Lansarea pe Principii Manageriale a Judetului Gorj pe Piata Turistica a Europei
INTRODUCERE
Activitățile promoționale în turism necesită investiții importante din cauza întinderii geografice mari a piețelor turistice, manifestării unei concurențe internaționale acerbe și caracterului intangibil al produsului turistic. Din această ultimă perspectivă, se poate afirma că natura intangibilă a serviciilor turistice conduce la creșterea importanței strategiei promoționale, elementul principal al acesteia constând în investirea (asocierea) cu atribute tangibile a serviciilor, prin legarea lor de anumite beneficii specifice. Astfel, mijloacele de comunicație trebuie să sugereze rapiditatea și eficiența serviciilor prestate de unitățile de turism, gradul ridicat de confort asigurat de acestea, imaginile utilizate redând aspectul exterior și interior al unor structuri de cazare, restaurante și centre de agrement moderne.
În industria ospitalității, datorită ponderii dominante a elementelor intangibile în alcătuirea produsului turistic, imaginea ofertei turistice, care le coroborează pe cele ale firmei (structură de primire, agenție de voiaj etc.), ale serviciilor și produselor ca și ale destinațiilor turistice, influențează în mod hotărâtor decizia de cumpărare a consumatorilor. Imaginea pe care aceștia și-o formează cu privire la locurile, obiectivele sau comunitățile umane ce urmează a fi vizitate, la nivelul calitativ și diversitatea serviciilor, contribuie la creșterea sau diminuarea gradului de atractivitate a unui areal turistic (stațiune, zonă sau țară), în plus, considerăm că se impune ca orice imagine a ofertei sau a produsului turistic să fie integrată și armonizată cu imaginea globală a regiunii sau țării ce cuprinde destinația respectivă.
Totodată, promovarea în turism stă sub imperativul sublinierii anumitor elemente tangibile, de natură a ajuta turiștii să înțeleagă și să evalueze serviciile prestate. Astfel, vor fi avute în vedere caracteristicile fizice ale prestării serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizează serviciul însuși.
Promovarea produsului apare astfel ca o componentă de seamă a marketingului implicând activități distincte, coerente legate nemijlocit de produs, de preț, de distribuție, toate elaborate într-o politică de marketing care coordonează, în mod unitar, atitudinile, direcțiile și obiectivele afacerii pe un anumit segment de piață. Având în vedere, pe de o parte, complexitatea piețelor externe și pe de altă parte, necesitatea ca promovarea să fie efectivă, se impune a se ține seama și de factorii promoționali ai celorlalte trei elemente.
Promovarea este unul dintre cele patru elemente ale mixului de marketing, de o importanță vitală în procesul de vânzare a produselor și serviciilor, având rolul de a scoate în evidență atributele esențiale ale produselor sau serviciilor și de a informa cumpărătorii în vederea satisfacerii în condiții optime a necesităților acestora. Promovarea este îndreptată spre marele public, din care fac parte viitorii cumpărători, punând la dispoziția acestora informații referitoare la întreprinderea producătoare, la produsele sale și calitatea acestora, la serviciile acordate, modul de utilizare, prețuri, distribuție, etc.
Lucrarea de licență își propune să facă o prezentare detaliată a politicii promoționale, ca parte componentă a mixului de marketing, precum și a potențialului turistic al județului Gorj și a posibilităților de îmbunătățire a ofertei turitice.
Lucrarea este divizată în trei capitole care tratează următoarele aspecte: potențialul turistic natural și antropic al județului Gorj; oferta turistică a județului Gorj; lansarea pe principii manageriale a județului Gorj pe piața turistică a Europei.
Capitolul întâi al lucrării face o descriere detaliată a potențialului turistic natural și antropic, a principalele areale de concentrare a valorilor turistice și a infrastructurii turistice specifice a județului Gorj.
În capitolul doi al lucrării este prezentată oferta turistică a județului Gorj care cuprinde următoarele forme de turism: turismul urban, turismul rural turismul religios, turismul de evenimente cultural-istorice, turismul de sfârșit de săptămână, speoturismul, turismul montan, turismul balnear, turismul de vânătoare, turismul viniviticol și turismul științific.
Capitolul al treilea se ocupă de prezentarea generală și pe fiecare produs turistic în parte a posibilitățile de promovare pe baza principiilor manageriale a județului Gorj pe piața turistică europeană. Au mai fost prezentate și noi posibilități de promovare a turismului gorjen prin Internet.
Un loc important în cadrul lucrării îl ocupă Programul Național de Marketing și Promovare, care va cuprinde acțiuni cu adresabilitate la nivelul profesioniștilor din turism și/sau al potențialilor turiști, privind realizarea obiectivele și strategiile de promovarea pe piață a produsului turistic “Brâncuși”.
Justificarea tematicii
Deși dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism diferite, precum turismul cultural, turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru practicarea unor sporturi extreme, zona Gorjului nu beneficiază de o promovare adecvată din partea actorilor economici sau a factorilor de autoritate publică.
În avangarda dezvoltării și promovării turismului gorjean trebuie să fie – datorită dimensiunilor și valențelor sale – turismul istorico-cultural. Printr-o ingenioasă valorificare a potențialului turistic istorico-cultural de care dipune județul Gorj, se va crea o alternativă economică viabilă la profilul quasi-energetic al județului. În primul rând, se impune crearea unor evenimente de mare impact, care să pună în valoare principalele obiective turistice din județul Gorj și realizarea unui pachet de servicii deosebit de atractiv.
În acest sens propunem să se realizeze în fiecare an manifestarea istorică și culturală de excepție pentru județul Gorj – Forumul Latin – care va beneficia de participarea unor personalități de prim rang ale vieții social-culturale, economice din țară și străinătate.
Toate aceste deziderate se pot realiza numai prin aplicarea unor principii, strategii și tehnici moderne corespunzătoare de management și marketing.
În ultima parte a lucrării este tratată posibilitatea de a promova brandul “Brâncuși”, în primul rând, prin operele eternizate la Târgu Jiu și crearea unui centru de informare “Pro- Brâncuși”.
CAPITOLUL I
POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ȘI ANTROPIC AL JUDEȚULUI GORJ
Județul Gorj – Repere istorico – geografice
Localizat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, Județul Gorj a oferit condiții favorabile de locuit și de evoluție comunităților romanești încă din cele mai vechi timpuri.
Astfel, primele urme ale vieții umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului în Peștera Muierilor și Peștera Pârcalabului (comuna Baia de Fier), Peștera Cioarei (sat Boroșteni, comuna Peștisani), Cartiu, s.a., descoperiri care aparțin epocii paleolitice.
Din epoca neo-eneolitică, pentru aceeași zonă, sunt semnalate vestigii în localitățile Călugăreni (Padeș), Gornăcelu (Schela), Bengești- Ciocadia, Polovragi, Bâltișoara (Runcu), Socu (Bărbătești), Vârt (Rovinari) etc.
Odată cu începutul mileniului al II-lea I.Hr., în Gorj, epoca bronzului este documentată prin descoperirile arheologice (așezări și necropole), din Bălești, Vierșani (Jupânesti), Ceplea (Plopșoru), Vârtopu (Ciuperceni), Grui (Mușetești), Drăguțești.
