Leasing -ul ca alternativă la sursele de finanțare a [616154]

Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

Leasing -ul ca alternativă la sursele de finanțare a
întreprinderii

Coordonator: Conf.univ.dr. Viorel Dorin Lăcătuș

Absolvent: [anonimizat]
2017

Cuprins

INTRODUCERE
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI
LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR

Capitolul I. Aspecte generale privind leasingul ………………………….. ……………………….. 1
1.1 Conceptul de leasing : ………………………….. ………………………….. ………………………….. 1
1.2 Scurt istoric al conceptului de leasing: ………………………….. ………………………….. …………. 3
1.3 Principalele tipuri de leasing ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
1.4 Contractul de leasing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
1.5 Avantajele și dezavantajele contractului de leasing ………………………….. …………………. 11
CAPITOLUL II . MODALITATEA DE FINANȚARE PRIN LEASING ……….. 14
2.1 Leasingul în România ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
2.2 Comparație leasing – cash – rate ………………………….. ………………………….. ………………. 16
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ PRIVIND UTILIZAREA LEASING -ULUI LA
FIRMA MGT CARGO LOGISTIK ………………………….. ………………………….. …………. 19
3.1 Prezentarea companiei MGT Cargo Logistik ………………………….. …………………….. 19
3.2 Prezentarea furnizorului de leasing Unicredit Leasing ………………………….. ……………… 22
3.3 Condiții de accesare a facilităților de leasing ………………………….. …………………….. 25
3.3.1 Prezentarea situației financiare la MGT Cargo Logistik ………………………….. . 25
3.3.2 Perspectiva Unicredit Leasing asupra clienților ………………………….. …………. 27
3.3.3 Analiza de scoring asupra MGT Cargo Logistik prin modelul de evaluare al
Unicredit Leasing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 29
3.5 Exemplu privind desfășurarea unui contract de leasing ………………………….. ………. 33
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 37
Referințe bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 38

INTRODUCERE

Este important să menționăm încă de la începutul lucrării de licență, că
finanțarea prin leasing implică trei persoane: furnizorul, societatea de leasing și
utilizatorul (persoana care beneficiază de finanțarea prin leasing). Societatea de
leasing achiziționează de la furnizor bunul solicitat de către beneficiarul finanțării și îl
oferă acestuia pe o perioadă de timp contra unor redevențe lunare.
Scopul întocmirii acestei lucrări constă în definirea conceptului de leasing,
identificarea tuturor aspectelor care îl definesc și felul în care acesta este o alternativă
la sursele de finanțare pe temen lung a întreprinderii,fapt constatat prin intermediul
studiului de caz pe care l-am realizat.
Structura aceste lucrări este alcătuită din introducere, motivație, trei capitole,
printre care unul privind analiza finanțării prin leasing și concluziile finale.
Capitolul I: Aspecte generale privind leasing -ul cuprinde semnificația
conceptului de leasing din perspectivele unor autori dferiți, istoricul leasing -ului și
evoluția acestuia, principalele tipuri de leasing, contractul de leasing , precum și
avantajele respectiv dezvantajele acestuia.
Capitolul II: Modalitatea finanțării prin leasing cuprine descrierea leasing -ului
în România și dezvoltarea acestuia și o comparație între leasing și alte modalități de
finanțare (cash , rate, credit bancar).
Capitolul III: este reprezentat de stdiul de caz în care am prezentat societatea
care alege finanțarea prin leasing în detrimentul creditului bancar, prezentarea acesteia
și furnizorului de leasing și exemplul concret.

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

„Bogăția nu se măsoară prin titlurile de proprietate,
ci prin efectiva utilizare a unor bunuri,
chiar dacă sunt proprietatea altora.”
Aristotel
Leasing ul a devenit o opțiune foarte discutată în ceea ce privește finanțarea
prin interemediul acestuia, dezvoltându -se destul de repede și în țara noastră. Astfel,
tot mai mulți agenți economici sunt interesați de acest concept, ceea ce m -a făcut și pe
mine să -mi doresc să mă documentez și să aflu cât mai multe despre acest termen și
beneficiile lui.
Tema aleasă de mine este denumită ”Leasing ul ca alternativă la su rsele de
finanțare a întreprinderii ”.
Scopul cercetării s -a bazat pe definiția și clasificarea operațiunilor de leasing,
prezentrea av antajelor și dezav antajelor și importa nța leasing ului pentru agenții
economici, dar nu în ultimul rând pe elaborărarea unui studiu de caz la o firmă de
transport care decide să -și extindă și să își întrețină parcul auto prin intermediul
leasingului, prezentând cazul concret de finanțare prin leasing, ratele aferente și
comisioanele.
Bazele teoretice ale cercetării sunt formate atât din extrase cât și din prelucrări
ale unor texte scrise și studiate de mari economiști, dar și din publicarea diversor
strategii și comparații pe paginile web al e anumitor agenți sau specialiști economici.
Am ales această tema datorită curiozității față de leasing și modul în care
acesta s -a dezvoltat cu trecerea timpului, de avantajele pe care le oferă și din dorința
de doc umentare și comparație a acestui concept cu alte modalități de finanțare, pentru
alegerea celei mai bune metode de finanțare.
Un alt factor motivațional în alegerea acestei teme a fost dat de importanța
majoră pe care leasing ul o are atât pe piața din Euro pa cât și pe cea din România și
amploarea pe care acesta a luat -o în ultimii ani , fapt ce l -am analizat, descoperit și
cercetat în cadrul cursurilor și seminariilor din cadrul Facultății de Științe Economice
și Gestiunea Afacerii.

În concluzie, în cadrul a cestei lucrări am încercat să fac înțeles conceptul de
leasing, felul în care acesta se acordă și pentru a aduce o contribuție la dezvoltarea
acestuia continuuă.

LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR

Figură 1: Evoluția pieței de leasing financiar în România ………………………….. ………………………….. ……….. 15
Figură 2: Evoluția pieței de leasing din România în perioada crizei ………………………….. ……………………… 15

Tabel 1: Multinaționale în domeniul leasing -ului ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
Tabel 2: Asociații de leasing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
Tabel 3: Evoluția pieței de leasing în România ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
Tabel 4: Comparație leasing -cash ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 16
Tabel 5: Comparație leasing -credit bancar ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 17
Tabel 6: Comparașie leasing -rate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
Tabel 7: Clienții companiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
Tabel 8: Furnizorii companiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 20
Tabel 9: Bilanțul companiei ( mi i lei) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25
Tabel 10: Contul de profit și pierdere (mii lei) ………………………….. ………………………….. ……………………… 27
Tabel 11: Modelul de scoring aplicat de Unicredit Leasing ………………………….. ………………………….. …….. 28
Tabel 12: Aplicarea modelului de scoring pentru MGT Cargo Logistik ………………………….. …………………. 30
Tabel 13: Rambursarea finanțării prin leasing ………………………….. ………………………….. ……………………… 34

1
Capitolul I . Aspecte generale privind leasing ul
1.1 Conceptul de leasing :
Din punct de vedere etimologic, termenul de ”leasing” provine din limba engleză
prin verbul ”to lease” care înseamnă ”a închiria”, ”a arenda”.
Conceptul de leasing a primit de -a lungul timpulu i numeroase definiții și
interpretări.
O definiție foarte sugestivă atribuită leasingului a fost elaborată de B. Ștefănescu
si I. Rucăreanu astfel :”leasingul este o cumpărare în scop de închiriere urmată de o
închiriere în scop de vânzare.”1
Autorul român Marin Andreica definește leasing ul ca fiind o achiziționare, sau o
închiriere de bunuri din cadrul unei societăți financiare a unor utilizatori care nu
dispun de resurse necesare bănești achiziționării lor directe. Autorul precizează faptul
că închirierea se efectuează pe o perioadă predefinită, pe baza unui contract strict cu
condiții de plată, cu cuantumul ratelor , inclusiv cu obligatiile partilor si conditiile
partilor de transfer a bunului in pro prietatea utilizatorului la opți unea acestuia.
(A,2003: 11)
O altă viziune a leasing ului este redată de autorul român Victor Dragota, care îl
percepe ca o procedură de finanțare pe termen mediu, menționând leasingul imobiliar,
si pe termen lung, amntind leasing ul imobiliar. Autorul definește acest termen ca fii nd
”o alternativă inovatoare”, ce permite analiza unui bun fără a fi nevoita să solicite
sprijinul împrumuturilor sau capitalurilor proprii. O explicație mai detaliată este dată
de autor prin următorul exemplu : ”Institutia financiara specializata ,in cali tate de
proprietar al bunului (locator), va ceda bunul unui utilizator (locatar) in baza unei
cereri ferme si in schimbul platii unei chirii , ce poate cuprinde dupa caz amortizarea
activului, remunerarea capitalului investit, prima de risc datorata faptul ui ca instituția
financiară suportă întreaga finanțare ș i cheltuieli administrative.” 2 Victor Dragota

1 S. Brândușa și I. Rucăreanu , Dreptul comerțului internațional , Ed. Didactică și Pedagogică , București
, 1983 , pag 224
2 V. Dragota ,Management financiar ,Ed. Economica ,București , 2003,pag. 185

