Leasingul Altenativa de Finatare
LUCRARE DE LICENTA
Leasingul – altenativa de finatare
si investitii
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND LEASINGUL
1.1. Istoricul conceptului de leasing
1.2. Definirea conceptului de leasing
1.3. Participantii la operatiunea de leasing
1.4. Clasificarea operatiunilor de leasing
1.5. Etapele si functiile operatiunii de leasing
CAPITOLUL II
ANALIZA SI EVOLUTIA PIETEI LEASINGULUI ÎN ROMÂNIA
2.1 Aparitia serviciilor de leasing
2.2. Analiza pietei serviciilor de leasing în România
2.3. Tendinte în evolutia leasingului
CAPITOLUL III
OPERATIUNILE DE LEASING LA BRD SOGELEASE IFN S.A
3.1. Prezentarea companiei
3.2. Avantajele finantarii prin leasing
3.3. Obtinerea contractului de leasing
3.4. Analiza indicatorilor financiari la BRD Sogelease IFN S.A
3.5. Finantarea prin leasing la BRD Sogelease IFN S.A
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
3
INTRODUCERE
În lucrarea de fata este evidentiata operatiunea de finantare prin leasing în ansamblul
ei si rolul deosebit de important jucat în orice societate, atât la nivel macroeconomic cât si la
nivelul fiecarei persoane sau agent economic.
Alegerea cailor potrivite de economisire si investitie se poate dovedi a fi un proces
dificil, având în vedere o serie de factori precum multitudinea instrumentelor disponibile,
instabilitatea pe care o traverseaza anumite piete s i recesiunea economica. Alternativa de
finantare moderna, leasingul vine sa înlocuiasca creditul prin flexibilitatea si avantajele sale,
oferind o modalitate inovativa de finantare a afacerilor.
Practic, leasingul asigura finantarea integrala prin fonduri împrumutate a unei
investitii fara ca beneficiarul sa constituie masuri asiguratorii. Prin acest lucru se distinge
leasingul de traditionala creditare a investitiilor, unde întreprinderea beneficiara suporta o
parte din valoarea investitiei
Leasingul, prin istoria sa relativ scurta, este un produs al economiei de piata, rezultat
ca urmare a procesului evolutiv de identificare a noi forme de finantare pentru desfacerea
produselor si a prestarilor de servicii.
Lucrarea este structurata pe doua capitole si abordeaza aspecte teoretice si practice
cu privire la investirea resurselor financiare prin diverse forme de leasing.
În primul capitol, denumit Aspecte generale privind leasingul sunt tratate mai multe
abordari teoretice ce cuprind definitii ale conceptului de leasing, clasificari dupa diverse
criterii a operatiunilor de leasing, derularea contractelor, etapele ale procedurilor de
contractare prin leasing si functiile operatiunilor.
Avantajele pe care le ofera leasingul au facut ca alegerea acestei operatiuni ca
alternativa de creditare, sa creasca forarte mult în ultimele douadecenii, tendinta de crestere
urmând a se manifesta si în viitor.
Capitolul al doilea se intituleaza Analiza s i evolutia pietei leasingului în România.
În acest capitol sunt detaliate analize si evolutii ale indicatorilor financiari ce definesc piata
serviciilor de leasing din tara noastra pe ultimii 3 ani. De asemenea, lucrare propune un studiu
de caz ce presupune prezentarea avantajelor finantarii prin leasing la compania BRD
Sogelease IFN SA, derularea operatiunilor de închiriere a bunurilor si conditiile de încheiere a
contractelor. În acest capitol sunt analizati cei mai importanti indicatori economico-financiari,
pe baza datelor din ultimii 3 ani s i sunt detaliate metodele de calcul a ratelor de leasing auto
printr-un exemplu de finantare.
4
Prezenta lucrare cuprinde, în final, Concluziile în vederea unui leasing modern care
reprezinta o solutie ce permite depasirea obstacolelor cauzate de criza financiara globalaa si
obtinerea în folosinta, cu un minim de capital investit a unor echipamente moderne,
performante, care maresc eficienta si atrag marirea volumului afacerii s i al activitatii
beneficiarului, ceea ce rezulta în final un profit mai mare.
5
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND LEASINGUL
1.1. Istoricul conceptului de leasing
Leasingul, ca tehnica de afaceri economice, a aparut dintr-o nevoie stringenta de a
solutiona o problema.
Înca din antichitate s-a observat ca beneficiile sunt obtinute prin folosinta unui lucru,
având mai putina importanta cine detine titlul de proprietate. Prin anii 210, în orasul
samaritean Ur, proprietarii de unelte agricole le închiriau fermierilor, pastrând o evidenta a
acestui fapt pe placi de argila. Aristotel, în lucrarea sa „Retorica”, exprima ideea ca „bogatia
nu se masoara prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar daca
sunt proprietatea altora”.
Leasingul îsi afla radacinile în forma arhaica a creditului pe care o constituia în dreptul
roman „fiducia”: împrumutatorul îsi rezerva pentru garantia creantei sale proprietatea unui
lucru.
Exista o mare asemanare a leasingului si în special a modalitatii „sale and lease-back”
cu forma arhaica a gajului din dreptul roman „fiducia cum creditare1 ”. În cadrul operatiunii
„fiducia cum creditare”, împrumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui bun mobil sau
imobil în patrimoniul împrumutatorului (fiduciar) cu titlu de garantie a împrumutului primit.
La rândul sau, fiduciarul se obliga sa-i restituie bunul dupa înapoierea datoriei. În practica,
datorita necesitatilor economice sau sociale, împrumutatul pastra în mod frecvent folosinta
bunului vândut.
În epoca moderna, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, aveau loc în S.U.A. primele
operatiuni care prefigurau leasingul. În 1877 aparatele de telefon au fost închiriate abonatilor,
iar acest contract avea sa fie denumit „lease”. În 1936, Safe Stores Inc. a cumparat un teren pe
care ulterior a ridicat super-magazinul Safeway Stores; având nevoie de capital mobil, acesta
l-a vîndut imediat unui grup de investitori care la rândul lor l-au lasat spre exploatare fostului
proprietar, în regim „lease” pe o perioada îndelungata.
În aceeasi ordine de idei, la începutul anilor 1900, detinatorii de terenuri din S.U.A.,
terenuri pe care nu le puteau folosi din lipsa de bani (de exemplu, fermierii), au recurs la
operatiunea de leasing land2.
1 Clocotici D., Gheorghiu Gh., Operatiuni de leasing, Editura Lumina Lex, 1998
6
Cam în aceeasi perioada, o operatiune similara lease-back-ului avea loc în Ohio.
Operatiunea consta în vinderea unui imobil catre o banca, cu titlu de garantie (trustee), imobil
ce urma sa fie exploatat de vânzator în regim de „lease” timp de 99 de ani, dupa care
utilizatorul avea optiunea cumpararii bunului.
Leasingul (lease financing) s-a folosit în S.U.A. în anii 30 pentru finantarea bunurilor
imobile. La începutul anilor ‘50, el a început sa fie folosit si ca instrument de finantare a
echipamentelor mobiliare. Operatiunile de lease financing s-au dezvoltat foarte mult dupa al
II-lea razboi mondial si datorita încurajarilor pe care S.U.A. le-au dat prin facilitatile fiscale.
În 1950, peste 150 de universitati s i colegii americane erau angajate în tranzactii de
„sale and lease-back”, beneficiind de multiple avantaje fiscale. Principalele sustinatoare ale
operatiunilor de „sale and lease-back” au fost marile companii de asigurare.
Leasingul echipamentelor (finance equipment leasing) a aparut în 1952, odata cu
primele societati specializate de leasing.EEEE
Leasingul financiar este strâns legat de numele omului de afaceri californian
Schoenfeld, care a fondat în 1952, alaturi de câtiva parteneri, între care si D.P. Bootle Jr.
„United States Leasing Corporation” cu un capital initial de 2000 de dolari3, care ulterior, în
câtiva ani, finanta operatiuni de leasing în valoare de 3 milioane de dolari este prima societate
specializata în operatiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este si astazi
una din cele mai puternice în domeniu. Schoenfeld s i D.P. Bootle pot fi considerati pe drept
cuvânt, parinti ai leasing-ului modern. Principalele sustinatoare ale leasing-ului
echipamentelor industriaie au fost bancile, fie indirect, prin intermediul unor societati
specializate de leasing, fie direct dupa ce acestea au primit autorizatia sa desfasoare asemenea
operatiuni.
În 1963, cea mai importanta retea bancara, National Banks, a primit aceasta autorizatie
urmata de Bank Holding Companies în 1970. Pâna în anul 1975, deci în mai putin de 15 ani,
bancile fusesera autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing în mod direct în 41 de state
americane.
Dezvoltarea exploziva a leasingului în America a avut loc pe fondul unei economii
expansive si într-un climat fiscal încurajator.
Foarte rapid, aceasta operatiune a fost preluata în Marea Britanie, pentru ca apoi,
începând cu anii ‘60, sa se raspândeasca în Europa continentala (Franta, Olanda, Belgia etc.),
unde au aparut reglementari juridice specifice. Ca si în Statele Unite, prima forma a leasing-
ului care s-a raspândit în Marea Britanie a fost „sale and lease-back”.
3 Voiculescu D., Cosas M., Leasing, Ed, St. si Enciclopedica 1985, pag. 7
7
În Marea Britanie, cele mai multe dintre societatile de leasing – „leasing companies” –
sunt înfiintate si sustinute de banci. Ele beneficiaza de un regim fiscal extrem de favorabil.
Valoarea bunului, spre exemplu, poate fi dedusa pana la 100% din profitul impozabil. Acest
fapt a determinat ca si Marea Britanie sa cunoasca o dezvoltare exploziva a acestor societati,
ele finantând un sfert din totalul investitiilor de la finele anilor ‘80.
Dupa anii ‘70 leasingul se extinde si în Asia si în America Latina, rare fiind tarile în
care leasingul nu este practicat sub o forma sau alta.
În tarile socialiste leasingul a fost utilizat si reglementat prima data în Cehoslovacia
prin anii ’80, iar apoi a fost utilizat în tari ca Polonia si Bulgaria. În Ungaria leasingul apare
pe la mijlocul anilor ‘80.
La sfârsitul anului 2002 pe Glob existau 7 asociatii multinationale de leasing
Tabelul 1.1
Denumirea asociatiei *
Sediul principal Domeniul
European Federation of Equipement Leasing
Company Association – LEASEUROPE
Bruxelles,
Belgia
Leasing industrial
European Computer Leasing and Trading
Association – ECLAT
Birmingham,
Marea Britanie
Leasingul
calculatoarelor, al
mijloacelor de
transport
Assian Leasing Association – ASIALEASE n.a** Leasing industrial
Association of African Leasing Companies –
AFROLEASE
Lagos, Nigeria Leasing general
Association of African Developement Finance
Institution – AADFI
n.a.** Leasing general
Latin American Leasing Association –
FELALEASE
n.a.** Leasing industrial
Institute of International Container Lessor n.a.** Leasing de
containere
• denumirile asociatiilor sunt pastrate în limba engleza.
** n.a. (non available dates) – nu dispunem de date.
Dupa cum se observa din tabelul de mai sus leasingul nord-american nu este dominat
de o asociatie multinationala, aici existând însa asociatii nationale bine dezvoltate.
8
În S.U.A. functioneaza nu mai putin de zece asociatii de leasing. În Marea Britanie,
unde industria leasing-ului este cea mai dezvoltata din Europa, s-au creat patru asociatii de
leasing. De asemenea în Germania functioneaza trei astfel de asociatii, iar în Australia de
asemenea trei. În cele mai multe tari însa functioneaza doar câte o asociatie nationala de
leasing. Vom reda mai jos câteva din asociatiile nationale de leasing reprezentative pentru
tarile dezvoltate de pe Glob:
Tabelul 1.2
Denumirea asociatiei
Tara Domeniul
Equipment Leasing Association-ELA S.U.A. Echipamente
National Vehicle Leasing Association-NVLA S.U.A. Transporturi
British Lease Brokeers Association
Marea Britanie Brokeraj
British Vehicle Rental and Leasing Association Marea Britanie Transporturi
Canadian Finance and Leasing Association Canada Iputin de zece asociatii de leasing. În Marea Britanie,
unde industria leasing-ului este cea mai dezvoltata din Europa, s-au creat patru asociatii de
leasing. De asemenea în Germania functioneaza trei astfel de asociatii, iar în Australia de
asemenea trei. În cele mai multe tari însa functioneaza doar câte o asociatie nationala de
leasing. Vom reda mai jos câteva din asociatiile nationale de leasing reprezentative pentru
tarile dezvoltate de pe Glob:
Tabelul 1.2
Denumirea asociatiei
Tara Domeniul
Equipment Leasing Association-ELA S.U.A. Echipamente
National Vehicle Leasing Association-NVLA S.U.A. Transporturi
British Lease Brokeers Association
Marea Britanie Brokeraj
British Vehicle Rental and Leasing Association Marea Britanie Transporturi
Canadian Finance and Leasing Association Canada Industrie
Association Francaise des Societe Financieres (ASF) Franta Echipamente
Bundesverband Deutcher Leasing E.V. (BDL) Germania Echipamente
Associazine Italian Leasing (ASSILEA) Italia Echipamente
Japan Leasing Association
Japonia Echipamente
Australian Fleet Lessors Association Australia Transporturi
Nici tarile din Europa de est nu au ramas în urma la acest capitol dar cu o oarecare
întârziere fata de tarile puternic dezvoltate. În tabelul urmator se pot urmari asociatiile
nationale de leasing din Europa de est si tarile în care acestea s-au format.
Tabelul 1.3
Tara
Denumirea asociatiei
Rosilizing
Rusia
Asociatia Societatilor de leasing din Republica Ceha Cehia
Asociatia Ungara de Leasing
Ungaria
Uniunea locatorilor din Belarus
Belarus
Uniunea Nationala a Societatilor de leasing din România (UNSLR) Ro mânia
9
1.2. Definirea conceptului de leasing
Termenul de leasing provine din verbul englezesc „to lease” care înseamna „a
închiria”.
Leasingul reprezinta o tehnica de finantare pe termen lung. Este o tehnica de finantare
care presupune un risc ridicat si vine în sprijinul agentilor economici care nu pot sa obtina
împrumuturi de la banci, ori nu pot sa-si greveze patrimoniul prin punerea de ipoteci sau
gajuri. Aceasta tehnica de finantare este un pas înainte în finantarea întreprinderilor care
doresc sa îsi achizitioneze utilaje si echipamente.
Din punct de vedere economic, leasingul reprezinta o operatiune de finantare în care
finantatorul asigura fondurile necesare pentru întreaga investitie. Aceasta definitie mai recenta
a leasingului scoate în evidenta functiile economice ale acestuia: leasingul reprezinta o
finantare, în principiu integrala, a unei investitii productive garantata de beneficiar.
Din punct de vedere juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite
unei persoane sa obtina si sa utilizeze un bun fara a plati imediat pretul.4 O prima definitie
legala a leasingului în Europa a venit din Franta, care face referire doar la leasingul imobiliar,
adica la operatiunea denumita „credit-bail”.5
Aceste operatiuni de credit-bail se refera la faptul ca o întreprindere da în locatie
bunuri imobiliare în scopul unei utilizari profesionale, acestea fiind achizitionate de ea sau
construite prin efortul ei financiar. Aceasta operatiune permite locatarului sa devina
proprietarul imobilelor fie printr-o promisiune unilaterala de vânzare, fie prin achizitia directa
ori indirecta a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost construite imobilele
închiriate, fie prin transferul dreptului de proprietate asupra constructiilor pentru acel locator.
Citând Standardul International de Contabilitate, leasingul este un acord prin care
locatorul cedeaza locatarului, în schimbul unei plati sau a unei serii de plati dreptul de a
utiliza un bun pentru o perioada convenita de timp. 6
O alta definitie data leasingului este aceea ca acesta este un proces prin care se
transmite de la finantator la beneficiar dreptul de folosinta a unui bun (cumparat sau realizat
de finantator) la solicitarea acestuia din urma, contra unei redevente, iar la sfârsutul perioadei
de folosinta, finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului privind
dobândirea dreptului de proprietate, prelungirea contractului de leasing ori încetarea
raporturilor contractuale. 7
4 Clocotici D., Gheoghiu Gh., Operat iuni de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001
5 Constantinescu C., Leasing financiar. Realitate si perspective. Ed: Economica, Bucu resti, 2006
6 Standardele Internat ionale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2001
7 Achim M.V., Leasing, o afacere de succes. Concept. Derulare. Contabilitate. Eficienta, Ed. Economica,
Bucuresti, 2005
10
În România, operatiunile de leasing sunt descrise ca fiind acele operatiuni prin care o
parte, denumita locator, se angajeaza, la indicatia unei alte parti, denumita utilizator, sa
cumpere sau sa preia de la o terta parte, denumita furnizor, un bun mobil sau imobil si sa
acorde utilizatorului posesia sau folosinta asupra acestuia în schimbul unei plati denumita
redeventa, în scopul exploatarii sau achizitionarii bunului. Daca plata se face periodic, atunci
ea este numita rata de leasing.
