Lansarea Unui Nou Produs. Studiu de Caz S.c. Prodlacta S.a

Economie

Lansarea Unui Nou Produs. Studiu de Caz S.c. Prodlacta S.a

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I 3

PREZENTAREA FIRMEI SC PRODLACTA SA 3

1.1. Importanța laptelui în alimentație 3

1.2. Industria laptelui în România 3

1.3. Prezentarea firmei S. C. PRODLACTA S.A. 5

1.3.1. Scurt istoric 5

1. 4. Mediul înconjurător și general concurențial 10

Modelul Porter cu cinci „forțe” 10

1.5. Segmentele de piață 15

1.5.1. Localizarea pieței 15

1.6. Managementul 20

1. EFTIMIE MARIANA – PREȘEDINTE CONSILIU DE ADMINISTRAȚIE 20

2. GAȘPAR GABRIEL- VICEPREȘEDINTE CONSILIU DE ADMINISTRAȚIE 20

Calificare: – jurist 22

1.6.1.Managementul resurselor umane 22

1.7. Analiza SWOT 24

CAPITOLUL II 28

Analiza economico – financiară a societății 28

S.C. PRODLACTA S.A. 28

2.1. Veniturile – evoluția și structura 28

2.2. Cheltuielile, evoluție și structură 30

2.3. Evoluția cheltuielilor și veniturilor totale 32

2.4. Situația principalilor indicatori economico – financiari 2005 -2009 33

2.4.1.Interpretarea rezultatelor 35

2.5. Vânzările 39

CAPITOLUL III 44

LANSAREA UNUI NOU PRODUS 44

IAURT LA PET 44

3.1. Conceperea produsului 45

3.2. Analiza activității 46

3.3. Estimarea vânzărilor 46

3.4. Descrierea procesului de producție 48

Capitolul IV 60

Concluzii și propuneri 60

INTRODUCERE

Laptele și produsele lactate constituie alimente de bază în hrana omului, fiind cosiderate cele mai complete alimente naturale de origine animală, datorită compoziției complexe și echilibrate în substanțe nutritive, indispensabile bunei funcționări a oganismului uman și animal.

Pentru realizarea acestei lucrări am ales tema „Lansarea unui nou produs”, studiul de caz efectuându – se la S.C. PRODLACTA S.A. În data de 15.05.2010 societatea lansează un nou produs – IAURT la PET pentru completarea gamei de produse pe o sub-categorie foarte dezvoltată.

Primul capitol al lucrării cuprinde prezentarea societății cu referire la următoarele aspecte: situația firmei de la înființare și până astăzi, mediul înconjurător și concurențial,poziționarea firmei pe piața lactatelor și o analiza SWOT pentru identificarea potențialelor, a priorităților și pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.

În cel de al doilea capitol al lucrării se va realiza o analiză economico financiara pe baza bilanțului și a contului de profit și pierdere pe o perioadă de 5 ani, respectiv, 2005 – 2009; calculându-se principalii indicatori economico – financiari: profit la 1000 ei, rentabilitatea economică, lichiditatea generală.

În capitul al treilea se va prezenta procesul de lansare al iaurtului la pet si motivul pentru care acest produs este lansat pe piață. Tot în acest capitol se va descrie procesul tehnologic de producție – de la recepția cantitativă și calitativă a laptelui și până la livrarea iaurtului, urmarindu-se normele sanitare și de igienă.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA FIRMEI SC PRODLACTA SA

1.1. Importanța laptelui în alimentație

Laptele și produsele lactate constituie alimente de bază în hrana omului, fiind cosiderate cele mai complete alimente naturale de origine animală, datorită compoziției complexe și echilibrate în substanțe nutritive, indispensabile bunei funcționări a oganismului uman și animal.

Laptele ete un aliment ușor digestibil, superior în ceea ce privește digestibilitatea față de celelalte alimente. Se menționează proprietățile terapeutice ale lapteleui prin eficacitatea pe care o are laptele în tratamentul unor boli (de rinichi, gastrointestinale, etc.) datorită unor substanțe din compoziția laptelui cum ar fi lactoza și acidul lactic, care acționează ca antiseptici ai tubului digestiv, precum și însușirea de a fixa și de a face inofensive unele substanțe toxice pătrunse în organismul omului (Pb, Zn).

În același timp laptele constituie și materia primă ce stă la baza obținerii produselor lactate (smântână, unt, brânzeturi, produse dietetice acide, conserve de lapte, etc.)

1.2. Industria laptelui în România

În România există aproximativ 270 de fabrici producătoare de lactate, care procesează peste 1,8 milioane de tone de lapte anual.

În luna aprilie 2010, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatații agricole și centre de colectare de către unitățile procesatoare a scăzut cu 3,8% față de luna aprilie 2009.

Față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna aprilie 2010 cantitatea de lapte de vacă colectat de unitățile procesatoare a scăzut cu 3164 tone (-3,8%).

Scăderi ale producției în luna aprilie 2010 comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2009 se pot menționa la unt cu 206 tone (-23,0%), brânzeturi cu 464 tone (-8,0%), lapte de consum cu 978 tone (-5,0%) și la smântână de consum cu 109 tone (-2,9%).

În luna aprilie 2010 comparativ cu luna aprilie 2009 creșterea producției s-a înregistrat la lapte acidulate (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și altele) cu 1893 tone (+18,0%).

2009 2010

Sursa: INSSE

Fig. 1.1. Evoluția cantității de lapte de vacă aprilie 2009 – aprilie 2010

1.3. Prezentarea firmei S. C. PRODLACTA S.A.

1.3.1. Scurt istoric

S.C. PRODLACTA S.A. își are originea în Cooperativa JENSENISCHEN MOLKEREI, înființată în anul 1900 în Brașov, str. De Mijloc, nr. 33, de un întreprinzător danez Alfred Jensen, printre primele existente în acea perioadă în țară. Scopul acestei lăptării (în limba germană Molkerei înseamnă lăptărie) era fabricarea și comercializarea laptelui pasteurizat de calitate superioară, a untului și a brânzei. La această adresă a funcționat până în anul 2002, Unitatea nr. 2 de fabricare a brânzeturilor.

Datorită dificultăților financiare, în anul 1902 este preluată cu toate activele și pasivele de către COOPERATIVA DE LĂPTĂRIE – Brașov, care a adus un capital de 50 de coroane de aur.

În urma extinderii ariei de colectare a laptelui în comunele Ghimbav, Cristian, Bod, Hălchiu, Râșnov, Stupini și Sânpetru se construiesc și funcționează primele lăptării de colectare, care asigurau materia primă necesară fabricării produselor lactate.

În anul 1926 clădirea mare a cooperativei este vândută firmei STOLLWERCK, iar cu venitul realizat se construiește o fabrică nouă și modernă, dotată cu tot ceea ce putea pune la dispoziție tehnica timpului. Începe să se producă o gamă variată de produse proaspete de cea mai bună calitate. Din acest moment, cooperativa cunoaște o dezvoltare înfloritoare.

În anul 1931 firma se înregistrează la Registrul Comerțului sub denumirea de COOPERATIVA DE LĂPTĂRIE.

În următorii ani se continuă strategia de dezvoltare a activității de colectare și prelucrare a laptelui precum și extinderea pieții de desfacere. În acest sens, în anul 1934 se deschide o sucursală în București, pe strada Câmpineanu, nr. 9, pentru vânzarea produselor en-gros și en-detail.

Calitatea excelentă a produselor face ca acestea să fie tot mai mult solicitate de către bucureșteni, motiv pentru care se înființează un depozit în București pe str. Basarabia, nr. 53, afiliat sucursalei din str. Câmpineanu.

În anul 1938, an de referință pentru economia românească dintre cele două războaie mondiale, capitalul social al cooperativei ajunge la circa 2 milioane lei iar cantitatea de lapte prelucrată, la circa 80 000 hl.

După naționalizarea din 1948, cooperativa a trecut succesiv în cadrul unor organizații specializate ale Uniunii Regionale a Cooperativelor de Consum. Programul de dezvoltare centralizată a economiei naționale, inițiat după naționalizarea din 1948, a cuprins și sectorul de prelucrare a laptelui. Prin Ordinul 741 din aprilie 1955, emis de Ministerul Industriei Alimentare, în baza HCM 537/7.04.1955 se înființează Întreprinderea pentru Colectarea și Industrializarea Laptelui – I.C.I.L. Brașov, prin preluarea clădirilor și mijloacelor de bază de la secțiile raionale ale Uniunii Regionale ale Cooperativelor de Consum din Brașov, Tg. Secuiesc, Sfântu Gheorghe și Rupea.

În primii ani de activitate, ca întreprindere industrială de stat (1955-1959), rezultatele obținute au fost sub nivelul așteptat.

Măsurile luate de guvern, în august 1959 în vederea rentabilizării sectorului industriei laptelui, au condus la îmbunătățirea activității întreprinderilor. Dezvoltarea unei activități corespunzătoare impunea, ca o primă condiție, existența unor capacități de producție suficiente și modern echipate. În aceste condiții, încă din anul 1959, s-a pus accentul pe dotarea cu utilaje din ce în ce mai performante și pe mărirea capacităților de producție prin extinderea celor existente cât și construirea unor secții noi.

În anul 1962 a fost dată în funcțiune o nouă fabrică de produse lactate în Brașov, str. Atanasiu, nr. 2, astăzi strada Ecaterina Teodoroiu, nr. 5, unde se află și actualul sediu al S.C. PRODLACTA S.A. Brașov.