2
susține că alegerea variantei de leasing trebuie aleasă numai cu condiția în care
costurile implicate sunt mai mici decât prin accesarea unui credit banc ar.
Profesorul Ion Stancu argumentează termenul de leasing ca fiind o formă specială
de închiriere a bunurilor, indiferent de natura lor, prin care cel care intră în posesia
acestuia obține avantaje, în timp ce finanțarea este făcută de soci etatea de leas ing.(
S,1994 : 223)
Termenul de leasing este analizat și de autorul român Nicolae Hoanță, care
definește leasing -ul ca o formalitate de finațare a investițiilor prin care o bancă sau o
instituție financiară specializată achiziționează un bun (mobiliar sau i mobiliar) acesta
fiind ulterior închiriat unei firme sau unui particular. Aceștia din urmă au ca și
alternativă cumpărarea bunului la sfârșitul contractului , l a un preț convenit .( H,1996 :
291)
Ioan Stoian susține conceptul de leasingul va fiind o formă d e dare în consum, în
schimbul unei taxe , a mașinilor , utilajelor, mijloacelor de transport și a altor bunuri
mobiliare și imobiliare, unor întreprinderi care nu dispun de resursele financiare
necesare achiziționării lor pe o perioadă determinată, în cond iții de plată și utilit ate
precizată în contract.” ( S,1994).
În literatura juridică italiană leasingul apare ca o „operațiune de finanțare pe
termen mediu și lung ce are la bază un contract de locație de bunuri mobile și imobile.
Aceasta se realizează prin tr-un intermediar financiar , care intervine între firma
producătoare a bunului ce constituie obiectul contractului și firma ce solicită folosința
lui, cumpărând de la prima bunul în cauză și cedându -l în locație celei dea doua, care
se obligă să plătesacă intermediarului, într -un număr determinat de rate, o chirie a
cărei valoare să depășescă costul bunului respectiv, care la sfârșitul contractului poate
trece, cu titlu oneros, din proprietatea finanțatorului -locator în prorprietatea
utilizatorului -locatar , la inițiativa celui din urmă”3

3 R. Ruozi, Il leasing, Ed. Giufre, Milano, 1981, p.26 -27 în Gabriel Tița -Nicolescu, op.cit., p.15

3
1.2 Scurt istoric al conceptului de leasing:
Înca de prin anul 201 î.CH, sunt distinse forme asemănătoare celor de lesing ,
în orașul Ur. Deținătorii de unel te agricole le dădeau spre închiriere fermierilor ,
menționănd aceste operații pe plăci de argilă, însă leasing -ul modern a apărut pentru
prima dată în SUA , la finalul secolului al XIX -lea. În acest fel ,ăn anul 1877, a aparut
contractul numit ”LEASE” , contract ce avea la bază închirierea aparatelor de telefon
abonaților.
Prima societate perfecționată în leasing -ul echipamentelor mobiliare a fost
”United States Leasing Corporation” , fondată de D.P Bootle și prietenii săi , iar astăzo
este una dintre cele mai puterni ce societăți în domeniu. (A, 2005 )
Băncile au fost cele mai importante susținătoare ale leasingului
echipamentelor industriale , atât prin intermediul unor societăți perfecționate în
leasing , cât și după ce acestea au dobândit dreptul de a desfășura aceste operațiuni.
Prima autorizație de acest tip a fost primită de National Banks, cea mai
însemnată rețea bancară , în anul 1963, urmată de Bank Holding Companies in 1970.
Deci în mai puțin de 15 ani , băncile au fost privilegiate să practice operațiuni de
leasing în 41 de țări, indirect.
Mai târziu, leasingul a apărut și în Europa , mai exact în Anglia pentru prima dată, ca
mai apoi acesta sa se extindă și în țările occidentale ( Franța, Olanda, Belgia ). Aici
apar reglementări carcateristice fiecărei țări , iar denumirile diferă de la țară la țară
.Spre exemplu , ”credit -bail” estedenumirea sub care apare în Franța.
80% din industria leasingului este dominată de LEASEUROPE Federația europeană a
Societăților de Leasing, formată in anul 1972.
(A, 2003)
Pentru anul 2002, la nivel global avem șapte multinaționale după cum urmează:

4
Tabel 1: Multinaționale în domeniul leasing -ului
Denumirea asociației * Sediul
principal Domeniul
European Federation of Equipement
Leasing Company Association –
LEASEUROPE Bruxelles,
Belgia Leasing industrial
European Computer Leasing and Trading
Association – ECLAT Birmingham,
Marea
Britanie Leasingul
calculatoarelor,
mijloacelor de transport
Assian Leasing Association –
ASIALEASE – Leasing industrial
Association of African Leasing
Companies – AFROLEASE Lagos,
Nigeria Leasing general
Association of African Developement
Finance Institution – AADFI – Leasing general
Latin American Leasing Association –
FELALEASE – Leasing industrial
Institute of International Container
Lessor – Leasing de containere
(Sursa : www.pinzaru.ro , Drept comercial)

Pe lângă aceste multinaționale, s -au creat și asociații de leasing:
Tabel 2: Asociații de leasing
Denumirea asociației Țara Domeniul
Equipment Leasing Association -ELA S.U.A. Echipamente
National Vehicle Leasing Association -NVLA S.U.A. Transporturi
British Lease Brokeers Association Marea Britanie Brokeraj
British Vehicle Rental and Leasing Association Marea Britanie Transporturi
Canadian Finance and Leasing Association Canada Industrie
Association Francaise des Societe Financieres Franța Echipamente

5
(ASF)
Bundesverband Deutcher Leasing E.V. (BDL) Germania Echipamente
Associazine Italian Leasing (ASSILEA) Italia Echipamente
Japan Leasing Association Japonia Echipamente
Australian Fleet Lessors Association Australia Transporturi
(Sursa : www.pinzaru.ro , Drept comercial)
1.3 Principalele tipuri de leasing
Principalele tipuri de leasing sunt: leasing ul operațional , leasingul prin îndatorare
, vânzare si leaseback.
1. Leasing ul operațional : obligă persoana fizică sau juridică ce încredințează
activul (locatorul) să pună activul l a dispoziț ia locatarului și să -l mențină .
De obicei, contractul de leasing operațional durează mai puțin decât viața activul
dat în leasing. În domeniu leasingului ce privește automobilele, durata de viață a
contractului de leasing se restrânge la cel mult jumătate din durata medie de folosire a
acestora. Celui care transferă activul în regim de leasing îi crește riscul de a pierde
valoarea reziduala a bunului la terminarea perioadei de leasing. Astfel,în cazul
automobilelor, se specifică în contract transferul riscului privind valoarea rezidual ă a
activului , fiind necesară garantarea unei valori de piață menționate la data încetării
contractului de leasing.( D, 2003)
Leasingul operațional reprezintă operațiunea în care :
– bunul finanțat este reliefat în contabilitatea finanțatorului
– amortizarea este evidențiată în contabilitatea finanțatorului
– întreaga redevență lunară este văzut depret cheltuială deductibilă din punct de
vedere fiscal,pentru utilizator
– redevența lunară este compusă din cota de amortizare calculate conform
prevederilor legale pl us un beneficiu , fiind asimilată unei chirii.
Leasing ul de mentenanță este a doua denumire a celui operațional ,deoarece
propune atât finanțarea cât și serviciile de mentenanță. Cele mai importante tipuri de
echipamente implicate în operațiile de leasing operațional sunt:automobilele,
camioanele, computerele și copiatoarele de birou , pentru că aceste echipamente cer

6
locatorului să garanteze mentenanța și service -ul bunului închiriat , costul asigurării
fiind cuprins în chiria leasing -ului.
Leasing ul operațional nu este amortizat in mod obișnuit , asta fiind o altă
caracteristică foarte importantă ,deoarece plățile cerute prin contract nu sunt
îndestulătoare pentru recuperarea costului total al capitalului.
Clauza de anulare există în adesea în acest t ip de leasing , ceea ce dă posibilitatea
locatarului să refuze locația și sa înapoieze echipamentul înainte de a se încheia
contractul de bază, aceasta fiind o ușurință importantă pentru locator, deoarece
echipamentul poate fi restituit, dacă se deteriorea ză moral ca urmare a evoluției
tehnologiei sau daca locatarul nu -l mai necesită datorită scăderii afacerilor. Această
elasticitate este favorabilă pentru locatari , deoarece le micșorează riscul , însă
locatorii se confruntă cu un risc mai mare .

2. Leasing ul financiar : constituie 100% o metodă de finanțare și operațiunea prin
care:
– Bunul finanțat este conturat în contabilitatea utilizatorului
– utilizatorul înregistrează amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in
patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal potrivit
legislației in vigoare
– redevența lunară este formată din cotă parte din valoarea de intrare a
mijlocului fix și din dobânda de leasing
– dobânda de leasing este o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal
pentru utilizator
Desfășurarea contractul de leasing financiar presupune străbaterea următorilor pași :
– locatarul identifică activul dorit și tratează prețul
– în același timp , tratează și cu o bancă , firmă comercială sau cu o companie de
leasing care va executa calitatea de locator și care îi va da activul în leasing
– societatea sau banca va achiziționa activul și ambele îl cedează în leasing
locatarului.Companiile reprezintă doar niște tranzituri între producătorul

7
bunului și persoana care -l închiriază, iar pent ru cele două părți ale contractului
, reprezintă o opțiune de creditare.
3. Leasing ul prin îndatorare :
Leasing ul prin îndatorare se diferențiază de celelalte tipuri de leasing prin modul
de achiziționare al activului ce reprezintă scopul contractului, fiind cea mai
importantă caracteristică a acestuia. Întreprinderea care procură activul plătește doar o
parte din prețul inițial al acestuia , urmând ca restul să fie onorat pe baza unui
împrumut săvârșit la un grup de bănci.
Chiria plătită va fi administrată de o firmă perfecționată în domeniu , care împărții
sumele primite astfel: prima data se va plăti rata împrumutului și dobânda aferentă ,
iar restul banilor îi vor reveni proprietarului.
4. Vânzare și Leaseback: este contractul ce prezintă o alternativă împru mutului
ipotecar.
Societățile deținătoare de terenuri, construcții sau echipamente le pot vinde unor
instituții financiare, unui investitor sau unei firme de leasing , la valoarea lor normală
și odată cu tranzacția de vânzare , încheie și un contract de leasing, prin care preiau în
folosință activul care era in proprietatea l or până la momentul actual. Ast fel,
compania identifică fonduri suplimentare menținându -și dreptul de folosire al bunului
prin preluarea acestuia în leasing.
Prețul de vânzare se încasează la încheierea contractului de vânzare -cumpărare de
către fostul proprietar și actualul locatar și plătește prima chirie noului proprietar. (
H,2003: 186-187)
1.4 Contractul de leasing
Principala însușire a contractului de le asing este situarea acestuia între contractul
de închiriere, creditare și cumpărare. Așadar, contractul de leasing este numit în
domeniu contract de tip ”sui -generis” , având următoarele caracteristici:
– este un contract sinalagmatic, din el rezultă drepturi și obligații;
– este un contract oneros, transmiterea drepturilor de folosință se efectuează
contra cost;

