunilor necesare pentru ca destinatarul (importatorul sau beneficiarul importului) să
poată intra în posesia bunurilor dobândite într -un termen cat mai scăzut și cu cheltuieli minime.
Spre deosebire de expeditor, transportatorul r ealizează deplasarea efectivă a mărfurilor
în spațiu, cel mai adesea din ordinul expeditorului internațional și pe cheltuiala exportatorului
sau importatorului.
Expediția internațională, ca activitate de sine stătătoare în sfera circulației, este
rezultatu l firesc al adâncirii diviziunii internaționale a muncii, al creșterii și diversificării
schimburilor economice între națiuni. Ea este o activitate de comerț exterior, pusă în slujba
derulării operative a exporturilor și importurilor, care are legături foa rte strânse cu activitatea
de transporturi internaționale. Interpunându -se între predătorul mărfii și cărăuș și între acesta
din urmă și destinatar, expeditorul asigură legături permanente și stabile între aceștia,
contribuie la derularea operativa a fluxu rilor de mărfuri cu cheltuieli minime.
Gama serviciilor realizate în acest scop de expeditorii internaționali de mărfuri este
largă. Ea include atât servicii care preced încheierea contractului de vânzare -cumpărare externă
de către comercianți cât și servi cii post contractuale. Redăm mai jos pe cele mai importante
dintre acestea:
a) Acordarea de consultații economice, tehnice, juridice și de altă natură la încheierea
contractelor comerciale externe
Cunoștințele temeinice ale expeditorilor, din domeniul come rțului și transporturilor
internaționale, permit acestora să furnizeze comercianților informații prețioase cu privire la
alegerea condițiilor de livrare și de încărcare -descărcare cele mai adecvate și stipularea în
contractul comercial a tuturor clauzelor necesare, care să precizeze clar drepturile și obligațiile
părților în probleme de transport și expediții internaționale.

20
b) Informarea clientului cu privire la mijloacele de transport cele mai adecvate, mai
rapide și mai economice
În funcție de natura mă rfii, de greutatea și volumul acesteia, de termenul de livrare și
tarifele aferente diferitelor modalități de transport etc., expeditorul este în măsură să recomande
importatorului sau exportatorului cel mai adecvat mijloc de transport din punct de vedere tehnic
și economic.
c) Alegerea rutei optime de îndrumare a transporturilor
Din multitudinea de rute posibile a fi alese pentru transportul unei mărfi sau alteia la
destinație. Alegerea rutei optime de îndrumare a transporturilor este o problemă de opțiune
importanta a expeditorului. Nu întotdeauna ruta cea mai scurta este și cea optimă din punct de
vedere al cheltuielilor, după cum nu întotdeauna ruta cea mai economica este și optimă din
punct de vedere al termenului de transport. De aceea, stabilirea rute i optime este o activitate
creatoare și permanentă a expeditorului internațional.
Ca expert în probleme de îndrumare optimă a transporturilor, expeditorul internațional
s-a dovedit, nu de puține ori, a fi un deschizător de noi rute de transport și de noi p iețe de
desfacere pentru produsele care fac obiectul schimburilor economice internaționale.
d) Acordarea de consultații comercianților privind prezentarea mărfurilor la transport.
Expeditorul internațional, cunoscând reglementările în vigoare în țările pe unde
tranzitează marfa și uzanțele comerciale, având în vedere specificul mărfii și mijlocul de
transport utilizat, poate recomanda expeditorului tipul de ambalaj optim din punct de vedere
tehnic, economic și comercial care să permită transportul mărfii în siguranță, conservarea
calităților funcționale și estetice ale acesteia pe parcurs, manipularea lesnicioasa a mărfurilor
cu cheltuieli minime. De asemenea, expeditorul internațional poate da clientului său indicații
prețioase în legătură cu marcarea corec tă a ambalajelor și utilizarea unor tehnologii moderne
de transport (paletizare, pachetizare, containerizare) care permit creșterea productivității
muncii în manipularea mărfurilor și reducerea prețului complet de export, creșterea vitezei de
circulație a mărfurilor, reducerea cheltuielilor cu ambalajul, păstrarea mai bună a mărfurilor și
reducerea pierderilor pe parcurs etc.
e) Încheierea contractului de transport cu cărăușul
Dinamica permanentă a cererii și ofertei de mijloace de transport care deservesc
comerțul internațional, a navlurilor și tarifelor, a taxelor de transport și accesorii, complexitatea
crescând a cunoștințelor necesare (tehnice comerciale, juridice, politice etc.) deplasării rapide
și economice la destinație.

21
De regulă, contractele de na vlosire și în general de transport sunt încheiate cu cărăușul
în numele și pe contul întreprinderii de comerț exterior. Uneori însă, casele de expediție și
brokeraj se ocupă și cu încheierea, în numele și pe contul unui cărăuș, a unor mijloace de
transport care prisosesc altor cărăuși (nave, mijloace de transport speciale etc.) sau cu
închirierea de mijloace de transport în nume propriu. Sunt cazuri când expeditorii dețin
propriile lor mijloace pentru transporturile de grupaj urgente și directe de la depozi tele proprii
până la depozitele corespondenților din străinătate. De aici mărfurile pot fi distribuite la
destinația finală cu mijloacele corespondentului respectiv.
f) Asigurarea riscurilor de transport
Datorită faptului că activitatea de asigurare consti tuie un domeniu aparte, pentru
înțelegerea căruia sunt necesare cunoștințe specifice, cei mai mulți comercianți și cărăuși
recurg la intermedierea expeditorului în relațiile sale cu societățile de asigurare. Expeditorul
este în măsură sa aprecieze exact ri scurile la care poate fi expus transportul unei mărfi, cu un
anumit mijloc de transport, pe o anumită rută, condiția de asigurare care să permită o protecție
maximă cu cheltuieli minime, nivelul primelor de asigurare etc. Mai mult chiar, întreținând
relați i permanente și reciproc avantajoase cu societățile de asigurare, expeditorul internațional
poate obține de la acestea prime de asigurare mai favorabile, poate interveni și ajuta la
recuperarea mai operativă de către asigurați a eventualelor daune produse mărfurilor în timpul
transportului, depozitarii sau manipulării etc.
g) Traficul de grupaj – contribuție specifică a expeditorului internațional
Expeditorul internațional, dispunând de baza tehnico -materială necesară (depozite,
mijloace mecanice de manipul are a mărfurilor în depozite, palete, containere etc.), are
posibilitatea de a grupa o parte din mărfurile încredințate, în special cele de mic tonaj, în
cantități subvagonabile și de a le remite cu un singur document de transport pe adresa unui
coresponde nt al său din străinătate, care apoi livrează fiecare colet în parte la domiciliul
beneficiarului. Se creează astfel condiții pentru utilizarea mai deplină a capacității mijloacelor
de transport și obținerea de tarife mai avantajoase din partea cărăușului.
Traficul de grupaj se practică în condiții foarte avantajoase la expedițiile maritime,
feroviare, auto și aeriene. O dezvoltare tot mai dinamică, cunosc astăzi expedițiile de grupaj în
containere.
h) Vămuirea mărfurilor.
Propriu -zis, vămuirea mărfurilor d e comerț exterior este realizată de organele vamale
din fiecare țară. Expeditorul internațional însă, în calitate de agent vamal, poate prezenta
mărfurile în vamă din însărcinarea comercianților, întocmind documentele corespunzătoare și

22
poate ajuta la vămu irea mai operativă a acestora, îndeplinind toate formalitățile vamale
necesare. Uneori, el poate plăti taxele vamale în numele și pe contul clienților săi, decontându –
se ulterior cu aceștia.
i) Depozitarea și distribuirea mărfurilor din depozite
În depozit ele moderne ale expeditorilor mărfurile pot suferi operațiuni de sortare,
preambalare, conservare, finisare și etichetare, ele pot fi ambalate și marcate potrivit cerințelor
fiecărui client în parte. Din depozitele expeditorilor se pot face vânzări în cons ignație în funcție
de momentele conjuncturale cele mai favorabile ale pieței.
j) Întocmirea documentelor de expediție și transport
Expeditorul se îngrijește de întocmirea corectă și promptă și de emiterea tuturor
documentelor de transport (scrisori de tră sură, conosamente, instrucțiuni și note de expediții
etc.). Uneori, atunci când condițiile acreditivului o cer, expeditorul poate emite propriile sale
documente elaborate de FIATA (Federația Internațională a Organizațiilor de Expediții).