Operatiunile de leasing pot fi folosite pentru bunuri imobile, dar si pentru bunuri
mobile de uz îndelungat, aflate în circuit civil, cu exceptia înregistrarilor audio si video, a
pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.
Termenul de leasing include multime de tranzactii de la cele în care reprezinta
folosirea bunului închiriat pentru o perioada scurta de timp, pâna la cele în care leasingul este,
de fapt, un instrument de finantare a utilizatorului pentru a achizitiona bunul închiriat.
Leasingul este o tehnica de comert si de finantare cu bunuri mobile si imobile, care are
la baza un contract prin care se înstraineaza dreptul de folosinta dar se pastreaza cel de
proprietate . Cand expira contractul utilizatorul are ocazia sa aleaga o optiune din trei: sa
achizitioneze produsul la valoarea reziduala, sa prelungeasca sau sa desfaca contractul de
leasing.
Leasingul vine în mediul economic ca o formula relativ noua, promitatoare de
finantare, în care partenerii sunt: producatorul, finantatorul s i utilizatorul. Leasingul are atât
avantaje, cât si dezavantaje fata de vânzarea si cumpararea pe credit precum si fata de
închirierea propriu-zisa.
1.3. Participantii la operat iunea de leasing
Pornind de la definitia leasing-ului care presupune transferul dreptului de utilitate al
unui bun sau utilaj de la o parte (finantator) catre alta (utilizator), ne confruntam cu acesti
termeni si cu altii, care vor fi explicati în cele ce urmeaza.
Furnizorul – poate fi producatorul bunului sau o societate comerciala care l-a
achizitionat de la producator.
Finant atorul (locatorul) – poate fi o companie financiara, un holding, o banca de
investitii sau comerciala, societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul.
Sunt situatii în care aceasta atrage s i alte companii la finantarea operatiunii, daca
valoarea bunului este ridicata (în cazul avioanelor sau a instalatiilor complexe).
În cazul în care finantatorul este o banca, aceasta nu are controlul asupra întretinerii
exploatarii bunului, ea încasând doar contravaloarea ratelor restante din împrumutul acordat
(daca la sfârsitul locatiei bunul reintra în posesia furnizorului).
11
Prin urmare, bunul va trebui protejat printr-un colateral (garantie). În acest caz ratele
de leasing vor fi mult mai ridicate întru-cât bancile, spre deosebire de societatile de asigurare,
nu urmaresc profituri din manevrarea unor bunuri, ci din manevrarea banilor care sunt mai
scumpi deoarece, fiind lichizi, au o rotatie mai mare.
Beneficiarul (locatarul) de regula este unic. Doar în anumite situatii, stipulate prin
contractul de leasing, este posibila exploatarea bunului în asociere cu un alt beneficiar adica
subînchirierea acestuia.
Societatea de asigurare are urmatoarele atributii:
a) încheie contractul de asigurare cu proprietarul bunului;
b) emite polita de asigurare;
c) achita contravaloarea politei în caz de necesitate.
1.4. Clasificarea operatiunilor de leasing
Sunt cunoscute diverse forme s i modalitati de leasing ce au fost puse în practica cu
mult înainte aparitia si dezvoltarea industriei leasingului. Raspândirea operatiunilor de leasing
în lume a aparitia unor modalitati diferite de organizare si finantare a lor, cuprinse într-o
clasificare vasta.
1) În functie de cont inutul ratei de leasing exista doua tipuri de leasing:
– leasing financiar;
– leasing operational.
Leasing financiar presupune ca în perioada de încheiere de baza sa se recupereze
întregul pret al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare si sa se obtina, eventual, un
profit.
Leasingul financiar este operatiunea pe termen mediu sau lung cu scop financiar, în
care finantatorul cumpara un bun ales de utilizator de la furnizorul desemnat tot de acesta din
urma, predându-l dupa aceea pentru utilizarea pe perioada determinata, cu conditia ca la
expirarea termenului contractului, în cazul înregistrarii integrale a obligatiei de plata a ratelor
de leasing, utilizatorul îs i poate solicita dreptul lui de cumparare putând denumi chiar si un alt
cumparator sau poate sa primeasca dreptul de proprietate asupra bunului prevazut în
contractul de leasing.8
Leasingul financiar este “tipul clasic” de leasing, în majoritatea tarilor acest tip fiind
segmentul decisiv al pietei leasingului. În general acest tip de leasing este foarte asemanator
8 Tita Nicolaescu, G., Leasingul, Ed. CH, Bech Bucures ti, 2006
12
cu creditul de investitie. Operatiunea de leasing financiar presupune încheierea a doua
contracte interdependente, cu participarea a trei parti principale.
Caracteristicile leasingului financiar sunt urmatoarele:9
– Contractul se încheie pe o perioada de baza, sau prima închiriere, care poate
coincide cu dura normala de utilizare a bunului;
– La finalul perioadei de leasing utilizatorul opteaza pentru prelungirea contractului;
chiria cuprinde es alonat întregul pret de vânzare al contractului inclusiv costurile
costurile auxiliare si o cota de profit;
– Contractul de leasing financiar nu poate fi reziliat de nici una din parti; riscurile
economico-financiare sunt transferate asupra clientului, iar în cazul în care se
întârzie plata ratelor catre client, prorpietarul are dreptul sa-si recapete bunul
închiriat;
– La încheierea contractului se specifica cine este responsabil de plata reparatiilor
întretinerii, impozitelor, asigurarilor si a altor cheltuieli. În general, obligatia
platilor acestor cheltuieli revine locatarului, cazul în care se numeste net, iar daca
sarcina revine locatorului, leasingul se mai numeste si full-service sau mentenanta.
Leasingul operational este o operatiune de leasing care nu transfera în mare masura,
toate riscurile s i beneficiile aferente titlului de proprietate. În perioada de baza se realizeaza
doar o parte din pretul de export al obiectului contractului.
Leasingul operational este o metoda cu caracter de serviciu pe termen mediu sau scurt,
în care finantatorul cedeaza pentru utilizare, contra unor plati regulate a ratelor si pe o
perioada determinata bunul ce face obiectul contractului de leasing care reprezinta
proprietatea acestuia, iar dupa expirarea perioadei contractuale utilizatorul restituie bunul al
carui drept de proprietate este în continuare al finantatorului.10
Aceasta forma de leasing este foarte asemanatoare cu închirierea propriu-zisa, difrenta
este ca riscul de pagubire al bunului închiriat este suportat într-o masura mai mare de catre
locator decât de catre finantator.
În cazul operatiunilor de leasing operational, finantatorul este de multe ori firma
producatoare, o filiala a acesteia sau o societate de leasing, de obicei un colaborator important
al acesteia.
În mediul economic exista foarte rar întreprinderi de leasing independente care îsi
cumpara bunuri pe cont propriu, cu scopul ca acestea sa devina ulterior obiectul unor
contracte de leasing.
9 Molico, T., Wuner, E. – Leasingul – un instrument modern de investitii si finantare, Ed. CECCAR,
Bucures ti, 2003
10 Nicolescu, G., Leasing, Ed.C.H.BECK, Bucuresti, 2006
13
Leasingul operational, denumit si functional sau de exploatare, are mai multe
carcateristici:11
– durata contractului de leasing operational este mai mica decât durata de viata
economica a bunului închiriat;
– din pretul de vânzare al bunului se recupereaza prin chirii, în perioada de baza, doar
o parte din valoarea acestuia, nu integral cum este cazul leasingului financiar;
– contractul operational se combina cu cel de service si întretinere atunci când costul
acestora se include în ratele de leasing sau pe lânga contractul de leasing, se încheie si un
contract separat de service.
– dupa expirarea perioadei de baza exista o clauza12 de reziliere care da posibilitatea
locatarului sa renunte la locatie si sa restituie bunul înainte de expirarea contractului; este o
facilitate importanta pentru locatar deoarece bunul poate fi înapoiat daca se uzeaza moral
datorita tehnologiei sau daca locatorul nu mai are nevoie de el datorita declinului afacerilor.
Leasingul operational este utilizat cu precadere de societatile de leasing sau
producatorii care au marfuri foarte cautate pe piata si la care detin pozitii-cheie.
2) Dupa modalitat ile de finantare, se întâlnesc doua categorii. În primul caz avem
leasingul cu finantare interna, atunci când finantatorul utilizeaza surse proprii de finantare.
În aceasta categorie se încadreaza leasingul în forma sa clasica si leasingul furnizor. În al
doilea caz avem leasingul cu finant are externa atunci când finantatorul utilizeaza resurse
externe pentru finantarea leasingului. Aceasta categorie cuprinde leasingul cu finantare
bancara si leasingul cu credit furnizor.
Leasingul în forma sa clasica este operatiunea de leasing în care finantatorul poseda
resurse proprii utilizate pentru achizitionarea bunului care va face obiectul contractului de
leasing. Astfel, bunul este achizitionat din propriile surse financiare, iar în structura ratelor de
leasing beneficiarul va plati dobânda pe care ar fi platit-o de obicei în cazul unui împrumut. În
multe situatii, dobânda perceputa acopera si profitul vizat de finantator din operatiune, dar
trebuie sa fie si atractiva pentru benficiar.
Finantator
Achita bunul Închiriaza bunul
Societatea de
leasing
Livreaza bunul
Furnizor
Beneficiar
Figura 1.1 Derularea leasingului în forma clasica 13
11 www.finant are.ro
12 Nicolescu, G., Regimul juridic al operatiunilor de leasin g, Ed. All Beck, Bucuresti 2003
13 Andreica M- Leasingul- cale de finantare a IMM-urilor, Ed: Crimm, Bucures ti, 1997
14
Leasingul furnizor este o situatie simpla atunci când furnizorul coincide cu
întreprinderea de leasing. În acest caz, nu mai este nevoie de fonduri pentru achizitionarea
bunului de catre întreprinderea de leasing deoarece aceasta este însasi furnizorul. Aceasta
metoda de finantare este si cea mai ieftina, dar destul de rar întâlnita în mediul economic.
Societatea de
Beneficiar
Închiriaza bunul
leasing
Figura 1.2 Schema derularii leasingului furnizor14
Leasingul cu finantare bancara se defineste prin faptul ca societatea de leasing
finanteaza bunul în baza unor resurse financiare atrase, de regula, de la banci. În acest caz,
dobânda perceputa de catre banca este transferata beneficiarului prin ratele de leasing.
Aceasta metoda de finantare este cea mai des întâlnita în economie deoarece volumul
operatiunilor de leasing depaseste potentialul financiar al societatilor de leasing.
Banca
Achita bunul Acorda credite Închiriaza bunul
Finantator
Societatea de leasing
Furnizor
Beneficiar
Livreaza bunul
Figura 1.3 Derularea leasingului cu finantare bancara
Leasingul cu credit furnizor este gasit în situatia în care furnizorul livreaza bunul pe
credit, pentru a încasa ulterior contravaloarea sa de la întreprinderea de leasing pe masura
14 Achim Monica Violeta- Leasing- o afacere de succes, ed: Economica, Bucures ti 2005
15
încasarii ratelor de leasing de catre aceasta de la beneficiari. Ratele de leasing sunt majorate
cu dobânda aferenta vânzarii pe credit în rate.
Finantator
Societatea de leasing
Închiriaza
Crediteaza bunul
Achita esalonat bunul
Livreaza bunul
Furnizor
Beneficiar
Figura nr.1.4. Schema de derulare a leasingului cu credit furnizor 15
Un alt tip de leasing este leasingul laverage. Acesta este folosit cu precadere în
tranzactiile cu echipamente de mare valoare cum ar fi avioane, în care firma de leasing
finanteaza doar o parte din pretul bunului, restul fiind acoperit de divers i creditori care, în
schimbul unei dobânzi, îsi recupereaza sumele platite în avans din ratele de leasing încasate
de la beneficiari.
Ramburseaza creditul
Societate de
Societate de
finantare
finantare
Finatator
Societatea de leasing
Achita bunul
Închiriaza bunul
Furnizor
Beneficiar
Figura 1.5 Schema derularii leasingului leverage16
15 Popovici, S., Contractul de Leasing, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010
16 Andreica M., Andreica C., Mustea Serban R., Decizia de finantare în leasing, Ed . Cibernetica MC, Bu cures ti,
2003
16
3) În functie de cont inutul ratelor percepute, leasingul poate avea doua forme, brut
sau net.
Leasingul net se exprima prin aceea ca ratele de leasing se calculeaza doar pe baza
pretului net de vânzare al bunului ce face obiectul contractului, fara sa includa costul de
întretinere sau costul reparatiilor.
Leasingul brut, denumit si full-service leasing, este diferit prin faptul ca ratele de
leasing includ cheltuielile cu întretinerea, service-ul, reparatiile si asigurarea. De obicei, în
cazul leasingului operational se încheie si un contract de full-service. De asemenea, acesta
poate fi integrat si celui anterior.
4) În funct ie de durata contractului de leasing, avem leasing pe termen scurt,
leasing pe termen mediu si leasing pe termen lung.
Leasingul pe termen scurt presupune închirierea bunurilor pe o durata de timp de
câteva ore, zile sau luni de catre mai multi beneficiari. Amortizarea se face prin închirierea pe
termene scurte mai multor clienti.
Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin închirierea
consecutiva a acestora mai multor beneficiari pe termene de aproximativ doi sau trei ani.
Leasingul pe termen lung este folosit cu precadere pe piata imobiliara pentru cladiri
complet utilate, perioada de timp fiind de circa 20-30 de ani
5) Dupa particularitatile tehnicii de realizare, sunt mai multe tipuri de leasing:
– lease-back,
– leasing actionar,
– leasing experimental, time-sharing,
– master leasing,
– leasing cu operator intercalat,
– operatiuni de hire-renting.
Lease-back-ul este un tip special de leasing, continutul economic al acestei
operatiuni, ca si în cazul leasingului obisnuit, fiind de creditare.
Diferenta este ca în cazul operatiunii clasice, societatea de leasing cumpara bunul de la
o firma producatoare-exportatoare si îl închiriaza unei terte firme, pe când, în cazul lease-
back-ului un agent economic vinde un activ aflat în prorietatea sa unei companii de leasing
sau unei banci si apoi încheie un contract de leasing pentru utilizarea acelui activ.17
Acest tip de leasing se foloseste de regula pentru bunurile imobiliare, uneori si pentru
bunurile mobiliare, ele permitând o finantare pe termen lung în conditii mai simple decât prin
procedee traditionale. Utilizatorul îsi procura fondurile necesare pe care urmeaza sa le
17 Nicula I., Operatiunile institutiilor de credit, Ed. Pro Universitaria, Bucures ti, 2007
17
înapoieze esalonat, iar la expirarea contractului, va plati restul din pret, redobândindu-si
bunul. Lease-back-ul are astfel o functie de împrumut ipotecar, deoarece proprietatea
dobândita de cumparator este reprezentata prin echivalentul dreptului real al unui credit
ipotecar.18
Principalele caracteristici ale operatiunii de lease-back sunt acelea ca utilizatorul
dobândeste lichiditatile din vânzarea bunului si îs i mentine dreptul de folosinta asupra
bunului, în schimbul unei plati a redeventelor.
Vinde bunuri aflate în proprietate
Societatea de
Beneficiarul
leasing
Închiriaza bunul cumparat
Figura 1.6 Derularea lease-back-ului
Leasingul act ionar este o tehnica financiara lansata pentru a întâmpina cerintele în
ascensiune ale întreprinderilor mici si mijlocii în privinta alegerii fondurilor. Astfel,
beneficiarul nu vinde bunuri, ci actiuni ale întreprinderii unui fond de investitii care le va ceda
în locatie în schimbul unei chirii stipulate în contractul de locatie. La încheierea contractului,
întreprinderea emitenta are posibilitatea de a-si rascumpara propriile actiuni la un pret
convenabil între parti, tinând cont de varsamintele efectuate pâna la momentul respectiv.
Emite actiuni care sunt subscrise de un fond de investitii
Beneficiar Finant ator
Cedeaza în locatie actiunile subscrise
Figura 1.7 Derularea leasingului actionar 19
Master leasingul sau leasingul de containere este folosit de obicei de expeditorii de
marfuri si de carausi pentru care este mai convenabila închirierea de containere decât sa le
achizitioneze. Aceasta forma de leasing se prezinta sub doua forme. Poate fi cazul unui term
18 Dragota, V.,Dragota, M., Obreja, L. s.a. Abordari practice în finant ele firmei, Ed. Irecson, Bucures ti, 2005
19 Hoanta, Nicolae- Finantele firmei, Ed: Economica, Bucuresti, 2003
18
leasing, ceea ce reprezinta o închiriere pe termen dat sau al unui trip leasing, adica închirierea
cu voiajul, în care intra în calcul pozitia containerelor pe trasee si regimul exportarii lor.
