Lect. Dr. ANDRA R. PORUȚIU [619177]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA TURISMULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent:
KÁDÁR RÉKA

Conducători Științifici:
Lect. Dr. ANDRA R. PORUȚIU
Lect. Dr. CAMELIA OROIAN

CLUJ -NAPOCA
2020

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
2

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA TURISMULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

ANALIZA COMPARATIVĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN
JUDEȚELE BIHOR ȘI CLUJ

Absolvent:
KÁDÁR RÉ KA

Conducători științifici:
Lect. Dr. ANDRA R. PORUȚIU
Lect. Dr. CAMELIA OROIAN

Cluj-Napoca
2020

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
3
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………….…… …… 7
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU …. …………………………8
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE ȘI TERMINOLOGIE SPECIFICĂ ÎN
TURISM ……………………………………………………………………………………………. ………………………….8
1.1. DEFINIȚIA TURISMULUI, TERMENI UZUALI ÎN ACTIVITATEA
TURISTICĂ …………………………………………………………………………………………………………….. .8
1.2. SERVICIILE TURISTICE………………………………………………………………………… ………12
1.2.1. CONȚINUTUL ȘI CARACTERISTICILE SERVICIILOR TURISTICE……… ………12
1.2.2. TIPOLOGIA SERVICIILOR TURISTICE…………………………………………………. …….. 14
1.3. FORME DE TURISM………………………………………………………………………………………. .15
1.3.1. CLASIFICĂRI UZUALE ALE FORMELOR DE TURISM……………. ………….. ………15
1.3.2. TURISMUL CULTURAL………………………………………………………………………….. ……17
1.3.3. TURISMUL DE AFACERI………………………………………………………………………… ……18
1.3.4. TURISM UL DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂȚII……………………………………………… …….. 18
1.3.5. TURISMUL RURAL ȘI AGROTURISMUL……………………………………………….. ……19
1.3.6. ECOTURISMUL (TURISMUL ”VERDE”)………………………………… ……………… …….20
1.3.7. TURISMUL DE AVENTURĂ…………………………………………………………………….. …..21
1.3.8. TURISMUL RELIGIOS…………………………………………………………………………….. ……21
1.4. STR UCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ…………………………………………………………. 22
1.4.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE………… …22
1.4.2. TIPOLOGIA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIE DE
CAZARE…………………… ………………………………………………………… ………………………..22
1.4.3. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE ALIMENTAȚIE …23
1.4.4. TIPOLOGIA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIE DE
ALIMENTAȚIE……………………. …………………………………………….. ………………………… 23
CAPITOLUL II. CONCEPTELE ”SIGURANȚA ALIMENTULUI” ȘI ”H.A.C.C.P.”……25
2.1. SIGURANȚA ALIMENTARĂ – CONCEPT ȘI DEFINIȚII………………………………..25
2.2. CLASIFIC AREA ȘI EVOLUȚIA STANDARDELOR DE CALITATE……………….26
2.3. H.A.C.C.P. – PRINCIPII ȘI ETAPE…………………………………………. ……………………….26
2.4. PRINCIPIILE SISTEMULUI DE MANAG EMENT AL SIGURANȚEI
ALIMENTELOR (H.A.C.C.P.)…………………………………………… …………………………….. …..28

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
4
2.4.1. CELE 12 ETAPE………………………. …….. …………………………………… ……………………….30
PARTEA A II -A. MATERIAL ȘI METODĂ………………………………………… ………………………31
CAPITOLUL 3. ARIA DE CERCETARE…………………………………………………………………….. 31
3.1. LOCALIZAREA ȘI CARACTERIZAREA JUDEȚULUI CLUJ…………. …………….. 31
3.1.1. RELIEFUL…………………………………………………………………………………… ……… ………. .32
3.1.2. HIDROGRAFIA……………………………………………………………………………………. ………. 32
3.1.3. CLIMA………………………………………………………………………………………………………. ….32
3.1.4. CĂI DE ACCES………………………………………………………………………………………… ……32
3.1.5. RESURSE NATURALE……………………………………………………………………………….. …32
3.2. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ȘI ANTROPIC AL JUDEȚULUI
CLUJ………………………………………………………………. ……………………………………………………. 33
3.3. CAPACITATEA DE CAZARE EXISTENTĂ…………………………………………………….. 33
3.4. LOCALIZAREA ȘI CARACTERIZAREA JUDEȚULUI BIHO R………………………35
3.4.1. RELIEFUL……… …………………………………………………….. …………………………… ………… 35
3.4.2. HIDROGRAFIA…………………………………………………………… ……………………………….. 36
3.4.3. CLIMA……………….. ……………………………………………………………. ………………… ……….. 36
3.4.4. CĂI DE ACCES………………………………………………………………………. …………………….. 36
3.4.5. RESURSE NATURALE…………………………………………………………………. ……………….37
3.5. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ȘI ANTROPIC AL JUDEȚULUI
BIHOR…………………………………………………………………………….. ……………………………………. 37
3.6.CAPACITATEA DE CAZARE EXISTENTĂ…………………………………………………………. 38
CAPITOLUL 4. METODE DE CERCETARE ȘI ANALIZA DATELOR……………………… 39
4.1. ANCHETA………………………………………………………………………………………………………. ..39
4.1.1. ETAPELE CULEGERII DATELOR PRIMARE CU AJUTORUL
CHEST IONARULUI………………………………………………………… ……………… …………….39
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII……………………………………………………………. 42
CAPITOLUL 5. ANALIZA PREFERINȚELOR TURIȘTILOR……………………………………. 42
5.1. PERCEPȚIA RESPON DENȚILOR PRIVIND ATRACTIVITATEA
TURISTICĂ………………………………………………………………………………… …………………………42
CONSIDERAȚII FINALE……………………………………………………………. ……………………………. ..53
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………. ……………………….55
ANEXA………………………………………………………………… ……………………………. ……………………….56

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
5
ANALIZA COMPARATIVĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE DIN
JUDEȚELE BIHOR ȘI CLUJ
KÁDÁR Réka, Andra Ramona PORUȚIU, Camelia OROIAN
Universitatea de Științe Agrico le și MedicinăVeterinară , Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372, Cluj –
Napoca, România; kadar.reka@yahoo.com ; andra.porutiu@gmail.com ;
camtod_2004@yah oo.com
REZUMAT
Tema prezentei cercetări este „ Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor
și Cluj” și ea se datorează multiplelor vizite turistice efectuate în diferite zone ale celor două
județe și în urma descoperirii a numeroase atracții turistice în aceste zone și a unor locuri u nice
din punct de vedere al potențialului turistic pe care îl oferă.
Lucrarea cuprinde trei părți, iar structura sa respectă rigurozitatea unui studiu. Prima
parte reprezintă stadiul actual al cunoașterii în domeniu și reprezintă o trecere în revistă a
principalelor teme prezente în literatura de specialitate referitoare la conceptul de turism. Partea
a doua reprezintă materialul și metodele, aici fiind incluse zona de cercetare, metodele folosite și
modul de analiză a rezultatelor. Ultima parte sintetize ază rezultatele și prezintă concluziile.
Cercetarea de față a avut ca și principală cauză observarea și investigarea modului în care
turismul românesc din județele Bihor și Cluj este organizat și promovat din punct de vedere al
cererii și ofertei, precum și din punct de vedere al gradului de cunoaștere și al gradului de
satisfacție prezent în rândul turiștilor. În subsidiar, s -a urmărit identificarea motivelor pentru care
turiștii aleg un anumit loc, activitățile pe care le preferă a le face în vacanțe, p recum și impresiile
acestora.
Lucrarea se încheie prin prezentarea rezultatelor și a concluziilor, a considerațiilor finale,
dar aici se regăsesc și câteva recomandări care ar putea ajuta ca turismul românesc să se
dezvolte.
Chestionarul a fost aplicat pe 100 de respondenți, iar din aceștia 70% sunt de gen
feminin . 65% din totalul respondenților preferă activitățile turistice spontane, iar restul de 35%
preferă activitățile turistice organizate.
CUVINTE CHEIE: Turism, activitate turistică, structure de primire turistică, atracții turistice.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
6
COMPARATIVE ANALYSIS OF THE TOURIST ACTIVITY IN BIHOR
AND CLUJ COUNTIES
KÁDÁR Réka, Andra Ramona PORUȚIU, Camelia OROIAN
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Mănăștur street, Nr. 3 -5, 400372
Cluj-Napoca, Romania ; kadar.reka@yahoo.com ; andra.porutiu@gmail.com ;
camtod_2004@yahoo.com
ABSTRACT
The theme of this research is „C omparative analysis of the tourist activity in Bihor and
Cluj counties” and it is due to the numerous tourist visits carried out in different areas of the two
counties and to the discovery of numerous tourist attracti ons in these areas and of unique places
from the point of view of the the tourist potential it offers.
My work consists of three parts and its structure respects the rigor of a study. The first
part represents the current state of knowledge in the field and represents an overview of the main
topics in the literature on the concept of tourism. Part two is the material and methods, including
the research area, the methods which were used and the method of analysis of the results. The
last part summarizes the results and presents the conclusions.
The main cause of this research was to observe and investigate the way in which
Romanian tourism in Bihor and Cl uj counties are organized a nd promoted in terms of demand
and supply, and in terms of the degree of knowledge and satisfaction of tourists. In the
alternative, the aim was to identify the reasons why tourist s choose a particular place, what kind
of activities they prefer to do on h olidays, and their impressions.
The work is completed by presenting the results and conclusions, final considerations, but
here are also some recommendations that could help Romanian tourism to develop.
The survey was applied to 100 respondents, 70% are female, 65% of all respondents
prefer spontaneous tourism, while the remaining 35% prefer organized tourism.
KEYWORDS: Tourism , tourist activity, tourist reception structures, tourist attractions.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
7
INTRODUCERE
Turismul este o ramură deosebit de impo rtantă a economiei, datorită puternicei și rapidei
sale dezvoltări din ultima perioadă. Numărul din ce în ce mai ridicat de turiști a dus la o creștere
dar și la o diversificare atât a cererii, cât și a ofertei din domeniu. În general, se consider ă că
turismul constă în acele activități care se desfășoară în timpul liber a l persoanei, și este
caracterizat prin deplasarea în locuri din afara domiciliului, având ca și scop recreerea
individuală, odihna, vizitarea unor locuri noi, petrecerea timpului liber în mod plăcut și agreabil,
practicarea a diferite sporturi sau turismul de afaceri.
Datorită așezării sale geografice, România are un potential turistic imens, dar, din păcate,
acest poten țial este insuficient speculat, datorită unui complex de factori și c auze. Țara noastră
beneficiează de existența tuturor celor 3 forme de relief, de ieșire la Marea -Neagră, de prezența
fluviului Dunărea și a Deltei Dunării, precum și de multiple alte atracții turistice, printre care,
aici, ar putea fi enumerate doar câteva : Cheile Turzii, Mănăstirile din Bucovina, Maramureșul,
Transfăgărășanul și Lacul Bâlea, stațiunile balneo -climaterice, Lacul Sfânta Ana, Castelul Bran,
Sighișoara, Salina Praid, Lacul Ursu, Mânăstirea Curtea de Argeș, Cazanele Dunării și multe,
multe alte le.
În general, se consider ă că potențialul turistic al României este dat de prezența a doi
factori:
 factorul natural: este reprezentat prin varietatea formelor de relief, a apelor curgătoare și
stătătoare, a mării și a peisajelor sălbatic e.
 factorul a ntropic: cuprinde celelalte atracții turistice, aici putând fi inclus e diferite
monumente de arhitectură sau monumente istorice, obiective de artă, muzee, case
memorial e.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
8
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE ȘI T ERMINOLOGIE SPECIFICĂ ÎN
TURISM
1.1 DEFINIȚIA TURISMULUI , TERMENI UZUALI ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ

Fiind unul dintre cele mai importante și dinamice domenii ale economiei, turismul se
adaptează în mod constant tuturor nevoilor și cerințelor pe care le au turiștii, deoarece aceste
nevoi și cerințe au o puternică influență asupra transformărilor și evoluției pe care o suportă
turismul pe plan mondial în urma dezvoltării economice globale.
Dezvoltarea economiei presupune o creștere a desfășurării activită ților zilnice cu
raportare la existența unor transformări multiple și rapide p e toate planurile. Aceste condiții
provoacă apariția și creșterea stresului economic și citadin. În aceste cazuri se manifestă puternic
dorința individuală a fiecăruia ca la un m oment dat să poate părăsi locul de muncă, să poată să
evadeze în zone liniștite, fără poluare, cu aer curat, pentru a se recrea, a se odihni și a petrece în
mod plăcut timpul liber. Această ieșire din stresul cotidian este ușurată prin reducerea orarului
săptămânal de muncă, reducerea numărului de zile de muncă dintr -o săptămână, precum și de o
creștere a numărului de zile din concediul de odihnă. La acestea se adaugă zilele libere acordate
cu prilejul sărbătorilor legale, care, de multe ori, coroborate cu zilele de week -end, asigură
posibilitatea minivacanțelor.
Din punct de vedere etimologic cuvântul turism provine din termenul englezesc „tour”
(călătorie) sau „to make a tour” (a călători, a face o călătorie, a colinda), termen care a apărut în
jurul anilor 1700 în Anglia pentru a desemna acțiunea de a voiaja în Europa. Acest termen englez
derivă la rândul s ău din cuvântul francez „tour” (călătorie, plimbare în aer liber, drumeție în
circuit), fiind ulterior preluat în majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement,
de plăcere, de relaxare. Termenul francez derivă din cuvântul grec „tournos” și respectiv din cel
latin „turnus” și înseamnă tot călătorie. De asemenea a fost acceptată și ipoteza originii ebraice a
cuvântului „tour” care în ebraica veche desemna o călătorie de descoperire, recunoaștere,
explorare. (Gogu, 2001 )
Specialiștii au def init și analizat turismul de -a lungul timpului în diverse moduri, în
funcție de domeniul lor de interes: economia, sociologia, cultura, geografia etc. (Moisescu,
2014)

