LEASINGUL FINANCIAR ÎN PRACTICA ROMÂNEASC Ă DE FINAN ȚARE ȘI POSIBILIT ĂȚ I DE PERFEC ȚIONARE A ACESTUIA ÎN CONTEXTUL INTEGR ĂRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA… [610494]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

LEASINGUL FINANCIAR ÎN PRACTICA ROMÂNEASC Ă
DE FINAN ȚARE ȘI POSIBILIT ĂȚ I DE PERFEC ȚIONARE
A ACESTUIA ÎN CONTEXTUL INTEGR ĂRII ROMÂNIEI
ÎN UNIUNEA EUROPEAN Ă

CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC,
Prof. univ. dr. ELENA DR ĂGOESCU

DOCTORAND: [anonimizat]

2011

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I
FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND LEASINGUL FINANCIAR, C A
FORM Ă SPECIAL Ă DE FINAN ȚARE PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG ÎN
ROMÂNIA

1.1. Delimit ări conceptuale privind leasingul financiar
1.1.1. Leasingul financiar – instrument de finan țare
1.1.2. Leasingul financiar – instrument de investi ții
1.2. Contractul de leasing – baza juridic ă a opera țiunilor de leasing financiar
1.2.1. Contractul de leasing financiar – contract comercial cu caracter „ sui generis ”
1.2.2. Obiectul contractului de leasing financiar
1.2.3. Subiectele opera țiunii de leasing financiar
1.2.3.1. Utilizatorul de leasing (beneficiarul)
1.2.3.1.1. Criterii care determina op țiunea finan ță rii prin leasing
financiar
1.2.3.1.2. Selectarea formei contractului de leasi ng
1.2.3.2. Societatea de leasing – finan țatorul în cadrul opera țiunii de leasing
financiar
1.2.4. Ratele de leasing – elementul financiar al c ontractului de leasing
1.2.5. Durata opera țiunilor de leasing financiar
1.3. Necesitatea opera țiunilor de leasing financiar, ca form ă de finan țare în practica româneasc ă
1.4. Banca Na țional ă a României – organismul de reglementare, supravegh ere și control al
leasingului financiar
1.5. Leasingul financiar și reglement ările fiscale
1.6. Rolul și locul leasingul financiar în finan țarea pe termen mediu și lung
1.6.1. Rolul leasingului financiar
1.6.2. Locul leasingului financiar în cadrul opera țiunilor de finan țare din România
1.7. Concluzii, opinii și contribu ții personale
1.7.1. Concluzii
1.7.2. Opinii
1.7.3. Contribu ții personale

CAPITOLUL II
FINAN ȚAREA PRIN LEASING FINANCIAR A ACTIVIT ĂȚ II DE COMER Ț
ȘI INVESTI ȚII ÎN ROMÂNIA

2.1. Etimologie și dimensiuni conceptuale privind finan țarea
2.2. Particularit ățile finan ță rii prin leasing financiar
2.2.1. Din punctul de vedere al societ ății de leasing
2.2.2. Din punctul de vedere al beneficiarului de l easing financiar
2.3. Resurse de finan țare ale opera țiunilor de leasing, provenien ța și destina ția acestora
2.3.1. Resurse de finan țare ale societ ății de leasing
2.3.2. Provenien ța resurselor de finan țare
2.3.3. Destina ții date resurselor de finan țare ale societ ăților de leasing
2.3.4. Resurse de finan țare ale beneficiarului de leasing financiar
2.4. Costurile finan ță rii opera țiunilor de leasing financiar
2.4.1. Din punctul de vedere al societ ății de leasing
2.4.2. Din perspectiva beneficiarului contractului de leasing financiar

2.5. Avantajele finan ță rii prin leasing financiar, din punctul de vedere a l beneficiarului
2.5.1. Avantaje ale leasingului financiar, compara tiv cu alte forme de finan țare
2.5.1.1. În compara ție cu închirierea bunului
2.5.1.2. Comparativ cu creditul bancar folosit pe ntru cump ărarea bunului
2.5.1.3. Comparativ cu cump ărarea bunului cu plata în rate
2.5.2. Avantaje generate de elementele definitorii ale leasingului financiar
2.5.2.1. Determinate de aspectele fiscale
2.5.2.2. Din punctul de vedere al obiectului fina n țat
2.5.2.3. Determinate de perioada contractual ă
2.6. Dezavantaje generate de finan țarea prin leasing financiar
2.6.1. Dezavantaje leasingului financiar, comparat iv cu alte forme de finan țare
2.6.1.1. În compara ție cu închirierea bunului
2.6.1.2. Comparativ cu creditul bancar folosit pent ru cump ărarea bunului
2.6.1.3. Comparativ cu cump ărarea bunului cu plata în rate
2.6.2. Dezavantaje determinate de specificitatea le asingului financiar
2.6.2.1. Costurile suplimentare asociate finan ță rii prin leasing financiar
2.6.2.2. Generate de aspectele fiscale
2.6.2.3. Impactul taxei de poluare asupra industrie i leasingului financiar
2.7. Concluzii, opinii și contribu ții personale
2.7.1. Concluzii
2.7.2. Opinii
2.7.3. Contribu ții personale

CAPITOLUL III
ANALIZA DINAMICII ACTIVIT ĂȚ II DE LEASING FINANCIAR ÎN
PRACTICA ROMÂNEASC Ă DE FINAN ȚARE (2005-2010)

3.1. Dimensiuni conceptuale privind analiza
3.2. Formele analizei în știin ța economic ă – con ținut și rol
3.3. Analiza economico – financiar ă a leasingului financiar și particularit ățile acesteia
3.3.1. Semnifica ția sintagmei analiz ă economico – financiar ă a leasingului financiar
3.3.2. Particularit ăți ale analizei economico – financiare a leasingului financiar
3.4. Analiza cantitativ ă, structural ă și valoric ă a activit ății de leasing financiar și a evolu ției
acesteia la nivel na țional (2005-2010)
3.4.1. Surse principale de informa ții necesare efectu ării analizei
3.4.2. Analiza dinamicii cantitative a leasingului financiar în perioada 2005 – 2010
3.4.2.1. Analiza num ărului de societ ăți de leasing la nivel na țional
3.4.2.2. Analiza num ărului de societ ăți de leasing, în func ție de categoria
acestora
3.4.2.3. Analiza duratei medii de derulare a contra ctelor de leasing
3.4.3. Analiza dinamicii structurale a leasingului financiar, în perioada 2005 – 2010
3.4.3.1. Din punctul de vedere al obiectului contra ctelor de leasing financiar
3.4.3.2. Din punctul de vedere al beneficiarilor de leasing financiar
3.4.3.3. Din punctul de vedere al apartenen ței societ ăților de leasing
3.4.4. Analiza dinamicii valorice a leasingului fin anciar, în perioada 2005 – 2010
3.4.4.1 Analiza ponderii activit ății de leasing financiar în PIB
3.4.4.2. Ponderea valoric ă a leasingului financiar în total finan țare pe termen
mediu și lung
3.4.4.3. Analiza valorii obiectului de leasing
3.4.4.4. Analiza valorii medii a contractelor de le asing
3.4.4.5. Analiza valoric ă a pie ței de leasing financiar, în func ție de categoria
societ ății de leasing
3.5. Studiu de caz : Analiza dinamicii cantitative, structurale și valorice a activit ății de leasing
financiar, la nivelul societ ăților de leasing analizate din Sibiu
3.6. Studiu de caz : Analiza dinamicii cantitative, structurale și valorice a finan ță rii prin leasing

financiar, la nivelul societ ăților beneficiare analizate din Sibiu
3.7. Studiu de caz : Analiza economico-financiar ă a activit ății de leasing financiar, la nivelul
societ ății de leasing
3.7.1. Cifra de afaceri
3.7.2. Rata rentabilit ății comerciale
3.7.3. Valoarea ad ăugat ă
3.8. Studiu de caz : Analiza economico-financiar ă la nivelul beneficiarului de leasing financiar
3.8.1. Profitabilitatea mijloacelor fixe finan țate prin leasing financiar
3.8.2. Ratele de leasing și impactul lor asupra gradului de îndatorare
3.9. Concluzii, opinii și contribu ții personale
3.9.1. Concluzii
3.9.2. Opinii
3.9.3. Contribu ții personale

CAPITOLUL IV
ANALIZA EFICIEN ȚEI ECONOMICO – FINANCIARE A OPERA ȚIUNILOR
DE LEASING FINANCIAR LA NIVELUL FINAN ȚATORULUI ȘI AL
UTILIZATORULUI (pe exemplul a 11 societ ăți de leasing și a 86 de beneficiari de
leasing financiar din jude țul Sibiu)

4.1. Con ținutul economic al termenului eficien ță
4.2. Particularit ăți ale eficien ței economico – financiare la leasingul financiar
4.3. Sursele de informa ții pentru determinarea indicatorilor eficien ței
4.4. Indicatori de exprimare ai eficien ței economico – financiare a opera țiunilor de leasing
financiar
4.4.1. Indicatori de exprimare a eficien ței în m ărime relativ ă
4.4.1.1. Rata rentabilit ății economice
4.4.1.2. Rata rentabilit ății financiare
4.4.1.3. Rata rentabilit ății comerciale
4.4.2. Indicatori de reflectare a eficien ței în m ărime absolut ă
4.4.2.1. Rezultatul curent al exerci țiului
4.4.2.2. Rezultatul net al exerci țiului
4.4.3. Indicatori care cuantific ă eforturile necesare pentru sus ținerea activit ății de
leasing financiar
4.4.3.1. Costul mediu al utiliz ării resurselor sus ținerii activit ății de leasing
4.4.3.2. Gradul de îndatorare al societ ăților de leasing
4.4.3.3. Ponderea datoriilor totale în total activ
4.4.4. Indicatori care reflect ă efectele financiare ale activit ății de leasing
4.4.4.1. Gradul de utilizare a resurselor de finan țare proprii
4.4.4.2. Gradul de utilizare a resurselor împrumuta te
4.5. Studiu de caz: Analiza eficien ței financiare a opera țiunilor de leasing financiar la nivelul
societ ăților de leasing din jude țul Sibiu (11 societ ăți)
4.6. Studiu de caz – Analiza eficien ței economice a utiliz ării resurselor de finan țare la beneficiarii
de leasing financiar din jude țul Sibiu (86 societ ăți)
4.7. Concluzii, opinii și contribu ții personale
4.7.1. Concluzii
4.7.2. Opinii
4.7.3. Contribu ții personale

CAPITOLUL V
POSIBILIT ĂȚ I DE PERFEC ȚIONARE A ACTIVIT ĂȚ II DE FINAN ȚARE
PRIN LEASING FINANCIAR, ÎN CONDI ȚIILE ÎNTEGR ĂRII ROMÂNIEI ÎN
U.E.

