Lăzăroiu V. Ș tefania – Adriana [629531]
1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FAC ULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC Ș I COMERCIAL
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științ ific:Prof. Oana Milea
Absolvent: [anonimizat]2019 –
2
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
FACILITĂȚ I ACORDATE IMM -URILOR LA NIVELUL U.E
Coordonator științ ific:Prof. Oana Milea
Absolvent: [anonimizat] 2019-
3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
CAPITOLUL 1 . ROLUL IMM -URILOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI ………………………….. ……………….. 5
CAPITOLUL 2. ANALIZA EVOLUȚIEI ȘI DINAMICA IMM -URILOR LA NIVELUL ROMÂNIEI ÎN PERIOADA
2014 -2018 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
CAPITOLUL 3 – FACILITATI ACORDATE IMM -URILOR LA NIVELUL UE ………………………….. ……………….. 36
1. Accesul la finanțare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 49
2. Accesul la piețe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 50
3. Sprij inirea antreprenorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 50
4. Îmbunătățirea condițiilor de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………….. 50
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 54
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………………………………….55
4
INTRODUCERE
Lucrarea de față își propune să prezinte toate aspec tele legate de IMM -uri, precum și de
dezvoltarea acestora î n cad rul economiei europene. Am ales s ă abordez ace asta temă din 2
motive . Primul motiv este chiar tema în sine – IMM -urile, deoarece î mi place foarte mult ac est
domeniu -domeni ul economic, iar cel de -al doilea motiv o reprezintă faptul că peste câțiva ani
doresc să îmi înființez o firmă sau să îmi deschid o afacere, iar IMM -urile se leaga de
antreprenoriat, cursuri pe care eu le -am absolvit anul acesta în cadrul unei asociații. Experiența
acumulată acolo m -a făcut să realizez că aceste IMM -uri dețin cheia creșterii economice, sau în
termeni mai spațiali, acestea reprezintă universul economiei.
În cele 3 capitole vom discuta despre ce înseamnă în primul râ nd un IMM, despre rolul l or,
despre evoluție, dar și despre facilitaț ile acordate acestora de către diferite programe de susținere
a IMM -urilor.
Capitolul 1 prezintă aspecte referitoare la rolul ș i importanț a pe care îl au î n economie IMM -urile
, despre cum sunt acestea împarț ite, dar și ce pă rere are Peter Ferdinand Ducker despre aceste
întreprinderi care par a fi coloana vertebrală a orică rei economii .
5
CAPITOLUL 1 . ROLUL IMM -URILOR Î N DEZVOLTAREA ECONOMIEI
IMM -urile reprezintă societă ți care sunt independen te de societă țile mai mari, avâ nd mai puțin
de 250 de angajaț i. Acestea reprezintă și motorul ec onomiei europene, fiind totodată cel mai
important mecanism î n producerea de noi locuri de muncă dar și în creșterea economică .
Pe lâ ngă acest criteriu, cifra lor de afaceri nu poate să depășească 50 de milioane, respectiv 43
milioane de euro, ș i sunt împă rțite în trei catego rii, în funcție de mărimea lor: mai puț in de 10
angajaț i (microîntreprinderile), î ntre 10 -49 de an gajați (întreprinderile mici ), și între 50 ș i 249
(întreprinderi mijlocii ).
Foarte puține dintre IMM -uri sunt angajate în activităț i comerciale tr ansfrontaliere î n
interiorul Uniunii Europene , fiindcă acestea operează î ntr-un mod fundamental la
nivel naț ional, dar indiferent de mediul sau sectorul lor de acțiune, î n diferite
domenii ele fac obiectul legislaț iei din cadrul Uniunii Europene.
De-a lungul timpului s -au adoptat diferite progra me, toate cu scopul susț inerii IMM -urilor, de
exemplu Small Business Act -SBA, Orizo nt 2020, dar ș i COSME, toate avâ nd un singur scop –
creșterea competitivită ților IMM -urilor prin inovare ș i cercetare, dar și prin îmbunătă țirea lor la
programele de finanț are.
6
Comisia Europeană își dorește să promoveze anteprenoriatul1, și să ajute la o mai bună
funcț ionare a mediului de afaceri al I MM-urilor, toate acestea permițându -le să își realizeze
întregul potențial în economia globală .
P.Drucher spunea că „ micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creș terii economice ”.2
Potrivit surselor, anumiț i factori au dus la o c reștere permanentă a IMM -urilor în țările
dezvoltate, acești factori fiind reprezentați de o politică a guvernelor din Occident care au
susținut IMM -urile, de o reorientare a economiei spre o gamă mai largă de servicii, de extinderea
acesteia la o scara n atională , dar și de modificările în structura organizatorică a marilor companii.
Fig. 1.1 – Creșterea economică a IMM -urilor3
IMM -urile sunt caracterizate prin diversitate, inovație, dinamism și flexibilitate, de aceea le
putem compara ca fiind un univers al economiei , fiind totodată lansat oare de noi idei și
asamblare a noi procese care accelerează creșterea pe baza unei utiliză ri mai eficiente a
resurselor. În funcție de IMM -urile create în fiecare an depinde economia unei țări . Statisticile
1 Reprezintă o sursă de inovare și schimbare, ca atare acesta ajută la creșterea competitivității și a productivității
economice.
2 Romanian Government,Annual Report 2007 -Small and Medium -Sized Enterprises of Romania,Project financed
within The European Union,’s PHARE Programme.
3 https://www.businessmagazin.ro/actualitate/cresterea -nominala -a-salariilor -din-romania -cu-12-7-a-condus -la-
cresterea -inflatiei -la-5-4-17506221
7
din aproape toate țările arată faptul că IMM -urile au ponderi substanțiale în obținerea PIB -ului si
furnizarea de locuri de muncă.4
John W. Snow –Secretary of the U.S Treasury, lăudând spiritul anteprenorial în USA, afirma : ,,
Sunt o categorie plină de curaj,… nimeni nu muncește ca ei și nimeni nu -și asum ă riscuri mai
mari”5.
Întreprinderile mici și mijlocii reușesc să se adapteze mult mai uș or într -o reț ea regională, ș i
contribuie astfel la o dezvoltare economică mult mai bună a regiunii, la reducerea ș omajului,
deoarece IMM -urile oferă locuri de munca6. Flexibilitat ea sistematiză rii le conferă o elasticitate
ridicată la variaț iile mediului economic , iar la nivel individual , IMM -urile formează un sistem
ușor de condus.
Dimensiunea redusă a IMM -urilor determină un potențial mai mic al întreprinderilor, de
asemenea poate conduce la limitarea cotei de piață. Un mod prin care se po ate evita această
concurență pentru IMM -uri ar fi aceea de a juca rolul de furn izor sau subcontractant pentru
întreprinderile mari.
Fig. 1.3 -IMM -urile la nivel european7
Raportâ ndu-ne acum la nivel ul mondial al IMM -urilor, aflăm că majori tatea guvernelor
promovează antre prenoriatul și au într -un prim plan dezvoltarea acestora prin intermediul unor
politici ș i programe. De exemplu, în Marea Britanie se discută combaterea dificultăților IMM –
4 White Charter of Romanian SMEs, Seventh Edition, Bucharest,2009,pp.130 -145
5 Managementul întreprinderilor mici și mijlocii,/Dogaru Mihaela,Zaharia Valentina, David Elena,Ionescu Roxana,
București, Editura Universitară, 2017 , pp.66 -74
6 Aceste întreprinderi reprezintă peste jumătate din totalul întreprinderilor din Uniunea Europea na, tocmai de aceea
apar noi locuri de muncă
7 http://ciswork -fondurieuropene.ro/blog/2016/03/29/ce -a-adoptat -programul -operational -initiativa -pentru -imm-uri-
2014 -2020/
8
urilor legate de finanțare, tehnologie, inovație, comerț electronic, dar și dificultățile legate de
management și internaționalizare.8.
Dupa cele enumera te mai sus, ne putem da seama că IMM -urile aju tă la amelior area situați ei
economice , aceasta fiind principala prior itate pe care o constituie, punâ nd în mișcare creșterea
fără a provoca inflați e. Datorită acestui lucru, prin sistemul de impozitare Statul beneficiază ș i el
de venituri care se pot re partiza mai târziu și celorlalț i membrii ai societă ții.
În SUA î ntrepr inderile sunt considerate mici și mijlocii dacă numă rul proprietarilor este între 1 –
20, dacă au o bună așezare geografică, și dacă managementul este separat de proprieta r. În UE
criteriul principal este cel al numărului de salariaț i clasificat pe 3 categorii:
Categoria
întreprinderii Număr mediu de
salariați Cifra de
afaceri(milioa ne euro) Active totale(milioane
euro)
MICRO <10 maximum 2 maximum 2
MICĂ 10-49 maximum 10 maximum 10
MIJLOCIE 50-249 maximum 50 maximum 43
Fig.1.49
Cadrul legal de funcț ionare a IMM -urilor este asigurat prin Leg ea 133/199 9 privind stimularea
întreprinză torilor privați pentru înființarea ș i dezvoltarea IMM -urilor.10
Importan ța IMM -urilor
Oferă posibilitatea unor noi locuri de muncă ,
Favorizează flexibilitatea și inovarea,
Se constituie în locuri unde personalul are șansa de a se perfecț iona și de unde se poate
îndrepta mai apoi spre î ntreprinderile mult mai mari,
Antrenea ză concuren ța,
Fabrică produse și prestează servicii în condiții de eficiență .
8 Internaționalizarea este un proces de creștere a implicării firmei de afaceri în ope rațiuni internaționale.
9http://old.fonduriue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/8_Ce_este_un_
imm._definitia_europeana.pdf
10 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=20323
9
11 Fig. 1.5
În concluzie, s ectorul IMM -urilor are un rol important în asigurarea dezvoltării economice,
stabilității ei, creșterii mobilității și capacităț ii de adaptare a economiei naț ionale la condiții de
schimbare, atât pe plan intern cât și pe plan extern.
Din punct de vedere economic, sectorul IMM este considerat promoter al economiei datorit ă
numeroaselor avantaje pe care le oferă, demonstrâ nd astfel o dezvoltare rapid ă în special în
domeniul producerii mărfurilor de larg consum și serviciilor. Acestea reușesc cu brio să se
adapteze schimbă rilor din mediul de afaceri, precum ș i la cerințele pieței , având ș i o con tribuție
substanț ială în rezolvarea problemelor socia le.
Atenția specială acordată IMM -urilor în cadrul Uniunii Europene s -a observat în inv estigații și
analize aprofundate, prin cooperarea cu toate țarile membre. Rezultatele acestor cercetări se
publică sub forma unor rapoarte anuale intitulate Observatorul European al IMM -urilor.
Fig.1.612
11 Sursa Eurostat.ro
12 http:// dgetelenesti.md/rapoarte -anuale/
10
CAPITOLUL 2. ANALIZA EVOLUȚIEI ȘI DINAMICA IMM -URILOR LA NIVELUL
ROMÂNIEI Î N PERIOADA 2014 -2018
Analiza, evoluția și dinamica IMM -urilor este consemnată anual în anumite documente,
documente care conțin propuneri de acțiune în domenii specifice. La nivelul Un iunii Europene,
prin aceste acte se înț elege un document sau o serie de documente elaborate de către o instituție
sau de către o serie de specialiști în care se concluzionează măsuri ș i acțiuni dintr -un anumit
domeniu pentru atingerea unor obiective importante ale Uniunii Europene.
În anul 2014 , a fost realizat un act de către un număr mare de specialiști și care cuprinde cea mai
complexă și mai dezvoltată analiză a situației I MM-urilor din România, cât și a celei
antrepreno riale, având în vedere nu doar problema tipică cu care se confruntă IMM -urile, ci și
contextul economico -social național, anticipările Strategiei 2020, cele ale Small Business Act,
precum și documente strategice ale Uniunii Europene care marchează evoluția IMM -urilor din
Uniunea Europeană , implicit din România. 13
De asemenea regăsim și o analiză complexă a IMM -urilor din România la nivel regional,
național, sectorial dar și județean, un studiu al tuturor IMM -urilor dar și ale întreprinderilor din
România, studiu care se focusează pe performanțele de ansamblu, pe cele sociale, financiare,dar
și de inovație. Fiecare capitol din ediția 2014 a acestor documente se încheie cu o antologie de
aspect e importante și cu redactarea unor seturi de măsuri strategice si tacti ce pentru a put ea
elimina eventualele, precum ș i principalele problem e cu care se confruntă sectorul IMM -urilor
din România, diminuarea impactului de amenințări contextuale, și concretizarea la un nivel cât
mai înalt a per tinențelor economice naționale ș i internaționale.