În anul 1964 a fost pusă în funcțiune secția de fabricație de la Homorod, profilată pentru producția de brânzeturi fermentate și secția de fabricație Moeciu, profilată pe brânzeturi superioare – stație pilot a Ministerului Industriei Alimentare pentru produse speciale: Schweitzer, Olanda, Trapist, Alpina, Italiana, Bran, Râșnov etc.

În anul 1968 au fost date în funcțiune – la Brașov – secția de înghețată și depozitul de produse congelate.

Disponibilitățile de materie primă au permis creșterea volumului total al producției, precum și o mare diversificare a acesteia, ceea ce a impus conducerii și tehnicienilor întreprinderii să promoveze în fabricație sortimente noi: lapte concentrat, brânză Cedar, telemea de bivoliță, înghețată etc. Înghețata, produs introdus în fabricație în anul 1968, și-a câștigat într-un timp foarte scurt, o bună apreciere printre consumatorii brașoveni, în intervalul iulie – octombrie al acelui an reușindu-se comercializarea a cca. 200 tone de înghețată.

Pentru protejarea produselor întreprinderii I.C.I.L. Brașov, la data de 30 aprilie 1965, se înregistrează internațional la Geneva – marca de fabrică sub nr. 297016.

Începând cu anul 1963, exportul a căpătat o pondere deosebită, reprezentând un sfert din producția totală. Exportul a cuprins o gamă variată de produse – unt, brânză Trapist, brânză Olanda, telemea de bivoliță, brânză Cedar etc., beneficiarii externi fiind R. D. Germană, R. S. Cehoslovacia, Italia, Anglia, Suedia, Egipt, Cipru, Liban, Iran, Kuweit etc.

Perioada 1970-1990 se caracterizează prin menținerea la un nivel înalt al investițiilor, modernizarea și reorganizarea fluxurilor de producție, diversificarea gamei de produse, îmbunătățirea continuă a calității acestora și modernizarea sistemului de colectare a laptelui materie primă și transportul acesteia. Se construiesc noi secții de producție.

În anul 1981 intră în funcțiune o secție de producție în municipiul Făgăraș, cu o capac itate de prelucrare de 600 hl pe zi, specializată pentru producția de telemea.

În anul 1982 intră în funcțiune o secție de producție în municipiul Brașov, lângă vechea fabrică de pe str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 5, cu o capacitate de prelucrare de 1260 hl pe zi, specializată pentru producția de lapte de consum, produse proaspete și unt, unitatea veche fiind dezafectată.

Cele două secții de producție au fost dotate cu cele mai performante utilaje existente în acea perioadă.

Pe lângă secția nouă din Brașov se construiesc depozite de frig pentru produse proaspete, brânzeturi și înghețată, totalizând un volum de depozitare pentru 640 tone de produse. De asemenea, s-a modernizat secția de înghețată.

În perioada 1970-1990, întreprinderea a produs pentru export sortimente de brânzeturi de calitate superioară: telemea, Cedar, Dacia, Feta și unt. Între partenerii externi către care s-au îndreptat produsele firmei se aflau: SUA, Canada, URSS, Alger, Maroc, Grecia, Olanda, Turcia, Liban Egipt.

Din 1979 se produce o degradare a gospodăriilor țărănești, astfel că din acest an începe să scadă foarte mult producția de lapte de vacă. În aceste condiții, în anul 1980, întreprinderea este nevoită să închidă câteva din secțiile de producție (Mouncțiune o secție de producție în municipiul Brașov, lângă vechea fabrică de pe str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 5, cu o capacitate de prelucrare de 1260 hl pe zi, specializată pentru producția de lapte de consum, produse proaspete și unt, unitatea veche fiind dezafectată.

Cele două secții de producție au fost dotate cu cele mai performante utilaje existente în acea perioadă.

Pe lângă secția nouă din Brașov se construiesc depozite de frig pentru produse proaspete, brânzeturi și înghețată, totalizând un volum de depozitare pentru 640 tone de produse. De asemenea, s-a modernizat secția de înghețată.

În perioada 1970-1990, întreprinderea a produs pentru export sortimente de brânzeturi de calitate superioară: telemea, Cedar, Dacia, Feta și unt. Între partenerii externi către care s-au îndreptat produsele firmei se aflau: SUA, Canada, URSS, Alger, Maroc, Grecia, Olanda, Turcia, Liban Egipt.

Din 1979 se produce o degradare a gospodăriilor țărănești, astfel că din acest an începe să scadă foarte mult producția de lapte de vacă. În aceste condiții, în anul 1980, întreprinderea este nevoită să închidă câteva din secțiile de producție (Moeciu, fabrica veche din Făgăraș și fabrica veche din Brașov, imediat după punerea în funcțiune a fabricilor noi din Făgăraș și Brașov). Revoluția română din decembrie 1989 determină schimbarea regimului totalitar cu un regim democratic, care introduce reforma în toate domeniile de activitate cu scopul de a trece de la o economie excesiv centralizată la o economie de piață.

În 1990 I.C.I.L. Brașov se organizează în societate comercială pe acțiuni înregistrată la Registrul Comerțului cu numele de S.C. PRODLACTA S.A.

Programele stabilite pentru relansarea economică a societății comerciale au determinat ca an de an societatea să-și consolideze poziția, ca o societate stabilă.

Începând cu octombrie 1994 cu un program viabil și performant de reorganizare și dezvoltare a societății, conducerea și gestionarea activității a fost asigurată, prin contract, de echipa managerială. Aplicarea imediată a programului echipei manageriale a însemnat saltul calitativ de care avea nevoie societatea comercială pentru evoluția sa ulterioară. Se pun bazele marilor investiții: achiziționarea unei linii moderne pentru fabricat înghețată, modernizarea fabricii de prelucrare a produselor, diversificarea sortimentală a producției aplicând metode moderne de cercetare în domeniu, pentru a răspunde cerințelor exigente ale pieții, într-un mediu concurențial tot mai accentuat, realizarea unei rețele proprii de desfacere a înghețatei.

În urma încheierii procesului de privatizare la data de 23.04.1997, S.C. PRODLACTA S.A. devine societate cu capital integral privat, care produce și comercializează produse lactate; are sediul central în Brașov, str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 5 și deține și două subunități la Homorod și Făgăraș.

Ca urmare a strategiilor adoptate, societatea și-a consolidat și dezvoltat piețele tradiționale s-a extins pe piețe noi cu o structură variată de produse, la un nivel de calitate ridicat, adaptat continuu la cerințele pieții.

Societatea s-a dezvoltat treptat fiind acum o întreprindere mijlocie dar foarte competitivă în domeniul său de activitate.

Obiectul principal de activitate al societății constă în prelucrarea și comercializarea laptelui și a produselor lactate, conform cod CAEN 1551.

Laptele care constituie materia prima provine în proporție de 53% de la ferme 47% de la populația din mediul rural din zonă. Gama sortimentală a produselor realizate se poate împărți în mai multe categorii după cum urmează:

Produse proaspete: lapte UHT, lapte bătut, iaurt gras, iaurt dietetic, iaurt bifidus, smântână, brânză proaspată de vaci cu smântână, frișcă, sana, kefir;

Unt: unt de masă.

Brânzeturi, brânză topită, creme

Înghețată

În 2006 s-a implementat un proiect de modernizare SAPARD și a fost lansată pe piată gama de produse UHT, produse naturale și de calitate.

Începând cu anul 2008, S.C.PRODLACTA S.A. a proiectat, implementat și certificat sistemul de management Integrat al mediului, sănătății și securității în muncă pentru toate activitățile și locatiile, în conformitate cu cerințele standardelor SR EN ISO 14001:2005 și SR OHSAS 18001 și și-a certificat activitatea PENTRU GRUPA DE PRODUSE LAPTE PASTEURIZAT UHT conform standardelor de referință SR EN ISO 9001:2001 și SR EN ISO 22000:2005 pentru a demonstra că poate să furnizeze în mod consecvent produsele la cele mai înalte standarde de calitate și securitate alimentară care să corespundă cu cerințele și asteptările clienților, să respecte reglementările aplicabile și să satisfacă cerințele tuturor părților interesate astfel să nu polueze mediul încojurător și să protejeze sănătatea și securitatea lucrătorilor săi și pentru: a obține și crește satisfacția clienților și a altor părți interesate; pentru a îmbunătăți continuu sistemul de management, procesele, siguranța produselor livrate, protecția mediului, condițiile și mediul de muncă al angajaților din firmă.

1. 4. Mediul înconjurător și general concurențial

Modelul Porter cu cinci „forțe”

1. Produsele lactate se împart în următoarele categorii:

laptele de consum

produse lactate proaspete: iaurt, kefir, smântână, sana

unt

brânzeturi: telemea bivolița, brânză feta, telemea de vacă, cașcaval, brânză de burduf, brânză de vaci

înghețată

produse complementare: crema de unt, mascarpone

2. Aria de interes strategic este reprezentată de suprafața națională (România), consumatorii potențiali fiind persoane de orice categorie de vârstă și sex.