5.1. Integrarea României în Uniunea European ă – condiție a perfec țion ării activit ății de finan țare,
în general și a finan ță rii prin leasing, în special
5.2. Posibilit ăți de perfecționare a cadrului organizatoric, legislativ și fiscal a activit ății de leasing
financiar în contextul integr ării României în UE
5.2.1. Perfec ționarea cadrului organizatoric și legislativ în domeniul leasingul financiar
5.2.2. Perfec ționarea metodelor fiscale de promovare a finan ță rii prin leasing financiar
5.3. Direc ții de perfec ționare a activit ății de finan țare prin leasing financiar la societatea de leasing
5.3.1 Posibilit ăți de perfec ționare a finan ță rii societ ăților de leasing, în contextul
integr ării României în UE
5.3.2 Diversificarea produselor și serviciilor de leasing financiar
5.3.3. Reducerea riscurilor finan țatorului, prin asigurarea suplimentar ă a obiectului de
leasing
5.4. Direc ții de perfec ționare a utiliz ării resurselor de finan țare ob ținute prin leasing financiar la
beneficiar
5.5. Concluzii, opinii și contribu ții personale
5.5.1. Concluzii
5.5.2. Opinii
5.5.3. Contribu ții personale

SINTEZA GENERAL Ă A CONCLUZIILOR, OPINIILOR ȘI CONTRIBU ȚIILOR
PERSONALE

Lista tabelelor, graficelor și figurilor
Lista abrevierilor utilizate
Bibliografie selectiv ă
Anexe

În zilele noastre, leasingul financiar, datorit ă cre șterii concuren ței economice în toate
domeniile de activitate, prin avantajele pe care le ofer ă, a devenit o form ă de finan țare preferat ă de
tot mai multe societ ăți comerciale. Necesitatea tot mai accentuat ă de a fi la zi cu modernizarea
echipamentelor industriale și tehnologiei, a generat dorin ța întreprinderilor de a- și moderniza
tehnica, f ără a-și diminua fluxurile de trezorerie prin ie șiri de numerar consistente. Leasingul
financiar, prin caracteristicile sale, ofer ă beneficiarilor obiectul necesar, f ără a le diminua brusc
lichidit ățile, ofer ă siguran ță și un pachet complex de servicii speciale (între ținere, service,
asigurare). El asigur ă o finan țare care protejeaz ă cifra de afaceri și degreveaz ă întreprinderea de
riscul de lichiditate, leasingul financiar reprezen tând astfel o opera țiune de o importan ță deosebit ă.
Înc ă de la început, ne-a fost foarte clar scopul și problematica studiului nostru: cunoa șterea
insuficient ă a posibilit ăților de finan țare oferite de leasingul financiar de c ătre utilizatorii
acestuia, necesitatea determin ării eficien ței utiliz ării resurselor de finan țare generate de aceast ă
activitate, precum și a cerin țelor de perfec ționare și direc țiilor de dezvoltare în contextul
integr ării României la Uniunea European ă.
Am stabilit c ă aceste aspecte privind cercetarea trebuie analizat e prin prisma celor doi
participan ți principali la opera țiune: finan țatorul și beneficiarul de leasing . Pornind de la acest
fapt, am formulat scopul cercet ării, care pentru noi a fost acela de identificare a resurselor de
finan țare, precum și determinarea eficien ței activit ății de leasing pentru finan țator, cât și a utiliz ării
resurselor ob ținute, pentru utilizator. Aceste aspecte le-am cons iderat a fi obligatoriu tratate prin
prisma integr ării României la UE, deoarece și leasingul, prin finan țarea noilor tehnologii î și poate
aduce aportul la aceast ă integrare.
Am limitat studiul numai la leasingul financiar, d eoarece, în opinia noastr ă, leasingul
opera țional, pe de o parte nu reprezint ă decât un procent nesemnificativ în total pia ță de leasing din
România, iar pe de alt ă parte urmare a noilor reglement ări legale, acesta nu mai este tratat ca o
opera țiune financiar ă, fiind privit ca o activitate de închiriere. Astfe l încât, atunci când vom vorbi
pe parcursul lucr ării despre leasing, ne vom referi la leasingul fina nciar.
Pentru atingerea scopului urm ărit, am avut în vedere realizarea urm ătoarelor obiective :
1. Identificarea, atât din punctul de vedere al finan țatorului, cât și a utilizatorului finan ță rii, a
resurselor de finan țare destinate dezvolt ării leasingului financiar, cu costuri cât mai redus e;
2. Analiza pie ței de leasing financiar, în perioada 2005 – 2010, l a nivel na țional;
3. Analiza activit ății de leasing la nivelul jude țului Sibiu și a percep ției acestei activit ăți de
finan țare de c ătre beneficiarii finan ță rii;
4. Analiza economico – financiar ă a activit ății de leasing financiar, la nivelul unei societ ăți de
leasing locale;
5. Analiza economico – financiar ă a utiliz ării resurselor de finan țare prin leasing la nivelul
unui utilizator;
6. Analiza eficien ței utiliz ării resurselor de finan țare, din punctul de vedere al celor doi
principali participan ți la opera țiunea de leasing financiar;
7. Posibilit ăți de perfec ționare ale activit ății de leasing financiar, din punctul de vedere
legislativ, organizatoric și fiscal, precum și direc ții de îmbun ătățire a activit ății de leasing
financiar la societ ățile de leasing analizate.
Realizarea acestor obiective a fost posibil ă prin studierea urm ătoarelor aspecte:
1. Stabilirea cadrului conceptual al leasingului finan ciar, privit ca o form ă special ă de finan țare
pe termen mediu și lung a activit ății în România;
2. Determinarea particularit ăților finan ță rii prin leasing financiar;

3. Identificarea și prezentarea resurselor de finan țare a dezvolt ării opera țiunilor de leasing
financiar;
4. Analiza evolu ției cantitative, structurale și valorice a leasingului financiar din România, în
perioada 2005 – 2010;
5. Analiza eficien ței utiliz ării resurselor de finan țare a activit ății de leasing financiar la nivelul
societ ăților de leasing și a societ ăților beneficiare de aceast ă activitate, din jude țul Sibiu.
Lucrarea a fost conceput ă cu o viziune de abordare atât din perspectiva soci et ății de leasing,
ca finan țator, dar mai ales cu o puternic ă component ă de abordare din perspectiva societ ăților
comerciale, finan țate prin aceast ă metod ă, ca actori determinan ți ai acestei opera țiuni.
Structura tezei este alc ătuit ă din introducere, cinci capitole, sinteza concluzii lor, opiniilor și
contribu țiilor personale, bibliografie, anexe. În introducer e este argumentat ă actualitatea,
importan ța, necesitatea și gradul de studiere a temei cercetate, sunt formul ate scopul și sarcinile
lucr ării și sunt prezentate elementele în care rezid ă noutatea știin țific ă, semnifica ția teoretic ă și
valoarea aplicativ ă a tezei.
Primul capitol al tezei prezint ă Fundamentele teoretice privind leasingul financiar , ca form ă
special ă de finan țare pe termen mediu și lung în România. Acest capitol a fost structurat prin
prisma elementelor principale ale leasingului finan ciar, cu accent asupra:
1. Delimit ări conceptuale privind leasingul financiar;
2. Semnifica ția teoretic ă a leasingului financiar – form ă special ă de finan țare;
3. Aspecte financiare, fiscale și juridice asupra contractului de leasing – baza ju ridic ă a
opera țiunii de leasing financiar;
4. Necesitatea opera țiunilor de leasing financiar, ca form ă de finan țare a comer țului în practica
româneasc ă;
5. Organizarea și reglementarea opera țiunilor de leasing financiar în România;
6. Rolul și locul leasingului financiar, în finan țarea pe termen mediu și lung a opera țiunilor de
comer ț;
Paleta defini țiilor întâlnite în cercetarea noastr ă este foarte larg ă. Chiar și c ărțile de
specialitate accesibile în mod curent definesc leas ingul financiar unilateral, f ără a surprinde în fapt
esen ța fenomenului. Exist ă p ăreri c ă leasingul este o opera țiune de finan țare, în timp ce al ții o
asimileaz ă cu o vânzare în rate sau cu un contract de loca ție (închiriere) pur ă. Ei bine, nu suntem de
aceea și p ărere, noi consider ăm c ă leasingul nu este nici una dintre aceste opera țiuni, dar poate avea
forme apropiate de oricare dintre ele. Analizând de fini țiile date leasingului de diver și autori, în
ciuda unor diferen țe constat ăm, în esen ță , c ă ele exprim ă unul și acela și lucru: achizi ționarea de la
furnizori de c ătre o societate specializat ă (financiar ă) a unor bunuri și transmiterea dreptului de
folosin ță unor beneficiari, care nu dispun de resurse b ăne ști necesare achizi țion ării lor direct de
la furnizor.
În opinia noastr ă, defini ția a leasingului financiar este urm ătoarea: opera țiunea prin care o
parte, denumit ă locator (finan țator), având dreptul de proprietate asupra unui bun , îi transmite
celeilalte p ărți denumit ă utilizator (locatar, beneficiar), contra unei pl ăți periodice, denumit ă rat ă de
leasing, dreptul de folosin ță a bunului pentru o perioad ă determinat ă de timp, iar la încheierea
acestei perioade îi transmite dreptul de proprietat e integral.
Elementele cele mai importante care decurg din acea st ă defini ție și care delimiteaz ă leasingul
financiar de alte opera țiuni înrudite, sunt urm ătoarele:
1. Locatorul r ămâne proprietarul bunului ce constituie obiectul co ntractului de leasing, pe toat ă
perioada de derulare a contractului; aceasta implic ă și faptul c ă, în cazul neachit ării ratelor
de leasing locatorul are dreptul de a- și retrage bunul;

