. Leasingul. Desfasurarea Operatiunilor de Leasing (s.c. Xyz S.a.)

INTRODUCERE

Orice afacere începe cu investițiile. Apoi se dezvoltă tot prin intermediul acestora. Fiecare investiție presupune un efort financiar, care de foarte multe ori este aproape imposibil de suportat. În aceste condiții, creditul bancar și leasingul au devenit în scurt timp practici populare în rândul întreprinzătorilor din România.

În economia de piață orice sumă, oricât de mică, contează pentru a menține o firmă rentabilă. Alegerea sistemului de finanțare potrivit poate reprezenta decizia de managament cea mai importantă.

Leasingul a cunoscut o dezvoltare accentuată atunci când a devenit o soluție de eficiență fiscală: posibilitatea achiziționării unor autoturisme de proveniență străină plătind taxe mai mici, a fost elementul care a adus această industrie în luminile rampei. De asemenea , posibilitatea de a utiliza echipamente foarte moderne, de mare randament, de a depăși unele obstacole de import, de a nu plăti drepturi de proprietate industrială mențin leasingul în atenție.

Leasingul reprezintă o formă de investiții foarte bine structurată, aceasta însemnând că, aplicată în mod corespunzător, aproape toți factorii de risc pot fi controlați. Abordarea leasingului ca un management eficient poate aduce avantaje deosebite atât pentru finanțator cât și pentru beneficiar sau producătorul bunului. Operațiunea de leasing este un mod extrem de eficient pentru alocarea resurselor financiare în investiții de capital.

În următorii ani leasingul va crește substanțial, în mod categoric, și va deveni una din căile importante de dezvoltare economică, pentru că reprezintă calea cea mai accesibilă de cumpărare a mijloacelor de producție pentru firmele românești, mai ales în condițiile în care economia autohtonă duce lipsă de garanții.

CAPITOLUL I.

CONȚINUTUL ȘI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE LEASINGULUI

Scurt istoric al tranzacțiilor de leasing

Această descoperire, care poate fi asemănată cu “ oul lui Columb “ de o simplitate evidentă, a fost după unii autori “ fisa de aur “ a lui D.P. Bootle . Managerul unei firme de produse alimentare din California, primind prin anii ’50 o ofertă tentantă de condiționare a unor alimente, avea de executat o mare comandă către armată și nedispunând de suficienți bani pentru achiziționarea bunurilor de echipament industrial de care avea nevoie, s-a gândit să le închirieze. Astfel, el s-a adresat unei instituții financiare careia i-a sugerat să-și modifice domeniul său de activitate financiară, spre a cumpăra echipamentele de care întreprinderea avea nevoie și de a-i închiria imediat acest echipament pentru a onora comanda spre armată. Totodată, directorul întreprinderii își lua sarcina de a decide el însuși natura și caracteristicile echipamentului de care avea nevoie.

Acest procedeu va sta la baza unei industrii de proporții internaționale.

Propria lui firmă de închirieri “ US Leasing Corporation “ din San Francisco cu un capital inițial de 20.000 USD a finanțat după numai doi ani operațiuni leasing pentru diferite echipamente în valoare de 3 milioane USD. În 1952 se creează United States Leasing Corporation care a rămas cea mai importantă societate de leasing dintre cele existente în SUA.

Numărul firmelor de leasing a crescut rapid, astfel încât în 1959 cifra de afaceri a acestora era de aproximativ 300 milioane USD , în 1967 peste

1,5mld USD, în 1970 aproximativ 7 mld. USD, în 1992 peste 200 mld. USD.

SUA are o pondere de peste 50% din valoarea contractelor încheiate la nivel mondial, ponderea acestor firme de comercializare în cheltuielile de investiții din sectorul bunurilor de echipament ajungând la 30%, situație ce reflectă accelerarea progresului științific și apariția de noi produse.

Societățile de leasing au fost încurajate de stat, acordându-li-se garanții guvernamentale.

Ajuns în Europa, leasingul câștigă noi adepți printre oamenii de afaceri din Franța, Olanda, Belgia, Italia, Suedia. Apar primele legi și reglementări privind leasingul. În 1972 se înființează Federația Europeană a Societăților de Leasing – Leaseeurope un consorțiu ce controlează cca 80% din industria financiară de leasing a continentului. Valoarea activului federației în 1980 era de aproximativ 25 mld. USD, cota cea mai mare fiind deținută de Marea Britanie cu 9 mld. USD. Un consorțiu similar se înființează și în Japonia – “Japonese Leasing Association “ – cu un activ total concesionat de aproximativ 7,5 mld. USD. În Japonia societățile de leasing dețineau în 1993 un activ de cca 85 mld. USD.

Peste 500 societăți de leasing împânzesc globul, iar leasingului îi revine un procent de cca 8% din investițiile de capital pe plan mondial.

Operațiunile de leasing sunt practicate de mai multe tipuri de societăți. Acestea pot fi societățile producătoare care și-au creat firme proprii de leasing, fie firme specializate în această formă de finanțare, fie de stabilimente financiare care s-au implicat în aceste operațiuni. Structura operațiunilor de leasing este alta pe diferite domenii, în fiecare țară. Astfel, în Austria concesiunile financiare privind proprietățile imobiliare reprezentau în 1980 aproximativ ¼ din industria de leasing; în Europa Occidentală 1/3 din afacerile de leasing aveau în vedere instalații industriale,

1/5 calculatoare și aparatură de birou, în Canada s-a dezvoltat mai mult leasingul cu aparate de zbor, în Japonia piața leasingului este dominată de calculatoare și aparate de birou.

Leasingul a pătruns și în domeniul mașinilor și utilajelor; se preiau prin închirieri nu numai utilaje standard, de serie, mijloace de transport, mașini unelte, ci și utilaje speciale ca cele poligrafice, textile, medicale, echipamente de laborator și altele.

Leasingul autovehiculelor a găsit de asemenea o arie mare de desfășurare. Sunt câteva momente când leasingul apare ca o acțiune interesantă și rentabilă pentru utilizatori.

În primul moment se produce o schimbare de model, antrenând după sine o rapidă uzură morală. În acest caz, cu un contract de leasing, firme închiriatoare schimbă mașina, apoi cu un contract de full service leasing, beneficiarul nu se mai ocupă de întreținere, reparații, asigurare.

Definirea tranzacțiilor de leasing. Principalele caracteristici

Definirea operațiunior de leasing comportă mai multe abordări, diferite în funcție de autorii care le-au emis. Astfel, într-o primă abordare, leasingul este o formă de comerț și finanțare prin locație (închiriere) de către societăți financiare specializate în aceste operațiuni, de instituții financiare sau direct de producători ai unor mașini, utilaje, mijloace de transport, bunuri, întreprinderi a căror motivație de a recurge la tehnica de comerț rezidă în specificul unor operații pe care le realizează sau în faptul că nu dispune de suficiente fonduri proprii ori împrumutate pentru a le cumpăra.

Societatea financiară care cumpără utilajele sau diferite bunuri de la producători, le închiriază pe o anumită perioadă și cu condiții de plată și

utilizare clar stipulate într-un contract ce constituie suportul juridic al acțiunii. Leasingul poate fi echivalent cu o vânzare-cumpărare cu plata în rate, în esență, în țări industrializate ca Marea Britanie, Irlanda, în care aceleași companii financiare mânuiesc atât operațiuni de leasing, cât și de vânzare-cumpărare.

Cu toate asemănările, contractul de leasing nu este unul și același lucru cu contractul de închiriere. Există și operațiuni de închiriere internațională fără să fie vorba de leasing.

O închiriere are în vedere bunuri care-și păstrează integral caracteristicile inițiale și care permit utilizarea lor fără să intre în calcul fenomenul de uzură, chiria reprezentând c/val. dreptului de folosință.

Leasingul are în vedere de asemenea, bunurile consumabile, lezabile, dar și în cazul neutilizării suferă o anumită uzură morală sau oricât de rațional sunt utilizate își pierd treptat valoarea de întrebuințare. Chiria de leasing va include cote părți din însăși valoarea bunurilor închiriate, reflectând procesul de descreștere a gradului de utilizare a acestora.

Chiriașul, utilizatorul bunului respectiv, poate deveni proprietar după scurgerea unei anumite perioade de timp, fără efecte retroactive, adică fără să i se pretindă valoarea inițială a bunului respectiv închiriat. În leasing, accentul cade pe vânzarea dreptului de folosință.

În unele țări, leasingul este folosit sub formă de “ credit baie “, iar societățile de leasing sunt obligate să adopte statutul de bancă sau de stabiliment financiar.

Leasingul poate fi considerat și o formă aparte a creditului bancar sau de stabiliment financiar.

Prin leasing se realizează o economie de fonduri ce pot fi destinate unei alte utilizări sau poate spori bugetul întreprinderii.

În momentul comandării bunului finanțat, societatea de leasing se lipsește de cea mai mare parte a prerogativelor de viitor, asigurându-i utilizatorului poziția de cvasiproprietar, comparabilă cu cea a unui cumpărător a unui bun, grevată de o rezervă de proprietate. Aparține utilizatorului alegerea bunului, determinarea caracteristicilor, negocierea prețului, recepționarea materialului și solicitarea de garanții pentru defecte și lipsuri.

Operațiunea de leasing este încheiată pe o perioadă fermă, în strânsă legătură cu durata vieții economice a bunului finanțat. Locatarul, dacă îndeplinește obligația față de societatea de leasing, are certitudinea că poate exploata bunul finanțat în vederea obținerii de profituri suficiente pentru a face investiția rentabilă.

În general, la expirarea contractului de leasing, beneficiarul trebuie să opteze fie pentru o chirie mai mică, fie pentru cumpărarea bunului respectiv, fie pentru restituirea lui.

Leasingul poate fi definit și ca o formă modernă de comerț exterior de import-export, un sistem original de finanțare sub forma închirierii unor mijloace de producție, acțiune de dezvoltare social-economică.

Spre deosebire de import-exportul obișnuit, care constă în transferul proprietății bunurilor de la un stat la altul, în cadrul operațiunii de leasing, proprietarul nu se schimbă, el cedează doar dreptul de folosință, contra cost.

Beneficiarul poate alege bunurile de producție de care are nevoie, își poate alege furnizorii, poate decide dacă la sfârșitul contractului le vor cumpăra sau nu.

Leasingul apare în comerțul mondial contemporan ca o cale nouă, promițătoare de câștig în care sunt de față 3 beneficiari: producătorul, leasingmanul și chiriașul, în ultimă instanță, beneficiarul este societatea în masura în care leasingul contribuie la dezvoltarea socio-economică.

Sistemul de leasing: avantaje și limite

Piețele de desfacere nu mai pot fi cucerite doar cu produse de calitate și la prețuri rezonabile.

Dificultățile finaciar-valutare, comerciale, vamale, lipsa de suplețe a procedeelor tradiționale de finanțare, progresul tehnico-științific rapid au determinat necesitatea unor facilități de plată. Leasingul oferă asemenea posibilități, iar în continuare vom examina câteva din avantajele sistemului de leasing.

Un prim avantaj pentru beneficiarul extern îl reprezintă posibilitatea de a dispune rapid de mașini și utilaje noi, ultramoderne, creații de ultimă oră, menținându-se la zi cu nivelul cel mai înalt atins de dezvoltarea tehnicii, fără să plătească înainte. Operațiunea nu antrenează capital lichid, constituind un avantaj prin economisirea în faza inițială a capitalului propriu. Creditul poate fi rambursat, obișnuit în beneficiile aduse chiar de mijloacele de producție închiriate, mai precis, sistemul permite o finanțare din exterior și uneori totală.

Al doliea avantaj constă în faptul că bilanțul firmei nu se modifică, pentru ca atât mașinile cât și obligațiile ce decurg din plata chiriei nu apar în acesta, chiria fiind considerată o cheltuială a întreprinderii și nu o investiție.

Un alt avantaj este acela că mărimea constantă a chiriei, faptul că ratele rămase constante pe toată perioada contractului, indiferent de situația de piață, facilitează programarea madeelor tradiționale de finanțare, progresul tehnico-științific rapid au determinat necesitatea unor facilități de plată. Leasingul oferă asemenea posibilități, iar în continuare vom examina câteva din avantajele sistemului de leasing.

Un prim avantaj pentru beneficiarul extern îl reprezintă posibilitatea de a dispune rapid de mașini și utilaje noi, ultramoderne, creații de ultimă oră, menținându-se la zi cu nivelul cel mai înalt atins de dezvoltarea tehnicii, fără să plătească înainte. Operațiunea nu antrenează capital lichid, constituind un avantaj prin economisirea în faza inițială a capitalului propriu. Creditul poate fi rambursat, obișnuit în beneficiile aduse chiar de mijloacele de producție închiriate, mai precis, sistemul permite o finanțare din exterior și uneori totală.

Al doliea avantaj constă în faptul că bilanțul firmei nu se modifică, pentru ca atât mașinile cât și obligațiile ce decurg din plata chiriei nu apar în acesta, chiria fiind considerată o cheltuială a întreprinderii și nu o investiție.

Un alt avantaj este acela că mărimea constantă a chiriei, faptul că ratele rămase constante pe toată perioada contractului, indiferent de situația de piață, facilitează programarea mai riguroasă a cheltuielilor viitoare. În caz de inflație, chiriașul este avantajat, efectuând plăți cu bani devalorizați deja, situație care conferă un anumit confort, o anumită siguranță în afaceri. Leasingul permite diminuarea impozitului, deoarece chiriile apar drept cheltuieli.

Al patrulea avantaj presupune o operativitate a leasingului, o modalitate în tranzacții, deoarece condițiile de leasing standardizate elimină

îndelungatele tratative care duc, de regulă, la încheierea unor contracte de credit “ clasice “ .