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
9
În general, literatura de specialitate în domeniul turismului consemnează două tipuri de
definiții ale turismului: definiții conceptuale și, respectiv, definiții tehnice .
A. Definițiile conceptuale ale turismului se axează pe o abordare teoretică
menită să identifice caracteristicile esențiale și distinctive ale turismului în
raport cu alte activități înrudite sau asemănătoare.
B. Definițiile tehnice se axează pe o abordare practică al căr ei scop este să
delimiteze clar, oficial și formal persoanele și activitățile economice care sunt
incluse în sfera de cuprindere a turismului, ținând cont de o serie de
dimensiuni ale călătoriilor printre care cele mai importante sunt scopul,
distanța și durata acestora.
La nivel internațional, definiția tehnică cea mai cuprinzătoare și acceptată a fost elaborată
de către Organizația Mondială a Turismului în 199 3. În 2008, definiția tehnică a fost revizuită și
reformulată de către Organizația Mondială a Turismului, în scopul eliminării unor neclarități
referitoare la ceea ce înseamnă „exercitarea unei activități remunerate în interiorul locului
vizitat”, această expresie fiind înlocuită cu „obținerea unui loc de muncă la în cadrul unei entități
angajatoare rezidente în interiorul locul vizitat”, pentru a nu exclude din definiția turismului, în
mod eronat, călătoriile având drept scop întâlnirile de afaceri, congre sele, târgurile, expozițiile și
altele care presupun în fapt exercitarea unei activități remunerate, însă de către o entitate
angajatoare din afara locului vizitat.
Altfel spus turismul reprezintă ansamblul activităților desfășurate de către un turist pe
parcursul vacanței sale.
În România, definiția tehnică a turismului este inclusă în legislația turistică: „o ramură a
economiei naționale, cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite
spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de
un an și al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activități remunerate în
interiorul locului vizitat. (Moisescu, 2014)
Se consideră că scopurile călătoriilor turistice pot fi grupate în două categorii importante:
A. Scopuri profesionale și de afaceri ;
B. Scopuri personale , iar ace stea pot fi grupate în mai multe subcategorii:

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
10
1. Vacanțele, petrecerea timpului liber, recre erea;
2. Vizitarea prietenilor și a rudelor;
3. Educație și training;
4. Îngrijirea sănătății și tratament medical ;
5. Scopuri religioase/pelerinaje;
6. Cumpărături;
7. Tranzit;
8. Alte scopuri.
Industria turistică și industria ospitalității.
Delimitarea conceptuală a industriei turistice și a industriei ospitalității necesită în
prealabil separarea serviciilor de cazare, pe de o parte, și a celor de alimentație publică, pe de
altă parte, în servicii comerciale, prestate cu scopul obținerii de profit, și, respectiv servicii
sociale (instituționalizate), pr estate în folosul unei anumite părți a comunității locale fă ră scopul
obținerii de profit. (Moisescu, 2014)
A. SERVICIILE DE CAZARE , sunt orientate în special pentru a obține profit. Aceste
servicii se împart în:
1. Servicii de cazare comerciale:
 primare ; aceste servicii sunt complexe, în sensul că pe lângă serviciul de cazare propriu –
zis, oferă și servicii de hrană și alimentație publică, amândouă având loc în cazul
aceluiași agent economic; în această categorie pot fi incluse serviciile care sunt prestat e
de hoteluri, deoarece ele au în structurile lor incluse și restaurantele, respectiv acele
moteluri și pensiuni care beneficiează și ele de servicii de restaurant;
 secundare , care pre stează numai servicii de cazare.
2. Servicii de cazare sociale sau insti tuționalizate ; aceste servicii sunt diverse și aparțin unor
domenii diferite, putând aminti cazarea studenților în căminele studențești, a bolnavilor în
spitalele publice sau private, a deținuților în închisorile de stat precum și alte servicii care pot fi
desfășurate de entități și instituții non -profit.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
11
B. SERVICIILE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ se împart în:
1. Servicii de alimentație comerciale:
 turistice ; aceste servicii de alimentație sunt prestate de c ătre acele restaurante care se află
la unitățile de cazare (hoteluri, moteluri și pensiuni) sau de c ătre restaurantele care nu
sunt subsidiare unităților de cazare, restaurante din orașe, de pe trasee turistice, din
diferite stațiuni turistice; această a doua categorie se adresează mai ales vizitatorilor sa u
celor care se află în trecere;
 non-turistice ; aceste servicii de alimentație sunt realizate de câtre unități de alimentație
publică, altele decât cele prezentate mai sus, iar aceste servicii sunt adresate cu
preponderență localnicilor .
2. Servicii de alimentație sociale sau instituționalizate : aceste servicii pot fi diverse și diferite,
ca de exemplu în cazul unităților de alimentație din spitale, școli, diferite cantine, case de copii,
case de bătrâni, armată sau alte instituții.
După cum se poate ved ea, industria ospitalității poate fi definită ca și o totalitate de activități care
furnizează și oferă servicii de cazare și/sau alimentație. Aceste servicii nu contează dacă sunt
destinate turiștilor sau localnicilor. Se poate concluziona că industria os pitalității cuprinde toate
serviciile de cazare și alimentație, primare și secundare, turistice și non -turistice, comerciale sau
sociale.
Industria turistică poate fi definită și ea ca fiind un ansamblu de activități care au ca și
scop furnizarea de servicii pentru satisfacerea nevoilor, necesităților și cerințelor vizitatorilor, fie
turiști, fie excursioniști. Sub acest aspect, industria turistică are în componența sa:
 serviciile de cazare comerciale (atât primare cât și secundare) ;
 servicii de alime ntație comercial e, însă numai pe cele turistice;
 servicii de transport turistic;
 servi cii de agrement și divertisment;
 servicii de tratament;
 servicii de organizare și comercializare a serviciilor anterior enumerate.
Având în vedere cele enumerate mai sus, se poate vedea cu ușurință că industria turistică
este un concept atotcuprinzător , mai mare decât industria ospitalității, dar nu o include pe
aceasta, pentru că în anumite părți, cele două se suprapun.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
12

Figura 1.1. Relația dintre industria ospitalității și indust ria turismului ( Sursa: adaptare după Stănciulescu și
Micu, 2012:4 )
1.2. SERVICIILE TURISTICE
1.2.1. CONȚINUTUL Ș I CARACTERISTICILE SERVICIILOR TURISTICE
Așa cum se consideră în literatura de sp ecialitate, serviciul turistic poate fi definit ca un
ansamblu de activități care au ca și principal scop satisfacerea cerințelor și nevoilor unui turist în
perioada în care el se deplasează în diferite locuri sau care au legătură cu această deplasare. Prin
urmare exi stă unele activități care alcătuiesc oferta turistică și care se referă la satisfacerea unor
necesități ale vieții cotidiene, odihna și hrana, și există alte activități, cele care creează
specificitatea turismului și care îl particularizează în diferitele sale forme în care se manifestă.
Este obligatoriu ca serviciul turistic oferit de instituțiile de turism să aibă ca și obiectiv
crearea și asigurarea tuturor condițiilor necesare pentru relaxarea turistului și refacerea
capacității de muncă a acestuia, con comitent cu petrecerea timpului liber în mod plăcut,
distractiv și instructiv. Un alt scop pe care îl urmărește serviciul turistic este ca în urma realizării
consumului turistic, cei care au beneficiat de el trebuie să își lărgească orizontul de cunoștinț e și
informații, orizontul cultural prin asimilarea de deprinderi și obiceiuri noi, orizontul geografic,
prin vizitarea unor obiective turistice noi, toate acestea pentru a conduce la o creștere calitativă a
vieții personale.
Catering pentru
instituții sociale
Alte servi cii de
cazare
Servicii comerciale
de cazare
Servicii comerciale
de alimentație
Servicii de
transport
Magazine cu
amănuntul
Activități
recreative
INDUSTRIA
TURISTICĂ
INDUSTRIA
OSPITALITĂȚII

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
13
Orice serviciu turistic oferit clienților trebuie să fie conform cu criteriile unei odihne
active, în sensul că el trebuie să asigure posibilități diverse și diferite de răspuns din partea
acestui client. În acest sens agenților economici din turism le revin sarcini multiple care au ca și
fel o diversificare a turismului tradițional, o creștere a atractivității turismului, deoarece, în
ultima perioadă, turismul a devenit un fenomen de masă, interesul pentru petrecerea timpului
liber în afara locuinței crescând constant.
În funcție de g radul lor de necesitate pentru turiști acestea pot fi clasificate astfel (Figura
1.2):
 Servicii de bază: cazare, transport, alimentație
 Servicii complementare: bancare, asigurar e, securitate etc. (Figura 1.2)

Figura 1.2. Elementele industrie i turismului (Sursa: adaptare după: Negrușa, 2007; Stănciulescu, 2002;
OMDRT 1051/03.03.2011 )

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
14
Principalele caracteristici ale serviciilor turistice, caracteristici care conferă un aspect
particula marketingului din acest domeniu sunt (Susanu, 2008):
1. Intangibilitatea ;
2. Inseparabilitatea ;
3. Perisabilitatea ;
4. Sezonalitatea cererii turistice;
5. Interdependența (complemen taritatea) serviciilor turistice;
6. Costul fix al operațiunilor de turism ;
7. Eterogenitatea ;
8. Lipsa proprietății ;
9. Personalizarea ;
10. Dinamismu . ;
11. Complexitatea ;
12. Substituibilitatea .
(Moisescu, 2017)

1.2.2. TIPOLOGIA SERVICIILOR TURISTICE
Atunci când vorbim despre tipologia serviciilor turistice oferite, cel mai important crit eriu
prin care acestea pot fi clasificate este unul de natură complexă, care se referă la natura, la
importanța și la rolul serviciilor turistice. Sub acest aspect principalele categorii tipologice care
pot fi identificate sunt:
 Servicii turistice specifice : aceste servicii sunt determinate în exclusivitate de
modul în care se desfășoară exclus iv activitatea turistică sau au o legătură directă
cu aceasta; aceste servicii sunt oferite mai ales turiștilor, de exemplu servicii de
cazare, servicii de masă, servicii de ghid turistic și altele.
 Servicii turistice nespecifice : aceste servicii sunt con diționate de existența unei
infrastructuri specifice a respectivei destinației turistice, o infrastructură care
poate fi folosită în egală măsură atât de turiști, cât de localnici . Aici pot fi incluse
serviciile medicale, serviciile bancare și financiare, serviciile de comerț și
industria alimentară, serviciile de transport în comun, serviciile de
telecomunicații, servicii de internet, serviciile de pază, protecție și securitate și
altele.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
15
Serviciile turistice specifice se împart în două mari categorii:
 Servicii turistice de bază : aici sunt cuprinse acele servicii la care turistul nu poate renunța
și acele servicii care prin specificitatea lor au determinat și realizat călătoria. Aici ar
putea fi cuprins e serviciile de transport și de transfer, serviciile de cazare, serviciile de
alimentație, serviciile de petrecere a timpului liber, de divertisment și agrement, serviciile
de întreținere și reparații auto, serviciile de manipulare a bagajelor, serviciile de tratament
medical și balnear.
 Servicii turistice complementare : acestea sunt acele servicii care sunt asociate serviciilor
de bază, adică ele nu ar putea exista în afara acestora; mai există și servicii turistice
suplimentare, care au ca și rol o diversificare cât mai largă a prestației turistice. Adică
vorbim despre servicii turistice sp ecifice complementare și suplimentare , cum ar putea fi
de exemplu servicii de informare, de ghid sau interpret, servicii de închirieri, servicii de
inițier e, de asistență și de supraveghere în practicarea a diferite sport uri.