3. Analiza concurenților:

Principalii concurenți pe piața lactatelor sunt:

– Albalact

– Napolact

– Covalact

– Tnuva

– FrieslandFoods

– Delaco

– LaDorna

– Hochland

– Danone

Distribuția

Distribuție

selectivă

Vânzare

directă

Preț

Scăzut Mediu Ridicat

Fig 1.2. Identificarea grupurilor concurențiale de pe piața lactatelor

4. Analiza forțelor lui Porter

Produsele de substituție

Ca produs de substituție a untului este margarina vegetală. Spre deosebire de margarină, untul este mult mai sănătos deoarece conține grăsimi naturale. Cu toate acestea amenințarea acestor produse este destul de ridicată datorită prețului mult mai mic.

Noii intrați

Noii intrați se confruntă cu următoarele bariere la intrarea în domeniul lactatelor:

identitatea de marcă din cauza existenței pe piață a unor firme ca Danone, Tnuva, Albalact etc. O nouă firmă necesită un capital consistent pentru a-și face cunoscut numele pe piață.

capitalul necesar: pentru cercetare-dezvoltare, reclamă, rețea de distribuție sau pentru asigurarea facilităților de producție și a capitalului circulant.

diferențierea produsului: noii intrați trebuie să aibă un produs care să se diferențieze de cele deja existente pe piață. Acest lucru putând fi realizat printr-un raport calitate-preț bun și printr-o reclamă bună pentru a incita curiozitatea consumatorilor loiali.

politicile guvernamentale: în afara barierelor impuse de competitori și guvernul poate limita sau interzice intrarea pe piață prin neacordarea de licențe sau impunerea de standarde de calitate.

Datorită barierelor existente amenințarea noilor intrați este redusă.

Furnizorii

Furnizorii de materie primă sunt:

PIAȚA INTERNĂ : 94,82%

– producători agricoli individuali: 21,70 % ;

– ferme mari și mijlocii: 55,26 % ;

– asociația crescătorilor de bovine: 17,86 % ;

PIAȚA EXTERNĂ : 5,18%

Societatea are încheiate contracte comerciale cu fermele, asociațiile zootehnice și societățile comerciale cu capital de stat, precum și cu producătorii individuali mai mari din județele: Brașov, Covasna, Sibiu, Harghita și Mureș.

Furnizorii de materiale:

Tabelul 1.1 – Principalii furnizori de matariale ai societății S.C. PRODLACTA S.A.

Sursa : S.C. PRODLACTA S.A.

Societatea are încheiate contracte comerciale cu toți furnizorii importanți de materiale.

În cazul furnizorilor putere de negociere redusă.

Consumatorii:

Principalele piețe de desfacere sunt: municipiul și județul Brașov, Valea Prahovei, mun. București, județele Prahova, Harghita, Constanța, Galați, Argeș, Bacău, Mureș, Covasna și altele.

Principalii clienți ai societății sunt Metro cu o pondere a vânzărilor către acest client de 17% din cifra de afaceri, Selgros cu 15% din cifra de afaceri și Hiproma cu 11%. O altă parte a clienților este reprezentată de societăți cu profil de comerț pentru produsele lactate, iar restul reprezintă consumuri colective.

Puterea de negociere a consumatorilor este ridicată, deoarece clienții sunt interesați de un preț cât mai mic și o calitate ridicată.

Nivelul de rivalitate

Piața lactatelor, o piață care rulează anual 800 milioane de euro și în care s-au investit peste 300 milioane de euro în vederea creșterii și diversificării producției, a luat amploare în ultimii ani. Piața românească a lactatelor este un sector în plină dezvoltare, care va depăși un miliard de euro, în următorii trei ani, după cum spun specialiștii.

În perioada iulie 2008 – septembrie 2009, primii 5 mari producători, din punctul de vedere al volumelor, au fost Danone, Friesland, Câmpina, Prodlacta și Albalact.

Concurența pe piață este acerbă și intensificată de multitudinea de noi branduri sau produse lansate sub același brand care invadează rafturile, coșurile, televizoarele și frigiderele consumatorilor.

5. Se apreciază următoarele forțe ca fiind de:

Nivel ridicat:

– puterea de negociere a consumatorilor

– nivelul de rivalitate

– amenințarea produselor de substituție

Nivel scăzut:

– puterea de negociere a furnizorilor

– amenințarea noilor intrați

Fig. 1.3. Modelul celor 5 forțe ale lui Porter

1.5. Segmentele de piață

1.5.1. Localizarea pieței

Ramura de activitate în care este încadrată SC Prodlacta SA este industria alimentară, iar subramura de activitate o constituie industrializarea laptelui.

Pe piața locală, SC Prodlacta SA deține, în raport cu concurența, o poziție puternică, având o cotă de aproximativ 60% din totalul pieței produselor lactate. Această cotă este diferențiată însa pe categorii de produse, după cum urmează:

* lapte de consum – 60%

* produse proaspete – 65%

* unt – 60%

* brânzeturi – 35 %

* înghețată – 70 %

La nivel național, cota de piață deținută de SC Prodlacta SA este de aproximativ 5%, produsele realizate de SC Prodlacta SA fiind prezente pe următoarele piețe: București, Timișoara, Constanța, Argeș, Vâlcea, Prahova, Buzău, Arad, Bacău, Vrancea, Craiova, Mureș.

Tabelul 1.2. Producătorii de lactate din România-după cifra de afaceri(mil. euro) din 2008

Sursa: Companii si Ministerul Finantelor Publice (MFP)

Fig. 1.4. Producătorii de lactate din România-după cifra de afaceri(mil. euro) din 2008

Sursa: Companii si Ministerul Finantelor Publice (MFP)

Tabelul 1.3. Producătorii de lactate din România după profitul (mil. euro) din 2008

Sursa: Companii si Ministerul Finantelor Publice (MFP)

Fig. 1.5. Producătorii de lactate din România după profitul (mil. euro) din 2008

Sursa: Companii si Ministerul Finantelor Publice (MFP)

Tendințe actuale

Ca tendințe actuale în evoluția pieței produselor lactate, pot fi enumerate :

* creșterea considerabilă a calității produselor oferite pe piața de firme, ceea ce a condus la ridicarea exigențelor consumatorilor sub raportul calității;

* accentuarea competiției între firme, prin apariția unor firme private ( Delaco Brașov, Sanlacta Mureș, Agrostar Covasna), precum și prin intrarea pe piața românească a unor firme occidentale cu tradiție în industrializarea laptelui ( Parmalat, Danone, Nutricia);

* inovația permanentă a gamei sortimentale, pentru a satisface în măsură cât mai mare preferințele consumatorilor și pentru a ocupa cote de piață cât mai mari;

* apariția unor campanii publicitare tot mai coerente, care se vor constitui în avantaje competiționale ale firmei, acestea ducând la creșterea vânzărilor și implicit a profiturilor firmei.

Caracteristicile cererii

SC Prodlacta SA este preocupată permanent de extinderea pieței de desfacere a produselor sale. Toate acțiunile întreprinse au ca obiectiv final creșterea volumului vânzărilor.

SC Prodlacta SA încearcă să-și extindă piața de desfacere a produselor sale acționând într-o primă etapă asupra creșterii numărului consumatorilor, urmând ca într-o etapă viitoare să acționeze și asupra creșterii ratei medii de utilizare a produselor sale.

Astfel, în prezent, cunoscând faptul că tinerii consumă într-o măsură foarte scăzută produse lactate, iar acest segment de consumatori reprezintă o pondere importantă în totalul populației, SC Prodlacta SA încearcă să atragă acest segment de consumatori, organizând acțiuni prin care să li se prezinte principalele avantaje ale consumului de produse lactate. Aceste acțiuni au loc, în această etapă, pe piața Brașovului.

Concomitent cu aceste acțiuni de atragere a segmentului persoanelor tinere, SC Prodlacta SA încearcă să intre pe noi piețe geografice. Astfel, în ultima perioadă, principalele piețe ale țării au fost studiate, vizitate și analizate în scopul găsirii modalităților de pătrundere pe aceste piețe.

Pe lângă aceste acțiuni, menite să mărească volumul vânzărilor prin creșterea numărului consumatorilor, SC Prodlacta SA încearcă să stimuleze vânzările și prin modificarea caracteristicilor produselor. Astfel, SC Prodlacta SA prezintă an de an noi produse consumatorilor. Segmentul de consumatori căruia i se adresează aceste noi produse, este în special segmentul persoanelor tinere.

De asemenea, SC Prodlacta SA încearcă să stimuleze vânzările și prin modificarea unuia sau mai multor elemente ale mixului de marketing. Astfel, sistematic sunt analizate strategiile de preț, de distribuție și promovare pentru a găsi cele mai bune soluții în vederea creșterii volumului vânzărilor.

1.6. Managementul

Conducerea societății comerciale

Consiliul de Administrație este format din următorii membrii :

Tabelul 1.4. Consiliul de administrație SC Prodlacta SA

Sursă: S.C. PRODLACTA S.A.

1. EFTIMIE MARIANA – PREȘEDINTE CONSILIU DE ADMINISTRAȚIE

Vârsta: – 57 ani

Calificare:- Inginer industria alimentara

Experiența profesională :

1990 – prezent director general S.C. PRODLACTA S.A.

1987 – 1990 șef fabrică produse lactate proaspete SC PRODLACTA SA

1978 – 1987 inginer producție S.C. PRODLACTA S.A.

2. GAȘPAR GABRIEL- VICEPREȘEDINTE CONSILIU DE ADMINISTRAȚIE

Vârsta: – 37 ani

Calificare – economist

Experiența profesională :

Nov. 2006 – prezent Director numit de Consiliul de Administrație

2003 – nov. 2006 director comercial S.C. PRODLACTA S.A.