Firmele de leasing mai importante deschid conturi curente unor beneficiari, similare conturilor de credit bancar, prin care aceștia pot închiria imediat utilajele de care au nevoie. Să poți închiria pe loc, fără să închei contracte, fără alte tratative, constituie un avantaj deloc neglijabil.

Durata de închiriere poate fi astfel stabilită încât întreprinderea să fie dotată permanent cu mașinile cele mai moderne și cu cel mai bun randament.

Poate unul dintre cele mai bune motive pentru care leasingul a căpătat o extindere atât de mare, este reducerea riscului pe care-l prezintă fenomenul de uzură morală în tehnică.

Leasingul este singura modalitate de procurare a unor echipamente speciale cum ar fi: aparate, mijloace de transport ultramoderne, foarte scumpe, sau marile computere care nu pot fi achiziționate decât prin această metodă.

Sistemul de leasing oferă nu numai utilajul, ci și servicii ca: întreținerea sau reparațiile, un avantaj discutabil mai ales în cazul unor instalații complexe, sofisticate.

Leasingul favorizează dezvoltarea economică a unor țări lipsite de mijloace financiar-valutare, furnizorul atragând noi beneficiari din aceste țări care nu pot plăti întregul preț în cazul vânzărilor cash sau nici avansul în cazul vânzărilor pe credit.

Leasingul asigură câștigarea de noi parteneri, pătrunderea pe noi piețe, permanentizarea relațiilor comerciale prin desfacerea îndelungată a unor produse și faptul că un anumit echipament este mai întâi închiriat, pentru a convinge clientul de randamentul său, iar în cazul unui rezultat pozitiv, acesta va achiziționa echipamentul. Pentru furnizor, rata profitului este mai ridicată, în general, în cazul leasingului decât în vânzările tradiționale, datorită chiriei mai mari a echipamentului.

Prin reînchirierea sau vânzarea utilajelor în condițiile în care s-a încasat în întregime c/val. acestora în timpul închirierii precedente, se obțin câștiguri suplimentare.

În cazul în care chiriașul dă faliment, firma de leasing nu pierde bunul închiriat, fiind proprietară, ci doar ratele respective, ce pot fi recuperate printr-o închiriere viitoare.

Pe lângă numeroase avantaje, leasingul are și anumite limite, atât pentru furnizor cât și pentru client.

Pentru client este adeseori mai costisitor sistemul leasing decât cumpărarea pe credit, iar opțiunea pentru o astfel de operațiune se justifică numai dacă sumele eliberate pot fi reinvestite în alte domenii rentabile.

De fapt, leasingul este cea mai scumpă formă de creditare, dar adepții lui susțin că acest dezavantaj poate fi parțial compensat prin transferarea de impozit și anume, clientul, înregistrând ratele de leasing drept cheltuieli ale firmei, diminuează nivelul venitului anual impozabil.

Este rentabil numai în condițiile în care se poate exploata obiectul pe toată perioada de închiriere.

Alt dezavantaj este acela că nici una din părți nu poate rezilia contractul care-și derulează prevederile implacabil până la capăt, sau, în condiții inflaționiste, datorită decalajului între momentul livrării și cel al rambursării creditului prin chirie, leasingul poate influența negativ balanța de plăți a exportatorilor.

1.4. Operațiuni de leasing: forme și modalități

Extinderea operațiunilor de leasing, a tranzacțiilor de leasing a fost însoțită de o diversificare a modalităților de realizare prin definirea unor forme specifice de organizare, comercializare și finanțare, permițând constituirea unui sistem de criterii bine definite în funcție de care se efectua o clasificare a acestor operațiuni.

De la formele de intermediere, alternând între închiriere și leasing, tranzacțiile s-au diversificat în funcție de ponderea din prețul net de export care revine închiriatorului în perioada de bază a închirierii ca și costurile care determină calculul ratelor de leasing. O altă diferențiere a operațiunilor de leasing țin și de părțile contractante, de relațiile existente între aceste părți, etc.

Luând în considerare poziția furnizorului în contractul de leasing, se disting leasingul direct și leasingul indirect.

Leasingul direct se realizează prin încheierea contractului de leasing între producătorul exportator și utilizatorul bunului care face obiectul operațiunii, finanțarea fiind asigurată de către furnizor.

Leasingul indirect presupune existența societăților specializate de leasing, care prin funcția de creditare, o realizează și pe cea de prestare de servicii și asumarea riscurilor ce decurg din aceste operațiuni.

Societățile pot fi:

Societățile generale de leasing care operează cu o gamă largă de produse, achiziționând echipamente de la diferiți producători pe baza specificațiilor beneficiarilor. Societățile generale de leasing pot apărea ca sucursale ale unor societăți financiare.

Societăți de leasing de intermediere care efectuează o activitate de mijlocire. Proprietatea asupra echipamentelor închiriate aparține celor care au furnizat fondurile de investiții (societăți și bănci cu un capital foarte mare) care urmăresc, pe această cale, evaziunea fiscală.

Societăți de leasing integrate constituite de mari unități producătoare care au înființat societăți de leasing proprii pentru a beneficia de avantajele financiare ce rezultă din aceste tranzacții. Printre aceste întreprinderi figurează marii producători de calculatoare electronice și din industria aeronautică, companii telefonice, etc.

Băncile și societățile financiare sunt antrenate în operațiuni de leasing prin furnizarea de fonduri societăților de leasing, încheierea de aranjamente cu marii producători care înființează societăți integrate de leasing, participarea la împrumuturile făcute de terțe persoane pentru finanțarea unor operațiuni de leasing

Societățile de asigurare procedează în mod similar sub rezerva unor restricții ce le sunt impuse de legislațiile diverselor țări cu privire la efectuarea de investiții.

Noțiunea de leasing este folosită atât pentru închirierea pe termen lung a unor instalații industriale, clădiri complet echipate, caz în care operațiunile poartă denumirea de “ plant-leasing” cât și pentru închirierea pe termen mediu a unor bunuri de investiții mobile, mai ales cum sunt mașinile, utilajele, operațiuni care se numesc “ equipment-leasing”.

Dacă se ține cont de conținutul ratei de leasing raportată la prețul de export, distingem:

Leasingul financiar, care presupune ca în perioada de bază (prima închiriere) să se realizeze întregul preț de export al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare și un beneficiu. Contractul de leasing financiar se încheie pentru perioada de bază, în general, care este mai scurtă decât durata de folosință a obiectului care face subiectul contractului.

Contractul nu poate fi reziliat de nici una din părți, iar riscurile economico-financiare sunt transferate în mod hotărâtor, clientului. Când se întârzie plata ratelor de leasing de către client, partenerul are dreptul să dispună de obiectul închiriat.

Leasingul financiar poate avea două variante:

cu plata integrală

cu plata parțială

În prima variantă, ratele sunt astfel calculate, încât după încheierea perioadei de bază, întreprinzătorul să-și poată acoperi cheltuielile de producție și cele comerciale, plus alte cheltuieli suplimentare și să-și realizeze dobânda pentru capitalul investit plus un anumit beneficiu, care crește pe măsura creșterii duratei de închiriere.

Cea de-a doua variantă presupune ca la sfârșitul perioadei de închiriere, să se determine valoarea reziduală a echipamentului folosit, iar clientul va plăti diferența dintre prețul de achiziție și valoarea reziduală și dobânda aferentă.

Operating leasing (leasing funcțional sau operațional) presupune ca în perioada de bază să se realizeze doar o parte din prețul de export al obiectului contractului. În acest tip de leasing, accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing, nefiind, în general, o relație directă între prețul la care a fost achiziționat echipamentul de către societatea de leasing și chiria percepută.

Societatea de leasing preia riscurile uzurii morale și răspunde de furnizarea pieselor de schimb, efectuarea reparațiilor, asigurarea echipamentelor și plata diverselor taxe și impozite.

Leasingul funcțional este reziliabil la cererea beneficiarului formulată în avans față de data expirarii contractului.

Ambele părți au dreptul, după terminarea perioadei de bază să prelungească durata închirierii, fapt ce are loc în mod tacit. Leasingul funcțional este folosit mai ales de societățile de leasing sau de producătorii care dispun de mărfuri foarte căutate pe piața mondială și la care dețin poziții cheie.

De regulă, contractul se combină cu cel de service și întreținere sau , pe lângă contractul de leasing, se încheie și un contract separat de service. În momentul încheierii contractului se poate ajunge la convenții între părți, privind includerea în ratele de leasing a tuturor costurilor de service, situație în care se obligă să asigure buna funcționare a mașinilor închiriate.

La operating leasing ratele sunt mai mari decât la financial leasing.

Unele firme fac mici modificări ale regulilor în sistemul operating leasing.

Un astfel de exemplu îl reprezintă cunoscuta firmă “ Rank-Xerox “ care închiriază cunoscutele copiatoare “ Xerox “ pe baza unor contracte reziliabile lunar, clauza contractuală fiind mai mult “comercială”, căci deținând o poziție de vârf pe piața mondială, firma nu are nici un fel de temei că va pierde clienții.

În funcție de conținutul ratelor percepute, leasingul poate fi: full service leasing (sau leasingul brut) și leasing net.

Leasingul brut cuprinde în ratele sale, pe lângă prețul de vânzare a mărfii și cheltuielile de întreținere, service și reparații. Uneori, în cadrul acestui tip de leasing, furnizorii asigură și instruirea și specializarea personalului clientului, în scopul creării unor premise pentru exploatarea cât mai rațională a mașinilor.

Aceste firme știu foarte bine că decizia partenerilor de prelungire a contractelor depinde mult de calitatea serviciilor aferente, de operativitatea cu care sunt oferite serviciile respective.

Stațiile service dispun uneori de personal numeros, de dotări de excepție, ca în cazul societății USM, o firmă americană care produce mașini de fabricat pantofi și care are peste 50 de filiale în toată lumea.

Filiala din Germania are o stație service cu aproape 100 de muncitori calificați și specialiști, care, practic, pot înlătura orice defecțiune în aceeași zi. Firma USM încheie atât operațiuni clasice cât și operațiuni de leasing.

Clientul trebuie să se decidă cel târziu până la sfârșitul probelor tehnice ale mașinii, asupra uneia dintre operații, cumpărare sau leasing; o modificare a contractului de leasing în contractul de vânzare, ulterior, nu mai este posibilă.Contractul de leasing se încheie pe o perioadă de 5 ani și poate fi prelungit în aceleași condiții.

Clauzele contractului pot fi atacate cu succes doar în cazul în care beneficiarul își mărește întreprinderea, când pe piața mașinilor apar unități tehnice sau modificări importante în modă.

Serviciul prestat USM asigură atât buna funcționare a mașinilor cât și instruirea și specializarea personalului clinetului, fiind direct interesată de exploatarea corectă și eficientă a acestora. În acest sens, USM, pune la dispoziția clienților săi, temporar, contra cost, cadre de conducere, inclusiv directori; asigură beneficiari cu documentație tehnică privind diversele lucrări de extindere, studii referitoare la construirea unor fabrici etc.Full service leasing este o cale de permanentizare a relațiilor dintre firme, de adâncire a colaborării dintre ele.

Leasingul net cuprinde în ratele sale numai prețul de export al obiectului de închiriat, neexcluzându-se beneficiarul. Leasingul net este specific societăților specializate care știu să evite eventualele nerealizări ale prețului net de vânzare.

Ținând cont de particularitățile tehnice de realizare, se disting o serie de forme de leasing.

“Lease – back cuprinde operațiunile prin care proprietarul, având urgentă nevoie de fonduri bănești, își vinde întreprinderea unei societăți de leasing și apoi o închiriază printr-un contract obișnuit. Scopul acestor operațiuni este transformarea fondurilor imobilizate în fonduri disponibile. După expirarea perioadei primare, în timpul căreia societatea de leasing reintra în posesia fondurilor investite, proprietarul inițial are dreptul să răscumpere întreprinderea la un preț dinainte stabilit, în general scăzut”

Acest tip de leasing se utilizează, în general, pentru bunurile imobilizate, dar uneori și pentru bunurile mobile, ele permițând o finanțare pe termen lung, în condiții mai simple decât prin procedeele tradiționale cum ar fi emisiunile de valori mobiliare sau împrumuturi ipotecare.

Time –sharing presupune sistemul timpilor partajați, simultan de către mai multe întreprinderi .

Acest tip de leasing s-a adoptat în practică din considerente economice, cum ar fi costul ridicat al unor utilaje: echipamente electronice de calcul, avioane moderne de transport, precum și uzura morală rapidă a acestora. Pentru intensificarea utilizării calculatoarelor electronice și a altor utilaje, după unele aprecieri, prin time-sharing, un computer de mare capacitate, ar putea fi folosit concomitent de peste 300-400 de întreprinderi , astfel încât taxa lunară plătită de fiecare beneficiar ajunge să fie de 3-4 ori mai redusă decât cea percepută prin leasingul obișnuit.

Sistemul time – sharing a fost lansat abia in 1983 de către firma General Electronic, iar în circa 2 decenii s-a extins în peste 100.000 de întreprinderi; după unele date statistice, peste 80% din parcul mondial de mari computere sunt exploatate în acest sistem.

Având în vedere perioada scurtă de închiriere, unii specialiști le consideră forme de trecere de la închirierea obișnuită la leasing, alții, așa cum rezultă din cele de mai sus, forme speciale ale time- sharing-ului.

Forma hire se folosește în cazul închirierii unor mijloace de transport, a unor bunuri în privința cărora există cereri frecvente, dar sporadice care să asigure și operațiuni de service.

În cazul contractului ”hire”, bunurile se închiriază pe un termen foarte scurt, lucru rezultat și din obiectul contractelor (operațiuni rezultate și cu ajutorul automobilelor, utilajelor speciale în construcții etc).