Leasingul experimental este o forma de realizare a unei operatiuni de leasing folosita
în scopul promovarii exportului de masini si utilaje si presupune închirierea acestora pe
termen scurt. Conditia esentiala este ca acestea sa fie achizitionate de beneficiari daca sunt
corespunzatoare cerintelor, sau sa fie restituite daca prezinta unele neajunsuri.
Time-sharingul este un sistem de închiriere în timpi partajati, simultan mai multor
clienti care îsi împart minutele sau orele de utilizare-functionare. Este avantajos pentru ca îi
permite locatarului sa-si acopere nevoile platind o rata de leasing mai mica de câteva decât
cea normala. De asemenea, prin utilizarea cât mai completa a bunului se obtine o rata totala
de leasing mult mai mare decât cea normala
Leasingul cu operator intercalat se gaseste în situatia în care beneficiarul nu are
bonitatea ceruta de finantator pentru a putea beneficia de facilitatile contractului de leasing.
De aceea se apeleaza la o alta societate comerciala care sa devina titulara contractului de
leasing si cu care sa se asocieze în participatiune pentru derularea contractului.
Aceste operatiuni de hire-renting sunt forme intermediare de leasing. Prin „hire” se
întelege închirierea pe termen scurt a unor mijloace de transport, utilaje si aparate, inclusiv
asigurarea service-ului. „Rentingul” reprezinta o operatie de închiriere de scurta durata, dar
mai lunga totusi decât operatiunea „hire”. Si în acest caz se asigura aproape fara exceptie
garantia functionarii utilajelor, iar proprietarul îsi asuma obligatia întretinerii si reparatiilor.20
6) În funct ie de natura obiectului tranzactiei se clasifica urmatoare forme de
leasing:
– leasing mobiliar,
– leasing imobiliar,
– leasing de personal.21
Leasingul mobiliar reprezinta acea categorie de leasing ce presupune darea în locatie
a unui bun mobil cum ar fi mijloacele de transport dar si mijloacele de productie. În cazul
autovehiculelor, de regula locatorul ofera toata gama serviciilor de garntie, de întretinere si
reparatii. În aceasta categorie intra si leasingul bunurilor de larg consum ce au menirea de a
satisface nevoile gospodariei. Aceste bunuri sunt oferite persoanelor fizice si sunt finatate de
societatile producatoare prin intermediul bancilor, fiind asigurat s i service-ul complet.
20 Achim M.V., Leasing, o afacere de succes. Concept. Derulare. Contabilitate. Eficienta, Ed. Economica,
Bucures ti, 2005
21 Turcu Elena- Contractul de leasing, Ed: Hamangiu, Bucures ti, 2008
19
Leasingul imobiliar este acel contract de dare în locatie a unui imobil, cum ar fi
cladirile, halele industriale si terenurile aferente lor. Din caracteristicile principale ale acestui
tip de leasing putem enumera:
– ofertele de leasing imobiliar se adreseaza, în special, firmelor;
– se finanteaza prin leasing imobile deja construite;
– perioada de rambursare este de obicei mai scurta, pâna la maxim 15 ani;
– ratele de leasing sunt mai mici pentru ca suma finatata este mai mica decât în cazul
creditelor;
– garantia firmei de leasing este proprietatea asupra imobilului.
Leasingul de personal reprezinta o forma foarte eficienta pentru satisfacerea nevoilor
temporare de personal ale societatilor mici si mijlocii pentru durate mai scurte sau mai lungi.
Acest leasing consta în închirierea de personal specializat pe perioade cuprinse între câteva
zile si câteva luni.
7) În funct ie de direct ia leasingului sunt doua forme, leasingul intern si leasingul
international sau extern.
Leasingul intern se aplica atunci când partile implicate în contractul de leasing provin
din aceeasi tara.
Leasingul international se aplica atunci când partile implicate în contractul de
leasing provin din cel putin doua tari diferite. Acesta poate fi clasificat, la rândul sau, în trei
subcategorii: de import, de export si de tranzit.
– leasingul de import este acela când locatarul si furnizorul sunt persoane juridice
straine, ceilalti participanti fiind autohtoni. Locatarul principal este cel strain, care
închiriaza bunul societatii autohtone, care la rândul ei da mai departe dreptul de
folosinta utilizatorului din tara.
– leasingul de export este acela în care furnizorul si locatorul, pe de o parte, si
beneficiarul, pe de alta parte, apartin unor tari diferite, operatia fiind asemanatoare
cu cea de import, dar vazuta din perspectiva furnizorului.
– leasingul de tranzit este acela în care toti participantii la operatiunea de leasing
apartin unor tari diferite. Acest tip de leasing are ca scop principal dorinta
participantilor de a beneficia de reduceri sau scutiri de impozite sau de facilitati
vamale. În unele cazuri poate fi vorba de paradisuri fiscale, ceea ce ofera
posibilitatea unor câstiguri suplimentare tuturor participantilor.
20
1.5. Etapele si functiile operatiunii de leasing
Operatiunea de leasing presupune o serie de etape care au anumite caracteristici în
functie de fiecare forma de leasing. Leasingul presupune transferul dreptului de utilizare a
unui bun de la finantator catre utlizator. Pe lânga acestia pot fi implicati s i un furnizor sau
utilizator.
Furnizorul poate fi producatorul bunului sau o firma care l-a achizitionat de la
producator.
Finantatorul, numit si locator, este o companie financiara, un holding, o banca de
investitii sau o banca comerciala, o firma de asigurare, o firma de leasing sau chiar furnizorul
însusi. În unele situatii acesta atrage si alte firme la finantarea operatiunii, daca valoarea
bunului este ridicata. Daca finantatorul este o banca, acesta nu are controlul asupra întretinerii
si exploatarii bunului, ea încasând doar valoarea ratelor restante din creditul acordat. Astefel,
bunul trebuie protejat printr-o garantie. Rezulta ca ratele de leasing vor fi mult mai ridicate,
deoarece bancile, spre deosebire de firmele de asigurare, nu urmaresc profituri prin
manevrarea unor bunuri, ci din manevrarea banilor care, fiind lichizi, au o rotatie mai mare.22
Utilizatorul, denumit si beneficiar sau locatar, este de obicei unic. Doar în anumite
situatii speciale mentionate în contract este posibila exploatarea bunului în asociere cu alt
utilizator. Asta înseamna subînchiriere.
În cazul societatii de asigurare, se mentioneaza urmatoarele atributii:
– încheie contractul de asigurare cu proprietarul bunului;
– emite polita de asigurare;
– achita contravaloarea politei în caz de necesitate.
22 Giurca Vasilescu, L., Financial v s Operational Leasing-Romanian Evidence, Jurnalul Tinerilor Economisti,
nr.7/2006
21
FINANTATOR
dreptul de proprietate
BUNUL
livrare, DE contractul de leasing
garantie LEASING
a raspundere pentru dreptul de
a bunul produs folosinta
FURNIZOR
UTILIZATOR
Figura 1.8 Schema operatiunii de leasing
Modul în care se deruleaza, de obicei, un contract de leasing presupune parcurgerea
unor etape importante:
1) Studierea pietelor interne si externe pentru identificarea produselor care vor fi
promovate prin leasing si studierea fezabiltatii tranzactiilor. Promovarea leasingului
presupune un studiu atent al cererii potentiale care sa puna în evidenta avantajele
leasingului.
2) Etapa precontractuala
Operatiunea de leasing este declansata de catre utilizator. Acesta, în functie de
optiunea sa de dotare cu un anumit echipament, prospecteaza piata, solicita oferte de la
producatori si selecteaza oferta cea mai avantajoasa din privinta raportului
performante/pret.
Daca oferta cuprinde detalii cu privire la conditiile de livrare, instalare, garantie si
service post garantie, utilizatorul solicita direct de la ofertanti informatii. Pentru informarea
completa, utilizatorul emite cereri de oferte complete si solicita toate informatiile necesare
pentru adoptarea deciziei pentru cea mai buna oferta.
Dupa alegerea variantei utilizatorul îl contacteaza direct pe furnizor pentru a-i
comunica decizia de a achizitiona bunul în sistem leasing. Se solicita astfel un termen mai
mare de valabilitate a ofertei, suficient pentru a gasi o societate de leasing dispusa sa finateze.
22
Urmeaza ca utilizatorul sa abordeze societatile de leasing în vederea cunoasterii
conditiilor de finantare oferite si sa aleaga firma cu cele mai avantajoase conditii. Beneficiarii
bunurilor de leasing îsi selecteaza ofertele de leasing cel putin dupa urmatoarele criterii în
ordinea preferintelor:
– asigurarea serviciilor de întretinere si mentenanta;
– mobilitatea determinarii platilor lunare;
– volumul economiilor de capital în faza initiala;
– costul total al echipamentului.23
În cereri se specifica intentia de a intra în posesia bunului, destinatia bunului,
caracteristicile, date referitoare la furnizor, pret de livrare si data estimata a livrarii. Cererile
sunt însotite de un dosar cu informatii despre activitatea întreprinderii beneficiarului si de un
plan de afaceri. Documentele care trebuie sa le cuprinda dosarul de finantare a unui bun în
sistem de leasing sunt urmatoarele:
– o scurta prezentare a evolutiei întreprinderii si a experientei echipei manageriale;
– copii dupa actele legale de constituire a întreprinderii;
– bilantul contabil vizat de Ministerul Finatelor pe ultimii 2-3 ani;
– balanta de verificare a ultimei luni calendaristice;
– situatia patrimoniului;
– studiul de fezabilitate sau planul de afaceri aferent proiectului de finantare;
– situatia creditelor si a angajamentelor de plata;
– fluxul de numerar previzionat pe durata locatiei.24
Cu aceste documente, firma de leasing va analiza bonitatea beneficiarului, adica
solvabilitatea si lichiditatea, dar si fezabilitatea proiectului de finantare. Un lucru foarte
important este si evaluarea riscurilor ce pot aparea s i a posibilitatilor de diminuare a efectelor
negative cauzate de acestea. Dupa ce toate acestea au fot analizate, se comunica beneficiarului
acceptul sau refuzul.
3) Pregatirea încheierii contractului de leasing
Dupa acceptul de principiu al cererii de închiriere, firma de leasing pregateste
contractarea bunului si închirierea acestuia. Astfel ea remite utilizatorului un precontract care
cuprinde: promisiunea unilaterala de vânzare a bunului la sfîrsitul perioadei de locatie daca
acesta va avea aceasta intentie, returnarea bunului sau prelungirea duratei contractului.
23 Achim M.V., Leasing, o afacere de succes. Concept. Derulare. Contabilitate. Eficienta, Ed. Economica,
Bucures ti, 2005
24 Popa, A., Investit ii, Ed. Universitaria Craiova, 2008
23
Firma de leasing mandateaza utilizatorul sa negocieze cu furnizorul clauzele
contractului de vânzare-cumparare a bunului cu privire la caracteristici, livrare, instalare,
garantie si întretinere a acestuia daca apar diferente fata de clauzele din oferta proforma.
Dupa negocierile dintre utilizator si furnizor, acesta din urma emite oferta ferma.
Societatea de leasing lanseaza catre furnizor o comanda ferma care reprezinta suportul
contractului dintre cele doua parti. Furnizorul confirma primirea comenzii si solicita un acont.
În unele situatii utilizatorul nu urmeaza aceasta procedura. Daca exista firme de
leasing specializate pe un anumit bun, beneficiarul se adreseaza direct acestora urmând ca în
baza unui contract de mandat dintre beneficiar si finantator sa fie contactat furnizorul de catre
beneficiar si sa se negocieze conditiile de livrare.
4) Încheierea contractului de vânzare-cumparare si a celui de leasing.
Aceasta etapa are un caracter hotarator deoarece continutul acestor contracte depinde
de prevenirea riscurilor care ar putea sa produca pagube partenerilor de afaceri.
Furnizorul emite factura, garantia si contractul de service catre finantator, iar acesta
efectueaza plata în conformitate cu normele din contract. În paralel se încheie si contractul de
leasing între firma de leasing si beneficiar. Eventual, acesta din urma face si o prima plata.
Pentru a se preveni pierderi datorate degradarii, distrugerii sau furtului bunului în
cauza, se încheie si o asigurare generala a tranzactiilor sau numai a bunului, printr-un contract
cu o firma de asigurari.
5) Livrarea bunului din contractul de leasing
Aceasta etapa importanta presupune încheierea unui proces-verbal de receptie semnat
de partile contractante. Prin acesta se atesta ca bunul corecpunde specificatiilor aferente
comenzii în cauza.
În cazul livrarilor de utilaje s i instalatii operatia de instalare. Atunci se face un alt
proces-verbal prin care se certifica faptul ca acestea sunt în stare buna de functionare.
6) Exploatarea bunului în leasing si lichidarea operatiunii
În perioada închirierii, utilizatorul efectueaza plata ratelor, iar la finalul tranzactiei are
câteva optiuni:
– prelungirea contractului la o chirie mai mica;
– cumpararea bunului la o valoare reziduala;
– restituirea bunului catre firma de leasing.
24
CAPITOLUL II
ANALIZA S I EVOLUTIA PIETEI LEASINGULUI
2.1 Aparitia serviciilor de leasing în România
În România înainte de 1989 se practica leasingul chiar daca nu era cunoscut sub
aceasta denumire. Acest tip de operatiuni era folosit de marile întreprinderi producatoare
pentru a-s i vinde produsele la export. Domeniile cele mai importante în care era folosit
leasingul erau: constructii de mas ini, mas ini pentru constructii rutiere, containere, vapoare.
Dintre societatile românesti care au practicat închirierea înainte de 1989 erau: Arcom
Bucuresti, Tractorul Brasov, Forexim, iar dintre societatile straine cu care se lucra putem
enumera: Interpool (USA), Contrans GmbH (Germania), VTG Wien (Austria), Ermefer
Geneva (Elvetia).
În 1994 Corporatia Financiara Internationala (CFI) a aprobat finantarea primei firme
de leasing din România – Romlease S.A.. Aceasta functiona ca o societate mixta având ca
actionari institutii finaniciare internationale si românesti. Curând dupa aparitia acestei firme,
au fost înfiintate si alte firme de leasing fie ca societati mixte fie ca societati cu capital
integral autohton.
În 1996 Romlease S.A. împreuna cu alte trei societati comerciale: General Leasing
S.A., Austro Leasing S.A. si Net Leasing & Factoring Co SLR au fondat Uniunea (în prezent
Asociatia) Nationala a Societatilor de leasing din România (ANSLR) având în prezent 36
membrii. ANSLR este o societate profesionala, nonguvernamentala, apolitica s i independenta.
Primele reglementari legale ale leasing-ului au fost date prin O.G. 51/28.08.1997
privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, ulterior republicata în temeiul art. VII
din Legea 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice. Republicarea
reglementarii mai sus precizate a avut în vedere punerea în practica a îmbunatatirilor majore
aduse operatiunilor de leasing, prin Legea 99/1999, pe linia asigurarii unui cadru economico-
legal care sa tinda spre perfectiunea celui existent în tarile dezvoltate.
Ca urmare a reglementarii leasing-ului în România, acesta a luat o tot mai mare
amploare astfel încât din septembrie 2002, ea devine membra LEASEUROPE, sub umbrela
ANSLR. Acesta reprezinta un pas important pentru piata leasingului din România, intrând
astfel în circuitul organizational european.
Companiile românesti de leasing, se disting printr-o abordare diferita si specifica a
pietei în functie de strategia fiecareia dintre ele, a conceptiei pe care o au în privinta riscului, a
structurii unei tranzactii, ceea ce conduce la diferente de pret ale serviciilor oferite, dar mult
25
mai important, grade diferite de flexibilitate, disponibilitati diferite de a structura tranzactiile
în mod creativ. Acestea curprind urmatoarele tipuri de companii:
– Afiliate firmelor producatoare sau firmelor care vând un anumit tip de produse
(Manufacturer/Vendor Affiliated) ofera servicii de leasing, în general numai de leasing
financiar, pentru o anumita marca de produse. Cele mai cunoscute sunt societati de leasing
afiliate firmelor producatoare sau distribuitoare de automobile. Schemele de leasing oferite de
acestea sunt fixe, flexibilitatea fiind practic redusa în favoarea simplitatii, cu obiectivul
realizarii unor volume cât mai mari de vânzari de produse. Ar fi de mentionat ca în aceste
cazuri, ca si în cazul schemelor de leasing oferite direct de catre vânzatori, este foarte dificil
de facut delimitarea între pretul produsului si pretul leasingului oferit.