2.1.4. Asigurarea bunurilor

În contractul comercial sunt specificate responsabilitățile părților privind asigurarea
mărfurilor în trafic internațional, drept urmare, cel în responsabilitatea căruia va fi obținerea
documentului de asigurare poate fi exportatorul sau impor tatorul. Acest aspect decurge din
condiția de livrare asupra căreia s -a convenit în contract.
Riscurile sunt definite ca evenimente probabile care pot surveni pe parcursul
transportului mărfurilor și care pot avea ca urmare pierderea sau avarierea totală sau parțială
atât a mărfurilor cât și a mijloacelor de transport. Riscurile se împart în:
– riscuri asigurabile(obișnuite: furtuna, naufragiul, coliziunea, eșuarea, aruncarea
mărfurilor peste bord(pentru salvarea navei), incendiul, furtul, jaful; special e: transformări
fizice -autoaprinderea, scurgerea lichidelor, spargerea sticlăriei etc., transformări chimice –
încingerea cerealelor, ruginirea mărfurilor din fier, oțetirea vinului, alterarea cărnii etc. –
războaie, greve, inundații, cutremure)
-riscuri excluse(cele pentru care, în cazul în care apar în timpul transportului,
asiguratorul nu poartă nici o răspundere: nerespectarea regulilor de transport pentru marfa
respectivă, viciul propriu mărfii; întârzierile de livrare, capturarea, confiscarea etc.)
Documentele de asigurare folosite în comerțul internațional sunt:
-nota emisă de un broker este un document care certifică faptul ca el a intermediat
asigurarea, nu și faptul că aceasta s -a încheiat;

23
– polița de asigurare este un document oficial, emis de o firmă de asigurări și
cuprinde în textul său tipul asigurării și condițiile;
Certificatul de asigurare (Certificate of Insurance) este un document în care se dau
detalii despre polița de asigurare și certifică/dovedește existența ei.
Un certificat de asigurare, de regulă, cuprinde următoarele elemente: numele și
semnătura companiei de asigurare; numele asiguratului; descrierea tipurilor de asigurare
acoperite prin certificatul respectiv; suma asigurată scrisă în cifre și litere ; descrierea
mărfurilor asigurate; locul unde se solicită încasarea asigurării, în caz de producere a riscurilor
acoperite; semnătura asigurătorului; data emiterii.
Valoarea asigurată poate varia intre 100% – 130% din valoarea facturată a mărfurilor.
Certificatul de asigurare tre buie să conțină descrierea riscurilor acoperite de asigurare.
Asiguratul va plăti asigurătorului o primă de asigurare , în schimbul căreia, asiguratoriul își
asumă anumite riscuri și se obligă sa -l despăgubească pe asigurat pentru daunele avute ca
rezultat al producerii riscurilor asigurate.
Documentele de asigurare trebuie să specifice data emiterii și perioada de asigurare
(din momentul preluării mărfii de primul cărăuș și până la preluarea acesteia de către destinatar
sau în lipsa preluării: 15 zile după sosirea mărfurilor la destinație, în cazul transporturilor
terestre și aeriene; 60 de zile după descărcarea mărfurilor în port, pentru transporturile
maritime).
Alte documente utilizate sunt:
Certificatul de origine – este un document care confirmă n atura, cantitatea ,
valoarea etc. a mărfurilor exportate , locul și data fabricației și include o declarație privind țară
de origine.
Certificatul de circulație a mărfurilor de tip EUR este o variantă a certificatului de
origine pentru Europa în baza căruia mărfurile originare din țară noastră beneficiază de facilități
vamale.
Certificatul de calitate (Quality Certificate) este un document emis de exportator
care îi confirma importatorului că la data expedierii mărfii specificațiile și/sau calita tea unui
anumit transport de mărfuri corespunde prevederilor din contractul comercial internațional.
Certificatul de greutate ( Weight Certificate) este emis de exportator și solicitat de
importator pentru a se asigura că, la data expediției mărfuril or, greutatea acestora corespunde
cu cea din contractul comercial.
Lista de colete (Packing List) oferă o descriere detaliata a mărfurilor și ambalajelor,
inclusiv numerotarea și marcajele; este furnizat și completat de exportator.

24
Certificatul d e sănătate (Health Certificate) este un document emis de către
autoritățile din domeniul sănătății , autorizate în acest scop, din țara exportatorului care certifică
faptul ca produsele agricole (alimentare) exportate corespund legislației în vigoare în ța ra
exportatorului.
Certificatul de inspecție (înainte de expediție) este un document emis de o firmă
specializată în inspectarea mărfurilor destinate exportului. Certificatele de inspecție înainte de
expediție pot cuprinde: o declarație de export, u n proces verbal de inspecție și un proces verbal
de inspecție curat.
Licența de export/import reprezintă un document de politică comercială a unui
stat prin care se încurajează sau descurajează exporturile/importurile în funcție de interesele
statulu i respectiv în relațiile cu alte state sau grupări economice.
Carnetul ATA (A.T.A. Carnet) este un document vamal care permite importul
temporar de mărfuri fără plata taxelor vamale, fără depunerea unei garanții în vamă și fără a
completa documente va male în alte țări.
Documentul administrativ unic ( Single Administrative Document – SAD) a fost
introdus pe 1 ianuarie 1988 de Comisia Europeană – Uniunea Europeană cu scopul de a înlocui
declarațiile de export și import și documentele de tranzit ale țărilor membre ale Uniunii
Europene.

2.1.5. Vămuirea

Pentru operațiunea de vămuire la import, șoferul va prezenta următoarele documente:
A. Factura comercială externă
În vederea transferării dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător part enerul
trebuie să întocmească factura externă. Acest înscris întocmit de către exportator sintetizează
toate clauzele esențiale ale contractului.
Un astfel de document primar poate cuprinde următoarele elemente:
− numele și adresa vânzătorului, precum și da te de identificare a acestuia (forma
juridică, tipul de activitate, numere de telefon, fax, adresa, numărul de
înmatriculare la Registrul Comerțului);
− numele și adresa cumpărătorului;
− data și numărul facturii;
− denumirea comercială a mărfii;
− natura și prețu l ambalajului;

25
− prețul transportului;
− prima și tipul de asigurare;
− jurisdicția competentă în caz de litigii;
− valoarea tranzacției, precizându -se prețul unitar pe articole și valoarea totală;
− mijloacele și modalitățile de plată;
− modul de ambalare și numărul de colete etc..
B. Certificatul de origine sau certificatul EUR
Acest document solicitat în derularea operațiunilor de vămuire este emis de către
Camera de Comerț și Industrie din țara exportatoare. În tranzacțiile internaționale certificatul
de origine c onfirmă natura, cantitatea, valoarea mărfurilor livrate, ca și locul de fabricare și
include o declarație precizând țara de origine a bunurilor respective.
Certificatul EUR este valabil pentru toate țările din Europa și în baza acordurilor
existente scuteș te de plata unor taxe vamale sau aduce avantajul reducerii acestor taxe în
schimburile dintre țările europene. Conține greutatea și felul mărfii, cantitatea, numărul
facturii, numele exportatorului și al importatorului.
C. Certificatul de calitate
În ceea ce privește respectarea calității, de regulă, în comerțul internațional, se solicită
un certificat de calitate care face parte din setul de documente depus la banca de exportator în
vederea încasării contravalorii exporturilor. Certificatul de calitate este un document eliberat
de producătorul mărfurilor exportate, el putând fi atestat de o instituție specializata de control
a calității.
Conținutul certificatului trebuie să corespunda întocmai cu prevederile din contract
privind calitatea mărfii pentru ca exportul să poată încasa plata de la bancă.
D. Documentul de transport
În cazul contractului de față, datorită faptului că marfa este transportată cu ajutorul
camionului, documentul de transport ia forma scrisorii de trăsură tip.
Acest document trebuie sa conțină obligatoriu următoarele mențiuni:
− Numele expeditorului;
− Numele și adresa destinatarului;
− Denumirea mărfii și greutatea acesteia;
− Felul ambalajului și numărul coletelor (dacă este cazul);
− Numărul autovehiculului și felul acestuia ;
− Numele și adresa completă a expeditorului, semnătura acestuia;
− Locul și data întocmirii scrisorii de trăsură.

26
E. Documentele care atestă calitatea, cantitatea și originea mărfurilor : (în cazul de față
nefiind necesare)
1.Certificatul fito – sanitar
2.Cer tificatul sanitar – veterinar
F. Specificația mărfii
Conține descrierea mărfii exportate, numărul coletelor, felul mărfii, greutatea brută/netă
etc.
G. Carnetul TIR
Va cuprinde descrierea mărfii (felul mărfii, greutate, nr. col ete), loc de
încărcare/descărcare, destinație, număr factură. La fiecare punct de frontieră se rupe de către
organele vamale câte o fila din acest carnet care să ateste tranzitul prin acel punct vamal.
Penultimul volet rămâne la ultimul punct de vămuire, i ar ultima filă din carnet (completată)
rămâne la șofer și se va preda companiei de transport căreia îi aparține.
Pentru intrarea în deplină posesie a mărfii importate este necesară efectuarea
formalităților vamale de import. Procedura vamală cuprinde urmă toarele etape:
1.Pregătirea mărfii pentru vămuire, adică prezentarea acesteia la serviciul vamal
competent (de exemplu, la Vama București – Gara de Nord , pentru ca marfa să fie supusă
verificării);
2.Întocmirea unei declarații detaliate privind marfa aflată în vamă ( Declarația Vamala
de import );
3.Stabilirea regimului vamal la care este supusă marfa, în baza căruia se stabilesc taxele
ce urmează a fi plătite și controalele ce vor fi efectuate;
4.Efe ctuarea controlului (dacă este cazul) și plata efectivă a taxelor , astfel încât marfa
sa fie declarata liberă de vamă .
Declarația vamală este documentul scris, întocmit de deținătorul mărfii sau de un
reprezentant al acestuia prin care se prezintă elemente le necesare vămuirii. Declarația vamală
este documentul prin care declarantul:
a) solicită un regim vamal pentru marfa prezentată (export, import, reexport);
b) se angajează sa -și îndeplinească obligațiile ce -i revin potrivit regimului vamal (plata
taxelo r vamale aferente mărfii)
c) furnizează informațiile necesare pentru stabilirea obligațiilor fiscale, asigurarea
urmăririi curente a operațiunilor de comerț exterior, precum și pentru scopuri statistice.
În cazul în care întocmirea și depunerea ei nu se f ace de către agentul economic, ci de
către o persoană juridică specializată (comisionarul în vamă). Rolul acestuia este de a îndeplini