2. Utilizatorul are dreptul s ă beneficieze, pe perioada contractului, de toate av antajele folosirii
bunului, asumându- și în acela și timp și riscurile exploat ării acestuia.
Din punct de vedere economic, finan țarea prin leasing poate fi considerat ă:
⇒ O finan țare extern ă sau str ăin ă, conform provenien ței sursei de finan țare;
⇒ Un instrument de finan țare pe termen lung , din punct de vedere al duratei de
finan țare;
⇒ Un instrument de investi ții , privit din punct de vedere al exploat ării unui bun
economic.
Speciali știi în teoria și practica leasingului sus țin aproape în unanimitate ideea c ă, în
afacerile de leasing, avantajul prioritar se consti tuie la beneficiarul leasingului, care intr ă imediat în
posesia bunului finan țat. În fond, finan țatorul, prin cump ărarea bunului și prin finan țarea
beneficiarului, asigur ă acestuia lichidit ățile atât de necesare pentru continuarea activit ăților de baz ă.
Din punct de vedere al importan ței economice, consider ăm c ă leasingul este o form ă special ă de
finan țare și o alternativ ă de finan țare, cum consider ă unii autori, în unele concepte teoretice ale
literaturii fiind denumit chiar „ surogat de finan țare ”, pe lâng ă formele clasice de finan țare.
În opinia noastr ă, acestei forme speciale de finan țare îi apar țin trei func ții specifice , și
anume:
1. func ția de finan țare;
2. func ția de asigurare și de preluare a riscului;
3. func ția de servicii.
Toate aceste func ții pot fi aplicate oric ărui tip de leasing, dar noi consider ăm c ă aceste func ții,
nereg ăsite la nici o alt ă form ă de finan țare, clasic ă sau nu, induc caracterul de form ă special ă de
finan țare leasingului financiar. În cazul leasingului fin anciar, pentru finan țarea acordat ă, nu se
solicit ă garan ții, bunul însu și constituind garan ția. Finan țatorul (societatea de leasing) este o
institu ție specializat ă de tip financiar, care dispune de lichidit ăți cu care crediteaz ă o afacere, prin
cump ărarea unui bun solicitat și apoi transmite dreptul de utilizare al bunului pe o anumit ă
perioad ă, finalizat ă cu cump ărarea bunului. Pentru beneficiar, opera țiunea nu reprezint ă un
împrumut, ci o form ă special ă de finan țare a bunului dorit. Finan ță rile prin sistem leasing constituie
în economia româneasc ă o adev ărat ă gur ă de oxigen pentru agen ții economici, pentru care
investi țiile reprezint ă o cerin ță esen țial ă pentru dezvoltarea activit ății lor. Și cum 99% din
activit ățile din economie necesit ă investi ții pentru a se dezvolta, finan ță rile prin leasing financiar ar
trebui s ă cunoasc ă o cre ștere constant ă. Astfel, prin simplitatea lui, leasingul s-a impus și la noi în
țar ă, deoarece în condi țiile în care mediul concuren țial devine tot mai accentuat, viteza de reac ție a
companiilor la schimb ările din mediul extern este vital ă. Leasingul financiar, prin operativitatea sa,
satisface în intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investi ții a agen ților economici.
De asemenea, prin leasing agen ții economici evit ă procedurile complicate ale contract ării de credite
bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societ ății pentru
constituirea de garan ții.
Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedeaz ă locatarului, în schimbul unei
pl ăți sau serii de pl ăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioad ă convenit ă de timp. Din punctul
de vedere al principalelor elemente stabilite prin contractul de leasing, legiuitorul a statuat c ă p ărțile
pot conveni și la alte clauze, în afara celor obligatorii. Aceast ă dispozi ție legal ă contureaz ă și mai
bine caracterul negociat al contractului de leasing, clauzele stabilite în lumina reglement ării
men ționate fiind clauze accesorii sau facultative. Cons ider ăm c ă ra țiunea pentru care legiuitorul a
prev ăzut posibilitatea inser ării unor asemenea clauze, rezid ă chiar din necesitatea potrivit c ăreia

orice contract trebuie s ă con țin ă toate clauzele necesare, astfel încât s ă se limiteze la minim
posibilitatea apari ției unor litigii legate de interpretarea lui.
Caracteristica principal ă a contractului de leasing const ă în „ caracterul s ău atipic ” prin
faptul c ă acesta se situeaz ă undeva între contractul de închiriere, cump ărare și creditare, îns ă nu
trebuie privit ca o combina ție între acestea. Opin ăm de asemenea, asupra caracterului complex,
original, atipic și de sine st ătător al contractului de leasing, supus principiului „ sui generis ”,
determinat de particularit ățile fiec ărui component al tranzac ției de leasing.
În general, contractele care se încheie sunt croit e pe obiectul de leasing și pe utilizator.
Perioada de derulare a contractului, caden ța ratelor, valoarea rezidual ă pot fi liber negociate de cele
dou ă p ărți, astfel încât termenii contractului s ă corespund ă cel mai bine intereselor și mai ales
posibilit ăților acestora. Exist ă contracte de leasing în care, la sfâr șitul perioadei contractuale,
utilizatorul are dreptul de a opta fie pentru achiz i ționarea bunului la o valoare rezidual ă, fie pentru
prelungirea contractului, fie pentru renun țarea la bunul respectiv. Aceste forme de leasing fa c parte
din categoria opera țiunilor de leasing financiar și sunt cele mai populare. În esen ță , locatorul apare
ca finan țator al utilizatorului, datorit ă faptului c ă este foarte probabil, înc ă de la începutul
contractului, c ă utilizatorul va opta pentru achizi ționarea definitiv ă a obiectului de leasing. În
aceast ă situa ție, locatorul nu are interesul ca la sfâr șitul contractului s ă r ămân ă în posesia bunului și
ne putem a ștepta ca și ratele de leasing s ă reflecte acest lucru. Locatorul î și va acoperi în timpul
perioadei de leasing toate cheltuielile generate de opera țiune, iar valoarea rezidual ă va fi mult mai
mic ă decât valoarea de pia ță a bunului la sfâr șitul contractului. În opinia noastr ă, scopul principal al
leasingului este s ă asigure lichiditatea, rentabilitatea și chiar stabilitatea și independen ța financiar ă
fa ță de b ănci a beneficiarilor. Scopul final al acestei opera țiuni este asigurarea lichidit ății, care s ă
asigure beneficiarului o capacitate de plat ă optim ă, în condi țiile cele mai favorabile de rentabilitate.
Consider ăm c ă este o form ă special ă de finan țare, datorit ă diferen țierii esen țiale fa ță de metodele
clasice de finan țare, cum ar fi creditul, prin mecanismul și elementele specifice leasingului.
Din punctul de vedere al obiectului contractului de leasing , consider ăm c ă lipsa unei
enumer ări concrete în legisla ția româneasc ă a bunurilor/categoriilor de bunuri care pot forma
obiectul contractului de leasing este de natur ă a oferi opera țiunilor de leasing un cadru larg de
desf ăș urare. Obiect al contractului de leasing poate fi a tât un bun existent, dar și un bun viitor, în
cazul în care urmeaz ă a fi produs sau livrat de un vânz ător. Întrucât prin contractul de leasing se
transmite numai dreptul de folosin ță , nu este obligatoriu ca locatorul sa fie proprieta rul bunului dat
în leasing, la data încheierii contractului.
Remarc ăm faptul c ă modul de organizare, reglementare și supraveghere a leasingului
depinde de nivelul de dezvoltare al economiei fiec ărei ță ri în parte, coroborate cu particularit ăți ce
rezid ă din codul comercial și cutumele comerciale ale acestora. Problematica or ganiz ării
reglement ării și supravegherii, rezolvat ă deja în ță rile cu economie dezvoltat ă, fie prin norme
specifice sau prin practici și cutume general acceptate, apreciem trebuie însu șit ă și de ță rile cu
economie emergent ă prin respectarea principiului „ ini țial licen țiere și apoi supraveghere ”. De
asemenea, consider ăm deosebit de important c ă în ac țiunea de reglementare trebuie evitat ă
reglementarea prea strict ă, ce poate fi determinat ă de identificarea incorect ă a particularit ăților ce
diferen țiaz ă la un moment dat leasingul financiar de clasicul c redit bancar. Punctul nostru de vedere
în ceea ce prive ște sfera de ac țiune a reglement ării leasingului este c ă aceast ă trebuie s ă cuprind ă
numai opera țiuni de leasing financiar și s ă evite reglementarea leasingului opera țional, care în fapt
se înscrie în domeniul opera țiunilor clasice de închiriere.
Din punct de vedere al fiscalit ății , un rol deosebit de important în crearea de oportu nit ăți
pentru leasing îi revine guvernului, care prin faci lit ăți fiscale ar putea atrage resursele de finan țare