1.3. FORME DE TURISM
1.3.1. CLASIFICĂRI UZUALE ALE FORMELOR DE TURISM
Literatura de specialitate, pe de o parte, și recomandările principalelor organisme și
asociații de profil internaționale, preluate și transpuse în actele normative naționale , pe de altă
parte, evidențiază o serie de clasificări uzuale, mai mult sau mai puțin tehnice, ale formelor de
turism, acestea fiind divizate în funcție de o serie de criterii, unele dintre cele mai des evocate
fiind: locul de proveniență al vizitatorilor, frec vența de manifestare a cererii turistice,
modalitatea de comercializare și angajare a prestației turistice, gradul de mobilitate al
vizitatorilor și, respectiv, motivația sau scopul călătoriilor. (Minciu, 2005; UNWTO, 2010)
Astfel, Organizația Mondială a T urismului identifică, din punctul de vedere al locului de
proveniență al vizitatorilor, trei forme principale de turism:
 Turism intern (în engleză „domestic”), cu referire la rezidenții unei țări care își
vizitează propria țară;
 Turism receptor (în engleză „inbound” sau ”incoming”), incluzând non -rezidenții
(străinii) care vizitează o anumită țară;
 Turism emitor sau emițător (în engleză „outbound” sau „outgoing”), cu referire la
rezidenții unei țări date care călătoresc în alte țări. (Moisescu, 2016)

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
16
Pornind de la cele trei forme principale de turism, sunt identificate și alte trei forme derivate,
rezultate prin combinarea celor anterioare, astfel:
 Turismul interior („internal tourism”) – este format din turismul intern și cel receptor și
include rezidenții unei țări care își vizitează propria țară și ne -rezidenții (străinii) care
vizitează țara respectivă;
 Turismul internațional („international tourism”) – este form at din turismul receptor și cel
emitor și include rezidenții unei țări care vizitează alte țări și ne -rezidenții care vizitează
țara respectivă;
 Turismul național („national tourism”) – este format din turismul intern și cel emitor și
include rezidenții u nei țări care își vizitează propria țară sau alte țări. (Fig. 1.3.)
(Moises cu, 2016)

Figura 1.3. Forme de turism în funcție de locul de proveniență al vizitatorilor ; Moisescu, O. I., Economia
turismului, Suport de curs – UBB Cluj -Napoca, 2016 -2017
Ținând cont de frecvența de manifestare a cererii turistice, se poate vorbi de spre două
forme principale :
 Turism continuu sau permanent ;
 Turism sezonier. (Minciu 2005)
Din punctul de vedere al modalității de comercializare și angajare a prestației turistice pot
fi delimitate două forme principale de turism:
 Tturism individual (adresat persoanelor individuale) și, respectiv,
 Turism colectiv (adresat grupurilor de turiști). (Minciu 2005)

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
17
Într-o abordare mai analitică, ținând cont de același criteriu de clasificare menționat
anterior, pot fi identificate trei forme de turism:
 Turismul organizat ;
 Turismul pe cont propriu ;
 Turismul semi -organizat (mixt) .
(Minciu 2005)
O altă abordare a clasificărilor uzuale ale formelor de turism ia în considerare gradul de
mobilitate al vizitatorilor. Din acest punct de vedere pot fi identificate două forme de turism
esențiale:
 Turismul itinerant sau de circulație ;
 Turismul de sejur :
o Turism de sejur scurt (maxim 2 înnoptări) ;
o Turism de sejur mediu ( peste 2, dar maxim 30 înnoptări ;
o Turism de sejur lung sau rezidențial (peste 30 înnoptări) .
(Moisescu, 2016)
1.3.2. TURISMUL CULTURAL
Turismul cultural se referă la acele călătorii prin intermediul cărora vizitatorii află și
învață despre istoria și patrimoniul cultural -istoric al altora sau despre modul contemporan de
viață și gândire al altora.
Turismul cultural este o formă de turism caracterizată prin trei dimensiuni esențiale:
 Este determinat de dorința de cunoaștere și educare,
 Implică consumul unui produs turistic specific (vizitarea unor monumente, muzee,
biserici, mănăstiri, vestigii etc., participarea la diverse spectacole sau manifestări
culturale etc.),
 Presupune existența unei persoane (ghid) și/sau a unui material scris, audio sau
video, care să pună în valoare (să prezinte) produsul.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
18
Turismul cultural se poate concretiza în principal în:
 Vizitarea patrimoniului istoric, clădiri istorice, muzee, monumente istorice, case
memoriale etc.;
 Participarea la evenimente culturale (spectacole, festivaluri, s erbări tradiționale,
expoziții culturale etc.);
 Turism industrial și tehnic, constând în vizitarea unor construcții industriale sau
elemente de infrastructură de amploare, a unor ansambluri arhitectonice urbane
etc.
(Minciu, 2005)
1.3.3. TURISM DE AFACERI
Turismul de afaceri se poate concretiza în:
 Călătorii cu caracter profesional (delegațiile ).;
 Participarea la reuniuni, conferințe, congrese, simpozioane etc.;
 Participarea la târguri/expoziții
 Turismul de afaceri poate fi practicat în acest caz în calitate de expozant sau de
vizitator al târgului/expoziției;
 Seminarii sau întâlniri între angajați și/sau conducerea firmei, pentru creșterea
coeziunii și eficienței decizionale și execuționale în cadrul companiei, întărirea
spiritului de echipă și conso lidarea coeziunii echipelor („teambuilding” -uri) etc.;
 Participarea la cursuri de formare sau perfecționare („training” -uri).
(Davidson, 1994)
În urma studiilor și cercetărilor efectuate, se consideră că în prezent, la nivel internațional,
turismul de afaceri reprezintă în jur de 20% din totalul călătoriilor turistice internaționale, cu un
procent de circa 25% din totalul încasărilor din acest se ctor.
1.3.4. TURISM DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂȚII
Această formă de turism face parte din turismul de sejur, mai mult decât atât este o formă
specifică a acestuia, și este practicat de c ătre acei turiști care se deplasează în stațiuni
balneoclimaterice speciali zate cu scopul de a se vindeca de anumite boli sau de a se reduce
efectele unei boli, precum și de recuperare în urma unor accidente sau intervenții chirurgicale

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
19
suferite. În acelaș timp, acest turism de tratament cuprinde toate mijloacele, posibilitățile și
dotările turistice care pun în valoare factorii locali balneoclimaterici pentru scopurile enunțate
anterior.
Turismul de tratament cuprin de așadar două componente importante :
 turismul de tratament (propriu -zis):
o are ca și destinatari acele persoane care suferă de o anumită boală ;
o de obicei tratamentul care urmează să fie făcut este prescris de c ătre un
medic specialist, aici fiind incluse procedurile obligatorii, are o durată
limitată și trebuie să se desfășoară sub direct a supraveghere a unui
specia list;
o Casa de Asigurări de Sănătate asigură, de obicei, rambursarea câtre
persoanele asigurate a unei părți din cheltuielile pe care acest turism de
tratament le presupune ;
 turismul de tip “wellness” (“bien -etre”):
o are ca și destinatari persoane sănătoase;
o pe lângă refacere și tratamentul balneo -termal, accentul se pune și pe
starea de bine a turistului ;
o nu este nevoie de prescripții medicale și nici nu face obiectul rambursării
de cheltuieli de c ătre Casa de Asigurări de Sănătate. .

1.3.5. TURISMUL RURAL Ș I AGROTURISMUL

Turismul rural este o formă a turismului de petrecere a timpului liber (leisure/loisir),
recreere și odihnă, care constă în petrecerea vacanței în mediul rural. În esență, atractivitatea
turismu lui rural este dată de imaginea satului și a spațiului rural, acestea constituind principalele
motive pentru care turiștii își petrec vacanțele la țară. (Nistoreanu, 2010)
Agroturismul face parte din turismul rural, dar are o specificitate proprie care vizează și
implică următoarele aspecte :
 cazare d oar în gospodării țărănești ;

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
20
 servirea meselor să se realizeze doar din produse naturale, dacă este posbili direct
din gospodăria respectivă, dacă nu, de la alți producători de produse naturale
autorizați de pe plan local ;
 participarea sau doar prezența și asistarea la diferite activități care au legătura cu
specificul zonei, cu agricultura, cu creșterea animalelor sau alte activități de acest
tip.
1.3.6. ECOTURISMUL (TURISMUL ”VERDE”)
Ecoturismul este o formă de turism dur abil caracterizată prin faptul că:
 de cele mai multe ori motivația turistică de bază este observarea naturii și a
elementelor sale, precum și a tradițiilor locale legate de natură;
 se bazează pe o educație ecologică și pe o mentalitate responsabilă și altruistă din
partea turistului, care conștientizează importanța conservării mediului natural, a
susținerii comunității locale și a creșterii bunăstării acesteia;
 presupune conservarea și protecția naturii, folosirea resurselor umane locale și
reducerea la minim a impactului negativ asupra mediului natural, cultural și
social.
Pornind de la mai multe modele internaționale consacrate, AER a elaborat un set de
principii ale ecoturismului care ar trebui să fie puse în aplicare atât de către cei care oferă
produse ecoturistice, cât și de către cei care planifică dezvoltarea unei zone bazate pe ecoturism.
Astfel, ecoturismul: se desfășoară în c adrul naturii;
 contribuie la o mai bună înțelegere, apreciere și bucurie de a descoperi și ocroti
natura și cultura locală tradițională;
 produsul ecoturistic se desfășoară și este condus astfel încât să protejeze și să
pună în valoare mediul natural și cul tural;
 trebuie să asigure un impact negativ minim asupra comunității locale și să
contribuie la conservarea culturii și tradițiilor locale;
 trebuie să răspundă așteptărilor înalte ale eco -turiștilor, care au, în general, un
nivel ridicat de educație; etc.
(Asociația de Ecoturism din România, http://www.eco -romania.ro/ro/ecoturism/concept )

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
21
1.3.7. TURISM DE AVENTURĂ
Această formă de turism presupune călătoria în locuri noi și palpitante, de obicei în
mijlocul naturii, cu intenția de a căuta aventura . Principalele activități care pot intra în
componența acestui concept sau a unui produs turistic de tip „aventură” sunt:
 Trekking -ul și hiking -ul (drumeții în general în zonele montane);
 Escalada și alpinismul (escaladarea/cățărarea pe munți, stânci, ghețari etc., având
un caracter preponderent turistic și recreativ, fiind în același timp o activitate
sportivă);
 Vizitarea peșterilor (turism speologic) ;
 Zborul cu parapanta;
 Bungee -jumping ( sărituri de la înălțime, utilizând o legătură cu o coardă elastică);
 Tiroliana;
 Mountain biking -ul (cicloturismul montan);
 Raftingul;
 Kayaking -ul și canoeingul;
 Echitația (turismul ecvestru);
 Schiul alpin;
 Schiul de tură.
(Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, 2009)
1.3.8. TURISMUL RELIGIOS
Turismul religios are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicații de ordin
spiritual, diferența dintre această formă de turism și altele (de exemplu, turismul cultural),
constituind -o tocmai motivația religioasă a turiștilor. Formele de manifestare sunt diverse,
turismul religios incluzând vizitele la lăcașurile sfinte, pelerinajele religioase, taberele religioase
pentru ti neret ș.a. (Bădulescu, 2005)
Călătoriile având drept scop vizitarea edificiilor religioase pot fi uni-funcționale , având
un singur scop: fie de natură religioasă, fie culturală (de exemplu, în cazul călătoriilor religioase
efectuate la lăcașuri cu icoane f ăcătoare de minuni, participantul este implicit un pelerin) sau
multi -funcționale , care îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele culturale, și permit
vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. (Bădulescu, 2005)

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
22
1.4. STRU CTURI DE PRIMIR E TURISTICĂ
1.4.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE
Așa după cum s -a putut vedea până acum, în industria turismului în particular și în
industria ospitalității în general, industria hotelieră are un loc important, pentru că această
industrie determină în mare măsură volumul pe care îl reprezintă activitatea turistică.
O caracteristică a industriei hoteliere este aceea că, datorită faptului că este puternic
afectată de gradul de sezonalitate, ea este eterogenă, în sensul că se manifes tă o creștere în
sezoanele de vârf și o scădere în extrasezon. O altă caracteristică este aceea că în industria
hotelieră își desfășoară activitatea un număr ridicat de salariați care beneficiează de o calificare
medie.
Din această cauză se poate spune că industria hotelieră ajută la dezvoltarea activității
turistice, deoarece, alături de serviciul de transporturi, asigură o infrastructură necesară bunei
desfășurări a acestei activități. Totodată, industria hotelieră este influențată în mod pozitiv sau
negativ de gradul de dezvoltare a respectivei zone.
1.4.2. TIPOLOGIA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU
FUNCȚIUNE DE CAZARE
Datorită complexității activității turistice, precum și a serviciilor pe care structurile de
primire turistică cu funcțiune de cazar e le pot asigura și criteriile de clasificare sunt multiple.
a) După caracteristicile fundamentale: unități hoteliere și similare (hotel, motel, pensiune,
vilă etc cu 5, 4, 3, 2, 1 stele ); unități extrahoteliere (camping, camere de închiriat etc.).
b) După serviciile oferite și modalități de prestare: hotel; hotel fără restaurant; hotel –
apartament; pensiune; hotel plutitor; motel; han pentru tineret; acvatel; hotel rulant; refugiu
montan; apartamente mobilate; camping; bungalou; vilă; castel; sat de vacanță; rulotă.
c) După nivelul de confort: de lux; de nivel mediu; de categorie modestă.
d) După amplasarea în teritoriu: de litoral; de munte; în stațiunile balneoclimaterice; în
orașe; de -a lungul căilor rutiere.
e) După durata șederii: de tranzit; pentru sejur prelung it.
f) După forma de exploatare: individuală; lanțuri hoteliere voluntare; lanțuri hoteliere
integrate.
g) După forma de proprietate: personală; coproprietate privată; de stat; cooperatistă;
obștească; publică de interes național; mixtă.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
23
h) După capacitatea de caza re: exploatare familială (până la 49 de camere); capacitate medie
(50-100 de camere); exploatare tip industrie hotelieră (peste 150 de camere).
i) În funcție de tarifele practicate: hoteluri cu servicii limitate și prețuri mai joase; hoteluri
cu servicii comp lete; hoteluri de lux.
j) După funcția pe care o îndeplinesc: hoteluri pentru întruniri; hoteluri comerciale.
k) După segmentul de piață căruia i se adresează: hoteluri pentru vacanță; hoteluri pentru
reuniuni; hoteluri -cazinou; hotelurile balneare.
(Lupu, 2010; Negrușa, 2007; Stănciulescu și Micu, 2012).