27
în numele și pe contul agentului economic declararea în detaliu a mărfurilor, prin depunerea la
autoritățile vamale a dec larației scrise privind importul, exportul, tranzitul, depozitarea și alte
operațiuni de vămuire, prezentarea mărfurilor declarate la controlul vamal și achitarea la vamă
a drepturilor cuvenite bugetului de stat.
Cel care solicită vămuirea, agentul econom ic sau comisionarul în vamă trebuie să
depună la organele vamale și o serie de alte documente:
– factura comerciala externă, factura consulară sau factura vamală;
– licența de import (sau de export dacă este cazul);
– documente de transport (documentele de trans port internațional sunt: conosamentul,
CMR, frahtul, feroviar – CIM, frahtul aerian);
– o serie de certificate (de origine, de preferința vamala etc.);
– o serie de documente ale agentului economic (certificat de înmatriculare, cod fiscal).
În România, valoare în vamă se determina, pornind de la aplicarea articolului 3 al
GATT, pe baza prețului de import format din prețul extern în valuta conform facturii externe.
După depunerea declarației vamale și a celorlalte documente, serviciul vamal
procedează la validar ea declarației vamale. În acest sens, au loc următoarele activități:
– controlul documentelor, adică confruntarea datelor din declarație cu cele din
documentele anexate (mijlocul de transport, valoarea în vama, încadrarea tarifara etc.);
– controlul fizic al mărfurilor, verificându -se natura mărfurilor, cantitatea prezentată față
de cea declarată;
– verificarea calculului drepturilor și impozitelor.
După control și verificări are loc achitarea drepturilor și taxelor vamale, iar serviciul vamal
aplică semnătura ș i stampila pe declarația vamală, act ce confirmă validarea acesteia.
Din acel moment titularul poate să dispună de mărfurile ce au făcut obiectul declarației vamale,
respectiv, mărfurile sunt libere de vamă .

2.2. Plata internațională

În prezent există o serie de instrumente și tehnici de plată și decontare, cele mai frecvent
utilizate modalități de plată și decontare internaționale fiind:
a) – plata în natura (fără numerar) – e prima modalitate de plată apărută în istorie,
cunoscută sub numele de „troc” iar ponderea ei a scăzut semnificativ în volumul total al plăților
internaționale fiind practicată, în special, în cadrul operațiunilor de contrapartidă (compensații,
barter, lohn, buy -back)

28

b) – plata în numerar – se folosește din ce în ce mai puțin și e ste pe cale de dispariție;
c) – plata prin mijloace (instrumente) de plată : plata prin titluri de credit pe termen scurt
sau efecte de comerț presupune utilizarea unor instrumente specifice, consacrate de -a lungul
timpului, cum ar fi :
− cecul – este un ordin scris și necondiționat de plată dat de o persoană (trăgător)
unei alte persoane ( o bancă) pentru a plăti o sumă unui beneficiar
(exportatorul); poate fi utilizat în cazul unei sume mici (plata avansurilor,
comisioanelor etc.); implică unele riscuri: riscul de cec fără resurse, risc de
pierdere sau de furt, risc de schimb etc..
− cambia – este un înscris ce conține ordinul necondiționat dat de o persoana
(trăgătorul, exportatorul) altei persoane (trasul, importatorul) de a plăti o
anumita sumă de bani u nei terțe persoane (beneficiarul, care poate fi trăgătorul
însuși, o terța persoana sau o bancă) la un termen (scadență) și într -un anumit
loc.
Pentru a fi un document valid din punct de vedere juridic, cambia trebuie întocmită
respectând prevederile drept ului cambial privind elementele de fond și de formă; ea trebuie să
conțină următoarele elemente:
– denumirea de cambie în limba în care este redactată;
– ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată de bani;
– indicarea termenului de plată (a scaden ței);
– numele și adresa trasului;
– denumirea și adresa beneficiarului;
– locul efectuării plații;
– data și locul emiterii;
– semnătura trăgătorului.
Textul unei trate poate să cuprindă și unele clauze, cum ar fi: „după aviz”. „fără recurs”,
„fără protes t” s.a.
Plata prin intermediul cambiei implică o serie de operațiuni cum ar fi:
– sold – diferență între totalul sumelor înscrise în debitul unui cont și totalul
sumelor înscrise în creditul aceluiași cont
– emiterea cambiei – prin raportul juridic generat , trăgătorul se obligă față de
beneficiar să -l determine pe tras să plătească suma înscrisă pe trat

29
G. Geambasu (cas. Hartescu), teza de doctorat: Surse alternative de finanțare a
operațiunilor de export -import, p.45 – acceptarea cambiei – trasul are ordin din partea trăgătorului să efectueze plata
, dar devine obligat cambial numai în momentul în care acceptă cambia. Acceptarea se
scrie direct pe cambie prin mențiunea „acceptat” și iscălitura trasului;
– avalizarea cambiei – este o operațiune care apare în situația în care trăgătorul
nu este sigur de solvabilitatea trasului, iar ca urmare, apelează la o garanție numită aval
din partea unei terțe persoane (o bancă), care se înscrie sub semnătura pe una din părțile
cambiei;
– andosarea sau girarea cambiei – se realizează printr -o dispoziție scrisă pe
cambie de beneficiar care ordonă trasului să achite suma înscrisă pe ca mbie unei alte
persoane;
– scontarea – dă posibilitatea posesorului cambiei să obțină de la o bancă
comercială, înainte de scadență, suma înscrisă pe cambie , mai puțin dobânda aferentă
sumei înscrise din acel moment și până la scadența și valoarea de scon t drept comision
al băncii;
– rescontarea – este operația prin care banca comercială preschimbă cambia în
bani la banca centrală, iar banca centrală percepe pentru aceasta taxa oficială a
scontului;
– forfetarea – constă în vinderea cambiei, indiferent de scadență , unei instituții
financiare specializate, alta decât băncile comerciale, care, contra unei taxe de forfetare
(superioara taxei de scont) preia riscul de neplată.
– plata cambiei – se face la scadență sau în următoarele două zile lucrătoare ,
la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate de acesta, în favoarea beneficiarului
cambiei;
– regresul – este operațiunea prin intermediul căreia beneficiarul are dreptul de
a acționa împotriva trăgătorului și a celorlalți semnatari ai documentului la sc adență ,
dacă trasul refuză plata, acceptarea totală sau parțială sau dacă intervine falimentul
trasului sau al trăgătorului;
– biletul la ordin – „este un înscris prin care o persoană fizică sau juridică –
emitent (importatorul/ debitorul) – se obligă să plătească o sumă de bani, la un
anumit termen sau la prezentare, unei alte persoane – beneficiar ( exportatorul/
creditorul) ” 1
Bilet ul la ordin trebuie să conțină următoarele elemente pentru a fi valid din
punct de vedere juridic:

30

– denumirea titlul
– promisiunea de plată, pură, simplă, necondiționată a unei sume de bani;
– scadența;
– locul unde urmează să se facă plata;
– numele și adresa beneficiarului;
– data și locul emiterii;
– semnătura emitentului, autografa.
Atât cambia, cât și biletul la ordin au următoarele funcții : instrument de plată,
instrument de credit, mijloc de schimb și instrument de garantare.
ordinul de plată – este un înscris prin care o persoană numită ordonator (importator)
dă un ordin băncii sale să plătească la scadență o sumă oarecare în favoarea altei persoane
numite beneficiar (exportator). Ordinul de plată este puțin folosit în comerțul internațional ș i
se recomandă pentru plată și încasarea avansurilor, comisioanelor etc.;
d) – plata prin intermediul unor modalități de plată complexe
– incasoo – Incasso documentar și incasso simplu sunt plăți documentare, în sensul că
prin vehicularea documentelor de către bănci, importatorul efectuează plata nu contra marfă,
ci contra documentelor comerciale – factura, documente de transport, de proprietate – care
atestă livrarea mărfii conform condițiilor contractului, sau documentelor financiare – cambii,
bilet la ordin, cec, chitanțe, etc – utilizate pentru a obține sume de bani. Incasso constă în ordinul
dat de exportator băncii sale de a încasa contravaloarea unei tranzacții comerciale și de a o vira
în contul său contra unui set de documente negociat inițial. În această operațiune băncile
implicate nu își asuma nici un risc comercial, singura lor responsabilitate constând în
manipularea setului de documente.
– creditul documentar sau acreditivul documentar este un document emis de o bancă
(emitentă) din ord inul unui client al său , ordonatorul (importatorul) prin care banca se
angajează să plătească suma înscrisă în acreditiv beneficiarului (exportatorul) dacă acesta a
făcut dovadă , prin documente, ca și -a îndeplinit obligațiile contractuale (a livrat marf a).
Plățile prin acreditive se efectuează conform Publicației nr.500 a C.C.I. de la Paris din
1993: „Regulile și uzanțele uniforme privind acreditivele documentare”.