către societ ățile de leasing. Cadrul juridic nu este stimulator p entru beneficiarii opera țiunilor de
leasing, deoarece din cuantumul ratelor lunare numa i o parte este deductibil ă fiscal, restul fiind
achitat din veniturile impozabile. În plus, legea a mortiz ării nu este suficient de permisiv ă pentru a
facilita recuperarea pe perioada loca ției a unei p ărți cât mai mari din valoarea produselor. În acest
context, un mare num ăr de utilizatori sunt tenta ți s ă recurg ă la leasingul opera țional, care permite
înregistrarea pe costuri a întregii redeven țe. De asemenea, legisla ția nu delimiteaz ă clar bunurile
mobile. În acest mod s-au importat în leasing produ se interpretabile a face obiectul unei astfel de
opera țiuni. Larghe țea legii în privin ța bunurilor care pot fi importate au condus la subm inarea pie ței
interne a produc ătorilor autohtoni, care concureaz ă cu produse str ăine scutite de taxe și achitate
eșalonat.

Tema celui de al doilea capitol al lucr ării noastre, intitulat Finan țarea prin leasing
financiar a activit ății de comer ț și investi ții în România , iar referitor la acest subiect am prezentat:
1. Etimologia și dimensiunile conceptuale privind finan țarea;
2. Particularit ățile finan ță rii prin leasing financiar, atât din punctul de ved ere al finan țatorului,
cât și a beneficiarului;
3. Am enumerat resursele de finan țare utilizate în opera țiunile de leasing financiar, din punctul
de vedere al con ținutului economic, precum și prin prisma celor doi participan ți la
opera țiunea de leasing financiar;
4. Am relevat costurile finan ță rii, din ambele perspective;
5. Ne-am concentrat asupra relev ării avantajelor și dezavantajelor acestei opera țiuni, din
punctul de vedere al beneficiarului, comparativ cu alte metode de finan țare. Am ales
perspectiva beneficiarului deoarece avantajele / de zavantajele activit ății a de leasing din
perspectiva finan țatorului se concretizeaz ă în profitul / pierderea ob ținut ă urmare a acestei
activit ăți;
Leasingul financiar permite ob ținerea facil ă a drepturilor de folosin ță asupra unor
echipamente industriale a c ăror utilizare eficient ă conduce la cre șterea productivit ății beneficiarului,
și în cele din urm ă la cre șterea profitabilit ății. Identificarea principalelor motive pentru care
beneficiarii ar opta pentru leasing financiar, ca s urs ă de formare a capitalurilor firmei, am realizat-o
prin intermediul cercet ării știin țifice efectuate, ale c ărei rezultate și concluzii de reg ăsesc în acest
capitol.
Decizia de a opta pentru leasing financiar, în rap ort cu alte tipuri de finan țare, se
fundamenteaz ă, desigur pe compararea costurilor și avantajelor acestor surse, a șa dup ă cum am
văzut în acest capitol. Selec ția surselor de finan țare este complex ă, deoarece pe lâng ă criteriul
principal privind costul procur ării capitalurilor ac ționeaz ă o serie de restric ții privind accesul la
pia ța capitalurilor, legisla ția greoaie, decizia institu țiilor abilitate de a aproba aceste surse de
finan țare, situa ția financiar ă a societ ății. De exemplu, accesul la împrumuturile obligatar e nu îl are
decât un num ăr redus de societ ăți, respectiv cele care ofer ă garan ție suficient ă pentru un astfel de
angajament, în plus un astfel de împrumut este foar te complicat din punct de vedere al
formalit ăților. Cea mai mare parte a societ ăților nu sunt cotate la burs ă și drept urmare, nu au
posibilitatea vânz ării de titluri pe aceast ă pia ță . Deci, nu r ămân decât autofinan țarea sau împrumutul
bancar obi șnuit, leasingul sau vânzarea de active. A șadar, companiile se pot finan ța, teoretic,
alegând dintre diferitele instrumente pe cele conve nabile din punctul de vedere al costurilor,
rapidit ății, eficien ței lor, îns ă de cele mai multe ori, în practic ă, ele nu au posibilitatea de a opta, fie
din pricina situa ției societ ății, fie a birocra ției foarte mari, a lipsei de timp pentru parcurgere a
tuturor etapelor solicitate de finan țator, a costurilor, etc. Și atunci, decizia de finan țare poate fi

împov ărătoare pentru societatea respectiv ă. A crea un cadru flexibil de finan țare nu înseamn ă a
risca foarte mult, ci a acorda societ ăților posibilitatea de a- și analiza poten țialul și de a opta în
cuno știn ță de cauz ă pentru una din variantele de finan țare.
Analiza structurii de capital a societ ăților române ști pe baza rezultatelor studiilor efectuate a
condus la urm ătoarele opinii:
/head2right firmele române ști prefer ă în primul rând capitalul propriu pentru finan țare comparativ cu alte
surse de capital, respectiv credite bancare, leasin g, etc.;
/head2right cauzele principale ale preferin ței întreprinderilor române ști pentru sursele proprii de finan țare
sunt costul capitalului, accesibilitatea acestor su rse, politica proprie de finan țare, flexibilitatea
procesului de finan țare, imposibilitatea ob ținerii capitalului necesar din alte surse și
coresponden ța cu destina țiile investi țiilor de capital;
/head2right capitalul atras din surse proprii sau împrumutate n u a fost utilizat într-o m ăsur ă semnificativ ă
pentru investi ții productive în active fixe și comerciale sau active intangibile, ci mai ales
pentru achizi ționarea de autoturisme comerciale și alte destina ții neproductive;
/head2right din punctul de vedere al societ ăților de leasing acestea prefer ă s ă î ți finan țeze activitatea prin
credite bancare, pe termen mediu; societ ățile de leasing bancare fiind avantajate în ob ținerea
unor credite cu dobând ă preferen țial ă, societ ățile de leasing captive aleg, pe lâng ă credite
bancare, creditul furnizor (deoarece produc ătorii – de țin ătorii acestor societ ăți – le utilizeaz ă
numai pentru cre șterea vânz ărilor), iar independen ții depind numai de credit bancar;
/head2right emisiunile de obliga țiuni ale societ ăților de leasing au fost sporadice și f ără succes, ca urmare
a nivelului ridicat al infla ției și al dobânzilor, precum și a neîncrederii investitorilor în firmele
emitente cotate;
/head2right nu au existat societ ăți de leasing cotate la BVB, care s ă apeleze surse externe de finan țare
atrase prin emisiuni noi de ac țiuni.
În opinia noastr ă, finan țarea intern ă este cel mai r ăspândit principiu de finan țare al
societ ăților române ști și presupune c ă beneficiarul finan ță rii î și asigur ă dezvoltarea cu for țe proprii.
De și autofinan țarea este o politic ă s ănătoas ă și de dorit, nu este oportun s ă se exagereze în aceast ă
direc ție, pentru ca beneficiarul s ă nu fie rupt de pia ța financiar ă și pentru o mobilitate mai mare a
capitalului. Acoperindu- și integral nevoile de cre ștere economic ă din surse interne, se poate u șor
sc ăpa din vedere costul capitalului propriu comparativ cu costul capitalului de împrumut, creându-
se aparen ța în șel ătoare c ă primul ar fi oarecum gratuit. Realitatea economic ă și financiar ă arat ă c ă,
indiferent de provenien ță , costul capitalurilor se egalizeaz ă, în multe cazuri costul capitalului
propriu fiind chiar mai ridicat decât al celui împr umutat. Nu se poate vorbi deci, despre un optim
general al politicii de autofinan țare.
Chiar dac ă impune anumite costuri, leasingul financiar este d e multe ori preferat, ca urmare
a simplit ății sale și a efectelor în timp ce le provoac ă asupra trezoreriei beneficiarului. În general,
societatea de leasing beneficiaz ă de garan ții și asigur ări suficiente pentru a acoperi, fa ță de banc ă
riscul de faliment al beneficiarului. Dimpotriv ă, banca nu acord ă împrumut decât în condi țiile
garant ării certe a ramburs ării.
Sintetizând avantajele leasingului financiar fa ță de fiecare opera țiune prezentat ă, le putem
eviden ția pe fiecare dintre cei trei participan ți la opera țiunile de leasing:
⇒ Importan ța pentru beneficiar este ilustrat ă prin câteva aspecte care țin de:
mecanismele de negociere de plat ă a ratelor de leasing; posibilitatea utiliz ării mai multor variante de
leasing; accesul la tehnologii avansate de dezvolta re a activit ății; programarea riguroas ă a
cheltuielilor și lipsa garan țiilor suplimentare; posibilitatea folosirii bunului și dup ă expirarea
contractului, la rate mai reduse sau cump ărarea acestuia la valoarea rezidual ă; plata unor taxe și