8
– conține elemente de extraneitate, intrând sub incidența legilor străine;
– necesită consimțământul păr ților, consimțământ neviciat.
(M,2003: 63)
În ceea ce privesc elementele definitorii ale contractului de leasing, acestea sunt
după cum urmează:
– cumpărarea de bunuri în scopul închirierii lor;
– închirierea acestor bunuri în scopul unei redevențe locative;
– folosirea acestor bunuri în scopuri prof esionale de către client;
– posibilitatea clientului de a achiziționa bunul respectiv la sfărșitul locațiunii.
(P,2010 )
Din punct de vedere juridic, caracterizarea contractului de leasing este următoarea:
– Este un document simetric semnat de ambele părți ( beneficiar și societatea de
leasing)
– Este un act bilateral deoarece atât contractul de leasing cât și beneficiarul se
obligă mutual
– Nu prezintă drept de proprietate, ci doar de folosiință
– Are un comportament cumprinzător
– Are titlu nefavorabil și conținut patrimonial, adică toate părțile implicate
doresc realizarea unui profit cuantificat în bani (B M, 1996)
Leasingul cuprinde:
– un contract de vânzare -cumpărare;
– un contract de locațiune;
– un contract de mandat;
– un contract prealabil privind promisiunea de vânzare pe care o face
cumpărătorul, care valorează drept vânzare din momentul în care sunt
concretizate toate elementele ale vânzării.
În prima parte a realizării contractului de leasing, se practică direct încheierea
contractului de leasing dintre cele două părți. Contra ctul de leasing propriu -zis este
definit ca fiind un act care se încheie între locator și locatar. Pentru realizarea unei
operațiuni de leasing, orice persoană fizică sau juridică va formula societății
comerciale de leasing o cerere , în care va preciza bunul ce va constitui obiectul
contractului, împreună cu alte acte din care să rezulte situația lui financiară. În general

9
pentru încheierea unui contract, inițiativa aparține utilizatorului. Utilizatorul v a fi
nevoit să prezinte finanțatorului următoarele documente care îl asigură pe acesta din
urmă că încheierea contractului nu va implica riscuri financiare majore:
– acte de înfiițare și funcționare a societății/ documente de identificare a
persoanei fizice, acte contabile care reflectă situația financiară;
– acte de proprietate ale spațiilor de desfășurare a activității sau ale spațiilor de
producție. ( P,2010: 61)

Drepturile părților privind contractul de leasing:
Locatorul beneficiază de:
– dreptul de a verifica periodic starea bunurilor, modul de exploatare;
– dreptul de a rezilia contractul înainte de termen dacă utilizatorul nu -și
îndeplinește obligațiile din contract;
– dreptul de a rezilia contractul de leasing în situația în care utilizatorul nu
plăteșt e, cel puțin două luni consecutive, rata de leasing. Utilizatorul este
obligat să restituie bunul, să plătească ratele scadente și nerambursate, cu
daune -interese, dacă nu există stipulație contractuală contrara;
– dreptul de a vinde bunul, în timpul contrac tului, unui alt locator, însă acesta va
fi legat de aceleași obligații contractuale ca și vânzătorul. Locatorul inițial
rămâne garant al îndeplinirii obligațiilor față de utilizator.

Utilizatorul are ca drepturi:
– dreptul de a opta între achiziționarea bunului, prelungirea contractului sau
pentru înc heierea contractelor ;
– dreptul la acțiune directă împotriva furnizorului, în cazul reclamațiilor privind
livrarea, calitatea, asistența tehnică, service -ul necesar în perioada de garanție
și postgaranție. Pr in acțiune directă se desemneaza mijlocul juridic de
acționare în instanță, în mod nemijlocit, în cazul nostru de către utilizator, a
furnizorului dacă acesta nu respectă clauzele de livrare, calitate, service.
Avantajul constă în faptul că utilizatorul po ate acționa direct, deși el nu se află
în raporturi contractuale directe cu furnizorul decât dacă finanțatorul are în

10
același timp și aceasta calitate. Cu alte cuvinte, în lipsa acestei dispoziții, doar
locatorul ar putea să îl tragă la răspundere, pentru motivele enunțate, pe
furnizor;
– dreptul de a exercita acțiuni posesorii față de terți. Acțiunile posesorii sunt
menite să apere posesia de fapt, astfel încât orice posesor actual al bunului să
poată exercita o folosință liniștită asupra acestuia. Avantajul oferit de aceste
acțiuni derivă din ușurința probațiunii. Utilizatorul este astfel protejat de orice
tulburări, de fapt sau de drept provenite din partea unor terți și care se răsfrâng
asupra utilizării bunului, cu mențiunea că utilizatorul este obligat s ă notifice
locatorului această situație.
– dreptul de a alege societatea care va asigura bunul, cu acordul societății de
leasing. Clauza de asigurare a bunului este obligatorie. Obligația de asigurare a
bunului revine locatorului. Prin contract, părțile pot însă să prevada ca această
obligație să revină utilizatorului. Dacă prin convenție nu este determinată
partea care trebuie să asigure bunul, atunci această îndatorire revine
locatorului. Cheltuielile de asigurare sunt deductibile fiscal de către partea
obligată prin contract să plătească primele de asigurare.

Obligațiile părților :
Capitolul 3 din Ordonanata Guvernului nr, 51/19 97, republicata,
reglementeaza și obligațiile părților în cadrul operaț iunilor de leasing.
Locatorul este obligat:
– să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul, potrivit necesităților;
– să încheie contract de vânzare -cumpărare cu furnizorul desemnat de utilizator,
în condițiile expres formulate de acesta;
– să încheie contractul de leasing cu utilizatorul și să -i transmită toate drepturile
ce derivă din contractul de vânzare -cumpărare, cu excepția dreptului de
dispoziție;
– să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului;
– să-l garanteze pe utilizator pentru liniștita folosință a bunului;

11
– să asigure bunurile printr -o societate de asigurare. Nerespectarea dreptului de
opțiune al utilizatorului obligă societatea de leasing la plata de daune, al căror
cuantum va fi egal cu valoarea reziduala a bunului la momentul expirării
contractului de leasing.
Prin contract, utilizat orul se obligă:
– să efectueze recepția bunului și să -l primească la termenul menționat ;
– să folosească bunul conform instrucțiunilor elaborate de furnizor și să
instruiască personalul pentru o exploatare corectă a bunului;
– să nu greveze cu sarcini bunul, făr ă acordul finanțatorului;
– să efectueze plățile cu titlu de rată de leasing în cuantumul și la
termenele prevăzute în contract;
– să suporte cheltuielile de întreținere și alte cheltuieli ce decurg din contract;
– să își asume, pe toată perioada derulării contr actului, totalitatea obligațiilor
rezultate în urma folosirii bunului;
– să suporte riscul pierderii sau distrugerii bunului ca urmare a unui caz fortuit;
– să permită finanțatorului verificarea periodică a stării și a modului de
exploatare a bunului;
– să-l informeze imediat pe finanțator despre orice tulburare a folosinței venită
din partea unui terț;
– să nu aducă modificări bunului fără acordul finanțatorului;
– să restituie bunul în conformitate cu prevederile contractuale.

Acestea reprezintă drepturile și obligațiile pe care locatorul și locatarul le au la
încheierea unui contract de leasing.
(Drepturi și obligații ale părților contractului de leasing,
www.contabilul.manager.ro )

1.5 Avantajele și dezavantajele contractului de leasing
Avantajele beneficiarului în contractul de leasing sunt următoarele:
– Plata avansului nu este necesară, datorită ratelor de leasing
– Nu necesită gaj suplimentar

12
– Leasingul asigură câștigarea de noi parteneri, pătrunderea pe noi piețe,
permanentizarea relațiilor comerciale prin desfacerea îndelungată a unor
produse și faptul că un anumit echipament este mai întâi închiriat, pentru a
convinge clientul de randamentul său, iar în cazul unui rezultat pozitiv, acesta
va achiziționa ech ipamentul.
– Posibilitatea de a discuta modul de repartizare al ratelor de leasing
– La terminarea contractului, beneficiarul poate achiziționa bunul la un preț mult
mai mic față de valoarea inițială
– Perioada de închiriere poate fi determinată astfel încât fi rma poate fi echipată
tot timpul cu mașini moderne, care să dea cele mai bune rezultate
– Adaptibilitatea derivată din dreptul de a alege d in mai multe variante de
leasing
– Leasingul favorizează dezvoltarea economică a unor țări lipsite de mijloace
financiar -valutare, furnizorul atragând noi beneficiari din aceste țări care nu
pot plăti întregul preț în cazul vânzărilor cash sau nici avansul în cazul
vânzărilor pe credit.
(H,35/1998 : 45)
Însă există și anumite limite, atât pentru utilizator, cât și pentru furnizor. În cazul
ulitizatorului avem următoarele limite:
– leasingul este eficient numai în condițiile în care obiectul se poate exploata pe
toată perioada de derulare a contractului;
– sunt situații în care poate fi mai costisitor decât cumpărarea pe credit, iar
alegerea unei astfel de opțiuni este justificată numai dacă sumele pot fi
investite în alte domenii rentabile.
În cazul furnizorului distingem următoarele limite:
– înstrăinează numai folosința, consevând proprietatea, iar uneori bunurile pot fi
deteriorate prin utilizarea necorespunzătoare de către beneficiari, cauzele fiind
greu de stabilit;
– după prima închiriere e foarte posibil ca bunul să nu -și mai găsească alți
utilizatori. (M. Negruș, 1991, pag. 141 -144. )

13

Avantajele firmei de leasing :
– Câștigarea unor venituri suplimentare din darea din nou spre vânzare sau
închiriere a mașinilor și utilajelor înapoiate după expirarea duratei de
închiriere inițială
– Drepturile de proprietate cu privire la bunuri sunt păstr ate în regim de leasing,
astfel acestea pot fi folosite drept gaj pentru împrumuturile viitoare.
– Valoarea de cumpărare a bunurilor este mult mai redusă, deoarece firma de
leasing are dreptul de a achiziționa produse în condiții mai profitabilie , dacă
se specializează pe o anumită categorie de bunuri.