31

CAPITOLUL III. CONTRACTELE DE COMERȚ INTERNAȚIONAL

3.1. Formarea contractelor de comerț internațional
Înaintea intrării într-o tranzacție comercială internațională părțile trebuie să ia în
considerare cadrul politic, juridic și economic în care se desfășoară viitoarea tranzacție .
Orice tranzacție comercială presupune exist ența unui vânzător /prestator de servicii și a
unui cumpărător / beneficiar de servicii precum și a următoarelor elemente :
– produs/prestare de serviciu;
– contract comercial ( de vânzare -cumpărare );
– condiții de livrare/expediere;
– modalități de plată;
– document e solicitate;
– asigurarea încasării livrării /prestației .
De aceea atât formarea contractului cât și executarea acestuia prezintă o deosebită
importanță pentru desfășurarea comerțului internațional în condiții optime.
O mare parte din contractele d e comerț internațional se încheie prin corespondență,
generând în multe cazuri probleme deosebite cum ar fi apariția unor evenimente
neprevăzute în intervalul cuprins dintre momentul emiterii ofertei și acela al exprimării
acceptării (ex. moartea sau incap acitatea uneia din părți) , posibila revocare a ofertei sau a
acceptării și eventualitatea unei rezolvări pozitive a acestei probleme.
Formarea contractelor externe se realizează printr -o serie de activități pregătitoare care au
rolul de a preîntâmpin ă riscurile unor operațiuni întâmplătoare , ocazionale și presupun
anumite etape :
a) Studierea pieței externe – constituie o acțiune complexă de studiere a condițiilor concrete
de comercializare și vizează următoarele obiective:
– cuantificarea și evoluția cererii și a ofertei;
– pregătirea documentației necesare în vederea promovării exporturilor;
– orientarea producției , a serviciilor spre mărfurile , sortimentele și categoriile solicitate
Activitatea de prospectarea pieței se poate realiza prin metod e de cercetare directă
(culegerea informațiilor la prima mână) și prin metode de cercetare indirecte (preluarea
informațiilor necesare din surse de cercetare care deja le -au colectat). Sursele de informare

32
trebuie să fie corecte, operative, prompte și să furnizeze informații cu privire la preferințele
cumpărătorilor , prețuri, taxe vamale, probleme fiscale și valutare, restricțiile la import.
b) Publicitatea comercială – urmează alegerii pieței externe și se realizează printr -o serie de
metode și mijloace f olosite în scopul cunoașterii anumitor mărfuri / servicii de către potențialii
clienți și sensibilizării acestora față de ele astfel încât să-i determine să cumpere.
Publicitatea se realizează sub mai multe forme, cele mai utilizate fiind:
– publicit atea prin presă;
– scrisoarea publicitară;
– catalogul de export;
– broșura , prospectul, pliantul ;
– afișul ;
– mijloace mass -media: televiziunea, radioul, cinematograful;
– târguri și expoziții internaționale .
c) Alegerea partenerului extern
Alegerea par tenerului implica lămurirea unor aspecte:
– naționalitatea societății comerciale, (regim juridic, apartenența unui stat,
sistem juridic);
– condiția juridică a societății (tipul de societate, legalitatea constituirii);
– obiectul statutar al activității , strâns legat de capacitatea de exercițiu .
Atunci când întreprinderile producătoare nu exportă direct ( comerțul mondial se desfășoară
cel mai frecvent astfel) apelează la firme specializate (case de comerț , firme). Acestea pot fi
universale, specializate, fi rme en -gross, firme cu amănuntul .
d). Contactarea partenerului extern
Legătura cu partenerul extern se poate stabili prin intermediul contactelor directe (
prin corespondență, schimburi de scrisori, fax, email) sau a contactelor indirecte
(prin intermediari , cei mai des întâlniți fiind agenții și comisionarii).

3.2. Negocierea contractelor externe

După identificarea partenerului extern urmează faza dialogurilor precontractuale, părțile
implicate urmărind eliminarea divergentelor și concretiza rea înțelegerilor într-un contract.
Demersurile precontractuale pot îmbrăca următoarele forme:

33
a) demersurile exploratorii – care se concretizează î n activități de
prospectare, investigare și informare cu privire la conjunctura existent ă pe piețele extern e
pentru ca exportatorul și respectiv importatorul să poată acționa în cunoștința de cauz ă cu
privire la operațiunea comercială pe care doresc sau urmăresc să o încheie . Astfel, cercetarea
de marketing îi permite să obțină date orientative și de prognoză privind raportul dintre cerere
și ofertă. Investigarea unei piețe străine se poate derula simultan cu o campanie publicitară;
b) inițierea dialogului contractual – poate fi propusă de oricare dintre cei interesați
sa contacteze (exportator, importator, in termediari etc.) dar întotdeauna negocierile au un
caracter facultativ, ele fiind ca o condiție prealabilă încheierii contractului.
Dacă inițiativa dialogului contractual aparține exportatorului, atunci acesta lansează
o oferta publicitară la care de stinatarul va răspunde sau nu printr -o cerere de ofertă ; dacă
inițiativa aparține importatorului, acesta va emite în toate cazurile o cerere de ofertă directă
adresată exportatorului dintr -o țară străină .
Oferta publicitară și cerea de ofertă pregătes c terenul pentru negocieri . Ambele au caracter
facultativ, nu constituie manifestări de voință obligatorii pentru raportul juridic contractual.
Dacă totuși s-au produs, ele pot fi oricând retrase, de către emitent, fără a suporta consecințe
juridice;
c) desfășurarea dialogului contractual are ca obiectiv formarea voinței juridice
comune părților și se realizează de regulă prin tratative prealabile (negocieri) între ele care au
ca punct de sprijin și de referință , oferta ferm ă și comandă .
Oferta ferm ă (cazul în care propunerea de contractare aparține exportatorului ) și comandă
(în cazul în care propunerea vine din partea importatorului) constituie mijloacele necesare
pentru realizarea cerințelor esențiale , necesare pentru formarea consimțământului partenerilor
contractuali de a se obliga juridic este reciproc. Aceasta se poate realiza prin: comunicare,
concesie, compromis, negocieri, argumentație și obiecțiuni .

3.3. Încheierea contractelor internaționale

Contractul reprezintă un acord de voință iar momentul realizării acestuia marchează
încheierea contractului care, în practica internațională reflectă una din următoarele situații :
– încheierea contractului între prezenți , când partenerii se află la aceeași dată și in același
loc, iar con tractul se consideră încheiat în momentul semnării lui.

34
În cazul contractului încheiat prin telefon se consideră ca părțile au fost prezente, acordul
lor de voință intervine simultan, aplicându -se regulile de la încheierea contractului intre
prezenți ;
– încheierea contractului intre absenți , când părțile care încheie contractul se afla în țări
diferite.

3.4. Conținutul contractului

Contractul de vânzare -cumpărare în comerțul internațional este actul juridic prin care
părțile vânzător și cumpărăto r, având sediile în state diferite, se obligă primul să transfere
proprietatea unui bun iar cel de al doilea să achite prețul convenit.
Contractul de vânzare -cumpărare internațională constituie principalul
instrument juridic prin care se desfășoară comerțu l internațional . Pe lângă forma clasică el
cunoaște și forme noi, moderne. De aceea, acest tip de contract poate fi considerat
'universal' deoarece schimburile comerciale internaționale au cunoscut o dezvoltare fără
precedent, prin intermediul vânzării asigurându -se circulația mărfurilor de la producător
la consumator în cadrul relațiilor comerciale internaționale .
Contractul de vânzare -cumpărare internaționala este caracterizat de două elemente:
– existenta unui element de extraneitate (cele care prezintă o semnificație sau sunt de o
natură deosebită cum ar fi sediul părților , mișcarea obiectelor vândute , locul încheierii
contractului, locul predării lucrului vândut ) și caracterul comercial (faptul că în joc sunt
interese legate strict de comerțul internațional ).
Contractul internațional trebuie să conțină o serie de clauze care să rezolve toate aspectele
juridice, economice și practice, fiind astfel un instrument rentabil care satisface cerințele
comerțului internațional .
Principalele clau ze ale unui contract extern sunt determinate de natura obiectului ceea ce
face ca stipularea precisă și fermă a calității produselor și a răspunderii în caz de nerespectare
să fie de o importanță deosebită.
Contractul conține în principal un număr de regul i stabilite în comun prin care sunt
fixate elemente juridice și economice :
a) Identificarea părților
b) Obiectul contractului
c) Durata

35
d) Prețul și modalitățile de plata
e) Garanțiile pentru calitatea mărfii livrate
f) Condițiile pentru ambalaj, marcare, etichet are, expediere și transport
g) Clauze asiguratorii corespunzătoare
Mai pot fi stipulate și alte clauze, cum ar fi:
– clauza privind determinarea dreptului aplicabil;
– clauza compromisorie;
– clauze referitoare la plata despăgubirilor , clauza penală;
– exonerarea de răspundere ;
– clauza privind rezerva de proprietate;
– clauza privind soluționarea litigiilor.