accize, pentru bunurile provenite din import, la va loarea rezidual ă, și nu în ultimul rând, o finan țare
avantajoas ă cu bunuri și cuno știn țe (know-how) la pre țuri modice.
⇒ Pentru societatea de leasing (finan țator), importan ța este ilustrat ă de aspecte care țin
de: ob ținerea unor câ știguri suplimentare din revânzarea sau reînchiriere a echipamentelor, dup ă
perioada contractual ă de baz ă; p ăstrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor î n regim de
leasing financiar, cu garantarea finan ță rii acordate și facilit ăți la cump ărarea acestora, în cazul când
se specializeaz ă pe anumite bunuri sau cump ără de la acela și furnizor;
⇒ Pentru produc ător (furnizor) importan ța utiliz ării opera țiunilor de leasing se
manifest ă prin: atragerea și câ știgarea de noi beneficiari și clien ți; o tehnic ă de marketing eficient ă,
care a dus la apari ția pe lâng ă exportul tradi țional și a celui în leasing; dep ăș irea unor dificult ăți
legate de legisla ție în cazul importurilor; promovarea bunurilor de î nalt ă calitate și tehnicitate cu
pre țuri ridicate și implicit o rat ă a rentabilit ății mai mare, decât în cazul vânz ărilor tradi ționale.
Ca o concluzie general ă a capitolului 2, opera țiunile de leasing financiar reprezint ă o surs ă
important ă de finan țare a societ ăților comerciale, ce permite le dep ăș irea dificult ăților generate de
un mediu de afaceri câteodat ă ostil, în care finan ță rile sunt limitate, costisitoare și foarte birocratice.

Capitolul trei al tezei, denumit Analiza dinamicii activit ății de leasing financiar în practica
româneasc ă de finan țare (2005 – 2010) a avut în vedere abordarea unor elemente privind an aliza
cantitativ ă, structural ă și valoric ă a leasingului financiar în perioada men ționat ă.
Analiza este o metod ă de cercetare știin țific ă, necesar ă oric ărei știin țe, utilizat ă cu scopul de
a cunoa ște prin studierea elementelor componente ale diferi telor fenomene, procese sau obiecte
structura acestora, factorii și cauzele care au determinat apari ția și dinamica lor; concluziile acestor
studii vor reprezenta fundamentul deciziilor pentru dezvoltarea lor viitoare.
Din tratarea distinct ă a defini țiilor analizei, constat ăm c ă la nivelul vie ții economice sau a
unui sector de activitate, se poate vorbi de analiza economic ă, pe când la nivelul agentului
economic putem vorbi despre analiza economico-financiar ă a activit ății acestuia, eviden țierea
acestui aspect fiind generat ă de fenomenele și procesele analizate.
Pentru realizarea analizei activit ății de leasing financiar la nivel na țional , am considerat
urm ătoarele direc ții:
/head2right Analiza dinamicii cantitative, structurale și valorice a activit ății de leasing, la nivel
na țional în contextul integr ării României la Uniunea European ă; la acest nivel se
utilizeaz ă numai analiza economic ă;
/head2right Cercetarea pe baza de chestionar asupra activit ății de leasing a 11 societ ăți de leasing și
asupra percep ției privind finan țarea prin leasing financiar, din punctul de vedere al 86 de
beneficiari de leasing financiar din jude țul Sibiu.
Am decis c ă analiza nu ar fi fost complet ă, dac ă nu tratam aspectele financiare din punctul de
vedere al unei societ ăți de leasing și al unui utilizator (la nivel microeconomic). Din acest motiv,
am determinat dinamica indicatorilor de analiz ă la finan țator și influen ța finan ță rii prin leasing la un
utilizator, pe exemple concrete, astfel:
/head2right Analiza economico-financiar ă a activit ății de leasing la nivelul finan țatorului;
/head2right Analiza economico-financiar ă la nivelul beneficiarului.
Analiza ponderii formelor de leasing de pe pia ța româneasc ă a impus urm ătoarele
concluzii: se observ ă c ă cea mai mare pondere (de peste 80%) se reg ăse ște la leasingul financiar,
de și alte tipuri de leasing au o evolu ție cresc ătoare, în detrimentul leasingului financiar. Leasin gul
opera țional a ajuns la 14% din totalul pie ței în 2009, o cre ștere substan țial ă fa ță de anii preceden ți.
În 2007, ponderea leasingului opera țional a fost mai substan țial ă, pe pia ță ap ărând multe firme care

sus țin aceast ă form ă de leasing, deoarece în viziunea BNR leasingul ope ra țional nu intr ă sub
inciden ța raport ărilor obligatorii și nici sub obligativitatea major ării capitalului social, restric ții
ap ărute odat ă cu Ordinul 99/2006.
Din punctul de vedere al dinamicii num ărului de societ ăți de leasing la nivel na țional,
constat ăm c ă num ărul acestora a crescut de la an la an în perioada 2 004-2006, urmat ă de o sc ădere
treptat ă și abrupt ă. Acest fapt este explicabil prin reglementarea de c ătre BNR a acestui tip de
institu ții, de obligativitatea notific ării la BNR ca institu ții financiare nebancare și de obligativitatea
major ării capitalului social la nivelul de 200.000 euro.
În ceea ce prive ște dinamica num ărului societ ăților de leasing, în func ție de categoria
societ ăților de leasing , cele subsidiare b ăncilor au ap ărut și s-au dezvoltat pentru c ă societ ăților
bancare nu le era permis s ă se implice în mod direct în tranzac țiile de leasing. Caracteristic pentru
acest tip de organiza ții este faptul c ă au la dispozi ție, f ără îndoial ă, resurse semnificative provenite
de la societ ățile mam ă sau alte societ ăți din grup, în condi ții preferen țiale. Societ ățile de leasing
subsidiare b ăncilor reprezint ă principalii operatori pe pia ța na țional ă, controleaz ă pia ța, reu șind s ă
impun ă condi ții financiare, elemente de structurare a unei tranz ac ții complexe, precum și ritmul de
dezvoltarea al pie ței.
Din punctul de vedere al dinamicii num ărului de societ ăți de leasing la nivel na țional, putem
afirma c ă num ărul societ ăților de leasing independente a avut o evolu ție ascendent ă, chiar
spectaculoas ă în perioada 2004-2007, dar o dat ă cu în ăsprirea condi țiilor de reglementare a acestei
activit ăți, impuse de BNR în 2007, num ărul acestor societ ăți, a început s ă scad ă.
Societ ățile de leasing captive , afiliate organiza țiilor produc ătoare sau celor care vând un
anumit tip de produse ofer ă scheme de leasing în general fixe, flexibilitatea fiind practic exclus ă, în
favoarea simplit ății, optimiz ării volumelor și abilit ăților de a combina mijloace diferite de produc ție
cu tehnici de comercializare și finan țare specializate și integrate. Opera țiunile derulate prin dealeri
specializa ți ofer ă de regul ă, mai mult ă siguran ță , reprezentând pentru utilizatorul final cea mai bu n ă
informare referitoare la obiectul opera țiunii de leasing.
Din analiza dinamicii duratei medii de derulare a contractelor de leasing se poate remarca o
oarecare constan ță a contractelor întocmite pe fiecare perioad ă de timp, dar cu sc ăderea abrupt ă în
anii 2005-2006 a celor întocmite pe perioada de 1-2 ani. Se observ ă sc ăderea acestora în perioada
2008-2010, urmare a influen ței crizei economico-financiare, dar și cre șterea constant ă a contractelor
întocmite pe o perioad ă de peste 5 ani. Aceste contracte au fost întocmite pe o perioad ă mai mare,
pentru ca fiecare beneficiar s ă poat ă ob ține beneficiile economice rezultate din investi ția realizat ă, și
astfel s ă poat ă împ ărți pl ățile pe o perioad ă mai lung ă. În ceea ce prive ște analiza dinamicii duratei
medii de derulare a contractelor de leasing, consider ăm c ă aceast ă situa ție se poate pune pe seama
faptului ca societ ățile beneficiare au în țeles mult mai bine faptul c ă plata ratelor de leasing ar trebui
să se fac ă pe m ăsura concretiz ării beneficiilor ob ținute de pe urma investi țiilor f ăcute prin aceast ă
metod ă de finan țare.
Valoarea medie a contractelor de leasing financiar încheiate de societate a avut o tendin ță
cresc ătoare în perioada 2005-2010 (contractele încheiate între anii 2008 și 2010 influen țând pozitiv
aceast ă valoare), dar tendin ța în anii urm ători este de sc ădere constant ă.
Din analiza structurii calitative a obiectului contractelor de leasing se remarc ă tendin ța
cresc ătoare a leasingului de echipamente pe toat ă perioada analizat ă, cu excep ția anului 2009, când
se reduce cu 3%, datorit ă în principal evolu ției nefavorabile a economiei. Pe de alt ă parte, leasingul
de autovehicule scade de la an la an, de și ponderea lui în total pia ță de leasing se men ține la un
nivel foarte ridicat, reprezentând 82,4% în anul 2 005, 75% în anul 2006, 68% în anul 2007, 70% în
anul 2008 și 63% în anul 2009 și 2010. Cea mai mare sc ădere apare în anul 2009, în tendin ță cu