14
CAPITOLUL II . MODALITATEA DE FINANȚARE PRIN
LEASING
2.1 Leasingul în România

Uniunea Națională a Societăților de Leasing din România are ca și obiective
următoarele:
– apără și reprezintă interesele societăților de leasing din România;
– -promovează colaborarea între aceste societăți;
– analizează cadrul legislativ privind operațiunile de leasing în România
– colaborarează cu organismele interne și internaționale din acest domeniu;
– popularizarea și promovarea conceptelor, tehnicilor și metodelor avansate din
domeniul leasingului;
– organizarea de simpozioane și mese rotunde pe teme de leasing pentru a
sprijini realizarea ac estor obiective;
– implicarea mai activă a membrilor Asociației Societăților de Leasing din
România în dezvoltarea industriei leasingului în țara noastră. ( www.aslr.ro )
”În România , înainte de 1989 , se practica leasingul chiar dacă nu era cunoscut
sub această denumire. Acest tip de operațiuni era folosit de marile întreprinderi
producatoare pentru a -și vinde produsele la export. Domeniile cele mai importante în
care era folosit leasingul erau : construcții de mașini, mași ni pentru construcții rutiere
, containere , vapoare.
După 1990, operațiunile de leasing au cunoscut o amplă scădere , iar apoi o sensibilă
creștere.Scăderea numărului tranzacțiilor de leasing s -a datorat scăderii producției
îndreprinderilor imediat după 1 990 ca urmare a recesiunii existente .
În 1994, Coprporația Financiară Internaționala (CFI) a apronbat finanțarea
primei firme de leasing din România -Romlease SA.Aceasta funcționa ca o societate
mixtă având ca acționari instituții financiare international și românești.”4

4 M. Achim, Leasing -o afacere de success,Ed.Economica, București,2005,pag.108 -109

15
Tabel 3: Evoluția pieței de leasing în România
AN TOTAL LEASING
MARKET
2003 954
2004 1,384
2005 2,015
2006 3,268
2007 4,945
2008 4,818
2009 1,299
2010 1,121
2011 1,349
2012 1,362
2013 1,243
2014 1,324
2015 1,600
(Sursa : www.leasing.ro , Statistici )
Figură 1: Evoluția pieței de leasing financiar în România

(sursa: prelucrări proprii)
În graficul de mai sus putem vedea evoluția leasingului în România din anul
2003 până în anul 2015, cea mai mare valoare, înregistrându -se în perioada 2007 –
2008, între 4.945 și 4,818 milioane de euro.
În graficul următor, prezentăm evoluția pieței de leasing în perioada de criză,
iar după cum se poate vedea, sc ăderea este una drastică începând cu anul 2008.
Figură 2: Evoluția pieței de leasing din România în perioada crizei 954 1,384 2,015 3,268 4,945 4,818
1,299 1,121 1,349
1,362 1,243
1,324 1,600
02,0004,0006,000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Milioane euro
Perioada Evolutia pietei de leasing financiar in Romania
total leasing market

16

(Sursa: Asociația Societăților Financiare din România)
În prezent, leasingul este una dintre cele mai folosite forme de finanțare,
accesibilă deopotrivă persoanelor juridice și persoanelor fizice, reprezentând o
alternativă la creditul bancar, pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată.
2.2 Comparație leasing – cash – rate

Tabel 4: Comparație leasing -cash
LEASING PLATA CASH
Avansul în prima lună va avea valoarea
de 20%. În prima luna, imobilizarea este
reprezentată de prețul bunului, la care se
adaugă impozitul plătit statului.
Plata bunului se realizează eșalonat, in
rate lunare. Plata se realizează la momentul încheierii
contractului.
La încheierea contractului, utilizatorul se
declară proprietarul bunului. Utilizatorul devine proprietar atunci cand
bunul îi este livrat.
Între momntul realizării plății și
deducerea chelt uielii nu există nico
diferență. Decalajul apare între momentul plății și
deducerea cheltuielilor.

17

Prin această comparație între achiziționarea unui bun prin leasing și
achiziționarea prin plata cash, putem observa că este foarte dificil de comparat plățile
totale efectuate de către utilizator la plata cash, comparativ cu plata în leasing, dacă nu
este luată în considerare aceeași perioadă de timp. De accea, în acest caz, trebuie luate
în considerare toate elementele de cheltuieli care se efectuează ( CASCO).
Dificultatea cea mai mare în această achiziție a unui bun este faptul că trebuie sa
dispui de o anumită sumă de bani.Desigur că există și situații în care achiziția prin
plata cash conduce la un efort financiar mai mic față de leasing.
Dacă bunul este cumpărat din import, plata TVA și a taxelor vamale, la leasing, se va
realiza la expirarea contractului de locație, în timp ce la achiziția cu plata cash, aceste
taxe se achită integral în momentul plății.

Tabel 5: Comparație leasing -credit bancar
LEASING CREDIT BANCAR
Costul net actualizat este mai mic. Costul net actualizat este mai ridicat
decât la leasing.
Nu se garantează cu active fixe din
proprietatea utilizatorului. Se garanteaza cu active fixe cu o valoarea
mult mai mare decât creditul contractat.

Condițiile cerute de firma de leasing sunt
mult mai ușor de îndeplinit. Băncile sunt mult mai exigente privind
bonitatea, de accea este mult mai greu de
obținut contractarea unui credit.

Finanțatorul este de părere că “leasing -ul este un credit pe termen mediu si
lung garantat de un drept de proprietate ”,5 în timp ce beneficiarul consideră că
”leasing -ul constituie o forma de creditare in cadrul careia sumele necesare
achizitionarii bunului se obtin din exploatarea ace stuia, iar rambursarea lui se face

5 Charlier, Placement collectif, citat dupa M.Achim – Leasing – o afacere de succes, Ed. Economica,
Bucuresti 2005, pag.26

18
esalonat, sub forma ratelor de leasing sin in final a pretului rezidual. Creditul obtinut
este insa sub forma de echipamente si nu baneasca”6.
Achiziționarea unui bun prin credit bancar este foarte întălnită în practica
economică, însă are și multe lucruri mai puțin plăcute: dobânda fluctuantă, garantarea
creditului și îndeplinirea criteriilor de bonitate financiară.
Tabel 6: Comparașie leasing -rate
LEASING PLATA ÎN RATE
La achiziționarea prin leasing nu este
nevoie de o anumită garanție. Plata în rate necesită un gaj din
proprietatea utilizatorului.
Cheltuielile privind asigurarea riscului de
neplată sunt mult mai mici. Riscul de neplată este mult mai
cerscut,astfel și cheltuielile sunt mai
mari.
Utilizatorul primește dreptul de proprietar
la terminarea contractului. Dreptul de proprietar îi revine
utilizatorului în momentul încheierii
contractului.

În economie sunt foarte puține societăți care oferă produse de valoarea foarte
mare în rat e, datorită prețului exagerat de ridicat și al riscului de neplată de către
comparator.
Prin urmare, după toate cele trei comparații, putem oberva că leasingul este
mult mai avantajos și că față de celelalte forme de achiziție oferă mult mai multe
facilită ți.

6 M.Andreica, Leasing -ul – cale de finantare a IMM -urilor , Ed. Crimm, Bucuresti, 1997, pag.10

19
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ PRIVIND UTILIZAREA
LEASING -ULUI LA FIRMA MGT CARGO LOGISTIK

Am ale s pentru studiul de caz, o firmă din domeniul transporturilor, deoarece
leasingul este d estul de frecvent utilizat de că tre firmele din industria transporturilor,
fără a avea intenția să spun că leasingul ar f i utilizat exclusiv î n industria de
transporturi. Am ales firma MGT Cargo Logistik din Timiș oara, iar studiul este făcut
pe baza situațiilor financiare care mi -au fost puse la dispoz iție de reprezentanț ii
companiei.
3.1 Prezentarea companiei MGT Cargo Logistik
Compania MGT Cargo Logistik din Timișoara, a fost fondată în anul 1992 de
către domnul Dan Corneliu, acesta avâ nd rolul de acționar majoritar (85%) și
administrator. În ceea ce privește proprietarii firmei, diferența de 15% dintre acțiu nile
companiei, au fost oferite cu titlu gratuit că tre persoanele cheie din cadrul companiei ,
pentru fidelizare față de companie (directorul economic ș i coordonatorul de transport).
Obiectul principal de activitate îl reprezintă transporturile rutiere de mă rfuri,
activitate a fiind concentrată pe transportul internaț ional. Un obiect secundar de
activitate îl reprezintă “activitatea de casă de expediție”, această activitate fiind strâns
legată de obiectul principal de activitate pe baza urmatorului principiu: atunci când
numă rul de comenzi devine foarte mare ș i sunt imposib il de onorat, compania
transferă aceste comenzi că tre unii parteneri.
Din rațiuni de logistică, compania a ales ca aceste se rvicii să fie facturate
direct de către MGT Cargo Logistik către clienț i, iar MGT C argo Logistik la randul ei
să plătească către parteneri. Această politică de a onora toate comenz ile nu aduce o
profitabilitate în sine, ci doar, crește prestigiul companiei în relația cu clienții, în
sensul că este dispusă să le onoreze orice comandă .
Poziționarea în județul Timiș , a o ferit companiei bune oportunităț i de
dezvolta re, deoarece, principalii clienț i ai companiei sunt companii din industria
automotive (compone nte auto), industrie care este într -o continua expansiune în
județul Timiș , unde acestea au bazele de product ție. În tabelul nr.7 sunt prezentați
principalii clienț i ai companiei:

20
Tabel 7: Clienții companiei
Nr. Client % in cifra de afaceri
1 DHL Supply Chain 14,96%
2 Mah Componente de Motor 11,27%
3 Continental Automotive 9,21%
4 TRM Automotive Safety 7,89%
5 Dacser SE 6,96%
6 Key Sistems 5,45%
7 Cam & Ghe Trans 4,74%
8 Trans Lujos 3,78%
9 Fortuna Expeditii 3,50%
10 Trans Avram 2,90%
11 Altii 29,34%
Sursa: balanta MGT Cargo Logistik , 31/12/2017
Confo rm tabelului de mai sus, observăm o dispersie foarte bună pe clienți,
firma nu depinzând în mod punctual de relaț ia cu un anumit client. C u toate acestea,
se observă, că primii 2 clienți reprezintă peste 25% din cifra de afaceri a companiei.
În ceea ce privește furnizorii companiei, în tabelul urmator, aceștia sunt redați
împreuna cu modalitate a și termenul de plată .
Tabel 8: Furnizorii companiei
Nr. Client Natura ralaț iei % în cifra de
afaceri Termen de
plată Mod de
plată
1 MAN Truck & Bus autoutilitare (tituriri) 37,19% 45 OP
2 Shell Hungary Combustibili 31,25% 30 OP
3 Rompetrol Combustibili 7,90% 45 CEC
4 EVW Holding autoutilitare (tituriri) 7,52% 30 OP
5 DumTrans piese de schimb,
servicii 5,20% 60 OP
6 MGB Truck
Bucuresti piese de schimb,
servicii 3,20% 60 OP
7 OMV Petrom combustibili, 2,90% 30 CEC

21
consumabile
8 Ana & Co servicii ITP 1,48% 60 OP
9 Alisan Prodcom reparatii 0,80% 60 OP
10 Ale Dan diverse 0,75% 60 OP
11 Altii 1,81% 30-90 op, cec,
cash
Sursa: balanta MGT Cargo Logistik , 31/12/2017

În ceea ce privește furnizorii, observăm că societatea este dependentă de cei mai
importanț i 2 furni zori ț i anume:
 MAN Truck & Bus AG, companie germană care livrează mijloacele de
transport (tiruri), remorci precum ș i piese de schimb originale atunci câ nd este
cazul; Societatea utilizează aceeași marcă și acelaș i tip de mijloace de
transport, deoarece consideră că întreț inerea unui parc a uto format din mașini
identice este mai eficientă (cumpară cantităț i mai mari de consumabile, putere
mai mare de negociere, m ecanicii firmei se specializează pe repararea
aceluiaș i tip de mijloace de transport, ș oferii sunt familiar izați cu maș inile, etc)
 Shell Hungary, furnizor de combu stibil; de cele mai multe ori, șoferii
companiei iș i fac plinul cu combustibil la ieșirea din Ungaria, unde preț ul este
mai av antajos (uneori mai competitiv și decât în Româ nia), pentru a evita
aliment area cu combustibil din țări unde preț ul este m ai mare (Germania,
Italia, Franța, ță rile nordice)
Ceilalți furnizori dețin ponderi mai mici în cifra de afaceri a companiei, ș i sunt
furnizori autohtoni de c ombustibil (Petrom, Rompetrol) ș i furnizori de piese de
schimb, consumabil e, anvelope etc.
Din p unctul meu de vedere, chiar dacă aparent putem vorbi despre un gr ad mare
de concentrare pe clienți, având în vedere natura relaț iilor (furnizori de combustibili
respectiv mijloace de transport), societatea nu es te expusă riscului de f urnizor, aceștia
putând fi ușor substituiți (dacă ar fi nevoie).
În ceea ce privește dotă rile tehnico materiale ale societăț ii, acestea sunt:

22
 60 de cap tractoare propriet area firmei, pentru care se află leasinguri în
derulare ș i 20 de cap tractoare î nchiri ate de la firma MGB Logistik
 80 de remorci
 Terenuri în valoare de 1,7 milioane lei, teren situat î n zona de nord a
municipiului Timișoara, unde se află principalul punct de lucru
 Construcții: clă dire logistic –adminstrative, valoar e 2,4 mil lei reprezentând
birouri, spaț ii de depozitare, garaje, atelier și service auto, depozit de
combustibil, magazie piese de schimb etc .

3.2 Prezentarea furnizorului de leasing Unicredit Leasing
Piața de leasing din Româ nia, mai exact din cadrul Asociației Națioanle a
Societăților de Leasing din România este structurată astfel:
– firme de leasing afiliate unor producă tori sau furnizori de produs, două la
numar, (Eurial Leasing IFN SA, Toyo M otor Leasing IFN SA), reprezentâ nd 6
% ;
– firme de leasing independente, în număr de 27, reprezentâ nd 94%.
Ultimele date furnizate pe website -ul oficial al asociației precizează faptul că volumul
total al contractelor de leasing încheiate de membrii Asociației Națioanle a
Societăților de Leasing din România î n anu l 2016 a atins nivelul de 2076.6 mil. Euro,
în condiț iile unui volum al bunurilor finanț ate de 1939.2 mil EUR.
UniCredit L easing IFN SA face parte din rețeaua internațională de leasing a
grupul ui financiar UniCredit, care deține una din primele 3 poziț ii în 12 din cele 17
țări în care operează , fiind astfel liderul sectorului de leasing din Europa.
Grupul UniCredit este prezent în 22 de țări, având peste 162,000 de anagajați
și 9,600 de sucursale. Cu o puternică identitate europeană, UniCredit deține u na
dintre cele mai mari cote de piață în regiune, ca rezultat al poziției sale strategice în
Europa Centrala și de Est.
Începand cu Ianuarie 2007, compania UniCredit Leasing Corporation IFN
S.A. a devenit liderul puternic al pieței de leasing din Româ nia. Până î n pre zent,
UniCredit Leasing a finanț at cu succes proiecte din cele mai variate domenii:
 vehicule (automobile ș i autovehicule comerciale),

23
 construcț ii,
 transporturi,
 agricultură ,
 industria alimentară și medicală ,
 prelucrarea lemnului,
 prelucrarea m etalelor,
 textile și pielă rie,
 terenuri și construcț ii, etc.
Cu o rețea națională în extindere, care numară î n prezent 16 birouri, UniCredit
Leasing Corporation IFN S.A. oferă finanț are prin contracte de leasing financiar și
operațional, cu o durată medie cuprinsă între 12 și 60 luni, î n urmatoarele domenii:
leasing de echipamente industriale, leasing de autovehicule, leasing imobiliar, leasing
de tip "sal e and lease back" (vanzare cu răscumpărare prin leasing) și leasing public.
Pe lângă servicii adițional e aceste mari domenii de leasing, Un iCredit Leasing
Corporation pun la dispoziție și brokerajul în asigură ri, prin intermediul companiei
afiliate, UniCredit Insurance Broker. De asemenea, compania UniCredi t Leasing Fleet
Management oferă leasing operaționa l precum și serviciul de gestionare a flotelor de
autovehicule.
UniCredit Leasing IFN SA a abordat cu mare atenț ie concurența, în permanență
urmărindu -se evitarea aș a numitei “miopii competitive”, conform căreia o organizație
este mai probabil să fie înlăturată de concurența potențială decât de cea curentă . Din
acest motiv putem aprecia că firma deține o poziț ie auto ritară pe piața leasingului.
Față de of ertele altor firme ce acționează în acest domeniu, organizația s -a implicat în
promovarea unor moda lități care să permită o creștere a atractivității concomitent cu o
acțiune susținută asupra problemelor generate de f recventele situații de neplată ale
utilizatorilor. Punctele tari și slabe ale societății rezultă din efectuarea unei analize
SWOT.
1. Punc te tari

24
Perioada relativ mare de finanțare a achiziț iei echipamentelor agricole
cuprinsă între 3 ș i 5 ani. Acest aspec t oferă posibilitatea de a suporta mai ușor
sarcinile de plată pe an a echipamentelor.
Asistența tehnică și service -ul post garanție asigurat de societate. Deș i
echipa mentele sunt furnizate de diverși producatori externi s -a reuș it printr -o
implicare propr ie și cu sprijin logistic impo rtant din partea furnizorilor să fie asigurate
condiț iile unui service de calitate.
2. Puncte slabe
Lipsa posibilităților de finanțare a societății din sursele existente pe piața
internă la un nivel corespunzator dimensiunii a ctivității și pentru perioade mai
îndelungate. Până în acest moment finanțările bancare obț inute au fost de un nivel
redus și cu o ma turitate mică . Din acest motiv societatea a fost obligată, uneori, să
obțină resurse de pe piața externă la dobanzi cuprins e între 9.5-14%, care a determinat
creșterea corespunzatoare a costurilor si implicit a ofertei finale.
Din punct de vedere procedur al, accesarea unui produs de leasing prin interm ediul
Unicredit Leasing, implică parcurgerea urmatoarelor etape :
 clientul identifică activul pe care dorește să -l achiționeze în leasing, inclusiv
furnizorul acestuia
 furnizorul d e leasing (Unicredit) efectu ează o analiză asupra solicității în care
ține cont de profilul de risc al tranzacției ș i al clientului, pe baza unei analize
financiare a clientului ; în cazul clienți lor de mici dimensiun i (retail) analiza se
realizează î n mod standardizat, prin aplicare a unui p rocedeu de scoring, iar in
funcț ie de rezultate se efectueaza o ofertă ; în cazul clienț ilor de mari
dimensiuni (corporat e), analiza este particularizată în funcți e de nevoile
clientului
 ulterior fur nizorul de leasing face o ofertă de finanțare (co ndiții de cost,
rambursare, garanții suplimentare, condiții de îndeplinit de către client), iar
dacă acesta o acceptă se trec e la acordarea efectivă a finanță rii.