– Afiliate unor banci (bank affiliate) în România (ca si în majoritatea tarilor din lume)
bancilor nu le este permis prin lege sa se implice direct în tranzactiile de leasing. Caracteristic
pentru acest tip de leasing este faptul ca au la dispozitie, fara îndoiala, resurse semnificative
provenite de la banca “mama”. În acelasi timp însa cele mai multe dintre ele au aceeasi
conceptie de risc ca si bancile la care sunt afiliate s i de aceea, sunt prea putin flexibile.
– Independente, care, la rândul lor pot fi:
a) cu profil dedicat, acestea oferind servicii de leasing pentru o anumita categorie de
produse, de regula automobile;
b) cu profil diversificat, serviciile de leasing oferite fiind pentru o gama larga de
servicii, statutul de independent permitându-le în acelasi timp o mare flexibilitate,
atât în ceea ce priveste acceptarea solicitarilor de leasing ale clientilor, cât si în
privinta garantiilor si conditiilor de leasing.
2.2. Analiza piet ei serviciilor de leasing în România
De când a aparut în România, leasingul a fost privit cu mult optimism, fiind considerat
pe buna dreptate pilonul cresterii economice. Avantajele acestei acestei operatiuni de
finantare au devenit rapid foarte cunoscute. În momentul de fata leasingul a devenit o
modalitate de finantare acceptata si confirmata în totalitate, fiind utilizata cu precadere de
catre întreprinzatori.
Dezvoltarea activitatilor de leasing si largirea volumului pietei acestuia sunt date ce
pot fi observate în rapoartele Institutului National de Statistica sau Uniunii Nationale a
Societatilor de Leasing din România. De aceea, rolul leasingului poate fi doar estimat în
totalitatea investitiilor economiei nationale.
26
Mediul economic din România are câtiva factori favorabili dezvoltarii tranzactiilor de
leasing. În primul rând este vorba despre cresterea necesarului de resurse pentru investitii
pentru relansarea economiei românesti.
Al doilea factor este dificultatea acoperirii necesarului de investitii pentru
întreprinderile mici si mijlocii. Resursele proprii se asigura foarte greu, având în vedere
rezultatele financiare reduse, blocajul financiar, fiscalitatea crescânda. Pe lânga toate acestea
sumele atrase sunt greu de accesat datorita conditiilor restrictive, a dobânzilor foarte mari s i a
lipsei de credibilitate a noilor firme.
Costul finantarii prin leasing este cu ceva mai mare decât în cazul unui credit bancar,
dar punctele sale forte sunt eliminarea birocratiei si accesul mult mai usor si rapid.
Un alt factor este necesitatea adaptarii rapide la cerintele pietei. Posibile impedimente
ce se pot ivi în calea leasingului în România sunt cadrul legislativ cu multe lacune, lipsa unor
prevederi care sa ofere protectie locatorului fata de eventualele prejudicii datorate degradarii
bunurilor sau insolvabilitatii partenerului.
Lipsa de lichiditati din economia româneasca poate fi contracarata prin realizarea unor
importuri în sistem leasing, încurajând dezvoltarea. Acest lucru se poate realiza prin aducerea
închirierea unui volum de utilaje din exterior printr-un efort initial mai mic s i esalonat apoi pe
o perioada mai lunga.25 Acestea sunt admise în regim de impozit temporar cu exonerarea
totala de obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garantiilor
vamale. Se obtine astfel un important avantaj economic.
În cazul achizitionarii bunurilor de import prin leasing, conform conventiei între parti
în baza contractului, cumparatorul trebuie sa achite taxa vamala calculata în functie de
valoarea reziduala a bunului în momentul încheierii actului de vânzare–cumparare, pe baza
declaratiei de import definitiv.
Daca la expirarea contractului, beneficiarul nu si-a exercitat dreptul de optiune pentru
prelungirea contractului sau achizitia bunului, iar bunul nu a fost restituit din vina firmei de
leasing sau a furnizorului, beneficiarul este obligat sa plateasca taxele vamale la valoarea
reziduala a bunului.26 Asta în cazul în care foloses te în continuare bunul respectiv. Perioada
de timp în cadrul careia bunurile respective trebuie sa fie restituite sau sa primeasca o noua
destinatie vamala, este cea convenita între parti prin contract, dar nu trebuie sa depaseasca 7
ani.
Avantajul operatiunilor de leasing fata de vânzarea cu plata în rate este ca perioada de
leasing poate fi extinsa pâna la 10 ani, fata de termenul de esalonare a ratelor de doar 3 pâna
25 Stancu, I., Finant e, Piet e financiare si gestiunea portofoliului, Investitii reale si finant area lor, Analiza si
gestiunea financiara a întreprinderii, Ed. a 4-a. Ed. Economica, Bucuresti, 2007
26 Giurca Vasilescu, L., Managemenul financiar al corporatiilor, Ed. Universitaria Craiova 2008
27
la 5 ani. Calculul ratei de leasing se face cu urmatoarele elemente: pretul de achizitie al
bunului, valoarea reziduala, durata leasingului si cuantumul amortizarii, asigurarea,
cheltuielile prilejuite de achizitie, transport, întretinere s i reparatii, dobânda, TVA, profitul
finantatorului, comisionul de gestiune si rata de actualizare.27
Piata de leasing din România cuprinde câteva mii de agenti economici care
îndeplinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a putea opera pe aceata piata, adica sa
aiba inclusa „activitatea de leasing” în obiectul de activitate si sa aiba un capital social de
50.000 lei.
Dintre acestea, aproximativ 100 de societati sunt active, iar din acestea 35 sunt
membre Asociatiei Societatilor de Leasing din România, detinând însa o cota de piata de peste
62% în ultimii ani.28
Piata de leasing din România este structurata astfel (si procentual în cadrul ASLR):
– firme de leasing afiliate unor banci (30 %);
– firme de leasing afiliate unor producatori sau furnizori de produse (15 %);
– firme de leasing independente (55 %).
Piata de leasing din România a înregistrat în anul 2011 o crestere a volumului de
finantari cu 28,5% fata de 2010 datorita cresterii tranzactiilor pe domeniul auto cu 51% si cel
al echipamentelor cu 30%. Sectorul imobiliar a înregistrat o scadere de 16%, dupa cum se
observa în graficul de mai jos.
Evolut ia piet ei de leasing financiar
total finantari
1,078,625
finantari vehicule
1,002,860
1,000,000
1,200,000
finantari
echipamente
780,209
685,630
647,272
finantari
imobiliare
497,368
265,504
209,950 175,535
200,000
400,000
600,000
800,000
183,044 107,305 90,085
0
septembrie 2009 septembrie 2010 septembrie 2011
Graficul 2.1 Evolutia pietei de leasing financiar
27 Sighigea, N., Giurca Vasilescu, L, Gestiunea Financiara a Întreprrinderi, Ed. Universitaria, Craiova, Craiova,
2009
28 www.alb-leasing.ro, Asociatiei Societatilor de Leasing din România
28
În 2011 leasingul auto a avut o crestere atingand nivelul de 0,64 miliarde de euro, iar
finantarile de echipamente au totalizat 0,26 miliarde de euro. Segmentul de finantari auto a
ramas si în anul 2011 principala afacere a companiilor de leasing, cu o pondere de 65% din
piata, leasingul de echipamente a crescut 21%, în timp ce leasingul imobiliar a scazut la 9%
fata de 14% în 2010 si 17% în 2009.
Ponderea segmentelor în total finantari
64,00%
64,00%
65,00%
26,00%
19,00% 17,00%
22,00%
14,00%
9,00%
20,00%
40,00%
60,00%
80,00%
0,00%
septembrie 2009 septembrie 2010 septembrie 2011
Finantari vehicule Finantari echipamente
Finantari imobiliare
Graficul 2.2 Ponderea segmentelor în total finantari
Vehiculele comerciale grele au beneficiat de finantare în proportie de 30%, în
crestere fata de anii precedenti, iar la vehiculele comerciale usoare se observa o scadere
usoara de doua procente pâna la 14%. O scadere de constanta au înregistrat s i autoturismele.
Finantarea vehiculelor în leasing
60.00%
58.00%
54.00%
septembrie 2009
septembrie 2010
septembrie 2011
30.00%
25.00%
23.00%
16.00%
15.00%
14.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
2%
2%
1%
0.00%
autoturisme vehicule comerciale
vehicule comerciale
alte vehevicule
usoare
grele
Graficul 2.3 Finantarea vehiculelor în leasing
29
Piata de leasing second-hand a crescut spectaculos în 2009 si 2010, urmand apoi o
scadere pana la 15,9% anul urmator. Firmele de leasing sau orientat catre segmentul de
leasing second-hand pentru dezvoltarea afacerilor, în conditiile în care vânzarile pe acest
segment au crescut.
Piat a de leasing fin anciar du pa tipul ach izitiei
100%
91% 94%
83% 78% 84.10%
noi
second hand
17% 22% 15.90%
9% 6%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
0%
septembrie
septembrie
septembrie
2007
2009
2011
Graficul 2.4 Piata de leasing financiar dupa tipul achizitiei
Piata de leasing auto second-hand a avut o crestere de trei procente în 2010, dar anul
urmator a revenit la nivelul precedent în totalul finantarilor auto. De asemenea, si finantarea
echipamentelor a avut o crestere în 2010, dar mult mai mare fata de autovehicule. Agentii
economici au ales aceasta piata second hand care a crescut de la opt procente în 2009 la 22%
în 2010. Anul urmator cererea s-a mai temperat scazand la zece procente din piata.
30
100%
92%
90%
86%
85%
84%
84%
81%
80%
78%
total
ec hipamente
vehicule
22%
20%
19%
16%
16%
15%
14%
10%
8%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
0%
noi s econd hand noi second hand noi second hand
2009 2010 2011
Graficul 2.5 Ponderea vehiculelor si echipamentelor noi/second hand
În ceea ce priveste originea bunului pe face obiectul contractului de leasing se observa
un trend ascendent în ceea ce priveste bunuri autohtone de la 71% la 78%, respectiv 92%.
Bunurile din Uniunea Europeana si cele de import au înregistrat scaderi considerabile ale
cotei de piata.
Piata de leasing financiar din România dupa or iginea
bunului
100%
92%
78%
71%
Domestic RO
Domestic UE
Import
22%
14%
20%
40%
60%
80%
10%12%
8%
0%
0%
2009 2010 2011
Graficul 2.6. Piata de leasing financiar din România dupa originea bunului
31
Din finantarea categoriei echipamentelor, constructiile reprezinta o cota de 17%, în
crestere cu 3% fata de anul 2010, 4% în domeniul echipamentelor de office si IT, 4%
echipamente destinate industriei metalurgice, 7% industria alimentara, 6% echipamente
medicale. O crestere impresionanta se observa în investitiile în echipamente agricole. Cota
procentuala a urcat de la 13 la 22%.
2011
constructii
electrice
ind. metalurgica
ind. alimentara
echip. medicale
echip. agricole
ind. lemnului
service auto
office + IT
alte domenii
alte domenii,
19%
constructii, 17%
office + IT, 4%
electrice, 14%
service auto, 4%
ind. metalurgica,
4%
ind. lemnului,
3%
ind. alimentara,
7%
echip. agricole,
22%
echip. medicale,
6%
Graficul 2.7 Ponderea sectoarelor industriale 2011
2 0 1 0
mas e plas tic e
1 %
in d c h imic a
3 %
c o n s t ru ct ii
e le c t r ic e
in d . Pe t r o lie ra
e le c t ri c e
in d . me t a lu r gi ca
in d . a lim en t a ra
1%
2 %
co n s t r uc t i i
in d . me t a lu rg i ca
i mp rim ar e
14 %
5 %
1 %
e c h ip . me d ic a le
e c h ip . a gr ic o le
i nd . a li me n t ara
a lt e d o me n ii
4 %
3 6 %
in d . le mn u lu i
s e rv i ce a u t o
e c h ip . me d ic a le
o f f ic e + IT
a lt e d o me n ii
8 %
e c h ip . a g ri c ol e
of f ic e + I T
im pr ima r e
in d . Pe t ro li e ra
1 3 %
9 %
in d . le mn u lu i
in d c h imi ca
2 %
ma s e p la s t ic e
s e r v ic e au t o
1%
Graficul 2.8 Ponderea sectoarelor industriale 2010
32
Piata de leasing a înregistrat, în anul 2011, o crestere de peste 28%, depasind din nou
pragul de 1 miliard de euro de euro, în functie de valoarea activelor finantate în total. Factorii
care au afectat-o în plina criza economica au fost si sunt înca: înmatricularea vehiculelor si
taxa de poluare, limitarea creditelor de catre BNR si lipsa dorintei sectorului public.
Clientii corporativi atrag cea mai mare parte din totalul finantarilor având si o crestere
constanta dealungul ultimilor trei ani. Componenta de retail, în schimb, este într-un declin
sever de la 8% la 3,1%, iar sectorul public este implicat într-o mica masura.
Piata de leasing financiar dupa categoria utilizatorului
100%
120%
91% 92% 96.50%
septembrie 2009
septembrie 2010
septembrie 2011
20%
40%
60%
80%
8% 6% 3.10%
1% 2% 0.40%
0%
companii retail public
Graficul 2.9 Piata de leasing financiar dupa categoria utilizatorului
Din punct de vedere al duratei contractului de leasing, se observa ca la contractele de
peste 3 ani cota de piata a scazut de lungul celor 3 ani de referinta. Nu acelasi lucru se poate
spune de contractele pe perioade pe termen scurt care au înregistrat cresteri procentuale.
Piata de leasing financiar dupa durata contractului
26%
25%
24%
23%22%
23%
22%
21%20%
21%
19%
18%
septembrie 2009
septembrie 2010
septembrie 2011
10%9%
10%
15%
20%
25%
30%
6%5% 5%
3%
0%
5%
1 an 1-2 ani 2-3 ani 3-4 ani 4-5 ani peste 5 ani
Graficul 2.10 Piata de leasing financiar dupa durata contractului
33
Valoarea bunurilor finantate în sistemul leasing în 2011 s-a ridicat la peste un miliard
de euro. Companiile de leasing subsidiare ale bancilor detineau, la sfârsitul anului 2011, 65%
din totalul activelor finantate, cu o crestere de cinci procente fata de anul 2009.
În sectorul companiilor independente, s i el cu un trend ascendent, se observa o cota de
15%. Restul revine firmelor care apartin unor dealeri sau importatori auto, adica firme
„captive” care, încet-încet pierd din cota de piata, cum se poate observa în graficul de mai jos.
Piata de leasing dupa categoria societatilor de
leasing
60% 64% 65%
subs idiare banci
captive
independente
28%
22% 20%
12% 14% 15%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
0%
2009 2010 2011
Graficul 2.11 Piata de leasing financiar dupa categoria societatilor de leasing
Per total în sectorul financiar, piata de leasing financiar se afla într-un urcus lent în
2011 dupa declinul abrupt suferit în 2008-2009 când a avut o scadere de aproximativ 75%.29
În concluzie leasingul prezinta avantaj atât pentru beneficiar cât s i pentru societatea de
leasing. Leasingul este cel mai eficient mijloc de finantare a investitiilor productive s i ofera
un plus de siguranta detinatorului de capital.
România trebuie sa încurajeze finantarile prin intermediul leasingului a unor investitii
de interes general. De asemenea, leasingul, combinat cu facilitati fiscale adecvate, poate fi un
mijloc eficient de dezvoltare a regiunilor subdezvoltate. Astfel, statul trebuie sa-l considere un
punct de start în relansarea economiei nationale
În prezent, în tarile cu economie dezvoltata peste o treime din investitii este finantata
prin leasing. În România industria leasingului a fost afectata puterni de criza economica s i îsi
revine cu greu. În plus expansiunea ei este limitata si de cadrul juridic existent.
29 www.alb-leasing.ro, Asociatiei Societatilor de Leasing din România
34
2.3. Tendinte în evolutia leasingului
Marcata dur de criza financiara, piata de leasing a tintit în 2010 jumatate din
performantele lui 2005.
Daca analizam evolutia pietei de leasing din „cincinalul“ recent încheiat, observam ca
în prezent se afla mult sub nivelul înregistrat în 2005. Piata a fost sufocata de criza în 2009 si
cu siguranta a respirat cu dificultate si în 2010. Principalele obiective ale companiilor din
domeniu au fost supravietuirea într-un mediu (economic) ostil si conservarea portofoliului.
Piata de leasing functioneaza ca un burete, absorbind tendintele din mai multe domenii
importante ale economiei. Declinul înregistrat în productia industriala, în domeniul serviciilor,
al constructiilor si mai ales în cel imobiliar, a generat în 2009 un dezastru pe aceasta piata. În
2010 caderea libera a continuat, însa sperante de redresare au existat spre sfârs itul anului
urmator.