Leasing de renting se practică în cazul unor bunuri ce pot fi ușor și repede închiriate, precum utilaje de construcție, mașini agricole, unelte speciale, mijloace de transport.

În toate aceste situații, proprietarul locator asigură, în general, garanția funcționării mașinilor și utilajelor închiriate, asumându-și obligația de a le rapara la nevoie.

Diferențele între leasingul financiar și renting sunt:

rentingul presupune locație din partea unor societăți de servicii a unui parc de utilaje specializate, iar cel financiar constă în cumpărarea de către o societate în scopul închirierii de bunuri special cerute de operatorii economici;

societatea de renting lucrează cu utilaje standardizate (vagoane, aparatură medicală, etc.)

societatea de leasing financiar închiriază mașini cu un grad mare de specilaizare aflate sub iunfluența progresului tehnic;

rentingul permite utilizatorului să beneficieze de utilaje deja disponibile și pe durata oportună; financiar leasing cumpărarea de utilaje pentru care trebuie să cunoască anticipat rentabilitatea , durata de utilizare și modalitate de amortizare;

rentingul presupune prestații de gestionare, întreținere, consultanță și revizie periodică a utilajelor prin personalul ethnic de care dispune, iar societatea de leasing desfășoară doar o funcție pur financiară.

Toate aceste diferențe conduc la concluzia că rentingul este o formă specială de leasing sau chiar, așa cum afirmau alți specialiști, este o formă tranzitorie între operațiunile de închiriere și cele de leasing.

Master leasing, practicat mai mult în domeniul închirierii containerelor , apare în două variante: term leasing , care presupune o închiriere pe un anumit termen și trip leasing sau închirierea pe călătorie, situație în care intră în calcul poziția containelor pe trasee și regimul exploatării lor. Pentru exportatorii de mărfuri și pentru cărăuși este mai avantajoasă închirierea de containere decât achiziționarea lor, care ar implica mari investiții și organizarea unei exploatări eficiente a utilajelor, a întreținerii și reparației lor, a pregătirii unui personal calificat, lucru care se realizează cel mai bine de către companii specializate în ținerea parcului de containere.

Marile firme de leasing ca de exemplu ” Container Transport International”, ”Transamerica ICS”, “Sea Container” au continuat să-și întărească pozițiile pe piață folosind modalități noi, specifice acestui sector, cum ar fi contractele complexe de închiriere “ master lease system “.

Conform acestui contract folosit prima dată de compania CTI din S.U.A. în anii 60, celui care i se dau cu chirie containerele i se acordă dreptul să le lase goale, iar aducerea lor în punctele unei noi încărcări se face de către compania proprietară.Cel care ia în arendă containerele trebuie să plătească o anumită taxă care este mai mică decât cheltuielile suportate de cărăuși pentru transportul propriilor containere goale, deoarece unele companii de navigație nu dispun de rețele largi, de puncte de containere dispersate pe tot globul, pe când companiile de leasing dispun de rețele proprii.

Leasingul experimental se folosește în scopul promovării vânzărilor. Astfel, pentru a promova vânzările unor mașini și utilaje, acestea sunt închiriate pe perioade scurte, de câteva luni, în mod experimental, cu condiția ca la expirarea acestei perioade,bunurile să fie achiziționate de clienți, dacă ele corespund cerințelor sau să fie restituit dacă prezintă neajunsuri.

Leasingul acționar reprezintă o tehnică pusă la punct de Groupment Francaise D’Enterprises și definite Credit Bail d’auctiones care a fost inventată pentru a întâmpina exigențele tot mai mari ale întreprinderilor mici și mijlocii în ceea ce privește atragerea de fonduri.

Societatea își majorează capitalul prin emiterea de noi acțiuni subscrise de un fond de investiții. Acest fond cedează în locație acțiuni societății emitente care varsă periodic o chirie în baza unui contract de locație. La încheierea contractului, societatea emitentă are posibilitatea de a răscumpara acțiunile proprii, la un preț negociat între părți, ținându-se cont și de vărsămintele efectuate prin chirie . Maniera practică este oarecum

asemănătoare cu “sale and lease back”-ul folosit pentru bunurile mobile și imobile, privind cedarea titlurilor în locație către un alt întreprinzător decât societatea emitentă, care atrage după sine la sfârșitul contractului, posibilitatea ca acesta să devină proprietar al acțiunilor.

Chiria de leasing trebuie să țină cont și de perioada de amortizare a capitalului, rata dobânzii, acoperirea cheltuielilor generale de gestionare și eventuala depunere a fondului.

CAPITOLUL II

Contractarea în tranzacțiile de leasing

2.1. Reglementări juridice privind operațiunile de leasing

Aproape necunoscute până acum câțiva ani, operațiunile de leasing sunt din ce în ce mai des folosite de către un număr crescând de agenți economici, în special, cât și de către persoanele fizice. Crearea cadrului legal specific care să reglementeze operațiunile de leasing a fost greoaie și a suferit destule și dese modificări.

Leasingul, însă, este un domeniu care va cunoaște o mare dezvoltare în viitor, întrucât oferă atât posibilitatea utilizării unui bun (în cazul în care utilizatorului îi este necesar bunul respectiv doar pentru o perioadă de timp, mai lungă sau mai scurtă) cât și posibilitatea achiziționării bunului la expirarea contractului de leasing.

Contractul de leasing este acel contract aplicabil operațiunilor de leasing prin care o parte, denumită locator sau finanțator transmite, pentru o perioadă determinată, dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită utilizator, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.

Contractul de leasing este un contract comercial. Locatorul (finanțatorul) este întotdeauna o societate comercială, denumită societate de leasing. Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing , republicată în Monitorul Oficial nr. 9 din data de 12 ianuarie 2000, prevede ca societățile de leasing , persoane juridice române , se înființează și

funcționează potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Ele trebuie să aibă în obiectul de activitate desfășurarea de activități de leasing și un capital social minim subscris și vărsat integral la înființare de 500.000.000 lei. Poate avea calitatea de finanțator și o societate de leasing persoană juridică străină. Cealaltă parte a contractului de leasing, utilizatorul, poate să fie atât o persoană fizică, cât și o persoană juridică.

Contractul de leasing este un contract sinalagmatic, întrucât dă naștere la obligații în sarcina ambelor părți și este, de asemenea, un contract cu executare succsesivă, întrucât utilizatorul are obligația efectuării unor plăți periodice.

Prin contractul de leasing se recunoaște utilizatorului un drept de opțiune care constă în posibilitatea acestuia de a cumpăra bunul, de a continua contractul pentru o nouă perioadă ori de a înceta raporturile contractuale.

Pot face obiectul operațiunilor de leasing atât bunurile imobile, cât și bunurile mobile de folosință îndelungată, aflate în circuitul civil. Sunt exceptate, în sensul că nu pot fi obiect al unei operațiuni de leasing, înregistrările pe bandă audio și video, piesele de teatru, manuscrisele, brevetele și drepturile de autor. În cazul în care obiectul contractului de leasing îl constituie un bun imobil, contractul de leasing urmează să fie înscris în Cartea Funciară – partea a III-a din registrul cadastral de publicitate imobiliară de la biroul judecătoriei în a cărei rază teritorială se află situat respectivul imobil.

Se pot întâlni două feluri de operațiuni de leasing: leasingul financiar si leasingul operațional. Pentru a fi leasing financiar, operațiunea de leasing trebuie să îndeplinească cel puțin una din următoarele condiții:

riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing;

părțile au prevăzut expres că la expirarea contractului de leasing se transferă dreptul de proprietate asupra bunului care face obiectul operațiunii de leasing ;

utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar prețul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare pe care acesta o are la data la care opțiunea poate fi exprimată;

perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperă cel puțin 75% din durata normală de utilizare a bunului, chiar dacă în final dreptul de proprietate nu este transferat.

Prin urmare, ori de câte ori, in contractul de leasing va exista cel puțin una din condițiile enumerate mai sus, vom fi în prezența unei operațiuni de leasing financiar.

În cazul în care operațiunea de leasing nu îndeplinește nici una din aceste condiții, atunci avem de-a face cu leasingul operațional.

Rata de leasing (plata periodică la care se obligă utilizatorul), în funcție de felul operațiunii de leasing, financiar sau operațional, va reprezenta:

a). în cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului, (valoarea la care bunul a fost achiziționat de către finanțator) și a dobânzii de leasing; dobânda de leasing va reprezenta rata medie a dobânzii bancare pe piața românească;

b). în cazul leasingului operațional, cota de amortizare calculată conform actelor normative în vigoare și un beneficiu stabilit de părțile contractante.

În vederea încheierii unui contract de leasing, persoana fizică sau persoana juridică (viitorul utilizator) va formula către o societate de leasing o ofertă fermă care va trebui să fie însoțită de lista cuprinzând bunurile care vor constitui obiectul contractului precum și de acte din care să rezulte

situația sa financiară. Cu acordul societății de leasing, utilizatorul are dreptul de a-și alege furnizorul și societatea la care va asigura bunul.

În mod obligatoriu, contractul de leasing va cuprinde clauze privind:

părțile contractante (locatorul/finanțatorul și utilizatorul);

descrierea exactă a bunului care face obiectul contractului;

valoarea totală a contractului de leasing (care reprezintă valoarea totală a ratelor de leasing la care se adaugă valoarea reziduală, prin valoarea reziduală înțelegând valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator);

valoarea ratelor de leasing și termenul de plată a acestora;

perioada de utlizare în sistem de leasing a bunului;

obligația asigurării bunului.

În cazul în care se încheie un contract de leasing financiar, pe lângă elementele enumerate, acesta va conține și precizarea valorii inițiale a bunului, precum și clauza privind dreptul de opțiune al utilizatorului cu privire la cumpărarea bunului și la condițiile de exercitare a acestui drept. Părțile vor putea, bineînțeles, să prevadă și alte clauze în contractul de leasing pe care îl vor încheia, întrucât cele enumerate mai sus reprezintă doar un minim obligatoriu.

Contractul de leasing nu se poate încheia pe un termen mai scurt de un an de zile. Aceasta este o dispoziție imperativă prevazută de Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 republicată, iar în cazzul nerespectării ei atrage sancțiunea nulității absolute a clauzei contrare legii. Părțile au însă posibilitatea să prevadă în contract opțiunea utilizatorului pentru cumpărarea bunului înainte de expirarea perioadei de leasing, posibilitate oferită chiar de textul normativ (OG nr. 51/1997) prin art. 1 alin. 1 teza finală care prevede:

“utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dacă părțile convin astfel și dacă utilizatorul achită toate obligațiile asumate prin contract “.

Contractul de leasing constituie titlu executoriu, cu toate consecințele ce decurg din acesta, în următoarele două situații:

utilizatorul nu predă bunul la sfârșitul perioadei de leasing și nici nu și-a exprimat opțiunea cumpărării bunului sau a prelungirii contractului;

utilizatorul nu predă bunul în cazul rezilierii contractului din vina sa exclusivă.

Recunoscându-i-se contractului de leasing puterea de a fi titlu executoriu în aceste două situații, reglementate limitativ, se poate spune că în toate celelalte cazuri de neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, contractul de leasing nu constituie titlu executoriu, fiind astfel aplicabile efectele generale ale contractelor sinalagmatice.

Actul normativ care reglementează operațiunile de leasing și societățile de leasing stabilește o serie de obligații în sarcina celor două părți ale contractului de leasing, astfel:

Obligațiile Finanțatorului

respectarea dreptului utilizatorului de a alege furnizorul;

să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu furnizorul desemnat de utilizator, în condițiile formulate de către acesta;

să încheie un contract de leasing cu utilizatorul și să transmită acestuia, în temeiul contractului de leasing, toate drepturile derivând din contractul de vânzare-cumpărare, cu excepția dreptului de dispoziție;

să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului, care constă în posibilitatea acestuia de a opta pentru prelungirea contractului de leasing sau pentru achiziționarea ori restituirea bunului;

obligația de a-i garanta utilizatorului folosința liniștită a bunului atâta vreme cât acesta respectă toate clauzele contractuale;

obligația de a asigura bunurile ce fac obiectul contractului de leasing, printr-o societate de asigurare.

Obligații stabilite în sarcina utilizatorului:

să efectueze recepția și să primească bunul la termenul prevăzut în contractul de leasing;

să exploateze bunul conform instrucțiunilor furnizorului și să asigure instruirea personalului desemnat să îl exploateze;

să nu greveze de sarcini bunul fără acordul finanțatorului;

să efectueze plățile cu titlu de rată de leasing în cuantumul și la termenele stabilite prin contract;

să suporte cheltuielile de întreținere și alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing;

în lipsa unei clauze contrare, să-și asume pentru întreaga perioadă a contractului totalitatea obligațiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepușii săi, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului, din cauze fortuite și continuitatea plăților ratelor leasingului până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing;

să permită finanțatorului verificarea periodică a stării și a modului de exploatare a bunului;

obligația de a-l informa pe finanțator în timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate venită din partea unui terț;

să nu aducă modificări bunului fără acordul finanțatorului;

obligația restituirii bunului în conformitate cu prevederile contractului de leasing. Toate acestea se vor regăsi în contractul de leasing, fără însă ca drepturile și obligațiile finanțatorului și ale utilizatorului să fie limitate numai la ele.

Prin OG nr. 51/1997 republicată s-a conferit utilizatorului, în ideea întăririi poziției lui, exercițiul a două acțiuni:

o acțiune directă împotriva furnizorului bunului

o acțiune posesorie împotriva terților

Acțiunea directă împotriva furnizorului se poate exercita în cazul reclamațiilor privind livrarea, calitatea, asistența tehnică, service-ul necesar în perioada de garanție și postgaranție. Așadar ea se bazează pe neîndeplinirea, ori îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor furnizorului rezultate din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între furnizor și finanțator, act în care utilizatorul nu este parte, aflându-se în acest caz în fața unei excepții de la principiul relativității efectelor contractelor.