1998 – 2003 șef compartiment vânzări lactate S.C. PRODLACTA S.A.

1997 – 1998 șef compartiment marketing S.C. PRODLACTA S.A.

1996 – 1997 economist marketing S.C. PRODLACTA S.A.

3. STAN NICULINA – MEMBRU

Varsta: – 44 ani

Calificare – Inginer mecanic

Experienta profesionala:

Oct. 2007 – prezent manager proiect SC Davicani SRL

Iun. 2006 – 2007 director tehnic SC PRODLACTA SA

1999 – 2004 director general SC DAVICANI SRL

1997 – 1999 sef birou cercetare dezvoltare SC PRODLACTA

1989 – 1997 inginer birou mecano-energetic SC PRODLACTA

4. COSTEA ADRIANA – MEMBRU CONSILIU DE ADMINISTRAȚIE

Vârsta: – 53 ani

Calificare: – economist

Experiența profesională :

2000 – prezent director executiv S.C. BRAMETCHIM S.A. BRASOV

1992 – 1999 director economist S.C. BRAMETCHIM S.A.

1987 – 1991 șef birou salarizare S.C. BRAMETCHIM S.A.

1979 – 1986 economist S.C. BRAMETCHIM S.A

5. CĂLIN DRAGOȘ – MEMBRU CONSILIU DE ADMINISTRAȚIE

Vârsta: – 37 ANI

Calificare: – jurist

Experiența profesională :

2006 – prezent director al directiei juridice SIF TRANSILVANIA S.A.

1988 – 2006 consilier juridic SIF TRANSILVANIA S.A.

1988 consilier juridic S.C. BRIAL IMPEX S.R.L. BRASOV

1997 – 1998 consilier juridic S.C. PETROFLUX S.A. BRASOV

Tabelui 1.5. Participarea administratorului la capitalul societății comerciale

Sursă: SC PRODLACTA SA

1.6.1.Managementul resurselor umane

Salarizarea directorilor și membrilor Consiliului de Administrație este stabilită de Adunarea Generală a Acționarilor.

Structura personalului în anul 2009, se prezinta astfel :

– total personal 436 salariati

din care :

personal de conducere 3 salariati

personal administrați 83 salariati

personal execuție 350 salariati

Salariile plătite, aferente exercițiului financiar 2008, precum și cheltuielile cu asigurarile sociale, se prezintă dupa cum urmează:

– salarii 7.117.620 lei

– cheltuieli cu tichetele de masă 128.027 lei

– cheltuieli cu asigurările sociale

și protecția socială 1.863.662 lei

Față de anul 2008, cheltuielile cu salariile au scăzut cu 3 % , datorită reducerii numarului de personal.

În cadrul societății este organizat Sindicatul Liber Prodlacta, afiliat la Federația Sindicatelor din Industria Alimentară aparținând de C.S.D.R.

Gradul de sindicalizare a forței de muncă este de 67% . Raporturile dintre management și angajați sunt bune. Nu au existat și nu există stări conflictuale.

1.7. Analiza SWOT

Fig. 1.6. Analiza SWOT

Puncte tari

S.C. Prodlacta S.A. are o poziție de lider pe piața regională datorită experienței pe care o are în domeniu și datorită capacității de producție.

Societatea oferă o gamă diversificată de produse lactate datorită faptului că apar mereu noi segmente de piață și firma valorifică aceste oportunități care apar pe piață.

Stabilitatea personalului – datorită faptului că în firma există și personal cu vârstă avansată care au o dorință redusă de a-și asuma riscuri, și de asemenea datorită atașamentului față de unitate. Acesta este un punct tare deoarece personalul cunoaște bine procesele de producție din întreprindere, astfel adaptându-se foarte bine noilor sarcini de muncă.

Pregatire profesională conform profilului de activitate – este datorată faptului ca angajații sunt recrutați și selecționați după proceduri adecvate.

Lipsa conflictelor de muncă – unul dintre motivele pentru care nu au existat conflicte este acela că salariile sunt plătite la timp. Un alt motiv este buna colaborare între personalul de conducere și cel de execuție cât și faptul că reducerile de personal au avut la bază pensionările.

Firma are o distribuție bună a produselor, aceasta fiind realizată cu mijloacele proprii, prin intermediul altor societăți de distribuție sau direct de la depozitul fabricii.

Puncte slabe

Dependența de producătorii particulari – este un punct slab datorită practicării unor prețuri mari de către furnizori pentru materiile prime.

Materia primă (laptele) variază de la un anotimp la altul ceea ce imprima o anumită ciclicitate activității societății și necesitatea constituirii de stocuri în perioada iernii.

Lipsa unei bune promovări a produselor. În domeniul promovării produselor S.C. Prodlacta S.A. se situează mult sub posibilități, firma neavând un program coerent față de concurență care își promovează intens produsele prin spoturi publicitare, promoții și tombole.

Oportunități

Posibilitatea atragerii de pe piața locală a forței de muncă de tineri absolvenți din învățământul superior – în fiecare an există tineri absolvenți de studii superioare, care îsi doresc un loc de muncă și astfel cu pachete salariale motivante firma poate să atragă personal pregatit.

Firma ar putea realiza o perfecționare continuă a personalului existent prin conceperea unor programe de pregătire pentru proprii angajați.

Firma își poate promova produselor proprii participând la diverse târguri și expozitii.

Piață cu potențial ridicat – piața lactatelor din România reprezintă un sector în continuă dezvoltare. Conștienți de valoarea acestuia, producatorii de profil investesc sute de mii de euro în modernizarea si tehnologizarea fabricilor de procesare, precum și în strategii de marketing pentru atragerea consumatorilor.

Găsirea unor surse de aprovizionare cu materii mai ieftine este oportunitate deoarece firma ar realiza produsele cu costuri mai mici putând astfel practica prețuri mai mici.

Modificări favorabile ale legislației – legislație care să facilizeze într-o măsură mult mai mare decât în trecut o stimulare a activității economice din industria alimentară, fapt ce va atrage investitori strategici asupra mediului economic romanesc.

Datorită participarii la târgurile din diferite orașe, firma ar putea pătrunde pe noi piețe de desfacere, crescând astfel și numarul consumatorilor.

Costul în creștere al laptelui, materie primă – este o amenințare deoarece astfel va crește și costul de producție al firmei.

Amenințări

Posibilitatea de migrare a personalului – este considerată o amenințare deoarece firma ar putea pierde personalul bine pregatit și cu experiență în domeniu.

Noi intrați – sunt o amenințare pentru firmă deoarece aceștia pot practica prețuri mai mici, astfel firma riscă să piardă din clienți.

Creșterea agresivității concurenței – prin apariția de firme cu capital străin care își îndreaptă atenția spre producatorii autohtoni.

CAPITOLUL II

Analiza economico – financiară a societății

S.C. PRODLACTA S.A.

Pentru caracterizarea economico – financiară a societății, s-a analizat evoluția patrimoniului și rezultatele financiare sub aspectul veniturilor, cheltuielilor și al profitului, pe o perioadă de 5 ani.

2.1. Veniturile – evoluția și structura

Datele privind evolutia veniturilor totale și pe categorii de venituri, în perioada 2005 – 2009 au fost urmatoarele:

Tabelul 2.1. Veniturile totale și categorii de venituri

Sursa: SC PRODLACTA SA – bilanț și cont de profit și pierdere 2005-2009

Tabelul 2.2. Evoluția veniturilor 2005- 2009(%)

Fig. 2.1. Evoluția veniturilor 2005 – 2009

Din datele prezentate rezultă:

O evoluție pozitivă a veniturilor în perioda 2005-2008, iar în anul 2009 veniturile au scăzut cu aprozimativ 8% față de 2008;

Din totalul veniturilor, ponderea majoritară o dețin veniturile din exploatare, aproximativ 99% în perioada analizată.

2.2. Cheltuielile, evoluție și structură

Datele privind evoluția cheltuielilor totale și pe categorii de cheltuieli, în perioada 2005 – 2009 au fost urmatoarele:

Tabelul 2.3. Cheltuielile totale și categorii de cheltuieli

Sursa: SC PRODLACTA SA – bilanț și cont de profit și pierdere 2005-2009

Tabelul 2.4. Evoluția cheltuielilor 2005 – 2009 (%)

Fig. 2.2. Evoluția cheltuielilor 2005 – 2009

Se observă că ponderea ce mai mare, din totalul cheltuielilor, o au cheltuielile de exploatare.

2.3. Evoluția cheltuielilor și veniturilor totale

Fig. 2.3. Veniturile și cheltuielile totale – evoluție 2005 – 2009

Anul 2009 a fost unul foarte dificil pentru SC Prodlacta SA având în vedere criza economico-financiară care a afectat întreg mediul de afaceri.

Rezultatele financiare ale SC PRODLACTA SA în anul 2009 sunt în linie cu cele ale celorlalți agenți economici, și anume scăderea cifrei de afaceri și a profitabilității sau chiar trecerea pe pierderi. SC PRODLACTA SA a terminat anul 2009 cu o pierdere netă de 2.365.137 lei.