Analiza tendintelor de evolutie a leasingului este strâns legata de evolutia tehnologiilor
industriale, a politicilor fiscale s i monetare, precum si de evolutia în ansamblu a economiei
mondiale. Toti acesti factori au o evolutie specifica la nivelul fiecarei tari, motiv pentru care
piata leasingului cunoaste particularitati pe tari, regiuni sau continente.
În ceea ce priveste activele ce fac obiectul operatiunilor de leasing întrevedem o
continuare a expansiunii leasingului de autovehicule în strânsa corelare cu politicile fiscale si
evolutia performantelor tehnice ale acestora.
Insuficient de dezvoltat este leasingul imobiliar care presupune facilitati aparte dar care
permite îndeplinirea obiectivelor guvernelor pe linia constructiei de locuinte sociale. Din acest
considerent în perioada imediat urmatoare leasingul imobiliar va cunoaste un ritm ascendent.
Un alt produs care a cunoscut expansiune pe piata leasingului este software-ul de
aplicatii. Din nefericire prezentul nu evidentiaza un aflux de investitii în acest domeniu, dar
pe masura dezvoltarii comertului electronic si a comunicatiilor prin internet, întreprinderile
vor fi tot mai dependente de produse informatice performante, adaptabile cerintelor
utilizatorilor.
Indiferent de evolutia economiei leasingul de nisa va constitui o oportunitate pentru
investitor pe orizonturi mai mici de timp dar cu un pachet de produse diversificat. În plus,
achizitiile realizate de institutiile publice vor cunoaste în viitorul apropiat o tendinta de
evolutie ascendenta pe masura cresterii gradului de autonomie teritoriala.
Sursele de finantare îsi pun amprenta în mod decisiv asupra pietei leasingului, motiv
pentru care pe masura dezvoltarii pietei de capital, creditul obligatar ar putea substitui cu
succes creditul bancar.
În perspectiva întrevedem aparitia unor noi forme de leasing (derivate din cele
35
existente) precum si noi domenii în care va penetra acesta.
Principala tendinta manifestata înca din a doua jumatate a anului 2008 pe piata de
leasing este reprezentata de scaderea drastica a cererii. Dupa ce în 2005 s-au înregistrat
cresteri de 45%, în 2006 de 57% si de 51% în 2007, în 2008 piata de leasing a cunoscut o
scadere de 3%. Furtuna a venit în 2009, când cererea de leasing a scazut cu 74%. În 2010 si
2011 situatia s-a mentinut oarecum pe aceeasi linie evolutiva.
Acest declin considerabil a obligat companiile de leasing sa-si revizuiasca atent
strategiile de afaceri pentru a trece în conditii de siguranta de la cresterile anuale de doua cifre
la scaderi similare. Adaptarea s-a tradus prin „trecerea de la centrarea pe vânzari si obtinerea
unei cote de piata cât mai mari la centrarea pe managementul portofoliului, diminuarea
sistematica a cheltuielilor, estimarea atenta a riscurilor si selectia clientilor, colectarea debite-
lor, curatarea portofoliilor, reposesii si remarketing“.
De partea cealalta a ecuatiei, pe fondul deteriorarii principalilor indicatori
macroeconomici, utilizatorul serviciilor de leasing a fost obligat sa treaca de la mentalitatea
consumerista (prea putin corelata cu cash flow-ul) la strategii de mentinere sau chiar de supra-
vietuire pe timp de criza.
În aceste conditii, firmele de leasing au fost nevoite sa faca fata degradarii
comportamentului de plata al clientilor, fapt ce a determinat cresterea procentului de clienti cu
întârzieri la plata, cresterea numarului de rezilieri de contracte si reposesii, cresterea nivelului
provizioanelor.
În ultimele luni ale anului 2011, intensificarea activitatii de revânzare a însemnat
pentru firmele de leasing alocarea de resurse materiale si umane semnificative, cele mai
afectate fiind companiile de profil subsidiare ale bancilor sau cele independente. Avantajul
detinut de companiile captive a fost reprezentat de accesul acestora la know-how-ul si
infrastructura existenta în cadrul grupurilor din care acestea fac parte, de la spatiile de de-
pozitare la existenta service-urilor specializate sau chiar a unor entitati/forte de vânzare
specializate în comercializarea autovehiculelor second-hand.
O alta tendinta este cea de modificare a structurii pietei de leasing dupa tipul de bunuri
finantate. Cu o cota de piata de 65%, finantarea destinata achizitionarii vehiculelor s-a
mentinut si în 2010 trendul înregistrat anul precedent, când a scazut cu circa 76%. Segmentul
de leasing pentru echipamente, cu o cota de 15% din piata, a scazut în 2009 cu 77%, iar
leasingul imobiliar, cotat la 20% din piata, s-a redus cu 40%. Practic, vom putea vorbi de un
echilibru între cele trei mari categorii de produse, pe fondul diminuarii volumelor pe
segmentul auto.
36
Conform estimarilor furnizate de catre Asociatia Societatilor Financiare din România
– ALB -, anul 2010 a fost la fel de plin de provocari ca si 2009. Daca în 2009 volumul
contractelor a atins 1,25 miliarde de euro, în anii urmatori s-a avut în vedere atingerea
pragului de un miliard.
În general, se mizeaza pe o mentinere a pietei, iar prognozele optimiste arata chiar o
usoara crestere. Aceasta este fundamentata în principal pe încercarea de repornire a unor
motoare ale economiei, cum ar fi productia industriala, infrastructura, domeniul trans-
porturilor si, de ce nu, agricultura. Chiar s i în aceste conditii, nivelul pietei de leasing în 2010
si 2011 s-a situat sub nivelul înregistrat în anul 2005. Cu alte cuvinte, chiar daca printr-o
minune economia s-ar redresa brusc, piata de leasing ar avea s anse minime sa atinga nivelul
de 2,15 miliarde de euro înregistrat în 2005.
37
CAPITOLUL III
OPERATIUNILE DE LEASING LA BRD SOGELEASE IFN S.A
3.1. Prezentarea companiei
BRD Sogelease IFN S.A. este subsidiara de leasing a BRD – Groupe Société
Générale, a doua banca comerciala ca marime din România, parte a Grupului Société
Générale. În linie cu politica grupului BRD – Groupe Société Générale, BRD Sogelease IFN
S.A. se adreseaza unei game largi de clienti:
– mari corporatii;
– întreprinderi mici si mijlocii;
– persoane desfasurând profesiuni liberale;
– persoane fizice.
Mai mult, BRD Sogelease IFN S.A. finanteaza numeroase sectoare de activitate în
dorinta de a sprijini cât mai eficient economia nationala:
– autoturisme;
– autovehicule comerciale usoare si grele;
– echipamente de constructii;
– echipamente industriale, medicale si agricole;
– imobiliare.
Folosind avantajul experientei si expertizei generate de apartenenta la Grupul Société
Générale, BRD Sogelease IFN S.A. a avut o evolutie rapida pe piata interna de leasing, fiind
în topul primelor cinci societati de leasing afiliate unui grup bancar din România.
Societatea este implicata activ în procesul de perfectionare a produsului leasing,
pentru a fi astfel capabila sa ofere partenerilor alternative de finantare rapida, flexibila si într-
o maniera profesionista, oferte bazate pe o întelegere clara si corecta a produsului si a
legislatiei în vigoare.
Exista reprezentante regionale BRD Sogelease IFN S.A. care activeaza în diverse zone
ale tarii sustinând activitatea desfasurata de principalul canal de distributie, reteaua BRD –
Groupe Société Générale. Oferta companiei este accesibila si flexibila, dublata de o reactie
prompta si un "serviciu clientela" eficient. Rezultatul este leasingul avantajos ca marca a
profesionalismului BRD – Groupe Société Générale.
BRD Sogelease IFN S.A. este unul dintre membrii fondatori ai ALB (Asociatia de
Leasing Bancar), o asociatie implicata în promovarea si îmbunatatirea produsului de leasing
prin actiunile sale de sustinere a autoritatilor române în scopul elaborarii si pastrarii unui
38
cadrul legal aferent clar s i corect, care sa raspunda intereselor s i nevoilor tuturor partilor
implicate în tranzactia de leasing.30
3.2. Avantajele finantarii prin leasing
BRD Sogelease IFN S.A se adapteaza la cerintele de dezvoltare a afacerilor fiind
operativi, specializati si flexibili.
Regula de baza a activitatii societatii este gasirea celei mai bune solutii de finantare
pentru fiecare agent economic sau persoana fizica. De aceea rezulta avantajele de care
locatarul beneficiaza la un contract de leasing:31
– este un produs dedicat finantarii proiectelor de investitii bazat pe solicitarea unei
documentatii reduse;
– se acceseaza o forma de finantare în care nu sunt solicitate alte garantii
suplimentare, în afara bunului finantat si asigurat;
– clientul beneficiaza de o dobanda fixa sau variabila, avantajoasa, negociata în
relatia directa;
– se asigura o rata de leasing fixa pe parcursul contractului de leasing (evidentiata în
scadentarul de rate), ceea ce permite o planificare facila a fluxului de numerar,
cash flow-ul previzibil fiind un aspect important urmarit de agentii economici;
– flexibilitate în ceea ce prives te stabilirea profilului de plati ce tine cont de
particularitatile si sezonalitatea afacerii;
– degrevare de activitati administrative, prin preluarea lor de catre BRD Sogelease
IFN S.A. (relatia cu furnizorul, formalitatile logistice, înregistrarea, asigurarea);
– plata unui singur comision de administrare, la începutul contractului;
– achitarea taxelor vamale la finele contractului de leasing s i calculate numai la
valoarea reziduala;
– TVA esalonata, deductibila si prelevata împreuna cu rata de leasing;
– conditii avantajoase de asigurare a bunului.
BRD Sogelease IFN S.A prezinta urmatoarele avantaje:
– adaptarea la cerintele de dezvoltare a afacerii; se pot adauga sau chiar scoate
bunuri din contractul de leasing;
– este o companie operativa pentru ca ca produsul leasing este disponibil în întreaga
retea a BRD – Groupe Société Générale;
30 www.brdleasing.ro
31 www.brdleasing.ro
39
– specializare, echipa BRD Sogelease IFN S.A, reprezentantii regionali ce activeaza
în întreaga tara si call center-ul ofera consultanta tehnica pe toata durata derularii
contractului;
– flexibilitate la terminarea contractului de leasing (de exemplu: contractul poate fi
prelungit);
– regula de baza a activitatii este gasirea celei mai bune solutii de finantare pentru
clienti.
3.3. Obtinerea contractului de leasing
Pasii ce trebuie urmati pentru obtinerea unui contract de leasing:
Pasul 1 – Alegerea bunului care se doreste sa fie achizitionat în leasing. Alegerea
bunului si a furnizorului apartine în totalitate beneficiarului.
Pasul 2 – Solicitarea ofertei de leasing. În orice unitate BRD poate fi gasita oferta de
leasing. De asemenea, pot fi contactati reprezentantii regionali BRD Sogelease IFN S.A în
diferite zone ale tarii.
Pasul 3 – Primirea si studierea ofertei. În cel mai scurt timp clientului îi va fi
prezentata oferta BRD Sogelease, iar din momentul în care este acceptata, poate fi demarat
procesul de întocmire a dosarului.
Pasul 4 – Întocmirea dosarului de finantare. Reprezentantul Sogelease va solicita
documentatia necesara pentru dosarul de finantare.
Pasul 5 – Analiza dosarului. Specialistii BRD Sogelease vor evalua dosarul si vor
comunica decizia lor referitoare la acordarea finantarii.
Pasul 6 – Semnarea contractului. În total acord cu conditiile stabilite de partile
implicate se va semna contractul de leasing.
Pasul 7 – Plata avansului s i a comisionului. Facturile de avans si comision de
administrare se vor plati catre BRD Sogelease.
Pasul 8 – BRD Sogelease IFN S.A. plateste furnizorului bunul si îl asigura. Înainte de
efectuarea platii catre furnizor, este obligatoriu ca bunul sa fie asigurat.
Pasul 9 – Ridicarea bunului de la furnizor. La data stabilita în contract, se va ridica
bunul de la Furnizor semnând un proces verbal de predare – primire.
Pasul 10 – În termenul legal, BRD Sogelease IFN S.A. va îndeplini toate formalitatile
administrative necesare pentru o utilizare fara incidente a bunului.
40
Dosar de leasing – persoane juridice
Continutul dosarului de leasing poate fi completat la solicitarea BRD Sogelease IFN
S.A. în functie de valoarea finantata (pentru valori peste 200.000 Euro) s i situatia economico-
financiara a solicitantului.32
– Cerere de leasing (formular tip)semnata si stampilata de reprezentantul legal
– Declaratie beneficiar real semnata si stampilata
– Bilantul anual s i contul de profit si pierdere pentru ultimii doi ani completi de
activitate (vizate de Administratia Financiara)
– Cel mai recent bilant interim (daca e cazul) depus (vizat de Administratia
Financiara)
– Formular Acord consultare CRB, semnat si stampilat
– Lista persoanelor cu drept de semnatura (vizata de banca)
– Documente de identificare a persoanei care reprezinta societatea (inclusiv pentru
giranti, daca e cazul)
– Acte de proprietate sau contract de închiriere privind sediul social al societatii
– Factura proforma pentru obiectul ce urmeaza a fi finantat
– Documente juridice (copii):
i. contract s i statut sau act constitutiv, acte aditionale cu modificarile ulterioare
ii. certificat de înmatriculare
iii. certificat de înregistrare la autoritatile fiscale
iv. certificat constatator de la Registrul Comertului
v. certificat de atestare fiscala de la Administratia Financiara (va fi primit cel
mai târziu înainte de semnarea contractului) sau alternativ, pentru
tranzactiile urgente, o declaratie pe proprie raspundere, datata, stampilata si
semnata de actionari/ administratori, care certifica ca nu exista datorii
restante la bugetul statului si prin care se obliga sa prezinte certificatul de
atestare fiscal în maximum 30 de zile
vi. proces-verbal AGA/CA de autorizare a achizitiei în leasing si desemnarea
persoanei care va reprezenta societatea în relatiile cu societatea de leasing .
În cazul unui girant (persoana juridica) se va obtine si procesul-verbal
AGA/CA al acestei societati prin care se autorizeaza semnarea garantiei.
32 www.brdleasing.ro
41
Dosar de leasing – persoane fizice:
– Cerere de leasing (formular tip )
– Cerere de leasing (formular aditional)
– Declaratie beneficiar real
– Documente necesare pentru sot, sotie, codebitori (aceleasi ca si pentru solicitantul
leasingu-lui)
– Adeverinta de salariat pe ultimele 3 luni (formular tip )
– Copie dupa actul de identitate (buletin, carte de identitate)
– Copie dupa cartea de munca actualizata, semnata de conducatorul societatii
– Declaratie pe proprie raspundere cu privire la contractele de credite, leasing, rate
etc., aflate în desfasurare
– Copie dupa actul de casatorie
– Copii înscrisuri doveditoare pentru alte surse de venit (ex. contracte de chirie etc.)
– Formular acord consultare CRBsi Biroul de Credit, semnat
Continutul dosarului de leasing poate fi completat la solicitarea BRD Sogelease IFN
S.A. în functie de valoarea finantata (pentru valori peste 100.000 Euro) s i situatia economico-
financiara a solicitantului.