1.4.3. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNE DE ALIMENTAȚIE

Serviciile de alimentație publică, alături de serviciile de cazare fac parte din categoria
serviciilor de bază în industria turismului și au ca și scop satisfacerea nevoii de hrană a turiștilor,
dar și a altor nevoi cum ar fi nevoia de recreere și de distracție.
Unitățile de alimentație publică pot exista și funcționa în cadrul structurilor de primire
turistică cu funcțiune de cazare, dar și independent de acestea.
Printre specificitățile industriei restaurației se pot aminti: îmbină activitatea de producție,
cu cea comercială și cea de servire; consumul preparatelor se face aproape în exclusivitate în
incinta unităților de alimentație publică.
Termenul de restaurant a avut de -a lungul timpului mai multe înțelesuri, precum: ciorbă
de carne; clădire în care serveau aceste ciorbe și alte preparate contra c ost
În prezent prin restaurant se înțelege o unitate a cărei scop costă în producerea,
comercializarea și servirea preparatelor culinare și a băuturilor. (Stănciulescu și Micu, 2012)
1.4.4. TIPOLOGIA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURIST ICĂ CU
FUNCȚIUNE DE ALIMENTAȚIE
Alimentația comercială se poate împărți în două categorii: alimentația rapidă și
alimentația tradițională .
Principalele unități de alimentație rapidă sunt: restaurantul cu autoservire; restaurantul
fast-food; coffee -shop -ul; snack -barul; braseria; unități specializate în livrarea la domiciliu.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
24
1. Restaurantul cu autoservire : asigură un sortiment cuprinzător de preparate calde și reci.
Se recomandă în cond ițiile existenței unui număr mai mare de 500 de clienți zilnic, timpul mediu
petrecut de un client este de aproximativ 30 de minute. Există trei sisteme de distribuție: self –
service -ul liniar (clasic); distribuția free -flow (bufet, separată); sistemul caru sel (rotativ).
2. Restaurantul fast -food : asigură un sortiment redus de preparate culinare și băuturi, iar
servirea se face exclusiv la tejghea. Este amplasat în locuri aglomerate. Se bazează pe
combinarea a patru elemente esențiale: calitatea, serviciul, cu rățenia, prețul.
3. Coffee -shop -ul: se amplasează în hoteluri sau în locuri aglomerate. Servirea se face la
tejghea cu 30 de locuri, pe scaune înalte, serviciul este asigurat de către doi lucrători.
4. Snack -barul : oferă un sortiment redus de preparate care se p regătesc rapid.
5. Braseria : asigură servirea sortimentelor de bere.
6. Unitățile specializate în livrarea la domiciliu : asigură în deosebi sortimente de pizza,
sandwich -uri, pui și cușcuș etc.
Dintre unitățile de alimentație tradițională se pot aminti: restaura ntul clasic; restaurantul
cu specific; restaurantul specializat.
1. Restaurantul clasic : asigură un sortiment variat de preparate; decorul, ambianța,
serviciul sunt rafinate; asigură servicii de prânz și cină (programul între cele două mese
principale este în trerupt).
2. Restaurantul cu specific : preparatele sunt specifice unei țări/regiuni/zone geografice.
3. Restaurantele specializate : preparatele sunt bazate preponderent pe o singură categorie
de materii prime (pescăresc, vânătoresc, dietetic etc.).
(Lupu, 2010; Neașcu et al., 2011)

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
25
CAPITOLUL II. CONCEPTELE „SIGURANȚA ALIMENTULUI ” ȘI
„H.A.C.C.P.”
2.1. SIGURANȚA ALIMENTARĂ – CONCEPT ȘI DEFINIȚII
Problema siguranței alimentare presupune o abordare complexă și deosebit de actuală. În
ultimii ani, companiile se confruntă cu noi provocări datorită situației economice mai dinamice,
dar și ca urmare a preocupării consumatorilor față de siguranța alimentelor, și în special de
calitatea și de proveniența produselor pe care le consumă. Obiectivele majore care trebuie
urmărite în obținerea unor produse sigure pentru consumatori în cadrul unităților de alimentație
publică, dar și în cele turistice și agroturistice o reprezintă siguranța și calitatea acestora.
Calitatea a devenit un instrument strategic, precum și un eleme nt determinat al competitivității
acestora, deoarece modul în care consumatorii apreciează calitatea produselor alimentare este de
importanță vitală. (Todoran, 2014)
Realizâ nd produse pentru colectivități mari (în restaurante sau unități de catering),
specialiștii din industria alimentară devin responsabili de starea de sănătate a consumatorilor,
participând la una din cele mai eficiente căi de ocrotire și promovare a sănătății.
Calitatea este definită de ISO ca ansamblul proprietăților și caracteristici lor unui produs
care conferă acestuia aptitudinea de a satisface nevoile consumatorilor. Astfel, calitatea trebuie
să fie preocuparea tuturor (Kerek es L. 2009) .
Pentru realizarea siguranței alimentelor este necesară să se respecte o serie de cerințe:
 alimentele nu trebuie puse la dispoziția consumatorului dacă nu sunt sigure;
 pentru a determina dacă un aliment este nesigur pentru consumător, se va ține seama de
toate etapele lanțului alimentar;
 pentru a determina dacă un aliment este dăunător sănătății tre buie avute în vedere nu
numai efectele pe termen scurt, dar și cele pe termen lung, respectiv efectele asupra
generațiilor viitoare (ca urmare a posibilelor efecte toxice cumulative).
Prin siguranța alimentară se îndeplinesc trei roluri: unul igienic ce rezultă din asigurarea
unui produs sigur consumatorului, un rol economic ce rezultă din reducerea pierderilor
financiare a unităților de alimentație publică, turistică sau agroturistică și unul social reprezentat
de garantarea calității de către autorit atea sanitară veterinară și sancționarea practicilor
nepermise. (Ștețca și colab., 2013)

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
26
Asigurarea siguranței alimentelor pe plan mondial este realizată de anumite organisme
internaționale ca: Organizația Mondială a Sănătății (WHO), Organizația Națiunilor Unite pentru
Alimentație și Agricultură (FAO) și Comisia Codex Alimentarius (organism mi xt între WHO și
FAO). În țara noastră siguranța alimentelor este realizată prin intermediul Ministerului Sănătății
Publice, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor,dar și a altor instituții implicate în
domeniu. (Todoran, 2014)
2.2.CLASIFICAREA Ș I EVOLUȚIA STANDARDELOR DE CALITATE
Pentru domeniul agroalimentar clasificarea standardelor de calitate trebuie adaptată
problemelor specifice feicărui produs. Pe baza acestui deziderat, standardele de calitate sunt
clasificate astfel:
1. Standarde de specif icații de produs, acestea precizează structura produsului,
terminologia, respectiv caracteristicile de calitate;
2. Standarde de mediu înconjurător al produselor, cum ar fi: condițiile de ambalare, de
depozitare, transport, precum și igiena și securitatea mat erialelor destinate domeniului
agroalimentar;
3. Standarde de metode de analiză și încercări: în această categorie intră standardele de
analiză sezonială, cele fizico -chimice, microbiologice și standardele privind metodele de
eșantionare. (Kerekes L. 2010)
Organizația Internațională pentru Standardizare cu sediul central în Geneva, a dezvoltat
aproximativ 10.000 de standarde de calitate, pe parcursul a peste 50 de ani de activitate, dintre
care cel mai cunoscut standard internațional este standardul sistemului de management al calității
ISO 9001 . Odată cu alinierea României la normele europene de siguranță a alimentelor, a apărut
necesitatea adoptării SR EN ISO 22000:2005 , care este un standard internațional elaborat pentru
a asigura securitatea lanțurilor alim entare la nivel mondial.
Din punctul de vedere ISO, standardele din seria ISO 9001:2000 includ o abordare
sistematică în gestionare a proceselor unei unități, unde se pune accent pe crearea de produse
care saatisfac ațteptărike consumatorilor. (Todoran, 2 014)
2.3. HACCP – PRINCIPII ȘI ETAPE
Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Proces) : este un sistem de
identificare, evaluare și control al riscurilor asociate produselor alimentare. Acest sistem este
unul dintre cele mai bune moduri prin care pot fi administrate și controlate acele pericole care

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
27
sunt asociate produselor alimentare. Aceste pericole vizează atât parcursul preparării alimentelor,
precum și parcursul manipulării acestora. Unul dintre principalele sale avantaje este acela că el a
fost acceptat în mod cvasigeneral de câtre instituțiile legislative statale, de asociațiile
profesionale și de organismele de control din domeniul alimentar. Sistem ul H.A.C.C.P. este
principalul in strument care se referă la protecția sanitară și igienică a alimentelor, din această
cauză el fiind perfect aplicabil în acele unități economice care funcționează în sectorul alimentar.
Se consideră că cea mai bună traducere în limba română pentru Hazard A nalysis and Critical
Control Points este o analiză a riscurilor și o prevenire a lor prin intermediul punctelor critice de
control.
Sistemul H.A.C.C.P a luat ființă și s -a impus în perioada anilor 1960, datorită cerințelor
din ce în ce mai stricte și mai coercitive asupra producției de alimente sigure din punct de vedere
igienic și sanitar, în special pentru personalul NASA, mai târziu, după anul 1970 generalizându –
se în activitatea de producție de alimente ca și un sistem de control nou. Principala inovaț ie pe
care sistemul H.A.C.C.P. a adus -o este aceea că a reunit toate principiile și regulile sanitare
referitoare la siguranța alimentelor sub umbrela unui singur sistem, un sistem complex și unitar,
ce ține sub control întregul proces tehnologic de produc ere și distribuție a alimentelor. Acest
proces începe cu o selecție a furnizorilor de materie primă, o recepție a acestor materii prime,
fabricația alimentelor și se termină cu livrarea și distribuția produselor. Meritul sistemului
H.A.C.C.P. este acela că este astfel programat încât să prevină apariția acelor situații generatoare
de posibile riscuri pentru consumatori.
Bineînțeles că sistemul H.A.C.C.P. nu poate asigura excluderea totală a riscurilor, dar el
reduce riscurile la un nivel cât mai mic, unul acceptabil. Și aceasta pentru că scopul sistemului
este de a identifica acele riscuri posibile care pot să apară în timpul fluxului tehnologic și să
poată interveni atunci când riscul de contaminare, de degradare și de alterare biologică, chimică
și fizică a produselor apare. Rolul important pe care îl aduce sistemul în procesarea industrială a
alimentelor, față de controlul calității la produsele finite, este acela că poate evita un risc înainte
de terminarea fluxului tehnologic. Însă acest lucru implică o monitorizare și o verificare zilnică a
producției alimentare, validând sau nu dacă aceasta este conform cu toate cerințele care sunt
reglementate a fi respectate în toate etapele procesului de fabricați e.
Toate organizațiile care activează în a ceste sectoare ce intră în contact direct cu sănătatea
consumatorilor trebuie să respecte anumite cerințe, multe dintre aceastea fiind impuse de
legislația în vigoare. Integrarea țării noastre în Uniunea Europeană a impus și mai multe cerințe
asupra organi zațiilor din sectorul alimentar. Implementarea sistemului HACCP este o cerința

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
28
legală, prevazută în HG 1198/2002 – Condiții generale de igienă a produselor alimentare, art.3 și
4 și în Le gea nr. 150/2004 – privind sigur anța produselor alimentare.
H.A.C.C.P. este o metodă sistematică de identificare, evaluare și control a riscurilor
asociate produselor alimentare.
Se consideră că în multe cazuri îmbolnăvirile alimentare care apar în diferite locuri, au ca
și cauză consumul de preparate din carne, mai precis prezența în flora i ntestinală a animalelor
respective a unor microorganisme a căror prezență nu a putut fi observată la insp ecțiile
veterinare de specialitate realizate la aceste animale. Chiar dacă prezența microorganismelor este
la început în număr redus, ele se pot înmulți printr -o prelucrare, transportare, depozitare sau
preparare într -un mod incorect. Se poate observa cu ușurință că pentru a putea realiza o prevenție
a îmbolnăvirilor datorate preparatelor din carne, sunt foarte importante realizarea activităților de
control în timpul întregului circuit prin care se realizează produsul respectiv, începând cu
animalul viu și încheind cu consumarea produsului finit.
Practic, s -a observat că această problemă , respectiv a siguranței pentru cons umul
oamenilor a produselor finite, poate fi rezolvată numai prin aplicarea sistemului H.A.C.C.P.
Doar acest sistem poate identifica și ține sub control toate riscurile, pe parcursul întregului
proces de producție, pe când folosirea unor practici de lucru bune, chiar și efectuarea, sau simpla
efectuare a analizelor de laborator pentru produsul final neoferind siguranța dorită.
Astăzi se consideră în mod general că sistemul H.A.C.C.P. are un rol extrem de important
mai ales în industria prelucrătoare de car ne, unde și riscurile sunt mai mari. Aplicarea metodei
H.A.C.C.P. va duce la o creștere a încrederii pe care o au consumatorii în produsele realizate din
carne și va conduce la o creștere a comerțului mondial de carne.
Trebuie să fie menționată aici că ef iciența metodei H.A.C.C.P. este instrumentul de
manageme nt perfect și cel mai eficient chiar și atunci când ne referim la costurile de producție.
Industria prelucrătoare de carne, în particular, și industria alimentară, în general, poate obține
beneficii s ubstanțiale utilizând această metodă, pentru a produce alimente cât mai s igure din
punct de vedere sanitar și igienic pentru consumator.