Epoca fierului, este ilustrată prin investigațiile arheologice efectuate în necropolele și așezările de la Alimpești, Telești – Drăgoiești, Stoina, Polovragi, Socu-Bărbătești, Țicleni, Căpreni, Toiaga (Stoina) ș.a.
Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu (Pleșa-Porceni, Bumbești-Jiu "Vârtop” și Bumbești-Jiu "Gară”), a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârț, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia – Bârsești, care atestă o viață romană intensă, fapt ce va duce la o simbioza daco-romană, etapă importantă în formarea poporului și limbii române.
Moștenirea Imperiului Roman și a Daciei se regăsește de-a lungul întregii regiuni. Ruinele podului construit peste Dunăre de către Apolodor din Damasc, cele ale băilor termale romane construite pe timpul împăratului Adrian sau cele ale cetăților dacice Sucidava și Buridava deschid o filă din trecutul daco – roman al poporului nostru. Bisericile de lemn reprezintă o altă interesantă moștenire din timpurile medievale. De un interes special sunt așa numitele 'Cule', case fortificate ce se găsesc numai în Oltenia.
Prima entitate administrativă pe teritoriul actual al județului Gorj menționată documentar în 1385, a fost Țara Jelii, urmată de Țara Motrului (1415) care conținea o parte din satele Gorjului, Jiu (1428) și Gilort (1502). Numele de Gorjiu este folosit pentru teritoriul care se întinde pe dealurile și munții Jiului Superior, denumire folosită în secolul al XV-lea (1497). Județul Gorj a fost entitate adminsitrativă, când județele au fost înlocuite de districte și regiuni. Prin urmare pentru o scurtă perioadă de timp, satele și comunele din Gorj au fost încorporate în districtele Baia de Arama și Filiași care aparținea regiunii Gorj. După dezmembrarea regiunii Gorj, în 1952, au fost incluse în Regiunea Craiova, numită apoi Oltenia dupa 1965. După intrarea în vigoare a legii nr. 2 din 17 februarie 1968, organizarea teritorială a județului Gorj a fost restabilită.
Județul Gorj dispune de un important potențial turistic reprezentat printr-un cadru natural pitoresc deosebit de atractiv, prin monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică, unele dintre ele, de un real interes internațional precum și de un valoros patrimoniu folcloric și etnografic.
Județul Gorj este situat în partea de sud-vest a țării, în nord-vestul Olteniei; se învecinează cu județele Caraș Severin, Dolj, Hunedoara, Mehedinți și Vâlcea. Ocupă o suprafață de 5.602 km², fiind un județ de mărime mijlocie, care se suprapune aproape în întregime bazinului hidrografic al cursului mijlociu al Jiului, care străbate județul de la nord la sud.
Fig 1.1 Locarizarea județului Gorj
Descrierea și caracterizarea potențialului natural
1.2.1. Cadrul natural
Atractivitatea peisajului geografic cu variate forme de relief, bogația pădurilor care împodobesc arealul montan al județului, rețeaua hidrografică ce a modelat chei și defilee spectaculoase, prezența apelor minerale, mediul climatic favorabil pentru practicarea unor forme variate de turism fac din judetul Gorj o destinație turistică pentru toate categoriile de turiști, indiferent de anotimp.
Relieful zonei cuprinde o mare varietate de forme de relief care sunt grupate în trei mari unități morfologice, bine delimitate altitudinal, geologic și geomorfologic (munți, dealuri subcarpatice și de podiș).
1.2.2. Unitățile montane
Masivele montane existente în județ fac parte din grupa Carpaților Meridionali. Prezența unei litologii foarte rezistente (granițe, șisturi cristaline) exprimă netezimea interfluviilor, suspendarea lor față de văile puternic adâncite, înălțimile de peste 2.000 de metri, agresivitatea modelării glaciare (circuri, văi glaciare, custuri, morene, roci mutonate, lacuri glaciare) atestă frumusețile de peisaj prezente aici. Existența unei bariere sudice de calcare jurasice explică numeroasele forme carstice care apar la periferia munților și care măresc atractivitatea turistică.
Pe teritoriul județului Gorj, munții reprezintă 30% din suprafața, aceștia fiind prezenți prin culmile lor sudice:
A. Munții Vâlcan cu înălțimi de 1946 metri în Vârful Oslea și 1681 metri în Vârful Straja se desfășoară între râurile Jiu, Cerna și Motru. Culmile sunt ușor accesibile cu plaiuri deschise presărate de numeroase stâne. Formațiunile calcaroase de pe ramura sudică a munților, între Tismana și Șușita, explică existența unor chei și peșteri cu un aspect spectaculos: peșterile Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Fusteica, Isvarna; Cheile Bistriței, Bălții, Șușiței și Sohodolului.
În cadrul acestei unități montane există un număr impresionant de trasee turistice (23), care permit cunoașterea de către turiști a frumuseților peisajului.
B. Munții Parâng cuprinși între râurile Jiu și Olteț, cu orientare vest-est, au înălțimi maxime de 2519 metri în Vârful Mândra, 2337 metri în Vârful Mohoru și 2136 m în Vârful Păpușa. Urmele glaciațiunii cuaternare se desfășoară pe o lungime de 10 km, pe custura principală Mândra-Mohoru. De aici se desprind custuri secundare, marcând cel mai complex nucleu glaciar din zonă. Astfel, numeroasele lacuri glaciare din bazinele superioare ale Jiețului, Lotrului, Latoriței, Gilortului măresc valoarea peisagistică a acestei arii montane. Pe culmea sudică apar roci calcaroase unde s-au dezvoltat Cheile Oltețului, Galbenului, Peșterile Polovragi, Peștera Muierii, precum și alte forme carstice mai deosebite (doline, polii).
C. Munții Godeanu se desfașoară pe o arie îngustă în partea de nord-vest a județului. Culmile muntoase au altitudini medii între 1800-2000 metri.
Altitudinile cele mai importante se găsesc în Vârful Micușa – 1824 m, Vârful Balmezu – 1456 m, Vârful Arcanu – 1760 m.
Varietatea peisajului este dată de netezimea platformelor de eroziune, aspectul mai greoi al culmilor, de urme ale eroziunii glaciare. Rocile calcaroase prezente aici au condus la apariția unor forme carstice deosebite: Cheile Cernei, Cheile Cernișoarei, Peștera cu Corali.
1.2.3. Clima
Este temperat-continentală, cu o mare varietate de nuanțe, ca urmare a poziției geografice, a circulației atmosferice și a componentelor de relief prezent. Ea se caracterizează prin următoarele particularități:
– radiația solară se cifrează la 1225 kcal/cm²/an în sud și scade la 1100 kcal/cm²/an în nord;
– temperatura medie anuală înregistrează valori diferite de la nord la sud: 0ºC pe culmile de peste 2000 de metri, 3,4ºC la stația meteo Parâng, 10,1ºC la Târgu Jiu, temperaturi ce dau, în general, confort termic;
– temperatura medie a lunii ianuarie are valori de -5,8ºC la stația meteo Parâng, -9ºC la peste 2000 de metri, -2,5ºC la Târgu Jiu;
– precipitațiile au o distribuție neuniformă în teritoriu și scad de la nord la sud astfel: 1200mm/an la peste 2000 de metri, 950 mm/an la stația meteo Parâng, 865 mm/an la Novaci, 750 mm/an la Târgu Jiu, 585 mm/an la Țânțăreni. Se înregistrează un maxim în mai-iunie și altul în noiembrie, luna februarie având cele mai puține precipitații.
