Latura Penală Și Civilă A Medierii (7) [616721]

UNIVERSITATEA TRANSI LVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE DREPT

LATURA PENALĂ ȘI CIV ILĂ A MEDIERII
▪
– PROCEDURI ALTERNATIV E DE SOLUȚIONARE A C ONFLICTELOR –
▪

Autori:
GHINEA BOGLÁR KA
JÁNÓ JÚLIA
An. III

BRAȘOV
2020

2
CUPRINS

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
1.1. Avantajele medierii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
2. Dispoziții speciale în legea medierii ………………………….. ………………………….. ……………… 5
2.1. Obiectul medierii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
2.2. Mediatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
2 Informarea despre procedura de mediere și avantajele acesteia ………………………….. ……6
3 Medierea pe latura penală a procesului ………………………….. ………………………….. ………… 6
3.1 Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate: ……… 8
3.2 Procedura medierii în cauzele penale ………………………….. ………………………….. ………….. 8
3.2.1 Medierea penală extraprocesuală ………………………….. ………………………….. ………. 8
3.2.2 Medierea penală procesuală ………………………….. ………………………….. ……………… 9
4 .Suspendarea procesului penal ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
5 Jurisprudența: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
6 Latura civilă a medierii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 13
7 Obiectul medierii într -un proces civil ………………………….. ………………………….. ………….. 14
8 Momentul în care părțile pot recurge la mediere ………………………….. ……………………… 15
9 Amânarea și suspendarea proceselor civile: ………………………….. ………………………….. … 16
10 Ședința de informare pe parcursul litigiului din dispoziția instanței ………………………….. 17
11 Medierea și cheltuielil e de judecată ………………………….. ………………………….. …………… 17
12 Efectul asupra termenului de prescripție și a celui de perimare ………………………….. …… 17
13 Medierea în dreptul familiei ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
13.1 Partajul bunurilor comune ale soților ………………………….. ………………………….. …………. 19
13.2 Aspecte accesorii divorțului ………………………….. ………………………….. ……………………… 19
13.3 Procedura de mediere a litigiilor în dreptul familiei presupune următoarele: ……………. 20
14 Medierea în materie succesorală ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
15 Jurisprudență ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 21
16 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
17. Bibliografi e ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 25

3
1. Introducere

În scopul restabilirii echilibrului și ordinii sociale petrubate de un conflict între două sau
mai multe persoane fizice sau juridice, inclusiv statul, s -au născut de -a lungul timpului mai
multe moduri alternative de soluționare a litigiilor față de apelarea la un o rgan judiciar sau o
instanță de judecată. Între acestea se numără și medierea, alături de negociere, arbitraj,
conciliere, recurs administrativ, tranzacție.
La rândul său, medierea a fost definită de bogata literatură de specialitate alocată
acesteia în di verse forme. În lucrarea „Medierea în viața social -politică”, Diana -Ionela Ancheș a
întocmit o clasificare a definițiilor date conceptului de mediere în funcție de cinci dintre cele
mai importante criterii de identificare.1 Autoarea a constatat că medierea a fost definită prin
prisma conceptului de negociere, prin prisma laturii creative a acesteia, prin prisma substanței
sale, prin prisma ariei sale de extindere și prin prisma intervenției terțului. H. Genn, definește
medierea prin raportare la cadrul lega l, ca fiind „un proces voluntar, în care un mediator
neutru, încearcă să ajute părțile în conflict să ajungă la o înțelegere care să fie acceptabilă
pentru ambele părți și care să pună capăt conflictului înainte de a se ajunge în fața instanței de
judecată ”2
Medierea reprezintă o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă , cu
ajutorul unui terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate,
imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
Această modalitate are șanse mai mari să stingă conflictul, pe baza intereselor și
nevoilor părților, pentru că soluția este negociată și stabilită de părți, ea include avantaje
pentru ambele, asigură astfel motive puține de contestare a soluției sau de a reluare a
conflictului, iar pe deasupra, folosirea sistematică a medierii la conflictele de mai mică
amploare poate contribui la construirea unui climat social mai puțin tensionat prin
păstrarea/relansarea relațiilor de colaborare între părțile î ntre care a intervenit conflictul.
Rezolvarea clasică a conflictului, prin aducerea litigiului în fața instanței de judecată și
promovarea conceptului de pierdere -câștig / de învingător -învins, nu constituie cel mai adecvat
răspuns, de natură să ofere un r emediu pentru interesele și nevoile părților ajunse în stare de
conflict și apare constatarea și reluarea conflictului. Medierea pune accent pe interesele
părților, nu pe aspectele juridice ale conflictului.
Medierea este o procedură voluntară pentru rezol varea disputelor, cu liberul
consimțământ al părților, acestea având dreptul de a fi informat cu privire la mediere pentru a
lua deciziile în cunoștință de cauză, fiind în același timp libere să decidă dacă participă la
mediere și dacă acceptă acordul rezu ltat, au dreptul de a alege și a accepta mediatorul. În
cadrul medierii are loc un proces de refacere a punților de comunicare între părți și o negciere,
cu diferența că părțile nu negociază între ele, ci sunt sprijinite de un specialist, mediatorul,
pentr u ca nu mai au capacitatea sau nu sunt în situația de mai negocia singure.

1 Diana -Ionela Ancheș, Medierea în viața social -politică, Ed. Universitară, București, 2011, pg. 68 -72
2 Hazel Genn, Mediation in action – Resolving court disputes without trial, Calouste Gulbenkian Foundation,
London, 2000, p. 9.

4
Medierea a fost inrodusă în România, la nivel instituțional, prin Legea nr.192/20063, dar
prevederi cu privire la mediere se regăsau în legislația noastră și anterior acestei legi î n unei
reglementări speciale, iar la 8 iunie 2008 a fost publicat primul Tablou al mediatorilor în
Monitorul Oficial al României.
Ministerul Justiției promovează medierea ca pe o procedură capabilă să îmbunătățească
actul de justiție din puncte de vedere calitativ, prin degrevarea instanțelor de anumite categorii
de litigii mai ușoare, asigurând timp magistraților pentru dosarele com plexe, fiind înscrisă
succesiv din luna ianuarie 2010 în programele de guvernare, constituind o priorotate în cadrul
Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar.
1.1. Avantajele medierii
Caracterul de utilitate publică al instituției medierii și implicit al grupărilor profesionale
care practică medierea, este subliniat de Legea nr.192/2006, art.4 (1) Medierea reprezintă o
activitate de interes public. (2) În exercitarea atribuțiilor sale, mediatorul nu are putere de
decizie în privința conținutului înțelegerii la care vor ajunge părțile, dar le poate îndruma să
verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59. .
Acest caracter de utilitate publică se explică prin potențialul mare al procedurii de
mediere ca alternativă la soluționarea conflictelor pe calea judiciară și interesul public de
asigurare a unui climat social cu potențial conflictual redus. De aceea, legiuitorul a creat un
sistem complex de avantaje pentru cei care optează pentru parcurgerea procedurii în cauză. De
exemplu, art.63 din lege dispune: „(1) În cazul în care conflictul a fost soluționat pe calea
medierii, instanța va pronunța, la cererea părților, o hotărâre, potrivit dispozițiilor art. 271 din
Codul de procedură civilă.‟ Medierea poate fi un real și e ficient sprijin pentru organele judiciare
în degrevarea de numărul mare de dosare, asigurarea unui timp necesar studierii și lucrului în
dosarele complexe, reducerea cheltuielilor judiciare de la bugetul de stat, garantarea
îndeplinirii unor măsuri de proc esuale în domeniul justiției restaurative, reducerea cazurilor de
plângere împotriva actelor de urmărire penală, a cazurilor de apel și recurs, prevenirea unir
conflicte viitoare care să ajungă din nou pe rolul instanței datorită nerezolvării conflictului din
rădăcină, realizarea unui climat social mai puțin tensionat.
Alt avantaj al medierii este acela că nu se desfășoară în cadru public ca procedura
judiciară și astfel se asigură confidențialitatea în forma stabilită de comun acord cu părțile, cu
excepția cazurilor prevăzute de lege. De regulă, confidențialitatea este păstrată și de către părți
(cu excepția cazului în care acestea convin altfel) și ceilalti participanți.