2.4. Situația principalilor indicatori economico – financiari 2005 -2009

Tabelul 2.5. Principalii indicatori economico – financiari (2005 – 2009) – valori

Sursa : SC PRODLACTA SA

1. Rentabilitatea economică reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor.

2. Lichiditatea generală reprezintă raportul dintre activele circulante și datoriile pe termen scurt. Creștere indicatorilor de lichiditate reprezintă un factor de creștere a activității economice (creșterea vânzărilor, creșterea vitezei de rotație a stocurilor).

Tabelul 2.6. Principalii indicatori economico – financiari (2005 – 2009)

2.4.1.Interpretarea rezultatelor

2006/2005

Se observă o îmbunătățire semnificativă a principalilor indicatori economici. Indicatorul profit brut obținut la 1000 lei venituri totale crește de la 7,7 lei la 10,77 lei față de anul 2005, deorece la o creștere cu 0,8% a veniturilor totale, cheltuielile totale au crescut cu 0,5%, în special datorită diminuării cu 47,4% a cheltuielilor financiare.

Rentabilitatea economică crește de la 2,01% înregistrată în 2005, la 2,43% în 2006, tot datorită cauzelor care au dus la creșterea profitului.

Indicatorul privind reîntoarcerea capitalului, cel care arată cât rezultat curent este realizat prin activul net a crescut, în 2006, cu 15,27%, obținându-se 1,51 lei profit curent la 100 lei activ net față de anul precedent când s-a realizat 1,31 lei profit curent la 100 lei activ net.

Indicatorul privind lichiditatea generală, care exprimă gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt de către activele circulante, a scăzut cu 8,92% în sensul că dacă în anul 2005 acoperirea era de 138,15% în anul 2006 gradul de acoperire este de 125,84%, în schimb indicatorul privind lichiditatea redusă s-a îmbunătățit, înregistrând o creștere cu 25,41% în perioada analizată astfel încât, dacă în anul 2005 datoriile se acopereau în proporție de 51,47%, în anul 2006, gradul de acoperire a fost de 64,55%.

2007/2006

Se observă o îmbunătățire semnificativă a principalilor indicatori economici. Profit brut obținut la 1000 lei venituri totale crește de la 10,77 lei în anul 2006 la 11,3 lei în anul 2007, deorece veniturile totale au crescut mai mult decat cheltuielile totale.

Rentabilitatea economică crește de la 2,43% înregistrată în 2006, la 2,86% în 2007, în conditiile în care capitalurile proprii au crescut cu 3,83%. Indicatorul privind reîntoarcerea capitalului, a scăzut cu 14,2%, datorită creșterii semnificative a activelor imobilizate și creanțelor. Creșterea creanțelor a fost influențată de înregistrarea în activul societății a resurselor ce au fost primite prin programul Sapard.

Indicatorul privind lichiditatea generală s-a îmbunătățit și se încadreaza în limitele cerute de buna funcționare a societății.

Indicatorul privind lichiditatea redusă s-a îmbunătățit și se încadreaza în limitele admise.

2008/2007

Profitul brut obținut la 1000 lei venituri totale crește de la 11,30 lei în anul 2007 la 32,61 lei în anul 2008, deorece ritmul de creștere a veniturilor a fost mai mare decât cel al cheltuielilor.

Rentabilitatea economică crește de la 2,86% înregistrată în 2007, la 8,41% în 2008, aceasta creștere spectaculoasă este explicată prin obținerea unui profit de aproape 3 ori mai mare decat cel din 2008, în conditiile în care capitalurile proprii au crescut cu doar 20%. Indicatorul privind reîntoarcerea capitalului, a crescut cu 161,42%, datorita cresterii superioare a rezultatului ex. financiar (+254%) in comparatie cu majorarea cu ‘doar’ 35,57% a activelor totale.

Indicatorul privind lichiditatea generală s-a înrăutățit, el scăzând cu peste 23% față de anul trecut, dar se încadrează în limitele cerute de buna funcționare a societătii, o explicația ar fi că societatea a apelat la contractarea unor împrumuturi pe termen scurt pentru a-și acoperi deficitul de finanțare, existent la un moment dat, provenit de pe partea de investiții, unde au existat unele întarzieri în a încasa fondurile nerambursabile de la SAPARD.

Indicatorul privind lichiditatea redusă s-a înrautatit dar el se incadrează in limitele cerute pentru buna funcționare a societății.

2009/2008

În această perioada se observă o înrautățire pe linie a tuturor indicatorilor economici, ca rezultat a influențelor negativ majore pe care le a avut această criză economico-financiară asupra profitabilității firmei.

Urmatorii indicatori economici care au calculat profitul brut obținut la 1000 lei venituri totale, rentabilitatea economică și reîntoarcerea capitalului prezintă valori negative ca urmare a înregistrarii pierderii la sfârșitul exercițiului financiar.

Indicatorul privind lichiditatea generală s-a înrautatit, el scăzând cu 29,64% fața de anul trecut. Valoarea activelor curente nu acopera în totalitate valoarea datoriilor pe termen scurt datorita faptului că finanțarea pe termen scurt a înlocuit finanțarea activelor achiziționate pentru modernizare.

Indicatorul privind lichiditatea redusă s-a inrautățit el scăzând la valoarea de 43,27% de la 69,03% cât a fost înregistrat la finele anului 2008.

Având în vedere rezultatul înregistrat unii indicatori ca rentabilitatea societății, rentabilitatea economică, rîntoarcerea capitalului, nu pot fi comparați cu cei calculați la finele anului 2008.

Din analiza indicatorilor care nu se referă la rezultatul exercițiului se constată o scădere a numarului de rotații cu 7,04% respectiv de la 2,84 rotații în anul 2008 la 2,64 rotații în anul 2009, ceea ce a condus la scăderea vitezei de rotații în zile, de la 126,76 zile în anul 2008 la 136,36 zile în anul 2009.

Prin nevoia de fond de rulment se urmarește dacă prin valorificarea activelor circulante, exceptând mijloacele de trezorerie se pot achita datoriile pe termen scurt.

Din analiză se constată că situația în anul 2009 față de anul 2008, înregistrează o scădere drastică, în sensul că dacă în anul 2008 datoriile pe termen scurt în valoare de 19.136.178 lei au fost acoperite prin valorificarea activelor circulante exceptând trezoreria, rămânând un excedent de nevoie fond de rulment de 1.548.526 lei, în anul 2009 s-a obținut un deficit de nevoie fond de rulment în valoare de 6.441.237 lei.

Gradul de îndatorare a înregistrat o scădere în anul 2009 față de anul 2008, în sensul că dacă în anul 2008 datoriile reprezentau 124,95 % din capitalurile totale, în anul 2009 acesta este de 152,70 %.

Această creștere a ponderii datoriilor a fost influențată de continuarea în semestrul I 2009 a investițiilor din anii precedenți, investiții ce nu au condus la creșterea rentabilității activității având în vedere criza economico-financiară care a afectat întreg mediul de afaceri.

În ceea ce privește lichiditatea redusă, se observă o înrăutățire a situației, aceasta înregistrând o scădere cu 62,68% în perioada analizată, respectiv faptul că prin valorificarea activelor circulante, exceptând stocurile, dacă în anul 2008 datoriile se acopereau în procent de 69,03%, în anul 2009, gradul de acoperire este de 43.27%. Aceasta se datorează neîntoarcerii în timp util a resurselor ce urmau a fi primite în proporție de 50% pentru finanțarea investiției prin programul Sapard.

La indicatorul privind lichiditatea generală care exprimă gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt de catre activele circulante, se constată o scadere a acestuia, în sensul că dacă în anul 2008 acoperirea era de 113,48 %, în anul 2009 gradul de acoperire este de 79,84 %. Acest lucru se datorează creșterii datoriilor curente într-o proporție mai mare decât a activelor circulante.

Productivitatea muncii pe salariat a crescut cu 2,43% în perioada analizată, dată în principal de scăderea numarului mediu de salariați cu aprox. 7%, în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu numai 4,77%.

Această creștere a productivității a fost complet anulată de creșterea cu 2,77% a salariului mediu pe salariat, ca urmare a majorării salariului minim conform CCM la nivel național.

Gradul de utilizare a capitalului propriu a inregistrat o creștere cu 9,88% în anul 2009 față de anul 2008, datorită modificării activelor circulante, respectiv faptul că dacă activul total în anul 2008 reprezenta 2,53 rotații față de capitalurile proprii, în anul 2009 se inregistrează 2,78 rotații.

Se poate concluziona că societatea dispune de mijloace necesare continuării activității în perioadele urmatoare, chiar dacă anul 2009 a fost unul foarte dificil pentru întreg mediul de afaceri, iar unii indicatori economici nu se încadrează în limitele optime.

2.5. Vânzările

Obiectivul major pentru anul 2009 l-a constituit creșterea cifrei de afaceri avandu-se, în permanență, în atenție creșterea rentabilității activitătii firmei și îmbunatatirea rezultatelor sale financiare.

Cu un capital social de 16.696.188 lei societatea a realizat o cifră de afaceri în valoare de 58.858.972 lei, cu doar 4,77% mai mica decât în anul 2008, în conditiile in care în acest an s-a înregistrat o puternica criză financiară cu efecte devastatoare în economie.