42
3.4. Analiza indicatorilor financiari la BRD Sogelease IFN S.A
Evolutia principalilor indicatori financiari ai BRD Sogelease IFN S.A sunt prezentati
în tabelul urmator:
Tabelul 2.1. Indicatorii finaciari la BRD Sogelease33
2009 2010 2011
Bilant
Active
Imobilizate 25,409,691 41,354,615 64,042,976
Active
Circulante 2,029,308 32,888,683 17,578,408
Stocuri 273 271 326
Conturi 884 4,646,975 10,430,823
Total Activ 27,438,999 74,243,298 81,621,384
Capital Social 680,000 680,000 680,000
Capitaluri
Proprii -1,906,607 139,936 2,091,215
Datorii 29,311,777 74,180,106 79,951,030
Total Pasiv 27,438,999 74,243,298 81,621,384
Cont Profit si
Pierdere
Cifra de Afaceri 4,550,998 17,647,077 27,576,989
Venituri Totale 7,313,374 38,970,700 45,879,834
Cheltuieli Totale 9,572,462 36,916,824 43,681,827
Profit Net /
Pierdere -2,259,088 2,046,543 1,951,279
Marja Profit Net -49,64 % 11,60 % 7,08 %
Numar angajati 16 16 16
Productivitatea muncii:
WL = CA / Nr. Salariati
WL2009 = 4,550,998 / 16 = 284,437.38 ron/salariat
WL2010 = 17,647,077 / 16 = 1,102,942.31 ron/salariat
WL2011 = 27,576,989 / 16 = 1,723,561.81 ron/salariat
33 www.efin.ro
43
Indicele productivitatii muncii:
I WL = (WL 2010 / WL 2009) * 100 = (1,102,942.31 / 284,437.38)*100 = 387.76%
I WL = (WL 2011 / WL 2010) * 100 = 1,723,561.81 / 1,102,942.31)*100 = 156.27%
Indicele numarului de salariati:
I nr. sal. =( Nr salariati2010 / Nr salariati2009) * 100 = (16 / 16)* 100 = 100%
I nr. sal. =( Nr salariati2011 / Nr salariati2010) * 100 = (16 / 16)* 100 = 100%
Indicele cifrei de afaceri:
I CA = (CA2010/CA2009) * 100 = (17,647,077 / 4,550,998) * 100 = 387.76%
I CA = (CA2011/CA2010) * 100 = (27,576,989 / 17,647,077 / 16) * 100 = 156.27%
Analiza rentabilitatii
Rata rentabilitat ii la cost:
RR 2009 (Pr2009 / Cost2009 ) * 100 = (-2,259,088/ 9,572,462) * 100 = -23.60%
RR 2010 ( Pr2010 / Cost2010 ) * 100 = (2,046,543/ 36,916,824) * 100 = 5.54%
RR 2011 ( Pr2011 / Cost2011 ) * 100 = (1,951,279/ 43,681,827) * 100 = 4.47%
Rata comerciala:
RR 2009 = (Pr2009 / VT2009) * 100 = (-2,259,088 / 7,313,374) * 100 = -3.89%
RR 2010 = ( Pr2010 / VT2010) * 100 = (2,046,543 / 38,970,700) * 100 = 5.25%
44
RR 2011 = (Pr2011 / VT2011) * 100 = (1,951,279 / 45,879,834) * 100 = 4.25%
Rata rentabilitat ii economice:
RR
2009 = (Pr2009 / capital propriu2009) * 100 = (-2,259,088 / -1,906,607) * 100 =
118.49%
R
R
2010 = (Pr2010 / capital propriu2010) * 100 = (2,046,543 / 139,936) * 100 = 1,462.48%
2011 = (Pr2011 / capital propriu2011) * 100 = (1,951,279 / 2,091,215) * 100 = 93.31%
Analiza patrimoniului
Analiza modificarilor absolute si procentuale intervenite în nivelul activelor totale si
pe grupe sau elemente de activ reflecta politica de alocare a resurselor si principalele mutatii
cantitat
ive si calitative intervenite în situatia mijloacelor economice s i în patrimoniul firmei.
Analiza structurii patrimoniului firmei se face cu ajutorul ratelor de structura ale
elementelor de activ. Acestea se determina ca raport între un element sau o grupa de elemente
de activ si totalul activelor, sau o grupa de elemente din cadru
l acestuia. Cele mai importante
rate sun : rata activelor imobilizate si rata activelor circulante.
t
R
ata activelor:
R
R
R
2009 = (Pr2009 / active totale2009) * 100 = (-2,259,088 / 27,438,999) * 100 = -8.23%
2010 = (Pr2010 / active totale2010) * 100 = (2,046,543 / 74,243,298) * 100 = 2.76%
2011 = (Pr2011 / active totale2011) * 100 = (1,951,279 / 81,621,384) * 100 = 2.39%
Rata activelor imobilizate se calculeaza ca raport între activele imobilizate si activele
totale.
RAI2009 = AI2009 / AT20 09 * 100 = 92.60%
RAI2010 = AI2010 / AT20 10 * 100 = 55.70%
R
AI2011 = AI2011 / AT20 11 * 100 = 78.46%
45
Rata activelor circulante exprima ponderea activelor circulante în totalul activelor.
RAC2009 = AC 2009 / AT2009 * 100 = 7.40%
RAC2010 = AC 2010 / AT2010 * 100 = 44.30%
R
AC2011 = AC 2011 / AT2011 * 100 = 21.54%
Gradul net de asigurare cu disponibilitati
Se apreciaza ca un nivel al disponibilitatilor în proportie de 3-5% din activele
de 1-1,5% din activele totale asigura necesitatile financiare curente ale
circulante, sau
întreprinderii.
Gn = Disponibilitati / AC * 100
G
–
n = Disponibilitati / AT * 100
fata de activele circulante
Gn2009 = 0.04%
Gn2010 = 14.13%
G
–
n2011 = 59.34%
fata de activele totale
Gn2009 = 0.003%
Gn2010 = 6.26%
G
n2011 = 12.78%
Ratele lichiditat ii:
Lichiditatea patrimoniala caracterizeaza capacitatea unei firme de a-si onora la termen,
cu mijloacele banesti de care dispune, obligatiile scadente pe termen scurt. Aceasta se obtine
prin compararea activelor circulante (mai mici de un an) cu datoriile pe termen scurt (mai
mici de un an). Lichiditatea patrimoniala a unei întreprinderi nu trebuie confundata cu
lichiditatea activelor, acea
tr
sta din urma desemnând proprietatea activelor disponibile de a se
ansforma rapid în bani.
46
Lichiditatea si solvabilitatea BRD Sogelease
44.34
Lic hidi tatea generala
21.99
Solvabilitatea
patrimoniala
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
6.92
0.19 2.56
0.00
2009 2010 2011
-6.95
-10.00
Graficul 2.12 Lichiditatea si solvabilitatea la BRD Sogelease IFN S.A
Lichiditatea generala
Lichiditatea generala este cel mai utilizat mod de apreciere a lichiditatii, pentru ca
indica masura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea
activelor care pot fi transformate în lichiditati pâna la scadenta datoriilor.
Valoarea supraunitara a acestei rate reprezinta expresia existentei unui fond de rulment
pozitiv, care îi permite firmei sa faca fata obligatiilor curente de plata, în timp ce o valoare
redusa a lichiditatii generale poate reflecta aparitia unor dificultati în achitarea datoriilor
firmei.
Lg 2009 = (Active circulante2009 / Datorii2009) * 100 = (2,029,308 / 29,311,777) * 100 = 6.92%
Lg 2010 = (Active circulante2010 / Datorii2010) * 100 = (32,888,683 / 74,180,106) * 100 =
44.34%
Lg 2011 = (Active circulante2011 / Datorii2011) * 100 = (17,578,408 / 79,951,030) * 100 =
21.99%
Lichiditatea imediata reflecta capacitatea întreprinderii de rambursare rapida a
datoriilor exigibile imediat, pe baza disponibilitatilor existente.
Pentru aprecierea corecta a acestei rate, trebuie sa se tina seama de conditiile de
desfasurare a activitatii firmei, de corelatia dintre termenele de plata a obligatiilor si cele de
încasare a creantelor, precum si de viteza de rotatie a capitalurilor.
47
Un nivel ridicat al acestei rate nu reprezinta o garantie a solvabilitatii, daca celelalte
elemente ale activelor circulante au un grad scazut de lichiditate.
Li2009 = (Disponibiltati2009 / Datorii2009) * 100 = 0.003%
Li2010 = (Disponibiltati2010 / Datorii2010) * 100 = 6.26%
Li2011 = (Disponibiltati2011 / Datorii2011) * 100 = 13.05%
Solvabilitatea exprima capacitatea întreprinderii de a face fata scadentelor cu surse
proprii.
Solvabilitatea generala masoara securitatea de care se bucura creditorii întreprinderii.
Pentru a avea o situatie normala, este necesar ca activele totale sa reprezinte dublul datoriilor
totale.
Sg2009 = (AT2009 / Datorii2009) * 100 = 93.61%
Sg2010 = (AT2010 / Datorii2010) * 100 = 100.09%
Sg2011 = (AT2011 / Datorii2011) * 100 = 102.09%
Solvabilitatea patrimoniala numita si rata autonomiei financiare, se calculeaza ca
raport între capitalul propriu si capitalul total. Se considera ca valoarea minima acceptabila a
acestei rate trebuie sa fie de 30%, iar nivelul sau normal de 50%.
Sp2009 = (Capital propriu2009 / Total pasiv 2009) * 100 = (-1,906,607 / 27,438,999) * 100 = –
6.95%
Sp2010 = (Capital propriu2010 / Total pasiv2010) * 100 = (139,936 / 74,243,298) * 100 = 0.19%
Sp2011 = (Capital propriu2011 / Total pasiv2011) * 100 = (2,091,215 / 81,621,384) * 100 =
2.56%
48
Rata datoriilor:
RR atorii totale2009 / Total pasiv2009) * 100 = (29,311,777 / 27,438,999) * 100 =
2009 = (D
06.83%
1
R
99.91%
R (Datorii totale2011 / Total pasiv
97.95%
Analiza fondului de rulment:
2010 = (Datorii totale2010 / Total pasiv2010) * 100 = (74,180,106 / 74,243,298) * 100 =
2011) * 100 = (79,951,030 / 81,621,384) * 100 =
2011 =
Fond
im
FR = Capital permanent – Active imobilizate = (Capital propri
imobilizate
F
F
FR2011 = Kper2011 – AI2011 = (K
Acest mod de calcul reflecta echilibrul financiar pe termen lung si pune accent pe
originea fondului de rulment.
rulment este mai mare decât zero. Se apreciaza ca echilibrul financiar pe termen lung este
asigurat, existând un surplus de resurse ce va fi utilizat pentru finantarea activelor pe termen
scurt.
În toti cei trei ani se inregistreaza valori pozitive al FR, fapt ce reflecta faptul ca
sursele proprii sunt suf
d
ul de rulment exprima excedentul de resurse permanente peste valoarea activelor
obilizate si se calculeaza cu relatia:
u + Datorii) – Active
R2009 = Kper2009 – AI2009 = (Kpr 2009 + Datorii2009) – AI 2009 = 1,995,479
R2010 = Kper2010 – AI2010 = (Kpr 2010 + Datorii2010) – AI 2010 = 32,965,427
pr 2011 + Datorii2011) – AI 2011 = 17,999,269
Capitalul permanent este mare decât Activele imobilizate, ceea ce rezulta ca fondul de
iciente pentru a finanta activele imobilizate existând astfel un surplus
e resurse ce va fi utilizat pentru finantarea activelor pe termen scurt, astfel fiind asigurat
echilibrul financiar. În anul 2010 are loc o crestere majora a FR datorita încorporarii profitului
in capitalurile proprii.
49
3.5. Finantarea prin leasing la BRD Sogelease IFN S.A
BRD Sogelease ofera finantare prin leasing la un pret minim, cu plata unui avans
începutul contractului, a unei valori reziduale la final pe o perioada de timp stabilit
La baza calculului ratelor de leasing stau urmatoarele aspecte:
ta
a.
– valoarea de intrare, în conditii de livrare CIP, V = minim 5000 euro
i
– valoare reziduala V R = 1% – 20% din valoarea de intrare
– valoarea finan
– comisionul de administrare, C
– asigurarea obligatorie
– numarul de rate (luni), N = 12 – 60 rate
În cazul finantarii prin leasingul auto, BRD Sogelease propune o sum
contractare de 10.000 euro si un avans între 20 si 25%.Dobânda este de 10 %, variabil
– avansul A = 15% – 50%.din valoarea de intrare
tata se calculeaza dupa formula VF = Vi – A
a = 2% * Vi
– rata dobânzii
a minima de
a, iar
comisionul de administrare este de 2% platit la achzitionare si un comision la rambursare
anticipata de 5%. Asigurarea pentru autoturism trebuie sa fie obligatoriu CASCO.
Cursul Euro la care se face plata este cel stabilit de BNR plus 1,5%.
50
Tabelul 2.2 Calculul ratelor de leasing la BRD Sogelease34
Luna Valoare rata Dobânda Comision TVA Total plata
Avans 2,000.00 0 200 528 2,728.00
1
105.39 56.67 0 38.89 200.95
2
106.14 55.92 0 38.89 200.95
3
106.89 55.17 0 38.89 200.95
4
107.65 54.41 0 38.89 200.95
5
108.41 53.65 0 38.89 200.95
6
109.18 52.88 0 38.89 200.95
7
109.95 52.11 0 38.89 200.95
8
110.73 51.33 0 38.89 200.95
9
111.51 50.54 0 38.89 200.95
10
112.3 49.75 0 38.89 200.95
11
113.1 48.96 0 38.89 200.95
12
113.9 48.16 0 38.89 200.95
13
114.71 47.35 0 38.89 200.95
14
115.52 46.54 0 38.89 200.95
15
116.34 45.72 0 38.89 200.95
16
117.16 44.9 0 38.89 200.95
17
117.99 44.07 0 38.89 200.95
18
118.83 43.23 0 38.89 200.95
19
119.67 42.39 0 38.89 200.95
20
120.52 41.54 0 38.89 200.95
21
121.37 40.69 0 38.89 200.95
22
122.23 39.83 0 38.89 200.95
23
123.09 38.96 0 38.89 200.95
24
123.97 38.09 0 38.89 200.95
25
124.84 37.21 0 38.89 200.95
26
125.73 36.33 0 38.89 200.95
27
126.62 35.44 0 38.89 200.95
28
127.52 34.54 0 38.89 200.95
29
128.42 33.64 0 38.89 200.95
30
129.33 32.73 0 38.89 200.95
31
130.24 31.81 0 38.89 200.95
32
131.17 30.89 0 38.89 200.95
33
132.1 29.96 0 38.89 200.95
34
133.03 29.02 0 38.89 200.95
35
133.97 28.08 0 38.89 200.95
36
134.92 27.13 0 38.89 200.95
37
135.88 26.18 0 38.89 200.95
38
136.84 25.21 0 38.89 200.95
39
137.81 24.25 0 38.89 200.95
40
138.79 23.27 0 38.89 200.95
41
139.77 22.29 0 38.89 200.95
42
140.76 21.3 0 38.89 200.95
43
141.76 20.3 0 38.89 200.95
44
142.76 19.29 0 38.89 200.95
45
143.77 18.28 0 38.89 200.95
46
144.79 17.27 0 38.89 200.95
47
145.82 16.24 0 38.89 200.95
48
146.85 15.21 0 38.89 200.95
Total rate: 6,000.00 1,778.71 0 1,866.89 9,645.60
Val. reziduala: 2,000.00
480 2,480.00
Total contract: 10,000.00 1,778.71 200 2,874.89 14,853.60
Asa cum se observa în tabelul 2.2 în cazul unui contract de leasing de 10.000 de euro
pentru un autohevicul, rata lunara cu dobanda si TVA va fi de 200,95 euro, la care se adauga
asigurarea CASCO.
În momentul platii avansului (2728 euro) clientul plateste prima rata (200,95 euro),
precum si comisionul de administrare a contractului (200 euro).
34 www.brdleasing.ro
51
Rata 1
S = Vi – A = 10.000 – 2.000 = 8.000 de euro, S fiind suma ramasa dupa plata avansului si a
comisionului de administare
Rk = 105,39, Rk fiind rata de capital
D1 = 56,670 euro, D1 fiind = dobânda aferenta primei rate
RR 1 = Rk +D1 + TVA, R 1 fiind suma totala de platit pentru prima luna
RR 1 = 200,95 euro,
S1 = S – R1 = 7800 – 200,95 = 7799,05 euro, S 1 fiind suma ramasa de achitat dupa prima rata
Rata 2
D2 = Si * d/12 = 55,92 euro
Rk = 106,14 euro
RR 2 = Rk + D2 + TVA
RR 2 = 200,95 euro
S2 = Si – R2 = 7799,05 – 200,95 = 7598,1 euro
Modul de calcul al urmatoarelor rate este similar cu cel folosit pentru primele doua.
Ratele de leasing sunt platite conform scadentarului stabilit si anexat contractului, iar perioada
de gratie este de o zi. Dobânda se calculeaza la valoarea ramasa din contractul de leasing
financiar intern, scazând treptat, pe masura ce rata de capital cres te.
Valoarea totala a contractului de leasing cuprinde urmatoarele elemente:
– pretul de vânzare: 10.000 euro
– dobânda totala: 1.778,71euro
– total rate: 6.000 euro
52
– valoare reziduala: 2.000 euro
– comision de administrare 200 euro
– total contract 11.978,71
– total contract + TVA 14.853,60
Ratele sunt calculate în euro însa se platesc în lei la cursul de schimb folosit si
comunicat de BRD Sogelease. Toate sumele prezentate în anexa contractului încheiat nu
includ TVA.
Taxa pe valoarea adaugata se aplica avansului, valorii reziduale, comisionului de
administrare si ratei de capital.
La finalul contractului, beneficiarul poate decide achizitia autovehiculului, restituirea
sau prelungirea contractului de leasing încheiat cu BRD Sogelease IFN S.A. Pentru
achizitionarea autovehiculului, beneficiarul are obligatia de a plati societatii de leasing
valoarea reziduala în valoare de 2000 euro.