evolu ția general ă a pie ței de leasing. În ceea ce prive ște evolu ția pie ței de leasing imobiliar, aceasta
este în constant ă cre ștere, chiar și în anul 2009, când cre ște fa ță de anul 2008 cu 10%. Ponderea
echipamentelor cre ște substan țial (la 20%) ceea ce ne face s ă afirm ăm c ă de și aflate în perioada de
criz ă, societ ățile comerciale au în țeles c ă finan țarea prin leasing a echipamentelor ar trebui s ă aib ă
prioritate fa ță de celelalte categorii de bunuri.
Analiza structurii valorice a pie ței de leasing din România ne-a convins c ă valoarea pie ței de
leasing financiar din România a sc ăzut drastic în perioada 2009-2010, urmare a situa ției financiar-
economice dificile, iar m ăsurile legislative restrictive impuse de guvern nu au venit în sprijinul
societ ăților de leasing.
Majoritatea societ ăților comerciale române ști și-au diminuat sau suspendat bugetele de
investi ții începând cu anul 2009, ca urmare a condi țiilor economico-financiare. Impactul negativ al
acestor restrângeri este reducerea produc ției, știindu-se c ă orice diminuare a investi țiilor productive
duce în timp la diminuarea veniturilor și implicit, restrângerea produc ției. Problema nu ar trebui
tratat ă de guvern cu lejeritate, indicatorii statistici pr ezentând acest trist adev ăr. Consider ăm c ă
anumite facilit ăți la leasingul de echipamente ar trebui luate în di scu ție de c ătre administra ție.
Necesit ățile finan ță rii persoanelor fizice constau în marea lor majoritate în leasing de
autoturisme, iar în perioada crizei economico – fin anciare acestea au redus cheltuielile privind
aceste investi ții, și probabil au renun țat la finan țare altor vehicule, preferând s ă la utilizeze pe cele
vechi. Limitarea finan ță rii prin leasing a institu țiilor publice din finan țarea bugetar ă, în cadrul
căreia orice investi ție este prev ăzut ă cu o perioad ă de timp înainte și dac ă exist ă posibilitatea de
finan țare prin buget, se prefer ă achizi ția obiectului și nu forma de finan țare prin leasing. Totu și se
poate constata c ă în anul 2010, procentul finan ță rii institu țiilor publice s-a dublat, de și valoric
sumele sunt modeste, de doar 15,6 mil. Euro, dar în cre ștere fa ță de anul precedent, motivele fiind
tot de ordin bugetar. Insuficien ța surselor bugetare a convins institu țiile publice s ă aleag ă alte
metode de finan țare a investi țiilor lor.
Ca o concluzie general ă a analizei financiare a activit ății de leasing la nivel na țional,
sc ăderea sectorului de finan țare nebancar ă se bazeaz ă pe urm ătoarele considerente: majorarea TVA,
care a implicat cre șterea costurilor de finan țare a achizi ției (în cazul persoanelor fizice) și sc ăderea
capacit ății de plat ă a beneficiarilor; cre șterea ratei șomajului la 7,4%; sc ăderea puterii de cump ărare
și sc ăderea consumului cu 2,3%; declinul puternic al sect oarelor pe care leasingul le finan țeaz ă:
imobiliar (-12%), industria auto (-40%) industria s erviciilor (-2,2%); colectarea retroactiv ă și uneori
abuziv ă a taxelor la bugetul public (în special taxele vam ale pentru contractele de leasing anulate);
modific ări frecvente ale cadrului legislativ, prin aplicare a retroactiv ă a unor taxe, care duc la
cre șterea costurilor pentru finan țatori și clien ții lor; decizia Cur ții Constitu ționale nr. 458/2009
privind încuviin țarea execut ării silite, care a dus la încurajarea fraudei și unui comportament
incorect de plat ă, precum și cre șterea pentru finan țatori a costurilor cu provizioanele și a celor
opera ționale, precum și cre șterea num ărului de contracte în procedura execut ării silite (peste 9000
dosare). Toate aspectele analizate demonstreaz ă o deplasare a interesului utilizatorilor c ătre
investi ții de anvergur ă și de durat ă (echipamente industriale, terenuri și cl ădiri) pe fondul ritmului
de cre ștere de peste 6% a economiei na ționale în perioada 2005 – 2008. Aceast ă cre ștere economic ă
a fost sus ținut ă mai ales prin investi ții, care au fost la rândul lor finan țate și prin opera țiuni de
leasing. Investi țiile ca și component ă a produsului intern brut, au avut cea mai rapid ă cre ștere în
anul 2007, fiind impulsionate de efervescen ța din sectorul construc țiilor și de infuziile de capital în
infrastructura na țional ă. Fluxurile investi țiilor str ăine au fost atrase spre România, atât datorit ă
îmbun ătățirii climatului de afaceri, dup ă aderarea la Uniunea European ă, cât și datorit ă sistemului
unic atractiv (ca nivel) de impozitare, pân ă în acest moment.

În capitolul patru, denumit Analiza eficien ței economico – financiare a opera țiunilor de
leasing la nivelul finan țatorului și a utilizatorului (pe exemplul a 11 societ ăți de leasing și a 86 de
beneficiari de leasing financiar din jude țul Sibiu) , am prezentat câteva considera ții privind
no țiunea de eficien ță din punctul de vedere al leasingului financiar. As tfel am abordat urm ătoarele
aspecte:
1. Definirea conceptual ă a eficien ței economice și financiare;
2. Particularit ățile eficien ței economice și financiare a leasingului financiar;
aspecte concretizate prin cele dou ă studii de caz, unul referitor la finan țator, și cel ălalt la analiza
eficien ței unor societ ăți beneficiare de leasing financiar, selec ționate din jude țul Sibiu.
Eficien ța economic ă exprim ă un ansamblu complex de rela ții de cauzalitate între efectele
economice (pozitive și negative) cu care o ac țiune se soldeaz ă, ob ținute atât de întreprinz ătorul
ac țiunii, cât și la alte niveluri, efecte aflate într-o anumit ă coresponden ță cu nevoia social ă și
cheltuielile totale presupuse de desf ăș urarea acestora. Efectele și efortul sunt comparabile, raportul
dintre ele indicând ce efect se poate ob ține pe baza unui efort material și financiar.
Lucrarea trateaz ă tema opera țiunilor de leasing financiar din România, în contex tul
integr ării în Uniunea European ă, deci o activitate economic ă, a c ărei eficien ță o urm ărim din punct
de vedere al utiliz ării surselor de finan țare. Ori, de obicei finan țarea provenit ă din diverse surse, are
în vedere, în principal, ob ținerea efectelor economice favorabile. Dup ă p ărerea noastr ă, eficien ța
economic ă reprezint ă rezultatul pozitiv (exprimat în substan ță economic ă) al compara ției dintre
efectele economice mai mari ale desf ăș ur ării unei activit ăți și eforturile depuse în realizarea
acestei activit ăți. Nu putem s ă nu ne oprim asupra definirii, prin antitez ă, a ineficien ței economice,
ca fiind caracteristica negativ ă a unei activit ăți, reflectat ă prin rezultatul negativ dintre efectele
economice ob ținute și eforturile efectuate pentru realizarea acestei ac tivit ăți.
Prin eficien ța utiliz ării resurselor de finan țare vom în țelege, de fapt eficien ța economic ă a
activit ății, evaluat ă dup ă desf ăș urarea acesteia. Cu alte cuvinte, spre deosebire de eficien ța
investi țiilor, unde se caut ă a se determina eficien ța acestora înainte de realizarea lor, eficien ța
economic ă a utiliz ării resurselor de finan țare opereaz ă cu valori realizate, ob ținute, determinate.
În ceea ce prive ște societ ățile finan țatoare, cu obiect de activitate finan țarea prin leasing,
perioada analizat ă a fost 2005-2009, acesta fiind ultimul an cuprins în analiz ă, deoarece la data
întocmirii tezei, situa țiile financiare ale anului 2010 nu erau întocmite și publicate. Ca principal
factor ce ar putea influen ța comparabilitatea rezultatelor, a fost identificat ă durata de via ță
economic ă a societ ăților, selectând doar societ ăți de leasing existente în perioada 2005-2009, f ără
întrerupere de activitate.
Rata medie a rentabilit ății economice în cazul societ ăților finan țatoare are o tendin ță de
sc ădere; în perioada analizat ă scade de la 4,93% în 2006, la 0,04 în 2009. Tendin ța de reducere este
determinat ă de cre șterea valorii activelor, comparativ cu diminuarea c onstant ă a rezultatului brut al
exerci țiului. În primul interval al perioadei analizate, s ociet ățile reu șesc s ă înregistreze profit ( 10
din societ ățile analizate realizând un rezultat net pozitiv). Î n anul urm ător, rata rentabilit ății medii
cre ște la 4,93%, generat ă în principal de cre șterea profitului brut ob ținut în anul respectiv. Dar în
anii urm ători, rata medie a rentabilit ății medii scade, ajungând în anul 2009 la o rat ă minim ă,
generat ă de sc ăderea rezultatului brut și cre șterea total activ, precum și de adâncirea cauzelor
determinate de criza economic ă (cre șterea valorii crean țelor nerecuperate de la clien ți, cre șterea
valorii activului generat de recuperarea obiectelor de leasing .de la clien ții insolvabili, etc.).
Concluzionând, în anul 2005, rata rentabilit ății economice pentru societ ățile finan țatoare a fost
bun ă, efectul generat (rezultatul brut) prin utilizarea activului net fiind pozitiv. În anul 2006, rata
rentabilit ății economice a fost foarte bun ă, de altfel intervalul este cel mai bun din toat ă perioada