– Stratul de zăpadă are o repartiție neuniformă, în zona montană înaltă durează 180-200 zile (Parâng, Vâlcan, Godeanu) iar grosimea lui poate atinge în zonele adăpostite 7-8 metri. În zona munților mijlocii durata este de doar 140-150 zile și scade în podiș la 60-80 zile/an. Acest lucru este un element extrem de favorabil pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă; astfel schiul poate fi practicat din ianuarie până în aprilie.
– Vânturile dominante, pe culmile înalte sunt cele de nord-vest, iar în zonele depresionare se face simțită prezența maselor de aer din sud și sud-vest de origine tropicală. Existența foehnului pe versanții sudici ai munților produce în condițiile unor temperaturi de 0ºC declanșarea unor avalanșe. În depresiunile deluroase climatul este de adăpost, calmul atmosferic fiind predominant.
1.2.4. Vegetația și fauna
Vegetația județului Gorj prezintă următoarea etajare pe verticală :
– etajul pajiștilor alpine cuprinde marile înălțimi, culmile calcaroase, abrupturile stâncoase și grohotișurile. Aici sunt prezente specii de jnepeni, ienuperi, tufe de afin, coacăz, smirdar și multe specii ierboase de tipul gramineelor sau al unor plante cu flori colorate. Este domeniul drumeției montane prin panoramele pitorești ce se desprind de aici .
– etajul pădurilor de conifere se desfășoară între 1400-1700 m, mai ales pe versanții nordici, speciile predominante fiind molidul și bradul. Prezența acestor păduri completează valorile de peisaj și creează o ionizare negativă a aerului, benefică în climatoterapie.
– etajul pădurilor de foioase acoperă îndeosebi versanții sudici unde se găsesc în amestec cu exemplare de conifere. Pe culmile sudice ale munților Parâng și Vâlcan apar făgetele pure sau pe alocuri în amestec cu gorun sau carpen. Arealul stejeretelor din zona deluroasă s-a redus foarte mult în favoarea terenurilor agricole.
Un loc aparte îl ocupă prezența castanului comestibil, pe pantele calcaroase adăpostite, asociat uneori cu alunul turcesc, cu specii mezotermofile (corn, darmox, păducel, scumpie, liliac sălbatic, etc.)
Fauna județului este foarte variată și bogată, culmile alpine și circurile glaciare adăpostesc capra neagră (Parâng-Găuri, Ghereșul, Roșiile, Vâlcan-Oslea). În pădurile de foioase și de amestec specii precum: ursul, mistrețul, lupul, cerbul, căprioara, au o mare valoare cinegetică. Apar și unele specii caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat, care constituie adevărate curiozități științifice. Pitorescul pădurilor din aria montană și deluroasă este amplificat de un mare număr de păsări și insecte, cu rol cinegetic, remarcându-se cocoșul de munte și ierunca. Numărul mare de specii cinegetice explică și cabanele de vânătoare prezente îndeosebi în Munții Parâng și Vâlcan. Apele lacurilor de munte, atât cele glaciare cât si cele de baraj sunt bogate în păstrăv. Cursurile superioare și mijlocii ale râurilor Jiu, Jieț, Gilort, Olteț sunt unanim considerate un paradis al pescarilor sportivi prin prezența speciilor de păstrăv, mreană, clean și scobar.
Descrierea și caracterizarea potențialului antropic
1.3.1. Cadrul cultural – istoric și etnografic
Ținuturile gorjene dețin importante și valoroase obiective cultural –istorice. Sub aspect etnofolcloric, Gorjul apare ca o arie de interferență folclorică și etnografică, în care descoperim însă un miez alcătuit din trăsături proprii. În momentul de față, în județ se găsesc răspândite inegal un număr de 409 monumente cultural-istorice, grupate astfel:
monumente și situri arheologice – 46;
monumente și ansambluri de arhitectură –308;
42 de monumente și ansambluri de artă plastică cu valoare memorială;
clădiri memoriale – 6;
zone istorice urbane și rurale – 7.
Din acest impresionant număr de valori cultural – istorice, nu toate au și valențe turistice, datorită stadiului de conservare sau a unei accesibilități reduse. În acest context, vor fi prezentate acele vestigii culturale care se pot încadra în realizarea unor programe turistice reprezentative și diversificate.
CAPITOLUL II
OFERTA TURISTICĂ A JUDEȚULUI GORJ
2.1 Turismul urban
2.1.1.Tîrgu Jiu, placa turnantă a turismului gorjean
Orașul Târgu Jiu – punctul de pornire pentru orice turist dornic să cunoască județul Gorj – își poartă numele de la bătrânul și vijeliosul râu care, în curgerea timpului, și-a mutat albia de la delușorul Obrejie, pe unde își purta, cu secole în urmă apele, mai înspre apus, formând trei terase care constituie vatra de azi a orașului.
Drumul ce unea odinioară castre și municipii romane ca Drobeta (azi Drobeta-Turnu Severin) și Pons Aluti (azi Ioneștii-Govorii) de alte așezări de pe Olt sau din Transilvania, cunoștea o mare circulație. În timpul războaielor de cucerire a Daciei o parte din armata romană, având în frunte pe însuși împăratul Traian, a trecut prin Târgu Jiu, venind de la Drobeta spre nord-est peste Motru, peste Tismana, pe malul stâng al acesteia (unde se află și azi o cetate de pămâmt, la Vârț), traversând apoi Jiul pe la Iași – Gorj. De la Târgu Jiu trupele romane au trecut prin Vădeni, Iezureni, Curtișoara, oprindu-se la Bumbești-Jiu, unde a staționat cohorta a IV-a Cypria și unde s-a ridicat un castru de pamânt, reconstruit în piatră în timpul lui Septimius Severus și al fiului său, Caracalla.
Târgu Jiu a adăpostit adesea în vremuri de restriște, pe unii din domnitorii țării (Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu).
În prima jumatate a secolului al XIX-lea, orașul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821, venind de la București în fruntea unei cete de arnăuți, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri cu care avea să înainteze spre Câmpia Padeșului. Pe plan cultural, este de menționat că între anii 1894—1900 a existat aici o puternică mișcare culturală și artistică. În această perioadă s-au pus bazele Muzeului de Istorie a Gorjului, s-a editat «Jiul», revistă pentru literatură și știință și s-a înființat școala de ceramică de la Vădeni.
În volumul « Drumuri și orașe din România », marele savant Nicolae Iorga înfățișa atmosfera orașului Târgu Jiu la începutul secolului nostru:
“Timpurile noi au adus străzi drepte, piața, podul de fier, care umilește. . . bietele șuvițe de apă săracă ale Jiului împuținat de arsițe”. Ele au mai dat frumosul gimnaziu, în odăile căruia se adăpostște o bună școală de ceramică și o bogată colecție de pergamente, hârtii, monede și pietre însemnate cu vechi scrisuri romane și românești, pe care a strâns-o la un loc un om bun, muncitor și priceput, institutorul Ștefulescu.