3. 5. Contractele tip și condițiile generale de livrare

Contractele tip și condițiile generale de livrare constituie un procedeu des utilizat
întruni nd preferințele multor participanți la schimburile comerciale internaționale deoarece
formează un cadru juridic ce facilitează prefigurarea clauzelor contractuale într-un minim de
timp pentru realizarea operațiunilor comerciale.
Se regăsesc in legislațiil e statelor sub denumirea de: condition generale, general
conditions ori standard terms, condizioni generali.
Se regăsesc de asemenea întocmite de organizații profesionale ale comercianților sau
federației exportatorilor.
Contracte speciale : Contractu l de mandat comercial, Contractul de comision, Contractul
de agency, Contractul de consignație , Contractul de report, Contractul de cont curent,
Contractul de gaj comercial, Contractul de factoring, Contractul de forfaiting, Contractul de
leasing, Contract ul de lease -back, Contractul de licență de brevet invenție , Contractul de
transfer know -how, Contractul de concesiune, Contractul de franchising, Contractul de
depozit, Contractul de navlosire, Contractul de transfer de tehnologie, Contractul de consulting
și engineering, Contractul de reexport, Contractul de lohn .

36
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ. DERULAREA OPERAȚIUNILOR
DE IMPORT LA FIRMA TITAN MACHINERY ROMANIA SRL

4.1. Prezentarea succintă a activității firmei Titan Machinery Romania SRL :
Firma « Titan Machinery Romania » S.R.L. a fost înființată în anul 1980 și are sediul
central în West Fargo, statul Dakota de Nord, Statele Unite ale Americii.
Grupul deține 96 de dealeri Nord -Americani, localizați în Colorado, Iowa, Minnesota,
Montana, Nebra ska, Dakota de Nord, Dakota de Sud, Wisconsin și Wyoming, și este atât
furnizor al Case IH și Case Construction , produse pe care subsidiara din România le
distribuie, cât și furnizor al New Holland și New Holland Construction, produse care sunt
distribuite pe piața din Statele Unite ale Americii.
Titan Machinery a intrat pe piața românească în anul 2011, România fiind prima țară
din Europa în care compania s -a instalat, debutând cu două sedii, la București și la Timișoara .
Ulterior compania și -a făcut un pl an de expansiune, care are în vedere extinderea ariei
de acoperire, prin deschiderea de noi sedii, pe parcursul a mai multor ani, pentru a fi cât mai
extinsă in Europa.
Astfel, în anul 2012, Titan Machinery Romania a deschis locații complete, cu birouri și
hale de service, la Oradea , Roman și Cluj Napoca , iar în anul 2014 și -a început activitatea și
în zona de est a țării, inaugurând sediul de la Constanța .
În plus, începând cu anul 2016, compania își extinde rețeaua cu încă 2 sedii, la Craiova
și la Sloboz ia.
Gama variată de echipamente pe care compania o distribuie pentru este menită să
răspundă oricărui tip de client, chiar și celor specializați pe cele mai restrânse nișe din domeniul
agricol. De asemenea, Titan Machinery Romania este distribuitor și pent ru mărcile Maschio
Gaspardo, Gr eat Plains, Sulky, Gregoire Besson, Stoll, Annaburger, Tecnoma, iar începând din
acest an, preia și distribuția exclusivă a Vaderstad în România.
Cota de piață reprezintă procentul vânzărilor unei companii pe o piață concuren țială,
într-o anumită perioadă de timp. Cota de piață se calculează împărțind volumul total al
vânzărilor societății pe parcursul unei perioade de raportare, la vânzările totale ale industriei în
aceeași perioadă. Această valoare este utilizată pentru a of eri o imagine generală a dimensiunii
unei societăți în raport cu piața și cu concurenții săi. Cota de piața a unei companii reprezintă
"partea sa" din totalul vânzărilor în raport cu piața unde își desfășoară activitatea

37
Pentru Titan Machinery Romania cot a de piața in Romania in 2012 era de 1.44% și a
reușit să ajungă la 3,67% in 2017. Titan Machinery pe plan internațional are o medie de 28.24%
de la înființare pana in ziua azi.

Tabelul 4.1 Cota de piață TITAN MACHINERY ROMANIA SRL pe județul Ilfov si țar ă
Sursa: https://termene.ro/firma/29352595 -TITAN -MACHINERY -ROMANIA -SRL
Cota de piață TITAN MACHINERY ROMANIA SRL pe județul Ilfov si țară
Anul ILFOV ROMANIA
2011 0.01% 0.01%
2012 8.83% 1.44%
2013 14.52% 2.97%
2014 15.58% 3.19%
2015 19.72% 3.27%
2016 20% 3.41%
2017 12.36% 3.67%

Concurența în România a fost reprezentată de Hyperion Business SRL în perioada
2011 -2013 întrucât firma avea o cifra de afaceri de peste 350 de mii. Însă a fost ușor doborâtă
pentru ca Titan Machinery Romania a crescut în aceea perioada la o cifra de afaceri de peste
47 de milioane. Un alt concurent a fost și Power Farming & Engineering SRL care ajunsese la
o cifra de afaceri de peste 2 milioane in 2013, fiind urmata de o decădere in următori ani și de
o închidere subită. A mbele firme au fost luate prin surprindere de Titan Machinery Romania și
împinse pana la limită

38

Tabelul 4.2 Top firme în ILFOV
Sursa: https://termene.ro/firma/29352595 -TITAN -MACHINERY -ROMANIA -SRL
Top firme în ILFOV

Anul Cifra de afaceri pentru firme
TITAN
MACHINERY
ROMANIA SRL POWER
FARMING &
ENGINEERING
SRL
HYPERION
BUSINESS SRL AGRO -ROBY –
CRIS 2014 SRL
2012 22.801.296 1.607.269 374.892 –
2013 47.566.604 2.427.731 335.995 –
2014 59.015.220 1.912.829 57.307 –
2015 64.469.923 107.926 – 61.096
2016 74.307.041 – – 110.962

Datele financiare ale firmei sunt impresionate întrucât de la cifra de afaceri 0 din 2011
s-a crescut constant până in 2018 la un total de peste 120 de milioane. Se poate observa că în
perioada 2 012-2015 firma pierdea câteva milioane pe ani, însă s -a observat a fi o investiție
valoroasă întrucât în 2012 s -a ajuns la o cifră de peste 22 de milioane, urmată de o dublare a
acestei cifre în 2013, iar de acolo a fost o creștere constantă până în 2018. La început au fost
peste 40 de angajați, urmând ca în 2013 să se dubleze acest număr și după să fie angajați câte
10 persoane în fiecare an. Este surprinzător că în perioada 2012 și 2013 firma a avut un început
puternic pe toate planurile și în 2014 și 20 15 firma a încasat câteva lovituri care probabil erau
așteptat dar pentru că firma a supraviețuiți s -a ajuns la o creștere foarte favorabila în 2016 și
2018, fără o cifră pe minus și cu o creștere de 25% în toate numerele.

39

Tabelul 4.3 Date Financi are TITAN MACHINERY ROMANIA SRL
Sursa: https://termene.ro/firma/29352595 -TITAN -MACHINERY -ROMANIA -SRL
Date Financiare TITAN MACHINERY ROMANIA SRL
Anul Profit Net Cifra Afaceri
2011 -95.030 0
2012 -5.361.778 22.801.296
2013 -1.201.666 47.566.604
2014 -1.742.329 59.015.220
2015 845.566 64.469.923
2016 2.929.571 74.307.041
2017 4.627.390 113.654.015
2018 4.627.390 123.831.542

4.2. Contractarea și derularea operațiunii de vânzare – cumpărare :

Orice tranzacție comerciala este precedată, de reg ula, de o serie de acțiuni întreprinse atât
de ofertant cât și de destinatarul ofertei cu scopul de a cunoaște condițiile concrete ale
viitorului contract comercial. Prin urmare, firma Titan Machinery Romania a recurs
la studierea pieței utilajelor și a solicitat oferte din partea mai multor firme specializate în
producerea utilajelor.
Transportul poate fi oferit și de alta firmă în funcție de țară. Datorită acestui fapt se vor
semna contracte pentru firmele specifice în funcție de țară.

4.3. Situaț ia problematică:

1. Garanție
Clienți au nevoie de asigurare pentru rezistența produselor pentru a reveni la producător
în timp.
2. Calitatea produselor
Clienți nu sunt siguri de calitatea produselor , în special a mențineri acestora pe durata
transportului.
3. Promisiunile din contractul de vânzare -cumpărare

40
Contractul de vânzare -cumpărare poate asigura încadrarea companiilor in promisiunile
în care ele se asigura sa le îndeplinească.
4. Actele necesare pentru import
In funcție de transportul necesar se pregătesc d iferite acte, însă Titan Machinery
Romania se ocupă cu transportul utilajelor agricole si actele sunt mereu aceleași.