Societatea de leasing are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu daune interese, dacă:

utilizatorul refuză să primească bunul la termenul prevăzut în contract

utilizatorul se află în stare de reorganizare judiciară și/sau faliment

utilizatorul nu-și execută obligația de plată a ratei de leasing timp de două luni consecutive, în acest caz el fiind obligat să achite ratele scadente, cu daune interese, dacă în contract nu s-a prevăzut altfel.

În cazul în care, la expirarea contractului de leasing, finanțatorul nu respectă dreptul de opțiune al utilizatorului (dacă opțiunea a fost formulată) el datorează daune-interese, acestea fiind stabilite de actul normativ în cuantum egal cu valoarea reziduală a bunului (valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator) sau cu valoarea sa de circulație calculată la data expirării contractului.

Acestea sunt, într-o prezentare sumară, trăsăturile esențiale ale operațiunilor de leasing și ale contractelor de leasing, principalele drepturi și

obligații ale finanțatorului și utilizatorului, pe care le-am prezentat în ideea popularizării domeniului leasingului și în scopul folosirii lui de cât mai multe persoane fizice și juridice.

Norme privind înregistrarea în contabilitate a operațiunilor de leasing.

În baza prevederilor art. VI de la titlul II din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, se emit următoarele norme privind înregistrarea în contabilitate a operațiunilor de leasing.

Înregistrarea în contabilitate a principalelor operațiuni privind leasingul operațional.

În contabilitatea societăților de leasing (locator)

a). Achiziționarea de imobilizari corporale ce urmează a fi predate în regim de leasing se înregistrează pe baza facturilor emise de furnizorii interni, prin articolul contabil:

% = 404 “ Furnizori de imobilizări “

212 “Mijloace fixe “

4426 “ TVA deductibilă “

b). Achiziționarea de bunuri mobile de natura imobilizărilor corporale de la furnizori externi, ce urmează a fi predate în regim leasing, se înregistrează prin articolul contabil:

212 “Mijloace fixe “ = 404 “ Furnizori de imobilizări “

c). Amortizarea imobilizărilor corporale achiziționate și predate utilizatorilor conform contractelor de leasing potrivit duratelor normale de funcționare legale în vigoare:

681 “ Cheltuieli de exploatare = 281 “ Amortizări privind

privind amortizarea imobilizările corporale “

imobilizărilor “

d). Înregistrarea facturii emise de locator reprezentând ratele de încasat:

411 “ Clienți “ = %

706 “ Venituri din redevențe, locații

de gestiune și chirii “

4427 “ TVA colectată “

e). Înregistrarea trasnsferului dreptului de proprietate la valoarea reziduală stabilită între părți în cazul în care este prevăzută în contract această clauză, în baza contractului de vântare-cumpărare și a facturii:

461 “ Debitori “ = %

7721 “ Venituri din cedarea activelor “

4427 “ TVA colectată “

f). Scoaterea din patrimoniu a bunurilor care au constituit obiectul contractului de leasing :

% = 212 “ Mijloace fixe “

281 “ Amortizări privind

imobilizările

6721 “ Cheltuieli privind

activele cedate “

Înregistrarea în contabilitate a principalelor operațiuni privind leasingul financiar

În contabilitatea societăților de leasing (locator)

a). Achiziționarea de imobilizari corporale de la furnizori interni, ce urmează a fi predate în regim de leasing:

% = 404 “ Furnizori de imobilizări “

212 “Mijloace fixe “

4426 “ TVA deductibilă “

b). Achiziționarea de bunuri mobile de natura imobilizărilor corporale de la furnizori externi, ce urmează a fi predate în regim leasing, se înregistrează prin articolul contabil:

212 “Mijloace fixe “ = 404 “ Furnizori de imobilizări “

c). Predarea de către beneficiar (utilizator) a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing la valoarea înscrisă în contract, respectiv la costul de achiziție și evidențierea creanței, inclusiv a dobânzii de încasat:

2672 “ Împrumuturi acordate pe termen lung” = 212 “ Mijloace fixe “

2678 “ Dobânzi aferente = 472 “ Venituri înregistrate în avans”

creanțelor imobilizate “

d). Emiterea facturilor repreyentând ratele de încasat potrivit contractului și înregistrarea acestora în contabilitate:

411 “ Clienți “ = %

706 “ Venituri din redevențe, locații

de gestiune și chirii “

2678 “ Dobânzi aferente creanțelor

imobilizate “

4427 “ TVA colectată “

și, concomitent, următoarele operațiuni:

d).1. Înregistrarea la venituri a dobânzii facturate:

472 ” Venituri înregistrate în avans “ = 706 “ Venituri din redevențe

locații de gestiune și chirii “

d).2. Credit cont 8038 “ Alte valori în afara bilanțului “ analitic “ Bunuri predate în leasing financiar “.

d).3. Înregistrarea diminuării creanței înregistrate la pct. 2.1. lit. c). în debitul contului 2672 “ Împrumuturi acordate pe termen lung “ cu cota-parte din veniturile facturate și înregistrate în creditul contului 706 “ Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii “.:

658 “ Alte cheltuieli de = 2672 “ Împrumuturi acordate

exploatare “ pe termen lung “

e). La expirarea contractului de leasing, o dată cu facturarea ultimei rate se consemnează și transferul dreptului de proprietate pe baza contractului de vânzare-cumpărare.

2.2. Tehnica inițierii și derulării tranzacțiilor de leasing

Leasingul presupune numeroase operațiuni și documnete care reglementează condițiile economico-juridice ale acestei activități. Pentru ca operațiunea de leasing să decurgă în cele mai bune condiții, este necesară parcurgerea mai multor etape. Cele mai importante sunt:

Cercetarea piețelor externe și desfășurarea unei activități promoționale prin forme adecvate. Promovarea are drept scop o atentă cercetare a cererii potențiale a pieței, precum și o reclamă comercială adecvată care să arate avantajele acestei tehnici comerciale. Pentru aceasta sunt necesare programe de marketing promoțional care să țină seama de faptul că această operațiune este puțin cunoscută pe unele piețe, precum și de specificul mecanismului.

Deoarece operațiunile de leasing presupun un risc de un grad ridicat pentru furnizorii producători și pentru societățile de leasing, motiv pentru care înaintea declanșării operațiunii să fie temeinic cercetat clientul, capacitatea sa tehnică, probitatea morală (acestuia i se dau în folosință bunuri de valori ridicate, care rămân în proprietatea și pe riscul furnizorului).

Negocierea și contractarea în operațiunile de leasing

Contractarea și declanșarea negocierii se realizează fie ca urmare a inițiativei societății de leasing care lansează oferta de mărfuri pentru închirieri, fie de către beneficiar, care întocmește o cerere de obținere de bunuri de leasing.

Una din caracteristicile leasingului este aceea că viitorul utilizator este acela care alege bunul, tratează modalitățile de achiziționare direct cu furnizorul, adeseori înainte de a fi ales modul de finanțare pe care-l va folosi societatea de leasing la care va apela.

Deci, în cadrul operațiunilor de leasing se reunesc trei parteneri: întreprinderea ce dorește să-și procure bunul, vânzătorul care furnizează bunuri și societatea de leasing care pune la dispoziție capitalurile cerute, dând operațiunii o caracteristică de structură triunghiulară, tripartidî. Totuși, implicarea furnizorului are un caracter temporar și limitat la faza inițială a operațiunii. Din momentul trecerii bunului în proprietatea societății de

leasing și punerii lui la dispoziția utilizatorului, furnizorul este plătit și eliminat din operațiune, ceilalți doi parteneri fiind față în față o perioadă mai îndelungată de timp (perioada de rambursare).

Aceasta este consecința naturii diferite a celor două elemente ale operațiunii: vânzarea este un contract cu execuție imediată și contractul de leasing propriu-zis este un contract cu execuție succesivă, eșalonată pe mai mulți ani.

O cerere de închiriere trebuie să cuprindă date care privesc identitatea societății, marfa care urmează să fie închiriată, furnizorii de la care preferă să obțină mărfurile respective, prețul mărfii, termenul de livrare, ritmul utilizării, locul instalării mașinilor, bilanțurile financiare .

Societatea de leasing examinează cererea clientului și dacă este de acord cu închirierea remite acestuia un contract prealabil (altul decât contractul de leasing, în general,) care cuprinde angajamentul firmei de leasing de “ a utiliza în folosul “ sau operațiunea unilaterală acordată de furnizor chiriașului cu privire la utilajul ales și promisiunea de a da cu chirie bunul respectiv.

În această situație se va încheia un contract de vânzare în care prețul va fi fixat în funcție de ratele de leasing plătite și deci, de valoarea reziduală a bunului.

Încheierea contractului de leasing este etapa hotărâtoare în afacerea respectivă, având în vedere faptul că de conținutul contractului depinde în mod esențial conservarea echilibrului între parteneri, precum și prevenirea unor riscuri sau adaptarea la acestea, astfel încât ele să nu producă pagube imense în mod unilateral vreunui partener.

Pentru încheierea contractului de leasing, societatea de leasing are nevoie de un calcul al pierderilor și profiturilor, și, eventual, de un plan de

finanțare, asemănătoare celor cerute de bănci, înainte de a acorda credit și în funcție de situația financiară și comercială a clientului se stabilește utilitatea investiției.

Se ia în calcul și natura bunului: standard sau specializat, care va permite sau nu revânzarea sau reînchirierea relativ ușoară.

Față de alte moduri de finanțare, marele avantaj al leasingului îl reprezintă rapiditatea cu care dosarul este studiat, rareori fiind necesar mai mult de o lună, iar de cele mai multe ori depășeste câteva zile.

Odată dosarul studiat, societatea trimite clientului un formular conținând caracteristicile utilajului, chiria totală, ratele lunare de plată, locul și data livrării, valoarea reziduală a mașinii la sfârșitul perioadei de închiriere și-i cere să înapoieze contractul semnat.

Dacă în contractul prealabil, promisiunea unilaterală de închiriere era sancționată în caz de neîndeplinire, prin plata de daune interese, în condițiile contractului de leasing se poate recurge la executarea forțată a obligației.

Livrarea bunurilor – alt moment important, acesta realizându-se în condițiile încheierii unui proces verbal de recepție, semnat de părțile contractante. Acest document atestă faptul că marfa corespunde specificațiilor aferente comenzii în cauză.

Locatarul, căruia îi este livrat direct utilajul, îl va recepționa, în ciuda faptului că proprietarului îi aparține acesta, va transmite furnizorului o notă de conformitate a bunului, cu caracteristicile tehnice care sunt specificate în comandă.

Clientul, ținând cont de competența sa tehnică, se obligă față de societatea de leasing să o degreveze pe aceasta de întreaga responsabilitate ce decurge din emiterea notei de conformitate.

Furnizorul este strâns legat, uneori, de raporturile care iau naștere între societatea de leasing și utilizator, în urma semnării contractului de leasing între aceștia din urmă.

Se cere adesea semnătura furnizorului sub contractul de leasing, de către societatea de leasing, pentru ca acesta să cunoască clauzele contractuale și să le accepte pe cele care-l privesc.

În cazul livrărilor de utilaje și instalații are loc operațiunea de instalare, cu acest prilej întocmindu-se un proces verbal prin care se confirmă că acestea sunt în bună stare de funcționare.

Analiza eficienței leasingului trebuie făcută din punctul de vedere al beneficiarului, al furnizorului și al societății de leasing.

Pentru societatea de leasing, eficiența rezidă din încasarea taxelor de leasing, al căror nivel este de multe ori ridicat, justificându-se astfel riscurile mari pe care le comportă aceste operațiuni.

Leasingul antrenează de asemenea și exportul, prin vânzarea de mașini și utilaje după expirarea perioadei de valabilitate a contractului de leasing, de piese de schimb, de know-how și alte servicii care au o rentabilitate ridicată în planul operațiunii de leasing.

Pentru o cât mai bună cuantificare a rentabilizării importului prin leasing este necesară luarea în considerare a unor factori cum ar fi: perioada de închiriere, eșalonarea ratelor de leasing, calcule pe diferite etape ale acestuia, facilitățile fiscale de care se bucură circulația internațională a mărfurilor prin leasing, în comparație cu vânzarea-cumpărarea, etc.

Pentru beneficiari, determinarea eficienței leasingului este necesară în fundamentarea deciziei în politica de investiții a opțiunii către leasing, în comparație cu alte metode ca, de pildă, cumpărarea cash sau pe credit. Ținând cont de penuria de capital, leasingul apare ca o alternativă foarte potrivită pentru cumpărători, pentru cei care intră în activitatea de privatizare.

Folosirea leasingului poate produce o serie de efecte pozitive sub forma unor factori de antrenare, cum ar fi: obținerea de know-how aferent exploatării optime a unor mașini, instalații și echipamente moderne,

pregătirea personalului și ridicarea nivelului de calificare fără cheltuieli suplimentare, scurtarea perioadei de execuție a unei operațiuni și realizarea lor la nivel calitativ superior, îmbunătățirea organizării proceselor economice în creșterea gradului de integrare a producției, etc.