Îndeaproape, oferă destule surprize turistului. Fie că pornește pe vechea uliță domnească (azi strada Tudor Vladimirescu), fie că străbate fosta Via Regia (azi str. Eroilor) pentru a vedea cele trei capodopere (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului) din cadrul ansamblului sculptural al lui Brâncuși, sau zăbovește pe Calea Victoriei, vizitatorul orașului poate surprinde fără greutăți de deplasare, tot ce constituie ineditul acestui oraș.
Având un potențial natural special, cu priveliști montane frumoase, lunci cu flori, păduri seculare, lacuri glaciare, poteci înguste, chei, peșteri, râuri limpezi, valoroase comori istorice și artistice, județul Gorj este unul dintre cele mai atrctive zone turistice din România.
Oraș al monumentelor lui Brâncusi, Municipuil Târgu-Jiu este reședința admisnitrativă a județului. Principala atracție a orașului, este fără îndoială ansamblul sculptural „Constantin Brancuși „.
Cele trei capodopere situate în aer liber sunt dedicate eroilor primului Război Mondial și exprimă sentimentul cosmic al lui Brâncuși manifestat prin reuniunea celor patru elemente fundamentale ale lumii:
apa – pornirea de la râul Jiu;
pământ – aleea din grădina publică, “Masa tăcerii” încorporează pământul și Calea Eroilor;
foc – flacăra care asigură triumful asupra morții în “Poarta Sărutului”;
aer – avântul “Coloanei fără Sfârșit” care escaladează văzduhul în drumul către cer.
Masa tăcerii reprezintă masa de dinaintea confruntarii și în plus, ar reprezenta o moara a timpului, timpul fiind măsurat de clepsidrele-scaune. Totul se petrece în tăcere. Singurul element tonic era dat de curgerea Jiului, în imediata apropiere. Spațiul închis, circular, al marilor sanctuare dacice din Munții Orăștiei, măsurând curgerea vremii și menținând treaz spiritul, este reluat de Brâncuși cu dorința de a sacraliza un loc, un punct evocator, unde timpurile – trecut, prezent și viitor – se unifică.
Poarta Sărutului aflată la intrarea în Gradina Publică, este concepută ca un arc de triumf cu dimensiunile: 5,3 m înălțime, 6,6 m lungime, 1,7 m grosime. Este realizată din piatră de Bampotoc. În partea de sus a porții, având forma unei lăzi de zestre tărănești este încrustată o horă, iar pe fețele celor două coloane, sărutul, ce simbolizează bucuria, iubirea eternă.
Două șiruri cu câte trei scaune de o parte și de alta, înalte fiecare de 55 cm, cu laturile unui pătrat, constituie Aleea scaunelor ce leagă Masa Tăcerii de Poarta Sarutului.
Coloana Infinitului, cunoscută și sub denumirea de Monumentul eroilor, are o înălțime de 29,33 m, fiind realizată din fontă arămită. Sugerează ciopliturile masive din lemn, prelucrând motivele romboidale ale stâlpilor de la pridvoarele caselor țăranești gorjene. Repetarea acestor motive, într-o succesiune armonioasă, simbolizează odată cu recunoștința fără de sfârșit față de eroii neamului, dorința de înălțare și perfecțiune a omului, legătura lui spirituală cu infinitul.
Masa festivă, realizată din piatră, este o replică de dimensiuni mai mici a Mesei Tăcerii, având în jurul ei doar șase scaune.
De asemenea se mai poate vizita Biserica”Sf. Împărați “, monument de arhitectură ridicat între 1867—1875, pe locul unei biserici mai vechi, de lemn, care exista pe la 1772.
Spre nord, mai sus de punctul de încrucișare cu strada Unirii până la Biserica Catedrală, se desfășoară în toată frumusețea, promenada orașului. De-a lungul ei se înșiră numeroase magazine, de o parte și alta a străzii, hotelul și restaurantul “Gorjul”, Inspectoratul Județean de Cultură.
Piața Revoluției (Victoriei) constituia adevăratul centru comercial al Târgu Jiului, căci aici în jurul Bisericii Catedrale, cunoscută și sub numele de Biserica Domnească sau Biserica negustorilor, se organiza Târgul de săptămână. Descrierile lăsate de Nicolae Iorga în “ Țara Oltului “ evocă sugestiv pitorescul cadrului în care se desfășura în trecut târgul de aici, în fața Primariei și în jurul Bisericii Domnești. Biserica Catedrală (Biserica Domnească). După 1841, zona Pieței Victoria s-a pavat cu piatră cubică.
În mijlocul Pieței se înalță Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, ridicat în anul 1935 în memoria eroinei de la Jiu. Monumentul, creație a sculptoriței Milița Pătrașcu, înfățișează prin basoreliefurile de pe cele patru laturi, momente însemnate din viața Ecaterinei Teodoroiu: copilăria petrecută la țară, încadrarea în rândurile cercetașilor, conducerea unui pluton la atac, etc. Aici sunt depuse osemintele eroinei, aduse din pământul Moldovei.
Cișmeaua Sâmboteanu, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, de către clucerul Ienache Sâmboteanu, fost ispravnic al județului Gorj. Reparată prin 1868 și 1903, constituia până nu demult principala sursă de alimentare cu apă a Târgu Jiului.
Biserica ”Sf. Nicolae “ Aceasta a fost zidită în stil bizantin, în anul 1810 (pe locul unei alte biserici ce exista pe la 1795) de către protopopul Andrei și soția sa Maria, apoi Stanca Slugereasa ș.a. Portretele ctitorilor sunt zugrăvite pe peretele din dreapta intrării. Biserica are un clopot din 1724, adus de la o biserică din Craiova.
Înaintând pe strada Unirii, spre capătul ei vestic (unde se întretaie cu strada Victoriei) se ajunge la clădirea — monument de arhitectură — care adăpostește Școala generală nr. 8 (astăzi Constantin Săvoiu). De la întretăierea cu strada Victoriei, strada Unirii conduce spre Jiu, lăsând, pe stânga, piața orașului și, pe dreapta, parcul. Digul Jiului a fost ridicat în 1898—1899 pentru a stăvili apele Jiului.
Digul, ca și podul vechi de fier (1894—1895) au fost martorele eroicelor lupte de la Jiu din primul razboi mondial, despre care face o mențiune placa comemorativă așezată aici. În ziua de 14 octombrie 1916, bătrânii, femeile, cercetașii Gorjului (copii de 15—16 ani) au respins vitejește năvala nemților care se scurgea dinspre munți, spre Târgu Jiu. Patriot înflăcarat, N. D. Miloșescu a fost animatorul acestor lupte în care s-a remarcat printr-un mare curaj tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu.
Intrând în cartierul Vădeni, se poate vizita o biserică veche – monument de arhitectură datând de la începutul secolului al XIX-lea. În continuare, la km 69 al DN 66, se ajunge la Casa memorială Ecaterina Teodoroiu. Clădirea, amenajată ca muzeu în anul 1959, datează din anul 1884.
În apropierea combinatului de prelucrare a lemnului există un cvartal cu blocuri, magazine, școli s.a. mărginit de alei care duc pe stânga la casa și biserica ridicate la începutul secolului al XVIII-lea de către Cornea Brăiloiu, mare ban al Craiovei.