2.4. PRINCIPIILE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SIGURANȚ EI
ALIMENTELOR (HACCP)
Principiile sistemului HACCP au fost stabilite încă din anul 1993 de către Comisia
Codex Alimentarius și apoi OMS (Organizatia Mondiala a Sănătății), și funcționează pe
baza a 7 principii :

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
29
1. Analiza alimentelor de risc : analiza acestor elemente presupune întocmirea unei
liste a riscurilor car e ar putea cauza defecte sau alterări produselor alimentare.
Un risc poate să fie un agent chimic, fizic sau biologic ;
2. Identificarea punctelor critic e de control : o fază/etapă în care poate fi aplicat
controlul riguros pentru a preveni, a elimina sau a r educe la un nivel acceptabil
riscurile care poate să afecteze securitatea alimentelor ;
3. Stabilirea limitelor critice : care nu trebuie depășite, pentru a ne asigura că
punctul crtic de control este sub control (PH, temperatura, timpul de contract,
umiditat ea, apă, etc.) ;
4. Stabilirea procedeelor de monitorizare : reprezintă un plan secvențial de
observație și măsurători efectuate în timp asupra unui punct critic controlat ;
5. Stabilirea acțiunilor corective : au ca scop prevenirea riscurilor alimentare iar
când există o deviere de la limitele critice se impune implementarea acțiunilor
corective ;
6. Stabilirea procedurilor de verificare : este definită ca și o activitate care validează
implementarea planului inițial demonstrând astfel că sistemul este operațional și
în conformitate cu legislație în vigoare ;
7. Întocmirea referatelor și proceselor verbale : documentarea tuturor procedurilor
adoptate pentru realizarea planului HACCP.

Pentru ca HACCP să dea bune rezultate este, de asemenea, absolut necesar ca întreg
personalul care activează în filiera alimentară să fie bine pregătiți profesional.
Echipa HACCP trebuie să fie alcătuită din max. 5 – 6 persoane selectate în funcție de
competență, experiență, conștiinciozitate, abilități de comunicare; să aibe cunoștiințe legate de
utilaje, echipamente din fluxul tehnologic, principiile și tehnicile HAC CP, să aibă experiență în
procesul tehnologic, în controlul calității, să poată proiecta, implementa, menține și revizui
planul HACCP.
Echipa HACCP trebuie să aibă un lider numit prin decizia conducătorului companiei și
un secretar .
(***,DUMITRAȘCU, Manualul Sistemului C alității, București )

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
30
2.4.1. CELE 12 ETAPE
În scopul elaborării unui sistem HACCP și aplicarea a celor șapte principii HACCP
trebuie respectate următoarele 12 etape:

 Etapa1: Desemnarea echipei HACCP;
 Etapa2: Descrierea produsului, metoda de procesare și distribuție;
 Etapa3: Descrierea utilizării intenționate;
 Etapa4: Elaborarea diagramelor proceselor de producere;
 Etapa5: Verificarea diagramelor proceselor de producere pe teren;
 Etapa6: Analiza pericolelor. Principiul 1;
 Etapa7: Determinarea punctelor critice de control. Principiul 2;
 Etapa8: Stabilirea limitelor critice. Principiul 3;
 Etapa9: Elaborarea procedurilor de monitorizare. Principiul 4;
 Etapa10: Elaborarea acțiunilor corective. Principiul 5;
 Etapa11: Elaborarea procedurilor de verificare. Principiul 6;
 Etapa12: Elaborarea documentației și păstrarea înregistrărilor. Principiul 7.
(***,DUMITRAȘCU, Manualul S istemului Calității, București)

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
31
PARTEA A II -A. MATERIAL ȘI METODĂ
CAPITOLUL 3. ARIA DE CERCETARE
3.1. LOCALIZAREA ȘI CARACTERIZAREA JUDEȚULUI CLUJ
Județul Cluj este situată în jumătatea nord -vestică a țării. Se întinde pe o suprafață de
6.674 kmp desfășurată în zona de contact a trei unități natural representative: Munții Apuseni,
Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, și se învecinează la nord -est cu județele Maramureș și
Bistrița -Năsăud, la est cu județul Mureș, la sud cu județul Alba, iar la vest cu județul Bihor și
Sălaj.
Reședința județului este municipiul Cluj -Napoca, al cin cilea municipiu mare al țării.
În ceea ce privește organizația administrative a județului, acesta cuprinde: 5 municipii
(Cluj -Napoca, Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Turda), 6 orașe (Cluj -Napoca, Turda, Gherla,
Huedin, Câmpia -Turzii, De j), 75 de comune și 420 de sate. (Fig. 3.1.) (https://cluj.insse.ro/despre –
noi/despre -judetul -cluj/, ultima accesare 11.06.2020. )

Figura 3.1. Harta județului Cluj; Sursa: https://pe -harta.ro/cluj/

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
32
3.1.1. RELIEFUL
Relieful este predominant deluros și muntos, altitudinile maxime înregistrându -se în masivele
Vlădeasa 1.842 m și Muntele Mare 1.826 m, iar altitudinea minimă la ieșirea Someșului din
județ 227 m. (Sursă: https://cluj.insse.ro/despre -noi/despre -judetul -cluj/, ultima accesare 11.06.2020. )
3.1.2. HIDROGRAFIA
Rețeaua hidrografică este reprezentată de râurile: Someșul Mic inclus aproape integral în
cuprinsul județului, Crișul Repede și Arieșul inferior, lacuri naturale și iazuri și de lacurile de
interes hidroenergetic: Beliș -Fîntînele, Tarnița și Gilău. Izvoare minerale sulfatate, calcice,
clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia,
Someșeni, Turda etc. (Sursă: https://cluj.insse.ro/despre -noi/despre -judetul -cluj/, ultima accesare 11.06.2020. )
3.1.3. CLIMA
Prin poziția sa, județul Cluj beneficiază de un climat continental moderat. În sectorul muntos
(masivele Vlădeasa și Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2°C, iar în
restul teritoriului de 6°C. Amplitudinile termice anuale au valo ri cuprinse între 17 – 19 °C în
zona montană și cresc la 23 -25 °C în regiunile deluroase, de podiș și câmpie. (Sursă:
https://cluj.insse.ro/despre -noi/despre -judetul -cluj/, ultima accesa re 11.06.2020. )
3.1.4. CĂI DE ACCES
Județul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecția unor importante magistrale feroviare și
rutiere care -i asigură legături lesnicioase cu toate zonele țării. De asemenea, aeroportul din
municipiul Cluj -Napoca conferă legăt uri curente și rapide cu capitala țării atât pentru cerințele
județului cât și pentru ale unor localități limitrofe. (Sursă: https://cluj.insse.ro/despre -noi/despre -judetul –
cluj/, ultima accesare 11.06.2020. )
3.1.5. RESURSE NATURALE
Județul Cluj dispune de bogate și variate resurse naturale. Minereurile de fier au intrat în
circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpușul Mic și Băișoara, fiind efectuate
pe parcurs și o serie de prospecțiuni geologice la Vlaha, Săvădisla și Cacova Ierii. Combustibilii
minerali sunt reprezentați prin cărbunii bruni exploatați în zona Ticu -Dâncu -Băgara și turbă,
exploatată în sectorul Călațele și Căpățâna. Pe lângă minereuri de fier și combustibili minerali,
există în județ, o gamă variată de minerale utile și roci, între care se pot aminti: cuarț, calcare și
dolomite, nisipuri, etc. (Sursă: https://cluj.insse.ro/despre -noi/despre -judetul -cluj/, ultima accesare 11.06.2020. )

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
33
3.2.POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ȘI ANTROPIC AL JUDEȚULUI CLUJ
Județul Cluj are un potențial turistic ridicat, reflectat în existența unei game variate de
forme de practicare a activităților de agrement: drumeție, alpinism, sporturi de iarnăși de vară,
tabere de copii și tineret, tratament balnear, etc., dar și de dezvoltarea pe toate planurile și toate
domeniile a tehnologiei moderne.
Dintre zonele și obiectivele de mare atract ivitate turistică trebuie menționate: Salina
Turda, destinație modernă de agrement și de tratament; Muntele Băișorii, stațiune favorabilă
practicării sporturilor de iarnă; Munții Trascăului, deosebit de spectaculoși datorită formelor de
relief, stâncilor i mpozante și peșterilor; Băișoara, zonă ce se remarcă prin peisaje de o
excepțională frumusețe, căutată vara de amatorii de drumeții și iarna de cei ai „sportului alb”;
Zona lacurilor Gilău – Tarnița, care oferă condiții deosebite pentru agrement la sfârșit de
săptămână; Zona lacului Beliș -Fântânele, căutată pentru peisajul superb dat de lac și de munții
care-l înconjoară.
Bogăția de monumente și obiective istorice, precum și patrimoniul arhitectural, incluse
în mare parte în circuitul național, constituie o certă și permanentă sursă de atracție turistică.
Atrag atenția monumente precum: ansamblul monumental Matei Corvin, statuia ecvestră a lui
Mihai Viteazul, grupul statuar „Școala Ardeleană “, statuia lui Avram Iancu, Catedrala
Ortodoxă, biserica „Sfântul M ihail”, biserica Franciscană, biserica Piaristă, Bastionul Croitorilor,
mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, castelul de la Bonțida, Muzeul Memorial Octavian
Goga de la Ciucea. De mare interes turistic sunt și: Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al
Transilvaniei, Colecția de istorie a farmaciei, Muzeul de Mineralogie, Muzeul Mitropoliei
Clujului, Muzeul de Istorie din Turda, Muzeul Municipal Dej, Muzeul Sătesc din Iclod. Grădina
botanică „Alexandru Borza" din Cluj -Napoca, una dintre cele mai cunoscute ș i mai bine
organizate din sud -estul Europei, oferă un bun prilej de destindere, dar și de instruire pentru
numeroși turiști din țară și din străinătate.
Toate aceste atracții ale județului Cluj îl califică drept o destinație ideală ce oferă
multiple posibi lități, atât de petrecere a timpului liber, cât și de dezvoltare a afacerilor din diverse
domenii de activitate. (Sursă: http://www.cniptcluj.ro/ , ultima accesare 11.06.2020. )
3.3.CAPACITATEA DE CAZARE EXISTENT Ă
Din perspectiva capacității de cazare existente, se constată că spre deosebire de cererea
turistică, în municipiul Cluj -Napoca se regăsește doar 13 – 17% din oferta de cazare existentă la

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
34
nivelul regiunii Nord -Vest. În schimb, comparativ cu județul Cluj, î n Cluj -Napoca regăsim între
50 – 60% din capacitatea de cazare existentă. Situația este similară în cazul capacității de cazare
în funcțiune, perioada 2011 – 2012 reprezentând un interval propice pentru dezvoltarea acesteia.
Graficele următoare prezintă of erta de cazare existentă din perspectiva numărului de locuri, a
numărului de unități, a categoriei și tipului de unități de cazare (Fig. 3.2.; Fig. 3.3.; Fig. 3.4.; Fig. 3.5.;
Sursa datelor: INS) :

Figura 3.2. Numărul unităților de cazare pe categorii și tip de unitate în Cluj -Napoca (dec. 2012)
Figura 3.3. Numărul camerelor în unitățile de cazare pe categorii și tip de unitate în Cluj -Napoca (dec. 2012)

Figura 3.4. Capacitatea de cazare existentă (locuri) Figura 3.5. Capacitatea de cazare în funcțiune (locuri)
(Sursa datelor: MDRT, http://www.mdrt.ro/turism/unitati -clasificate ; http://cmpg.ro/wp –
content/uploads/2013/12/Document -Consultativ -Strategia -Turism -Cluj-Napoca -2014 -2020.pdf ,ultima accesare
11.06.2020. )

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
35
3.4.LOCALIZAREA ȘI CARACTERIZAREA JUDEȚULUI BIHOR
Județul Bihor este așezat în partea nord -vestică a României, pe cursurile râurilor Crișul
Repede și Crișul Negru, mărginit la est de Munții Apuseni, iar la vest de Câmpia Tisei, având ca
vecini: la nord județul Satu Mare; la est județele Sălaj, Cluj, Alba; la sud județu l Arad; la vest
Ungaria. Județul Bihor are o suprafață de 7 544 kmp. Județul Bihor are 101 unități administrativ –
teritoriale, grupate astfel: 10 orașe (din care 4 municipii: Oradea, Salonta, Beiuș și Marghita)
plus 18 localități suburbane și, în mediul rur al, 91 comune (cu 430 sate, inclusiv reședințele de
comună) – în total 458 de localități dist incte. (Fig. 3.6.)
(Sursă: https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Bihor.pdf )

(Figura 3.6. Sursă: https://pe -harta.ro/bihor/ , ultima accesare 11.06.2020.)
3.4.1. RELIEFUL
Având o întindere de 7.535 kmp , județul Bihor ocupă 3% din suprafața țării, beneficiind de toate
formele de relief, dispuse în trepte de la est la vest: Munții Șes sau Plopiș, Munții Pădurea
Craiului, Munții Vlădeasa, Munții Bihorului, Munții Codru -Moma – în ordinea succesiunii lor de
la nord spre sud ; dealuri: Dealurile Crișene, ca o subdiviziune a Dealurilor de Vest; câmpii:
Câmpiile Ierului și Nirului la nord și Câmpia Crișurilor la sud.
(Surse :https://www.cjbihor.ro/pdf/Strategia%20pentru%20dezvoltarea%20durabila%20a%20judetului%20Bihor%2