Se abordează tipuri de probleme majore și actuale precum : descrierea întreprinzătorilor din
România așa cum se descriu aceștia după criza economic ă, precum ș i puterea acestora de
înțelegere a ultimelor evoluții din România în 2014, contu rarea unor caracteristici favorabile ș i
funcționale de tip managerial, comer cial, inovațional dar ș i financiar ale IMM -urilor pe anumite
categorii, și nu în ultimul rând, proiectarea unor strategii pentru revenirea sectorului de IMM -uri.
În ediția 2015 a acestor documente ale IMM -urilor din România pe lân gă problema specifică cu
care se confruntă și la ora actuală , pe lângă contextul economico -social național, a Strategiei UE
2020 ș i a Small Business Act , se adaugă ș i Programul Uniunii Europene de finanțare 2014 -2020.
Se pune accent pe studierea performanțelor IMM -urilor, iar caracteristicile specifice ediției din
2014, rămân valabile și în ediția 2015 : finalizarea fiecărui capitol cu aspecte semnificative,
caracter izarea întreprinzătorilor după o criză economică precum și perceperea acestora a
ultimelor evoluții din România, dar și conturarea măsurilor strategice privind relansarea
sectorului de IMM -uri. Ceea ce este un plus în actele din 2015 este accesul la fin anțare,
stimularea dezvoltării, stimularea creșterii competitivității și a performanțelor sectorului de
13 http://cnipmmr.ro/2014/07/03/carta -alba-a-imm-urilor -din-romania -2014/
11
IMM -uri din România, și nu în ultimul rând, îmbunătă țirea relației dintre autoritățiile S tatului și
întreprinzători.14
Fig.2.115
După cum putem observa în graficul de mai sus ( fig.2.1 ) în anul 2015 față de 2014 am avut o
creștere cu 2,77% la asimilarea de noi produse, la creșterea cererii pe piața internă o creștere cu
4,38%, la realizarea unui parteneriat de afaceri de 3,34%, la penetrarea pe noi piețe de 2,29%,
precum ș i la o bținerea unui grant am avut o creștere de 7,7%. Cu toate acestea, anul 2014 a stat
mai bine la utilizarea de noi tehnolo gii și la sporirea exporturilor față de anuș 2015.
Fig. 2 .2- Dificultăți majore cu care se confruntă IMM -urile în 201516
14file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/prezentare -carta –
alba-a-imm-urilor -2015 -8382.pdf
15file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/prezentare -carta –
alba-a-imm-urilor -2015 -8382.pdf
16file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/prezentare -carta –
alba-a-imm-urilor -2015 -8382.pdf Asimilarea
de noi
produseCreșterea
cererii pe
piața
internăRealizarea
unui
parteneria
t de afaceriPenetrarea
pe noi
piețeUtilizarea
de noi
tehnologiiObținerea
unui grantSporirea
exporturilo
rAltele
2014 63.48% 60.93% 42.77% 30.66% 30.27% 9.75% 7.65% 1.21%
2015 66.25% 65.31% 46.11% 32.95% 26.04% 17.45% 5.02% 4.73%0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%Principalele oportunități în afaceri ale IMM -urilor în anii 2014 –
2015
55.27%54.47%46.69%45.16%37.38%4.22%59.49%
BirocrațiaFiscalitatea excesivăInflațiaControalele excesiveCorupțiaCunoașterea si adaptarea acquis-ului comunitarScăderea cererii interne2015
12
În fig. 2 .2. apar dificultăți majore cu care sectorul IMM -urilor se confruntă în 2015. Cele mai
mari problem e după cum se poate observa din figură sunt : pe locul 1 se situează scăderea cererii
interne cu o pondere de 59,49% , pe locul 2 birocrația cu o pondere de 55,27%, iar pe locul 3
fiscalitatea excesivă cu 54,47%, urmată de inflație cu 46,69% , de controalele excesive cu
45,16%, de coru pție cu 37,38%, iar cea mai mică dificultate înregi strată in sectorul IMM -urilor
în 2015 este de 4,22% în cunoașterea și adaptarea acquis -ului comunitar, adică totalitatea
drepturilor și obigațiilor comune .
Fig. 2.3
17
Fig.2.3 este reprezentată de structura IMM -urilor în funcție de modalitățile de finanțare a
activităților economice. La acest capitol anul 2015 stă foarte bine di n punct de vedere al
autofinanță rii cu o pondere de 82,04% , situându -se astfel pe locul 1, urmat de credi tele bancare
cu 24,58% și de creditul furnizor cu o pondere de 18,33%. Cel mai rău , din punct de vedere al
procentelor stăm la factoring (soluț ie rapidă de finanțare la care poate apela o societate c are are
deficit de lichiditate), cu un procent relative mic de doar 0,07% .
Fig.2.4 – Structura IMM -urilor în funcție de activitățile de previzionare desfășurate
18
17file:///C:/Use rs/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/prezentare -cartea-
alba-a-imm-urilor -2015 -8382.pdf 82.04%
24.58% 18.33%0.07%
Autofinanțare Credite bancare Creditul furnizor Factoring-ulStructura IMM -urilor în funcție de modalitățiile de finanțare
Structura IMM-urilor în funcție de modalitățiile de finanțare
46.36%10.79%
35.67%5.96%
Planuri și politici anualeStrategii(planuri) pe 3-5 ani2014 2015
13
Fig.2.4 scoate în relief structura IMM -urilor în funcție de activitățile de previzionare sau de
prevedere desf ășurate. Structura este r ealizată pe anii 2014 și 2015. Se observă faptul că a nul
2014 a avut o creștere cu 10,69% față de anu l 2015 la structura de planuri și politici anuale, dar
și o crestere cu 4,83% la strategiile cuprinse între 3 -5 ani .
Fig. 2.5
19
Fig.2.5 după cum putem observa este compusă din structura obiectivelor IMM -urilor pe
următorii 2 ani, mai exact 2015 -2017. Pe locul 1 se situează menț inerea afacerii la dimensiunile
actuale cu o pondere de 53,89%, pe locul 2 cu o pondere de 33,96% se află e xtinderea moderată
a afacerii , iar pe ulti mul loc cu un procent de 5% se află extinderea rapidă a afacerii.
Documentele din anul 2015 iși propun să stimuleze, și să dezvolte creșterea competitivității ,
precum și performa nțele din sectorul de IMM -uri din România prin dezvoltarea capa cității
inovative a I MM-urilor și prin susț inerea distribuției și comercializării produselor.
Priorități majore ale IMM -urilor pentru mediul de afaceri î n anul 2015 20(Fig. 2.6 )
18file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/prezentare -carta –
alba-a-imm-urilor -2015 -8382.pdf
19file:///C:/Users/wnknown/De sktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/prezentare -carta –
alba-a-imm-urilor -2015 -8382.pdf
Vânzarea
afaceriiExtinderea
rapidă a
afaceriiÎnchiderea
afaceriiExtinderea
moderată
a afaceriiReducerea
dimensiun
ii afaceriiMenținere
a afacerii
la
dimensiun
ile actuale
Structura obiectivelor IMM-urilor pt.
Următorii 2 ani0.91% 5% 2.42% 33.96% 3.85% 53.89%0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%STRUCTURA OBIECTIVELOR IMM -URILOR PE
URMĂTORII 2 ANI
14
Fig. 2.6
21
Raportându -ne tot la anul 2015 , acesta urmăreș te și simplificarea fiscalității în raport cu IMM –
urile, astfel se urmăreș te reducerea cu 25% a numărului de plăți fiscale pentru întreprinzători,
precum și diminuarea TVA -ului de la 24% la 19%, oferirea de sti mulente special e pentru crearea
unor noi locuri de muncă în cadrul IMM -urilor, și nu în ultimul rând o diminuare a efectelor
nefavorabile produse de impozitul pe venit de 3% a microîntreprinderilor .
Raportându -ne acum și la anul 2016, el își menține în principal cam aceeaș i struc tură, însă
evident cu mici modificări care apar de la an la an. Întreprinderile joacă un rol foarte important
atât în economia românească cât și în cea europeană. IMM -urile din Romania reprezintă în
momentul de față 9 9,91% di n totalul întreprinderilor funcț ionale din economia naț ională . Astfel,
în anul 2016 au fost înființate microîntreprinderile, cele mai predominante zone fiind regiunea
București -Ilfov, reg iunea N -V, și nu în ultimul rând regiunea centru.
Fig . 2.7 – Situația IMM -urilor înființate în 2016
20file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/prezentare -carta –
alba-a-imm-urilor -2015 -8382.pdf
21file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENT E%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/prezentare -carta –
alba-a-imm-urilor -2015 -8382.pdf
•Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat
•Reducerea fiscalității și îmbunătățirea codului fiscal
•Relansarea procesului investițional și punerea în aplicare
a legii nr.62/2014 de modificare a IMM -urilor
•Îmbunătățirea accesului IMM -urilor la finanțare la
achizițiile publice
•Adoptarea de măsurri pt. un mediu de afaceri favorabil
București-
IlfovCentru Nord-Vest Nord-Est Sud-EstSud-
MunteniaSud-Vest
OlteniaVest
Întreprinderi mijlocii 0.03% 0.00% 0.00% 0.00% 0.01% 0.00% 0.00% 0.00%
Microîntreprinderi 29.04% 10.54% 14.05% 10.06% 10.34% 10.25% 6.88% 8.62%
Întreprinderi mici 0.12% 0.02% 0.02% 0.01% 0.01% 0.01% 0.01% 0.01%
15
22.
În figura de mai jos(fig. 2.8 ) sunt r eprezentate grafic industriile înființate î n anul 2016, iar ca și
domenii de activitate în fruntea clasamentului se situează comerțul, urmat de activită țiile
profesionale, const rucții, transporturi, iar pe utimul loc al clasamentului se situează industriile
prelucră toare.
Fig.2.8
23
Fig. 2.9 – Distribuția IMM -urilor active în funcție de domeniile de activitate în anul 2016
24
În figura 2.9 putem oberva cum sunt distribuite IMM -urile act ive în funcție de domeniile de
activitate în anul 2016. Astfel, observăm faptul că pe lo cul 1 se clasează comertul cu un procent
de 32.5%, iar pe ultimul loc se af lă industria extractivă. Primele 5 locuri ( de la dreapta spre
stânga), reprezintă 70,6% din totalul IMM -urilor active la RECOM ( reprezintă serviciul online
22 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf
23 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version .pdf
24 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf ComerțActivități
profesionaleConstrucții TransportInd.prelucrăt
oare
Top 5 industrii pt. companii noi
înființate în 201615.2 7.1 6.2 5.2 3.705101520Top 5 industrii pt. companii noi înființate în 2016
0.20% 0.40% 0.60% 0.90% 1.40% 1.40% 2.30% 2.30% 3.30% 3.70% 3.90% 4.10% 4.90% 8.00% 8.90% 9.80% 11.40% 32.50%
0%20%40%60%80%100%
Procent companii active
16
de accesare a informațiilor legale despre firmele din R omânia înregistrate la registrul
comerțului) .25
În figura de mai jos (fig.2.10 ),se poate observa într -un mod mult m ai evident ceea ce am dezbătut
de-a lungul analizei IMM -urilor, aceea că microîntreprinderile se află pe locul 1 în topul
clasamentului cu un procent de 97,91%, ș i cu un număr de companii de 657,039, t otalul IMM –
urilor find de 100% .
Fig.2. 1026
Număr companii/tip
de companie 2016
Număr companii
%
MICRO 657,039 97,91%
MICI 11,410 1,7%
MIJLOCII 2,591 0,4%
TOTAL IMM 671,040 100%
Tot în anul 2016 a fost înregistrată cea mai mare cifră de afaceri a IMM -urilor din București, de
232 miliarde de lei. Figura de mai jos (2.11 ) ne arată situația în care se aflau IMM -urile din punct
de vedere a cifrei de afaceri. Cea mai mare cifră de afaceri pe tipul de companie din 2016 a fost
cea a micilor întreprinderi(267 mld. lei), iar cea mai mică a avut o cifra de afaceri de 212 mld. lei
fiind reprezentată de microîntreprinderi.