Schematic, tehnica operațiunii de leasing în etapele și fazele intermediare arată astfel:

Sursa:Dan Voiculescu, Mircea Coraș, Leasing

Într-o altă prezentare, mecanismul tranzacției de leasing ar arăta schematic ca în figura următoare: Figura nr. 1

Mecanismul tranzacției de leasing

(3)

(6)

(1)

(5) (2) (4) (7)

Cererea de ofertă adresată de beneficiar societății de leasing

Acceptarea cererii de ofertă de către finanțator

Participarea beneficiarului la operațiunea de vânzare-cumpărare

Încheierea contractului de leasing între utilizator și societatea de leasing

Încheierea contractului de vânzare-cumparare între finanțator și producător

Punerea bunului la dispoziția beneficiarului

Plata ratelor din țara de leasing

De regulă la o operațiune de leasing participă:

Furnizorul – poate fi producătorul bunului sau o societate comercială care l-a achiziționat de la producător.

Finanțatorul (locatorul) – poate fi o companie financiară sau un holding, o bancă de investiții sau comercială, societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul.

Beneficiarul (locatarul) de regulă este unic și are în general următoarele atribuții:

alege bunul în vederea închirierii;

caută societatea de leasing pentru finanțarea și derularea operațiunii de închiriere;

are drept de folosință asupra bunului;

decide asupra achiziționării integrale a bunului;

restituie bunul în cazul în care nu optează pentru achiziționarea acestuia;

informează furnizoul și finanțatorul asupra unor vicii ascunse și suportă penalități în cazul nerespectării clauzelor contractuale;

asigură în favoarea finanțatorului bunul închiriat pe costuri proprii.

Societatea de asigurare

– Încheie contract de asigurare de risc de neplată la contractul de

leasing;

Emite polița de asigurare pe bunul care face obiectul contractului de leasing;

Achită contravaloarea celor două polițe în caz de daună asupra obiectului sau în caz de neplată asupra contractului.

De regulă, operațiunea de leasing este declanșată de către beneficiar, în urma stabilirii de către acesta a obiectului care va fi supus închirierii. După ce beneficiarul stabilește compania de leasing cu care urmează să deruleze contractul, desfășurarerea etapelor este următoarea:

Finanțatorul primește acceptul beneficiarului pentru încheierea contractului de leasing

Beneficiarul depune finanțatorului documentele necesare analizei economico-financiare pentru stabilirea nivelului de bonitate al beneficiarului

Încheierea contractului de leasing (la terminarea negocierilor).

Livrarea pe bază de proces verbal a bunurilor care fac obiectul închirierii.

Schematic, fazele tranzacției de leasing sunt prezentate în figura următoare:

PRECONTRACTARE

2.3. Contractul de leasing

Contractul de leasing reprezintă elementul cheie al operațiunii. Definind acest contract putem spune, fără să fie o definiție exhaustivă, că este un act juridic prin care una din părți, numită închiriată și aparținând unui anumit stat se obligă să strămute dreptul de folosință asupra unui bun al

său către cealaltă parte, numită chiriaș sau beneficiar, aparținând aceluiași stat sau altei țări și care se obligă să plătească, în schimb, o chirie.

Ca orice contract de import-export, contractul de leasing poate lua naștere cu condiția să existe consimțământul părților, neviciat în nici un fel, iar produsul respectiv să fie admis de legislațiile naționale, la import-export.

Contractul de leasing este un act juridic netranslativ de proprietate care reglementează relațiile dintre parteneri pe toată durata prevăzută, din el rezultând drepturi și obligații pentru ambele părți. Conține elemente de extraneitate intrând sub incidența legilor străine și are un caracter oneros, transmiterea dreptului de folosință efectuându-se contra cost și nu gratuit.

Particularitățile pe care le prezintă diferite forme de leasing se reflectă și în contractele ce reglementează aceste operațiuni, neexistând un contract universal valabil. Se ridică totuși problema privind încadrarea contractului de leaisng în categoria contractelor de vânzare-cumpărare sau în categoria contractelor de chirie.

Chiria, arată M. Winscheid, are ca obiect vânzarea dreptului de folosință și utilizarea respectivului bun economic. La leasing este vorba de vânzarea dreptului de folosință, de utilizare a unor bunuri care suferă o anumită uzură și procesul de producție, reflectată în chirie. Plathe spunea că leasingul presupune cumpărarea unui drept, “ a dreptului de folosință netransmisibil unei alte persoane și limitat în timp “

Astfel, contractele de leasing, adesea, sunt prinse în documentele contractuale sub denumirea de contracte de închiriere; condițiile generale fiind adesea identice cu cele din contractele de închiriere, partenerii contractului fiind închiriatorul și chiriașul, iar plata efectuându-se sub forma chiriei.

Includerea contractelor de leasing într-un tip cunoscut de contracte are un rol deosebit de important în tratarea unitară a procesului economic pe care-l reglementează. Neincluderea contractelor de leasing în categoria contractelor de închiriere se explică prin faptul că acesta ar dăuna rentabilității operațiilor de leasing ca operațiuni noi, de comerț.

Pe când în contractul de închiriere esențială este despărțirea dreptului de folosință de cel de apartenență a obiectului închiriat, – considerându-se că bunul închiriat, în general, își păstrează caracteristicile și funcționalitatea

timp îndelungat – contractul de leasing se referă, în general, la bunuri care pot suferi chiar și din punct de vedere moral o uzură, plata în cadrul contractului de leasing făcându-se pentru acordarea dreptului de folosință, incluzându-se în chirie și contravaloarea uzurii.

În condițiile în care, datorită științei și tehnicii, ritmul de perimare al echipamentelor este foarte rapid, societățile de leasing împart, în vederea închirierii, viața tehnică a mașinilor în două perioade: perioada primară, egală cu viața economică a mașinii (în care se consideă că mașina nu riscă să sufere o uzură morală) și perioada secundară, echivalentă cu intervalul de timp de la terminarea vieții economice și până la sfârșitul vieții tehnice a mașinii.

Contractele de leasing, datorită diversității formelor și felurilor de operațiuni, dau naștere la relații juridice complexe între participanți, acestea la rândul lor dând naștere la drepturi și obligații reglementate atât de legi speciale cât și de prevederile codului civil sau comercial.

Deși variate, contractele de leasing au câteva componente cu valabilitate mai largă, cum ar fi: perioada de închiriere, modul de determinare a taxei de leasing, obligațiile și drepturile părților ce decurg din actele respective.

Perioada primară corespunde, uneori, cu perioada de amortizare fiscală, adică intervalul de timp fixat de legile fiscale în care la capitolul cheltuieli se prevede o cotă de amortizare neimpozabilă, iar ca regulă generală, în această perioadă contractul de leasing nu poate fi reziliat.

În perioada secundară, contractul poate fi reziliat oricând, cu un preaviz conform cu prevederile contractuale.

Contractul de leasing poate fi privit ca un ansamblu de tehnici juridice corespunzătoare nevoii de creditare pe termen mediu și lung, o formă de credit ce permite întreprinderilor să obțină bunuri productive printr-o finanțare exterioară și care trebuie să prevadă: materialul și furnizorul ales,

condițiile de livrare și instalare a bunului ce vor rezulta din documentele întocmite la livrare și la instalare cu precizarea condițiilor de suportare a cheltuielilor și riscurilor pentru chiriaș și furnizor, ca și penalitățile în caz de întârziere în livrare și instalare; condițiile de utilizare, întreținere și control asupra bunului închiriat, cu detalierea obligațiilor chiriașului; garantarea bunului de către furnizor și exonerarea societății de leasing de orice responsabilitate; proprietatea bunului, modul de exercitare a dreptului de proprietate, responsabilitatea chiriașului în varianta de asigurare; rezilierea contractului pentru diferite cazuri și implicații pentru chiriaș și firmă; expirarea contractului (potrivit triplei opțiuni a chiriașului); starea bunului restituit; modul de suportare a impozitelor și taxelor; modul de soluționare a reclamațiilor; condițiile particulare între locatar și locator privind data de plată a primei rate și eșalonarea anuală a celorlalte rate de leasing, a modului de plată, etc.

Din încheierea contractului de leasing decurg drepturi și obligații ce revin părților contractante.

Astfel, obligațiile beneficiarului sunt:

dreptul de a exploata mașinile și utilajele închiriate conform instrucțiunilor tehnice;

să se îngrijească de instruirea personalului destinat exploatării bunurilor închiriate;

să nu facă modificări bunului fără acordul societății de leasing;

să asigure bunurile în folosul societății de leasing;

să păstreze în bune condiții bunurile închiriate chiar și atunci când nu se află în perioada de exploatare.

Drepturile beneficiarului sunt următoarele:

drept de folosință asupra bunului închiriat;

poate beneficia de asistență tehnică și economică din partea finanțatorului;

poate înlocui bunurile uzate moral sau avariate cu condiția respectării instrucțiunilor de exploatare sau/și a plății unei chirii majorate ;

poate opta la sfârșitul locației asupra cumpărării bunului, reînnoirii locației sau restituirii bunului.

Societatea de leasing are următoarele drepturi:

să inspecteze periodic starea utilajului și modul de exploatare;

poate rezilia contractul dacă utilizatorul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, fapt care atrage după sine restituirea utilajului închiriat, plata în continuare a chiriei cu daune interese.

Pe lângă drepturi, societatea de leasing are și obligații care derivă din drepturile utilizatorului și anume:

obligația de a livra utilizatorului utilajul în bună stare de funcționare;

să instruiască personalul destinat a exploata bunul respectiv;

să repare utilajul în cazul defecțiunilor ce nu sunt rezultatul nerespectării instrucțiunilor de exploatare;

să asigure piese de schimb necesare reparației sau să achite contravaloarea lor dacă au fost procurate de utilizator.

De buna clasificare a drepturilor și obligațiilor contractuale depinde buna derulare a contractelor. Trebuie făcută deosebirea între contractul încheiat pentru operațiuni de full service leasing, care presupune cedarea, în anumite condiții, a dreptului de folosire a unor mașini și utilaje și contractul încheiat pentru operațiuni de financial leasing care au în vedere și contracte suplimentare, cu funcții de finanțare.

De asemenea, contractele se deosebesc după natura bunurilor închiriate (mobile și imobile) precum și după părțile contractante (contracte încheiate direct între furnizor și utilizator, sau în cazul contractului de financial leasing, când după încheierea contractului, rolul furnizorului este mai puțin important.

2.4. Calculul chiriei în contractul de leasing

Chiria reprezintă un element foarte important al contractului de leasing, ea putând influența obținerea de rezultate eficiente prin modul de stabilire.

Calculul chiriei trebuie să aibă în vedere condițiile de piață, riscurile care pot interveni pe perioada închirierii de bază, posibilitatea de a reînchiria ulterior bunul altui client, etc.

Ratele de leasing trebuie plătite periodic, fixate la o sumă constantă platită semestrial, trimestrial, bitrimestrial sau lunar.

Metodele după care se face calculul chiriei diferă de la o formă de leasing la alta, dar, în general, se parcurg următoarele etape:

determinarea prețului real de achiziție a echipamentului ce va fi închiriat, adăugându-se cheltuielile de transport și altele;

stabilirea comisionului societății de leasing, care depinde atât de prețul echipamentului cât și de cheltuielile generale ale societății (el se situează în general între 5-25%);

determinarea cotelor procentuale de amortizare a echipamentului care, aplicate la cheltuielile de capital și însumate, asigură recuperarea uzurii fizice a echipamentului;

aplicarea asupra cheltuielilor de capital a factorilor care cuantifică serviciile de creditare sau ajutorul financiar acordat de societatea de leasing clientului și care îmbracă forma unei cote procentuale, care asigură recuperarea dobânzilor și profitul ce rezultă din investiția făcută, acest factor fiind numit în lucrările de specialitate “rata taxei marginale “.

Principalele elemente utilizate în calculul chiriei sunt:

Prețul de achiziție al bunului

Valoarea reziduală

Durata locației și cuantumul amortizării

Asigurarea (de degradare, pierdere sau furt)

Cheltuieli adiționale:

cheltuielile de transport ale bunului

cheltuielile datorate achiziției bunului

cheltuielile de întreținere și reparații

cheltuielile neprevăzute

Dobândă

TVA

Profit

Comision de gestiune

Rata devalorizării monedei

Ultimul element este luat în considerare de majoritatea firmelor românești specializate în leasing prin cuantificarea ratelor într-o valută forte cu șanse mari de stabilitate pe piața valutară. În acest mod, ratele vor fi plătite de beneficiar la cursul oficial de schimb din ziua scadenței.

Comisionul de gestiune este variabil, cuprins între 0,5 și 5% din prețul de achiziție al bunului.

Rata profitului este variabilă în funcție de obiectul contractului de leasing, nivelul de variație fiind între 19-22%.

Taxa pe valoarea adăugată este plătită de finanțator la achiziția bunului (dacă nu este din import și scutit de taxe vamale) și recuperată prin cotele de TVA aferente ratelor de leasing respectiv valorii reziduale.

Dobânda se aplică valorii finanțate și acoperă dobânda plătită de finanțator băncii sau creditorului.

Cheltuielile adiționale reprezintă maximum 5% din valoarea finanțării, contituind o rezervă pentru acoperirea unor chltuieli ulterioare și care nu pot fi cuantificate în momentul semnării contractului.

Cheltuielile de asigurare sunt suportate de beneficiar direct sau indirect.

Durata locației influențează cuantumul și numărul ratelor de leasing.

Cuantumul amortizării – în cazul leasing-ului finaciar va fi egal cu prețul de achiziție al bunului.

Valoarea reziduală în unele țări este reglementată legal. În România, valoarea reziduală la contractele de leasing este stabilită prin lege și nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de achiziție a bunului.

Prețul de achiziție va cuprinde taxele vamale și TVA dacă este importat de o firmă românească și/sau dacă bunul nu este evidențiat prin actele normative drept scutit de taxe vamale.

Tehnica de calcul nu este întotdeauna simplă, datorită unor factori cu acțiune contradictorie: deprecieri monetare, investiții făcute de terțe persoane, valori reziduale, cheltuieli speciale, etc.