Concepută mai degraba ca o fortăreață, pentru refugiu în caz de primejdie, biserica a început să fie construită probabil pe la 1710 și terminată în anul 1741 de către cei doi fii ai banului Brăiloiu.
Biserica Sfinții Apostoli, impozantă construcție ridicată între 1927 și 1938, pe locul unei biserici mai vechi (datând din anul 1747), inaugurată o dată cu lucrările lui Brâncuși.
2.2. Turismul rural
Zona Gorjului prezintă o mare ladă de zestre a valorilor cultural istorice – artă populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice – un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea se constitue într-un valoros potențial turistic și în certe valențe ale turismului rural gorjenesc. Apărute și dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, încă din vremea traco-dacilor, așezările rurale gorjenești au păstrat și mai păstrează încă în bună măsură datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat folclor, elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare și dezvoltare a turismului rural. Aceste elemente le vom regăsi în principala zonă etnografică a Olteniei de Sub Munte.
Deși turismul rural în Gorj este la începutul său, există în regiune case și pensiuni care s-au adaptat cerințelor specifice acestui tip de turism. Ținând cont de nivelul în general scăzut al infrastructurii de bază din mediul rural acest tip de turism întîmpină unele dificultăți în ceea ce priveste competitivitatea la nivel internațional. În plus, agroturismul nu-i atrage pe turiștii români, deoarece majoritatea acestora au rude ce trăiesc în zona rurală. Pe plan național s-a înființat Asociația Națională pentru Turism Rural Ecologic și Cultural (ANTREC), care promovează exploatarea resurselor locale turistice, într-un mod prin care se pot proteja, atât mediul cât și tradițiile locale. ANTREC are filiale și în judetul Gorj.
2.3 Turismul religios
Prin vechimea mănăstirilor, valoarea obiectelor de cult, pitorescul locurilor, originalitatea construcțiilor și puritatea credinței locașurile de cult din nordul Olteniei reprezintă și importante atracții turistice, promovându-se cu mare success turismul ecumenic, religios sau monahal. Circuitele turistice cuprind cele mai importante mănăstiri din județul Gorj, care au avut de-a lungul timpului rolul de păstrătoare de credință, neam, limbă, obiceiuri și unitatea ființei naționale. Principalele mănăstiri din județul Gorj sunt următoarele:
Mănăstirea Tismana – aflată la 40 km de Tg Jiu, mănăstirea este una de maici a cărei denumire provine de la arborele de tisa care odinioară creștea din abundență pe aceste locuri. Este a doua ctitorie a călugarului Nicodim, fiind atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov din 1835. Pictura originală este în frescă monocromă peste care s-au aplicat tencuieli noi, policrome. Culoarea dominantă este roșu închis, ca simbol al vieții. Pictura redă chipurile ctitorilor, a domnitorilor și a familiilor lor.
Fii 2.1 Mănăstirea Tismana
Mănătirea Lainici – a fost construită între anii 1812-1818, în timpul domnitorului Gh.Caragea. Este o mănăstire de călugari amplasată în trecătoarea Lainici. Legenda spune că a fost ridicată de calugarul Nicodim, purtând hramul « Intrarea în biserica a Maicii Domnului ». Biserica nouă, cu hramul « Izvorul Tămăduirii » s-a înălțat după 1990. În apropiere, la 750-800 m altitudine se află schitul Locurele cu hramul “Schimbarea la Față” așezat într-o poiană largă, de un pitoresc deosebit, între muntele Silva la sud și culmile Parângului la nord-est. Aici s-a ascuns T.Vladimirescu în 1817 îmbracat în haine călugărești pentru a scăpa de urmărirea turcilor, în 1821 ea constituind punctul de sprijin pentru pandurii acestuia.
Mănăstirea Polovragi ctitoria din 1643 a logofatului Danciul Părăianul în timpul domniei lui Matei Basarab. Deasupra mănăstirii, pe piatra Polovragilor, se găsește Crucea lui Ursache, monument memorial închinat unui vătaf al plaiurilor Novaciului. Pictura bisericii care datează din timpul lui C-tin Brâncoveanu redă scene din Noul și Vechiul Testament, reprezentări iconografice unice în țara noastră ale mănăstirilor de la Muntele Athos, sfinți. Biserica este concepută în stil bizantin și are hramul “Intrarea în biserică a Maicii Domnului” (21 noiembrie). Mănăstirea Polovragi a participat la evenimentele din timpul revolutiei din 1821, în pridvorul bisericii aflandu-se o inscripție ce se crede că a aparținut lui T. Vladimirescu.
Biserica „Sfinții Apostoli” – aflată pe Calea Eroilor pe aceeași axă cu operele lui Brancuși. Ctitorită în 1742 de Pătrașcu Ștefulescu a fost biserica principală a orașului înainte de Biserica Catedrală. Printre obiectele bisericești de valoare se află un potir de argint din 1785 reprezentând în relief Sfânta Împărtășanie dată celor 12 apostoli, o cruce de argint ce datează din 1794 și ușile împărătești reprezentând Buna Vestire din 1808. În curtea bisericii se poate vedea și astăzi o piatră funerară din 1839.
Biserica „Sf.Nicolae” și „Sf. Andrei” – situată în Tg Jiu, a fost zidită în stil de tradiție bizantină în 1810 de către protopopul orașului și soția sa ale căror portrete sunt zugrăvite pe peretele din dreapta intrării. Are un clopot din 1724 adus de la o biserica din Craiova.
Turismul de evenimente cultural – istorice
Cultura este un factor motivant al turismului. Dependența turismului de cultură este mult mai profundă. Primele trei țări din lume ierarhizate atât din perspectiva numărului de vizitatori străini, cât și din punct de vedere al încasărilor din turism sunt, de mulți ani, Franța, Spania și Italia. Nu întâmplător, ele sunt și cele care-și exploatează, cu intensitate maximă, valențele culturale uriașe cu care istoria le-a îmbogățit. Aceste țări au abilitatea de a vinde pe piața turistică imaginea completă a universului lor cultural. Din exodul altora apare șansa financiară de a investi în conservarea valorilor artistice și spirituale ale propriei țări. O relație ideală: veniturile din turism, dirijate cu generozitate către investiția în cultură. În perspectivă, industria cea mai profitabilă a începutului de mileniu, care este turismul, va avea o relație duală dar pozitivă cu universal cultural: îl va hrăni și se va hrăni din acesta. Turismul datorează din ce în ce mai mult culturii.
Municipiul Târgu Jiu este etichetat cel mai cultural oraș al țării, având în vedere multitudinea de evenimente cultural-istorice care fac obiectul reuniunilor, simpozioanelor și congreselor. “Nicăieri n-am găsit atâta iubire de țară, atâta respect pentru trecutul neamului nostru, ca în orașul acesta liniștit, unde toate parcă te îndeamnă la gânduri frumoase și la fapte bune”1 Așadar, practicarea turismului cultural, în special cel de evenimente cultural-istorice, reprezintă prima soluție a dezvoltării turismului în Gorj.