27 Fig.2.1 1
25 https://www.onrc.ro/index.php/ro/regimul -juridic -al-informatiilor -privind -profesionistii -inregistrati -in-registrul –
comertului
26 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf
27 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf Micro Mici Mijlocii Total IMM
Cifra de afaceri/tip de companie
2016212 267 233 713
Total CA 2016 (mld lei) 29% 37% 32% 100%0200400600800Situație IMM -uri din România 2016
17
Tot în anul 2016 , conform documentelor se mai constată următoarele:
Regiunea de N -V are o cifră de afaceri (CA) de 94 miliarde lei, cifră care este stabilită în
funcție de numărul de IMM -uri înregis trate,
Zona de centru a țării are o cifră de afaceri de 83 miliarde de lei, având înregistrate 76 de
mii de IMM -uri, situându -se astfel pe locul 3,
Regiunea S -V Oltenia este regiunea unde IMM -urile activează cel mai puțin, însă are
totuși o cifră de afacer i totală de 35 miliarde de lei raportată la 49 de mii de companii .28
IMM -urile reprezintă universul economiei, univers care este caracteri zat prin diversitate,
dinamism ș i flexibi litate. Buna funcționare a orică rei economii depinde în mare parte de numărul
de IMM -uri create în fiecare an.
Legat de micile întreprinderi observăm că ele nu au avut mari oscilatii ale datoriilor în anii 2013 –
2016 fața de microîntreprinderi. Acestea (micile întreprinderi) au avut creșteri în anii 2014 și
2016 față de anul 2015. Să nu uităm și de întreprinderiile mijlocii care în anii 2013, respectiv
2016 au avut datorii totale ap roape egale ,anul 2015 fiind anul unde s -au înregistrat cele mai
mare datorii de 19,33%, iar anul 2014 a înr egistrat cele mai mici datorii de 12,72% (fig .2.12) .
Fig.2.12 –Datoriile totale pe tipul de companie (2013 -2016)
29
Figura 2.12 reprezintă datoriile totale pe tipul de compan ie în anii 2013 -2016, însă anul la care
ne raportăm este 2016, unde observăm că micile companii ocupă loc ul 1 cu 60,75% , locul 2
28 file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
29 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf
0%20%40%60%80%100%
MICROMICI
MIJLOCIITOTAL
IMM
MICRO MICI MIJLOCII TOTAL IMM
2016 20.65% 60.75% 18.61% 100%
2015 21.57% 59.10% 19.33% 100%
2014 14.92% 72.36% 12.72% 100%
2013 21.02% 60.34% 18.63% 100%Date financiare 2013 -2016
18
fiind ocupat de microîntreprinderi cu 20,65%, iar pe ultimul loc se situează întreprinderiile
mijlocii cu un procent de 18,61%. Raportându -ne și la ceilalti ani, microîntreprinderile au avut o
scădere în anul 2016 față de 2015, la fel și în anul 2014 față de 2013, anul 2015 reprezentând
anul cu cea mai mare pondere din punct de vedere al datoriilor totale.(21,57%).
Cel mai mare volum al datoriilor din anul 2016 a atins 21% din volumul datoriilor totale, fiind
reprezentat de domeniul comerțului, reparările auto și cele moto. Domeniul construcțiilor a
reprezentat o pondere de 17% din totalul datoriilor, iar industria prelucrăto are a avut un procent
de 16%.
În fig.2. 13 regăsim domeniile cu cel mai mare volum al datoriilor din perioada 2013 –
2016.Conform graficului, în anul 2016 domeniul comerțului a avut cea mai mare datorie, pe
locul 2 clasându -se construcțiile, iar pe ultimul loc agricultura.
Fig.2.1330
Conform docum entelor din anul 2016, grupurile țintă cărora le este destinat raportul de cercetare
sunt: întreprinzătorii și managerii din cadrul IMM -urilor, organismele administrației centrale si
locale, care au atribuții în mediul economic, organizațiile patronale și sindicale, dar și liderii
politici . Pe par cursul raportului de cercetare se va face raportare și la anul 2015, în comparație
cu 2014, respectiv 2016.
Întreprinzătorii sunt a cei oameni cu simțul afacerilor care pot transforma o idee bună într -o
afacere pr ofitabilă – reprezintă motorul unei economii prospere. De asemenea, ei sunt cheia
pentru crearea de locuri de muncă și pentru intensificarea creșterii economice și a competitivității
econ omiei europene în următorii ani .Una dintre prioritățile de vârf la nivel european este de a
30 https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf
AGRICULTURĂ COMERȚ CONSTRUCȚIIIND.PRELUCRĂTOAR
ETRANZACȚII
IMOBILIARE
2016 43.1 143.7 120.9 113.7 71.8
2015 38.4 145.6 116.4 112 76.5
2014 36.2 144 120.9 113.4 68.4
2013 32.6 140.3 118.1 111.2 68.2Domeniile cu cel mai ridicat volum al datoriilor totale în perioada
2013 -2016
19
stimula în indivizi dorința puternică de a deveni întreprinzători, iar Comisia colaborează
îndeaproape cu autoritățile naționale ale Uniunii Europene pentru a atinge acest scop .
Fig.2.14 .1
31
Fig.2.14 .1 este reprezentată de structura IMM -urilor în funcție de dinamica performanțelor
economice în anul 2015 față de 2014, dar și de performanțele obținute de către IMM -uri în
funcție de vârsta acestora(2.14.2). În primul grafic(fig.2.14.1) se evidențiază faptul că
performanțele IMM -urilor sunt într -o foarte mare măsura la fel , mai exact cu un procent de
50,46%, mai bune cu un procent de 21,26%, puțin mai slabe cu 19,98% și mult mai bune cu
2,46%. În fig.2.14 .2 lucrurile stau în felul următor : se constată că întreprinderile cu vârsta
cuprinsă între 5 -10 ani dețin cele mai mari ponderi ale IMM -urilor cu rezultate mult mai bune
(3,58%), și cu performanțe puțin mai slabe de 20,43%.
Fig.2.14 .2 32
31file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
2.46%21.26%50.46%19.98%5.84%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%Mult mai buneMai buneLa felPuțin mai slabeMult mai slabe
Structura IMM-urilor în funcție de dinamica performanțelor economice în 2015 față de 2014
Mult mai bune Mai bune La fel Puțin mai slabe Mult mai slabe
Peste 15 ani 2.76% 21.38% 50.34% 20.00%
10-15 ani 2.11% 23.21% 48.52% 19.83% 6.33%
5-10 ani 3.58% 20.07% 48.75% 20.43% 7.17%
Sub 5 ani 1.38% 20.69% 53.79% 19.66% 4.48%0.00%50.00%100.00%150.00%200.00%250.00%Performanțele obținute de IMM -uri în anul 2015 față de 2014
în funcție de vârsta acestora
20
Fig.2.15 reprezintă o analiză după forma de organi zare juridic ă , din care putem constata că î n
anul 2015 față de 2014, SA a obținut rezultate mult mai bune (2,78%), pe când în anul 2016 față
de 2015, SA are rezulate la fe l (50,00%). În privința SRL -urilor se constată că au performanțe
similare (51,44%) î n anul 2015 față de 2014, pe când în anul 2016 față de 2015 rezultatele sunt
mai bune cu 21,51%. Entitățiile cu alte forme de organizare juridică sunt mult mai slabe în 2016
față de anul 2015 (4,13%), față de 2015 -2014 c u un procent de 1,66%, pe când conform celor
două tabele de mai jos rezultatele sunt mai bune, având un procent de 21,49% .
Fig.2. 15.133
34 Fig.2.15.235
32file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.% 20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
33file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
Mult mai
buneMai bune La fel Puțin mai
slabeMult mai
slabe
SA 2.78% 36.11% 38.89% 13.89% 8.33%
SRL 2.56% 20.66% 51.44% 19.60% 5.75%
Alte forme de organizare juridică 1.65% 21.49% 46.28% 24.79% 5.79%Performanțe ale IMM -urile în funcție de forma juridică (2015 față de
2014)
Mult mai
buneMai bune La felPuțin mai
slabeMult mai
slabe
SA 0.00% 47.22% 50.00% 2.78% 0.00%
SRL 1.70% 21.51% 65.18% 5.96% 5.64%
Alte forme de organizare juridică 0.83% 21.49% 66.12% 7.44% 4.13%Performanțele IMM -urilor în funcție de forma juridică (2016
față de 2015)
21
În figura de mai jos (fig.2.16 ) clasificarea firmelor în funcție de studiile întreprinzătorilor în
rândul IMM -urilor conduse de către persoane care au studii superioare arată că rezultatele vor fi
mult mai bune (2,11%), iar în firmele co nduse de către persoan ele cu studii elementare se
estimează performanțe identice (88,89%) .
Fig.2.16
36
Fig. 2.1 7
37
34file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/ carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
35 file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
36file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor-din-romania -2016.pdf Mult mai bune Mai bune La fel Puțin mai slabe Mult mai slabe
Elementare 0.00% 0.00% 88.89% 11.11% 0.00%
Medii 0.82% 19.23% 65.66% 7.69% 6.59%
Superioare 2.11% 24.92% 63.44% 5.29% 4.23%0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%100.00%Performanțele IMM -urilor în funcție de nivel de studii ale
întreprinzătorului( 2016 față de 2015)
Mult mai bune Mai bune La fel Puțin mai slabe Mult mai slabe
Feminin 2.11% 21.69% 65.96% 5.42% 4.82%
Masculin 1.31% 22.64% 64.27% 6.28% 5.50%0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%Dinamica performanțelor în anul 2016 comparativ cu 2015 în
funcție de sexul întreprinzătorului
22
Încadrarea IMM -urilor în funcție de sexu l întreprinzătorilor , conform fig.2.17 arată faptul că
întreprinderile conduse de către persoane le de sex feminin dețin procentaje mai ridicate ale
companiilor , în care se prezintă p erformanțe mult mai bune (2,11%) și rezultate asemănătoare
(65,96%) , față de persoanele de sex masculin care au performanțe mult mai slabe (5,50%) .
În continuare vom afla despre ceea ce privește implicațiile aderării României la Uniunea
Europeană .
În figura de mai jos ( fig.2.18 ), se poate observa faptul că 50 ,69% din IMM -uri consider ă că
integrarea europeană reprezintă o oportunitate majoră pentru activitățile desfășurate, 43,04%
dintre într eprinzători apreciază aderarea, în timp ce un procent de doar 6,27% dintre întreprinderi
percep această aderare ca o ame nințare majoră.38
39Fig. 2.1 8
În următoarea figură însă, este redat aproape același lucru ca și în figura 2.18 , singur a diferență
este că în figura 2.19 ne vom raporta și la vârsta IMM -urilor. Analizând figura, observăm că
IMM -urile sub 5 ani, consideră aderearea la Uniunea Europeană o oportunitate majoră (52,10%)
,și doar 5,11% o consideră o amenințare majoră.
37file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
38 Aceasta reprezintă o valoare cam de 3 ori mai mare decât cea înregistrată în cadrul anchetei din 2015
39file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
43.04%6.27%50.69%
Fără influență semnificativăO amenințare majorăO oportunitate majoră
23
40 Fig. 2.19
Rezultatele cercetării (fig.2.20 ) ne arată faptul că factorii generați de către integrarea europeană,
au un impact pozitiv asupra sectorului de IMM -uri din țara noastră. Acești factori sunt
reprezentați de către accesul mai bun pe piețe, care au un procent de 45,99%,sit uând u-se astfel pe
primul loc al clasamentului, legislația și regulamentele îmbunătățite aflându -se pe locul 2 cu un
procent de 38,50 , existența unor potențiali furnizo ri mai buni și/sau mai ieftini cu un procent de
35,95% , accesul mai bun la noi tehnologii cu un procent de 21,72% , accesul la fonduri
structurale cu un procent de 15,88% , cooperarea mai bună spre inovare cu un procent de 11,95% ,
iar pe ultimul loc al clasamentului se situează procedurile de achiziții publice mai corecte cu un
procent de 6,02% . 41
42 Fig.2.20
40file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
41file:///C:/Users/wnkno wn/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
42 file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Fără influență
semnificativăO amenințare majoră O oportunitate majoră
Sub 5 ani 41.61% 6.29% 52.10%
5-10 ani 49.09% 6.55% 44.36%
10-15 ani 39.57% 5.11% 55.32%
Peste15 ani 41.52% 6.92% 51.56%Aderarea la UE este considerata :
45.99%38.50%35.95%21.72%15.88%11.95%6.02%2.55%
Acces mai bun pe piețeLegislație și regulamente îmbunătățiteFurnizori potențiali mai ieftini și/sau mai buniAcces mai bun la noi tehnologiiAccesul la fonduri structuraleCooperare mai bună spre inovareProceduri de achiziții publice mai corecteAlți factori
24
Fig.2.21
43
Dacă analizăm efectele pozitive ale aderării la Uniunea Europeană în funcție de vârsta IMM –
urilor (tabelul 2.21 ), observăm că ponderile mai ridicate sunt deținute de firmele cu o vârstă de
sub 5 an i, asta dacă facem referire la accesul mai bun pe piețe , având o pondere de 52,41% , dar
și la actul legislativ îmbunătățit care are o pondere de 42,76% . Pe de altă parte firmele cu o
vârstă de peste 1 5 ani observă faptul că existența unor furnizor i mai ieftini și/sau mai buni ca
fiind un efect pozitiv a l aderării la Uniunea Europeană, având o pon dere de 40,69%.