3 Legea nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator; a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 441 din 22 mai 2006

5
2. Dispoziții speciale în legea medierii
2.1. Obiectul medierii
Obiectul medierii poate fi constituit din: relații de familie, raporturi comerciale, locative,
de muncă, de vecinătate, de coproprietate, succesiuni, executarea contractelor, protecția
consumatorilor; săvârșirea unor infracțiuni, pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii
prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
Nu pot face obiectul medierii: litigii de muncă, cu excepția celor care fac parte din
categoria conflictelor de drepturi de care părțile pot dispune din cadrul conflictelor de muncă,
drepturile st rict personale (care privind statutul persoanei), orice alte drepturi de care părțile,
nu pot dispune prin convenție sau orice alte mod emis de lege.
2.2. Mediatorii
La mediere participă mediatorul, părțile și eventual alte persoane în funcție de nevoile
părțil e și acceptate de acestea (avocați, rude, consultanți), cu scopul de a construi încrederea
între părți și de a asigura eficiența medierii.
În exercitarea atribuțiilor sale, mediatorul sprijină găsirea unor soluții acceptabile de
către părți, dar nu are put ere de decizie în privința conținutului înțelegerii la care vor ajunge, iar
acordul de mediere are valoare unui înscris sub semnătură privată, mediatorul putându -le
îndruma la notar pentru ca acordul să fie autentificat sau la instanța de judecată, care va da
hotărâre de expedient ce constituie titlu de executoriu.
Mediatorii sunt persoane autorizate art. 7 -84 din Legea nr.192/2006 cu modificările
ulterioare, independente de părți și au obligația să -și exercite profesia cu respectarea

4 Art. 7: Poate fi mediator persoana care îndeplinește următoarele condiții:
a) are capacitate deplină de exercițiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime în muncă de cel puțin 3 ani sau a absolvit un program postu niversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform
legii și avizat de Consiliul de mediere;
d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activități;
e) se bucură de o bună reputație și nu a fost condamnată definitiv pentru săvârș irea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă
atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condițiile legii, cu excepția absolvenților de programe postuniversitar e de nivel
master în domeniu, acreditate c onform legii și avizate de Consiliul de mediere;
g) a fost autorizată ca mediator, în condițiile prezentei legi.
Art. 8 . (1) Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de către Consiliul de mediere, după achitare a
taxei de autorizare, al cărei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).
(2) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European, posesori ai unui document de calificare î n profesia de
mediator , obținut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după r ecunoașterea
acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și califi cărilor profesionale pentru
profesiile reglementate din România, cu modificările ulterioare.
(3) Documentele de calificare obținute în profesia de mediator, în alt stat decât România ori într -un stat membru al Uniunii Europene sau al
Spațiului Economic Eu ropean, de către persoanele prevăzute la alin. (2), se recunosc în condițiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în mod
corespunzător. Dacă abilitățile și cunoștințele nu corespund cerințelor de calificare prevăzute de legea română, Consiliul de medier e ia în
considerare și experiența profesională dobândită de solicitant și îi poate cere să dovedească faptul că îndeplinește toate ac este cerințe.
(4) Prevederile alin. (2) și (3) se aplică și cetățenilor români, posesori ai documentelor de calificare în p rofesia de mediator, obținute într -un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori, după caz, într -un stat terț.
(5) Cetățeanul unui stat terț, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau care a dobâ ndit calitatea de mediator în
străinătate și dorește să desfășoare activitate de mediere cu caracter permanent în România, dobândește acces la profesie în următoarele
condiții:a) prezintă titlul de studii, însoțit de atestatul de echivalare eliberat de Min isterul Educației și Cercetării; b) prezintă conținutul programei
de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii și, după caz, documentele care atestă dobândirea calității de mediator. Consi liul de mediere

6
următoarelor obligații : să păstreze confidențialitatea informațiilor primite de lapărțile angajate
în mediere, să păstreze neutralitatea față de acesta și obiectul conflictului (să nu aibe interes),
să exercite calitatea de mediator cu imparțialitate (nepărtinitor) și să asigur e respectarea
libertății, demnității și vieții personale al părților.
2 Informarea despre procedura de mediere și avantajele acesteia

De la 3 martie 2010 există obligația informării și îndrumării părților la mediere, potrivit
modificărilor aduse de art.6 din legea nr.192/2006 privind medierea și exercitarea profesiei de
mediator „Organele judiciare și arbitrale, precum și alte autorități cu atribuții jurisdicționale vor
informa părțile asupra posibilității și avantajelor folosirii procedurii medierii și le pot îndruma să
recurgă la aceasta pentru soluționarea conflictelor dintre ele.‟
Prin legea nr.115/2012 la art.60˄1 apăruse obligația unei proceduri prealabile de
informare obligatorie a părților înainte de deschiderea unui proces, neîndeplinirea acesteia
fiind sancționată cu inadmisibilitatea primirii acțiunii, în domeniul penal, după unele manifestări
controversate cu susțineri eronate asupra obligativității medierii însăși, legiuitorul a renunțat
odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale prin L egea nr.255/2013 la această obligație,
întărind dreptul la protecția victimei infracțiunilor.
3 Medierea pe latura penală a procesului

Pe latura penală, rezolvarea conflictului prin medierea și înlăturarea răspunderii
suspectului duce la avantajul că fapta nu mai va fi scrisă în cazierul judiciar. Conform art.74˄1,
din codul penal: (1) În cazul săvârșirii infracțiunilor de gestiune frauduloasă, înșelăciune,
delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor
publi ce, abuz în serviciu în formă calificată și neglijență în serviciu, prevăzute în prezentul cod,
ori a unor infracțiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s -a pricinuit o pagubă, dacă
în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la soluțio narea cauzei în primă instanță,
învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege
pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. (2) Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași
condiții este de până la 10 0.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica
pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la
50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se
înreg istrează în cazierul judiciar. (3) Dispozițiile prevăzute la alin. 1 și 2 nu se aplică dacă
făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune de același gen, prevăzută de prezentul cod, într -un
interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de p revederile alin. 1 și 2.
(Curtea constituțională a declarat dispozițiile art. 74 indice 1 din Codul penal neconstituționale

evaluează conținutul programei de formare prezent ate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoștințele și abilitățile atestate de aceste
documente cu cerințele stabilite conform legii române, și hotărăște, dacă este cazul, accesul în profesie. Condițiile de echi valare ori compensare a
calificării, în s ituația în care cunoștințele și abilitățile atestate nu corespund cerințelor de calificare prevăzute de legea română, vor fi stabilite prin
regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).
(6) Mediatorul străin poate desfășura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestării de servicii, în baza
documentului care atestă că exercită legal această profesie în statul de origine sau de proveniență, fiind exceptat de la cer ințele de autorizare și de
înscriere prevăzute în lege, având însă obligația înștiințării, în scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfășurarea acestei activități.