4.4. Soluții / sarcini de lucru:

1. Garanție
Produsele CASE IH/STEYR sunt furnizate cu o garanție standard a producătorului de 12
luni, fără vreo limitare privind numărul de ore de funcționare sau numărul de baloți. Orice
defecțiune va fi reparată gratuit la locul de activitate al Importatorului autorizat CASE
IH/STEYR, sau la locul de activitate al celui mai apropiat Dealer autorizat, dac ă produsul este
utilizat corect și a fost întreținut în conformitate cu Manualul Operatorului.
2. Calitatea produselor
Pentru a arăta că Titan Machinery se află pe culmea tehnologiei, s -a realizat un
parteneriat cu Rural Tower Network.
Investiția finalizată d e Titan Machinery în Real Time Kinetics (RTK) și în GPS,
propune noi standarde ale performanței, eficienței costurilor și producției.
Compania este extrem de implicată în procesul construcției și întreținerii utilajelor,
aspecte care cresc nivelul de încre dere al clienților, încredere dată de performanța necesară în
lucrările agricole din prezent.
3. Contractul de vânzare -cumpărare
Art. 1. PĂRȚILE CONTRACTULUI

Societatea Comercială ……………….. cu sediul social în ……….., str. ……………, nr. …..,
bl. …., et. …, ap. … , telefon ……….. fax ……………. înregistrată la ……………….., sub nr.
…………….., având cont de virament nr. ………………, deschis la Banca
…………………… și codul fiscal nr. ……………… funcționând potrivit legislației statului
………….. reprezentată legal prin ……………….. având funcția de ……………………..
cetățean …………. posesor al actului de identitate, pașaport nr. …………… în calitate de
EXPORTATOR

41
și

Societatea Comercială ……………….. cu sediul social în ……………, str. …………., nr. ….,
bl. …., et. …, ap. …, telefon …………. fax ……………. înregistrată la … …………. sub nr.
………… având cont de virament nr. ………………. deschis la Bancă …………………. și
codul fiscal nr. ………………. funcționând potrivit legislației statului ………….. reprezentată
legal prin ……………….. având funcția de ……………………………… cetățean
……………. posesor al actului d e identitate, pașaport nr. ………….., în calitate de
IMPORTATOR.

Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI

Exportatorul vinde, iar importatorul cumpără la paritate: franco frontiera română
………………………. în condițiile INCOTERMS 2010 (actualizat)………………….
cantitatea de ……… ………………… cu opțiunea ca exportatorul să poată mări în continuare
cantitatea mărfii vândute.
Exportatorul poate majora sau diminua cantitatea de mai sus, cu ……%, în funcție de
capacitatea mijlocului de transport folosit pe calea ferată.

Art. 3. CANTITATEA

Cantitatea este stabilită în ……….. tone, kg …….. etc, iar prețul în …… (valuta), franco
frontiera romano …………… .

Art. 4. PREȚUL

Prețul include cheltuielile de transport până la granița romano …………….. . Prețul este de
……………. USD/tona; kg ……….. etc.
Valoarea totală a mărfii vândute în condițiile prezentului contract este de ……………….,
aceasta putând fi modificata de pârțile contractante în condițiile art. 2 din prezentul contract.

Art. 5. DATA TRANSPORTULUI

42
Exportatorul va începe transportul, în maxim um ……. zile de la asigurarea acoperirii bancare
a plății, din prezentul contract.
Data transportului este cea din scrisoarea de trăsură a căii ferate, la încărcarea totală a garniturii
de tren. Eșalonarea livrărilor se face în conformitate cu anexa 1, care face parte integranta din
prezentul contract.

Art. 6. CALITATEA MARFII

Calitatea mărfii este cea înscrisă în fișa tehnică, conform anexei ( în caz ca este necesară
descrierea în detalii a mărfii) la prezentul contract și face parte integranta din aces ta.
Certificatul de calitate va fi completat de organele competente ale țării de origine a mărfii,
pentru fiecare lot de marfa.
Toate certificatele/documentele se vor completa în limba țării de origine si într -o limbă de
circulație internațională ( engleză /franceză/germană/rusă ).

Art. 7. MARCAREA MARFII

Mărfurile vor purta marca care va cuprinde:
a) denumirea fabricației;
b) data fabricației;
c) greutatea bruto -neto;
d) locul fabricației;
e) alte elemente convenite de părți, în funcție de specificul mă rfii/produsului

Art. 8. PREDAREA SI PRELUAREA MĂRFII

Preluarea cantitativă și calitativă a mărfii se va face de reprezentanții importatorului la locul de
încărcare, în gara frontierei ……………… română, pe cheltuiala exportatorului.
Dacă în termen de 48 de ore de la avizare, importatorul sau împuternicitul acestuia, nu preia
marfa, exportatorul are dreptul de a încasa valoarea acesteia contra certificat de depozit.
Controlul calitativ al mărfii va fi efectuat de importator sau de delegatul împuternicit al
acestuia. Rezultatele vor fi obligatoriu atestate prin proces -verbal încheiat și semnat de
importator și exportator sau de reprezentanții împuterniciți ai acestora.

43
Valabilitatea procesului verbal, astfel încheiat va fi definitivă si obligatorie pentru exp ortator
și importator.
Importatorul, pentru nemulțumirile privind cantitatea și/sau calitatea mărfii, va formula obiecții
în scris și le va comunica exportatorului în termen de 30 de zile, calculat de la data când a luat
cunoștință de acestea.
În cazul în care, cu ocazia controlului cantitativ/calitativ al mărfii, se constată că marfa, integral
sau parțial nu corespunde clauzelor contractuale, importatorul poate exercita următoarele
drepturi:
a) – să restituie marfa exportatorului, pe cheltuiala acestuia și să anuleze contractul, total sau
parțial, situație în care importatorul nu este răspunzător pentru daunele/pagubele ce rezultă din
anularea contractului;
b) – să restituie toată marfa exportatorului, fără să anuleze contractul, situație în care acest caz
de înapoiere a mărfii nu -l scutește pe exportator de obligațiile privind termenul transportului
mărfii, exportatorul fiind obligat să înlocuiască marfa respinsă cu un alt transport de marfă
corespunzătoare cantitativ si calitativ, conform prezentului contr act;
c) să solicite reducerea prețului mărfii, situație în care importatorul va încheia cu exportatorul
un act adițional la contract cu privire la reducerea prețului, justificată de calitatea
necorespunzătoare a mărfii; în această situație calitatea fiind stabilită de organele competente
române, printr -un proces -verbal.
Orice cheltuială legată de marfa necorespunzătoare cantitativ și calitativ este în sarcina
exportatorului.
Exportatorul asigură importatorului sau împuternicitului acestuia, dreptul de a con trola marfa,
din toate punctele de vedere la producător, în depozit, înainte sau în timpul încărcării în
vagoane sau în alte mijloace de transport.

Art. 9. CONDIȚII DE LIVRARE

Marfa va fi livrată conform condiției INCOTERMS 2010 (denumirea reguli INCOT ERMS
2010) …………………
Transportul îl privește pe exportator până la frontiera română ………….
Exportatorul va comunica importatorului termenul prealabil al sosirii mărfii la graniță, precum
și: greutatea netă totală a mărfii încărcate; destinatarul; numele si ad resa expeditorului.

44
Importatorul se obligă ca, în termen de 24 ore de la sosirea mărfii, să ia masuri pentru
descărcarea și asigurarea transportului până la stația de destinație, conform prevederilor din
contract.

Art. 10. MODALITATEA DE PLATĂ

Plata mă rfii prevăzută de prezentul contract se face în (valută) prin acreditiv irevocabil
confirmat ( taxele de confirmare se suportă de partea care solicită) și transferabil care se
deschide în termen de 4 zile de la semnarea contractului de părți, de către impo rtator în favoarea
exportatorului la bancă ……….. .
Exportatorul trebuie să prezinte băncii, în vederea efectuării plătii, pentru marfa transportată,
următoarele documente: ……………. .

Art. 11. RASPUNDEREA CONTRACTUALĂ

Pentru nerespectarea totală sau parți ală, ori pentru executarea defectuoasă a vreuneia din
clauzele contractuale, partea vinovată se obliga să plătească daunele.

Art. 12. FORȚA MAJORĂ

Forța majoră apară de răspundere partea care o invocă. Prin caz de forță majoră se înțeleg
împrejurările care au intervenit după încheierea contractului, ca urmare a unor evenimente
extraordinare, neprevăzute și inevitabile pentru una din părți.
Pot fi reținute ca forță majoră următoarele situații: conflicte de muncă prelungite, incendii,
mobilizare, rechiziț ie, interdicția transferului de vize, insurecția, calamități naturale.
Partea care invocă forța majoră are obligația să o aducă la cunoștința celeilalte părți, în scris,
în maximum ….. zile de la apariție, iar dovada forței majore, împreună cu avertizarea asupra
efectelor si întinderii posibile a forței majore, se va comunica în maximum …….. zile de la
apariție. Data de referință este data stampilei poștei de expediere. Dovada va fi certificată de
Camera de Comerț și Industrie sau alt organism abilitat de l egea statului persoanei care o
invocă.
În Certificatul de Forță Majoră se va menționa atât data începerii cât și data terminării perioadei
de "forță majoră" , confirmată pe baza actelor doveditoare.

