Leadership Moral

Una din dificultățile majore pe care le-a adus cu sine globalizarea a fost tocmai relativizarea eticii în companii și la nivelul sectorului economic. Din această perspectivă s-a considerat și încă se consideră că valorile și principiile, regulile interne și bunele practici din țările de origine ale multinaționalelor nu pot fi aplicate a priori în țările în care a fost mutată mare parte din producție sau în regiunile din care acestea își obțin materia primă. Mai mult, unii reprezentanți ai mediului de afaceri au mers până într-acolo încât au justificat acest mod de a face afaceri spunând că valorile occidentale sunt aplicabile doar în Occident, în timp ce în alte părți de pe glob trebuie să ții seama de valorile locului. O astfel de mentalitate cinică nu are ce căuta într-o organizație cu o cultură etică solidă și care și-a asumat misiunea promovării integrității în afaceri.

Leadershipul moral este o manieră de a reduce această mentalitate cinică la nivelul unei industrii sau regiuni. Ea promovează tocmai atitudinea integră indiferent de situația legislativă dintr-o țară sau alta, indiferent de constrângerile care ar putea sau nu să existe acolo, indiferent de cum se comportă mediul de afaceri în genere. Leadership-ul moral caută rute alternative, care sunt în același timp etice și legale, prin care beneficiul pentru companie și stakeholderii săi crește deopotrivă. De exemplu, leadership-ul moral transformă gândirea de tipul „cum fac să îmi ascund încasările prin diverse tertipuri

În unele cazuri, leadership-ul moral duce la o puternică fidelizare a clienților, iar asta implică, evident, un volum de încasări constant. În altele, leadership-ul moral, încrederea care stă la baza acestuia, conduce la diferența în decizia unui client de a prefera produse sau serviciile unei companii astfel recunoscute, chiar și în timp de criză, când comportamentele economice se schimbă în bună măsură. Dar există și situații în care leadership-ul moral impulsionează în fapt consumul de produse și servicii de la o astfel de companie. De fapt, această ultimă variantă este și cea mai interesantă pentru mediul de afaceri pentru că ea duce la creșterea volumului pieței. O astfel de soluție poate fi pusă în practică prin: inițiativele de educație financiară susținute de bănci, asociații ale băncilor și camere de comerț; investițiile în laboratoarele de dezvoltare tehnologică, programele non-curriculare și concursurile pentru elevi și studenți, de către companiile care dezvoltă și vând tehnologie (de la cele de telefonie mobilă până la cele care produc calculatoare și periferice); modele antreprenoriale locale ca alternativă pentru outsourcing în domeniul producției de textile și accesorii ș.a.m.d. Acest ultim mod de a beneficia de pe urma leadership-ului moral se bazează pe creșterea pe orizontală a profitului, adică prin dezvoltarea cererii de produse și servicii, nu pe verticală, prin aglomerarea de produse și servicii pe același bazin de clienți. Una e să ai mai mulți clienți care aleg produsele și serviciile tale pentru că te recunosc ca lider moral în mediul de afaceri, și alta este să încerci să determini decizia celor care sunt în piață drept clienți.

Nu există un rețetar după care o organizație să devină un lider moral, cum nu există un rețetar după care o persoană poate să devină lider. De asemenea, a fi recunoscut drept lider moral ia timp. Comportamentele organizaționale și inițiativele de promovare a integrității consecvente sunt cele care fac diferența la nivelul pieței și publicului larg, și nu de pe o zi pe alta. Dacă observăm liderii morali din diverse industrii putem, totuși, să obținem un set de principii după care aceștia acționează. Lista acestor principii poate varia, însă, în esență ea poate fi restrânsă următoarele elemente care funcționează în mod integrat, adică pe care o companie trebuie să le întrunească în totalitate.