7
prin decizia din data de 25 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 363/2011.). De aici reiese
foarte clar importanța medierii penale în ceea ce privește latura civilă a unor infracțiuni.
Acord de mediere: pe de o parte, nu este inclus în Codul penal printre cauzele care
înlătură răspunderea penală; pe de altă parte, conținutul său nu este determinat de ceea ce se
înțelege în cadr ul unei proceduri judiciare a fi latura penală (cea care privește acțiunea penală
exercitată pentru tragerea la răspundere penală a celui care a comis fapta), respectiv latura
civilă (cea care privește acțiunea civilă exercitată pentru acoperirea prejudici ului produs prin
acea faptă, adică exclusiv repararea în natură sau prin echivalent). De altfel, un acord de
mediere „pe latură penală”, neînsoțit de vreo altă înțelegere, nici nu ar fi posibil: dacă părțile
ajung la un consens cum că s -au „împăcat”, atunc i devine incidentă instituția „împăcării
părților”; dacă în urma acordului persoana vătămată declară sau promite că își va retrage
plângerea prealabilă, atunci devine incidentă instituția „retragerii plângerii prealabile”. Or,
aceste instituții sunt reglem entate separat și în mod special în legislația penală, fiecare având
reguli proprii de validitate și generând efecte distincte de cele produse de un acord de mediere.
De exemplu, potrivit noului Cod de procedură penală, împăcarea va trebui făcută numai pân ă la
un anumit moment al judecății. La fel, în cazul retragerii plângerii prealabile, acțiunea civilă se
lasă nesoluționată.
Prin urmare, trebuie acceptat că acordul de mediere este un impediment al procesului
penal, dar distinct de lipsa plângerii prealab ile, de retragerea plângerii prealabile și de
împăcarea părților5. Cât privește conținutul, arătăm că acordul de mediere nu poate viza vreun
aspect ce ține de „latura penală” – aceasta pentru că între victimă și făptuitor nu poate avea loc
vreo negociere ș i nu se poate încheia vreo înțelegere cu privire la încadrarea juridică a faptei ori
cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia. Cel mult, în cazul infracțiunilor la care
acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă sau al celor pretabile la împăcare,
acordul de mediere poate să cuprindă declarația persoanei vătămate cum că nu mai urmărește
tragerea la răspundere penală a făptuitorului.
Tocmai de aceea susținem că este posibil ca acordul de mediere să fie încheiat pentru
orice inf racțiune. Dar, într -adevăr, potrivit Legii nr. 192/2006, sunt diferențe între tipurile de
infracțiuni sub aspectul efectelor generate de acordul de mediere:
– în cazul infracțiunilor urmăribile la plângerea prealabilă sau pentru care este posibilă
împăcarea: acordul de mediere împiedică prin voința legiuitorului (și nu a părților!)
începerea sau continuarea procesului penal, producând astfel efecte în ambele laturi ale
procesului penal. Teoretic, chiar și în cazul acestor infracțiuni, părțile s -ar pu tea înțelege în
acordul de mediere numai cu privire la aspectele civile ale cauzei, dar practic nu vedem
rațiunea unei astfel de înțelegeri.
– în cazul celorlalte infracțiuni: procesul penal se derulează sub aspectul laturii penale după
regulile obișnuite, i ar sub toate celelalte aspecte se va da efect acordului de mediere penală.

5 De aceea, nu putem fi de acord cu afirmația făcută în literatura de specialitate cum că, de fapt, acordul de mediere ar fi do ar o
modalitate partic ulară de împăcare a părților. A se vedea D. Atasiei, H. Tiț, Mica reformă în justiție. Legea nr. 202/2010
comentată, ediția a 2 -a, Editura Hamangiu, București, 2011, p. 192.

8
3.1 Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate:
 lovirea sau alte violențe (art. 193); vătămarea corporală din culpă (art. 196);
amenințarea (art. 206); hărțuirea (art. 208); violul în forma simplă [art. 218 alin. (1) și (2)];
agresiunea sexuală în forma simplă [art. 219 alin. (1)]; hărțuirea sexuală (art. 223); violarea de
domiciliu (art. 224); violarea sediului profesional (art. 225); violarea vie ții private (art. 226);
divulgarea secretului profesional (art. 227); furtul la plângerea prealabilă [art. 231 alin. (1)
raportat la art. 228 –230]; abuzul de încredere (art. 238); abuzul de încredere prin fraudarea
creditorilor (art. 239); bancruta simplă (art. 240); bancruta frauduloasă (art. 241); gestiunea
frauduloasă (art. 242); distrugerea în forma simplă și prima formă agravată [art. 253 alin. (1) și
(2)]; tulburarea de posesie (art. 256); asistența și reprezentarea neloială (art. 284);
nerespectarea hotărârilor judecătorești [art. 287 alin. (1) lit. d) –g)]; violarea secretului
corespondenței (art. 302, modificat prin Legea nr. 187/2012); abandonul de familie (art. 378);
nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului (art. 379); împiedicarea e xercitării
libertății religioase (art. 381).
3.2 Procedura medierii în cauzele penale
În cauzele penale, medierea poate avea loc înainte de începerea procesului penal sau în
timpul acestuia [art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006]6, motiv pentru care vom distinge între
mediere penală extraprocesuală și mediere penală procesuală. În acest din urmă caz, înțelegem
să facem distincție între medierea penală și cea civilă din procesul penal.
3.2.1 Medierea penală extraprocesuală
În cazul în care procedura de mediere s e desfășoară înaintea începerii procesului penal,
termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile se suspendă pe durata
desfășurării medierii [art. 69 alin. (2) teza I din Legea nr. 192/2006]. Termenul este de trei luni
de la data săvârș irii faptei, potrivit noului Cod de procedură penală. Suspendarea termenului
de introducere a plângerii prealabile. Este de remarcat că legiuitorul face vorbire de
„introducerea plângerii prealabile” și de „începerea procesului penal”, ca și cum cele două
momente ar coincide. În realitate, între momentul sesizării organului judiciar prin plângerea
prealabilă și cel al începerii urmăririi penale se pot desfășura, facultativ, acte premergătoare.

3.2.1.1 Închiderea medierii
Dacă, în urma medierii, părțile aflate în conflict nu încheie un acord , persoana vătămată
poate introduce plângerea prealabilă în același termen, care își va relua cursul de la data
întocmirii procesului -verbal de închidere a procedurii de mediere, socotindu -se și timpul scurs
înainte de suspendare. Dacă părțile încheie un acord de mediere, opiniăm că aces ta trebuie să

6 Dacă legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau persoane juridice, po t recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv
după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, convenind să soluționeze pe această cale orice conflicte în mate rie
civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

9
conțină, pe lângă înțelegerea specifică dintre părțile unui astfel de contract, și exprimarea de
către victimă a lipsei intenției sale de a formula p lângerea p realabilă.
3.2.2 Medierea penală procesuală
Părțile pot încheia acordul de mediere oricând în cursul procesului penal, inclusiv în căile
de atac ordinare sau extraordinare.
4 .Suspendarea procesului penal

În noul Cod de procedură penală, art. 312 alin. (3) prevede că suspendarea urmăririi
penale „se dispune pe pe rioada d esfășurării medierii, potrivit legii”; cu p rivire la suspendarea
judecății, art. 367 alin. (3) din același act normativ conține o reglementare similară.( (3)
Suspendarea judecății se dispune și pe perioada desfășurării procedurii de mediere, potrivit
legii.). Astfel, potrivit art. 70 din Legea nr. 192/2006, în cazul în care medierea se desfășoară
după începerea procesului penal, urmărirea penală sau, d upă caz, judecata se suspendă, în
temeiul pre zentării de către părți a contractului de mediere. Suspen darea durează până când
procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de lege.7
Medierea nu poate avea succes decât dacă făptuitorul a recunoscut săvârșirea faptei.
Clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate și nu se limitează la repararea
prejudiciului, obligatoriu fiind doar să privească drepturi asupra cărora părțile pot dispune
[art. 61 alin. (1) d in Legea nr. 192/2006]. De exemplu, autorul faptei restituie pe loc sau își
asumă obligația ca într -un anumit termen să restituie bunul sustras; părțile convin să înceteze
contractul de muncă și autorul să înapoieze suma de bani însușită printr -o fapt ă de delapidare;
autorul se obligă să își ceară scuze de la victimă în mod public pentru actele de violență
exercitate în public; soții, implicați în acte de violență reciprocă, se obligă să urmeze un
program de terapie de cuplu; părțile, foști soți, impli cați într -o altercație, convin să se despartă
și să facă un partaj de bunuri; autorul își ia angajamentul să nu se apropie de victimă și familia
acestuia o perioadă de timp; autorul se obligă să presteze o anumită activitate în beneficiul
victimei53 sau al comunității; autorul se obligă la părăsirea unui anumit domiciliu sau
localități; autorul se obligă să nu frecventeze anumite locuri, să nu desfășoare anumite
activități; autorul unui accident de circulație soldat cu decesul victime i se obligă să nu mai
conducă vreun vehicul sau se angajează să urmeze anumite cursuri (de șoferie) ori programe
(antialcool)54. Părțile sunt libere să stabilească termene și condiții de îndeplinire a obligațiilor
[art. 58 alin. (3) din Legea nr. 192/2006], ceea ce înseamnă că pot fixa eventuale sancțiuni, cum
ar fi plata unei sume de bani, în caz de neîndeplinire.