45
Partea care invocă forța majoră are obligația să aducă la cunoștință celeilalte părți încetarea
cauzei acesteia în maximum ………….. zile de la încetare.
Daca aceste împrejurări și consecințele lor durează mai mult de 6 luni, fiecare parte poate
renunță la executarea contractului în continuare. În acest caz, nici u na din părți nu are dreptul
de a cere despăgubiri de la cealaltă parte, dar ele au îndatorirea de a -și onora toate obligațiile
până la această dată.

Art. 13. LITIGII

Litigiile apărute intre părți in timpul derulării contractului se vor rezolva pe cale amiabilă.
Dacă partenerii nu ajung la o înțelegere amiabila, atunci litigiile vor fi înaintate spre rezolvarea
Curții de Arbitraj, neutră de ambii parteneri.
Curtea de Arbitraj va soluționa litigiile în conformitate cu regulamentul și cu regulile sale de
procedură, pe baza prevederilor contractuale și prevederilor legii/dreptului din țara respectiva,
unde își are sediul.
Deciziile Curții de Arbitraj vor fi definitive și obligatorii pentru ambii parteneri de contract.

Art. 14. DISPOZIȚII FINALE

Prezentul contract are următoarele anexe:
– anexa nr. 1 (eșalonarea livrărilor) ………………;
– anexa nr. 2 (fișa tehnică) ………………………;
Contractul intra în vigoare la data semnării de către părți.
Completările și/sau modificările aduse la prezentul contract nu sunt valabil e și opozabile, decât
dacă rezultă expres din actele semnate de ambele părți contractante. Cesionarea prezentului
contract este posibilă numai prin acordul scris al părților contractante.
Prezentul contract a fost încheiat în țara ………………………. orașul ………………… în
limba ………… în …….. exemplare, cu aceeași valabilitate, câte un exemplar pentru fiecare
parte contractantă.

EXPORTATOR, IMPORTATOR,

4. Actele necesare pentru import:

46
a) Factura comercială externă – de la exportator
Un formular obligatoriu pentru în tocmirea de declarație vamală utilizat în comerțul
internațional care descrie părțile implicate în operațiunea de transport marfa, mărfurile
transportate și valoarea mărfurilor. Este documentul primar utilizat de autoritățile vamale și
trebuie să respecte anumite cerințe vamale, cum ar fi numărul Sistemului Armonizat și țara de
fabricație. Este folosit pentru a calcula tarifele.
b) Factura de transport – de la exportator
Un act fiscal care dovedește efectuarea unui transport marfa fie intern fie extern
(comun itar sau extracomunitar) . Tocmai de aceea, reglementarea documentelor obligatorii în
cazul acestei facturi de transport marfa reprezintă un punct de interes pentru foarte multe
firme si contabili.
Pentru ca transportul să poată fi dedus cheltuiala înregis trată în evidența contabilă pe baza
facturii, justificarea intrării mărfurilor și deducerea cheltuielilor cu scoaterea lor din gestiune,
principalele documente justificative sunt:
– actele de proveniența a mărfurilor,
– avizul de însoțire a mărfurilo r,
– factura,
– un exemplar din scrisoarea de transport, semnat și ștampilat,
– daca există, polița de asigurare a mărfurilor.
Avizul de însoțire al mărfurilor cod 14 -3-6A este un formular cu regim special care
trebuie să cuprindă informații cu p rivire la furnizor, cumpărător, datele de identificare a
mărfurilor (tip, cantitate, preț si valoare, după caz), date despre mijlocul de transport, semnătura
expeditorului.
Factura se întocmește și se utilizează potrivit reglementarilor Legii 571/2003 priv ind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Factura cuprinde în mod obligatoriu informații cu privire la furnizor, cumpărător,
denumirea și cantitatea mărfurilor, o referire la alte facturi sau documente emise anterior daca
se emit mai mu lte facturi, orice alte mențiuni cerute de Codul fiscal, adaptate situațiilor
specifice.
c) Document de transport și asigurare marfă
Scrisoarea de transport trebuie să conțină minim următoarele informații:
– denumirea expeditorului și destinatarului;
– stația de plecare, stația de destinație;
– greutatea mărfii;

47
– numărul coletelor;
– modul de ambalare;
– plata taxei de transport;
– mențiuni privitoare la mijlocul de transport;
– natura produselor transportate.
Scrisoarea de transport se întocmește în 4 exemp lare:
– unul pentru expeditor;
– unul pentru cărăuș;
– unul însoțește marfa;
– unul se eliberează destinatarului.
CMR -ul este destinat exclusiv transportului de mărfuri cu autovehicule rutiere,
(containerele și suprastructurile modulare nu sunt considerate vehicule). Scrisoarea de transport
(CMR), constituie dovada materială a condițiilor prevăzute în contractul de transport în traficul
rutier intern si internațional de mărfuri, precum și dovada primirii mărfii de către transportator.
Un model de scrisoare de transport este prezentat în Anexa 6 la Ordinul ministrului
transporturilor nr. 1892 din 17 octombrie 2006, pentru aprobarea Normelor privind organizarea
și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, publicat în Monitorul
Oficial al României, nr. 919 bis din 13 noiembrie 2006, cu modificările și completările
ulterioare. În cazul în care există și un contract de asigurare a mărfurilor, o copie poate să
însoțească factura.
d) Actele firmei exportatoare – de la exportator
Depinde în funcție de firma care se ocupă de export
e) Actele firmei importatoare
Actele firmei Titan Machinery Romania
f) Licența de import, dacă e cazul – de la Ministerul de Externe
Pentru a se determina valoarea în vamă în temeiul articolului 70 din Regulamentul (UE)
nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, la prețul efectiv plătit sau de plătit
pentru mărfurile importate se adaugă elementele prevăzute la art. 71 din același regulament (de
exemplu, cheltuielile de transport și costul asigurării mărfuril or importate, precum și
cheltuielile de încărcare și manipulare legate de transportul mărfurilor importate până la
punctul de introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii, redevențe și drepturi de
licență, etc.)
g) Certificat de origine a mărfii – de la biroul vamal sau camerele de comerț ale țarii
exportatoare

48
Acte necesare obținerii unui certificat de origine:
Pentru eliberarea certificatelor de origine privind exportul românesc, exportatorul
român depune un formular -cerere, însoțit de următoarele documente:
− declarația de origine;
− factură externă;
− certificatul de înregistrare a firmei la Registrul Comerțului;
− acreditiv și / sau contract;
− împuternicire / delegație;
− alte documente care să ateste originea: certificat de origine străin, declarație vama lă,
fișa tehnologică a produsului etc.
Pentru eliberarea certificatelor de origine solicitate în cadrul programelor cu finanțare
externă, solicitantul depune un formular -cerere însoțit de următoarele documente:
− declarația de origine;
− facturile aferente;
− certificatul de înregistrare a firmei la Registrul Comerțului;
− contractul de finanțare (încheiat între beneficiarul final și agenția de finanțare);
o împuternicire / delegație;
− alte documente care să ateste originea: certificat de origine străin, declarație va mală,
fișa tehnologică a produsului etc.
1) Toate documentele de mai sus se depun în original sau copie conformă cu originalul
(după caz).
2) Un certificat de origine emis de către CCIR corespunde unei singure facturi.
3) În situația în care se solicită în dreptarea unor erori materiale prin înlocuirea
certificatului de origine, este obligatorie depunerea exemplarului original și a copiei semnate a
Certificatului de Origine inițial;
4) CCIR își rezervă dreptul de a solicita orice document pe care îl consider ă necesar și
util pentru stabilirea originii bunurilor pentru care se solicită emiterea Certificatului de Origine.
h) Certificat de conformitate, de calitate – de la producător
Certificarea conformității sau certificarea de conformitate reprezintă procesul r ealizat
de o terță parte in scopul de a confirma existența siguranței că un produs este conform cu un
document normativ, cu Directivele Uniunii Europene sau cu un anumit standard ISO sau
european. În România, certificatul de conformitate este reglementat d e Legea nr. 608/2001
privind evaluarea conformității produselor.
i) Certificat de garanție – de la producător