Bonificații leasing (royality)

Durata de viață și perioada de bună funcționare a unei mașini se află într-o strânsă dependență de gradul de folosire a acesteia. Uzura fizică, creșterea frecvenței defecțiunilor sunt direct proporționale cu intensitatea utilizării mașinii.

Astfel, la calcularea chiriei de leasing, în special în cazul operațiunilor full-service leasing, este uzuală stabilirea, alături de chiria lunară, trimestrială sau anuală a unui adaos la chirie, calculat în funcție de intensitatea folosirii mașinii.

Acest adaos poartă denumirea de royality sau bonificație de leasing.

În calculul acestei bonificații se pornește de la stabilirea performanțelor medii, normele pe care mașina le poate realiza într-o lună.

Performanțele se pot exprima la număr de kilometri lunari, în cazul autovehiculelor, număr de ore utilizate lunar la calculatoare, sau număr de piese realizate lunar în cazul mașinilor și utilajelor. Se determină după aceea performanța realizată efectiv.

Royality se calculează după formula:

Chiria de bază x Performanța efectivă (im.1lună) = chiria de bază

Performanța medie (im. 1lună)

im. lună = ponderea din perioada calculată într-un contract full-service leasing în funcție de durată (ore de funcționare)

Stabilirea de royalities are o importanță foarte mare pentru contractele de leasing și full-service leasing, care au o durată relativ scurtă și include riscul nerealizării prețului de export, în cazul în care mașinile nu pot fi închiriate. După cum se știe, o condiție a reînchirierii o reprezintă starea și buna funcționare a mașinii. Dacă se utilizează intensiv mașina, se ajunge la o accelerare a uzurii fizice a acesteia; uzura suplimentară trebuie să fie recuperată prin stabilirea și încasarea de royalities.

CAPITOLUL III.

DESFĂȘURAREA OPERAȚIUNILOR DE LEASING

LA S.C. DUNĂREA LEASING S.A.

– Studiu de caz –

3.1. Prezentarea societății – Date generale

Denumirea și forma juridică : S.C. DUNĂREA LEASING S.A.

Sediul social: București, B-dul. Burebista, nr. 1, Bl. D15, sc. C, et. 8, ap. 102, sector 3

În afară de Sucursala București a SC DUNĂREA LEASING SA funcționează alte 7 sucursale care își desfășoară activitatea în orașele: Ploiești, Brașov, Pitești, Buzău, Târgoviște, Târgu-Mureș, Bacău.

Număr de înregistrare la Registrul Comerțului: J40/17855/1993

Cod Fiscal: R 1285967

Capital social:

Subscris : 3.000.000 mii lei;

Vărsat: 3.000.000 mii lei.

Structura acționariatului

Reprezentantul legal al societății : GRĂDIȘTEANU RADU ADRIAN, în calitate de Administrator unic.

Conducerea societății:

Departamentul de conducere al societății are următoarea componență:

Grădișteanu Radu Președinte

Vasile Constantin Director General

Mihălcescu Dan Director Executiv

Popescu Călin Director Investiții

Șerban Carmen Director Vânzări

Moldovan Laura Director Financiar

Pleșu Cristiana Director Economic

Morar Stela Director Sucursală București

Brumărescu Dumitru Director Sucursală Ploiești

Buhar Sorin Director Sucursală Brașov

Mihai Elena Director Sucursală Pitești

Mușat Mihai Director Sucursală Buzău

Lupu Horațiu Director Sucursală Târgoviște

Vasiliu Cristian Director Sucursală Tg. Mureș

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al S.C. Dunărea Leasing S.A. este leasingul.

Operațiunile de leasing reprezintă achiziționarea de la furnizori de către o societate de leasing (Locator) a unor bunuri și închirierea acestora unor beneficiari (Utilizatori) care nu dispun de suficiente resurse bănești necesare achiziționării lor direct de la furnizor. La sfârșitul închirierii (locației), Utilizatorul poate dobândi în proprietate bunul, în baza plății chiriei și a unui preț rezidual, care constituie ultima tranșă de plată.

Scurt istoric

Societatea Dunărea Leasing a fost înființată în anul 1993 funcționând ca societate cu răspundere limitată, avându-l ca asociat unic pe Dl. Grădișteanu Radu. Din luna mai 2000 societatea s-a transformat în societate pe acțiuni, acționar majoritar (90% din acțiunile societății) fiind Dl. Grădișteanu Radu, care este și Președintele societății.

Societatea Dunărea Leasing este a doua societate de leasing înființată în România, desfășurând o activitate continuă în acest domeniu din anul 1995, urmărind să asigure toată gama de servicii financiare în acest domeniu.

Activitatea firmei a înregistrat o creștere continuă, în special în anii 1998 și 1999, determinată de contextul economic actual în care societățile românești manifestă o continuă cerere de lichidități, cerere care a fost și poate fi satisfăcută de numeroasele avantaje financiare și fiscale oferite în sistem leasing.

Activitatea rentabilă a determinat deschiderea la sfârșitul anului 1999 a două noi sucursale: la Brașov și la Ploiești, iar în luna mai 2000 deschiderea sucursalei de la Pitești, aceste sucursale derulând independent contracte de leasing. În luna septembrie 2000 a avut loc deschiderea sucursalei de la Buzău care a devenit operațională în luna noiembrie 2000, iar în luna martie 2001 s-a deschis sucursala din orașul Bacău. S-au mai deschis sucursale și în orașele Târgoviște și Târgu Mureș.

În prezent, societatea Dunărea Leasing are în derulare un număr însemnat de contracte de leasing, ponderea cea mai mare având-o contractele de leasing pentru utilaje, autoturisme, calculatoare și diverse echipamente.

Piața de desfacere. Portofoliul de contracte de leasing.

Produsul oferit de SC Dunărea Leasing SA se adresează în special persoanelor juridice, ca urmare a facilităților fiscale oferite de finanțarea în

sistem leasing. Portofoliul de contracte de leasing încheiate până la data de 30 septembrie 2001 de către societatea Dunărea Leasing este de cca. 436.503.982 mii lei, respectiv 14.349.243 USD încheiate cu un număr de 475 Utilizatori.

Structura contractelor de leasing în funcție de forma juridică a Utilizatorilor, pe ultimii 3 ani, precum și estimarea pe anul 2001, este:

Portofoliul de contracte de leasing

Principalele grupe de bunuri care reprezintă obiecte ale contractelor de leasing sunt:

Auto (autoturisme, autocamioane, autoutilitare, etc);

Utilaje (vopsitorii auto, instalații service auto, etc.);

Echipamente (calculatoare, copiatoare, mobilier, etc.).

Evoluția portofoliului de contracte pe ultimii 3 ani și estimarea pe anul 2001 este următoarea:

SITUAȚIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SOCIETĂȚII

Evoluția economico-financiară a societății

Evoluția societății poate fi observată și din următoarele date economice înregistrate în cursul anilor 1998,1999, 2000 și 2001:

mii lei

Din datele prezentate mai sus se observă că SC Dunărea Leasing SA și-a mărit considerabil cifra de afaceri în cursul anului 2000 și anul 2001 față de cea înregistrată la sfârșitul anului 1999, acest aspect datorându-se numărului mare și volumului crescut de contracte de leasing încheiate.

Date generale ale afacerii.

SC Dunărea Leasing SA oferă în sistem leasing următoarele tipuri de bunuri:

Utilaje, instalații, echipamente;

Autovehicule;

Calculatoare personale;

Clienții au posibilitatea de a negocia prețul bunurilor luate în leasing cu furnizorii, care sunt nume cunoscute ale pieței românești.

Condițiile de finanțare sunt următoarele:

Avans de minim 20% în funcție de valoarea și natura bunului;

Perioada de finanțare este de maxim 3 ani, în funcție de bunul achiziționat în sistem leasing, precum și de bonitatea și capacitatea de rambursare a clientului;

Valoarea reziduală este de 20% pentru importuri, conform Legii 99/1999

Opțiunile finale: transferul proprietății va fi sau nu făcut la sfârșitul contractului de leasing;

Opțional asigurarea și taxele sunt incluse în contract;

Înmatricularea autovehiculelor se face de către societatea Dunărea Leasing.

Rapiditatea cu care este oferită finanțarea reprezintă un avantaj important pentru beneficiar, precum și pentru vânzător, plata făcându-se imediat.

3.2. Modul de derulare a unei operațiuni de leasing

Modul de comercializare a serviciilor

SC Dunărea Leasing SA își promovează serviciile în mod direct către furnizorii obiectelor de leasing, la sediul potențialilor clienți, precum și prin reclame în publicații de specialitate sau alte mijloace mass-media.

Pas.1 Are loc un prim contact în care potențialul client își exprimă opțiunea asupra tipului de echipament cu toate accesoriile dorite și se decide asupra unui distribuitor zonal, care este agreat de societatea Dunărea Leasing. Se întocmește o notă de intenție cu toate caracteristicile tehnice.

Pas.2 Se stabilește prețul ferm cu furnizorul pentru configurația decisă de client sau preț valabil pentru 10 zile, cât durează maxim procedurile de obținere a finanțării. Acest preț va fi deasemenea menționat în nota de intenție anterior întocmită.

Pas.3. Se prezintă sistemul de leasing cu care operează societatea DUNĂREA LEASING (avantaje și informare generală) printr-o mapă de prezentare sau se vor transmite prin fax toate aceste date de la sediul societății Dunărea Leasing.

Pas.4. Dacă clientul este de acord cu sistemul de leasing propus va întocmi un dosar pe baza opisului de documente cuprins în mapa de prezentare și va completa chestionarul de analiză-diagnostic generală a firmei.

Departamentul Financiar al societății Dunărea Leasing va studia documentele remise de client și va evalua bonitatea, solvabilitatea, gradul de risc și îndatorare, etc., se va interesa de existența unor referințe negative la adresa clientului prin consultarea bazelor de incidente bancare ale unităților bancare . Analiza economico-financiară a societăților care solicită finanțare în sistem leasing ocupă un loc important în luarea deciziei de finanțare.

Dacă verificarea firmei a dus la un răspuns afirmativ în ceea ce privește posibilitatea de finanțare, Dunărea Leasing va întocmi o notă de prezentare a dosarului firmei respective.

Pas.5. Dunărea Leasing va solicita de la distribuitor eliberarea unei facturi proforma și va comunica clientului ziua și ora la care se va prezenta la sediul societății Dunărea Leasing pentru semnarea contractului de leasing. La data convenită se vor prezenta la sediul Dunărea Leasing persoanele împuternicite legal să reprezinte firma cu ștampila firmei. De asemenea clientul va face dovada achitării (prin transfer bancar sau numerar) avansului și a taxelor aferente contractului.

Pas.6. Dacă finanțarea nu se realizează din surse proprii și se apelează la metoda refinanțării, se prezintă băncii finanțatoare dosarul de solicitare pentru finanțare în sistem leasing, cuprinzând:

Documentele solicitate de către societatea de leasing de la client (cf. opis documente);

Contractul de leasing încheiat între S.C. Dunărea Leasing S.A. și utilizator;

Analiza economico-financiară a solicitantului efectuată de către Departamentul Financiar al S.C. Dunărea Leasing S.A.;

Garanțiile aferente contractelor de leasing prevăzute în Convenția de colaborare încheiată între S.C. Dunărea Leasing S.A. și banca finanțatoare;

Cererea de creditare din partea S.C. Dunărea Leasing S.A. către Banca finanțatoare.

Pas.7. Distribuitorul va livra echipamentul clientului în prezența unui reprezentant al S.C. Dunărea Leasing , întocmindu-se un protocol de recepție

între furnizor și proprietar (Dunărea Leasing) și se vor elibera toate documentele necesare;

Pas.8. Se va realiza asigurarea pentru echipament, iar prima de asigurare va fi suportată de Utilizator.

Documente necesare din partea solicitantului

După caz, pentru definitivarea analizei, Dunărea Leasing poate solicita și alte documente care pot aduce clarificări asupra situației solicitantului sau garantului.

Verificarea garanțiilor

Un aspect important în derularea contractului de leasing este verificarea garanțiilor, respectiv a mijlocului fix ce face obiectul contractului

de leasing. Conform contractului de leasing încheiat între SC Dunărea Leasing SA și Utilizator, SC Dunărea Leasing are dreptul să verifice de câte ori și când consideră necesar existența mijlocului fix și să inspecteze modul de utilizare a acestuia. În cazul semnalării unor neregularități în ceea ce privește utilizarea necorespunzătoare a acestuia sau alte încălcări ale obligațiilor contractuale asumatede Utilizator, acestea vor fi consemnate într-un Proces Verbal de constatare de către persoana care a fost împuternicită să efectueze verificarea garanțiilor.

Soluționarea întârzierilor la plată a Utilizatorilor

Contractul de leasing încheiat între SC Dunărea Leasing SA și Utilizator prevede penalități în cazul nerespectării termenelor de plată a redevențelor de către Utilizator. Acestea se aplică progresiv, în funcție de perioada de întârziere. În general se urmărește rezolvarea pe cale amiabilă a întârzierilor la plată a redevențelor prin contactul permanent pe care societatea îl menține cu Utilizatorii. Ca urmare a acestui fapt în prezent societatea nu are procese în derulare cu nici un Utilizator.

3.3. Studiu de caz la S.C. DUNĂREA LEASING S.A.

În continuare am să prezint studiul de caz prin care se reflectă complexitatea operațiunilor efectuate și pașii care trebuie îndepliniți într-o activitate de leasing .

În urma unei discuții cu clientul care are la bază oferta de leasing, acesta își exprimă, printr-o cerere de credit în sistem leasing (anexa nr. 1), opțiunea asupra tipului de echipament cu toate accesoriile dorite.