25
3.3 Condiții de accesare a facilităț ilor de leasing
Așa cum am ară tat în subcapitolul 3.1, f irma MGT Cargo Logistik are ca ș i obiect
principal de act ivitate transportul rutier de mă rfuri, iar principalele active productive
sunt mijloacele de transport. Politica companiei este de a avea același tip de
autoutilitare pentru a red uce cheltuielile cu intreținerea. De asemenea, î n mod
particular, strategia f irmei MGT Cargo Logistik este să -și reînnoiască o dată la 4 ani
parcul auto, cumpărând mereu autoutilitare noi. Deși o autoutilitară de tip TIR are o
durată medie de funcționare c hiar și de până la 10 ani, din calculele societății au
rezultat urmatoarele :
 utilizarea unor mijloace de transport cu o vechime mai mare de 4 ani, conduce
la unele pierderi operaționale (defecțiuni, cheltuieli cu reparațiile, neajungerea
unor mă rfuri la ti mp etc)
 Politica de a cumpăra autoutilitare noi ș i de a le revind e dupa 4 ani, este mai
eficientă decât alternativa de a le cumpăra ș i de a le utiliza 10 ani, întrucat
valoarea recuparată din vinderea autoutilitarei dupa 4 ani este utilizată pentru
plata a vansurilor pentru noile mijloace de transpor t, iar ratele de leasing sunt
văzute ca o cheltuială curentă (operațională) și inclusă î n cost .
3.3.1 Prezentarea situaț iei financiare la MGT Cargo Logistik
În cele ce urmează prezentăm pe scurt bilanțul și contu l de profit ș i pierdere al
companiei.
Tabel 9: Bilanțul companiei ( mii lei)
2014 2015 2016 2016/2015 2015/2014
Terenuri ș i cladiri 7328 7328 7328 0,00% 0,00%
Mijloace de
transport 14952 15960 16963 6,28% 6,74%
Alte active fixe 63 169 210 24,26% 168,25%
Total imobilizari 22343 23457 24501 4,45% 4,99%
Stocuri 547 552 227 -58,88% 0,91%
Creanț e 17608 18532 19030 2,69% 5,25%
Cash și echivalente 2240 3464 2836 -18,13% 54,64%
Total active 20395 22548 22093 -2,02% 10,56%

26
circulante
Active totale 42738 46005 46594 1,28% 7,64%
Furnizori 3626 6141 16382 166,76% 69,36%
Datorii bancare pe
TS 9363 11891 6979 -41,31% 27,00%
Total datorii pe TS 12989 18032 23361 29,55% 38,83%
Datorii pe termen
lung 1648 683 247 -63,84% -58,56%
total datorii 14637 18715 23608 26,14% 27,86%
Capitaluri proprii 28101 27290 22986 -15,77% -2,89%
Sursa : situatiile financiare ale companiei
În primul rând, observăm că vorbim despre o companie de mari dimensiuni a cărei
active totale depăș esc valoarea de 45 de milioane de lei (10 milioane de euro) la
finalul anului 2016. Făcând o analiză simplifica tă asupra poziției bilanți ere a
compa niei constantăm urmă toarele :
 Valoarea terenurilor și a clădirilor rămane constantă pe perioada analizată , iar
valoar ea mijloacelor de transport crește ușor, ca efect al reâ nnoir ii parcului
auto (valoarea intrărilor depășește valoarea amortizării, astfel încât valoarea
activelor creș te)
 În ceea ce priveș te activele circulante, cel m ai important element sunt
creanțele, a căror valoare creș te cu 2 r espectiv 5%, ca urmare a unei ușoare
creșteri a nivelului businessului
 În ceea ce privește datoriile pe termen scurt, c resc datoriile față de furnizori, ca
urmare a negocierii unor termene de plată mai mari cu aceș tia
 Capitalurile proprii totale scad, ca urmare a retragerilor de dividende din
companie ; valoarea retrageril or de dividende a fost superioară chiar și
profit urilor anuale, însă trebuie ținut cont că în ultimii 8 ani compania a
capitalizat profitul, iar retrage rile de dividende au avut loc în ultimii 3 ani ca
urmare a politicilor de relaxare fiscală, prin scă derea impozitului pe dividende
la 5%

27

Tabel 10: Contul de profit și pierdere (mii lei)
2014 2015 2016 2016/2015 2015/2014
Cifra de afaceri netă 136.283 117.525 112.639 -4,16% -13,76%
Costul serviciilor (COGS) 112.596 98.482 96.305 -2,21% -12,54%
Valoarea adaugată 23.687 19.043 16.333 -14,23% -19,61%
Cheltuieli administrative 7.865 7.757 9.317 20,12% -1,37%
Profit operaț ional (EBITDA) 15.822 11.286 7.016 -37,83% -28,67%
Amortizări ș i deprecieri 2.718 3.054 2.351 -23,02% 12,36%
Profit înainte de dobânzi ș i impozite 13.104 8.232 4.665 -43,33% -37,18%
Dobâ nzi 88 56 26 -53,57% -36,36%
Impozite 1.933 1.211 678 -44,01% -37,35%
Profit net 11.083 6.965 3.961 -43,13% -37,16%
Sursa : situați ile financiare ale companiei
Afacerile companiei depăș esc 100 de milioane de lei pe an, dar ace stea se află
pe un trend uș or desce ndent și scade cu 4 respectiv 13% în anii 2016 si 2015. În anul
2015 cauza scăderii afacerilor a constat în î ntarzierea furnizorului de leasing î n
livrarea unor elemente ale flotei auto, ceea ce a afectat afacerilor compan iei. Aceasta
situaț ie a afectat toate elementele de prof itabilitate ale companiei, a cărui profit se află
într-o scădere semnificativă, însă compania rămane în continuare profitabilă .
3.3.2 Perspectiva Unicredit Leasing asupra clienț ilor
Având î n vedere că finanțarea prin leasing implică 2 părț i (creditorul sau
furniz orul de leasing pe de -o parte, ș i debtitorul sau clientul pe de altă parte), un pas
important de prezentat îl reprezintă prezentarea condițiilor în care Unicredit Leasing
evaluează bonitatea clienților ș i riscul asociat acestei tranzacții, care în definitiv
reprezintă o operațune de credit , garantată cu bunul finanat, dar care oferă o anumită
flexibilitate creditorului, care poate renunța relativ uș or la contr act prin cedarea
bunului achiziț ionat prin leasing.

28
În tabelul nr.11 am prezen tat principalii indicatori, luați în calcul de că tre Unicred it
Leasing pentru analiza bonităț ii clientului.

Tabel 11: Modelul de scoring aplicat de Unicredit Leasing
Nr. Criteriu Punctaj
maxim Obs
A Criterii non -financiare 30
A1 Calitatea acț ionariatului 10 10p – acționariat concentrat, reputație bună ; 5p –
actionariat fragmentat; 0p -reputatie proasta a actionarilor
A2 Vechimea firmei 10 10p >10 ani; 5 puncte 5 -9 ani; 0p <5 ani
A3 Comportament
tranzacț ional 10 10p – niciun incident; 5p – incidende minore;0 puncte
incidente majore sau dese
B Criterii financiare 70
B1 Lichiditatea 20 20p, >1,3; 12p>1,1; 5p>1; 0p<1
B2 Acoperirea serviciului
datoriei 20 20p, >1,3; 12p>1,1; 5p>1; 0p<1
B3 Rata de capitalizare
(Capitaluri proprii/Total
Active) 10 10p>60%; 5p>40%;0<40%
B4 Levierul (Datorii
financiare/EBITDA) 10 10p<2,5; 5p<3,5; 0p>3,5
B5 Marja EBITDA 10 10p>10%; 5p>5%; 2p>2%;0p<2%
Sursa : Unicredit Leasing

Conform tabelului de mai su s, criteriile non -financiare deț in o pondere de 30%
în evaluarea calităț ii debitorului (clientului ), iar criteriile financiare dețin o pondere de
70% în această evaluare. În ceea ce priveș te cr iteriile non -financiare, observăm că
sunt mai bine vă zute comp aniile deținute de un singur acționar/asociat în detrimentul
celor cu acțion ar fragmentat (mai mulți acționari), iar în același timp reputația
acționarilor este evaluată tot î n cadrul acestui proces, iar eventualele informații

29
negative despre aceș tia (cercetari penal e, condamnași, acuzați de fapte de corupț ie etc)
duc la un scor m inim.
Vechimea firmei es te un al doilea criteriu luat în calcul de că tre Unicredit
Leasing, ca un semn al stabilităț ii firmei , iar prin comportament tranzacțional se
ințelege un studi u asupra incidentelor de plată : bilete la ord in sau CEC -uri refuzate la
plată, întârzieri la plata ratelor î n trecut, popriri etc.
În ceea ce privește criteriile financiare luate în calcul, sunt luați în calcul urmă torii 5
indicatori :
 Lichiditatea curent ă (active curente/datorii curente), cu o valoare de preferat
de peste 1,3
 Gradul de acoperire al serviciului datoriei (EBITDA/serviciul datoriei) cu o
valoare de preferat de 1,3
 Rata de capitalizare , respectiv ponderea capitalurilor proprii în totalul
structurii de finanțare (pasiv) cu o pondere ideală de minim 60% (10p) și un
nivel acceptabil de 40%(5p)
 Levierul (datorii financiare/EBITDA), unde este de dorit o valoare cât mai
mică , res pectiv un nivel al datoriilor cât mai mic și un profit înainte de
amortizări, profit și impozite (EBITDA) câ t mai mare
 Profitabilitatea este măsurată prin marja EBITDA, iar pentru un sc or mare,
companiile ar trebui să aibe o marjă EBITDA de minim 10%.
3.3.3 Analiza de scoring asupra MGT Cargo Logistik prin modelul de evaluare
al Unicredit Leasing

Pe baza informațiilor financiare pe care le deținem despr e compania MGT
Cargo Logistik, î mpreuna cu modelul de calcul al scoringului al Unicredit Leasing,
am aplicat la modul concret acest model, iar rezultatele sunt p rezentate în tabelul
nr.12.