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
36
02014 -2020.pdf ; https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Bihor.pdf , ultima accesare
11.06.2020. )
3.4.2. HIDROGRAFIA
Rețeaua hidrografică, formată din râurile Crișul Repede, Crișul Negru, Barcău și afluenții lor,
prezintă mari variații de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor. Râurile aparțin bazinului
hidrografic al Crișurilor – Barcău (68 km pe teritoriul județului), Crișul Repede (101 km pe
teritoriul județului), Crișul Negru (136 km pe teritoriul județului), Ieru, respectiv afluenții
acestora. Lacurile naturale sunt puține, cele mai importante fiind: Lacul Șerpilor și Lacul cu Stuf
de lângă Salonta. Dintre lacurile antropice se remarcă: cele de baraj (Lacul Leșu, de pe valea
Iadei, cel mai însemnat) și heleșteele din zona de câmpie. Cele mai ma ri heleștee sunt cele
amenajate în scop piscicol: Cefa (598 ha), Tămașda (200 ha), Homorog (95 ha), Inand (30 ha).
(Surse :https: //www.cjbihor.ro/pdf/Strategia%20pentru%20dezvoltarea%20durabila%20a%20judetului%20Bihor%2
02014 -2020.pdf ; https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Bihor.pdf , ultima accesare
11.06.2020. )
3.4.3. CLIMA
Clima continental -moderată se află sub influența maselor de aer vestice, mai umede și mai
răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6°C și 10,5°C, iar cantitățile de precipitații
cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 și 1200 mm.
(Surse :https://www.cjbihor.ro/pdf/Strategia%20pentru%20dezvoltarea%20durabila%20a%20jud etului%20Bihor%2
02014 -2020.pdf ; https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Bihor.pdf , ultima accesare
11.06.2020. )
3.4.4. CĂI DE ACCES
Județul Bihor are o re țea feroviară destul de dezvoltată, orașul Oradea fiind cel mai important
nod feroviar din nord -vestul țării, fiind tranzitat de magistrala 300 București –Oradea. Tot din
Oradea pleacă linii de cale ferată spre Arad, Timișoara, Băile Felix, Satu Mare, exist ă și legături
zilnice internaționale către Budapesta. Rețeaua de drumuri publice din județul Bihor este foarte
dezvoltată și are legături rutiere cu Ungaria pe la vama Borș, una din cele mai mari din țară. Prin
Oradea trec drumurile naționale DN 1, 76, 79, drumurile europene E 60, 79, 671. Aceste drumuri
asigură legatura cu Arad, Timișoara, Cluj -Napoca, Sibiu, Lugoj, Satu Mare, Viena și Budapesta
prin autostrăzile M3 și M4 din Ungaria. Autostrada Transilvania urmeză să facă legătura cu cele
din Ungaria. Aer oportul Oradea poate fi considerat prima poartă aeriană a României.
Dezvoltarea și potențialul economic al orașului, precum și poziția sa geografică fac din
Aeroportul Oradea unul de interes european. Accesibil, la doar 6 km de Oradea, lângă drumul

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
37
naționa l DN 79, aeroportul deservește județul Bihor cu o populație de peste 620.000 locuitori. În
august 2012 aeroportul a fost deschis traficului internațional, urmare lucrărilor de modernizare
efectuate.
(Surse :https://www.cjbihor.ro/pdf/Strategia%20pentru%20dezvoltarea%20durabila%20a%20judetului%20Bihor%2
02014 -2020.pdf ; https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Bihor.pdf , ultima accesare
11.06.2020. )
3.4.5. RESURSE NATURALE
Bogățiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (la Popești,
Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oșorhei), bauxită (Munții Pădurea Craiului), nisipuri
bituminoase (Derna, Tătăruș), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, Șuncuiuș),
marmură (Băița, Chișcău), bentonită (Vadu Cri șului), precum și prin izvoare cu ape geotermale
(lângă Oradea – Băile Felix și Băile 1 Mai, Madăras, Rabagani și Tamașeu) și ape minerale
(Tinca și Stâna de Vale). Resursele solului sunt formate din suprafețe întinse ocupate de păduri
(cer, gorun, gârniță , fag, brad, molid), pășuni și fânețe naturale.
(Surse :https://www.cjbihor.ro/pdf/Strategia%20pentru%20dezvoltarea%20durabila%20a%20judetului%20Bihor%2
02014 -2020.pdf ; https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Bih or.pdf , ultima accesare
11.06.2020. )
3.5. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ȘI ANTROPIC AL JUDEȚULUI BIHOR
Rezervații naturale mai importante ale județului Bihor sunt: Calcarele din Valea
Crișului Miheleu, Tășad, Complexul Hidrografic Valea Rece, Complexul Carstic din Valea
Ponorului, Cetatea Rădesei, Defileul Crișului Repede și Negru, Groapa Ruginoasa, Groapa
Bârsa, Lacurile fosiliere de la Cornițel, Dealu Șomleu, Valea Lionii -Peștiș, Parcul Național Cefa,
Pădurea cu narcise de la Oșorheu, Poiana cu narcise de la Gorniște, Platoul Carstic Padiș,
peșterile Valea Leșului, Ciurul Ponor, Ciur -Izbuc, Farcu, Gălășeni, Oșoi, Toplița, Urșilor, Vacii,
Vântului, Valea Galbenei, Vârful Buteasa etc.
Principalele obiective turistice din județul Bihor sunt: Biserica Ortodoxă cu Lună din
Oradea, Bisericile din lemn de la Brădet, Stăncești, Brustur, Castelul Zichy de la Diosig, Cetatea
Adrian, Cetatea Oradea, Groapa Ruginoasa, Lacul Cefa, Munții Padiș, Pe șterile Urșilor,
Scărișoara, Meziad, Bătrânului, Băile Felix, Băile 1 Mai, Stâna de Vale, Vârtop -Arieșeni.
(Sursă: https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_ Bihor.pdf )

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
38
3.6.CAPACITATEA DE CAZARE EXISTENTĂ
La 31 iulie 2011 județul Bihor dispunea de 49 hoteluri și moteluri, 3 hosteluri, 4 cabane
turistice, 4 campinguri, 21 vile turistice și bungalouri, 3 tabere de elevi, 7 pensiuni turistice
urbane, 8 37 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare era de 9 718 locuri și de 2 613,2 mii
locuri de cazare pe an, cu un grad de utilizare de 38,4 la sută.
(Sursă: https://www.cjbihor.ro/pdf/Strategia%20pentru%20dezvoltarea%20durabila%20a%20judetului%20Bihor%2
02014 -2020.pdf , ultima accesare 11.06.2020. )
Datele statistice despre activitatea turistică din județul Bihor arată o evoluție pozitivă pe
parcursul ultimilor 5 ani. Numărul de structuri de primire înregistrate a crescut cu mai bine de
50% în perioada 2008 -2011, cea mai mare creștere fiind în categoria pensiunilor turistice rurale.
(Tabel 3.1.)

Tabel 3.1. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică ( Sursa: Anuar statistic al județului
Bihor, Direcția județeană de statistică Bihor, 2012)
Deși numărul de turiști care au înnoptat în județul Bihor a crescut cu 13% pentru turiștii
români și cu 18% pentru turiștii străini î n 2011, indicii de utilizare a capacității de cazare
turistică sunt totuși scăzuți, de doar 38% în 2011. Acest lucru poate fi justificat de durata scurtă a
sezoanelor turistice precum și atractivitatea redusă a acestora. (Tabel 3.2.)
Tabel 3.2. Indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică (%) :

(Sursa: Anuar statistic al județului Bihor, Direcția județeană de statistică Bihor, 2012)

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
39
CAPITOLUL 4. METODE DE CULEGERE ȘI ANALIZĂ A DATELOR
4.1. ANCHETA
Ancheta poate fi aplicată atât în cercetările cantitative cât și în cele calitative, întrucât
furnizează informații despre caracteristicile socio -demografice, atitudinile, opiniile, intențiile și
comportamentele subiecților analizați. (Pop, 2004)
Instrumentul folosit în procesul de culegere a datelor utilizat în anchetă este chestionarul,
acesta fiind formulat sub o serie de întrebări cu referire la conceptele care se doresc a fi studiate.
4.1.1. ETAPELE CULEGERII DATELOR PRIMARE CU AJUTORUL
CHESTIONARULUI
Planificarea cercetării
Planificarea cercetării este prima etapă și presupune stabilirea scopului și obiectivelor
propuse pentru acestea. Astfel, cercetarea s -a realizat pentru a analiza și a compara activitatea
turistică în județele Bihor și Cluj, prin identificarea preferințelo r turiștilor cu privire la formele
de turism practicate, motivele pentru care aceștia au ales o anumită destinație turistică,
activitățile pe care aceștia le desfășoară pe durata vacanței, condițiile și unitățile de cazare
preferabile de turiști.
Elabora rea chestionarului
Din punct de vedere structur al, chestionarul realizat (ANEXA 1) se prezintă în partea de
sus cu un mesaj prin care se evidențiază scopul său, urmat apoi de întrebările anchetei, care sunt
închise, deschise și cu scală.
În prima parte a c hestionarului se prezintă o întrebare închisă cu răspuns dihotomic cu
privire la practicarea turismului. Acest tip de întrebare a fost folosit și la întrebările 3, 5, 7, 8, 9,
15, 16, 17, 19, 21, 23, 24 pentru a afla pref erințele sau opiniile respondențilo r.
Exemplu: 7. Cât de des practicați/ați practicat turismul?
a) Săptămânal (în timpul săptămânii sau în weekend -uri)
b) Lunar (o singură dată sau de mai multe ori)
c) De 2 -5 ori într -un an
d) Mai mult de 5 ori într -un an
e) Altele

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
40
Întrebările 2 și 4 sunt întrebări multidihotomice cu răspunsuri multiple, care au ca scop
de a afla ce tip de turism preferă respondenții să practice și cu cum preferă acest lucru. Acest tip
de întrebare a fost folosit și la întrebările 6, 10, 11, pentru a afla cu cine preferă respondenții să
practice turismul, în ce perioadă preferă, ce destinații turistice preferă și ce tip de unitate de
cazare preferă.
Exemplu: 10. Ce destinații turistice preferați? (mai multe răspunsuri posibile)
a) Orașe
b) Stațiuni montane
c) Stațiuni balneare
d) Stațiuni rurale
e) Litoral
f) Altele
Întrebările 12, 18, 20 sunt întrebări de tip scală cu abordare unică și au fost construite
cu scopul de a afla importanța câtorva aspecte referitoare la tipurile de turism, importanța
turismului și ce criterii influențează pe respondenți la alegerea a unor destinație turistică.
Întrebările 13, 14, 22, 25 sunt întrebări deschise, unde respondenții au răspuns după preferințele
lor cu privire la destinațiile turistice vizitate, gen și vârs tă.
Exemplu: 13. Numiți o destinație turistică din județul Bihor sau Cluj, unde ați practicat
turismul și ați recomanda -o altor turiști. Vă rog, specificați județul.
La finalul chestionarului sunt adresate o serie de întrebări socio -demografice pentru a
putea realiza profilul turistului din zona vizitată, de unde reies date cu privire la gen, vârstă, județ
de proveniență, ocupație. Confidențialitatea datelor este garantată, de acest aspect fiind înștiințați
și respondenții, aceste date fiind utilizate doar în scop științific.
Populația cercetată
În cadrul anchetei s -a realizat eșantionarea unui număr de 100 de respondenți, aceștia
fiind cuprinse între vârstele 18 -54 ani, din diferite județe în perioada Ianuarie 2020 -Iunie 2020.
Culegerea datelor
Metoda de administrare a chestionarelor a fost în mediul online. Metoda online a avut
avantajul de a culege informații de la mai mulți oameni, din diferite zone.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
41
Analiza datelor
În ultimul proces din etapele anchetei, a fost realizată verificarea datelor și corectar ea
greșerilor de introducere, preluarea primară a datelor și analiza preliminară a rezultatelor,
elaborarea rezultatelor și a raportului final apoi prezentarea rezultatelor cercetării.
Analiza datelor s -a realizat prin crearea unei baze de date a chestionarelor în programul
Microsoft Office Excel 2010, cu ajutorul acestuia au fost realizate analizele statistice.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
42
PARTEA A III. -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL 5. ANALIZ A PREFERINȚELOR TURIȘTILOR
5.1. PERCEPȚIA RESPONDENȚILOR PRIVIND ACTIVITATEA TURISTICĂ

Turismul
Pentru a înțelege preferințele respondenților față de activitățile turistice au fost adresate o
serie de întrebări privind frecvența călătoriilor, motivul pentru care aleg o vacanță în țară,
perioada călătoriilor, activitățile pe care aceștia le desfășoară, formele de turism practicate,
precum și preferințe le în legătură cu unitățile de cazare.
Analiza datelor culese ne arată că 87% dintre respondenți au pr acticat sau practică
turismul, și restul respondenților, adică 13%, nu practică turismul. (Figura 5.1.)