44Fig.2.22
43file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE% 20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf Acces mai
bune pe
piețeLegislație și
regulament
e
îmbunătățit
eFurnizori
potențiali
mai ieftini
și/sau mai
buniAcces la
fonduri
structuraleCooperare
mai bună
spre inovareAcces mai
bun la noi
tehnologiiProceduri
de achiziții
publice mai
corecteAlți factori
Peste 15 ani 42.76% 32.41% 40.69% 16.55% 14.48% 27.59% 9.66% 2.76%
10-15 ani 42.62% 37.55% 39.66% 18.14% 12.66% 20.25% 6.33% 1.69%
5-10 ani 45.52% 41.22% 29.03% 17.56% 11.83% 21.51% 4.30% 4.30%
Sub 5 ani 52.41% 42.76% 34.83% 11.72% 8.97% 17.24% 3.79% 1.38%Impactul pozitiv al aderării României la UE în funcție de vârsta IMM -urilor
Da
Nu0.00%50.00%100.00%
18.34%81.66%
25
Sondajul realizat în rândul întreprinzătorilor/man agerilor din IMM -uri arată faptul că un procent
de 18,34% (fig.2.22 ) dintre aceștia intenționează să acceseze fondurile structurale în 2016, un
procent relativ mică , având 150 în analiza din anul 2015. În funcție de vârsta IMM -urilor, cele
între 10 -15 ani intenționează într -o proporție de 21,94%, în timp ce 83,51% nu intenționează
accesarea acestor fonduri structurale(fig.2.23).
45 Fig. 2.23
Încadrarea IMM -urilo r pe clase de mări me arată faptul că proporțiile firmelor care intenționează
să acceseze fonduri sunt mai mari în r ândul întreprinderilor mijlocii, având un procent de 30,30%
(fig.2.24).
Fig.2.24
46
44file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
45file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LI CENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf 0.00% 50.00% 100.00% 150.00% 200.00% 250.00% 300.00% 350.00%DANU
DA NU
Sub 5 ani 18.97% 81.03%
5-10 ani 16.49% 83.51%
10-15 ani 21.94% 78.06%
Peste 15 ani 16.55% 83.45%Intenția de a accesa fonduri structurale în funcție de vârsta IMM -urilor
0.00% 50.00% 100.00% 150.00% 200.00% 250.00%DANU
DA NU
Microîntrprinderi 16.65% 83.35%
Întreprinderi mici 24.03% 75.97%
Întreprinderi mijlocii 30.30% 69.70%Intenția de accesare a fondurilor în funcție de tipul de întreprindere
26
Dacă facem o grupare a IMM -urile după forma de organizare juridică (figura 2.25), remarcă m
faptul că SA-urile înregistrează cea mai ridicată proporție a IMM -urilor în care se dorește
accesarea fondurilor UE (30,56%).
47
Fig.2.25
Raportându -ne la accesarea fondurilor după domeniul în care activează IMM -urile, se constată
un interes mult mai mai mare în rândul fi rmelor din turism , cu un procent de 36,67% și mai
scăzut în rândul înt reprinderi lor din industrie cu un procent de 9,89%. ( figura 2.26 ).
Fig.2.26
48
Sondajul realizat în rândul întreprinzătorilor/managerilo r din IMM -urile românești ne arată faptul
că 0,18% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus, în timp ce 0,36% dintre
acestea au depus proiectul, iar 1,09% sunt în faza de elabor are a proiectului. O pondere de
16,42% dintre companii se a flă în stadiul de informare, în timp ce 2,92% au contactat o firmă de
46file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
47file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
48file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf 0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00% 100.00%Alte formeSA
Alte forme SA
NU 85.95% 69.44%
DA 14.05% 30.56%
0%50%100%
Turism Comerț Industrie
NU 84.76% 82.98% 75.10%
DA 36.67% 17.02% 9.89%
27
consultanță, u n patronat etc. Se mai poate observa faptul că aproape 80% dintre IMM -urile
incluse în raportul de cercetare nu sunt interesate să acceseze fonduri structurale sau nu au
răspuns la aceast ă întrebare( fig. 2.27)
49 Fig.2.27
Principalele obstacole întâmpinate de IMM -uri în accesa rea fondurilor structural e(fig.2.28 )
50 Fig.2.28
Cele mai importante obstacole rămân cele din 2014 : birocrația excesivă și instabilitatea
reglementărilor și a documentației cu un procentaj de 77,46% și informațiile insuficiente
privind fondurile disponibile cu un procentaj de 44,25% . Următoarele obstacole au fost, în
ordinea importanței acordate: fondurile proprii insuficiente pentru asigu rarea cofinanțării ocupă
49file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
50file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
2.92%0.36%0.18%16.42%1.09%79.01%
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9Am contactat o firmă de consultanță/patronatAm depus proiectulAm primit aprobarea proiectuluiMă informez asupra lorSunt în faza de elaborare a proiectuluiNu au răspuns/Nu sunt interesați
Birocrația excesivă și instabilitatea reglementărilorInformații insuficiente privind fondurile disponibileFonduri proprii insuficiente pt. asigurarea cofinanțăriiCostul ridicat al creditelor și garanții insuficienteLipsa de încredere în firmele de consultanțăCapacitatea managerială/tehnică de implementare a…Alt răspuns
Birocrația
excesivă și
instabilitatea
reglementăril
orInformații
insuficiente
privind
fondurile
disponibileFonduri
proprii
insuficiente
pt. asigurarea
cofinanțăriiCostul ridicat
al creditelor și
garanții
insuficienteLipsa de
încredere în
firmele de
consultanțăCapacitatea
managerială/t
ehnică de
implementare
a firmei
redusaAlt răspuns
Series 1 77.46% 44.25% 38.77% 34.40% 17.06% 11.41% 1.09%
28
locul 1 cu 38,23% , criterii le de eligibilitate nepermisive ocupă locul 2 al clasamentului cu un
procent de 36,77% , costul ridicat al creditelor și garanții insuficiente pentru acoperirea
cofinanțării au o pondere de 34,40% , în timp ce lipsa de încre dere în firmele de consu ltanță au
un procent de 17,06%, iar capacitatea managerială ( tehnică) de implementare redusă are o
pondere de 11,41%.
51 Fig.2.29
Principalele bariere în accesarea unor finanțări bancare de către IMM -uri(fig. 2.29 ), conform
părerilor managerilor intervievați, sunt următoarele: prețul creditului s au dobânzile sunt prea
ridicate(44,43%), lipsa garanțiilor (29,11%), sunt necesare prea multe acte ori este prea complicat
în comparație cu alte surse de finanțare (18,98%), lipsa certitudinii privind situația financiară a
companiei (18,16%), și nu în ultimul rând soluțiile de finanțare nu sunt accesibile sau sunt
nepotrivite nevoilor organizației (6,84%).
Principalele modalități de promovare a mecanismului contragarantării, conform părerilor
managerilor intervievați, sunt următoarele: prin instituții de presă, radio și televiziune (61,13%),
organizarea unor evenimente specializate cu participarea băncilor, fondurilor de garantare, IMM –
urilor și a instituțiilor media (36,50%) , utilizarea instrumentelor de comunicare on -line cu
beneficiarii finanțării(16,70%), derularea de activități de consultanță specializate (11,31%), prin
intermediul publicațiilor specializate ale Fondului Român de Contragarantare (8,85%) și prin
desfășurar ea unor activități de educație antreprenorială și managementul afac erilor(7,76).
51file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf Prețul
creditului sau
dobânzile
sunt prea
ridicateLipsa
garanțiilorSunt necesare
prea multe
acte, ori este
prea
complicat în
comparație cu
alte surse de
finanțareLipsa
certitudinii
privind
situația
financiară a
companieiNu știu/Nu
răspund/Altce
vaSoluțiile de
finanțare nu
sunt
accesibile sau
sunt
nepotrivite
nevoilor mele
Series 1 44.43% 29.11% 18.98% 18.16% 10.22% 6.84%0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%Bariere în accesarea finanțării
29
Fig 2.30 52
Ca și modalitate de promovare, în funcție de forma juridică ,SRL -ul stă cel mai bine la
publicațiile specializate ale FRDC(8,09%), și la instituțiile de presă și TV cu un procent de
61,45% față de SA(fig.2.31).
53 Fig.2 .31
În anul 2017 , percepția întreprinzătorilor asupra mediului economic din România a fost una
neutră, având un procent de 40,07%, iar percepția favorabilă afacerilor a fost de doar 26,63%.
52file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf
53file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/carta -alba-a-imm-
urilor -din-romania -2016.pdf Prin instituții
de presă,
radio și
televiziuneEvenimente
specializate
cu
participarea
băncilor,
fondurilor…Instrumente
de
comunicare
online cu
beneficiarii
finanțăriiActivități de
consultanță
specializatePublicații
specializate
ale Fondului
Român de
Contragarant
areActivități de
educație
antreprenoria
lă și
management
ului afacerilorAltele
Series 1 61.13% 36.50% 16.70% 11.31% 8.85% 7.76% 0.27%0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
Prin instituții de presă/radio și TVEvenimente specializate cu participarea…Activități de consultanță specializateActivități de educație antreprenorială și managementul…Publicații specializate ale Fondului Român de…Altele
44.44%52.78%41.67%13.89%5.56%2.78%0.00%
61.45%38.45%15.44%11.40%8.09%9.27%0.32%
63.64%16.53%19.01%9.92%5.79%7.44%0.00%Modalități de promovare a IMM -urilor după forma
de organizare
SA SRL Alte forme de organizare juridică
30
Cea mai fa vorabilă percepție asupra afacerilor s -a înregistrat în anul 2017, iar cea mai neutră în
anul 2016 cu o pondere de 51,19%. Anul care a avut c ea mai stânjenitoare percepție a mediului
economic din Romania a fost anu l 2010, cu o pondere de 78,07 %(fig. 2.32 ).
Fig. 2.3 2
54
55 Fig.2.33
În figura de mai sus (fig. 2.33 ), se regăsesc principalele oportunități în afaceri ale IMM -urilor din
anul 2017. Astfel, se poate observa cum în topul clasamentului se află creșterea pe piața internă
54file:///C:/Users/wnkno wn/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/PPT -CA-
2017v3.pdf
55 file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/PPT -CA-
2017v3.pdf
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Anul
2017Anul
2016Anul
2015Anul
2014Anul
2013Anul
2012Anul
2011Anul
2010
Stanjenitor afacerilor 33.29% 35.04% 40.58% 33.85% 36.07% 33.85% 49.91% 78.07%
Neutru 40.07% 51.19% 45.31% 43.98% 43.72% 44.35% 36.93% 18.11
Favorabil afacerilor 26.63% 13.78% 14.11% 19.95% 19.63% 21.80% 13.16% 3.79%Evoluția percepției întreprizatorilor asupra mediului economic din România
2010 -2017
Creștere
a cererii
pe…Penetrar
ea pe
noi piețeFolosire
a de noi
tehnol…Obținer
ea unui
grantAsimilar
ea de
noi…Sporirea
exportur
ilorRealizar
ea unui
parten…Altele
Series 1 61.14% 53.51% 48.31% 43.22% 41.77% 25.42% 23.49% 3.51%0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%Principalele oportunități în afaceri ale IMM -urilor în 2017
31
cu un procent de 61,14%, pe locul doi se află intrarea/ penetrarea pe noi piețe cu 53,51%,
folosirea de noi tehnologii cu un procent de 48,31%, obținerea unui grant și asimilarea de noi
produse se află la foarte mici diferențe(1,45%),iar sporirea exporturilor și realizarea
parteneria telor de afaceri la o diferența de 1,93%.