analizat ă. În 2007, motivele generale care au dus la diminua rea ratei rentabilit ății economice sunt
obligativitatea constituirii provizioanelor de risc uri și cheltuieli, elemente, care au influen țat în sens
negativ rezultatul brut al exerci țiului, prin cre șterea cheltuielilor și eventualele cre șteri ale activului
total prin sporirea activelor circulante, aspecte o bservate din studiul documentelor financiare ale
celor trei societ ăți. În anul 2008 pia ța leasingului a sc ăzut substan țial, diminuând astfel cererea în
domeniul acestor servicii financiare, iar modificar ea sistemului de raportare a situa țiilor financiare
influen țeaz ă negativ rezultatul brut al fiec ărei societ ăți. De și rata rentabilit ății economice în anul
2009 este cea mai sc ăzut ă din întreaga perioad ă analizat ă, num ărul de societ ăți cu rentabilitate
negativ ă este minim, dovedind faptul c ă celelalte societ ăți s-au adaptat condi țiilor economice destul
de vitrege din aceast ă perioad ă de restric ții financiare și economice, prin dezvoltarea de noi
activit ăți financiare (eventual închiriere pe termene scurte sau comercializarea de autovehicule
importate în Uniunea European ă), demonstrând astfel c ă pot s ă supravie țuiasc ă.
Rata medie a rentabilit ății financiare în cazul societ ăților finan țatoare are o tendin ță de
sc ădere în perioada 2007 – 2008, de la 17,67% în 2007, la -38,14% în 2008, determinat ă de
cre șterea capitalurilor proprii, comparativ cu sc ăderea m ărimii rezultatului net al exerci țiului.
Tendin ța de reducere este determinat ă de o diminuare a rezultatului net al exerci țiului fa ță de
cre șterea valorii capitalurilor proprii. Valoarea negat iv ă de 38,14% în anul 2008 a ratei medii a
rentabilit ății financiare, ne arat ă o ineficien ță financiar ă a activit ății societ ăților analizate, un
plasament în depozite bancare devenind în aceast ă perioad ă mai avantajos. În anul 2009, rata
rentabilit ății financiare cre ște la valoarea de 22,96%, ceea ce ne face s ă afirm ăm c ă societ ățile
financiare au g ăsit solu ții pentru revenire financiar ă prin alte solu ții, afirma ție ce concord ă cu
concluziile de la capitolul precedent. În 2005 și 2006 rata rentabilit ății financiare a societ ăților
finan țatoare este mai bun ă decât rata rentabilit ății economice, capitalurile proprii fiind remunerate
suficient, peste rata remuner ării capitalului prin dobânzi pe pia ță (%). În anul 2007, ca și în cazul
rentabilit ății economice, motivele generale care au dus la acea st ă situa ție ar putea s ă fie
obligativitatea constituirii provizioanelor de risc uri și cheltuieli, elemente care au influen țat în sens
negativ rezultatul net al exerci țiului, prin cre șterea cheltuielilor, aspecte observate din studiul
documentelor financiare ale celor trei societ ăți. În anul 2008 pia ța leasingului a sc ăzut substan țial
(cu peste 30%), diminuând astfel cererea în domeniu l acestor servicii financiare, iar modificarea
sistemului de raportare a situa țiilor financiare influen țeaz ă negativ rezultatul brut al fiec ărei
societ ăți. De și rata rentabilit ății financiare în anul 2009 este destul de sc ăzut ă, num ărul de societ ăți
cu rentabilitate negativ ă este minim, dovedind faptul c ă celelalte societ ăți s-au adaptat condi țiilor
economice destul de vitrege din aceast ă perioad ă de restric ții financiare și economice, prin
dezvoltarea de noi activit ăți financiare, cum ar fi închiriere pe termene scurt e sau comercializarea
de autovehicule importate în Uniunea European ă.
Rata medie a rentabilit ății comerciale în cazul societ ăților finan țatoare are o tendin ță de
sc ădere; în perioada analizat ă scade de la 65,67% în 2005, la 9,53% în 2009. Tend in ța de reducere
este determinat ă de sc ăderea mult mai abrupt ă a cifrei de afaceri, comparativ cre șterea rezultatului
net.. În primul interval al perioadei analizate, ma joritatea societ ăților reu șesc s ă înregistreze profit
(rata medie fiind de 65,67%). În anul urm ător, rata rentabilit ății medii scade la 5,17%, generat ă în
principal de sc ăderea cifrei de afaceri la 86% fa ță de 2005, ob ținut în anul respectiv. Rata
rentabilit ății comerciale în anul 2005 este foarte bun ă în compara ție cu oricare an analizat, acesta
fiind de altfel și anul în care finan ță rile prin leasing în România au avut cea mai mare v aloare. Cu
excep ții nesemnificative, majoritatea societ ăților de leasing au avut profit, rezultatul net al
exerci țiului fiind pozitiv. Concluzionând, putem afirma c a în anul 2005, rata rentabilit ății
comerciale a fost excelent ă, efectul generat (rezultatul net) prin intermediul cifrei de afaceri fiind

pozitiv. În anul 2006, rata rentabilit ății comerciale a fost bun ă, ca și celelalte rate de rentabilitate,
pia ța de leasing devenind deja matur ă și societ ățile financiare cu aceast ă activitate fiind în m ăsur ă
de realizeze rezultate financiare pozitive . Ca și în cazul rentabilit ății economice și financiare,
motivele generale care au dus la aceast ă situa ție ar putea s ă fie obligativitatea constituirii
provizioanelor de riscuri și cheltuieli, elemente care au influen țat în sens negativ rezultatul net al
exerci țiului, prin cre șterea cheltuielilor, aspecte observate din studiul documentelor financiare ale
societ ăților analizate. În anul 2008 de și pia ța leasingului a sc ăzut substan țial (cu peste 30%), și
modificarea sistemului de raportare a situa țiilor financiare care influen țeaz ă negativ rezultatul net,
societ ățile financiare, prin cre șterea cifrei de afaceri și eventual prin reducerea propriilor marje, au
încercat s ă contracareze efectele crizei financiare și a lipsei de lichidit ăți de pe pia ță , generând totu și
o rat ă a rentabilit ății comerciale pozitive. De și rata rentabilit ății comerciale în anul 2009 este
constant ă, num ărul de societ ăți cu rentabilitate negativ ă este minim, dovedind faptul c ă celelalte
societ ăți s-au adaptat condi țiilor economice destul de vitrege din aceast ă perioad ă de restric ții
financiare și economice, prin dezvoltarea de noi activit ăți financiare, cum ar fi închiriere pe termene
scurte sau comercializarea de autovehicule importat e c ătre Uniunea European ă.
Remarc ăm c ă o rat ă a rentabilit ății financiare a societ ăților financiare cu activitate de leasing
peste rata dobânzii pe pia ță a fost ob ținut ă între anii 2005-2006, perioad ă în care capitalurile proprii
investite în acest domeniu de activitate erau remun erate peste pia ță , dar din anul 2007, aceast ă rat ă
începe s ă scad ă, și capitalurile proprii investite în aceast ă activitate nu mai sunt remunerate în
consecin ță . Valoarea medie a ratei rentabilit ății comerciale este majoritar peste 5%, valoare redu s ă
comparativ cu valoarea medie a cifrei de afaceri. A ctivitatea comercial ă a societ ăților cu activitate
de leasing este destul de ineficient ă, de și media cifrei de afaceri este consistent ă, totu și profitul net
ob ținut din activitatea lor este nesemnificativ.
Pentru societ ățile finan țate prin leasing, perioada analizat ă a fost 2005-2009, acesta fiind
ultimul an cuprins în analiz ă. Ca principal factor ce ar putea influen ța comparabilitatea rezultatelor,
a fost identificat ă durata de via ță economic ă a societ ăților, selectând doar societ ăți existente în
perioada 2005-2009, f ără întrerupere de activitate, ra ționamentul fiind acela și ca la studiul de caz
privind societățile de leasing.
Rata medie a rentabilit ății economice în cadrul societ ăților comerciale finan țate prin
leasing are o tendin ță de sc ădere; în perioada analizat ă scade de la 8,15% în 2005, la -3,58% în
2006, cu tendin ță de redresare în 2007. Tendin ța de reducere este determinat ă de cre șterea
accelerat ă a valorii activelor, comparativ cu m ărimea rezultatului brut al exerci țiului, observându-se
cre șterea activelor de la un an la altul, mult mai pu ține fiind cazurile de sc ădere a valorii activelor.
Rata medie a rentabilit ății financiare în societ ățile comerciale finan țate prin leasing are o
tendin ță de sc ădere în perioada 2006 – 2009, de la 94,99% în 2005, la -107,01% în 2009,
determinat ă de cre șterea capitalurilor proprii, comparativ cu sc ăderea m ărimii rezultatului net al
exerci țiului. Tendin ța de reducere este determinat ă de o diminuare a rezultatului net al exerci țiului
fa ță de cre șterea valorii capitalurilor proprii.
Rata medie a rentabilit ății comerciale în societ ățile comerciale finan țate prin leasing are o
tendin ță de sc ădere; în perioada analizat ă scade de la 3,90% în 2005, la -29,57% în 2009. Ten din ța
de reducere este determinat ă de sc ăderea mult mai abrupt ă a rezultatului net, comparativ cu
cre șterea cifrei de afaceri.
Rata activelor imobilizate în societ ățile comerciale finan țate prin leasing are o tendin ță de
sc ădere în perioada analizat ă, de la 1250,78% în anul 2005 la 642,10% în 2009, a ceast ă sc ădere
fiind dat ă de ritmul accelerat al cre șterii activelor imobilizate, comparativ cu cifra de afaceri. În
anul 2009, rata activelor imobilizate cre ște fa ță de anul 2008, datorit ă reducerii valorii nete ale