A. Potențialul client este o persoană juridică cu sediul în Pitești, care dorește achiziționarea în sistem leasing a unui autoturism marca DACIA. Opțiunea clientului privind oferta de leasing este de a încheia un contract de leasing pe o perioadă de 1(un) an, cu un avans de 30% din valoarea bunului care urmează să fie achiziționat.

Reprezentantul societății de leasing îi prezintă o listă cu dealerii de autoturisme din gama DACIA agreați de aceasta, urmând ca alegerea să o facă respectivul client.

Următorul pas este stabilirea prețului ferm cu furnizorul pentru configurația decisă de client.

Pe baza prețului comunicat de furnizor se întocmește o calculație de leasing care conține (anexa nr. 2): suma care trebuie achitată ca avans la contractul de leasing, suma reprezentând contravaloarea taxei de management la contractul de leasing , asigurarea facultativă CASCO pentru autoturismul care va reprezenta obiectul contractului de leasing și eșalonarea ratelor de leasing pe care clientul le are de plătit în decursul unui an de zile (perioada contractului de leasing).

În urma discuțiilor purtate, clientul este s-a declarat de acord cu sistemul de leasing propus, astfel că acesta va întocmi un dosar pe baza opisului de documente cuprins în mapa de prezentare și va completa chestionarul de analiză-diagnostic generală a firmei (anexa nr. 3)

Dosarul complet al clientului este prezentat departamentului Financiar al societății Dunărea Leasing, care studiază documentele remise de client și evaluează bonitatea, solvabilitatea, gradul de risc și îndatorare, în vederea luării deciziei de finanțare.

Verificarea firmei a dus la un răspuns afirmativ în ceea ce privește posibilitatea de finanțare, concluziile verificării reflectându-se în nota de prezentare a dosarului clientului, întocmită de Dunărea Leasing. (conform anexă nr.4)

Următorul pas este încheierea contractului de leasing (anexa nr. 5) între Locator (SC Dunărea Leasing SA) și Utilizator, moment în care clientul trebuie să facă dovada achitării avansului și a taxelor aferente contractului de leasing.

Un avantaj important al leasingului ca formă de finanțare este acela că bunul care urmează să fie achiziționat reprezintă garanția la contractul de leasing, nefiind nevoie de alte garanții cum ar fi ipoteca sau depozitele colaterale.

În exemplul pe care l-am ales, finanțarea se va realiza prin intermediul unei bănci, respectiv BANC POST suc. Argeș, căreia i se prezintă dosarul de solicitare pentru finanțare în sistem leasing, dosar care va curpinde: documentele solicitate de către Dunărea Leasing de la client, respectiv documentele juridice ale firmei împreună cu toată documentația contabilă solicitată conform opisului de documente, contractul de leasing încheiat între SC Dunărea Leasing SA și Utilizator, autentificat la Biroul Notarului Public, analiza economico-financiară a solicitantului efectuată de către departamentul financiar al societății de leasing, garanțiile aferente contractului de leasing și cererea de creditare din partea societății de leasing.

Desfășurarea operațiunii de finanțare prin BANC POST se prezintă astfel:

Pe baza cererii de finanțare, ofițerul de credite întocmește documentația necesară acordării creditului solicitat și împreună cu reprezentantul firmei de leasing semnează la un Birou Notarial contractul de garanție mobiliară asupra bunului ce face obiectul contractului de leasing.

Urmare a îndeplinirii tuturor formalităților cu banca finanțatoare, aceasta pune la dispoziția societății Dunărea Leasing creditul în valoarea solicitată. De menționat că, atât ratele de leasing, cât și asigurarea CASCO vor fi cesionate în favoarea BANC POST pe toată perioada creditului contractat.

După ce finanțarea a fost efectuată, deci plata către furnizorul autoturismului a fost făcută, se va întocmi un protocol de predare-primire (conform anexa nr. 6) între cele trei părți implicate : furnizor, locator (proprietar) și utilizatorul bunului respectiv, eliberându-se toate documentele necesare: factura definitivă, cartea de identitate a autoturismului, cartea de garanție împreună cu manualul de utilizare.

Odată livrarea efectuată, derularea contractului pe întreaga perioadă de leasing are în vedere încasarea la timp a ratelor de leasing precizate în anexa nr. 2 la contract, precum și verificarea modului de exploatare a autoturismului de către Utilizator, în concordanță cu obligațiile asumate prin contract.

Înmatricularea autoturismului se face de către Dunărea Leasing pe cheltuiala Utilizatorului, iar cartea de identitate va rămâne la proprietar. (Dunărea Leasing sau Banca finanțatoare, după caz).

Utilizatorul la care am făcut referire și-a achitat integral obligațiile față de societatea de leasing, astfel că la sfârșitul perioadei de leasing și-a exprimat opțiunea de a achiziționa bunul, printr-o cerere adresată societății de leasing.

Transferul dreptului de proprietate se face la valoarea reziduală.

La contractele de leasing având ca obiect bunuri produse în țară, valoarea reziduală este ultima rată de leasing. În cazul dat, Utilizatorul a cumpărat autoturismul la valoarea ultimei rate de leasing, prevăzută în scadențarul contractului de leasing.(anexa nr. 2 la contract).

Bunul se predă actualului proprietar pe baza unui protocol de predare-primire (anexa nr. 6), împreună cu al doilea exemplar de chei reținut în momentul livrării bunului de către societatea de leasing, în calitate de proprietar .

Reprezentantul Dunărea Leasing va îndeplini toate formalitățile necesare pentru radierea din circulație a autoturismului care i-a aparținut și va preda Utilizatorului certificatul de radiere în vederea înmatriculării ulterioare pe numele său.

Dacă Utilizatorul nu și-ar fi achitat la timp ratele de leasing și figurează cu debite la societatea de leasing, transferul dreptului de proprietate nu s-ar fi operat decât după recuperarea integrală a datoriei, respectiv rate restante și penalități calculate conform prevederilor contractului de leasing.

Pentru contractele de leasing, având ca obiect bunuri din import, (autoturisme, utilaje, echipamente), diferența constă în faptul că operațiunile efectuate sunt mai complexe, intervenind problema importului, iar valoarea reziduală , conform Legii 99/1999 nu poate fi mai mică de 20% din valoarea bunului.

B. Vom analiza în continuare un contract de leasing financiar în valută, având ca obiect un autoturism marca AUDI A6.

Modul de desfășurare a operațiunii de leasing, termenii generali ai finanțării, documentele solicitate sunt aceleași ca în cazul unui contract de leasing având ca obiect un bun produs în țară (conform anexa nr. 7).

Se încheie un contract de vânzare-cumpărare între locator și furnizor care conține detalii referitoare la părțile contractante, prețul autoturismului, condiția de livrare, termen ferm de livrare, condiții și modalități de plată, drepturi și obligații contractuale, etc.

În urma eliberării unei facturi proforma de la furnizorul extern, respectiv Porsche Ungaria, locatorul se obligă să achite un avans de minim 10% care reprezintă de fapt comanda fermă pentru achiziționarea autoturismului.

Până la data specificată în contractul de vânzare-cumpărare ca fiind data limită de plată a diferenței până la 100% a bunului, locatorul trebuie să efectueze plățile pe bază de DPVE (Dispoziție de Plată Valutar Externă) către Porsche Ungaria.

Pasul următor constă în informarea reprezentanței Porsche în România despre efectuarea plăților aferente facturii proforma emise, reprezentanță care va înștiința societatea de leasing despre data când se poate ridica autoturismul de la sediul său, în urma pregătirii de vânzare.

În ziua respectivă, reprezentantul Dunărea Leasing va merge mai întâi la Declarantul vamal care s-a ocupat de importul acestui autoturism, pentru a efectua toate formalitățile necesare importului temporar, conform Legii 99/1999. De subliniat, că “ bunurile mobile care sunt introduse în țară de societățile de leasing , persoane juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice române, se încadrează în regimul vamal de admitere temporară, pe toată durata contractului de leasing, cu exonerarea totală de la obligația de plată a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garanțiilor vamale “ (art. 25 , alin. 1, Legea 99/1999) și “ ……… utilizatorul este obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului. (art. 25. Alin. 4- Legea 99/1999).

Toate taxele, impozitele sau orice alte cheltuieli legate de exploatarea și întreținerea bunului, inclusiv cheltuieli adiționale privind importul, înmatricularea, sau de orice altă natură sunt suportate de utilizatorul contractului de leasing.

La finalul contractului de leasing, în urma opțiunii exprimate de utilizator de a achiziționa bunul la valoarea reziduală, reprezentantul societății de leasing va îndeplini toate formalitățile necesare închiderii importului pentru autoturismul ce a făcut obiectul contractului de leasing care s-a încheiat, obținând de la unitatea vamală care efectuează importul un document care se numește “ Act constatator “ prin care se certifică faptul că utilizatorul și-a achitat toate obligațiile privind importul și care este necesar pentru înmatricularea ulterioară pe numele utilizatorului.

De menționat faptul că utilizatorul plătește la sfârșitul contractului de leasing taxele aferente importului numai la valoarea reziduală (adică la 20% din valoarea bunului la momentul achiziționării).

Ca și în cazul anterior, pasul următor este radierea din circulație a autoturismului care a aparținut SC Dunărea Leasing SA, predarea bunului către utilizator pe baza unui protocol de predare-primire și înscrierea în circulație pe numele utilizatorului .

Abordarea leasingului ca un management eficient poate aduce avantaje deosebite atât pentru finanțator cât și pentru beneficiar sau producătorul bunului.

CONCLUZII

Oportunități și posibilități ale extinderii leasingului în economia națională

Economia României, aflată într-o fază de restructurare, modernizare și orientare spre diferite tehnici de management, marketing și afaceri economice bazate pe eficiență, poate folosi operațiunile de leasing atât ca operațiune comercială la import și export, cât și ca formă accesibilă de privatizare, de valorificare a competențelor și responsabilităților unor manageri bine pregătiți ce nu dispun de capital.

Leasingul reprezintă o formă de investiții foarte bine structurată, aceasta însemnând că, aplicată în mod corespunzător, aproape toți factorii de risc pot fi controlați. Astfel, oricare ar fi nivelul de bani apreciat pentru România, nu se pune problema de a nu aduce profit. Abordarea leasingului ca un management eficient poate aduce avantaje deosebite atât pentru finanțator cât și pentru beneficiar sau producătorul bunului.

Prin prisma societății de leasing, operațiunea poate fi o adevărată strategie managerială. Operațiunea de leasing poate fi abordată ca mijloc de dezvoltare a firmelor de echipamente. Atunci când este finanțată achiziția de echipamente se dezvoltă un segment de piață în care utlizatorii nu dispun de posibilitatea achitării integrale a acestora la cumpărare. Astfel pot fi promovate pe piață echipamente noi ce nu sunt comercializate de beneficiari. Vânzările directe vor crește dacă testarea noilor echipamente a decurs corespunzător.

De regulă, producătorii echipamentelor ce fac obiectul unui contract de leasing acordă facilități finanțatorilor, cum ar fi preluarea echipamentului

la sfârșitul perioadei de locație la valoarea reziduală. În domeniul autoturismelor sau al echipamentelor de tehnică de calcul, societățile de leasing, în urma unei verificări minuțioase, promovează produse pe piața secundară.

O altă abordare a leasingului este ca tehnică de privatizare.

După cum bine se știe, transferul activelor reale și al acțiunilor deținute de stat către sectorul privat depinde de capitalul bănesc disponibil, de structura investițiilor publice și financiare implicate în procesul de privatizare și de piața financiară. Leasingul facilitează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare, a activelor reale ale societăților cu capital de stat și a activelor deținute de regiile autonome. Întreprinderile mici și mijlocii, unitățile de alimentație publică, hotelurile, etc. intră în categoria bunurilor ce fac obiectul privatizării prin leasing.

Impulsionarea dezvoltării anumitor sectoare de afaceri reprezintă o altă utilizare a leasingului. Aici, guvernanții vor promova unele facilități fiscale pentru operațiunile de leasing din sectorul spre care se dorește dirijarea investițiilor. Alegerea sectorului depinde în totalitate de guvern, pentru că acesta poate urmări dezvoltarea anumitor sectoare ale economiei, sectoare în care rentabilitatea investițiilor este redusă. Printr-o cointeresare a societăților de leasing, obiectivele urmărite de guvern se pot atinge fără un effort deosebit de la buget.

Leasingul poate fi privit ca o modalitate de creare de surse de finanțare a unor obiective de investiții. Atunci când o societate de leasing deține un portofoliu de bunuri pe care le finanțează, acesta devine o garanție pentru obținerea unor credite folosite la finanțarea unor investiții. Conectarea leasingului la activitățile de marketing este o necesitate. Trebuie avut în vedere faptul că operațiunile de leasing vin să sprijine exporturile tradiționale. Leasingul va fi preferat în multe situații pentru că riscurile sunt mai mici în ceea ce privește achiziționarea unor mașini care să se uzeze

moral înainte de a se uza fizic. Întreprinderea producătoare va acorda o atenție deosebită asigurării service-ului necesar pentru a se menține pe piață.

Tratarea tranzacțiilor de leasing în manieră de marketing pentru a putea ști în ori ce moment pentru care produs avantajele încheierii unui contract de leasing sunt mărite. Potențialii clienți trebuie informați că prin leasing își pot folosi în alte scopuri lichiditățile, că investiția nu este nesigură pentru a imprima încredere în acest gen de operațiune. Dacă promovarea este puternică și corectă, va determina mulți clienți să încheie contracte de leasing ce au ca scop procurarea bunurilor cu prețuri ridicate sau datorită nevoilor urgente de lichidități pentru rezolvarea unor probleme interne financiare ale firmei.