Acțiunile și rezultatele obținute de Prodlacta la nivelul anului 2009 au fost influențate în mod prioritar de contextul general al crizei sub care ne-am desfășurat activitatea :

Cadrul general al crizei economice din Romania, caracterizat prin: lipsa banilor, scăderea puterii de cumpărare, schimbarea semnificativă a comportamentului consumatorilor, prin reducerea consumului, a determinat luarea unor măsuri în piața produselor lactate din Romania, astfel :

Politica prețurilor mici;

Reduceri de preț;

Vânzarea cu promoții, multipack-uri, acordarea de gratuități între 10% și până la 30%;

Concentrarea asupra brandurilor ieftine ;

Retelele de discounteri au avut o dezvoltare accelerata în comparație cu celelalte formate de retail, prețurile mici fiind elementul decisiv.

Marii retaileri s-au extins pe segmentul produselor lactate cu mărci private. Pe segmentul de marcă privată au intrat tot mai mulți producatori ceea ce a determinat o creștere a competitivității sub raportul prețului.

Strategia de preț a retailerilor s-a schimbat dramatic, fiind mult mai agresivi, solicitând discounturi semnificative ;

Reducerea gramajelor pe unitatea de produs pentru a fi mai accesibile veniturilor reduse ale consumatorilor.

Toate acestea au condus la scăderea vânzărilor și a cifrei de afaceri realizate de SC PRODLACTA SA la nivelul anului 2009 cu doar 5% față de anul 2008, dar cu efecte semnificative în rentabilitatea societății.

Finalizarea procesului de modernizare și adaptare deplină la exigentele comunitare, respectiv obținerea pentru fabrica de produse lactate de la Brasov a ștampilei de sănatate ovala, a condiționat, conform legislației europene pentru investițiile finanțate pe fonduri Sapard, prelucrarea, cu exclusivitatea, numai a laptelui corespunzator normelor de calitate UE, foarte scump (la un preț aproape dublu fața de prețul laptelui neconform cu standardele de calitate UE). Astfel, produsele Prodlacta realizate de o calitate vizibil superioară, au fost obținute cu costuri mult mai mari decât cele practicate de competiție- și mă refer aici la producători care prelucrează lapte în amestec cu lapte neconform condițiilor UE, aprovizionat de pe piața internă la prețuri mult mai scăzute, și care au putut vinde cu prețuri mult mai scăzute, ponderea cheltuielilor cu materia primă fiind semnificativă în cost.

Trebuie subliniată concurența neloială din partea celor care pot prelucra lapte în amestec, care îi ajută să ocupe piața în dauna celor care au făcut investiții cu costuri mari.

Pentru acoperirea necesarului de lapte corespunzator normelor de calitate UE, societatea a apelat și la importuri, iar pe piața externă prețurile la lapte materie primă au crescut foarte mult în ultimul trimestru al anului 2009.

Pe langă aceste elemente, trebuie remarcat că, atat în Romania cât și la nivel european, s-a constatat, în mod deosebit în ultimul trimestru al anului 2009, o creștere a prețului laptelui materie prima la standarde de calitate conform normelor UE cu peste 30%, fenomen care nu a putut fi stopat sau controlat și care a produs influențe majore în costuri. La aceste influențe se mai adaugă și elemente legate de devalorizarea leului față de euro (influență de aprox. 20%).

Comparativ cu anul 2008 structura cifrei de afaceri, pe categorii de produse se prezintă astfel:

Tabelul 2.7. Structura cifrei de afaceri pe categorii de produse

Sursa : SC PRODLACTA SA – Raport Adunarea Generală a Acționarilor

Vânzările totale de produse proprii și alte mărfuri, incluzând aici și adaosul comercial, prin rețeaua proprie au fost mai mici cu 7,006 lei (-3,7%) față de anul trecut.

Pentru creșterea volumului vânzărilor și a imaginii firmei, pentru anul 2009 s-a propus creșterea volumului de vânzare prin marile rețele de magazine. Astfel, s-a dezvoltat colaborarea(vânzările) pe mai multe magazine ale rețelor Real, Carrefour, care au însemnat însă și costuri suplimentare de deschidere.

Pe un alt canal de vanzare, care a devenit în ultimii ani destul de important pentru societate și anume vanzarea prin ‘distribuitori’ s-a înregistrat o scadere a cifrei de afaceri cu peste 19% (-949.500lei) față de nivelul realizat anul trecut tot datorită concurenței prețurilor foarte mici.

Pe piața înghețatei concurența a fost mult mai activă și mai agresivă, motiv pentru care vânzarile de înghețată s-au redus cu 9%.

Bugetul pentru promovare și reclamă a crescut în anul 2009 fața de anul 2008 cu 32%, respectiv cu 908.818 lei. Creșterea acestui buget se datorează în principal majorarii taxelor și a bonusurilor acordate la cifra de afaceri realizată prin marile lanțuri de magazine –IKA, care în acest an a determinat o creștere cu peste 4% a acestui bonus.

Un alt factor care a contribuit la creșterea acestui buget a fost promovarea și schimbarea imaginii firmei, acest proces de rebranding fiind început cu ocazia lansării pe piața la sfârșitul anului 2008, în luna decembrie, a noului brand Prodlacta ‘lapte de la munte’ prin noul ambalaj la laptele UHT cutie la 1.5% și 3.5% grăsime și fiind continuat și la celelalte produse prin schimbarea de ambalaj și design (pe smântână, iaurt, delicia, etc.). Fiind an de criză, bugetul alocat pentru promovarea noii imagini, a brandului Prodlacta a fost insuficient și aceasta a contribuit la scăderea volumului de vânzări înregistrat odata cu schimbarea ambalajelor.

CAPITOLUL III

LANSAREA UNUI NOU PRODUS

IAURT LA PET

În viața întreprinderilor, lansarea produselor noi pe piață are o semnificație deosebită. Ele asigură legătura cu segmentul de consumatori mereu schimbătoare, devinde de multe ori sursa avantajelor de concurență al întreprinderii.

În condițiile concurenței puternice din zilele noastre, firmele care nu reușesc să creeze produse noi se expun unui mare risc. Produsele lor existente sunt vulnerabile la modificarea nevoilor și revendicărilor consumatorilor, la apariția noilor tehnologii, la scurtarea ciclului de viață al produselor și la intensificarea concurenței pe plan intern și internațional.

Orice firmă trebuie să creeze produse noi. Înlocuirea produselor are drept scop menținerea sau creșterea volumului vânzărilor viitoare. În plus cumpărătorii doresc produse noi iar concurenții vor face totul pentru a le oferi.

Conducerea firmei este principala răspunzătoare de succesul noilor produse. Conducerea trebuie să definească domeniile de activitate și categoriile de produse pe care firma dorește să le extindă precum și criteriile de acceptare a ideilor de produse noi. Una din cele mai importante decizii pe care trebuie să le ia conducerea firmei se referă la stabilirea bugetului unei investiții. Eficiența procesului de inovare depinde, încă de la început, de strânsa colaborare între compartimentele de cercetare – dezvoltare, proiectare, producție, achiziție, marketing și financiar.

Ideile de produse noi pot fi proveni din mai multe surse: de la clienți, specialiști, concurenți, angajați, distribuitori sau conducere. Din punctul de vedere a marketingului, nevoile și dorințele consumatorilor reprezintă punctul de plecare logic în căutarea unor idei de produse noi.

Firmele se bazează, pe opiniile specialiștilor, iniginerilor, proiectanților și ale altor angajați. Firmele de succes au creat în cadrul lor o anumită cultură, în așa fel încât fiecare angajat să fie încurajat să caute idei noi de îmbunatațire a producției, produselor și serviciilor acestora.

Firmele pot găsi idei foarte bune prin examinarea produselor și serviciilor concurenților. Ele pot afla multe lucruri despre concurenții de la distribuitori, furnizori și de la agenții de vânzare cum ar fi de exemplu, ce apreciază și ce nu apreciază consumatorii la noile produse ale concurenților. Pot cumpăra produsele concurenților pentru a le analiza și apoi, pot realiza alte produse mai bune. Această strategie este mai degrabă una a imitațiilor și a îmbunătățirii produsului, decât una a inovării.

3.1. Conceperea produsului

Societatea SC PRODLACTA SA a avut ideea fabricarii produsului IAURT la PET pentru completarea gamei de produse pe o sub – categorie foarte dezvoltată. Având experiență în domeniul fabricarii lactatelor conducerea societății a dezvoltat ideea ambalajului identic cu al produselor importate, bazindu-se totodata pe diferenta de pret care se va situa la un nivel semnificativ mai redus.

Orice idee de produs poate fi transformată în mai multe concepte. Mai întâi s-a pus întrebarea: cine urmează să utilizeze produsul? Iaurtul la PET este utilizat de majoritatea consumatorilor din segmentul economic, reprezentând unul din alimetele de bază. În al doilea rând, care este atributul principal al produsului? Calitate superioară și preț semnificativ mai redus. Răspunzând la aceste întrebări specialiștii firmei pot forma mai multe concepte:

Conceptul 1: Un produs complementar pentru toti consumatorii din segmentul economic

Conceptul 2: Un produs similar dar mai accesibil ca pret.

Acestea sunt așa-numitele concepte de categorie; adică, ele poziționează ideea în cadrul unei categorii. Un produs similar dar mai accesibil ca preț ar concura cu direct cu produsele din import care deja sunt acceptate pe piață.

3.2. Analiza activității

După ce conducerea a elaborat conceptul de produs și strategia de marketing, se evaluează atractivitatea afacerii planificate. Conducerea trebuie să estimeze mărimea vânzărilor, costurilor și profiturilor, pentru a vedea dacă acestea corespund obiectivelor firmei. Dacă da, se poate trece de la conceptul de produs la etapa de creare a produsului.