Ca și ceilalți ani, și anul 2017 întâmpină dificultăți . Aceste dificultăți majore sunt reprezenta te în
figura de mai jos(fig.2.34 ).
56 Fig 2.34
Conform graficului de mai sus, locul 1 il reprezintă concurența neloi ală, cu un procent de
46,97% , urmat de birocrație cu o pondere de 46,13%. Diferența dintre cele 2 dificultăți este de
doar 0,84%. Toate dificultățiile de mai sus au foarte mici diferențe de procent între ele. Ceea ce
se mai poate observa este că față de anul 2015 birocrația a scăzut cu 9,14%, fiscalitatea este
aceeași, inflația față de 2015 a crescut cu 12,67%, corupția a crescut cu 0,15%, iar calitatea
infrastructurii a crescut și ea cu un procent de 15,5%.
Fig. 2.35 – Dinamica activității IMM -urilor investigate în perioada octombrie 2015 –martie 2017
57
56 file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/PPT -CA-
2017v3.pdf
46.97% 46.13% 44.19%41.65%
12.47%37.53% 35.96% 34.02% 32.45% 30.63%
20.58%Dificultăți majore cu care se confruntă IMM -urile în 2017
57.51%
22.88%19.61%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%
IMM-uri care funcționează la
aceeași parametriiIMM-uri care și-au redus activitatea IMM-uri care și-au amplificat
activitatea
32
Figura 2.35 reprezintă dinamica activității IMM -urilor investigate în perioada octombrie 2015 –
martie 2017. După cum se poate observa, IMM -urile care funcționează la aceeași parametrii
dețin cea mai mare pondere, de 57,51%, iar între IMM -urile care și -au redus activitatea și cele
care și -au amplificat -o diferență este relativ mică, de doar 3,27%.
Următorul grafic(2.36 ), ne arată structura IMM -urilor în funcție de activitățile de previzionare
desfășurate în anii 2016 si 2017. După cum se observă anul 201 6 excelează la planuri ș i politici
anuale cu un procent de 49,40% , iar în anul 2017 nu se elaborează planuri, ponderea fiind de
43,11%. Strategiile din anul 2017 sunt mai mari decât cele din 2016 cu un procent de 5,28%.
58 Fig.2.3 6
Figura 2.3 7 este reprezentată de structura obiectivelor IMM -urilor în anii 2016 și 2017,
observându -se câteva modificări în cei doi ani analizați. Astfel că, dacă în anul 2016 am avut o
extindere rapidă a afacerii, în anul 2017 avem o extindere moderată, cu o pondere de 42,54%, în
2016 față de 2017 s -a menținut afacerea la dimensiunile actuale, pe când în 2017 dimensiunile
afacerii se reduc cu 5,18%.
57file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/PPT -CA-
2017v3.pdf
58file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/PPT -CA-
2017v3.pdf
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%Nu se elaborează planuriStrategii/Planuri pe 3-5 aniPlanuri și politici anuale
Nu se elaborează planuri Strategii/Planuri pe 3-5 ani Planuri și politici anuale
Anul 2017 43.11% 19.13% 37.76%
Anul 2016 36.75% 13.85% 49.40%Structura IMM -urilor în funcție de activitățile de previzionare desfășurate
33
Fig.2.3 7
59
Tot în documentele din 2016, pe lângă grafice în care regăsim dinamici ale performanțelor IMM –
urilor în funcție de sexe, de vârste, sau de alte criterii, se află și evoluții ale obligațiilor și
creanțelor financiare în anii 2015 față de 2014, dar și din anii 2016 față de 20 15. Acestea, ca și
performanțele sunt grupate în funcție de vârsta, de marimea acestora,de vechime,de forma lor
juridică, dar și de domeniile de activitate.
Trăgând o concluzie după toate graficele și figurile de mai sus putem spune că, comparând anul
2015 cu anul 2014, observăm că rezultatele au fost mult mai bune în doar 2,46% dintre
întreprinderi, mai bune în 21,26% dintre unitățiile economice aflate în raportul de cercetare,
puțin mai slabe în 19,98%, și identice în 50,46% dintre întreprinderi. Rapo rtându -ne la
performanțele economice ale IMM -urilor în anul 2016 față de anul 2015, rezultatele sunt mult
mai bune în 1,55% dintre întreprinderi, cu 22,35% mai bune, identice în aproximativ 64,78%
dintre firme și mult mai slabe cu o pondere de doar 5,29% .
Tot în raportul de cercetare din 2016 s -au înregistrat creșteri ale mărimii creditelor bancare ale
IMM -urilor în anul 2015 față de 2014 cu 11,68%,si creșteri de 10,04% în anul 2016 față de 2015.
Datoriile cliențiilor către firmă au crescut ,mărimea impoz itelor , CAS -ului, dar și TVA -ului
neplătite s -au extins cel mai mult în 2016 față de 2015 cu 12,41 %.60,volumul vanzărilor a
59 file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/PPT -CA-
2017v3.pdf
60 Datele statistice referitoare la datorii,creanțe sau volumul vanzărilo r se regăsesc in Cartea Albă a
IMM -urilor, raport de cercetare XVI 2016
Anul 2017Anul 2016
Extinderea
moderată
a afaceriiÎnchiderea
afaceriiReducerea
dimensiuni
i afaceriiExtinderea
rapidă a
afaceriiMenținere
a afacerii
la
dimensiuni
le actualeVânzarea
afaceri
Anul 2017 42.54% 3.58% 5.18% 7.64% 38.22% 2.84%
Anul 2016 40.62% 1.98% 2.26% 6.60% 44.86% 3.68%Structura obiectivelor IMM -urilor în anii 2016 și 2017
34
crescut în 31,22% dintre IMM -uri,precum și numărul de angajați cu 15,86% . Stocurile de
mărfuri, numărul clienților, volumul expor turilor dar și mărimea profitului au înregistrat de
asemenea creșteri.
ANALIZA COMPARATIVA /ANUALUL STATISTIC
35
36
CAPITOLUL 3 – FACILITATI ACORDATE IMM -URILOR LA NIVELUL UE
Pentru sprijinirea IMM -urilor s -au adoptat diverse programe precum Small Business Act(SBA),
Orizont 2020, dar și programul COSME, toate acestea având ca și obiectiv creșterea
competitivității IMM -urilor prin inovare, cercetare și prin îmbunătățirea accesului la finanțare.
Din cauza faptului că pieț ele financiare nu au reușit să furnizeze IMM -urilor finanțarea nec esară,
Comisia Europeană a înființat și a finanțat instrumente financiare, precum garanțiile, pentru a
facilita obținerea de credit e de la bănci de către IMM -uri. Aceste instrumente financia re acoperă
diferite nevoi ale IMM -urilor, fie că este vorba de societăți nou -înființate sau de societăți deja
constituite:
Facilitatea pentru IMM -uri inovatoare și cu creștere rapidă (High Growth and Innovative
SME Facility) oferă capital de risc pentru I MM-urile inovatoare aflate în fazele de în ceput
sau în faza de expansiune,
Facilitatea de garantare pentru IMM -uri (SME Guarantee Facility) oferă garanții pentru
credite, încurajând băncile să furnizeze IMM -urilor mai multe finanțări prin împrumut,
inclusiv microcredite și finanțare pentru capital de dezvoltare, reducând astfel expunerea
băncilor la riscuri.
Toate aceste instrumente financiare sunt gestionate de Grupul bancar BEI, în special de Fondul
European de Investiții (FEI), în numele Comisi ei, și sunt alocate IMM -urilor prin intermediul
instituțiilor financiare intermediare din statele membre. 61.
Fig.3.1 – BEI(Banca Europeană de Investiții)
62
61https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=8&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwi73PK
Uo5jfAhUvlIsKHSYaD1MQFjAHegQIBBAC&url=http%3A%2F%2Fold.fonduri –
ue.ro%2Fres%2Ffilepicker_users%2Fcd25a597fd –
62%2FDocumente_Suport%2FStudii%2F1_Studii_POR%2F7_Intr erinderile_mici_au_prioritate.Studiu_al_CE.pdf&us
g=AOvVaw3qkIfyJfQWFttvM6ea5diX
62 http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/ministrul -economiei -dorim -ca-banca -europeana -de-investitii -sa-garanteze –
credite -pentru -imm-urile-din-romania -s2704/
37
Susținerea IMM -urilor ar trebui să devină o politică de bază. Pentru a realiza acest lucru, în
elaborarea de politici trebuie ancorat principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”, de la
reglementări la servicii publice, asigurându -se astfel că regulile reflectă majoritatea persoanelor
care le vor utiliza. IMM -urile trebuie ajutate să prospere. Când constituirea și dezvoltarea
întreprinderilor sunt restrânse de obstacole inutile, acestea trebuie înlăturate. Atunci când IMM –
urile întâmpină obstacole pe fondul unor căderi ale pieței, acestea t rebuie corectate.
,,Prin Legea privind întreprinderile mici pentru Europa, întreaga forță a Europei se implică în
sprijinirea IMM -urilor, antrenând toate resursele Europei pentru a susține întreprinderile mici în
activitatea lor zilnică și pentru a pregăt i calea pentru cele care vor să creeze mai multe locuri de
muncă și să se dezvolte, în Europa și nu numai.”63 Această lege promite să aducă beneficii pentru
IMM -uri , beneficii precum :
Creearea unui mediu în care antreprenorii să se poată dezvolta și în care spiritul
antreprenorial este recompensat
Adaptează instrumentele de politică publică la nevoile IMM -urilor
Facilitează accesul IMM -urilor la finanțare
Ajută IMM -urile să beneficieze mai mult de oportunitățile oferite de piața unică și piețele
țărilor terțe
Promovează îmbunătățirea competențelor în interiorul IMM -urilor și toate formele de
inovare
Ajută IMM -urile să transforme provocările în materie de mediu în oportunități.
În unele state membre, trei din patru întreprinderi nou -înființa te prime sc un credit bancar, în
schimb, în alte state membre, raportul este de numai una din patru.64. Accesul la o formă
adecvată de finanțare este al doilea obstacol major pe care îl întâmpină întreprinderile mici și
mijlocii din UE.
Investitorii și băncile evit ă adesea să finanțeze IMM -urile nou -înființate sau IMM -urile fără
vechime din cauza riscurilor implicate. Iar uneori, întreprinzătorii nu înțeleg în totalitate motivele
de îngrijorare ale investitorilor sau ale băncilor, ceea ce le îngreunează găsirea spri jinului
financiar necesar. Comisia Europeană implementează mai multe programe destinate în mod
special ameliorării mediului financiar pentru IMM -urile din Europa .
De exemplu , Softimus, o societate din Lituania care se ocupă cu design -ul și producția de
mobilier, a fost finanțată de Comisie prin intermediul instrumentului SME Guarantee Facility
(Facilitatea de garantare pentru IMM -uri). Societatea a fost înființată în 2003 și a cunoscut o
creștere foarte rapidă, extinzându -se în Letonia, în Varșovia și în Londra. Totuși, întreprinderea
63http://old.fonduriue .ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/7_Intrerinderil
e_mici_au_prioritate.Studiu_al_CE.pdf
64 Microcredit for small businesses and business creation: bridging a market gap, European Commission
(Microcredite pentru sector ul micilor întreprinderi și al înființării de societăți: micșorarea discrepanței de pe piață),
Comisia Europeană
38
proaspăt înființată a început să aibă probleme de flux de lichidități, cauzate de această
expansiune rapidă. Fără garanția de 50 %, obținută prin intermediul unei finanțări comunitare,
societatea nu ar fi putut primi un cred it de capital de lucru din partea unei bănci comerciale.
Compania continuă să se extindă și a creat 12 noi locuri de muncă, ridicând astfel numărul de
angajați proprii la 34.65
Există anumite motive, pentru care majoritatea întreprinzăt orilor nu își pot sau nu reușsesc să își
extindă afacerea și peste hotare . Aceste motive reprezintă de fapt piedici, piedici precum
barierele lingvistice, lipsa de cunoaștere a altor piețe, dar și un acces necorespunzător la finațare.