7 Potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, procedura de mediere se închide, după caz:
a) prin încheierea unei înțelegeri între părți, în urma soluționării conflictului;
b) prin constatarea de către mediator a eșuării medierii;
c) prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părți.

10
5 Jurisprudența:

Prin rechizitoriul nr. 6831/P/2019 din data de 03.10.2019 Parchetul de pe lângă Judecătoria
Sectorului 4 București a dispus trimiterea in judecată, în stare de arest preventiv, a
inculpatului C B -I, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată (13 acte
materiale), prev. de art. 244, alin. (1) și (2), cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen.
Judecătorul de ca meră preliminară a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea a
arestului la domiciliu si apoi revocarea măsurii preventive.
În fapt s -a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
În perioada 22.08.2019 – 03.09.2019, în baza aceleiași rezol uții infracționale, inculpatului C B -I,
prin prezentarea în mod mincinos că este proprietarului unui apartament cu 2 camere situat în
București, pe care vrea să îl închirieze, a indus în eroare 13 persoane vătămate (M. I – D; N. A – M;
S. A- C; N. E; M. O – A; M. V – A; A. R; S. F; H. O; I. I; G. V – M; D. C – M și H. M) păgubindu -le cu
sume între 2700 – 2900 lei, prejudiciul total fiind de 6900 lei.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.10.2019 sub nr. de mai sus.
Prin încheierea din data de 19.11.2019, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin.
2 din C. pr. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței. S -a dispus începerea judecății cauzei
privind pe inculpat. (f. 20 – CP)
Inculpatul a fost asistat de apărător ales , cu delegație la dosar nr. xxxxxxx/2019 (f. 7)
La dosarul cauzei au fost depuse acordurile de mediere încheiate între inculpat și persoanele
vătămate.
La termenul de judecată din data de 16.12.2019, părțile au solicitat să se ia act de acordurile de
medi ere încheiate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Potrivit art. 16 alin. 1 lit. g din C.p.p., acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost
pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul
infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit
împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii.
Potrivit art. 244 alin. 3 C.p., împăcarea părților înlătură răspu nderea penală.
De asemenea, conform art. 67 alin. 1 și 2 din Legea nr. 192/2006, „Dispozițiile din prezenta lege
se aplică și în cauzele penale, atât în latura penală, cât și în latura civilă, după distincțiile arătate
în prezenta secțiune. În latura penal ă a procesului, dispozițiile privind medierea se aplică numai
în cauzele privind infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau
împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
Având in vedere faptul că atât persoanele vătămate , cât și inculpatul au arătat că doresc să se ia
act de acordurile de mediere încheiate, instanța urmează să valorifice aceste manifestări de
voință. Întrucât manifestarea de voință a persoanelor vătămate și a inculpatului îndeplinesc
condițiile prevăzute de lege, instanța va proceda ca atare.
Astfel, în baza art. 67 alin. 2 din Lege a nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei
de mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 14/22.10.2019 încheiat în baza contractului
de mediere nr. 14/22.10.2 019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă A
R.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 13/22.10.2019 încheiat în baza contractu lui de

11
mediere nr. 13/22.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă M
V-A.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 12/22.10. 2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 12/22.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă N O –
A.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de a cordul de mediere nr. 10/17.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 10/17.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă M I –
D.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesi ei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 09/17.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 09/17.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă N A –
M.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 08/15.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 08/15.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă S A –
C.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 07/15.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 07/15.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă N E.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 06/15.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 06/15.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între incul patul C B -I și partea civilă H O.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 05/09.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 05/09.10.2019 de Birou d e mediator „B S”, între incul patul C B -I și partea civilă G
V-M.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 04/04.10.2019 încheiat în baza contractului de
medi ere nr. 14/22.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă D C –
M.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 03/04.10.2019 închei at în baza contractului de
mediere nr. 03/04.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă H
M.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de med iere nr. 02/03.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 02/03.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă S F.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, va lua act de acordul de mediere nr. 01/03.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 01/03.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă I I. C
B-I

12
În temeiul art. 396 alin. 1 și 6 din C. pr. pen. rap. la art. 16 a lin. 1 lit. g) din C. pr. pen. cu referire
la art. 244 alin. 3 C.p. va dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul C B -I pentru
infracțiunea de înșelăciune în formă continuată (13 acte materiale), prev. de art. 244, alin. (1) și
(2), cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen. ( faptă săvârșită în perioada 22.08.2019 – 03.09.2019 ) –
urmare a încheierii acordurilor de mediere în condițiile legii .
Va constata că inculpatul a fost reținut, arestat preventiv și s -a aflat în arest la domiciliu în
cauză de la data de 11.09.2019 la data de 26.10.2019, inclusiv.
În temeiul art. 67 din Legea nr. 192/2006 va lua act de acordurile de mediere menționate
anterior, intervenite între părți cu privire la latura civilă.
În baza art. 398 din C. pr. pen. rap. la art. 275 al in. 1 pct. 2 lit. c C.p.p., va obliga pe inculpat la
plata sumei de 6900 lei , reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE :
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizar ea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 14/22.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 14/22.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă A R
domiciliat în sectorul 4, București.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 13/22.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 13/22.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea ci vilă M
V-A domiciliat în TELEORMAN .
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 12/22.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 12/22.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă N O –
A domiciliată în sectorul 4, București.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 10/17.10.2019 închei at în baza contractului de
mediere nr. 10/17.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă M I –
D domiciliat în BRAȘOV.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia ac t de acordul de mediere nr. 09/17.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 09/17.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă N A –
M domiciliat în com. Produlești, DÂMBOVIȚA .
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 08/15.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 08/15.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă SA -C
domiciliată î n Ploiești.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 07/15.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 07/15.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între in culpatul C B -I și partea civilă N E
domiciliată în BRAȘOV.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 06/15.10.2019 încheiat în baza contractului de

13
mediere nr. 06/ 15.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă H O
adresa aleasa de corespondență București, SPITALUL UNIVERSITAR BUCUREȘTI ETAJ 8 –
OFTALMOLOGIE .
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 05/09.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 05/09.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă G V –
M domiciliat în GORJ .
În baza art. 67 alin. 2 din Leg ea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 04/04.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 14/22.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă D C –
M domic iliat în sectorul 6, București.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 03/04.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 03/04.10.2019 de Birou de medi ator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă H M
domiciliată în.
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 02/03.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 02/03.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă S F
domiciliat în GORJ .
În baza art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ia act de acordul de mediere nr. 01/0 3.10.2019 încheiat în baza contractului de
mediere nr. 01/03.10.2019 de Birou de mediator „B S”, între inculpatul C B -I și partea civilă I I
domiciliat în IAȘI.
În temeiul art. 396 alin. 1 și 6 din C. pr. pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. g) din C. pr. pen . cu referire
la art. 244 alin. 3 C.p. dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul C B -I (fiul lui S și al
lui L, născut la 04 Ianuarie 1986) CNP xxxxxxxxxxxxx pentru infracțiunea de înșelăciune în formă
continuată (13 acte materiale), prev. d e art. 244, alin. (1) și (2), cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen. (
faptă săvârșită în perioada 22.08.2019 – 03.09.2019 ) – urmare a încheierii acordurilor de
mediere în condițiile legii .
Constată că inculpatul a fost reținut, arestat preventiv și s -a aflat î n arest la domiciliu în cauză
de la data de 11.09.2019 la data de 26.10.2019, inclusiv.
În temeiul art. 67 din Legea nr. 192/2006 ia act de acordurile de mediere menționate anterior,
intervenite între părți cu privire la latura civilă.
În baza art. 398 din C. pr. pen. rap. la art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. c C.p.p., obligă pe inculpat la
plata sumei de 6900 lei , reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 .12.2019 .
6 Latura civilă a medierii