3.3. Estimarea vânzărilor

Conducerea trebuie să aprecieze dacă vânzările vor fi destul de mari pentru a aduce un profit satisfăcător. Metodele de estimare a vânzărilor depind de frecvența achiziționării produsului respectiv: produs cumpărat o singură dată, produs cumpărat din când în când sau produs cumpărat frecvent.

Iaurtul este un produs care se cumpără fregvent.

Estimarea vânzărilor pentru prima dată. La început este necesară estimarea, pentru fiecare perioadă în parte, a volumului achizițiilor de produse noi utilizate pentru prima oară.

Tabelul 3.1. Vrianta realista a estimăilor

Sursa: SC PRODLACTA SA – Estimare piață

Tabelul 3.2. Etimarea cotei de piață

Sursa: SC PRODLACTA SA

3.4. Descrierea procesului de producție

IAURT PRODLACTA

Procesul tehnologic pentru realizarea produsului iaurt cuprinde următoarele faze :

1. Recepția calitativă și cantitativă a laptelui materie primă

2. Curățirea-filtrarea laptelui

3. Normalizarea – pasteurizarea –răcirea laptelui

4. Inocularea laptelui

5. Ambalarea

6. Termostatarea iaurtului

7. Omogenizarea (mixarea) coagulului

8. Prerăcirea iaurtului

9. Ambalarea iaurtului

10. Răcirea –depozitarea iaurtului

11. Livrarea iaurtului

1. Recepția calitativă și cantitativă a laptelui ca materie primă

Laptele-materie primă este transferat de la fermă, cu ajutorul autocisternelor izoterme, la fabrică pentru prelucrare.

Recepția calitativă

Ținând seama de rolul hotărâtor al calității materiei prime în ceea ce privește obținerea unui produs de calitate, o deosebită atenție se acordă determinării calității laptelui-materie primă.

Aspectul calitativ al desfășurării procesului tehnologic este urmărit prin determinarea pe parcursul întregului flux tehnologic a principalilor indici fizicochimici și bacteriologici ai materiei prime și ai produsului finit, prin analize de laborator.

Recepția calitativă constă în analiza organoleptică și examenul fizico-chimic și microbiologic, prin analize de laborator.

Examenul organoleptic al laptelui se va face pe o probă medie, recoltată din ambele compartimente ale autocisternei de transport, determinându-se culoarea, vâscozitatea, mirosul și gustul, pe baza analizei senzoriale.

Indicii fizico – chimici și microbiologici importanți pentru stabilirea calității lapelui ca materie primă sunt: aciditatea, continutul de grăsime densitatea, temperatura punctul crioscopic, respectiv numărul total de germeni aerobi mezofili (NTG) și celulele somatice. De asemenea, se determină substanțele inhibitoare din laptele materie primă (reziduuri de antibiotice).

Aciditatea, conținutul de grăsime și densitatea se determină la recepția laptelui în secția de prelucrare. Aciditatea se determină prin titrarea cu o soluție de hidroxid de sodiu 0.1N a 10 ml lapte, numărul de mililitri de soluție alcalină, folosită pentru neutralizarea acidității laptelui, reprezentând numărul de grade de aciditate Thörner a laptelui.

Aciditatea maximă admisă pentru laptele materie primă este de 19º Thörner. Determinarea conținutului de grăsime se face în mod curent prin metoda acidobutirometrică Gerber, care s-a impus a fi rapidă și are o precizie satisfăcătoare.

Conținutul de grăsime minim admis pentru laptele materie primă este 3.2%. Densitatea laptelui – materie primă se determină prin metoda areometrică. Densitatea minimă admisă în cazul laptelui destinat prelucrării pentru obținerea laptelui de consum este de 1,029 g/cm3. Deoarece în cursul procesului tehnologic nu poate avea loc o îmbogățire în substanță uscată a laptelui de consum obținut, rezultă că o materie primă cu densitatea inferioară acestei valori trebuie dirijată spre fabricarea altui produs.

Determinarea numărului total de germeni, a numărului de celule somatice, a inhibitorilor și a punctului crioscopic pentru laptele provenit de la fermă se realizează prin sondaj, cel puțin de două ori pe lună, în laboratoarele proprii sau la un laborator extern.

Valorile admise pentru acești parametri sunt:

• numărul total de germeni/ml lapte materie primă trebuie să fie mai mic de 500.000

• numărul de celule somatice/ml lapte materie primă trebuie să fie mai mic de 400.000;

• inhibitori, test prezența antibiotice trebuie să fie negativ;

• punctul de congelare al laptelui materie primă trebuie să fie mai mic, cel mult egal cu – 0.520ºC.

Determinarea numărului total de germeni din lapte este utilă pentru a interveni în

îmbunătățirea condițiilor de recoltare a laptelui și a păstrării calității acestuia până în momentul transferului la fabrică.

Recepția cantitativă

Recepția cantitativă se realizează volumetric, prin măsurarea volumului de lapte din bazinul de recepție cu ajutorul unei tije gradate.

În cazul măsurării cu un aparat de măsurare volumetrică (debitmetru– galactometru) pentru evitarea erorilor de măsurare se previne pătrunderea aerului în conductele de transport al laptelui.

Curățire și filtrare

În prima fază a procesului tehnologic propriu-zis se urmărește îndepărtarea impurităților mecanice pătrunse în lapte pe diferite căi, înainte de umplerea bazinului de recepție, chiar dacă a fost filtrat la locul de producere, în fermă.

Impuritățile sunt reținute prin montarea unor site la ștuțurile de golire a laptelui din autocisterne și în timpul prelucrării ulterioare, în separatorul centrifugal.

Normalizarea – pasteurizarea –răcirea laptelui

Normalizarea laptelui necesar obținerii acestui produs, la conținutul de grăsime dorit se face prin adaosul de lapte smântânit pasteurizat în laptele integral pasteurizat sau prin adaosul laptelui smântânit nepasteurizat în laptele integral nepasteurizat direct în vana de preparare iaurt (1 – figura nr. 3.2.).

Pentru pasteurizarea laptelui, utilizat la fabricarea iaurtului, secția este dotată cu un schimbător de căldură (3 – figura nr. 3.2.) prin care laptele depozitat în vana de preparare este recirculat cu ajutorul pompei (2 – figura nr. 3.2.), montată în flux, până la atingerea temperaturii de 85…95oC. Menținerea laptelui la temperature de pasteurizare timp de 20…30 minute se realizează în vana de preparare iaurt(1–figura nr. 3.2.) în care are loc și răcirea laptelui la temperatura de 42 – 45oC, pentru înocularea culturii de bacterii lactice specifice. Vana este prevăzută cu manta prin care circula agentul de răcire (apa rețea).

Înocularea laptelui

Din aceasta vană, dacă se dorește obținerea unui iaurt cu coagul ferm (iaurt clasic), laptele înoculat este preluat de o pompă și dirijat în mașina de ambalare, de unde se dozează în ambalaje. Ambalajele cu lapte înoculat cu bacterii lactice sunt introduse apoi în camera termostat, unde are loc fermentarea laptelui.

Dupa coagularea laptelui și obținerea pH-ului optim are loc prerăcirea și răcirea finală a iaurtului din ambalaje, într-o cameră frigorifică.

În cazul fabricării iaurtului cu coagul fluid (iaurt de băut), fermentarea laptelui are loc în vana de preparare iaurt timp de 2,5-3,5 ore, după care coagulul format este omogenizat cu ajutorul agitatorului montat pe capacul vanei și prerăcit la o temperatură de cca. 20oC. După aceasta operație, iaurtul fluidizat este preluat de pompa care alimentează dozatorul mașinii de ambalat(4 –figura nr. 3.2.) pentru ambalarea produsului în pet-uri.

Termostatarea iaurtului

În funcție de cultura de bacterii lactice utilizate, temperatura de fermentare (termostatare) a laptelui la fabricarea iaurtului este de 42…45oC, cu menținere la această temperatură timp de 2,5…3,5 ore.

Termostatarea asigură condițiile optime de dezvoltare a microflorei specifice și fermentarea laptelui. Momentul final al fermentării este stabilit atât organoleptic cât și analitic, prin determinarea acidității titrabile, care trebuie să fie cuprinsă între 80…90oT sau prin determinarea pH-ului, care trebuie să fie cuprins între 4,65…4,70.

Prerăcirea iaurtului

La fabricarea iaurtului cu coagul fluid (iaurt de băut), prerăcirea se realizează în vana de preparare iaurt, prin introducerea apei reci în mantaua vanei, sub agitare continuă.

Dupa prerăcire iaurtul este dirijat la dozatorul mașinii de ambalare în pet – uri. În cazul fabricării iaurtului cu coagul ferm (iaurt clasic), prerăcirea produsului preambalat până la temperatura de 18…20oC, se va realiza într-o cameră de prerăcire și va dura cca. 30 minute. Aceasta are drept scop formarea coagulului ferm și prevenirea separării zerului. Prerăcirea preântâmpină și acidifierea în continuare a produsului.

Ambalarea iaurtului

Dozarea iaurtului în ambalaje se va realiza cu ajutorul unei mașini automate de

ambalare produse lactate vâscoase, la pet – uri, tip AMPA 8-7, prezentată în figura numărul 3.1.