De aceea Comisia a în ființat o rețea mai largă pentru susținerea afacerilor, o rețea care oferă
sprijin și consiliere IMM -urilor pentru a putea depăși mai usor aceste dificultăți.
Atât în interiorul cât și în exteriorul Uniunii Eu ropene, au fost înființate aproximativ 550 de
puncte de contact Enterprise Europe Network, inclusiv camere de comerț, agenții de dezvoltare
regională și centre tehnologice univer sitare. Acestea au rolul de a sprijini IMM -urile în domenii
precum achizițiile publice, finanțările, legislația comunitară și programele comunitare de
finanțare. În fiecare an, aceste centre răspund la sute de mii de solicitări de info rmații,
consultanță și asistență.
Dacă se constată de către o personă fizică, sau de către o societate că normele pieței unice nu s –
au respectat sau nu au fost puse corect în aplicare, atunci acea persoană poate căuta soluție prin
intermediul serviciului online al Comisiei, SOLVIT. Fiecare stat membru UE are un centru
SOLVIT. De exemplu, s ăptămâna europeană a IMM -urilor (European SME Week) din mai 2009
are obiectivul de a informa IMM -urile despre ajutorul disponibil pentru întreprinderile mici la
nivel comunitar și național și de a încuraja mai multe persoane să devină antreprenori .
Finanțarea comunitară oferită regiunilor din Europa este folosită, de asemenea, pentru sprijinirea
inițiativelor din domeniul educației antreprenoriale. Fondul Social European (FSE) este
principala sursă comunitar ă care oferă sprijin financiar pentru dezvoltarea capacității de inserție
profesională și a resurselor umane 66. În perioada 2000 -2006, Fondul a acordat aproximativ 70
miliarde € pentru proiecte în toată Europa, urmând ca aceeași sumă să fie alocată și pent ru
perioada 2007 -2013.
Proiectul francez CREACTIVE, coordonat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă și cofinanțat de Fondul Social European, a ajutat persoanele aflate în șomaj pe termen
lung să își găsească un loc de muncă sau chiar să con stituie societăți proprii. Proiectul a oferit
mici împrumuturi de până la 5 000 € persoanelor care aveau o idee de afacere, dar nu prezentau
garanțiile financiare necesare obținerii unui credit bancar. În 2003, aceste împrumuturi au ajutat
75 de persoane să își deschidă propria afacere. Din octombrie 2007, Programul european de
65http://old.fonduriue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/7_Intrerinderil
e_mici_au_prioritate.Studiu_al_C E.pdf
66 http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=35&langId=en
39
asistență pentru conformitatea ecologică (ECAP) finanțează acțiuni pentru a facilita respectarea
de către IMM -uri a obligațiilor referitoare la mediu și îmbunătățirea performanței lo r în acest
domeniu. Un nou site web permite IMM -urilor să găsească rapid informații generale, în limba lor
proprie, referitoare la legislația de mediu existentă sau care va fi adoptată în viitor și care va avea
efect asupra lor. De asemenea, site -ul oferă informații privitoare la instrumentele disponibile
pentru managementul ecologic, finanțarea oportunităților pentru tehnologiile ecologice, cele mai
bune practici, precum și inițiative naționale etc.67
„Nimic din ceea ce este rău din punct de vedere ecologic nu poate fi corect din punct de vedere
economic. Peste tot în lume avem nevoie de cele mai bune, cele mai sigure și cele mai ecologice
soluții. O creștere mai mare nu poate fi decât o creștere durabilă.” Günter Verheugen.68
Asistă IMM -urile în managementul ecologic Schema de management de mediu și audit (EMAS)
a fost revizuită recent de către Comisia Europeană. EMAS asistă întreprinderile în cultivarea
dezvoltării durabile și gestionarea impactului lor asupra mediului prin planificarea, revizuirea și
îmbună tățirea performanței lor ecologice, optimizarea utilizării materiilor prime, transportului,
serviciilor, apei și energiei . Prin utilizarea siglei EMAS, întreprinderile nu numai că își cresc
eficiența ecologică, ci și obțin o vizibilitate mai mare și o îmbu nătățire a imaginii societății.
De asemenea, beneficiile sistemului includ, deseori, eficiența din punct de vedere al costurilor,
precum și deschiderea de noi oportunități de afaceri pe piețele unde procesele ecologice de
producție sunt importante. IMM -urile pot beneficia de avantajul anumitor derogări aplicabile
menținerii înregistrării EMAS. IMM -urile pot de asemenea beneficia de înregistrare mai rapidă,
mai ieftină și mai puțin birocratică prin EMAS Easy – un proces de îndrumare conceput pentru
IMM -uri.69
Activitățile de inovații ecologice beneficiază, de asemenea, de un buget de 430 de milioane € în
cadrul Programului pentru inovație și competitivitate (CIP) pentru perioada 2007 -2013. CIP se
împarte în trei programe operaționale.
67 http://ec.europa.eu/environment/sme/index_en.htm
68file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20DE%20LICENTA/7_Intrerinderile_mici_au_
prioritate.Studiu_al_CE.pdf
69 http://ec.europa.e u/environment/emas/index_en.htm
40
Fiecare program are o biectivele sale specifice, dorind să contribuie la competitivitatea
întreprinderilor și capacitatea lor de inovație în propriul domeniu de activitate, cum ar fi TIC sau
energia durabilă:
Programul pentru inovație și antreprenoriat (EIP)
Programul de spriji nire a politicii în materie de tehnologie a informației și comunicațiilor
(ICT -PSP)
Programul european pentru energie inteligentă (IEE)70
Jumătate din aceste fonduri sunt puse la dispoziție sub formă de instrumente financiare
gestionate de Fondul European de Investiții, în timp ce cealaltă jumătate va fi utilizată pentru
cofinanțarea proiectelor referitoare la prima aplicare sau la punerea p e piață a tehnologiilor
ecologice inovatoare și promițătoare.
O sumă suplimentară de 730 de milioane € de la Programul pentru inovație și competitivitate a
fost alocată pentru proiecte din domeniile eficienței energetice și energiei regenerabile. Aceste
fonduri sunt administrate de către Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovație (EACI).
Comisia Europeană cere statelor membre să rezerve o parte din cheltuielile din fondurile
structurale proprii (2007 -2013) pentru sprijinirea IMM -urilor în promova rea produselor și
proceselor de producție ecologice, ca de exemplu sisteme eficiente de management ecologic,
tehnologii de prevenire a poluării și integrarea tehnologiilor ecologice în procesele de producție.
Inițiativa Europe INNOVA, finanțată de CIP, adu ce laolaltă firme, organizații de cercetare și
investitori care să își împărtășească practicile de succes în domeniul finanțării inovației, a
managementului grupurilor, standardelor și inovației în sectoare cum ar fi industria textilă,
industria automobili stică, construcțiile, eco -inovațiile, industria alimentară, tehnologia
informațiilor și comunicațiilor, industria spațială și biotehnologia.
Îmbunătățirea modului în care IMM -urile pot beneficia de fonduri de cercetare europene
Două proiecte FP7 pentru IMM -uri identifică bunele practici de exploatare a rezultatelor
cercetării. USE and Diffuse are ca țintă sectoarele din sănătate și tehnologia informațiilor și
comunicațiilor. Proiectul va crea un manual al celor mai bune practici pentru a ilustra cele mai
eficace metode de prezentare și exploatare a rezultatelor cercetării și dezvoltării tehnologice și
pentru a evalua potențialul de piață al acestora. 71
ECOinno2SME se concentrează pe segmentul de eco -inovare, în special pe biotehnologie și
agricultură, med iu și energie. Proiectul va evalua proiectele de cercetare finalizate cu implicarea
70 http://ec.europa.eu/cip/index_ro.htm
71 https://ec.europa.eu/research/fp7/index_en.cfm
41
IMM -urilor pentru a identifica de ce aceste întreprinderi au avut succes și apoi pentru analizarea
unor metode de a face efectiv publice constatările.72
Concurența globală c rescută, tranziția la o societate bazată pe cunoaștere și tehnologia care se
schimbă rapid transformă cele mai multe aspecte ale activității în cadrul unei firme mici. În
viitor, micile întreprinderi vor avea nevoie de oameni cu diferite aptitudini profesi onale, cu
profiluri de muncă specifice și cu mai multe calificări medii și înalte. Mai mult decât oricând, toți
europenii trebuie să își actualizeze în mod continuu aptitudinile și competențele profesionale. De
aceea, Comisia pregătește un program de schim b pentru ucenici, pentru a le permite să
dobândească experiență de lucru în altă țară europeană.
Inițiativa JEREMIE (Joint European resources for micro to medium enterprises ) reprezintă o
inițiativă a Băncii Europene de Investiții și a Comisiei Europene. A ceasta oferă autorităților
regionale șansa de a îmbunătăți condițiile de finanțare a IMM -urilor prin investirea unei părți din
banii primiți de la UE pentru dezvoltare regională împreună cu fondurile suplimentare de la
instituțiile financiare. Fondurile JE REMIE vor fi utilizate pentru anumite acțiuni regionale,
pentru a crește disponibilitatea instrumentelor financiare, de exemplu capitalul de risc,
microcreditul și schemel e de garantare a împrumuturilor. În septembrie 2009, prima investiție
(de 1,85 milioa ne de EUR) a fost realizată în cadrul inițiativei JASMINE , lansată în 2008 de
către Comisie pentru promovarea dezvoltării instituțiilor de microfinanțare în Europa. 73
Inițiativa JEREMIE a progresat, de asemenea, foarte mult. Programarea politicii de coeziune
pentru perioada 2007 -2013 a dus la apariția a 85 de programe operaționale, fie naționale fie
regionale, care lasă să se întrevadă posibilitatea ca Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDER) să poată cofinanța instrum ente de tipul JEREMIE destinate a sprijini IMM -urile și
societățile nou create. Până în octombrie 2009, inițiativa JEREMIE a fost deja pusă în aplicare în
13 state membre, fie la nivel național fie la nivel regional. Programele operaționale ale FEDER
au an gajat u n total de 3,069 miliarde de euro în fondurile de participare JEREMIE.74
Alături de FEI, care prin JEREMIE este cel mai mare contributor la capitalul Catalyst, a mai
angaja t investiții în fond ș i BT Asset Ma nagement (BTAM), companie membră a Grupului
Financiar Banca Transilvania. BTAM este un importan t investitor local, specializat în
administrarea de investiții , cu un portofo liu de peste 8.500 de clienți și active de aproximativ 420
milioane lei.
Fondul Catalyst vizează companii din domeniul TMT (tehnologie, media, telecom) : software și
soluț ii de software, hardware, business process outs ourcing (BPO), media electronică, soluții
72 https://www.steinbeis -europa.de/en/sectors -projects/industrial -biotechnology -bioeconomy -and-
food/ecoinno2sme.html
73 http://www.eif.europa.eu/what_we_do/resources/jeremie/index.htm
74 Biroul de presa CNIPMMR
42
digitale, servicii de media ș i marketing, servicii care folosesc noile tehnologii, operatori wireless
și wireline , operatori software, hardware ș i servicii de telecomunicaț ii.75
Ca un răspuns la criza economică și financiară și utilizând, deseori, cadrul temporar al
ajutoarelor de stat, majoritatea statelor membre (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca,
Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Regatul Unit, Spania,
Țările de Jos și Ungaria ) au adoptat, de asemenea., măsuri politice pentru ameliorarea accesului
IMM -urilor la lichidități, în special la credite ba ncare, cu ajutorul creării și extinderii sistemelor
de credite și de garanții destinate IMM -urilor.
În Bulgaria , ministrul de finanțe a anunțat că dobânzile legale datorate în caz de întârziere a
plăților vor spori cu 10 până la 20 de puncte, ca măsură pr eventivă. În Franța , legea de
modernizare a economiei adoptată în august 2008 impune reducerea termenului pentru plățile
publice la 30 de zile, cel mai târziu până la 1 iulie 2010. În Germania , o nouă lege în vigoare de
la 1 ianuarie 2009 ameliorează situa ția creditorilor în cazul contractelor între „întreprindere și
consumator” (de exemplu, în ceea ce privește plățile anticipate, refuzul unei prestări de servic ii
în lipsă de garanții trebuie constituite). În Portugalia , guvernul a aprobat programul „ Pagar a
Tempo e Horas ” (a plăti cu punctualitate) pentru a reduce întârzierile plăților, fixând un obiectiv
pe termen lung de 30 până la 40 de zile. În Regatul Unit , administrația centrală s -a angajat să -și
onoreze toate facturile în termen de 10 zile . Reducerea termenelor și a întârzierilor plăților
rămâne deosebit de importantă pentru IMM -urile care își desfășoară activitatea în Grecia , în
Italia , în Portugalia ș i în Spania . Acestea sunt statele membre în care se pot aduce cele mai multe
îmbunătățiri în materie de termene de plată de către autoritățile publice (în medie, aproximativ
150 de zile).