acestora, în condi țiile p ăstr ării unei cifre de afaceri constante.
Rata activelor circulante în societ ățile comerciale finan țate prin leasing are o tendin ță de
sc ădere în perioada 2005-2007, de la 635,87% în anul 2 005 la 369,37% în 2007, aceast ă sc ădere
fiind dat ă de ritmul accelerat al cre șterii activelor circulante, comparativ cu cifra de afaceri; cu alte
cuvinte, fie stocurile au crescut foarte mult, fie crean țele neîncasate au generat o sc ădere a ratei. În
anul 2008 și 2009, rata activelor circulante cre ște la 658,47% și 999,78%, datorit ă reducerii valorii
nete ale acestora, și explic ăm acest fenomen prin grija societ ăților de a renun ța la m ărirea stocurilor
și prin încasarea mai rapid ă a crean țelor, în condi țiile în care cifra de afaceri scade sau r ămâne
constant ă.
Leasingul financiar este o form ă special ă de finan țare cu avantaje majore, dar dac ă nu este
utilizat suficient sau utilizat doar pentru finan țarea autovehiculelor, nu se va putea folosi la într egul
lui poten țial. Facem aceast ă afirma ție deoarece din analiza prezentat ă nu a rezultat o eficien ță
spectaculoas ă a utiliz ării acestei resurse de finan țare la nivelul societ ăților comerciale din
jude țul Sibiu . Valorile înregistrate de indicatorii prezenta ți dau o imagine a activit ății acestor
societ ăți, în opinia noastr ă pu țin probabil s ă genereze venituri substan țiale, necesare dezvolt ării
viitoare. Rezultatele ob ținute acoper ă, în unele cazuri doar cheltuielile efectuate și genereaz ă doar
un câ știg simbolic pentru proprietari. Se pare c ă și investitorii dispun de pu ține resurse pentru
investire, și totu și acele capitaluri nu sunt judicios utilizate.

Capitolul cinci al lucr ării intitulat Posibilit ăți de perfec ționare a activit ății de finan țare
prin leasing financiar, în condi țiile integr ării României în U.E. concluzioneaz ă studiul nostru,
prin solu țiile practice pe care le ofer ă pentru îmbun ătățirea acestei activit ăți de finan țare.
Plecând de la premiza c ă perfec ționarea activit ății de finan țare este o condi ție necesar ă
pentru integrarea României în UE, am prezentat cond i țiile economice și politice ale integr ării
României în UE, iar apoi ne-am concentrat asupra mo dalit ăților de îmbun ătățire a leasingului
financiar, din câteva perspective principale:
⇒ Din perspectiva cadrului legislativ și fiscal;
⇒ Din perspectiva societ ăților de leasing;
⇒ Din perspectiva beneficiarului de leasing.
O posibilit ățile de perfec ționare a finan ță rii propuse societ ăților de leasing, în contextul
integr ării României în UE este atragerea capitalului de la institu țiile financiare interna ționale . O
alt ă posibilitate de perfec ționare a finan ță rii societ ăților de leasing ar fi majorarea capitalului
social al institu țiilor de finan țare prin leasing , în conformitate cu cerin țele europene în domeniu,
unde în ultima perioad ă s-a propus cre șterea acestuia pân ă la valoarea de 1 milion de euro. Cum
capacitatea financiar ă a oric ărei societ ăți de leasing este dat ă de valoarea capitalului social,
apreciem c ă limita acesta este insuficient ă, raportat ă la complexitatea opera țiunilor asumate și
riscurilor aferente tranzac țiilor.
La nivelul Uniunii Europene se invoc ă necesitatea adopt ării unei legisla ții comunitare și a
unor standarde comune referitoare la societ ățile de leasing. Este de remarcat și faptul c ă se pune
tot mai accentuat problema implement ării Tratatului Basel II, care face trimitere și la opera țiunile
de leasing, astfel încât no țiunea de adecvare a capitalului devine din ce în ce mai actual ă.
O alt ă posibilitate de perfec ționare a finan ță rii societ ăților de leasing este utilizarea
resurselor atrase de pe pia ța de capital , fie cea româneasc ă, fie european ă, prin emisiuni publice de
obliga țiuni. Aceast ă pia ță poate deveni o excelent ă surs ă de finan țare, pe m ăsura dezvolt ării ei.
Emisiunile de obliga țiuni au un grad de risc mai mic, în compara ție cu emisiuni ale societ ăților din
alte domenii de activitate, fondurile ob ținute prin obliga țiuni fiind utilizate pentru încheierea

contractelor de leasing ale c ăror rate acoper ă ratele și dobânda împrumuturilor și asigur ă un flux de
numerar constant (spre deosebire de alte domenii de activitate unde fluxul de numerar și rata de
profitabilitate sunt mai dificil de estimat).
Dar cel mai important rol stimulativ pentru dezvol tarea leasingului financiar îl are guvernul,
care prin facilit ăți fiscale ar putea atrage resursele de finan țare ale societ ăților de leasing. Una din
metodele fiscale de perfec ționare ale activit ății de leasing financiar propuse de noi este modificarea
legisla ției fiscale privind TVA . De și TVA se pl ăte ște e șalonat, la fiecare facturare a ratei de leasing,
deci poate fi privit ă ca o finan țare, f ără dobând ă, conform reglement ărilor în vigoare, ea nu este
deductibil ă (pentru persoanele juridice) la valoarea rezidual ă, ceea ce m ăre ște costul leasingului.
Pentru persoanele fizice, TVA majorat la 24% cre ște costurile finan ță rii, ceea ce a redus substan țial
contractele încheiate de ace ști utilizatori. Noi propunem ca taxa pe valoarea ad ăugat ă aferent ă
produselor de origine româneasc ă, ca obiect a contractelor de leasing financiar s ă nu fie pl ătit ă decât
la valoarea rezidual ă a contractului. Obiectele de leasing financiar (ec hipamente și utilaje) produse
în România, contractate de finan țatori și destinate utiliz ării de c ătre beneficiari români s ă fie scutite
la plata TVA, pe perioada derul ării contractului de leasing financiar, iar la final aceast ă tax ă s ă fie
pl ătit ă numai la valoarea rezidual ă. Modificarea legislativ ă propus ă va permite sus ținerea
dezvolt ării industriei de leasing financiar și mai ales cre șterea produc ției de echipamente
române ști.
Importan ța practic ă a cercet ărilor efectuate se exprim ă în faptul c ă ideile înaintate și
concluziile formulate în tez ă de doctorat și-au g ăsit reflectare în articolele știin țifice publicate – în
num ăr de 84 lucr ări, publicate în lucr ări știin țifice, reviste cotate CNCSIS B+ și ISI (13), în lucr ări
știin țifice publicate în anale, buletine științifice universitare și volume ale conferin țelor
interna ționale, organizate în str ăin ătate sau în România (23), în lucr ări știin țifice publicate în țar ă în
reviste de specialitate și volume ale conferin țelor locale (48). Concluziile și propunerile formulate
de noi pot fi utile în procesul de perfec ționare a legisla ției privind activitatea de leasing financiar
din țara noastr ă, pot fi utilizate în practica contractual ă a societ ăților de leasing, sau a beneficiarilor
de leasing, precum și în activitatea științific ă și didactic ă.
Nu mai pu țin important este faptul c ă ideile și concep țiile prezentate în lucrarea noastr ă pot
servi drept imbold pentru efectuarea unor noi inves tiga ții și studii în domeniul opera țiunilor de
leasing financiar. Sper ăm c ă lucrarea dată s ă ini țieze o cercetare viitoare constructiv ă a leasingului
financiar prin prisma noilor recomand ări, iar cercetarea început ă de noi va fi continuat ă, fie la nivel
local, fie la nivel na țional.
Ca în orice lucrare, la final am exprimat urm ătoarea concluzie: leasingul financiar nu este
utilizat în România la adev ărata lui valoare. Credem c ă – cel pu țin în ceea ce prive ște leasingul
financiar – experien ța economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urm at. Nu întâmpl ător
cre șterea economic ă din ță rile dezvoltate s-a datorat în mare m ăsur ă încuraj ării leasingului de
orice natur ă. Stimulentele, mai ales de natur ă fiscal ă, acordate societ ăților de leasing au
determinat efervescen ța fenomenului, dezvoltându-se astfel, o adev ărat ă industrie. Trebuie bine
în țeles faptul c ă de facilit ățile de orice natur ă acordate leasingului financiar vor beneficia în ce le
din urm ă utilizatorii. Iar din beneficiile lor va beneficia și statul român. Din nefericire, în
România nu se poate vorbi de un cadru legal și fiscal stimulativ în tratamentul leasingului
financiar; f ără a exagera acest aspect, am dori s ă suger ăm c ă schimbarea acestei st ări de fapt ar
putea fi una din c ăile integr ării economice în UE.