Medierea, în cazul unui litigiu civil pe rolul instanțelor de judecatǎ, este un mijloc
alternativ de soluționare a unui conflict ce face obiectul unui proces pendinte. Astfel, potrivit
legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator în cazul în care

14
conflictul a fost dedus judecǎții, soluționarea acestuia prin mediere poate avea loc la initiațiva
pǎrților ori la recomandarea instanței, iar la ȋncheierea procedurii de mediere, med iatorul este
cel care informeazǎ ȋn scris instanța de judecatǎ cu privire la rezultatul procesului. Pe parcursul
medierii, judecarea cauzelor civile de cǎtre instanțele judecǎtorești va fi suspendatǎ8 la cererea
pǎrților, iar cursul termenului perimarii e ste suspendat pe durata desfǎșurǎrii procedurii de
mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnǎrii contractului de mediere.
7 Obiectul medierii într -un proces civil
Pentru a determina obiectul medierii, cu alte cuvinte, cazurile în care părțile pot recurge
la mediere și, dintre acestea, pe acelea în care medierea este obligatorie, trebuie să coroborăm
dispozițiile art. 2 cu cele ale art. 60 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea
profesiei de mediator, modificată și completată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (5) din legea 192/2006 privind medierea și organizarea
profesiei de mediator, părțile pot recurge la mediere atunci când este vorba despre drepturi de
care ele pot dispune . Alin. (4) al aceluiași articol exclude din obi ectul medierii drepturile strict
personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum și orice alte drepturi de care
părțile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenție sau alt mod admis de lege. Rezumând,
părțile pot recurge la mediere ori de câte ori este vorba despre drepturi de care acestea pot
dispune. Art. 31 din legea medierii prevede că mediatorul trebuie să cunoască ce drepturi nu
pot face obiectul medierii și, în caz ul acestora, are obligația de a refuza medierea.9
La închiderea pr ocedurii de mediere, mediatorul este obligat, în toate cazurile, să transmită
instanței de judecată competente acordul de mediere și procesul -verbal de încheiere a medierii
în original și în format electronic dacă părțile au ajuns la o înțelegere.Acordul d e mediere are
valoarea unui înscris sub semnătură privată. Părțile pot solicita notarului public autentificarea
înțelegerii lor, înscrisul dobândind totodată puterea de titlu executoriu. Părțile se pot înfățișa la
instanța judecătorească pentru a cere să s e dea o hotărâre care să consfințească înțelegerea
lor, indiferent dacă au sau nu un dosar pe rol. Hotărârea constituie titlu executoriu. În cazul în
care conflictul mediat vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile,
precum și al altor drepturi reale, partaje și cauze succesorale, sub sancțiunea nulității absolute,
acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanței de
judecată și va fi verificat cu privire la îndeplinirea condițiilor de fon d și de formă.

8 Art.242 din Codul de procedură civilă
9 Potrivit art. 31 din Legea nr. 192/2006 Mediatorul are obligația să refuze preluarea unui ca z, dacă are cunoștință
despre orice împrejurare ce l -ar împiedica să fie neutru și imparțial, precum și în cazul în care constată că drepturile
în discuție nu pot face obi ectul medierii, potrivit art. 2.

15
8 Momentul în care părțile pot recurge la mediere
Ca și în cazul tranzacției10, acestea pot recurge la mediere pentru a preîntâmpina un
litigiu, pentru a stinge un litigiu sau, chiar după pronunțarea unei hotărâri judecătorești sau în
situația existenței unui alt titlu executoriu, pentru a conveni asupra modalității de executare a
obligației cuprinsă în acesta, deci inclusiv în faza executării silite.
Noul Cod de procedură civilă prevede obligativitatea procedurii de informare asupra medierii
de la data de 1 august 2013. Astfel, acțiunile care prevăd obligativitatea parcurgerii procedurii
de mediere înainte de introducerea unei acțiuni în instanță, vor putea fi anulate ca inadmisibile,
dacă nu se va face dovada, cel puțin, asupra informării asupr a medierii. Recentele modificări
aduse legii medierii prin Legea nr. 214/2013 prevăd că ședința de informare privind medierea
poate fi realizată și de judecători, procurori, consilieri juridici, avocați și notari, deși până acum
doar mediatorul era autoriz at să susțină această procedură.

Cazurile în care trebuie urmată procedura prealabilă a medierii sunt: în domeniul
protecției consumatorilor; în materia dreptului familiei, în domeniul litigiilor privind posesia,
grănițuirea,strămutarea de hotare, precum și în orice alte litigii care privesc raporturile de
vecinătate; în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea
profesională; în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea și încetarea contractelor
individuale de muncă; în cazul litigiilor civile a căror valoare este sub 50.000 lei (sunt exceptate
de la regulă acele litigii în care s -a pronunțat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii
de insolvență și a acțiunilor referitoare la registrul comerțului), precum și în cazul infracțiunilor
pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
11
Dispozițiile art. 602 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 reglementează condițiile în care se
realizează procedura de informare cu pr ivire la avantajele medierii, procedură prealabilă
încheierii contractului de mediere.
Astfel, legiuitorul a stabilit că procedura de informare, incluzând și formalitățile pentru
convocarea părților, nu poate depăși 15 zile calendaristice și că,în acest caz, sunt aplicabile, în
mod corespunzăt or, dispozițiile art. 2532 pct. 7 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicată, cu modificările ulterioare.12
De asemenea, potrivit alin. (2) al art. 602 din Legea nr. 192/2006, legiuitorul a stabilit
expres că acceptarea participării sau participarea la ședința de informare nu constituie o
recunoaștere a dreptului ce ar face obiectul litigiului și nu întrerupe cursul prescripției.
Atunci când părțile nu și -au soluționat conflictul în mod amiabil și se ivește un proces
civil sau penal, în cele mai multe cazuri, părțile au în continuare dreptul de dispoziție asupra

10 Art.2267 alin.1 din Codul Civil
11 Art. 601 din Legea nr. 192/2006
12 Art. 2532 C.Civ Prescripția nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă: pct. 7. în cazul în
care cel îndreptățit la acțiune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, să folosească o anumită procedură
prealabilă, cum sunt reclamația administrativă, încercarea de împăcare sau altele asemenea, cât timp nu a cunoscut și
nici nu trebuia să cunoască rezultatul acelei proceduri, însă nu mai mult de 3 luni de la declanșarea procedurii, dacă
prin lege sau contrac t nu s -a stabilit un alt termen;