Small Business Act a fost adoptat la data de 8 iunie 2008, iar până în prezent reprezintă cea mai
bogată inițiativă privind IMM -urile. Scopul acestui program este de ac ela de a dezvolta latura
antreprenorială în Uniunea Europeană, prin folosirea principiului „thinking small first”(„a gândi
mai întâi la scară mică”). Acest tip de abordare ajută IMM -urile să se dezvolte și să depășească
problemele care continuă să impiedic e dezvoltarea lor normală. 76
Small Business Act(SBA), este cel care a reușit să identifice p roblema majoră cu care continuă
IMM -urile să se confrunte – accesul la finanțare. Din păcate, de cele mai multe ori, piețele
75 http://www.finantare.ro/poscce -fondul -de-capital -de-risc-catalyst -dedicat -imm -urilor.html
76 https://www.sba.gov/
43
financiare nu pot asigura pentru întrep rinderile mici și mijlocii finanțarea necesară, astfel că în
ultimii ani s -au înregistrat evoluții privind îmbunătățirea finanțării și a creditelor pentru IMM –
uri, prin acordarea de împrumuturi, garanții sau chiar capital de risc. Comisia a invitat statele
membre să profite de „Codul european al celor mai bune practici” (denumit în continuare „codul
IMM” ), adoptat în iunie 2008 în cadrul inițiativei SBA, pentru a facilita accesul IMM -urilor la
contractele de achiziții publice.
Mai multe state membre au luat măsuri în urma publicării acestui cod. În Franța , legislatorul a
precizat, în codul achizițiilor publice („Code des Marchés Publics”) că fixarea nivelurilor
minime de capacitate pentru licitații este facultativă. În Ungaria , legea privind achizițiile publice
a fost modificată în aprilie 2009 și include unele elemente noi, precum divizarea contractelor în
loturi atunci când acest lucru este adecvat. În Irlanda , autoritățile naționale pregătesc actualmente
orientări generale car e să sprijine autoritățile publice în determinarea nivelurilor adecvate de
capacitate financiară a licitanților în lumina unor exigențe deosebite. În Polonia , autoritățile au
încurajat utilizarea codului IMM prin intermediul unui site internet și prin dist ribuirea acestora
către reprezentanții autorităților contractante care participă la formare. În Suedia , începând cu
ianuarie 2009, Agenția serviciilor juridice, financiare și administrative este însărcinată să acorde
un sprijin practic și orientare atât ac hizitorilor cât și licitanților din toată țara. În sfârșit, în 2010,
Comisia va lansa o campanie pentru încurajarea utilizării codului IMM ș i un studiu vizând
actualizarea statisticilor privind accesul IMM -urilor la achiziții publice. Pentru a încuraja IMM –
urile să utilizeze standardele ș i ca urmare a unei cereri din partea Comisiei, CENELEC publică în
prezent pe site -ul său internet, în mod gratuit, domeniile de aplicație ale standardelor europene cu
scopul de a ajuta IMM -urile să identifice standardele ca re au o incidență asupra activității lor. În
conformitate cu strategia CEN (Comitetului European de Standardizare) pentru 2010, un număr
tot mai mare de membri ai CEN publică domeniile de aplicare ale standardelor în cataloagele lor
naționale. Comisia a sp orit, de asemenea, sprijinul financiar al UE la 2,1 milioane de EUR în
2009 pentru a încuraja IMM -urile să participe și să -și apere interesele în cadrul procesului de
standardizare și pentru a ameliora informarea IMM -urilor cu privire la standardele europe ne și la
utilizarea acestora.
În 2009 au avut loc Prima Săptămână Europeană a IMM -urilor , care s -a desfășurat în 36 de țări
europene și Conferința privind SBA/Carta Europeană pentru Întreprinderile Mici , două
44
evenimente majore care au contribuit la promova rea spiritului antreprenorial în rândul publicului
larg, permițând antreprenorilor să -și prezinte parcursul profesional și oferind posibilitatea unor
activități în rețea. Trebuie remarcat faptul că ambele țări candidate, precum și țările europene
vecine ma nifestă un interes sporit pentru conceperea de politici favorabile IMM -urilor și pentru
alăturarea la exercițiul de învățare reciprocă. Schimbul de bune practici și procesul de învățare
reciprocă funcționează cu succes în afara granițelor UE. De exemplu, Norvegia a stabilit un plan
de acțiune pentru a încuraja spiritul antreprenorial feminin, având drept obiectiv ca femeile să
reprezinte 40% din totalul antreprenorilor până în 2013. În ansamblu, țările participante au
propus peste 600 de bune practici în cu rsul ultimilor zece ani.
În cadrul Premiilor europene pentru spirit antreprenorial , autoritățile publice din statele membre
s-au mobilizat pentru a elabora politici favorabile IMM -urilor. În toamna anului 2009, Comitetul
Regiunilor a lansat o nouă inițiati vă intitulată „Regiunea europeană întreprinzătoare”.
În cadrul acțiunii sale de încurajare a micilor întreprinderi pe piața internă, inițiativa ERASMUS
pentru tinerii antreprenori a Comisiei încurajează tinerii antreprenori să se deplaseze într -un alt
stat membru al UE pentru a observa pentru o perioadă de timp un antreprenor experimentat.
Primele 100 de relații între noii antreprenori și antreprenorii -gazde au fost aprobate și 1 200 de
noi antreprenori și de antreprenori -gazde sunt înscriși pentru a partic ipa la program.
În sfârșit, anumite țări au integrat educația antreprenorială în programele lor școlare ( Cipru,
Finlanda, Irlanda, Polonia, Regatul Unit ș i Spania ) sau au hotărât să o facă. În prezent, formarea
în domeniul antreprenorial face obiectul unei noi strategii naționale sau a unui plan de acțiune în
Austria, Danemarca ș i Suedia sau al unei reforme a programelor, în curs sau prevăzută în
Estonia, Germania, Malta ș i Republica Cehă . Este important să notăm că, în mod general,
progra mele școlare naționale se concentrează tot mai mult pe competențe decât pe conținut:
aceasta consolidează aplicarea spiritului antreprenorial ca o competență esențială.77
Uniunea Europeană oferă sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri).
Acesta este disponibil sub forme diferite , precum subvenții, împrumuturi și, în anumite cazuri,
garanții. Sprijinul poate fi oferit fie direct, fie prin intermediul programelor gestionate la nivel
național sau regional, precum Fondurile structurale ale Uniunii Europe ne.
77 http://ec.europa.eu/small -business/funding -partne rs-public/finance/index_ro.htm
45
Schemele de asistență se împart în patru categorii:
1. Oportunități de finanțare tematice.
Acest tip de finanțare are obiective tematice specifice – mediu, cercetare, educație – și este
conceput și pus în aplicare de diferite departamente ale Comisiei Europene. De obicei, IMM –
urile sau alte organizații pot depune direct o cerere în cadrul acestor programe, cu condiția
prezentării de proiecte durabile, transnaționale și cu valoare adăugată. În funcție de natura
programului, prin tre solicitanți se pot număra de asemenea grupări industriale, asociații ale
întreprinderilor, furnizori de sprijin pentru întreprinderi și/sau consultanți. Regula generală este
cofinanțarea: sprijinul Uniunii Europene ia forma unor subvenții care acoperă doar o parte a
costurilor unui proiect.78
2. Fonduri structurale
Fondurile structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională [FEDR] și Fondul Social
European [FSE]) sunt instrumentele comunitare de finanțare cu cele mai mari fonduri dedicate
IMM -urilor, prin intermediul diferitelor programe tematice și inițiative comunitare puse în
aplicare la nivel regional. Beneficiarii fondurilor structurale primesc o contribuție directă pentru
finanțarea proiectelor lor. Gestiunea programelor și selecția proiectelor a re loc la nivel național și
regional.
3. Instrumente financiare
Majoritatea instrumentelor financiare sunt disponibile indirect, prin intermediul intermediarilor
financiari. Multe dintre ele sunt gestionate de Fondul European de Investiții.
4. Sprijin pent ru internaționalizarea IMM -urilor
În general, sprijinul ia forma asistenței oferite organizațiilor intermediare și/sau autorităților
publice din domeniul internaționalizării, care vizează sprijinirea IMM -urilor în demersul lor de a
pătrunde pe piețele neco munitare.
Oportunități de finanțare :
78 www.finantare.ro
46
1. LIFE + – acest program are trei componente:
– Natură și biodiversitate;
– Politică și guvernare în materie de mediu;
– Informare și comunicare.
LIFE+ are un buget previzionat de 2,1 miliarde € pentru perioada 2007 -2013. IMM -urile vor
putea accesa finanțările LIFE+ atât prin fondurile gestionate de Comisia Europeană, cât și prin
cele gestionate de agențiile naționale.
2. Programul cadru pentru competitivitate și inovație (CIP)
„Programul cadru pentru competitivitate și inova ție” (CIP) este un răspuns coerent și integrat la
obiectivele Strategiei de la Lisabona revizuite pentru creștere și locuri de muncă. Programul se
derulează pe perioada 2007 -2013 și are un buget de aproximativ 3,6 miliarde €.
În materie de mediu și de ener gie, CIP cuprinde:
a) un Program pentru inovație și antreprenoriat (EIP) care conține o parte dedicată
ecoinovației, pentru care au fost alocate aproximativ 430 miliarde €. Scopul este utilizarea
întregului potențial al tehnologiilor ecologice pentru protecția mediului, contribuind, în același
timp, la creșterea economică și a competitivității.
b) Programul Intelligent Energy Europe (IEE ), pentru care au fost alocate aproximativ 727
milioane €. Programul Intelligent Energy -Europe cuprinde acțiuni care urmăresc creșterea
adoptării și cererii de eficiență energetică, promovarea s urselor de energie regenerabilă și a
diversificării energetice, precum și stimularea diversificării carburanților și a eficienței
energetice în transporturi
3. Programul de acțiune integrată în domeniul învățării pe toată durata vieții
Programul de acțiune in tegrată în domeniul învățării pe toată durata vieții pentru perioada 2007 –
2013 cuprinde patru programe specifice: COMENIUS pentru activitățile de educație generală de
la ciclul primar la cel liceal, ERASMUS pentru activitățile de educație și formare avansa tă din
învățământul superior, LEONARDO DA VINCI pentru toate celelalte aspecte din educația și
formarea profesională și GRUNDTVIG pentru educația adulților. LEONARDO DA VINCI este
programul cu cea mai mare importanță pentru întreprinderi, deoarece sprijină inițiativele
47
transnaționale inovatoare de promovare a cunoașterii, aptitudinilor și competențelor necesare
integrării de succes în viața activă și exercitării depline a cetățeniei.
4. Erasmus pentru tinerii antreprenori
Acest program este un proiect pilot in ițiat de UE în 2009. El oferă asistență practică și financiară
noilor antreprenori care doresc să petreacă o perioadă într -o întreprindere dintr -o altă țară a UE și
să învețe astfel de la antreprenori cu experiență. Obiectivele sunt schimbul de idei, exper iență și
informații dintre antreprenori, sporirea accesului pe piață și identificarea unor potențiali parteneri
pentru noi afaceri în alte țări UE. Programul este cofinanțat de UE, având un buget total de 4,3
milioane €, și acoperă costurile de călătorie ș i cazare pe durata șederii.
5. CULTURA 2007 -2013
Programul CULTURA 2007 -2013 furnizează subvenții pentru proiectele de cooperare culturală
în toate domeniile artistice și culturale (artele spectacolului, arte plastice și vizuale, literatură,
moștenire cultura lă, istorie etc.). Programul are un buget de 400 milioane € pentru proiecte și
inițiative care celebrează diversitatea culturală și moștenirea culturală comună din Europa prin
intermediul dezvoltării cooperării transfrontaliere dintre instituții și operato ri culturali.