49
Produsele CASE IH/STEYR sunt furnizate cu o garanție standard a producătorului de 12
luni, fără vreo limitare privind numărul de ore de funcționare s au numărul de baloți. Orice
defecțiune va fi reparată gratuit la locul de activitate al Importatorului autorizat CASE
IH/STEYR, sau la locul de activitate al celui mai apropiat Dealer autorizat, daca produsul este
utilizat corect și a fost întreținut în co nformitate cu Manualul Operatorului.
1. DECLARAȚIE DE GARANȚIE
Produsele CASE IH/STEYR sunt furnizate cu o garanție standard a producătorului de 12
luni fără vreo limitare privind numărul de ore de funcționare sau numărul de baloți.
Orice defecțiune va fi reparată gratuit la locul de activitate al Importatorului autorizat
CASE IH/STEYR sau la locul de activitate al celui mai apropiat Dealer autorizat, dacă
produsul este utilizat corect și a fost întreținut în conformitate cu Manualul Operatorului.
2. CONDIȚ II DE GARANȚIE
CASE IH/STEYR garantează că produsele sale, în condiții normale de utilizare și
service, nu vor prezenta defecte de fabricație sau materiale pentru perioada de 12 luni de la data
vânzării sau, în cazul echipamentelor de recoltare, de 12 luni de la data punerii în funcțiune.
Importatorul CASE IH/STEYR autorizat sau dealerul CASE IH/STEYR autorizat va
realiza garanția prin înlocuirea sau repararea oricărei componente defecte, inclusiv manopera
asociată la locul său de activitate, gratuit pentru client. Dacă importatorul sau dealerul
reparator nu este Importatorul sau dealerul care a realizat vânzarea inițială, este posibil să fie
necesar ca cumpărătorul să prezinte o dovadă a achiziției.
Orice piese înlocuite sau reparate în baza prezentei garan ții vor fi acoperite pentru
perioada de garanție rămasă a Echipamentului.
Este o cerință ca service -ul și întreținerea Echipamentului să se realizeze în
conformitate cu recomandările și specificațiile CASE IH/STEYR detaliate în Manualul
Operatorului.
2.1. Condiții de acordare a garanției:
Punerea în funcțiune a Echipamentului este realizată de Importatorul CASEIH/STEYR
autorizat sau dealerul CASE IH/STEYR autorizat;
− Echipamentul va fi utilizat exclusiv în scopul pentru care a fost creat si proiec tat;
− Specificațiile originale ale Echipamentului, în forma prevăzută de producător nu vor
suferi alte modificări sau intervenții, excepție făcând montarea de accesorii aprobate de
CASEIH, care vor fi făcute doar de importatorul CASE IH/STEYR autorizat sau
dealerul CASEIH/STEYR autorizat;

50
− toate reparațiile/intervențiile asupra Echipamentului vor fi efectuate doar de
importatorul CASE IH/STEYR autorizat sau dealerul CASE IH/STEYR autorizat ș i
vor utiliza doar piese de origine și consumabile aprobate de către CASE IH.
2.2. Obligațiile Cumpărătorului:
− Să efectueze toate verificările ce cad în sarcina sa conform Manualului Operatorului si
să urmeze întocmai instrucțiunile din Manualul Operatorului;
− Să respecte programul de revizii si mentenanță incluse în manual ul de garanție si
service;
− În cazul apariției unui defect în timpul perioadei de garanție, titularul trebuie să
oprească Echipamentul și să anunțe imediat importatorul CASE IH/STEYR autorizat
sau dealerul CASE IH/STEYR autorizat și să îl informeze de probl emă;
− Să urmeze instrucțiunile primite din partea importatorului CASE IH/STEYR autorizat
sau dealerului CASE IH/STEYR autorizat, orice defecte apărute ca urmare a utilizării
Echipamentului defect fiind răspunderea cumpărătorului;
− Să nu intervină în nici un fel asupra defectului apărut la un utilaj CASE IH fără acordul
prealabil scris al importatorului CASE IH/STEYR autorizat sau dealerului CASE
IH/STEYR autorizat;
− În cazul în care defectul nu poate fi remediat sau operațiunile de constatare nu pot fi
efectua te în locul în care se află echipamentul afectat, să aducă Echipamentul la cel mai
apropiat sediu al importatorului CASE IH/STEYR autorizat sau dealerului CASE
IH/STEYR autorizat;
− Să predea toate piesele defecte (înlocuite în regim de garanție) dealerului autorizat
CASE IH care a remediat problema. Această Garanție nu se va aplica, între altele,
pentru:
o Service -ul normal de întreținere (cum ar fi reglarea motorului, curățarea
sistemului de alimentare cu combustibil și reglări ale roților, frânelor,
ambreiaj ului și de funcționare).
o Înlocuirea normală a componentelor din sticlă și a consumabilelor (cum ar fi
filtre, discuri de frână sau ambreiaj, lame, lanțuri).
o Deteriorarea curelelor de antrenare, furtunurilor și finisajului exterior din cauza
utilizării sau expunerii normale.
o Uzura componentelor care ating solul.
o Pierderea sa, deteriorarea recoltelor, pagube de mediu, pagube aduse terților,
pierderi comerciale, pierderi din cauza întârzierii sau pierderi produse pentru

51
asigurarea forței de muncă, închirierea de utilaje pentru înlocuire, închiriere
din orice alt motiv.
o Îndepărtarea și înlocuirea oricăror echipamente auxiliare.
Sau în cazul defectelor rezultate din/fără limitare:
− Depășirea sarcinilor sau greutăților pe osii recomandate.
− Creșterea turației nomina le a motorului sau creșterea puterii nominale a motorului.
− Neglijență, utilizare improprie sau modificare.
− Echipamente remorcate nedotate cu sistem de frânare îndeplinind cerințele legale.
− Creșterea presiunilor hidraulice peste valorile prestabilite ale su papelor de siguranță.
− Montarea sau utilizarea de piese sau atașamente care afectează negativ
performanța sau fiabilitatea.
Lista completă a excluderilor este menționată mai jos.
Această Garanție înlocuiește în mod expres orice altă Garanție de vandabilitat e sau adecvare,
expresă sau implicită, și orice altă răspundere din partea Importatorului sau Dealerului
autorizat CASE IH/STEYR.
CASE IH/STEYR își rezervă dreptul de a efectua modificări sau de a aduce îmbunătățiri
produselor sale în orice moment, fără vr eo obligație de a implementa astfel de modificări și la
produsele vândute anterior.
j) Declarația vamală de import
DECLARATIA VAMALĂ ÎN SCRIS
Modelul oficial de declarație vamală a mărfurilor întocmită în scris în cadrul procedurii
normale este documentul ad ministrativ unic.
DECLARAȚIA VERBALĂ
Pot fi făcute declarații vamale verbale pentru mărfurile menționate la art. 135 -137 din
Regulamentul Delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei.

52
Concluzia

După cum am arătat în capitolul 1, aspectele generale privind tranza cțiile internaționale
sunt destul de detaliate si necesită o informare exactă întrucât în funcție de tranzacția pe care o
fac se schimbă cate ceva care contează.
In capitolul 2, am observat ce înseamnă derularea operațiunilor de import, întrucât
importul n ecesită altfel de acte față de export și în funcție de ce este notat în contract se prevede
cu atenție de tot ce este necesar pentru a îndeplini importului.
Capitolul 3 s -a bazat pe contractele de comerț internațional, pot spune cu siguranță că
orice detal iu dintr -un contract este foarte important și că în funcție de marfa care este livrată și
mediul în care este livrată se pot ajunge la schimbări sau probleme pentru persoanele care
livrează daca cine se ocupă de contract nu este atent.
În ultimul capitol, am studiat firma Titan Machinery Romania care se ocupă de
transportul utilajelor agricole, chiar dacă firma este o sucursala și are parte de o groază de ajutor
de la firma mamă pentru a se dezvolta, detaliile pe care le dispune în contracte sunt uimitoare
și garanțiile sunt tratate cu atenție pentru orice fel de situație.
Acestea fiind spuse, derularea unei operațiunii de import este importantă dar și
meticuloasa pe partea de contracte, întrucât daca un contract este făcut calumea, poate ușura
transportul ș i poate preveni situați extreme în care marfa s -ar deteriora.

53
Bibliografie

1. Bran, P., Costica, I. , Economica activității financiare și monetare internaționale
2. Bran, P., Costica, I. , Relații financiare și monetare internaționale,
3. Crist ea, S., Stoica, C -F., Drept comercial
4. Dinu A.M., Rujan O. , Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Editura Pro
Universitaria, București, 2013
5. Dragan, G. , Fundamentele comerțului internațional
6. Florescu, A., P., D., Pirvu, L -N., Contractele de comerț in ternațional, Universul
Juridic, București, 2007
7. Gheorghe, S. , Sistemul plăților interbancare: concepte, instrumente, procedee,
transferuri și plăti, riscuri, securitatea operațiunilor,
8. Mihai, I., Mihai, T -I., Trade finance. Finantarea comerțului, Editura Economica,
București, 2002
9. Mosteanu, T.(coord. st.), Geambasu (cas. Hartescu), G. , Surse
alternative definantare a operațiunilor de export -import ( teza de doctorat), București,
2005,
10. Patriche, D., Stanescu, I., Grigorescu, M., Felea M., Toma, S., Popes cu, N. , Bazele
comerțului”
11. Popa, I. , Tranzactii comerciale internaționale, Editura Economica, București, 1997
12. Toma, S., Popescu, N., Fele M. , Bazele comerțului. Teste și studii de caz
13. www.termene.ro, TITAN MACHINERY ROMANIA SRL – CUI 29352595
14. www.imm.g ov.ro/accesul -pe-pietele -din-afara -zonei -ue
15. https://www.titanmachinery.ro