La nivelul zonei, printre principalele evenimente cultural-artistice de anvergură națională și internațională ce se desfășoară pe parcursul unui an și care fac obiectul turismului cultural sunt următoarele:
– 14 – 15 ianuarie -Sărbătoare Eminescu – complex de manifestări închinate poetului și poezieie românești;
– 19 Ianuarie- Gorjul Istoric – Evocare Ecaterina Teodoroiu –“Eroină A Neamului Românesc”;
– 23 ianuarie – Gorjul istoric – evocare: “rostirea de către Tudor Vladimirescu a proclamației de la Padeș”;
– 1 februarie – Focuri peste zăpezi – Calea Zorilor – manifestare cultural- religioasă închinată sf. Trifon;
-17-20 februarie – Brăncușiana – complex de manifestări artistice și ștințifice (cu participare internațională), prilejuit de aniversarea nașterii lui Constantin Brâncuși;
– 17 martie – Simpozion: “Brâncuși cel fără de sfârșit” ;
– 19-25 martie– Zilele culturii scrise în Gorj;
– 29 –31 martie- Gorjul ecumenic – filocrilia, complex de manifestări de educație religioasă dedicate sf. Nicodim de la Tismana, ș.a.
Județul Gorj este deținător a unui tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice, de artă sau de arhitectură, ca și a unui inestimabil patrimoniu etnofolcloric, care atestă evoluția și perenitatea pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii și artei poporului român.
Printre vestigiile de importanță majoră se numără:
Ruinele castrului roman de la Bumbești-Jiu, avea rol de a păzi drumul roman din apropierea pasului Vâlcan. Perioada stăpânirii romane adăpostea Cohorta a IV a și Cypria, în vremea împăratului Septimiu Sever;
De un interes special, pe lângă vestigiile mai sus amintite, sunt așa numitele „Cule”, case fortificate ce se găsesc numai în Oltenia. Cele mai importante sunt:
– Cula Cornoiu de la Curtișoara (sec XVIII), după Târgu Jiu, spre nord pe DN 66-E79 aproximativ 15 kilometri, unde se află o casă fortificată pentru apărare. Astazi există un muzeu în aer liber al arhitecturii populare gorjene;
– Cula Crăsnaru (1808), Groșerea- sat în comuna Aninoasa;
– Cula Grecescu (1818), Siacu, comuna Slivilesti.
Tot acest fond cultural-istoric formează o parte însemnată a ofertei turistice și o componentă a imaginii turistice a Gorjului pe piața internațională.
Spiritualitatea județului Gorj în general și a localității Târgu Jiu în special este concretizată în produs turistic cultural, atractiv și competitiv, apt de a fi lansat pe piața internă și internațională ca obiect al schimburilor economice.
Caracterul și tradiția acestei zone a orientat locuitorii către meșteșuguri artizanale cu specific românesc, precum țesăturile executate manual (costum popular, ștregare oltenești), cusături, prelucrarea artistică a lemnului. Vechile legături ale populației locale cu „ungurenii” de peste munte din satele Mărginimii Sibiului, și-au pus amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit – din păcate, păstrate din ce în ce mai puțin, asupra tradițiilor, folclorului, graiului și a costumului popular. Existența acestor tradiții etnoculturale arhaice, susțin practicarea turismului etnocultural.
Speoturismul
Este favorizat de prezența Complexului carstic Cheile Oltețului, Cheile Galbenului, Cheile Runcului, Cheile Sohodolului și a numeroaselor forme de relief carstic adăpostite de acesta. În zonă se cunosc mai multe peșteri, dar cele mai cunoscute sunt: Peștera Polovragi și Peștera Muierilor.
Cheile Oltețului
Cheile pot fi străbătute de la un capăt la celălalt chiar pe firul apei, traseu frumos dar… foarte ud. Dacă această perspectivă nu vă îmbie, atunci vă recomandăm un traseu de 3 ore, pentru vizitarea versantului stâng al Oltețului. Urcând de la peșteră pe drumul forestier, admirăm panorama pereților calcaroși, trecem peste două viaducte și, după 1/2 oră ajungem în frumoasa poiană „După piatră”, un loc larg, cu multă iarbă, pini și mesteceni, făcut anume pentru popas. De lângă cabana forestieră aflată aici, o potecă urcă prin defrișare în versantul stâng. După 40 minute atingem o șea, cu largi priveliști spre Munții Căpățânii și Parâng. Poteca lată ne conduce apoi spre sud, pe culme, pe lângă pădurea de fagi și prin melancolice poieni cu mesteceni. Pe traseu întâlnim așa-numitul „Obor al Jidovilor”, o formațiune carstică neobișnuită, ce seamănă cu temelia pătrată a unui bastion și pe seama căruia circulă multe legende, în realitate este un relief structural al calcarelor, o reflectare în morfologie a alcătuirii geologice. Poteca ne scoate apoi pe culmea golașe a dealului, unde se află cioplită cu litere chirilice, tocită de vânturi, Crucea lui Ursache.
Risipite printre pietre putem zări cioburi de ceramică dacă, rămasă de la cetatea aflată cândva în acest loc. În zarea fumurie vedem câmpiile și casele ca niște jucării. De foarte jos, urcă spre noi peste prăpăstii, murmurul Oltețului.
Cheile Galbenului
După ieșirea din peșteră pe poarta aval, putem reface traseul în sens invers, mergând înapoi la cabană pe două variante, oricare cu mult mai interesante decât banala întoarcere pe șosea, dar mai lungi și cu unele porțiuni dificile. O primă posibilitate este de a urca în versant, deasupra porții de la ieșire pînâ în vîrful dealului, de unde se deschide o largă priveliște asupra cheilor și comunei Baia de Fier.
Spre versant își deschid gurile cîteva peșteri mici, pe care avem posibilitatea de a le vedea, mergînd pe o potecă abia vizibilă și care are uneori în dreapta pereți abrupți, între acestea, Peștera Pârcălabului, o peșteră cu mai multe intrări, pare a fi un adevărat observator natural asupra regiunii înconjurătoare. Mergînd mai departe, ceva mai jos, vom găsi, cu puțin noroc, intrarea Peșterii Corbului și Peștera Vulpilor. În cele din urmă, vom ajunge în capătul nordic al culmei Gârba, avînd în zare priveliștea Parîngului, iar dedesubt, cabana și lîngă ea oglinda colmatată, cu luciri negre-cenușii, a flotației de grafit. Vom coborî prin stânga, prin pădurea de fag, unde abruptul calcarului lasă loc unor roci mai domoale ca relief.
O altă variantă mai este traversarea versantului pe o potecă la început greu de nimerit, ce trece, între altele, pe la mica Peșteră a Iedului, iar apoi pe la intrarea de la Altar a Peșterii Muierilor (astăzi zidită) și iese pe curba de nivel chiar în dreptul platformei de la intrarea peșterii.
Pentru cei ce au la dispoziție mai mult timp, recomandăm un frumos traseu de legătură cu Cheile Oltețului : plecând de la cabană, traversăm șoseaua și chiar în dreptul podului urcăm în versantul stâng al cheilor printr-un horn foarte abrupt, dar care va da satisfacții turiștilor antrenați care iubesc cățărarea. Ajunși sus, trebuie să alegem, dintre potecile de turme, pe cea care ține coama cea mai înaltă. Trecem prin largi poieni cu ferigi uriașe și păduri de fag, ajungând, în cele din urmă, la marginea hăului adânc al Cheilor Oltețului.