Fig. 3.1. Ansamblu mașină de ambalat produse vâscoase (acidolactice);

Productivitatea mașinii este de 1500 buc./h și poate doza iaurtul în pet – uri la diferite gramaje.

Pet – urile cu iaurt se așază în bax – uri de material plastic și se introduc în camera

de răcire pentru răcirea finală.

Răcirea – depozitarea iaurtului

Răcirea propriu-zisă la temperatura de 2…8oC are loc în camera frigorifică a secției (dulap frigorific). În această fază coagulul devine mai compact, aroma se accentuează și gustul devine mai plăcut. Iaurtul este păstrat în acest spațiu până în momentul livrării.

Livrarea iaurtului

Transportul iaurtului, din momentul ieșirii din camera frigorifică și până în momentul ajungerii în rețeaua de distribție, va trebui asigurat la o temperatură de maxim 8° C, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu agregate frigorifice și termoizolate.

Linia tehnologică pentru fabricare iaurt la S.C. PRODLACTA S.A. este concepută conform schemei din figura următoare:

1 – vană preparare iaurt;

2 – pompă vehiculare lapte / iaurt;

3 – schimbător căldură pentru pasteurizare lapte utilizat la fabricarea iaurtului;

4 – mașina de ambalat iaurt la pet –uri.

Fig. 3.2. Linia de fabricare a iaurtului cu coagul fluid

Sursa: SC PRODLACTA SA

Schema tehnologică de fabricare a iaurtului cu coagul fluid, conform tehnologiei aplicate la S.C. PRODLACTA S.A.

Sursa: SC PRODLACTA SA

Fig. 3.3. Schema tehnologică de fabricare a iaurtului cu coagul fluid (iaurt de băut)

Schema tehnologică de fabricare a iaurtului cu coagul ferm

Fig. 3.4. Schema tehnologică de fabricare a iaurtului

Sursa : SC PRODLACTA SA

Tabelul 3.3. Descrierea produsului

Sursa: Banu, C., Musteațã, G., Industrializarea laptelui

Caracateristici organoleptice , fizico -chimice și microbiologice

Tabelul 3.4. caracteristici organoleptice

Sursa: Banu, C., Musteațã, G., Industrializarea laptelui

Tabelul 3.5. Caracteristici fizico-chimice

Sursa : Petcu, C. Igiena și controlul produselor de origine animala

Caracteristicile microbiologice sunt în conformitate cu reglementările în vigoare.

Capitolul IV

Concluzii și propuneri

S.C. PRODLACTA S.A. s-a înființat în anul 1991 prin reorganizarea fostei întreprinderi de Colectarea și Industralizarea Laptelui.

S.C. PRODLACTA S.A. prin specificul activității, raportează activitatea și către Ministerul Agriculturii. Obiectul principal de activitate este ,,fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor’’, conform cod CAEN 1051, având totodata și unele activitati conexe si anume :

– fabricarea înghețatei ;

– colectarea laptelui ca materie primă ;

– depozitarea și comercializarea de produse lactate ;

– activități de transport.

Activitatea de colectare a materiei prime s-a desfășurat în cadrul celor 3 baze de colectare : Brașov, Fagaraș și Homorod, având ca furnizori : societăți agricole cu capital de stat, asociatii zootehnice și de la producatorii agricoli particulari. Din prelucrarea laptelui se obține : lapte de consum, produse lactate, unt, brânzeturi și înghețată.

În încheierea lucrării se vor concluziona ideile principale analizate anterior, facându-se un rezumat asupra ideilor dezbătute în cele 3 capitole.

Primul capitol al lucrării cuprinde prezentarea societății cu referire la următoarele aspecte: situația firmei de la înființare și până astăzi, mediul înconjurător și concurențial, poziționarea firmei pe piața lactatelor și o analiză SWOT pentru identificarea potențialelor, a priorităților și pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.

La nivel național, evoluția cantității de lapte de vacă colectat de unitățile procesatoare în perioada aprilie 2010 față aprilie 2009 este în scădere. În cadrul firmei SC PRODLACTA SA, 94,82% o dețin furnizorii de materie primă de pe piața internă, piața externă având o pondere de doar 5,18%.

Eftimie Mariana este președintele consiliului de administrație și totodată deține majoritatea acțiunilor – 248.202 acțiuni. În sfârșitul anului 2009 firma deține un număr total de 436 salariati. În cadrul societății este organizat Sindicatul Liber Prodlacta, afiliat la Federația Sindicatelor din Industria Alimentară aparținând de C.S.D.R. Gradul de sindicalizare a forței de muncă este de 67% . Raporturile dintre management și angajați sunt bune.

În cel de al doilea capitol al lucrării s–a realizat o analiza economico – financiară a societății pe o perioadă de 5 ani (2005-2009). Pentru caracterizarea economico – financiară a societății, s-a analizat evoluția patrimoniului și rezultatele financiare sub aspectul veniturilor, cheltuielilor și al profitului.

Anul 2009 a fost unul foarte dificil pentru SC Prodlacta SA având în vedere criza economico-financiară care a afectat întreg mediul de afaceri.

Rezultatele financiare ale SC PRODLACTA SA în anul 2009 sunt în linie cu cele ale celorlalți agenți economici, și anume scăderea cifrei de afaceri și a profitabilității sau chiar trecerea pe pierderi. SC PRODLACTA SA a terminat anul 2009 cu o pierdere netă de 2.365.137 lei.

Din analiză se constată că situația în anul 2009 față de anul 2008, înregistrează o scădere drastică, în sensul că dacă în anul 2008 datoriile pe termen scurt în valoare de 19.136.178 lei au fost acoperite prin valorificarea activelor circulante exceptând trezoreria, rămânând un excedent de nevoie fond de rulment de 1.548.526 lei, în anul 2009 s-a obținut un deficit de nevoie fond de rulment în valoare de 6.441.237 lei.

Productivitatea muncii pe salariat a crescut cu 2,43% în perioada analizată, dată în principal de scăderea numarului mediu de salariați cu aprox. 7%, în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu numai 4,77%.

Se poate concluziona că societatea dispune de mijloace necesare continuării activității în perioadele urmatoare, chiar dacă anul 2009 a fost unul foarte dificil pentru întreg mediul de afaceri, iar unii indicatori economici nu se încadrează în limitele optime.

În capitul al treilea a fost prezent procesul de lansare al iaurtului la pet și motivul pentru care acest produs este lansat pe piață. Tot în acest capitol se va descrie procesul tehnologic de producție – de la recepția cantitativă și calitativă a laptelui și până la livrarea iaurtului, urmarindu-se normele sanitare și de igienă.

Identificarea ideii unui produs existent pe piață dar prezent doar prin importarea acestuia, în strânsă legătură cu posibilitatea efectivă de producere a acestuia, reprezintă primul pas în concretizarea fructificării unei oportunități cu șanse reale de succes.

Toate etapele creării și lansării pe piață a acestui produs au în vedere compararea și folosirea tuturor avantajelor produsului existent coroborate cu posibilitățile de îmbunătățire prin procesul tehnologic propriu dar și prin crearea în acest fel a imaginii unui produs net superior.

Nu în ultimul rând, identificarea și valorificarea tuturor canalelor de distribuție pretabile acestui produs reprezintă un atu extrem de important care de fapt concretizează și oferă răspunsul direct la reacția pieței, și de ce nu, la viabilitatea ideii inițiale.

În data de 15.05.2010 societatea lansează un nou produs – IAURT la PET pentru completarea gamei de produse pe o sub-categorie foarte dezvoltată.

Cosider că pentru a aduce profit și valoarea încasărilor să crescă de pe urma lansării noului produs, firma SC PRODLACTA SA ar trebui să pună mai mult accent pe promovare. În acest moment firma nu face suficientă publicitate produselor, ma refer la spoturi radio sau la televiziunile locale.

Site-ul societății ar trebuie relansat, pentru ca consumatorii să fie cât mai bine informați despre notățile PRODLACTA. Facându-se mai multă publicitate produselor firma pote câștiga noi clinți fapt ce duce la creștere vânzărilor și implicit la creșterea profitului.

Biblografie :

Albu Ruxandra – Gabriela, Antonoaie Niculaie – Management în comerț, turism și servicii Editura Universității 'Transilvania' din Brașov, 2010

Banu, C., Musteațã, G., Industrializarea laptelui, Editura Tehnica-Info, Chișinău, 2001

Băcanu Bogdan, Management strategic, Editura Teora, București, 1997

Băcanu, Bogdan Tehnici de analiza in managementul strategic , Editura Polirom, Iași 2007

Belcin, M, Dictionar roman-german, german-roman, Editura Steaua Nordului, Constanța, 2004

Constantin Sanda Analiză diagnostic și evaluarea întreprinderilor, Reprografia Universității Transilvania din Brașov, 2009

Dascălu Adina, Dascălu Adrian Managementul producției: Curs pentru Învățământ la Distanța Universitatea Transilvania din Brașov

Foriș Tiberiu Managementul resurselor umane Reprografia Universității 'Transilvania' din Brașov, 2009

http://www.edex.ro/caens.php

http://www.standard-team.com/index.php?keret=tanf_tovabbkepzes&lang=ro

http://www.mfinante.ro/fonduriUE/

Mandu Petrișor, Managementul crizelor, Reprografia Universității 'Transilvania' din Brașov, 2009

Popescu, M., Managementul calității, Reprografia Universității Transilvania din Brașov, 2009

S.C. PRODLACTA S.A.

www.insse.ro