16
obiectului conflictului și în continuare își pot negocia soluții amiab ile. Dreptul la un mediator
subzistă așadar și pe perioada procesului, atât timp cât subzistă și dreptul de dispoziție al
părților cu privire la bunul ori drepturile ce fac obiectul conflictului. Medierea poate fi inițiată
de oricare parte din conflict.
9 Amânarea și suspendarea proceselor civile:
1) Amânarea unui proces civil poate avea loc în baza unui contract de inițiere și pregătire a
medierii. Prin acest contract care va fi depus la instanță de către mediator sau de către partea
care a inițiat medierea, i se învederează judecătorului că se pregătește terenul unei medieri și
deci, pentru a da efectivitate și substanță dreptului la un mediator, judecarea cauzei ar trebui
amânată, pentru a vedea în ce măsură medierea va fi acceptată de părțile din litigiu. Tem eiul
acestei amânări este art. 227 din Codul de procedură civilă, articol care expune pe larg modul în
care judecătorul, în orice fază a judecății, poate invita părțile să recurgă la mediere, oferind un
termen în acest sens. Este de la sine înțeles că de u n astfel de termen va beneficia și partea care
din proprie inițiativă și fără a fi determinată de judecător recurge la mediere și învederează
judecătorului acest lucru. La termenul dat de judecător părțile sau mediatorul (legea nu
precizează în mod expres) trebuie să expună instanței stadiul procedurii de pregătire a medierii,
adică dacă părțile s -au decis să medieze litigiul și s -a semnat contractul de mediere sau una
dintre părți nu acceptă medierea și deci procesul civil va continua. Dacă se semnează con tractul
de mediere acesta se depune la dosarul cauzei, dacă nu se acceptă medierea, mediatorul va
întocmi și trimite instanței un proces verbal în care menționează data inițierii medierii, partea
care a inițiat medierea, cauza (conflictul) pentru care a fo st inițiată medierea, diligentele
depuse și rezultatul pregătirii medierii (neacceptarea medierii de către una din părți; art. 43
alin. (3) din legea 192/2006: dacă una dintre părți refuză, în scris, în mod explicit, medierea ori
nu răspunde invitației men ționate la alin. (1) ori nu se prezintă de două ori la rând la datele
fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se consideră neacceptată.
2) Suspendarea unui proces civil poate avea loc ca urmare a semnării de către părți a
contractului de mediere, în temeiul art. 6 2 alin. (1) din Legea medierii: pentru desfășurarea
procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de către instanțele judecătorești sau arbitrale
va fi suspendată la cererea părților. Acest articol se corelează cu un principiu fundamental al
procesului civil stipulat la art. 21 din Codul de procedură civilă, conform căruia judecătorul va
recomanda părților soluționarea amiabilă a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.
Cererea de suspendare a procesului civil poate fi inserată în contractul de mediere care va fi
depus la instanță sau poate fi redactată și semnată separat de către părți. Suspendarea va dura
până când mediatorul va finaliza medierea într -unul din modurile prevăzute de lege și anume
dacă se va ajunge sau n u la un acord (total sau parțial), dacă nu se va ajunge la un astfel de
acord prin denunțarea contractului de mediere de către una dintre părți ori prin eșuarea
negocierilor. Procesul verbal de închidere a medierii se va comunica instanței de către mediato r
(obligație legală stipulată în art 61, în lege). Atunci când nu s -a ajuns la un acord de mediere,
părțile sau partea interesată vor/va trebui să facă o cerere de repunere pe rol a cauzei, cerere
scutită de taxa de timbru potrivit art. 62 alin 3 din lege. Dacă s -a ajuns la o înțelegere instanța

17
va consfinți învoiala părților și va da o hotărâre de expedient ce va cuprinde în integralitate
acordul de mediere.
10 Ședința de informare pe parcursul litigiului din dispoziția instanței
Art. 21 NCPC (Încercarea de î mpăcare a părților) introduce, în cadrul principiilor
fundamentale ale procesului civil, atribuția judecătorului de a încerca pe tot parcursul
procesului împăcarea părților, dându -le îndrumările necesare, potrivit legii și posibilitatea de a
le recomanda s oluționarea amiabilă a litigiului prin mediere. Textul art. 21 alin. (1) NCPC are o
formulare aparent imperativă, întrucât prevede că „judecătorul va recomanda părților
soluționarea amiabilă a litigiului prin mediere”, însă acest text trebuie coroborat cu c el al art.
227 alin. (2) NCPC, ce prevede că „judecătorul poate invita părțile să participe la o ședință de
informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri”, precum și cu dispozițiile legii
medierii ce reglementează cazurile în care medierea este obligatorie.
Pârâtul nu este obligat să participe la o astfel de ședință, însă neparticiparea lui nu afectează
dreptul reclamantului de a se adresa instanței. Singura condiție pe care acesta trebuie să o
îndeplinească este să se adreseze unui mediato r care să -l notifice pe pârât în condițiile art. 43
din legea medierii, adresându -i o invitație scrisă, ce poate fi transmisă prin orice mijloc ce
asigură confirmarea primirii textului [aceste mijloace sunt enumerate în art. 154 alin. (4) -(6) și
art. 241 a lin. (3) NCPC].
11 Medierea și cheltuielile de judecată
Cheltuielile medierii, indiferent că este vorba de mediere prealabilă procesului sau în
cursul acestuia (desigur, eșuată), se includ în cuantumul cheltuielilor de judecată, reclamantul
putând să le solicite în măsura în care câștigă procesul, în temeiul art. 451 alin. (1) NCPC, fiind
vorba de „alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului”.13
În faza de executare silită, medierea nu este obligatorie și nici nu poate fi recomandată de
instanță, decât, eventual, în caz de contestație la executare, deși este discutabil dacă este
compatibilă cu caracterul urgent al acestei proceduri. În această fază, cheltuielile medierii
rămân în sarcina părții care a declanșat -o, nefiind cheltuieli de exe cutare.
12 Efectul asupra termenului de prescripție și a celui de perimare
Legea medierii cuprinde două texte referitoare la efectul medierii prealabile procesului
asupra cursului prescripției extinctive.Este vorba despre dispozițiile art. 602, potrivit căror a, în

13 Art. 451 alin (1) din Codul de procedură civilă prevede că : Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și
timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite
martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de
cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.

18
caz de declanșare a procedurii prealabile, sunt aplicabile dispozițiile art. 2.532 pct. 7 NCC, ceea
ce înseamnă că prescripția nu începe să curgă sau, dacă a început să curgă, se suspendă pe
perioada privind convocarea părților, care nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice. Textul
art. 2.532 NCC vorbește de suspendare nu mai mult de 3 luni, dacă prin lege sau contract nu s -a
stabilit altfel, or, în cazul legii medierii, art. 602 alin. (1) prevede că procedura de informare,
incluzând și formalitățile pentru convocarea părților, nu poate depăși 15 zile calendaristice.
Participarea la ședința de informare nu constituie o recunoaștere a dreptului pretins de cel care
cheamă la mediere, prevede art. 602 alin. (1) din legea medierii și nu este, astfel, motiv de
întrerupere a cursului prescripției în sensul art. 2.537 pct. 1 NCC. Dacă se încheie contractul de
mediere, conform art. 49 din legea medierii, termenul de prescripție se suspendă începând cu
data semnării contractului, până la închiderea procedurii de mediere în oricare dintre modurile
prev. de art.56. Dacă, însă, medierea intervine la cererea părților, în cursul judecării cauzelor
civile de către instanțele de judecată sau arbitrale, instanța va suspenda judecata în baza
înțelegerii părț ilor [art. 411 alin. (1) pct. 1 NCPC]. Cursul perimării este suspendat în această
situație pe durata procedurii de mediere, dar nu nelimitat, ci doar maxim 3 luni de la data
semnării contractului de mediere [art. 62 alin. (2) din legea 192/2006].
13 Medierea în dreptul familiei
Prin tehnicile de care dispune, mediatorul poate ajuta soții să ajungă la o înțelegere cu privire la
continuarea căsătoriei, prin procedura de mediere.
Mediatorul poate soluționa litigii sau conflicte izvorâte din neînțelegerile dintre soți privitoare
la:
 continuarea căsătoriei;
 partajul de bunuri comune;
 exercițiul drepturilor părintești;
 stabilirea domiciliului copiilor;
 contribuția părinților la întreținerea copiilor;
 orice alte neînțelegeri care apar între soți cu privire la drepturi le de care ei pot dispune,
potrivit legii.
Potrivit art.64 alin.2 din Legea 192/2006 Înțelegerea soților cu privire la desfacerea căsătoriei și
la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului se depune de către părți la instanța competentă să
pronunțe divor țul. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 64 alin. (2) din Legea
nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și
completările ulterioare, instanța de judecată nu poate consfinți acordul de medier e referitor la
înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei.
Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului, instanța de judecată poate consfinți
acordul de mediere având acest obiect.