30
Tabel 12: Aplicarea modelului de scoring pentru MGT Cargo Logistik
Nr. Criteriu Punctaj
maxim Valoare Comentarii evaluare
A Criterii non -financiare 30 20
A1 Calitatea acț ionariatului 10 0 acționar unic, condamnat
penal(c u suspendare) pentru
conducere î n stare de
ebrietate
A2 Vechimea firmei 10 10 24 de ani experiență î n
afaceri
A3 Comportament tranzacț ional 10 10 niciun incident tranzacți onal
B Criterii financiare 70 44
B1 Lichiditatea 20 12 lichiditatea me die este 1,25 î n
ultimii 3 ani
B2 Acoperirea serviciului datoriei 20 12 nivelul de acoperire este de
1,21 ori (==>12p)
B3 Rata de capitalizare (Capitaluri
proprii/Total Active) 10 5 Nivelul mediu este de 58,13%
(==>5p)
B4 Levierul (Datorii
financiare/EBITDA) 10 10 Levierul are valoarea medie
de 0,94 ==> 10p
B5 Marja EBITDA 10 5 Marja medie 9,15%, aproape
de nivelul bun de 10%
TOTAL 100 64
Sursa : calcule proprii
Societatea MGT Cargo Logistik obti ne un scor de 64p, care ii oferă un rating
B, dar la limita inferioară a acestui rating (intervalul 60 -80p), care din punct de vedere
al Unicredit Leasing înseamnă « aprobare cu derogare ». Totuși, trebuie adăugat ca în
situațiile î n care din calculul de scoring rezultă un punctaj mai mic, se poate stu dia
individual de ce s -au obț inut punctaje mai mici.
O situație importantă care diminuează ratingul acestei firme, este reprezentat
de « proasta reputație » a administratorului ș i asociatului unic, care es te cercetat penal
pentru infracț iunea de conducere a unui autoturism în stare de ebri etate. Aparent nu

31
este o infracțiune economică, însă fiind vorba și despre o firmă de transport, există
riscul ca unii dintre clienții companii multinaționale să nu mai aibă încredere să
lucreze cu o companie al că rei administrator este cercetat penal.
La fel, și la unii indicatori de natură financiară, compania nu obține punctajul maxim,
însă valorile calculate sunt la limită (foarte aproape) de valorile pentru care ar fi
obținut punctajul maxim (exemplu Criteriul B5 – Marja EBITD A are o valoare medie
de 9,15% și se obți n doar 5p, dar dacă ar fi fost 10% s -ar fi obț inut 10p.
Din punctul meu de vedere, vorbim despre o companie de cali tate, cu un
portofoliu de clienți stabili, cu vechime pe piață, cu investiții corespunză toare în
activele productive , cu marje de profit bun.
3.4 Utilizarea finanță rii prin leasing la MGT Cargo Logistik
Prin intermediul celor 3 subcapitole ale capitol ul precedent am prezentat
situația financiară a companiei MGT Cargo Logistik, procedura de credit are la
Unicred Leasing precum și convergenta dintre pozițiile creditorului ș i debitorului prin
prisma modelului de e valuare al Unicredit Leasing. Îm cele ce urmează vom prezenta
un caz concret de accesare al finanță rii prin leasing.
În februarie 2017, compa nia MGT Cargo Logistik decide să continue politica de
reînnoire a parcului auto, prin vanza re a 15 autocamioane MAN achiziționate în anul
2012, și cumpă rarea a 20 autocamioane MAN, an de fabricaț ie 2016, 0 ki lometri la
bord. Politica de reî nnoire se ref eră doar la cap -urile tra ctor nu ș i la remorci care sunt
utilizate ă n medie 7 -8 ani.
 Valoarea de vâ nzare a celor 15 autocamioane MAN este de aproximativ
210.000 RON (~46.500 euro) la care se adaugă TVA, iar din vânzarea lor se
obține suma de 700.000 euro ( fără TVA).
 Valoarea de achiziț ie a unui autotractor nou este de 79.000 euro+TVA, da r din
punct de vedere al finanțăr ii, doar investiția propriu zisă este finanțată nu ș i
TVA -ul.
 Astfel, valoarea de achiziț ie pentru cele 20 de cap -uri tractor MAN este de
79000*20=1,58 milioane euro.

32
 Din suma de 700.000 euro obținută din vâ nzarea celor 15 autoc amioane,
600.000 vor fi destinați finanțării noilor achiziț ii (600.000/20=30.000). Practic
cu un avans de 30.000 euro pentru fiecare cap -tractor cu o valoare de 79.000
de euro, firma își pe rmite să achite un avans de 38%.
 Se va cere finanțare î n leasing, pentru suma de 980.000 de euro (20*(79.000 –
30.000=20*49. 000=980.000 euro), pe o perioadă de 48 de luni.

Oferta de credit va fi formulată în urmă torii termeni :
 Suma finan țată : 980.000 euro
 Perioada de creditare 48 de luni
 Dobâ nda : EURIBOR 3M+ 3% ; Cu tot cu comisioane și taxe diverse, putem
lua în calcul un cost total de finanț are de 4%
 Rata lunară de plată : 22.127,47 euro, rate egale
Condiț iile suplimentare puse de fin anțator clientului :
 Semnarea a 20 de Bilete la Ordin in Alb, avalizate de către administrator (câ te
unul pentru fie care contract de credit), iar în cazul în care clientul nu își
îndeplinește obligațiile care rezultă din contract, atunci aceste bilete vor fi
introduse î n circuitul de compensare
 Prezentarea (cu frecvență semestrială) a unei balanțe contabil e (la 30/06 si
31/12), precum și prezentarea situaț iilor financiare trimestr iale pentru
monitorizarea relați ei de credit
 Obligativitatea de a notifica fin anțatorul despre or ice eveniment de impact
care are rolul de a afecta bunul mers al firmei
Din punct de vedere economic, costul total al leasingului este de ~1050
euro/autoutilitara/luna. Comparând cu sistemul deținerii î n p roprietate al
autoutilitarelor și cu amortizare lin iară (în ipoteza unei amortizari în 5 ani, metoda
liniară, rezultă o amortizare lunară de 1316 euro), ne rezultă valori apropiate cu
mențiunea că valoarea reziduală /de recuperare al acestui tip de active nu devine 0, ci
au o valoare semn ificativă dupa 5 ani (conform situați ei pre zentate, un TIR se
devalorizează cu 40% î n primii 4 ani).

33
Din punctul meu de v edere, alegerea leasingului ca și metodă de finanțare, î n
detrime ntul creditului bancar, prezintă urmatoarele avantaje :
 Flexibilitate mai mare a firmei , întrucat, în ipoteza î n care doreste s ă renunțe la
anumite autoutilitare (în ipoteza scăderii numă rului de comen zi, probleme
economice, cerere în scădere etc), poate renunța la ele mult mai simplu decât
în cazul unui credit (vâ nzarea act ivului și apoi î nchiderea creditului)
 Obligațiile de plată aferente leasinguri lor nu mai sunt constituite ca și datorii
financiare/bancare ș i sunt asimilare unor furni zori obișnuiți, astfel încat nivelul
de îndatorare al firmei rămâ ne scazut
 Faptul că din r ațiuni contabile ratele de leasing nu sunt conside rate datorii,
permite firmei să aiba un nivel de îndatorare corespunzator (scăzut) și să fie
eligibilă pentru alte tipuri de finanță ri (de exemplu credit pentru capital de
lucru pe termen scurt)
Ca și dezav antaj al finanță rii prin leasing aș putea invoca costul ușor mai ridicat,
decât î n cazul creditului ban car pe termen scurt. Din discuțiile purtate cu reprezentații
firmei, am înțeles că, având î n vedere dimens iunea firmei, ea a fost ofertată de o
bancă comercială cu ofert e de cre dit pe termen lung pentru finanțarea unor investiții
similare, în condiț ii de cost m ai avantajoase, respectiv o rată a dobânzii de EURIBOR
3M+ marja în tre 1,5 si 2%, ceea ce ar fi însemnat o economie de 1%/an, care aplicat
la un sold m ediu de 2 mil ioane de euro, ar î nseamna ~20.000 euro/an economie. Cu
toate acestea, este preferată colaborarea cu Unicredit Leasing, de oarece sunt mult mai
flexibili în negocieri, condițiile de creditare ș i aspectele birocratice ale accesă rii unei
finanțări sunt mult m ai mici, timpii de aprobare al creditelor sunt mult mai scurte.
3.5 Exemplu privind desfăș urarea unui contract de leasing
În cele ce urmează vom exemplifica un ca z concret de finanțare prin Leasing î n
cadrul firmei MGT Cargo Logistik , prin intermediul Unicredit Leasing. Ast fel, datele
de intrare sunt urmă toarele :
 Activ finanț at : Cap tractor (TIR), marca MAN AUTOX, fabricaț ie 2017, 0 km
la bord
 Furnizor (vânză tor) : MAN Truck & Bus
 Preț : 70000 de euro+ TVA

34
 Moneda de plată și de finanț are : EURO (rate le se vor plăti î n lei, la un curs
egal c u cursul BNR din ziua respectivă + comision de risc de 1%).
 Cost finanț are , compus din :
o Rata dobâ nzii : 3,49%/an
o Comision de gestiune : 0,51%/an
 Avans : 20% (=14.000 euro)
 Suma finanțată : 56.000 euro (70.000 -14.000)
Tabel 13: Rambursarea finanțării prin leasing
Rata
nr# Sold Dobâ nzi Comisioane Capital Total
1 56.000,00 € 162,87 € 23,80 € 1.077,76 € 1.264,43 €
2 54.922,24 € 159,73 € 23,34 € 1.081,35 € 1.264,43 €
3 53.840,89 € 156,59 € 22,88 € 1.084,96 € 1.264,43 €
4 52.755,93 € 153,43 € 22,42 € 1.088,57 € 1.264,43 €
5 51.667,36 € 150,27 € 21,96 € 1.092,20 € 1.264,43 €
6 50.575,15 € 147,09 € 21,49 € 1.095,84 € 1.264,43 €
7 49.479,31 € 143,90 € 21,03 € 1.099,50 € 1.264,43 €
8 48.379,81 € 140,70 € 20,56 € 1.103,16 € 1.264,43 €
9 47.276,65 € 137,50 € 20,09 € 1.106,84 € 1.264,43 €
10 46.169,81 € 134,28 € 19,62 € 1.110,53 € 1.264,43 €
11 45.059,29 € 131,05 € 19,15 € 1.114,23 € 1.264,43 €
12 43.945,06 € 127,81 € 18,68 € 1.117,94 € 1.264,43 €
13 42.827,11 € 124,56 € 18,20 € 1.121,67 € 1.264,43 €
14 41.705,44 € 121,29 € 17,72 € 1.125,41 € 1.264,43 €
15 40.580,03 € 118,02 € 17,25 € 1.129,16 € 1.264,43 €
16 39.450,87 € 114,74 € 16,77 € 1.132,92 € 1.264,43 €
17 38.317,95 € 111,44 € 16,29 € 1.136,70 € 1.264,43 €
18 37.181,25 € 108,14 € 15,80 € 1.140,49 € 1.264,43 €
19 36.040,76 € 104,82 € 15,32 € 1.144,29 € 1.264,43 €
20 34.896,47 € 101,49 € 14,83 € 1.148,11 € 1.264,43 €
21 33.748,36 € 98,15 € 14,34 € 1.151,93 € 1.264,43 €