Figura 5.1. Practicarea turismului

Formele de turism practicate
Figura 5.2. ne arată care sunt formele turismului cel mai des practicate de respondenți.
Astfel, ce a mai des practicat ă formă de turism este turismul de recreere și agrement, urmat de
turismul de aventură, turism ul balnear, turism ul montan și al sporturilor de iarnă, turism ul
cultural și științific. Pe ultimul loc se află turismul religios, cu un procent de 0,9%. 87,0% 13,0%
Da
Nu

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
43

Figura 5.2. Formele de turism practicate

Preferințele respondenților
În continuare, putem observa în ce fel respondenții preferă s ă practice turismul. Astfel,
din Figura 5.3. reiese că 67% preferă să practice turismul în grupuri de 2 -5 persoane și 0%
singuri. Figura 5.4. ne arată că respondenții preferă să practice turismul cu prieteni i în procent de
59,3%, iar în procent de 38,6% cu familia și doar 0,7% singuri.

Figura 5.3. Preferința respondenților privind cum preferă să -și practice turismul 28,0%
8,3%
4,6%
15,1% 8,7% 11,0% 11,0% 12,4% 0,9% 0,0% Turism de recreere și
agrement
Turism rural/Agroturism
Eco-turism
Turism de aventură
Turism sportive
Turism montan și al
sporturilor de iarnă
Turism cultural -științific
Turism balnear
Turism religios
Altele
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0%SinguriÎn grupuri de 2-5 persoaneÎn grupuri mai mari de 5 persoaneÎn grupuri mai mari de 10 persoane
0,0% 67,0% 25,0% 8,0%

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
44

Figura 5.4. Preferința respondenților privind cu cine preferă să -și practice turismul

Perioada practicării turismului
În continuare, resp ondenții au răspuns la întrebările ”Când practicați/ați practicat
turismul?” și ”Care este perioada pr eferată pentru practicarea turis mului?”. La prima întrebare ca
rezultat am observat că 54% practică turismul doar în perioadele de concediu și sărbători, iar
restul respondenților, cei 46% practică turismul și în alte perioade (în timpul săptămânii sau în
weekend -uri). (Fig. 5.5.)
Din răspunsurile respondenților la a do ua întrebare reiese că perioada anului ce a mai
favorabil ă pentru practicarea turismului este vara. (Fig. 5.6.)

Figura 5.5. Când preferă respondenții să -și practice turismul

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%
Cu prieteni Cu familia Cu străini Singuri59,3%
38,6%
1,4% 0,7%
54,0% 46,0% Doar în perioadele
de concediu sau
sărbători
În alte perioade (în
timpul săptămânii
sau în weekend-uri)

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
45

Figura 5 .6. Perioada preferată pentru practicarea turismului

Practicarea turismului
Următoarea întrebare a fost adresat ă cu scopul de a afla cât de des practică sau au
practicat respondenții turismul . Ca și rezultate, avem următoarele procente: 66% din tre
respondenți practică sau au practicat de 2 -5 ori într -un an turismul, 15% lunar (o singură dată sau
de mai multe ori), 1 4% mai mult de 5 ori într -un an și doar 5% săptămânal. (Fig. 5.7.)

Figura 5.7. Practicarea turismului

Turism cu sau fără copii
Deoar ece fiecare om este diferit față de celălalt, am adresat respondenților o întrebare din
care am aflat dacă cei cu copii își petrec vacanțele și practică turismul împreună cu cei mici, sau
nu sau respondenții nu au copii. (Fig. 5.8.)
A rezultat că 75% dintre respondenți nu au copii, 20% practică turismul cu copi ii iar 5% fără
copii.
19,2%
52,3% 14,5% 14,0%
Primăvara
Vara
Toamna
Iarna
0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%
Săptămânal
(în timpul
săptămânii
sau în
weekend-uri)Lunar (o
singură dată
sau de mai
multe ori)De 2-5 ori într-
un anMai mult de 5
ori într-un anAltele5,0% 15,0% 66,0%
14,0%
0,0%

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
46

Figura 5.8. Turism cu sau fără copii

Importanța turismului
Eram curioasă cât de important este turismul pentru respondenți, așa că a rezultat că
pentru 52% dintre respondenți turismul este important, precum și practicarea lui, pentru 33% este
foarte important și pentru 6% este puțin important. (Fig. 5.9.)

Figura 5.9. Importanța turismului

Destinații turistice
Din Figura 5.10. reiese ce fel de destinații turistice preferă respondenții. Pe primul loc, cu
un procent de 28,8% se află stațiunile montane, urmat e de litoral (25,3%) și principalele orașe
(22,3%). Pe ultimul loc cu un procent de 9,2% se află stațiunile rurale.
20,0%
5,0%
75,0% împreună cu copii
fără copii
nu am copii
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%Foarte importantImportantIndiferentPuțin important Deloc important
33,0% 52,0% 9,0% 6,0% 0,0%

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
47

Figura 5.10. Destinații turistice

Unități de cazare
În Figura 5.11 sunt prezentate unitățile de cazare, iar în urma analizei reiese că 28,5% din
totalul respondenților aleg să se cazeze la cabane, la egalitate cu un procent de 23,2 % la hoteluri
(de 1 -5 stele) și pensiuni , iar doar 3,1% aleg să înnopteze la moteluri . Printre cele mai mici
procentaje se regăsește categoria „ Altele” unde respondenții au specificat că aleg apartamentele
tip AirBnb (0,4 %).

Figura 5.11. Unități de cazare

Gradul de atractivitate a l formelor de turism
Această întrebare a fost adresat ă respondenților cu scopul de a afla cât de atra ctive sunt
unele forme ale turis mului pentru ei, rezultatul obținut prin acordarea unor note între 1 și 5, unde
1 reprezintă cea mai mică notă și 5 cea mai mare notă. (Tabel. 5.1 .) 22,3%
28,8%
14,4% 9,2% 25,3% 0,0% Orașe
Stațiuni montane
Stațiuni balneare
Stațiuni rurale
Litoral
Altele
0,0%5,0%10,0%15,0%20,0%25,0%30,0%
Hoteluri
(de 1-5
stele)Pensiuni Moteluri Vile Cabane Case de
vacanțe Altele23,2% 23,2%
3,1% 7,9% 28,5%
13,6%
0,4%

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
48
FORME DE TURISM 1 2 3 4 5
T. de recreere 1% 4% 27% 24% 44%
T. rurar/AgroT. 7% 20% 29% 22% 22%
Eco T. 7% 16% 36% 21% 20%
T. de aventură 7% 7% 13% 29% 44%
T. sportiv 10% 10% 22% 27% 31%
T. montan și sport
iarnă 6% 11% 19% 22% 42%
T. cultural -științific 7% 9% 28% 26% 30%
T. balnear 6% 12% 24% 23% 35%
T. religios 31% 23% 27% 5% 14%
Tabel 5.1. Gradul de atractivitate a l formelor de turism
Destinații turistice
Următoarele întrebări au fost adresate respondenților pentru a afla unde au practicat
turismul (din ju dețul Bihor sau Cluj) pe care l -ar recomanda și altor turișt i (Tabel. 5.2 .) și ce
destinație turistică i-a impresionat cel mai mult pe respondenți (din județul Bihor sau Cluj) , și
unde ar dori să se întoarcă ( Tabel. 5.3 .). Am primit foarte multe răspunsuri, iar printre c ele mai
vizitate locuri sunt următoarele:
Destinații unde respondenții au practicat de cel mai multe ori turismul Column1
DESTINAȚII %
Băile Felix, jud Bihor 18%
Padiș, jud Bihor 8%
Oradea, jud Bihor 8%
Cheile Turzii, jud Cluj 8%
Șuncuiuș, jud Bihor 6%
Arieșeni, jud Bihor 5%
Mărișel, jud Cluj 5%
Tabel 5.2 . Destinații turistice
Destinațiile turistice care i-au impresionat cel mai mult pe
respondenți Column1
DESTINAȚII %
Băile Felix, jud Bihor 13%
Oradea, jud Bihor 11%
Cheile Turzii, jud Cluj 9%
Padiș, jud Bihor 8%
Salina Truda, jud Cluj 6%
Peștera Urșilor, jud Bihor 5%
Mărișel, jud Cluj 5%
Cluj-Napoca, jud Cluj 5%
Beliș, jud Cluj 5%
Tabel 5.3 . Destinații turistice

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
49
Sistemul H.A.C.C.P.
Pe lângă serviciile de bază din turism (cazare, alimentație, agrement), sistemul
H.A.C.C.P. (Analiza riscului prin puncte critice de control în circuitul alimentelor) are un rol
important în unitățile de cazare cu alimentație publică. Următoarele întrebări a u fost adresat e
respondențil or cu scopul de a afla dacă au auzit de acest sistem de con trol (Fig. 5.12 .), dacă ei
consideră că acest sistem este important în orice tip de unitate de cazare cu alimentație publică
(Fig. 5.13 .) și dacă apelează cu mai multă încredere la astfel de unităț i cu un sistem H.A.C.C.P.
implementat (Fig. 5.14 .).

Figu ra 5.12. Sistemul H.A.C.C.P.

Figura 5.13. Importanța sistemului H.A.C.C.P.

Figura 5.14. : Sistemul H.A.C.C.P.
54,0% 46,0%
Da
Nu
97,0% 3,0%
Da
Nu
95,0% 5,0%
Da
Nu

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
50
Confortul și igiena în unitatea de cazare aleasă
Confortul și igiena sunt foarte important e, de aceea am ales să -i întreb pe respondenți, pe
o scală de la 1 la 5, unde 1 este deloc important și 5 foarte important, cât de necesare sunt aceste
lucruri pentru ei. A rezultat că pentru 86% este foarte important, pentru 1% este indif erent și tot
pentru 1% nu este deloc important. (Fig. 5.15 )

Figura 5.15. Importanța con fortului și igienei
Felul activităților turistice
Din Figura 5.16 . reiese ce fel de activități turistice preferă respondenții din punct de
vedere al organizării. Așa că, 65% din totalul respondenților preferă activitățile turistice
spontane, iar restul de 35% preferă activitățile turistice organizate.

Figura 5.16. : Felul activităților turistice
Criterii în alegerea destinațiilor turisti ce
Această întrebare a fost adresat ă respondenților cu scopul de a afla cât de mult îi
influențează următoarele crit erii în alegerea unei destinații turistice din județul Bihor sau C luj,
acordând criteriilor o notă de la 1 la 5 , unde 1 reprezintă cea mai mică notă și 5 cea mai mare
notă. (Tabel 5 .4.) 1% 0% 1%
12%
86% Deloc important
Puțin important
Indiferent
Important
Foarte important
35,0% 65,0%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0%organizatespontane

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
51
CRITERII 1 2 3 4 5
Prețul cazării 0% 1% 31% 31% 37%
Destinația turistică 0% 0% 9% 28% 63%
Obiectivele turistice 1% 1% 20% 21% 57%
Serviciile oferite 1% 0% 16% 34% 49%
Comfort și igienă 1% 0% 4% 23% 72%
Localizare 2% 5% 31% 28% 34%
Perioada de sezon 4% 11% 22% 24% 39%
Tabel 5.4. Criterii în alegerea destinațiilor turistice
Întrebările socio -demografice:
Genul respondenților
Chestionarul a fost aplicat pe 100 de respondenți, iar din aceștia 70 % sunt de gen feminin
(Fig. 5.17 .).

Figura 5.17. Genul respondenților
Vârsta respondenților
În Tabelul 5.5. este prezentată vârsta respondenților din care reiese că aceștia au
vârsta cuprinsă între 16 și 54 de ani, iar valoarea medie a vârstei acestora este 26,2 ani.
Număr respondenți Vârsta minimă Vârsta maximă Valoarea medie Deviație standard
100 16 54 26,2 8,91939
Tabel 5.5. Vârsta respondenților

Categoriile respondenților
Figura 5.18 . ne arată, în urma răspunsurilor primite, în ce categorii sunt incluși
respondenții. Cei mai mulți dintre aceștia sunt studenți (48%) și angajați (39%). Categoria
”Altele” cuprinde 5% din totalul răspunsurilor respondenților . 70,0% 30,0% Feminin
Masculin

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
52

Figura 5.18. Categoriile respondenților
Mediul de proveniență
Această întrebare a fost adresat ă respondenților cu scopul de a afla mediul lor de
proveniență, rezultând că 53% dintre respondenți pr ovin din mediul rural (Fig. 5.19 .)

Figura 5.19. Mediul de proveniență

Județul de proveniență
Figura 5.20 . arată din ce județe provin cei 100 de respondenți.