19
13.1 Partajul bunurilor comune ale soților
Pe calea medierii , soții pot împărți bunurile comune, în tot sau în parte, prin încheierea
unui acord de mediere. În drept medierea partajului bunurilor comune este stipulată la art 64
alin (1) din Legea Medierii. Pot fi rezolvate prin mediere neînțelegerile dintre soți pr ivitoare la
pct b) partajul de bunuri comune. Codul Civil recunoaște soților posibilitatea de a împărți
bunurile comune în timpul căsătoriei.
Sub sancțiunea nulității absolute, acordul de mediere, trebuie înaintat notarului public
pentru ca înțelegerea părților să fie autentificată.În caz de neînțelegere, soții se pot adresa
instanței de judecată.Bunurile atribuite fiecărui soț devin bunuri prop rii, iar cele neîmpărțite
rămân bunuri comune.
În cazul în care partajul vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile
imobile, precum si al altor drepturi reale, sub sancțiunea nulitătii absolute, acordul de mediere
redactat de către media tor va fi prezentat instanței de judecată, pentru ca aceasta, având la
baza acordul de mediere, să verifice condițiile de fond și de formă emitând o hotarâre
judecatorească, executorie ,după caz, cu respectarea procedurilor legale.(Art.58 alin.4 Legea
192/2006)

13.2 Aspecte accesorii divorțului
Prin mediere soții pot conveni modalitatea de exercitare a drepturilor părintești
(programul de vizită, etc.), căruia dintre aceștia să -i fie încredințat mi norul spre creș tere și
educare,precum și contribuția fiecărui părinte la întreținerea minorului. Acordul de mediere
având ca obiect toate cele prezentate mai sus, va fi înaintat instanței judecătorești în vederea
pronunțării unei hotărâri de expedient (care cuprinde în dis pozitiv acordul demediere).
În procedura de mediere, mediatorul este obligat să vegheze la respectarea interesului
superior al copilului, să încurajeze părinții să se concentreze în primul rând asupra nevoilor
copilului, iar asumarea responsabilității părintești, separația în fapt sa u divorțul, s ă nu
împieteze asupra creșterii și dezvoltării copilului . Mediatorul, înainte de încheierea contractului
de mediere sau, după caz, pe parcursul procedurii de mediere va depune toate diligențele
pentru a verifica dacă între so ți există o relați e abuzivă ori violentă. În cazul în care mediatorul
ia cunoștință de existența unor fapte care pun în pericol creșterea sau dezvoltarea normală a
copilului ori prejudiciază grav interesul superior al acestuia, este obligat să sesizeze autoritatea
competentă .
Potrivit Legii 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și
completările ulterioare, oricare dintre soți se poate adresa direct mediatorului pentru
soluționarea disputei.
Dacă procesul în instanță este început, orica re dintre soți se poate prezenta de asemenea la
mediator, cauza în instanță suspendându -se pe toată durat a procedurii de mediere. Informarea
prealabilă asupra medierii este gratuită și obligatorie, potrivit legii.

20
În cazul în care conflictul supus procedur ii de mediere vizează transferul dreptului de
proprietate privind bunurile imobile (case, terenuri), precum și al altor drepturi reale, partaje,
acordul de mediere încheiat, va fi supus în mod obligatoriu autentificării notarului public sau
validării insta nței de judecată (care va pronunța o hotărâre de expedient ce cuprinde acordul
de mediere ).
Procedura de mediere a litigiilor în dreptul familiei presupune următoarele:

 învestirea mediatorului printr -o cerere;
 transmiterea invitației la mediere către cealaltă parte, de către mediator;
 realizarea informării prealabile asupra avantajelor și procedurii medierii, făcută părții /
părților prezente;
 eliberarea procesului verbal / certificatului de informare asupra avantajelor medierii;
 semnarea contractului de mediere de către părți;
 negocieri între părți în prezența mediatorului (părțile pot fi asistate de avocați sau de
alte persoane împuternicite);
 semnarea acordului de mediere, care consfințește înțelegerea părților;
 autentificarea acordului de mediere la notarul cu care colaborează , sau depunerea
acestuia la instanța judecătorească pentru pronunțarea unei hotărâri de expedient (care
cuprinde acordul de mediere).
14 Medierea în materie succesorală

În materie succesorală , părțile pot apela la un mediator atât înainte de a introduce o
cerere de chemare în judecată, cât și ulterior, în cursul unui dosar pe rol. Părțile pot participa
personal la procedura medierii sau pot fi reprezentate de un mandatar cu procură specială; de
asemenea, ele pot fi asistate de avocat sau de alte persoane, în condiții stabilite de comun
acord.
În situația în care părțile se prezintă la mediator din proprie inițiativă , fără a fi implicate într -un
dosar, ele pot ajunge la o înțelegere cu privire la modul de împărțire a bunurilor su ccesorale,
înțelegere materializată într -un acord de mediere. Acordul de mediere întocmit de mediator și
semnat de el și de părți are valoarea unui înscris sub semnătură privată și trebuie prezentat de
părți instanței de judecată sau notarului spre autenti ficare.
Pentru a putea încheia un acord de mediere având ca obiect partajul bunurilor succesorale
părțile vor solicita în prealabil instanței de judecată sau notarului constatarea deschiderii
succesiunii, a calității de moștenitor și a cotelor cuvenite fiecăruia; aceste aspecte nu pot face
obiectul unei medieri. După obținerea Certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecatorești
prin care se constată deschiderea succesiunii, calitatea de moștenitor și cotele succesorale,
părțile pot demara procedur a medierii în vederea ajungerii la o înțelegere cu privire la
atribuirea efectivă a bunurilor moștenite.

21
Dacă acordul de mediere a intervenit între părți fără a exista un dosar pe rol, atunci ele se vor
adresa instanței cu o acțiune specială, prevăzută de Legea nr. 192/2006 privind medierea și
organizarea profesiei de mediator, solicitând instanței consfințirea acordului de mediere.
A doua situație este cea în care instanța de judecată recomandă părților dintr -un dosar aflat pe
rol să se informeze despre avantajele medierii sau chiar să încerce soluționarea cauzei prin
mediere.
În acest caz părțile vor participa, împreună sau separat, la o ședință în cadrul căreia mediatorul
le va expune avantajele concrete, raportat la cazul lor, pe care le pot avea dacă o ptează pentru
soluționarea conflictului prin mediere.
Ședința de informare este gratuită; mai mult, conform legii, acceptarea participării sau
participarea părților la ședința de informare nu constituie o recunoaștere a pretențiilor
celeilalte părți și nu întrerupe cursul prescripției.
Dacă părțile unui dosar pe rol aleg să încerce soluționarea conflictului prin mediere, ele au două
posibilități: prima este aceea de a apela la mediator în timpul desfășurării procesului din
instanță, iar a doua variantă – aceea de a solicita suspendarea cauzei. De menționat că cererea
de repunere pe rol a unui dosar suspendat pentru ca părțile să încerce soluționarea prin
mediere este scutită de taxă de timbru.
Acordul de mediere intervenit astfel între părți va fi prezentat instanței de judecată, care va lua
act de modul de împărțire a bunurilor convenit de părți prin acord și va pronunța o hotărâre cu
putere de titlu executoriu.
Restituirea taxelor de timbru în situația în care acordul de mediere intervine ulterior investiri i
instanței cu cererea de partaj succesoral se poate dispune doar în situația în care părțile au
depus la dosar Certificatul de moștenitor, eliberat de notar public.
15 Jurisprudență
Pe rol soluționarea cauzei formulate de reclamanta El – N O, în contradictoriu cu Ș G și N C,
având ca obiect partaj succesoral .
La apelul nominal efectuat în ședință publică, se prezintă părțile, asistate de mediator G. J .
După referatul oral al cauzei,
Mediatorul arată că părțile au încheiat un acord de mediere , cu valoare de tranzacție, sub
îndrumarea mediatorului. Depune Acordul de mediere .
Nemaifiind de administrat alte probe, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă
cuvântul la fond.
Părțile solicită admiterea acțiunii conform acordului de med iere, care are valoare de tranzacție,
cerând a se emite o hotărâre de expedient.
S-au declarat dezbaterile închise, după care,
I N S T A N Ț A