Programul are trei obiective principale: promovarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor din
sectorul cultural, încurajarea circulației transnaționale a realizărilor culturale și artistice și
cultivarea dialogului intercultural.
6. MEDIA 2007 -2013
Pentru perioada 2007 -2013, programul are un buget de 755 milioane € și vizează formarea
specialiștilor în mijloace media, dezvoltarea de companii și proiecte de producție, distribuția și
promovarea lucrărilor cinematografice și a programelor audi ovizuale și finanțarea festivalurilor
cinematografice. Programul furnizează subvenții pentru IMM -urile care sunt active în aceste
domenii.
Informare, consultare și dialog social
Este prevăzut un capitol bugetar anual specific pentru cofinanțarea măsurilor care promovează
comitetele europene de întreprindere, implicarea angajaților atât în cadrul unei societăți
48
europene, cât și în cadrul unei societăți cooperative europene, informa rea și consultarea
angajaților din Comunitatea Europeană și fuziunile transfrontaliere ale societăților cu răspundere
limitată. În 2009, bugetul a fost de 7,3 milioane € și s -a acordat prioritate proiectelor de
cooperare transnațională între angajați și an gajatori și implementării punctelor de informare și
observare.
Sănătate și siguranță ocupațională
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă finanțează acțiunile de sprijinire a
IMM -urilor în ridicarea standardelor lor în materie de siguranță și sănătate.
7. Resursele comune europene pentru microîntreprinderi și întreprinderi mijlocii
(JEREMIE) este o inițiativă comună a Comisiei Europene, a Fondului European de
Investiții și a Băncii Europene de Investiții. Inițiativa urmărește ameliorarea acces ului la
finanțări pentru microîntreprinderi și întreprinderi mijlocii și, în special, furnizarea de
microcredite, de finanțări de capital de risc sau de garanții și alte forme de finanțare
inovatoare. Se acordă prioritate finanțării unei afaceri proaspăt d emarate, transferului de
tehnologie, fondurilor destinate tehnologiei și inovației, precum și microcreditelor. JEREMIE
este administrat ca o parte integrantă a programelor Fondului European pentru Dezvoltare
Regională, iar proiectele sunt selectate la nive lul regional și național corespunzător. Au fost
lansate operații JEREMIE în nouă state/regiuni membre UE. Alte acțiuni sunt în curs de
negociere (Insulele Canare în Spania, câteva regiuni din Italia și Malta).
8. Joint Action to Support Micro -finance Institut ions in Europe – JASMINE –(Acțiunea
comună de sprijinire a instituțiilor de microfinanțare din Europa) – este o inițiativă
comună a Comisiei Europene, a Fondului European de Investiții și a Băncii Europene de
Investiții și completează inițiativa JEREMIE. In ițiativa urmărește dezvoltarea ofertei de
microcredite în Europa prin intermediul a două acțiuni principale: prin furnizarea de asistență
tehnică instituțiilor de microfinanțare pentru a le ajuta să fie intermediari financiari credibili
și pentru a obține capital într -un mod mai facil, precum și prin finanțarea activităților
instituțiilor financiare nebancare, pentru ca acestea să poată acorda un număr mai mare de
împrumuturi. Obiectivul programului este de a îmbunătăți accesul la finanțare al
întreprinderi lor mici, al persoanelor șomere sau al persoanelor fără un loc de muncă în
prezent, care ar dori să devină prestatori de activități independente, dar care nu au
49
posibilitatea de a accesa servicii bancare tradiționale. Acest program a debutat în 2009 cu o
fază-pilot de trei ani și cu un capital inițial de 50 milioane €.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM -urile) reprezintă coloana vertebrală a economiei europene,
furnizând 85 % din totalul noilor locuri de muncă. Comisia Europeană își propune să promoveze
antreprenoriatul și să îmbunătățească mediul de afaceri pentru IMM -uri, pentru a le permite
acestora să își realizeze pe deplin potențialul în economia globalizată de astăzi.79
Programul COSME (Competitiveness of Enterprises and Small and Medium -sized Enterprises )
va fi operațional în perioada 2014 – 2020 și are un buget total de 2,3 miliarde de euro. A fost
dezvolt at ca un program de granturi pentru a oferi finanțare directă întreprinderilor mici și
mijlocii.
Deși este deja la jumătatea perioadei de activitate, se pare că în România nu este foarte cunoscut.
Cel puțin asta a fost concluzia în urma unei dezbateri orga nizate de către BusinessMark.
Conferința RO-Product a reunit peste o stuă de experți din zona de producție, care s -au adunat
pentru a dezbate abordări concrete, aplicabile și replicabile, la problemele cu care se confruntă
industria, bune practici și metod e de valorificare a oportunităților. Cei mai mulți dintre
participanți au fost surprinși când au aflat despre existența unui program cu finanțare și sprijin
european destinat IMM -urilor. Așa că ne -am gândit că ar fi util să venim cu o prezentare a
acestuia și câteva resurse utile pentru antreprenori.
COSME facilitează accesul întreprinderilor la piețele externe. Oamenii de afaceri vor primi
analize și sfaturi profesionale, vor sprijini activitățile de export – import și vor ajuta la extinderea
relațiilor co merciale și economice. Componenta educațională a programului include schimbul de
experiență și schimbul de informații, inclusiv programul „ Erasmus pentru tinerii antreprenori ”,
diverse confe rințe industriale, cursuri de formare, seminarii, programe de schimb și stagii.
Programul pune în aplicare inițiativa în favoarea întreprinderilor mici, reflectând voința politică a
Comisiei de a recunoaște rolul central pe care îl dețin IMM -urile în cadr ul economiei UE.
1. Accesul la finanțare
COSME își propune să faciliteze accesul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM -uri) la finanțare
în toate etapele ciclului lor de viață – creare, extindere sau transfer de business. Datorită
sprijinului UE, întreprinde rile au acces mai ușor la garanții, împrumuturi și capital propriu.
Instrumentele financiare ale Uniunii Europene sunt canalizate prin intermediul instituțiilor
financiare locale din țările UE. Pentru a găsi o instituție financiară în România, vizitați por talul
Access to Finance .
79 Mihuleac E., „Intreprinderile Mici și Mijlocii, o soluție optimă pentru economia românească”, Editura Librex,
București, 2000;
50
2. Accesul la piețe
COSME ajută întreprinderile să acceseze piețele din UE și dincolo de acestea. Finanțează rețeaua
Enterprise Europe Network , care ajută IMM -urile să găsească parteneri de afaceri și tehnologici
și să înțeleagă legislația UE. Platforma Your Europe Business oferă informații practice despre
desfășurarea afacerilor în Europa. De asemenea, programul COSME finanțează o serie de birouri
de asistență pentru IMM -uri, în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală.
3. Sprijinirea antreprenorilor
COSME sprijină antreprenorii prin consolidarea educației antreprenoriale , mentorat, îndrumare
și alte servicii de sprijin. Acțiunile sprijină grupuri specifice care pot întâmpina dificultăți în a -și
atinge întregul potențial, cum ar fi tinerii , femeile și antreprenorii seniori . Programul urmăreșt e,
de asemenea, să ajute business -urile să acceseze oportunitățile oferite de tehnologiile digitale .
4. Îmbunătățirea condițiilor de afaceri
COSME își propune să reducă sarcina administrativă și reglementară pentru IMM -uri prin
crearea unui mediu favorabil afacerilor . De asemenea, acest program sprijină afacerile să fie
competitive, încurajându -le să adopte noi modele de business și practici inovatoare. Acest lucru
completează acțiunile din zone cu potențial de creștere ridicat, cum ar fi sectorul turismului .80
ANALIZA SWOT A IMM -URILOR
Talentul antreprenorial este atuu-ul întreprinzătorilor români – au idei bune, au curajul de a le
pune în practică și determinarea de a munci uneori chiar peste 60 de ore pe săptămână. Pentru
reușita în afaceri, mulți patroni își sacrifică viața de familie și chiar sănătatea. La nivel de sector,
IMM -urile sunt puternice pentru că sunt numeroase, acoperă o gamă largă de activități
economice, crează multe locuri de de muncă și contribuie substanțial la realizarea PIB -ului.
80 www.europa.eu
51
Slăbiciunile întreprinderilor mici și mijlocii sunt în părimul râ nd legate de dimensiunea lor
redusă și de banii puțini pe care îi au la dispoziție. De aceea, ele sunt mult mai vulnerabile la
schimbările de pe piață. Studiile arată că aproximativ o treime dintre antreprenori nu fac inovații
și nici nu își instruiesc per sonalul. Tocmai aceste afaceri riscă să intre în faliment. Chair dacă
IMM -urile au de unde alege atunci când vine vorba de surse de finanțare, multe dintre ele nu știu
cum să acceseze fondurile.
Antreprenorii apreciază că cea mai mare oportunitate de dezvo ltare este dată de creșterea cererii
pe piața internă. În plus, mulți dintre ei au depus sau au intenția de a depune proiecte pentru a
primi fonduri europene. Mai puțin cunoscute sunt însă noile oportunități de afaceri create de
“economia bazată pe cunoașt ere”. Comisia Europeană va finanța din ce în ce mai mult
inițiativele care au la bază cercetarea și inovațiile.81
Cât despre amenințări, fiscalitatea ridicată și birocrația sunt, de ani buni, în capul listei. În
ultimele luni, creșterea inflației și noile r eguli de funcționare impuse de Uniunea Europeană au
fost printre cele mai mari îngrijorări ale antreprenorilor români. Criza forței de muncă și cea a
combustibililor au început, și ele, să fie resimțite tot mai puternic. În plus, IMM -urile duc o luptă
din ce în ce mai crâncenă cu firmele străine care au intrat pe piața autohtonă. De asemenea,
specialiștii atrag atenția că România nu va fi ocolită de problemele financiare c are se manifestă
peste tot în l ume.
81 Nicolescu O., “Managementul întreprinderilor mici și mijlocii -concepte, metode, aplicații, studii de caz”, Editura
Economică, București, 2001
52
53
54
CONCLUZII
55
56
Bibliografie
1. https://congres.cafr.ro/wp -content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare –
Short -version.pdf
2. file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20D
E%20LICENTA/carta -alba-a-imm-urilor -din-romania -2016.pdf
3. file:///C:/Users/wnknown/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20D
E%20LICENTA/prezentare -carta -alba-a-imm-urilor -2015 -8382.pdf
4. http://politici.weebly.com/imm -intreprinderi -mici-si-mijlocii/category/imm –
carte -alba-2014
5. file:///C:/Users/wnknown/Downloads/PPT -CA-2017v3.pdf
6. http://www.aippimm.ro/articol/animmc/ccdimm/small_bussines_act
7. file:///C:/Users/wnkn own/Desktop/DOCUMENTE%20PT.%20TEMA%20D
E%20LICENTA/FTU_2.4.2.pdf
8. http://utm.md/meridian/2010/MI_2_2010/2_Bocancea_L_Intreprinderile.pdf
9. http://www.stiucum.com/management/managementul -intreprinderii/Rolul –
si-importanta -immurilor13294.php
10. http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/management -si-
marketing/39.pdf
11. http://w ww.prouniversitaria.ro/carte/antreprenoriat/rasfoire/
12. Manual de stiinte economice, Editura Universitara, Bucuresti 2014, -Mediul de afaceri
european, profesori Daniela Popa si Oana Milea
13. Nicolescu O., “Managementul întreprinderilor mici și mijlocii -concepte , metode,
aplicații, studii de caz”, Editura Economică, București, 2001
14. http://europa.eu/
15. Mihuleac E., „Intreprinderile Mici și Mijlocii, o soluție optimă pentru economia
românească”, Editura Librex, București, 2000;
16. http://ec.europa.eu/small -business/funding -partners -public/finance/index_ro.htm
17. www.finantare.ro
18. Biroul de presa CNIPMMR
19. http://old.fonduriue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/Documente_Suport/Studii/1_St
udii_POR/7_Intrerinderile_mici_au_prioritate.Studiu_al_CE.pdf
20. Microcredit for small businesses and business creation: bridging a market gap, European
Commission (Microcre dite pentru sectorul micilor întreprinderi și al înființării de
societăți: micșorarea discrepanței de pe piață), Comisia Europeană
57
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lăzăroiu V. Ș tefania – Adriana [629531] (ID: 629531)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.