Producătorii nu trebuie să uite că o importanță deosebită o are menținerea și consolidarea segementului de piată cucerit.

În țara noastră, leasingul este și va fi o metodă de comercializare a bunurilor frecvent folosită, din mai multe motive: stocurile constante, lichiditățile, rentabilitatea și nu în ultimul rând, opțiunile oferite după terminarea perioadei de locație.

După cum afirmă domnul Ștefan Marmulea, președinte interimar al ANP la reuniunea SECI din 3 octombrie 1998, “ dezvoltarea industriei de leasing este extrem de importantă. Prin promovarea cadrului de lucru în acest sistem, companiile de profil își vor demonstra înțelegerea. Facilitățile oferite de leasing promovează dezvoltarea agenților economici, prin transferul de tehnologie în industria autohtonă și grăbește procesul de privatizare. “ O bună dezvoltare între serviciile financiare, precum și introducerea în afaceri a industriei leasingului este posibilă prin aplicarea unor forme de stimulare a investițiilor de către Guvernul României.

Astfel, impozitele stimulative aplicate în cazul amortizării accelerate sunt prevăzute ca mijloace de încurajare a investițiilor în utilaje și

echipamente noi, principiul fundamental fiind o amânare sau o reducere a obligației fiscale. În cazul în care societățile cu venituri mici achiziționează active noi, astfel de stimulente nu pot fi valabile. Închiriind însă echipamentul de care are nevoie de la o societate de leasing, fluxul de numerar al firmei respective beneficiază de scăderi de impozite.

În contextul penuriei generate în economie de absența mașinilor și utilajelor de construcții, echipamentelor de mare randament, o soluție viabilă este realizarea unor importuri în sistem leasing. Întreprinderile românești, în condițiile actuale ale economiei naționale, nu dispun de fonduri proprii necesare. Prin intermediul unor astfel de operațiuni, aceste intreprinderi și-ar procura mașinile și utilajele moderne necesare, permițându-se o economie a fondurilor proprii care pot fi utilizate în scopuri rentabile pentru întreprindere. Această problema a lipsei de fonduri disponibile poate fi rezolvată și în funcție de condițiile în care este încheiat contractul de full-service leasing care asigură reparațiile, întreținerea, service-ul, alături de punerea în funcțiune și chiar cursuri de pregătire a personalului firmei beneficiare a bunului.

Lipsa fondurilor valutare impune creșterea exporturilor, iar o modalitate eficientă de suplimentare a acestora o reprezintă tocmai tranzacțiile de leasing. Leasingul este metoda care contribuie efectiv la promovarea și creșterea exporturilor, asigură câștigarea de noi parteneri interesați în produsele firmei, pătrunderea pe noi piețe. Prin aceasta leasingul se dovedește a fi o alternativă avantajoasă pentru obținerea de mijloace de producție de înaltă tehnicitate.

Operațiunile de leasing pot fi practicate în diferite formule; de preferat este însă financial leasing și full service leasing. În ceea ce privește leasingul financiar, acesta se caracterizează prin faptul că, în perioada de închiriere, chiria plătită de beneficiar societății acoperă integral prețul de export al produsului, incluzând beneficiul și cheltuielile auxiliare. Înm contractul de

leasing încheiat între cele două părți sunt cuprinse clauze privind modul de păstrare și întreținere a bunului, acesta trebuind să fie asigurat, societatea având oricând posibilitatea să verifice starea bunului, clientul asumându-si toate riscurile economico-financiare; firma de leasing își păstrează însă dreptul de dispunere de bun în cazul în care firma beneficiară nu plătește ratele stabilite.

Firmele producătoare apelează la finanțarea exporturilor cu ajutorul leasingului datorită mai multor avantaje: pot exporta suplimentar chiar dacă nu mai dispun de noi credite la export, liniile de credit oferite de bănci nu sunt afectate de exportul produselor prin intermediul leasingului, își recuperează în întregime fondurile în momentul vânzării bunului către societatea de leasing, evită contractul importurilor ce provin din țările beneficiare.Firmele românești pot practica operațiuni de leasing la fel de bine și pe piața internă. Între producătorii interni de mașini și utilaje și firmele beneficiare se poate încheia o tranzacție care să propună în faza inițială numai asigurarea dreptului de folosință asupra bunului, acesta putând fi achiziționat la sfârșitul perioadei de locație. Efectuarea unor astfel de operațiuni este posibiliă prin intermediul băncilor comerciale – verigi de bază ale sistemului bancar din economia de piață. Băncile comerciale au rol de finanțator într-o tranzacție de leasing. Ele au o importanță deosebită, ținând cont de faptul că actualele condiții din economia românească nu permit firmelor producătoare sau celor care comercializează bunuri, imobilizarea de fonduri presupuse de formele de vânzare pe credit sau în sistem leasing. Băncile nu-și pot asuma însă în întregime finanțarea unor astfel de operațiuni, trebuind să fie luată în considerare regurgerea la piața internațională a capitalului.

În contextul economic actual, apare posibilitatea utilizării operațiunilor de leasing în cadrul amplului proces de privatizare. Ca metodă

de privatizare, leasingul presupune încheierea unui contract de leasing între un operator particular și statul ca proprietar, acest contract presupunând

închirierea unor bunuri aflate în proprietatea statului unui locatar, acesta din urmă folosindu-l în mod rațional de-a lungul perioadei de locație.

Toate riscurile sunt asumate de operatorul privat, acesta fiind nevoit să înregistreze toate repercursiunile financiare în cazul în care nu le folosește într-un mod eficient. Atunci când este stipulată în contract achizițioanrea bunului la sfârșitul perioadei de închiriere, operatorul beneficiar utilizează rațional bunul.

Pentru a-și proteja interesele și a se asigura că va avea posibilitatea plății către finanțatorul său, locatarul va asigura echipamentul, această cheltuială fiind recuperată de la locator și reprezintă prețul ce trebuie plătit pentru a se obține creditul.

“ Leasingul este o tranzacție absolut unică “, după cum afirmă Tom Clark, reprezentant al Băncii Bar Klay’s. Acesta nu este o vânzare în rate, nu este o formă de a obține o dobândă sigură, nici o închiriere de echipament, nu este un plan pus la punct cu scopul obținerii de profit, nu este o metodă de a echilibra bilanțul și nici nu reprezintă o cale cu ajutorul căreia beneficiarul are posibilitatea de a evita unele riscuri. Operațiunea de leasing este un mod extrem de eficient pentru alocarea resurselor financiare în investiții de capital.

Leasingul, această modalitatea de privatizare se pretează cu atât mai mult cu cât lipsa acută de fonduri bănești din economia românească nu face posibilă aplicarea corectă a acestei forme de privatizare. Un pas important ar fi ca întreprinderile să realizeze faptul că obținerea unor profituri adecvate nu este condiționată de proprietatea asupra utilajului sau echipamentului, ci de utilizarea corectă și eficinetă a acestuia pe timpul închirierii.

Ca metodă de privatizare, leasingul poate fi practicat și în alte sectoare, precum turismul și comerțul. Aplicarea unui leasing

corespunzător este preferabilă locației de gestiune, ținând cont de posibilitatea achiziționării bunului, la valoarea lui reziduală, asigurând o mai rațională exploatare. Leasingul ar trebui abordat mai des de către societățile comerciale ce întâmpină greutăți în atragerea de fonduri proprii sau împrumutate. Având în vedere produse românești care au câștigat un oarecare prestigiu pe piața internațională, cum ar fi tractoare, instalații de foraj, autocamioane, excavatoare, puțini spun că leasingul ar putea fi practicat cu succes în promovarea exporturilor.

De regulă, societățile de leasing sunt societăți financiare puternice care dețin sume importante de bani, sume obținute în urma închirierii bunurilor de care beneficiarii au nevoie.

Printre societățile din România care desfășoară operațiuni specializate de leasing se numără și firma despre care am vorbit în cadrul lucrării, respectiv în studiul de caz și anume: SC DUNĂREA LEASING SA.

Activitatea de leasing presupune, pe lângă personalul instruit în analiza riscului privind clientul, pesonal specializat în dezvoltarea operațiunilor de leasing propriu-zise, care să asigure achiziționarea în bune condiții a utilajelor și echipamentelor, precum și derularea în condiții avantajoase a operațiunilor de contractare, transport, recepție și plată a echipamentelor.

În ceea ce privește strategia de dezvoltare a societății de leasing, aceasta trebuie departajată pe perioade, în funcție de obiectivele propuse. Astfel, planul de dezvoltare al firmei trebuie să cuprindă trei perioade de previziune: pe termen scurt, mediu și lung.

Pe termen scurt:

Extinderea activității la sucursalele nou înființate;

Încheierea de contracte/convenții de colaborare cu dealeri importanți de pe piața românească și străină care

comercializează bunuri ce fac obiectul contractului de leasing;

Contactarea potențialilor clienți în colaborare cu dealerii pentru bunuri ce fac obiectul contractelor de leasing;

Promovarea imaginii firmei prin marcă, site, mailing, târguri, etc;

Publicitate pe Internet;

Întărirea managementului intern al resurselor financiare;

Întărirea strategiei de dezvoltare în teritoriu

Participarea la capitalul social al altor societăți comerciale;

Întărirea strategiei de relații publice și publicitate;

Deschiderea de noi sucursale.

Pe termen mediu:

Cercetări de piață referitoare la extinderi în alte județe;

Întărirea imaginii pe piața firmelor de leasing;

Menținerea relațiilor cu dealerii;

Audit financiar;

Pe termen lung:

Extindere și în alte domenii de activitate;

Consolidarea activității curente, eficientizarea ei și găsirea de noi finanțări rentabile.

Ca multe alte sectoare din domeniul financiar și acest sector a avut, în România o evoluție atipică.

După o perioadă în care leasingul cross-border a fost pe nedrept avantajat în raport cu leasingul intern lucrurile au revenit la normal.

Este evidentă lipsa unei competiții reale pe o piață încă în evoluție, la care oferta este departe de a satisface cererea.

Insatisfacțiile sunt legate de actualul stadiu de dezvoltare economică și, în special, de lipsa resurselor financiare. Dobânzile ridicate au blocat accesul societăților de leasing la sursele de finanțare. Puține dintre societățile active azi pe piață au capitalizarea necesară sau reputația unui grup financiar puternic care să le asigure un acces rapid și ieftin la credit.

Asistăm, de câtva timp, la o tendință de reducere a dobânzilor pe piața creditului. Acest proces a fost mult prea lent ca să mai poată exista pericolul unei turbulențe majore. Reducerea dobânzilor va avea ca efect o finanțare mai susținută a economiei și un apetit sporit pentru investiții noi. O parte a acestor investiții se vor face prin leasing dând un nou impuls sectorului.

În ceea ce privește posibilitatea extinderii leasingului în țara noastră, în primul rând se preconizează o dezvoltare a leasingului imobiliar, care nu a fost prea mult utilizat, până în prezent. Începând din acest an leasingul imobiliar va prinde mai mult contur, pentru că operatorii de piață au început să devină interesați de acest tip de leasing.

Un alt domeniu va fi cel legat de aparatura medicală. În momentul de față sunt foarte multe societăți care se ocupă de importul acestor aparate, însă nu au suficiente fonduri și atunci se îndreaptă către societățile de leasing.

Leasingul se va dezvolta și în domeniul poligrafiei, unde avem de-a face în ultimul timp cu importuri de utilaje, în special în sistem cross-border.

Cu un potențial de invidiat și cu o evoluție ce a depășit cu mult creșterea economică înregistrată de România în ultimul an, piața leasingului apare ca un tărâm al făgăduinței pentru oamenii de afaceri și ca un adevărat motor pentru economia românească.

B I B L I O G R A F I E

1. Andreica, Marin Leasing – cale de finanțare a investițiilor pentru întreprinderile mici și mijlocii, București, Ed. Grimm, 1997

2. Andreica, Marin Leasing-ul- cale de finanțare a investițiilor, București, Ed. Cibernetică MC, 1996

3. Enache, Viorica Leasing pentru întreprinderile mici și mijlocii, Piața financiară, mai 1998

4. Ionescu, Adela Leasing-ul – tehnică de afaceri economice și privatizare. Oportunități de folosire în economia românească. Rezumat al tezei de doctorat, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1995

5. Ionescu, Adela Leasing-ul în lume, Economistul nr. 926/1997

6. Ionescu, Adela Necesitatea leasing-ului în România, Economistul nr. 912/1997

7. Ionescu, Adela Triunghiul operațiunilor de leasing, Economistul nr. 915/1997

8. Morris, Mike Leasing-ul – cale de atragere a investitorilor străini, Capital nr. 10/1996

9. Popa, Ioan Tranzacții comerciale internaționale, București, Ed. Economică, 1997

10. Puiu, Alexandru Contractul de leasing în tranzacțiile comerciale, Tribuna Economică nr. 39/1996

11. Puiu, Alexandru Determinarea taxei de leasing, Tribuna Economică nr. 41/1996

12. Puiu, Alexandru Leasing-tehnică modernă în afacerile economice, Tribuna Economică nr. 38/1996

13. Puiu, Alexandru Management în afacerile economice internaționale, Ed. Independența Economică, Brăila, 1997

14. Puiu, Alexandru Tehnica operațiunilor în comerțul exterior, Ed. Științifică, București, 1973

15. Voiculescu, Dan; Leasing, Ed. Științifică și Enciclopedică,

Coraș, Mircea București, 1985

*** “Afaceri pentru argeșeni “ nr. 20/ 2001

*** “Leasingul în România “ – supliment al cotidianului ZIUA, iulie 2002

*** “ Tribuna Economică “ nr. 29/2000