22
Asupra cauzei civile de față,
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamanta El – N.O. a
chemat în judecată pârâtele Ș.G. și N. C., cerâ nd a se dispune partajarea a verii succesorale a
mamei lor, G. Ghe. G .(născută B ., fostă N), decedată la 23 aprilie 2009, cu ultimul domiciliu în
orașul B, județul N.
Cererea a fost legal timbrată.
La 18.07.2012 părțile s -au prezentat împreună cu un mediator, arătând că au încheiat un
contract de mediere, prin care au înțeles să împartă în mod amiabil bunurile succesiunii,
depunând un acord de mediere. (f. 33 -34, schiță anexă, f. 35).
Instanța, const atând voința părților exprimată neviciat în fața mediatorului, constată că acordul
de mediere are valoarea unei tranzacții , pe care o va prelua ca atare în textul prezentei
hotărâri, constituind dispozitivul acesteia, conform art. 271 -273 Cod proc. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite cererea în partaj succesoral , formulată de reclamanta El – N. O., domiciliată în B,
județul N , în contradictoriu cu pârâtele Ș.G., domiciliată în B . cart.Racadău, județul B . și N. C,
domiciliată în B.
Dispune partajarea av erii defunctei mame a părților, G. Ghe. G . (născută B ., fostă N), decedată
la 23 aprilie 2009, cu ultimul domiciliu în orașul B ., județul N ., conform tranzacț iei părților,
consfințită în „Acordul de mediere ‟ încheia t la biroul de mediator J.G., astfel :
„NOI părțile înțelegem să rezolvăm disputa apăru tă între noi prin încheierea prezentului acord
de mediere, liber exprimat și neafectat de niciun viciu de consimțământ astfel:
Imobilul situat în B, jud. N, identificat în documentația cadastrală cu nr. provizoriu 807, stăpânit
în indiviziune de G .G.(fostă N .), decedată la 23 aprilie 2009 , El-N. O.(fostă N .) și N . C.E., compus
din construcții (casa de locuit în suprafață de 80 mp, și dependințe, respectiv, bucătărie de vară
în suprafață de 34 mp și garaj în suprafață de 18 mp) și teren în suprafață de 416 mp, învecinat
la N – moștenitorii lui R .C. și proprietatea lui El -N. O.(conform contract de vânzare cumpărare
3883 din 22 iulie 2004 încheiat la Biroul Notarului Public M .M.), la E – cu moștenitorii lui R .C., la
S – cu V – proprietatea lui El -N. O.(conform contract de vânzare cumpărare 3883 din 22 iulie
2004 încheiat la Biroul Notarului Public M .M.), dobândit prin moștenire după defunctul N .C.
prin certificatul de moștenitor nr. 79/1975 din 18 martie 1975 eliberat de Notariatul de Stat al
Județului N ., având în vedere decesul coindivizarei G .G.(fost ă N .) , va fi partajat conform
Planului de situație, întocmit de ing. V .B., ce constituie Anexa la pre zentul Acord de mediere,
astfel :
D-na Ș. G. (fost ă N) , domiciliată în în orașul B, cartier Racădău, Bulevardul muncii, nr.12,,
identificată cu CNP X., în calitate de fiică moștenitoare a defunctei G . G. consimte ca partea sa
din moștenire să o lase în deplină stăpânire de fapt și de drept, în proprietatea doamnei N . C. E.
domiciliată în în orașul B, jud. N ., identificată cu CNP X. , în mod gratuit.

23
D-na El . – N. O.– domiciliată în B, jud. N ., identificată cu CNP x . dobândește de fapt și de drept
cu titlu de proprietate imobilul ce constituie lotul I, compus din curți construcții în suprafață de
149 mp, garajul în suprafață de 18 mp și o cameră din bucătăria de vară în suprafață de 20 mp,
învecinat la N și E cu proprietatea moștenitorilor lui R .G., la S cu proprietate lui N .E. C. și la V cu
proprietatea lui El N .O. (conform contract de vânzare cumpărare 3883 din 22 iulie 2004 încheiat
la Biroul Notarului Public M . M.), identificat cu culoarea roșie în Planul de situație ce constituie
Anexa la prezentul Acord de mediere.
D-na N . E. C. domiciliată în orașul B ., jud. N ., identificată cu CNP x dobândește de fapt și de
drept cu titlu de proprietate imobilul ce constituie lotul II, compus din curți construcții în
suprafață de 312 m .p, casa de locuit în suprafață de 80 mp și o cameră din bucătăria de vară în
suprafață de 14 mp, învecinat la N și V cu proprietatea lui El N . O., la E cu proprietatea lui R . G.
și la S cu culoarea albastră în Planul de situație ce constituie Anexa la prezentul Acord de
mediere.
Prezentul acord are valoarea unu i înscris sub semnătură privată, nu conține clauze care să
aducă atingere legii și ordinii publice și va fi supus încuviințării instanței de ju decată pentru
stingerea amiabilă a diferendului ce constituie obiectul dosarului nr. X aflat pe rolul Judecătorie i
B.”
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.07.2012.

24
16 Concluzii
Medierea este o instituție importantă și eficientă care, tratată cu profesionalism, poate
aduce avantaje mari în activitatea judecătorului ce poate fi degrevat astfel de multe cauze în
care părțile pot decide liber, manifestându -și acordul. Din acest motiv, în virtutea rolului său
activ, conferit de art.129 C.pr. civ., instanța trebuie să pună în aplicare cât mai eficient art. 6 din
Legea medierii informând, îndrumând și prezentând avantajele medierii în toate cauzele în care
se poate realiza un acord. Avantajele medierii sunt : părțile pot să -și identifice și să adopte
singure soluțiile cele mai ap ropiate de nevoile și interesele lor, spre deosebire de judecată unde
soluția este impusă, durata medierii redusă, iar procedura prezintă o anumită flexibilitate,
degrevarea instanțelor de judecată de numărul mare de cazuri care va determina creșterea
caliății actului de justiție.
Instituția medierii în latura penală este un avantaj din mai multe puncte de vedere. La
prima dată conflictul rezolvat prin mediere înlătură răspunderea penală al inculpatului, iar în al
doilea rând con flictele rezolvate prin medi ere, fapta nu mai va fi scrisă în cazierul judiciar.

25
17. Bibliografie

-Doctrină –
 Constantin Asofronie , Ghid despre medierea în materie penală pentru organele judiciare;
Ediția a III -a, Galați, 2014;
 Cristian Dima,Efectele procedurii de informare privind avantajele medierii cu referire la
curgerea termenelor de prescripție sau de decădere,Revista Dreptul,București ,2014
 Cristi Danileț, Considerații în legătură cu medierea penală ;
 Daniel Atasiei, Horia T iț, Mica reformă în justiție , ediția a 2 -a, Editura Hamangiu,
București, 2011;
 Diana -Ionela Ancheș, Medierea în viața social -politică , Editura Universitară, București,
2011
 Hazel Genn, Mediation in action – Resolving court disputes without trial, Calouste
Gulbenkian Foundation , London, 2000

-Legislație –
 Legea nr.286 din 17 iulie 2009, privind Codul penal,republicată în M.Of. al României,
nr.510 din data de 24 iulie 2009;
 Legea nr.135 din 1 iulie 2010, privind Cod de Procedură Penală , reublicată în M.Of. al
României, nr.486 din 15 iulie 2010 ;
 Legea nr.192 din 16 mai 2006 , privind medierea și organizarea profesiei de mediator;
publicată în M.Of. al României, nr. 441 din 22 mai 2006 ;
 Legea nr.134 din 1 iulie 2010 , privind Cod de Procedura Civilă, republicată în M.Of. al
României, nr.247 din 10 aprilie 2015;
 Legea nr.287 din 17 iulie 2009 , privind Codul civil, republicată în M.Of. nr.505 din 15 iulie
2011;
 Legea nr.115 din 4 iulie 2012 , pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006
privind medierea și organizarea profesiei de mediator, publicată în M.Of. al României,
nr. 462 din 9 iul ie 2012;
-Jurisprudență –
 Judecătoria sectorul patru București secția penală, sentința penală nr.3746 din data de
23 decembrie 2019 , nepublicată, disponibilă pe rolii.ro;
 Judecătoria Bicaz secția civilă, sentința civilă nr.1055 din data de 18.07.2012,
nepublicată, disponibilă pe rolii.ro