În cazul contractelor de leasing financiar sunt deductibile ratele la nivelul cheltuielilor
cu amortizarea corespunzatoare perioadei de utilizare si cheltuielile cu dobânzile platite
conform contractului. La acestea se adauga si cheltuielile cu asigurarea CASCO.
Calculul amortizarii
Aanuala = 11.978,71/12 = 998,22 euro/an
Cheltuielile cu dobânzile
Chelt dob. An 1 = 629,55 euro
Chelt dob. An 2 = 513,31 euro
Chelt dob. An 3 = 386,78 euro
Chelt dob. An 4 = 249,09 euro
Cheltuielile deductibile
Chelt deduct an 1 = 998,22 + 629,55 = 1627.77 euro
53
Chelt deduct an 2 = 998,22 + 513,31 = 1511.53 euro
Chelt deduct an 3 = 998,22 + 386,78 = 1385 euro
Chelt deduct an 4 = 998,22 + 249,09 = 1247.31 euro
Total cheltuieli deductibile = 5.771,61 euro
La nivelul acestui contract de leasing auto, societatea va putea sa-si deduca fiscal
suma de 5.771,61 euro dintr-o valoare totala a contractului de 11.978,71 euro.
54
CONCLUZII
Cresterea mediului concurential în care activeaza firmele a dus la o mult mai atenta si
judicioasa organizare a resurselor financiare si canalizarea lor catre cât mai multe sectoare de
activitate. În acest mod, leasingul a devenit o operatiune de finantare din ce în ce mai folosit,
avantajele acesteia, în comparatie cu creditarea sau alte modalitati de achizitionare de
mijloace fixe. Astfel, leasingul a intrat în categoria factorilor importanti ai cresterii
economice.
În România, un impediment este s i lipsa unui cadrul legal si fiscal stimulativ în
tratamentul leasingului. Cu siguranta schimbarea acestei stari de fapt ar putea fi una din caile
relansarii economice.
Totusi sunt premize optimiste în privinta viitorului leasingului în România. Se asteapta
o anumita restructurare a piatei serviciilor de leasing, în urma careia unele firme, fara putere
financiara mare, vor disparea sau vor fuziona cu alte firme mai puternice. De aceea viitorul
acestei metode financiare nu este pus sub semnul întrebarii. Chiar daca exista un decalaj mare
fata de tarile membre ale Uniunii Europene, leasingul va continua sa existe si sa se dezvolte în
tara noastra.
În România tot mai multi investitori aleg leasingul ca operatiune de finantare, datorita
facilitatilor fiscale aplicabile în privinta taxelor vamale si TVA-ului, precum si datorita
deductibilitatii cheltuielilor aferente.
De când a aparut în România, leasingul a fost privit cu mult optimism, fiind considerat
pe buna dreptate unul dintre pilonii cresterii economice. Avantajele acestei acestei operatiuni
de finantare au devenit rapid foarte cunoscute. În momentul de fata leasingul a devenit o
modalitate de finantare acceptata si confirmata în totalitate, fiind utilizata cu precadere de
catre întreprinzatori.
Finantarea prin leasing este o forma speciala de creditare, nefinanciara. Din acest lucru
rezulta si natura diversa a societatilor care desfasoara operatiuni de leasing. Printre acestea se
enumera institutii specializate, banci sau societati de asigurare.
Asa cum s-a observat în acest studiu despre piata româneasca de leasing, ultimii ani
luati în calcul sunt în criza economica mondiala care a afectat puternic si leasingul din tara
noastra.
S-au cautat solutii de redresare sub semnul unei gândiri pozitive în care actiunile
reactive au fost echilibrate eficient de cele proactive. S-a urmarit cu mare atentie evolutia
indicatorilor macroeconomici la nivel de tara, având în vedere ca statutul de piata emergenta
55
determina o relationare puternica cu evolutia acestora si o influenta semnificativa asupra
industriei leasingului.
În perioada 2009-2011 se remarca o evolutie în crestere usoara la nivelul pietei
leasingului financiar, trecându-se cu greu peste toate constrângerile pe care piata si legiuitorul
le-au impus sub umbrela masurilor anticriza.
Criza din Europa nu a permis acestui sector de activitate financiara sa atinga
maturitatea sa. 2009 a fost un an de referinta, a fost înregistrata cea mai mare crestere s i cea
mai mare scadere semestriala.
Prapastia dintre cresterea primului semestru s i scaderea semestrului 2 a fost construita
atât de impactul crizei economice si financiare, care debutase în anul precedent s i în Romania,
dar si de necesitatile fiscale macroeconomice identificate la acea data.
Piata de leasing din România a înregistrat în anul 2011 o crestere a volumului de
finantari cu 28,5% fata de 2010 datorita cresterii tranzactiilor pe domeniul auto cu 51% si cel
al echipamentelor cu 30%. Sectorul imobiliar a înregistrat o scadere de 16%, dupa cum se
observa în graficul de mai jos
În 2011 leasingul auto a avut o crestere atingand nivelul de 0,64 miliarde de euro, iar
finantarile de echipamente au totalizat 0,26 miliarde de euro. Segmentul de finantari auto a
ramas si în anul 2011 principala afacere a companiilor de leasing, cu o pondere de 65% din
piata, leasingul de echipamente a crescut 21%, în timp ce leasingul imobiliar a scazut la 9%
fata de 14% în 2010 si 17% în 2009.
Per total în sectorul financiar, piata de leasing financiar se afla într-un urcus lent în
2011 dupa declinul abrupt suferit în 2008-2009 când a avut o scadere de aproximativ 75%.
România trebuie sa încurajeze finantarile prin intermediul leasingului a unor investitii
de interes general. De asemenea, leasingul, combinat cu facilitati fiscale adecvate, poate fi un
mijloc eficient de dezvoltare a regiunilor subdezvoltate. Astfel, statul trebuie sa-l considere un
punct de start în relansarea economiei nationale
În prezent, în tarile cu economie dezvoltata peste o treime din investitii este finantata
prin leasing. În România industria leasingului a fost afectata puternic de criza economica si îsi
revine cu greu. În plus expansiunea ei este limitata si de cadrul juridic existent.
BRD Sogelease IFN S.A. a avut o evolutie rapida pe piata interna de leasing, fiind în
topul primelor cinci societati de leasing afiliate unui grup bancar din România.
Societatea sta implicata activ în procesul de perfectionare a produsului leasing, pentru
a fi astfel capabila sa ofere partenerilor alternative de finantare rapida, flexibila si într-o
maniera profesionista, oferte bazate pe o întelegere clara si corecta a produsului si a legislatiei
în vigoare.
56
În ceea ce priveste evolutia financiara a societatii se remarca acelas i trend, asemanator
cu întreaga piata de leasing româneasca, cu anul 2009 în plina criza, cauzând pierdere, apoi
umatorii doi ani de revenire si crestere economica lenta.
Din datele analizate, valorile supraunitare a lichiditatii reprezinta expresia existentei
unui fond de rulment pozitiv, care îi permite firmei sa faca fata obligatiilor curente de plata.
Solvabilitatea generala reprezinta securitatea de care se bucura creditorii întreprinderii,
iar în cazul BRB Sogelease IFN S.A ar fi necesar ca activele totale sa reprezinte dublul
datoriilor totale sau ca valoarea minima acceptabila a ratei solvabiltatii patrimoniale sa de
30%.
Capitalul permanent al BRD Sogelease IFN S.Aeste mai mare decât activele
imobilizate, ceea ce rezulta ca fondul de rulment este mai mare decât zero. Astfel, se
apreciaza ca echilibrul financiar pe termen lung este asigurat, existând un surplus de resurse
ce va fi utilizat pentru finantarea activelor pe termen scurt.
În perioada de analiza s-au înregistrat valori pozitive al fondului de rulment, ceea ce
demonstreaza ca sursele proprii sunt suficiente pentru a finanta activele imobilizate, existând
astfel un surplus de resurse ce va fi utilizat pentru finantarea activelor pe termen scurt, astfel
fiind asigurat echilibrul financiar. În anul 2010 a avut loc o crestere majora a fondului de
rulment datorita încorporarii profitului in capitalurile proprii.
În concluzie leasingul prezinta avantaj atât pentru beneficiar cât s i pentru societatea de
leasing. Leasingul este cel mai eficient mijloc de finantare a investitiilor productive s i ofera
un plus de siguranta detinatorului de capital.
Leasingul vine în mediul economic ca o formula relativ noua, promitatoare de
finantare, în care partenerii sunt: producatorul, finantatorul s i utilizatorul. Leasingul are atât
avantaje, cât si dezavantaje fata de vânzarea si cumpararea pe credit precum si fata de
închirierea propriu-zisa.
Leasingul poate fi considerat o alternativa de finantare a afacerilor destul de rentabila.
O percepere corecta a importantei conceptului de leasing, precum si a existentei unei
intercorelari strînse între finante, ca stiinta economica, si gestiunea reala a finantelor permite
aplicarea analizei de sistem în cadrul cercetarilor acestui fenomen.
Utilizarea leasingului financiar trebuie sa devina practica uzuala în România, deoarece
majorarea venitului reinvestit demonstreaza sporirea încrederii investitorilor, contribuie la
armonizarea si claritatea aplicarii sistemului de leasing, asigura dezvoltarea unui mediu
atractiv atât pentru investitorii locali, cât si pentru cei straini.
57
ANEXA 1
CONTRACT DE LEASING
Încheiat astazi ………………
la ………………………………..
I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ……………………………………………………………………………….. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L.,
cu sediul social în (localitatea) ……………………., str. ………………………………. nr.
……………………., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judet/sector
…………………………………, înregistrata la Oficiul Registrului Comertului
……………………………………., sub nr. ………………….. din ……………………………, cod fiscal nr.
……………………………… din ………………….., având contul nr.
……………………………………………….., deschis la ……………………………………………, existând
si functionând potrivit legislatiei statului …………………………., reprezentata de
…………………………., cu functia de …………………………………………….., cetatean
…………………………….., posesor act de identitate/pasaport ………………, în calitate de
locator/finantator, pe de o parte, si
1.2. S.C. ……………………………………………………………………………….. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L.,
cu sediul social în (localitatea) ……………………., str. ……………………………………… nr.
…………….., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judet/sector
…………………………………, înregistrata la Oficiul Registrului Comertului
……………………………………, sub nr. ………………….. din ……………………………, cod fiscal nr.
………………………… din ……………………….., având contul nr.
……………………………………………….., deschis la ……………………………………………, existand
si functionând potrivit legislatiei statului ………………………, reprezentata de
……………………………., cu functia de ………………………………………….., cetatean
………………………………., posesor act de identitate/pasaport ………………, în calitate de
utilizator, pe de alta parte,
sau
1.2. Asociatia/Fundatia ………………………………………………………………………………………………..,
cu sediul în (localitatea) ……………………………………………., str. ………………………… nr.
………….., bloc ………, scara …….., etaj …….., apartament …….., sector/judet
………………………………………., înregistrata în registrul persoanelor juridice prin Sentinta
civila nr. ……………………………………….. din ………………………………….., a Tribunalului
…………………., codul fiscal nr. ………………………….. din …………………………, având contul
nr. ……………………… deschis la ………………………………….., reprezentata de
………………………………………, cu functia de ……………………………………………….., în calitate
de utilizator, pe de alta parte,
sau
1.2. Întreprinderea/Asociatia ………………………………………………………………………………………….,
cu sediul în (localitatea) ……………………………………, str. …………………………………….. nr.
……….., bloc …….., scara …….., etaj …….., apartament ……….., sector/judet
……………………………………., posesoarea autorizatiei nr. ………….. din ………………, eliberata
de Primaria …………………………., codul fiscal nr. …………………………. din
……………………….., având contul nr. …………………………. deschis la
…………………………………………., reprezentata de ……………………………………………….., cu
functia de …………………………………, în calitate de utilizator, pe de alta parte,
sau
1.2. D ………………………………………….., domiciliat în ………………………………………………………..,
str. ……………………………, nr. ………….., bloc ………., scara ………., etaj ………., apartament
…….., sector/judet …………………, nascut la data de (ziua, luna, anul)
58
…………………………………………….. in (localitatea) ……………………………………. sector/judet
……………………….., fiul lui …………………… si al ………………………, posesorul buletinului
(cartii) de identitate seria ………. nr. ………………….., eliberat de …………………….., cod
numeric personal ………………………….., în calitate de utilizator, pe de alta parte,
au convenit sa încheie prezentul contract de leasing, cu respectarea urmatoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Locatorul/finantatorul, la solicitarea utilizatorului, se obliga sa predea bunurile
mobile/imobile prevazute în anexa, care face parte integranta din prezentul contract si sa
transmita utilizatorului folosinta lor. 1)
2.2. Predarea-primirea bunurilor se va face pe baza de proces-verbal, pâna la data de
…………………., în caz contrar locatorul fiind obligat la plata unei penalizari de …..% pe zi
de întârziere din valoarea redeventei.
2.3. Cheltuielile legate de predarea-primirea bunurilor care fac obiectul prezentului contract
vor fi suportate de ………………………. .
2.4. Locatorul are dreptul sa verifice, la intervale de ………, starea bunurilor si modul de
exploatare a lor, iar daca utilizatorul nu si-a îndeplinit obligatiile contractuale, poate sa
rezilieze, înainte de termen, contractul.
III. DURATA CONTRACTULUI2)
3.1. Contractul se încheie pe o durata de ……………………., începând de la data de ……………… si
pâna la data de ……………………….. .
IV. PRETUL CONTRACTULUI
4.1. Utilizatorul va plati locatorului, începând cu data transmiterii folosintei bunurilor care fac
obiectul prezentului contract, o redeventa în valoare de ………………. lei în rate lunare
astfel:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
4.2. Evolutia ratei inflatiei care se înregistreaza ulterior încheierii prezentului contract,
determina indexarea redeventei.
4.3. Neplata redeventei la termenele si în conditiile prevazute la pct. 4.1 si 4.2 atrage
penalizari de …………… % pe zi de întârziere, calculate la valoarea redeventei restante.
4.4. În cazul în care, la expirarea prezentului contract, utilizatorul îsi exprima intentia de a
cumpara bunul, locatorul trebuie sa ia în calcul varsamintele efectuate anterior cu titlu de
redeventa, precum si valoarea reziduala a bunului.
4.5. Dreptul de optiune constând din cumpararea bunului se poate exercita pâna la expirarea
prezentului contract, cu acceptul locatorului, numai daca utilizatorul va formula o oferta
de cumparare ferma si irevocabila.
V. GARANTII
5.1. Locatorul garanteaza pe utilizator pentru evictiune din partea oricarei persoane fizice sau
juridice care ar pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunurilor care
fac obiectul prezentului contract.
5.2. Locatorul va acorda asistenta tehnica utilizatorului pe toata durata pentru care s-a încheiat
prezentul contract.
VI. OBLIGATIILE PARTILOR
6.1. Locatorul/finantatorul se obliga:
a) sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul, potrivit necesitatilor;
b) sa încheie contract de vânzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator, în
conditiile expres formulate de catre acesta;
59
c) sa transmita utilizatorului, în temeiul prezentului contract, toate drepturile care deriva
din contractul de vânzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie;
d) sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, care consta în posibilitatea de a opta
pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea sau restituirea bunului;
e) sa-i garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului, în conditiile în care acesta a
respectat toate clauzele contractuale;
f) sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite în leasing.
6.2. Utilizatorul se obliga:
a) sa efectueze receptia s i sa primeasca bunul la termenul prevazut în prezentul contract;
b) sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de furnizor si sa asigure
instruirea personalului desemnat sa-l exploateze;
c) sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul prezentului contract fara acordul
locatorului;
d) sa efectueze platile cu titlu de rata de leasing, în cuantumul valoric stabilit si la
termenele prevazute în prezentul contract;
e) sa suporte cheltuielile de întretinere s i alte cheltuieli care decurg din contractul de
leasing;
f) sa-si asume, pentru îintreaga perioada a contractului3), totalitatea obligatiilor care
decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii,
distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu
titlu de rata de leasing, pâna la achitarea integrala a pretului prezentului contract;
g) sa permita locatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a
bunului care face obiectul contractului de leasing;
h) sa il informeze pe locator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de
proprietate, venita din partea unui tert;
i) sa nu aduca modificari bunurilor fara acordul locatorului;
j) sa restituie bunul în conformitate cu prevederile prezentului contract.
VII. RASPUNDERI
7.1. În cazul în care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat în prezentul
contract sau daca se afla în stare de reorganizare judiciara si/sau faliment, locatorul are
dreptul de a-l rezilia, unilateral, cu daune-interese.
7.2. Daca utilizatorul nu-s i exercita obligatia de plata a ratei de leasing timp de doua luni
consecutive, locatorul are dreptul de a rezilia prezentul contract, iar utilizatorul este
obligat sa restituie bunul, sa plateasca ratele scadente, cu daune-interese. 4)
7.3. În situatia în care locatorul nu respecta dreptul de optiune al utilizatorului, el datoreaza
daune-interese, în cuantum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de
circulatie calculata la data expirarii contractului.