Cheile Runcului
Între Târgu-Jiu și Baia de Aramă câteva obiective turistice ne cheamă spre munții Vâlcan, al căror carst bogat și interesant este încă prea puțin cunoscut. Munții Vâlcan intră în hora lanțului de coarne ce formează Munții Mehedinți și Culmea Cernei. De deasupra Câmpușelului, începe Culmea Osiei al cărei acoperiș de calcare amintește de Vânturarița sau Piatra Craiului. Urmează spre est culmi calcaroase în care sunt sculptate peșterile Alunii Negri și Rostoveanu, nu departe de Câmpu lui Neag. O fâșie îngustă de calcare cristaline găzduiește în cursul mijlociu al Văii de Pești, la 5 km mai sus de motel, în ciudata Peșteră cu gheață. Pe partea cealaltă a Munților Vâlcan se află carstul de la Tismana cu mica peșteră de la mănăstirea Tismana unde a fost ascuns în al doilea război mondial tezaurul României. Spre est platoul Topești-Vâlcele ascunde mai multe peșteri între care cea de la Gura Plaiului este cea mai frumoasă, în sfârșit, nu departe se află Cheile Runcului cu peșterile lor, un ansamblu de fenomene carstice demn de a fi inclus în orice itinerar turistic prin nordul Olteniei, alături de Poarta Sărutului și Podul de la Ponoarele. Șoseaua asfaltată ce se ramifică spre comuna Runcu din șoseaua principală Tg. Jiu-Baia de Aramă ne conduce în sus pe firul râului Sohodol până la intrarea în chei.
Cheile Runcului se desfășoară pe 12 km lungime, între comuna Runcu și Poiana Contului. Pereții abrupți, tăiați în calcare, sunt de două ori întrerupți de poieni odihnitoare, dezvoltate pe șisturi cristaline. Această alternanță geologică este cauza variației morfologice. Apa joacă „de-a v-ați ascunselea” cu muntele: la Contu o parte din apele Sohodolului se pierd în ponorul Fușteica și alte patru ponoare. Câțiva kilometri mai jos apele întâlnesc primul prag de șisturi cristaline și ies la suprafață prin izbucurile de la Pătrunsa și Picuiel. Apoi alte pierderi în calcare alimentează apele ce ies din peștera Izbucul Mușchiat. După ce străbate o largă fâșie de șisturi, Sohodolul trece prin tunelul natural al Nărilor: o peșteră formată din două galerii de 70 m lungime fiecare, cu secțiuni circulare și triunghiulare de o perfectă armonie. O parte din ape se pierd din nou în peștera Gârla Vacii și după un traseu subteran de peste un km reapar în josul cheilor, în Izbucul Vâlceaua și Jaleș.
Dacă pereții verticali, străpunși de peșteri, oferă priveliști de neuitat, speoturiștii care cunosc și apreciază peisajul carstic trebuie să urce și în platoul calcaros pe dealul Tufoaia. Aici și deasupra văii Deleașe se pot vedea unele din cele mai remarcabile câmpuri de lapiezuri din Carpații Meridionali. Din argilele roșii tăiate de ravine răsar ruinele albe ale unui relief bătrân degradat, mâncat, care văzut de aproape dezvăluie o mare varietate de forme sculpturale.
Cheile Sohodolului
Din drumul spre Tismana, prin Rachiti, mergând spre nord, treci de Runcu și pătrunzi în valea Sohodolului. Văzând aspectul deprimant al stâncilor, aproape selenar, nici nu ai crede că în curând pătrunzi într-un univers propriu apelor învolburate care își croiesc drumul prin stânca tare, creind forme spectaculoase.
„Cuptorul”, „Steiul”, „Narile”, „ Inelul” – interesanta formațiune eoliană, străjuind singuratic valea cu zbaterea apelor – sunt câteva din curiozitățile acestei văi.
Apele limpezi și reci coboară când la suprafață, când în adâncime, izbucnind din loc în loc din stâncă. Nu trebuie decât să intri în curtea lui „Omenosu” ca să vezi spectacolul impresionant al genezei unui râu, Jaleșul, care cu apele sale, împreună la Campofeni cu Sohodolul, coborând impetuos spre întâlnirea cu Jiul. Printre crestele munților Vâlcan râul Sohodol a săpat de-a lungul vremii chei impresionate unice prin felul lor, fiind catalogate ca una din cele mai valoroase comori ale naturii dăltuite de apa în piatră.
Clima blândă și solul calcaros a permis dezvoltarea unor plante și viețuitoare rare. Aici pot fi admirate: urechea ursului, liliac, scumpie, vișin turcesc etc, și o mare varietate de păsări și insecte printre care enumeram: pescărușul verde, lăstunul de stânca, codobatura albă și galbenă, mierla de piatră, fluturașul de stânca, presura perciunată etc. În apa râului Sohodol crește păstrăvul indigen iar printre stâncile calcaroase se poate întâlni vipera cu corn și din loc în loc sub pietrele calcaroase scorpionul este prezent.
Fig 2.2 Cheile Sohodolului
În Gorj se află un tărâm subteran mirific al peșterilor, unele amenajate și deschise turismului, iar altele fiind rezervații naturale sau neexplorate în totalitate. Printre cele mai frumoase peșteri putem aminti:
Peștera Polovragi2 – situată pe DN 67 C, la 60 km de Tg Jiu, la ieșirea Oltețului din chei, în amonte de localitatea Polovragi, este una din cele mai renumite și mai accesibile formațiuni carstice din țară. Ea a constituit un bun adăpost pentru haiduci și chiar pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu. Legenda susține că aici ar fi fost locuința lui Zamolxis, zeu al geto-dacilor. Peștera este electrificată, are un circuit vizitabil accesibil tuturor, este deschisă tot timpul anului și este deservită de ghizi. În galeriile active se poate practica în condiții foarte bune explorarea subacvatică sau scufundarile de agrement.
Peștera Muierilor3 – aflată pe DN 67 C, la 54 km de Tg Jiu, este situată pe Cheile Galbenului la 3 km de localitatea Baia de Fier. Este prima peșteră electrificată din Romania. S-a format sub acțiunea eroziunii apei asupra rocilor calcaroase, jurasice formate în urmă cu 125-160 milioane ani. Prezintă importanță sub aspect istoric datorită descoperirii vestigiilor și resturilor de faună fosilă (ursul de peșteră). Galeria principală are o lungime de cca 750 m.
« Orga », « Altarul », « Domul Mic », « Sala minunilor », « Amvonul », « Stânca însângerată » sunt câteva din frumusețile peșterii. Numele ei amintește de faptul că ea a servit drept adăpost femeilor și copiilor în epoca migrației popoarelor. Peștera, are un circuit vizitabil accesibil tuturor turiștilor, este deschisă tot timpul anului și este deservită de ghizi.
Peștera Cloșani – situată pe DN 67 D, la 61 km de Tg Jiu, în apropierea satului Cloșani, este una dintre cele mai frumoase din țară datorită formațiunilor carstice deosebite, cu lacuri, faună cavernicolă bogată, numeroase concrețiuni calcaroase, ușor accesibilă prezintă un deosebit interes științific, aici activând o stațiune de cercetari speologice.