35
22 32.596,43 € 94,80 € 13,85 € 1.155,77 € 1.264,43 €
23 31.440,66 € 91,44 € 13,36 € 1.159,62 € 1.264,43 €
24 30.281,03 € 88,07 € 12,87 € 1.163,49 € 1.264,43 €
25 29.117,54 € 84,68 € 12,37 € 1.167,37 € 1.264,43 €
26 27.950,17 € 81,29 € 11,88 € 1.171,26 € 1.264,43 €
27 26.778,92 € 77,88 € 11,38 € 1.175,16 € 1.264,43 €
28 25.603,75 € 74,46 € 10,88 € 1.179,08 € 1.264,43 €
29 24.424,67 € 71,04 € 10,38 € 1.183,01 € 1.264,43 €
30 23.241,66 € 67,59 € 9,88 € 1.186,95 € 1.264,43 €
31 22.054,70 € 64,14 € 9,37 € 1.190,91 € 1.264,43 €
32 20.863,79 € 60,68 € 8,87 € 1.194,88 € 1.264,43 €
33 19.668,91 € 57,20 € 8,36 € 1.198,86 € 1.264,43 €
34 18.470,05 € 53,72 € 7,85 € 1.202,86 € 1.264,43 €
35 17.267,19 € 50,22 € 7,34 € 1.206,87 € 1.264,43 €
36 16.060,32 € 46,71 € 6,83 € 1.210,89 € 1.264,43 €
37 14.849,42 € 43,19 € 6,31 € 1.214,93 € 1.264,43 €
38 13.634,50 € 39,65 € 5,79 € 1.218,98 € 1.264,43 €
39 12.415,52 € 36,11 € 5,28 € 1.223,04 € 1.264,43 €
40 11.192,47 € 32,55 € 4,76 € 1.227,12 € 1.264,43 €
41 9.965,36 € 28,98 € 4,24 € 1.231,21 € 1.264,43 €
42 8.734,15 € 25,40 € 3,71 € 1.235,31 € 1.264,43 €
43 7.498,83 € 21,81 € 3,19 € 1.239,43 € 1.264,43 €
44 6.259,40 € 18,20 € 2,66 € 1.243,56 € 1.264,43 €
45 5.015,84 € 14,59 € 2,13 € 1.247,71 € 1.264,43 €
46 3.768,13 € 10,96 € 1,60 € 1.251,87 € 1.264,43 €
47 2.516,27 € 7,32 € 1,07 € 1.256,04 € 1.264,43 €
48 1.260,23 € 3,67 € 0,54 € 1.260,23 € 1.264,43 €

Făcâ nd totalul pe col oane, la coloana capital rezultă un total de 56.000 de €
(valoarea î mprumutului), la comisioane 598,29 €, iar la dobânzi 4094,21€, în total
plătindu -se 60,692,50€. Pentru verif icare putem verifica rata lunară (1264,43€ * 48 =
60.692 €).

36
Apreciem ca f iind rezonabil un cost de finanț are de 4692,5 euro pentru un
activ cu o valoare de 56000 de euro, pen tru o perioadă de 4 ani, în condițiile î n care
produsul de leasi ng este foarte flexibil, permițând î n orice mome nt renunțarea la activ,
fără alte obligații de a -l despă gubii pe creditor (soci etatea de leasing), precum în cazul
unei finanță ri bancare.
În termeni relativi ( procentuali), putem considera că atât dobanzile cât și
comisioanele de gestiune sunt elemente ale costului de leasing, astfel încât costul total
al finanță rii prin leasing, e xprimat procentual este de 4%. Î n termeni de cost de
oportunitat e, acest cost este uț or mai mare decât o soluție de finanțare bancară (unde
costurile de finanțare în cep de la o ra tă a dobâ nzii de ROBOR 3M+2%, unde ROBOR
3M este sub 1%, deci un cost total de 3%; însă în ipoteza finanță rii bancare apar
comisioanele de ac ordare, însă în orice situație costul total este sub 4%, deci aparent
finanțarea bancară este puțin mai ieftină decâ t cea prin leasing).
Totuți, finanțarea prin leasing oferă avantajul unei flexibilități ridicate, putând renunța
în orice mom ent la contrac tele de leasing fără a plăti penalizări. Apoi, în termeni
procedurali finanțarea prin leasing implică proceduri mai simple comparativ cu
accesarea unui credit bancar. Î n cazul c reditului bancar, ar fi necesară o monitorizare
trimestrială sau semestrială a situației economice a clientului, îndeplinirea unor
condiț ii, eventuale penalizari etc.
Un aspect care merită menț ionat se referă la regimul garanțiilor. Astfel, atât în
ipoteza finanțării bancare cât și a finanță rii prin leasing, mijloacele de transport
trebuie asigurare prin interme diul unei asigurari CASCO. Totuși, întrucâ t filo sofia de
afaceri a firmei pleacâ de la premisa că activele productive trebu ie asigurare, firma are
o poziție neutră față de obligativitatea de a asigura mijloacele de transport c u poliți a
CASCO, de oarece era un element implicit î n planul de afaceri.

37
Concluzii

Sub aspect practic am studiat caz ul societății MGT Logistik, un jucător
important pe piața transporturilor rutiere de mărfuri. În ceea ce privește desfășurarea
activităț ilor economice, una dintre cele mai importante decizii este cea referitoare la
dimensionarea parcului auto ș i politica d e reînnoire a lui.
Așa cum am arătat, din rațiuni operaționale, societatea analizată utilizează
mijloace de transport identice pentru a gestiona mai bine cheltuielile cu întreținerea și
reparaț ia lor. U n al doilea aspect interesant găsit este faptul că societatea alege să -și
reînnoiască foarte repede parcul auto, vânzându -ți autoutilitarele utilizate după trei,
maxim patru ani și utilizea ză veniturile obți nute din lichi darea unui activ pentru a
finanț a avansul pentru un nou activ.
În ceea ce privește piaț a pentru activitatea de transport, societatea are relaț ii
bune cu partenerii de afaceri (clienți si furnizori), cât și cu finanț atorii (f irmele de
leasing), iar în desfășurarea relațiilor cu aceștia nu a î ntârziat incidente (comenzi
neonorate, întâ rzieri l a plată, î ntarziere la plata ratelor).
Așa cum am arătat, finanțarea prin leasing prezintă o serie de avantaje
comparativ cu finanțarea b ancară. În materie de costuri este puțin mai scumpă
(aproximativ 0,5 -1% în termeni relativi, raportâ ndu-ne la costul fin anțării), însă
avantajul flexibilităț ii (procedura de accesare a finanțării este mult mai simplă,
structura de garanții este compusă exc lusiv din activul finanțat, birocrație mai puțină),
și nu trebuie ignorat aspectul că un contract de leasing poate fi ab andonat mult mai
ușor comp arativ cu rambursarea anticipată a unui credit bancar.

38

Referințe bibliografice

1. Achim M. , Leasing -o afacere de succes , Ed. Economica,București,2005
2. Andreica M. , Decizie de finanțare în leasing ,Ed.Economica. București ,2003
3. Belu Magdo M.L. , Contracte comerciale tradiționale moderne , ed. Tribuna economică
,București 1996
4. Brândușa S. și I. Rucăreanu , Dreptul comerțului internațional , Ed. Didactică și Pedagogică ,
București , 1983
5. Charlier, Placement collectif, citat dupa M.Achim – Leasing – o afacere de succes , Ed.
Economica, Bucuresti 2005
6. Dragota V. , Management financiar ,Ed. Economica ,București , 2003
7. Drepturi și obligații ale părților contractului de leasing , www.contabilul.manager.ro
8. Halpern P. ,Finanțe manageriale „ Ed. Economica,București,2003
9. Hasnaș T., Operațiunile de leasing și contabilizarea lor, Revista Tribuna Economică, nr. 35/1998
10. Hasnaș T., Operațiunile de leasing și contabilizarea lor , Revista Tribuna Economică, nr. 35/1998
11. Hoanță N ., Finanțele firmei , Ed. Continent ,1996
12. Lăcătuș D. V , Nistor I.,Văidean V.,Cuceu I.C. , Finanțele întrepr inderii , Editura
RISOPRINT,Cluj -Napoca,2013
13. Legea nr. 287 din 6 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51
din 1997 privind operatiunile de leasing
14. Matiș D., Contabilitatea operațiunilor speciale , IntelCredo, 2003, p.63
15. Molico T. , E. Wunder , Leasingul,un instrument modern de investiții și finanțare , Ed. CECCAR,
Bucuresti 2003
16. Negruș M ., Finanțarea schimburilor internaționale , Politici. Tehnici, Ed. Humanitas, București,
1991
17. OG nr.51/1997 privind operațiunile de lesing și societațile de lesing, republicată in M.O.
nr.9/12.01.2000,art.6
18. Pârvu C. Bogdan , Despre operațiile de leasing , Tribuna Economică, 12/2010
19. Ruozi, Il leasing , Ed. Giufre, Milano, 1981, p.2 6-27 în Gabriel Tița -Nicolescu
20. Stancu I. , Gestiunea financiară a agenților economici , Ed. Econ omica , București ,1994
21. Stoian I. , Cartea specialistului în comerț exterior , Ed. Caraiman, București,1994
22. Voiculescu D., M. Caras , Leasing , Editura. Enciclopedica, 1986

39
23. www.aslr .ro
24. www.pinzaru.ro , Drept comercial