Figura 5.20. Județul de proveniență

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%
4,0% 48,0%
39,0%
4,0% 0,0% 0,0% 5,0%
53,0% 47,0% Rural
Urban
49%
22% 19% 2% 1% 3% 1% 1% 1% 1% Bihor
Cluj
Alba
Arad
Timiș
Sălaj
Mureș
Satu Mare
Neamț
Sibiu

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
53
CONSIDERAȚII FINALE
CONCLUZII

Așa după cum s -a putut observa, în această cercetare a fost folosită metoda
chestionarului, urmată de o analiză descriptivă a răspunsurilor primite. S -a început cu o
planificare a cercetării care a cuprins enunțarea scopului, precum și a obiectivelor urmăr ite,
respectiv identificarea cerințelor pe care le au turiștii și a motivelor pentru care aceștia aleg sau
nu ca și destinații de vacanță județele Bihor și Cluj. S -a continuat cu elaborarea chestionarului,
care, după structura sa, a început cu evidențierea scopului și a continuat cu întrebările propriu –
zise, care au fost de trei tipuri: deschise, închise și cu scală. Chestionarul se încheie cu mai multe
întrebări de ordin social și demografic, care se datorează intenției de a realiza un profil al
turistului în funcție de vârstă, gen, ocupație, studii și județul din care provine. Acest profil este
deosebit de important, mai ales pentru agențiile de turism, care ar putea să -și selecteze publicul
țintă mai ușor cu ajutorul acestui profil.
Pentru culegerea dat elor de la persoanele intervievate s -a ales mediul online, d in cauza
faptului că, în acest m od, s -au putut colecta informații de la mai multe persoane și din zone
diferite ale țării. Procesul cercetării s-a încheiat cu verificarea datelor și corectarea eve ntualelor
greșeli de introducere a acestora, urmată de elaborarea rezultatelor și a raportului final de
cercetare.
Datorită faptului că întrebările din chestionar au vizat unele dintre cele mai importante
aspecte ale turismului din județele Bihor și Cluj , respectiv informații despre formele de turism
practicate, preferințele turiștilor privitoare la locul, timpul, modu l și alături de cine aleg să -și
petreacă vacanțele, procentul de potențial turiști, importanța turismului, destinațiile turistice
preferate , gradul de atractivitate a formelor de turism, precum și cunoașterea celor mai des
vizitate zone turistice din cele două județe, informațiile rezultate în urma anchetei și analiza
acestora sunt foarte importante și utile pentru tot ceea ce are legătura cu turismul. Adică industria
hotelieră, industria alimentației publice, investitorii sau potențialii investitori din turism sau
agențiile de voiaj și turism.
Totodată, analiza acestor date reliefează nu numai aspectele pozitive , ci și pe cele
negative, acest a fiind un bun prilej pentru entitățile enumerate mai sus de a încerca eliminarea
acestor minusuri. În concluzie, se poate spune că această cercetare constituie un material care
poate fi folosit cu succes în prognostica, analiza și evaluarea activităț ii de turism în județele
Bihor și Cluj.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
54
CONTRIBUȚII PROPRII
Pentru efectuarea și realizarea studiului, s -au folosit următoarele instrumente:
1. Modelul chestionarului cu întrebări deschise, închise și cu scală.
2. Datele primare au fost investigate, analizate și evaluate cu tehnica metodei descriptive.
3. Au fost folosite și întrebări socio -demografice, pentru a realiza profilul turistului care
vizitează județele Bihor și Cluj.
4. Chestionarul a conținut 25 de întrebări, care au fost aplicate unui număr de 100 de
intervievați, din 10 județe.
5. Răspunsurile intervievaților au fost centralizate și analizate cu ajutorul indicatorilor
statistici, care ulterior au fost interpretați în sens global.

RECOMANDĂRI
Studiul realizat a scos la suprafață multe informații care, cel puțin unele dintre ele, sunt foarte
concludente pentru a putea emite anumite recomandări. Astfel, datele primare și interpretarea
acestora, care a avut ca și scop evaluarea preferințelor turiștilor din țara noastră cu privirea la
petrecerea timpului liber și a vacanțelor în județele Bihor și Cluj, respectiv în zonele turistice din
aceste două județe, evidențiează următoarele:
1. Recomandarea câtre agențiile de turism de a gândi și crea pachete turistice de familie sau
de grup, deoarece majoritatea intervieva ților preferă petrecerea vacanțelor împreună cu
familia sau cu prieteni.
2. În general, preferințele turiștilor se concentrează mai mult spre zonele turistice și spre
obiectivele turistice clasice și foarte cunoscute de câtre majoritatea persoanelor, deci o
recomandare ar fi pentru o creștere a ofertelor din acest sector, iar o posibilă alternativă
ar consta în diversificarea ofertelor, care ar putea include extrasezonul.
3. Epidemia de Coronavirus din țara noastră nu prea mai permite petrecerea vacanțelor în
străinătate, așa că ar fi o oportunitate deosebită de a promova, pe orice cale, și acele zone
sau obiective turistice mai puțin cunoscute sau mai puțin frecventate, deoarece
majoritatea vacanțelor se vor desfășura în țară.
4. În aceeaș idee de mai sus, o altă recomandare ar viza promovarea acelor zone turistice
unde spațiul natural este generos, permițând distanțarea dintre persoane, fapt care este
pretabil pentru cele două județe, care beneficiează de zone geografice cu o tindere
spațială relativ mare.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
55
BIBLIOGRAFIE
1. Badulescu, A., Economia turismului, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2004 -2005 ;
2. Camelia F. Todoran, Igienă și Nutriție – Manual didactic, Editura BIOFLUX, Cluj -Napoca, 2014 ;
3. Conf. Univ. Dr. VADIM DUMITRAȘCU, Manualul Sistemului Calită ții, București ;
4. Davidson, R., Business Travel, Addison Wesley Longman, 1994 ;
5. Gogu, Al. (2001): „Economia turismului”, Editura George Barițiu, Cluj -Napoca ;
6. Kerekes, L., 2009 – Managementul calității, Editura Civitas, Cluj -Napoca ;
7. Kerekes, L. 2010 – Standard e internaționale, Editura TRADE, Cluj -Napoca ;
8. Lupu, N., (2010): „Hotelul. Economie și management”, Ediția a VI -a, Editura C.H. Beck, București,
România ;
9. Merce, Emilian; Ileana Andreica, Felix H. Arion, Diana E. Dumitraș, Cristina B. Pocol:
Managementul și gestiunea unităților economice cu profil agricol, Editura Digital Data Cluj, Cluj –
Napoca, 2010;
10. Minciu Rodica, (2005): „Economia turismului”, Ediția a III -a revăzută și adăugită, Editura Uranus,
București, 2005 ;
11. Moisescu, I.O., (2010): „Economia turismului”, Suport de curs, FSEGA, UBB, Cluj -Napoca ;
12. Moisescu, O. I., Economia turismului, Suport de curs – UBB Cluj -Napoca, 2016 -2017 ;
13. Mureșan, Iulia și Felix Arion, (2013): „Structuri de primire turistică”, Editura AcademicPres, Cluj –
Napoca, România ;
14. Neacșu, N.; P. Baron; V. Glavan și Monica Neacșu: Geografia și economia turismului, Editura
ProUniversitaria, București, 2011;
15. Susanu, Irina Olimpia, (2008): „Marketing turistic”, Editura Didactică și Pedagogică, București ;
16. Ștețca Gh., 2013 – Igiena unitățilo r de industrie alimentară. Ediția a V -a revizuită și adăug ită, Ed.
Risoprint, Cluj -Napoca;
17. ***Asociația de Ecoturism din România, http://www.eco -romania.ro/ro/ecoturism/concept ;
18. ***MDRT, http://www.mdrt.ro/turism/unitati -clasificate ; ultima accesare 11.06.2020.
19. ***Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, Ghidul eco -turistului, 2009 ;
20. ***UNWTO, International Recommendations fo r Tourism Statistics, 2010, op. cit. ;
21. ***http://cmpg.ro/wp -content/uploads/2013/12/Document -Consultativ -Strategia -Turism -Cluj-
Napoca -2014 -2020.pdf , ultima accesare 11.06.2020.;
22. ***https://cluj.insse.ro/despre -noi/despre -judet ul-cluj/, ultima accesare 11.06.2020 .
23. ***http://www.cniptcluj.ro/ , ultima accesare 11.06.2020. ;
24. ***https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Bihor.pdf . ultima accesare
11.06.2020. ;
25. ***https://www.cjbihor.ro/pdf/St rategia%20pentru%20dezvoltarea%20durabila%20a%20judetului%2
0Bihor%202014 -2020.pdf , ultima accesare 11.06.2020. ;
26. ***https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_B ihor.pdf , ultima accesare
11.06.2020.

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
56
ANEXA 1 – CHESTIONAR

ANALIZA COMPARATIVĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN JUDEȚELE BIHOR ȘI CLUJ
Dragi respondenți!
Vă mulțumim că ați acceptat să participați la această anchetă!
Scopul cercetării este compararea activității turistic e în județele Bihor și Cluj .
Durata interviului este de aproximativ 5 -7 minute. Răspunsurile Dvs. la toate întrebările din
acest chestionar sunt absolut confidențiale și vor fi utilizate numai în scop științific, acestea
fiind utile pen tru elaborarea lucrării de licență. Dvs. nu veți fi identificat(ă) în niciun mod.
Kádár Réka, USAMV Cluj -Napoca

1. Practicați/ați practicat turismul?
 DA
 NU

2. Ce fel de turism practicați/ați practicat/doriți să practicați? (mai multe variante de
răspuns)
 Turis m de recreere și agrement
 Turism rural/Agroturism
 Eco-turism
 Turism de aventură
 Turism sportive
 Turism montan și al sporturilor de iarnă
 Turism cultural -științific
 Turism balnear
 Turism reli gios
 Altele: …………………………………

3. Cum preferați să practicați turismul?
 singuri
 în grupuri de 2-5 persoane
 în grupuri mai mari de 5 persoane
 în grupuri ma i mari de 10 persoane

4. Cu cine preferați să practicați turismul? (mai multe variante de răspuns)
 cu prieteni

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
57
 cu familia
 cu străini
 singuri

5. Când practic ați/ați practicat turismul?
 doar în perioadele de concediu sau sărbători
 în alte perioade (în timpul săptămânii sau în weekend -uri)

6. Care este perioada preferat ă pentru practicarea turismul ui? (mai multe variante de
răspuns)
 primăvara
 vara
 toamna
 iarna

7. Cât de des practicați/ați practicat turismul?
 săptămânal (în timpul săptămânii sau în weekend -uri)
 lunar (o singură dată sau de mai multe ori)
 2-5 ori într -un an
 mai mult de 5 ori într -un an
 altele

8. Dacă aveți copii, petreceți vacanțele:
 împreună cu copii
 fără copii
 nu am copii

9. Cât de important este turismul pentru Dvs.?
 foarte important
 important
 indiferent
 puțin important
 deloc important

10. Ce destinații turistice preferați? (mai multe variante de răspuns)
 orașe
 stațiuni montane
 stațiuni balneare
 stațiuni rurale
 litoral
 altele: ……………………………

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
58
11. Ce tipuri de unități de cazare preferați? (mai multe variante de răspuns)
 hoteluri (de 1 -5 stele)
 pensiuni
 moteluri
 vile
 cabane
 case de vacanțe
 altele: ……………………………

12. Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 cea mai mică notă, 5 cea mai mare) ce notă ați acorda
următoarelor forme de turism privind gradul de atractivitate ?
Forme de
turism 1 2 3 4 5
Turism de
recreere și
agrement
Turism
rural/Agroturism
Eco-turism
Turism de
aventură
Turism sportive
Turism montan
și al sporturilor
de iarnă
Turism cultural –
științific
Turism balnear
Turism religios

13. Numiți o destinație turistică din județul Bihor sau Cluj, unde ați practicat turismul și ați
recomanda -o altor turiști. Vă rog, specificați județul. (răspuns liber)

…………………………………………………………………………………………

14. Care este destinația turistică din județul Bihor sau Cluj care v -a impresionat cel mai mult
și v-ați întoarce oricând? Vă rog, specificați județul. (răspuns liber)

…………………………………………… ……………………………………………

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
59
15. Pe lângă serviciile de bază în turism (cazare, alimentație, agrement), sistemul de
H.A.C.C.P. (Analiza riscului prin puncte critice de control în circuitul alimentelor) are un
rol important în unitățile de cazare cu alimentație publică. A ți auzit de acest sistem?
 DA
 NU

16. Sistemul H.A.C.C.P are rolul de a supraveghea condițiile de igienă din sectorul alimentar,
minimizarea și chiar eliminarea apariției riscurilor care pot afecta produsele. Considerați
că acest sistem este important în orice tip de unitate de cazare cu alimentație publică?
 DA
 NU

17. Apelați cu mai multă încredere la acele unități de cazare cu alimentație publică, care au
un sistem de H.A.C.C.P. implementat? ?
 DA
 NU

18. Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 – deloc important, 5 – foarte important), cât de important
este pentru Dvs. comfortul și igiena în unitatea de cazare aleasă?
Foarte
important Important Indiferent Puțin important Deloc
important

19. Preferați activitățile turistice:
 organizate
 spontane

20. Pe la o scală de la 1 la 5 (unde 1 cea mai mică notă, 5 cea mai mare), cât de mult vă
influențează următoarele criterii în alegerea unei destinații turistice din județul Bihor sau
Cluj?
Criterii : 1 2 3 4 5
Prețul unității de cazare
Destinația turistică
Obiectivele turistice
Serviciile oferite
Comfortul și igiena
Localizarea
Perioada de sezon
Altele:…………… ……………….

KÁDÁR Réka, Analiza comparativă a activității turistice în județele Bihor și Cluj
60
Următoarele întrebări sunt numai de interes statistic. Răspunsurile Dvs. ne vor ajuta să evaluăm
în ce măsură eșantionul nostru este reprezentativ.
Dvs. nu veți fi identificat/ă în nici un mod!
21. Genul Dvs.:
 Feminin
 Masculin

22. Vârsta Dvs. ?
………………………………… .

23. În care din următoarele categorii vă aflați?
 Elev/ă
 Student/ă
 Angajat/ă
 Casnic/ă
 Șomer/ă
 Pensioar/ă
 Altele (specificați) ……………………………………

24. Mediul de proveniență:
 Rural
 Urban

25. Județul de proveniență:
…………………………………

Vă mulțumesc pentru completarea acestui chestionar!