7.4. În cazul în care, în timpul executarii prezentului contract, locatorul vinde bunul care face
obiectul contractului unui alt locator/finantator, noul finantator este legat de aceleasi
obligatii contractuale ca si vânzatorul, care ramâne garant al îndeplinirii obligatiilor fata
de utilizator.
7.5. Din momentul încheierii prezentului contract si pâna la încetarea lui si reintrarea în
posesia bunului, locatorul/finantatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti
pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului de catre utilizator.
VIII. FORTA MAJORA
8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/s i de
executarea în mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care îi revine în
baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a
obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.
60
8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, în termen de
……………. (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile în vederea
limitarii consecintelor lui.
8.3. Daca în termen de ……………… (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu
înceteaza, partile au dreptul sa-si notifice încetarea de plin drept a prezentului contract
fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese.
IX. NOTIFICARI
9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea
celeilalte este valabil îndeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut în partea
introductiva a prezentului contract.
9.2. În cazul în care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare
recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data
mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.
9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita în prima zi
lucratoare dupa cea în care a fost expediata.
9.4. Notificarile verbale nu se iau în considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt
confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente.
X. LITIGII
10.1. Partile au convenit ca toate neîntelegerile privind validitatea prezentului contract sau
rezultate din interpretarea, executarea ori încetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale
amiabila de reprezentantii lor.
10.2. În cazul în care rezolvarea neîntelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi
supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile
arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a României.
XI. CLAUZE FINALE
11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional încheiat între partile
contractante.
11.2. Prezentul contract, împreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau,
reprezinta vointa partilor s i înlatura orice alta întelegere verbala dintre acestea, anterioara
sau ulterioara încheierii lui.
11.3. În cazul în care partile îsi încalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera
vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent banesc a
obligatiei respective nu înseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau.
11.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un numar de …………… exemplare din care
…………………… astazi ……………………., data semnarii lui.
LOCATOR/FINANTATOR
UTILIZATOR
61
BIBLIOGRAFIE
1. Achim M.V. – Leasing, o afacere de succes. Concept. Derulare. Contabilitate.
Eficienta, Ed. Economica, Bucuresti, 2005
2. Andreica M. – Leasingul- cale de finantare a IMM-urilor, Ed: Crimm,
Bucuresti, 1997
3. Clocotici D., Gheoghiu Gh., – Operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2001
4. Constantinescu, C. – Leasing financiar, realitate s i perspective, Ed.
Economica, 2005;
5. Dragota, V., Dragota, M., Obreja, L. s.a. – Abordari practice în finantele
firmei, Ed. Irecson, Bucuresti, 2005
6. Giurca Vasilescu, L. – Managemenul financiar al corporatiilor, Ed.
Universitaria Craiova 2008
7. Giurca Vasilescu, L. – Financial vs Operational Leasing-Romanian Evidence,
Jurnalul Tinerilor Economisti, nr.7/2006
8. Guresoaie I – Contractul de leasing, Editura Gir Press, Bucuresti 1998
9. Hoanta, N. – Finantele firmei, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
10. Molico, T., Wuner, E. – Leasingul – un instrument modern de investitii si
finantare, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2003
11. Nicolescu, G. – Leasing, Ed.C.H.BECK,Bucuresti, 2006;
12. Nicolescu, G. – Regimul juridic al operatiunilor de leasing, Ed. All Beck,
Bucuresti 2003
13. Nicula I. Operatiunile institutiilor de credit, Ed. Pro Universitaria,
Bucuresti, 2007
14. Popa, A. – Investitii, Ed. Universitaria Craiova, 2008
15. Popovici, S – Contractul de Leasing, Ed. Universul Juridic Bucuresti 2010
16.
17. Stancu, I. – Finante, Piete financiare si gestiunea portofoliului, Investitii
reale si finantarea lor, Analiza si gestiunea financiara a întreprinderii, Ed. a 4-
a. Ed. Economica, Bucuresti, 2007
18. Tita Nicolaescu, G. – Leasingul, Ed. CH, Bech Bucuresti, 2006
19. Toma M., Alexandru F – Finante si gestiune financiara de întreprindere,
Ed. Economica, Bucuresti 1998
20. Turcu, E. – Contractul de leasing, Ed Hamangiu, Bucuresti, 2008
62
21. *** www. www.alb-leasing.ro, Asociatiea Societatilor de Leasing din
România
22. *** www.aslr.ro
23. *** www.biblioteca.ase.ro
24. *** www.brdleasing.ro
25. *** www.efin.ro
26. *** www.finantare.ro
63
BIBLIOGRAFIE
1. Achim M.V. – Leasing, o afacere de succes. Concept. Derulare. Contabilitate.
Eficienta, Ed. Economica, Bucuresti, 2005
2. Andreica M. – Leasingul- cale de finantare a IMM-urilor, Ed: Crimm,
Bucuresti, 1997
3. Clocotici D., Gheoghiu Gh., – Operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2001
4. Constantinescu, C. – Leasing financiar, realitate s i perspective, Ed.
Economica, 2005;
5. Dragota, V., Dragota, M., Obreja, L. s.a. – Abordari practice în finantele
firmei, Ed. Irecson, Bucuresti, 2005
6. Giurca Vasilescu, L. – Managemenul financiar al corporatiilor, Ed.
Universitaria Craiova 2008
7. Giurca Vasilescu, L. – Financial vs Operational Leasing-Romanian Evidence,
Jurnalul Tinerilor Economisti, nr.7/2006
8. Guresoaie I – Contractul de leasing, Editura Gir Press, Bucuresti 1998
9. Hoanta, N. – Finantele firmei, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
10. Molico, T., Wuner, E. – Leasingul – un instrument modern de investitii si
finantare, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2003
11. Nicolescu, G. – Leasing, Ed.C.H.BECK,Bucuresti, 2006;
12. Nicolescu, G. – Regimul juridic al operatiunilor de leasing, Ed. All Beck,
Bucuresti 2003
13. Nicula I. Operatiunile institutiilor de credit, Ed. Pro Universitaria,
Bucuresti, 2007
14. Popa, A. – Investitii, Ed. Universitaria Craiova, 2008
15. Popovici, S – Contractul de Leasing, Ed. Universul Juridic Bucuresti 2010
16.
17. Stancu, I. – Finante, Piete financiare si gestiunea portofoliului, Investitii
reale si finantarea lor, Analiza si gestiunea financiara a întreprinderii, Ed. a 4-
a. Ed. Economica, Bucuresti, 2007
18. Tita Nicolaescu, G. – Leasingul, Ed. CH, Bech Bucuresti, 2006
19. Toma M., Alexandru F – Finante si gestiune financiara de întreprindere,
Ed. Economica, Bucuresti 1998
20. Turcu, E. – Contractul de leasing, Ed Hamangiu, Bucuresti, 2008
62
ANEXA 1
CONTRACT DE LEASING
Încheiat astazi ………………
la ………………………………..
I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ……………………………………………………………………………….. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L.,
cu sediul social în (localitatea) ……………………., str. ………………………………. nr.
……………………., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judet/sector
…………………………………, înregistrata la Oficiul Registrului Comertului
……………………………………., sub nr. ………………….. din ……………………………, cod fiscal nr.
……………………………… din ………………….., având contul nr.
……………………………………………….., deschis la ……………………………………………, existând
si functionând potrivit legislatiei statului …………………………., reprezentata de
…………………………., cu functia de …………………………………………….., cetatean
…………………………….., posesor act de identitate/pasaport ………………, în calitate de
locator/finantator, pe de o parte, si
1.2. S.C. ……………………………………………………………………………….. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L.,
cu sediul social în (localitatea) ……………………., str. ……………………………………… nr.
…………….., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judet/sector
…………………………………, înregistrata la Oficiul Registrului Comertului
……………………………………, sub nr. ………………….. din ……………………………, cod fiscal nr.
………………………… din ……………………….., având contul nr.
……………………………………………….., deschis la ……………………………………………, existand
si functionând potrivit legislatiei statului ………………………, reprezentata de
……………………………., cu functia de ………………………………………….., cetatean
………………………………., posesor act de identitate/pasaport ………………, în calitate de
utilizator, pe de alta parte,
sau
1.2. Asociatia/Fundatia ………………………………………………………………………………………………..,
cu sediul în (localitatea) ……………………………………………., str. ………………………… nr.
………….., bloc ………, scara …….., etaj …….., apartament …….., sector/judet
………………………………………., înregistrata în registrul persoanelor juridice prin Sentinta
civila nr. ……………………………………….. din ………………………………….., a Tribunalului
…………………., codul fiscal nr. ………………………….. din …………………………, având contul
nr. ……………………… deschis la ………………………………….., reprezentata de
………………………………………, cu functia de ……………………………………………….., în calitate
de utilizator, pe de alta parte,
sau
1.2. Întreprinderea/Asociatia ………………………………………………………………………………………….,
cu sediul în (localitatea) ……………………………………, str. …………………………………….. nr.
……….., bloc …….., scara …….., etaj …….., apartament ……….., sector/judet
……………………………………., posesoarea autorizatiei nr. ………….. din ………………, eliberata
de Primaria …………………………., codul fiscal nr. …………………………. din
……………………….., având contul nr. …………………………. deschis la
…………………………………………., reprezentata de ……………………………………………….., cu
functia de …………………………………, în calitate de utilizator, pe de alta parte,
sau
1.2. D ………………………………………….., domiciliat în ………………………………………………………..,
str. ……………………………, nr. ………….., bloc ………., scara ………., etaj ………., apartament
…….., sector/judet …………………, nascut la data de (ziua, luna, anul)
58
…………………………………………….. in (localitatea) ……………………………………. sector/judet
……………………….., fiul lui …………………… si al ………………………, posesorul buletinului
(cartii) de identitate seria ………. nr. ………………….., eliberat de …………………….., cod
numeric personal ………………………….., în calitate de utilizator, pe de alta parte,
au convenit sa încheie prezentul contract de leasing, cu respectarea urmatoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Locatorul/finantatorul, la solicitarea utilizatorului, se obliga sa predea bunurile
mobile/imobile prevazute în anexa, care face parte integranta din prezentul contract si sa
transmita utilizatorului folosinta lor. 1)
2.2. Predarea-primirea bunurilor se va face pe baza de proces-verbal, pâna la data de
…………………., în caz contrar locatorul fiind obligat la plata unei penalizari de …..% pe zi
de întârziere din valoarea redeventei.
2.3. Cheltuielile legate de predarea-primirea bunurilor care fac obiectul prezentului contract
vor fi suportate de ………………………. .
2.4. Locatorul are dreptul sa verifice, la intervale de ………, starea bunurilor si modul de
exploatare a lor, iar daca utilizatorul nu si-a îndeplinit obligatiile contractuale, poate sa
rezilieze, înainte de termen, contractul.
III. DURATA CONTRACTULUI2)
3.1. Contractul se încheie pe o durata de ……………………., începând de la data de ……………… si
pâna la data de ……………………….. .
IV. PRETUL CONTRACTULUI
4.1. Utilizatorul va plati locatorului, începând cu data transmiterii folosintei bunurilor care fac
obiectul prezentului contract, o redeventa în valoare de ………………. lei în rate lunare
astfel:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
4.2. Evolutia ratei inflatiei care se înregistreaza ulterior încheierii prezentului contract,
determina indexarea redeventei.
4.3. Neplata redeventei la termenele si în conditiile prevazute la pct. 4.1 si 4.2 atrage
penalizari de …………… % pe zi de întârziere, calculate la valoarea redeventei restante.
4.4. În cazul în care, la expirarea prezentului contract, utilizatorul îsi exprima intentia de a
cumpara bunul, locatorul trebuie sa ia în calcul varsamintele efectuate anterior cu titlu de
redeventa, precum si valoarea reziduala a bunului.
4.5. Dreptul de optiune constând din cumpararea bunului se poate exercita pâna la expirarea
prezentului contract, cu acceptul locatorului, numai daca utilizatorul va formula o oferta
de cumparare ferma si irevocabila.
V. GARANTII
5.1. Locatorul garanteaza pe utilizator pentru evictiune din partea oricarei persoane fizice sau
juridice care ar pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunurilor care
fac obiectul prezentului contract.
5.2. Locatorul va acorda asistenta tehnica utilizatorului pe toata durata pentru care s-a încheiat
prezentul contract.
VI. OBLIGATIILE PARTILOR
6.1. Locatorul/finantatorul se obliga:
a) sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul, potrivit necesitatilor;
b) sa încheie contract de vânzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator, în
conditiile expres formulate de catre acesta;
59
c) sa transmita utilizatorului, în temeiul prezentului contract, toate drepturile care deriva
din contractul de vânzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie;
d) sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, care consta în posibilitatea de a opta
pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea sau restituirea bunului;
e) sa-i garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului, în conditiile în care acesta a
respectat toate clauzele contractuale;
f) sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite în leasing.
6.2. Utilizatorul se obliga:
a) sa efectueze receptia s i sa primeasca bunul la termenul prevazut în prezentul contract;
b) sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de furnizor si sa asigure
instruirea personalului desemnat sa-l exploateze;
c) sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul prezentului contract fara acordul
locatorului;
d) sa efectueze platile cu titlu de rata de leasing, în cuantumul valoric stabilit si la
termenele prevazute în prezentul contract;
e) sa suporte cheltuielile de întretinere s i alte cheltuieli care decurg din contractul de
leasing;
f) sa-si asume, pentru îintreaga perioada a contractului3), totalitatea obligatiilor care
decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii,
distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu
titlu de rata de leasing, pâna la achitarea integrala a pretului prezentului contract;
g) sa permita locatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a
bunului care face obiectul contractului de leasing;
h) sa il informeze pe locator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de
proprietate, venita din partea unui tert;
i) sa nu aduca modificari bunurilor fara acordul locatorului;
j) sa restituie bunul în conformitate cu prevederile prezentului contract.
VII. RASPUNDERI
7.1. În cazul în care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat în prezentul
contract sau daca se afla în stare de reorganizare judiciara si/sau faliment, locatorul are
dreptul de a-l rezilia, unilateral, cu daune-interese.
7.2. Daca utilizatorul nu-s i exercita obligatia de plata a ratei de leasing timp de doua luni
consecutive, locatorul are dreptul de a rezilia prezentul contract, iar utilizatorul este
obligat sa restituie bunul, sa plateasca ratele scadente, cu daune-interese. 4)
7.3. În situatia în care locatorul nu respecta dreptul de optiune al utilizatorului, el datoreaza
daune-interese, în cuantum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de
circulatie calculata la data expirarii contractului.
7.4. În cazul în care, în timpul executarii prezentului contract, locatorul vinde bunul care face
obiectul contractului unui alt locator/finantator, noul finantator este legat de aceleasi
obligatii contractuale ca si vânzatorul, care ramâne garant al îndeplinirii obligatiilor fata
de utilizator.
7.5. Din momentul încheierii prezentului contract si pâna la încetarea lui si reintrarea în
posesia bunului, locatorul/finantatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti
pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului de catre utilizator.
VIII. FORTA MAJORA
8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/s i de
executarea în mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care îi revine în
baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a
obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.
60
8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, în termen de
……………. (zile, ore), producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile în vederea
limitarii consecintelor lui.
8.3. Daca în termen de ……………… (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu
înceteaza, partile au dreptul sa-si notifice încetarea de plin drept a prezentului contract
fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese.
IX. NOTIFICARI
9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea
celeilalte este valabil îndeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut în partea
introductiva a prezentului contract.
9.2. În cazul în care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare
recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data
mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.
9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita în prima zi
lucratoare dupa cea în care a fost expediata.
9.4. Notificarile verbale nu se iau în considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt
confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente.
X. LITIGII
10.1. Partile au convenit ca toate neîntelegerile privind validitatea prezentului contract sau
rezultate din interpretarea, executarea ori încetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale
amiabila de reprezentantii lor.
10.2. În cazul în care rezolvarea neîntelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi
supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile
arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a României.
XI. CLAUZE FINALE
11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional încheiat între partile
contractante.
11.2. Prezentul contract, împreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau,
reprezinta vointa partilor s i înlatura orice alta întelegere verbala dintre acestea, anterioara
sau ulterioara încheierii lui.
11.3. În cazul în care partile îsi încalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera
vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent banesc a
obligatiei respective nu înseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau.
11.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un numar de …………… exemplare din care
…………………… astazi ……………………., data semnarii lui.
LOCATOR/FINANTATOR
UTILIZATOR
61
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Leasingul Altenativa de Finatare (ID: 121968)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.