Peștera Gura Plaiului – lângă Tismana, rezervație speologică și monument al naturii. Vizitare prin programul Gorj Aventura.
Avenul Bidăroaia din Bordul Roșu – situat în bazinul superior al Sohodolului, are o adâncime de minus 118 m cu cea mai mare verticală de 40 de metri și apoi cu o deosebită dezvoltare către suprafață de circa 85 de metri pe 5 etaje în cascadă, bogate în formațiuni de o frumusețe neasemuită.
Avenul Clocoticiul din Cârca Paratailor – situat în partea superioară a Cheilor Gropului, are o adâncime de minus 149 m și este unul dintre cele mai mari din România.
Peștera Martinel4
Este situată în Valea Motrului Sec, în versantul stâng, sub abruptul masivului Fața Pietricelei la o altitudine de 370 m și la numai 1 m deasupra talvegului. Este o peșteră mare, complexă, cu galerii active și subfosile, dezvoltate pe un sistem de diaclaze (lărgite în regim freatic, cu o lungime de 4 400 m). Un alt element morfologic îl constituie prezența sifoanelor, precum și dezvoltarea diverticulelor labirintice, specifice unei săpări în regim freatic.
Este o peșteră dificilă, care supune la eforturi fizice deosebite pe cei ce doresc s-o parcurgă în întregime și necesită echipament speologic individual complet.
Peștera Iazului5
Peștera Iazului e săpată în Valea Motrului Sec. Ea se dezvoltă în versantul drept al văii, la baza masivului Sohodoalele, reprezentând colectorul principal al platoului dolinar ce se află pe suprafața acestuia.
Peștera Iazului este o rețea vastă, polietajată, modelată parțial în regim freatic, cu numeroase sifoane. Se cunosc peste 4 km de galerii, dar mai sunt posibilități de continuare. Vizitarea se poate face numai în perioadele mai uscate și în nici un caz când există posibilitatea producerii viiturilor. Este necesar echipamentul speologic obișnuit.
Peștera Gârla Vacii6
Peștera Gârla Vacii se află în versantul drept al Cheilor Runcului, în apropiere de locul numit „La Cuptor”, chiar sub nivelul șoselei de pe Valea Sohodol. Peștera Gârla Vacii este cea mai lungă din Cheile Runcului, galeriile sale însumând 750 m.
În toate culoarele și galeriile se află mari cantități de material aluvionar – pietriș, nisip și resturi vegetale, care formează acumulări și terase cu morfolgie variabilă în funcție de regimul precipitațiilor. Peștera se poate vizita în perioadele mai secetoase și în nici un caz când există riscul producerii unor viituri, a unor averse de vară etc.
. Turismul montan
Zona montană a Gorjului cuprinde trei lanțuri muntoase principale: lanțul Munților Parâng cu cel mai înalt vârf din Oltenia– Parângu Mare (2519 m); acest lanț totalizează 14 vârfuri cu înaltimi peste 2000 metri și o minunată salbă de lacuri glaciare ; Munții Godeanu cu cel mai înalt vârf – Vârful Gugu (2291 m.); lanțul Muntilor Vâlcan cu cel mai înalt vârf Oslea (1946 m.).
În județul Gorj există mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv două rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se poate practica alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier și Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice ce reprezintă cel mai mare potențial speologic din România având peste 2.000 de peșteri, o stațiune de schi (Rânca) precum și zone pentru vânatoare și pescuit, toate reprezentând atracții pentru un mare număr de turiști în fiecare an. Aceste localități sunt cuprinse în oferta turistică a unor importanți tur-operatori din țară și străinătate, dar capacitățile de cazare și serviciile sunt încă limitate. Zonele Cerna – Valea Mare, Baia de Fier, Lainici, au de asemenea potențial turistic, dar infrastructura este slab dezvoltată în momentul actual.
2.8.Turismul sportiv și de agrement
Stațiunea Rânca, la 60 kilometri Nord Est de Tg. Jiu, deși dispune de un domeniu schiabil de numai 700 metri și doar două teleski-uri este cea mai renumită stațiune de sporturi de iarnă și mai ales de schi din partea sudică a Carpaților Meridionali.
Fiind declarată ca având cel mai mare potențial turistic pentru agementul de iarnă nevalorificat din România, stațiunea deține un potențial domeniu schiabil imens situat între altitudinea de 1600 metri și până la 2100 metri. Stațiunea este în continuă dezvoltare, numărul de spații de cazare și alimentație publică crescând de la an la an. Pârtia actuală este de dificultate medie dar studiul întocmit de binecunoscuta firma SECTRA din Franța a identificat peste 10 pârtii de schi alpin de toate gradele de dificultate, pârtii care urmeaza să fie amenajate în anii viitori. Stațiunea ca de altfel întregul perimetru turistic al munților Parâng beneficiază de seviciile echipei de “ Salvamont Gorj”.
Fig 2.3 Stațiunea montană Rânca
2.9.Turismul balnear
Săcelu- De la Câmpu Mare, din DN 67, te abați 7 km spre nord și ajungi la una din cele mai vechi stațiuni balneare din țară, datând din timpul romanilor. Împaratul Marcus Tiberius Marcianus, închina conform unei inscripții găsite aici, puterea tămăduitoare a apelor, zeilor Esculap și Higeea. Încă se mai văd urme ale băilor și castrului roman existente aici în secolul II-III. Cele patru bazine cu ape puternic mineralizate sunt folosite pentru cura externă în afecțiuni reumatismale, ale aparatului locomotor și sistemului nervos periferic. Pentru cura internă, izvorul Săcelata dă rezultate bune în afecțiunile aparatului digestiv, în bolile renale și hepatobiliare. Este și un bazin cu nămol sapropelic foarte solicitat. Vara, stațiunea este neîncăpătoare, fiind vizitată de turiști cu predilecție din zona Olteniei.
Modernul pavilion de tratament, cu instalații pentru băi la cadă, cu ape minerale, pentru împachetări cu namol, sau plajă, creează condiții excelente pentru aero-helioterapie. Peste 400 locuri de cazare, în pavilioane, vile, case particulare stau la dispoziția turiștilor. Un valoros monument de arhitectură din sec.XVIII casa lui Vasile Moangă este amenajată ca muzeu sătesc cu profil istoric și etnografic. Iar dacă adaugam la toate acestea, preparatele culinare cu specific local și horele cu lăutari ca altadată, din fiecare duminică, nu facem decât oficiul de a vă familiariza cu ospitalitatea gorjeană.
CAPITOLUL III
LANSAREA PE PRINCIPII MANAGERIALE A JUDEȚULUI GORJ PE PIAȚA TURISTICĂ A EUROPEI
3.1. Strategii de promovare a produsului turistic gorjean
Destinația turistică Tg.Jiu – operele brâncușiene este inclusă în 10-15% din circuitele turistice în România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit, durata medie a șederii turiștilor aici fiind de 1-1,5 nopți.
Ca urmare, considerăm că se impune conceperea unei oferte unitare personalizate. Aceasta trebuie să includă programe turistice proprii, care să permită reținerea turiștilor 3-4 nopți în zonă. O astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri combinate, o diversitate de programe de vânătoare și pescuit, drumeții, plimbări cu cai, mountain-bike, vizite la stână, alpinism, parapantă, deltaplan, etc. În vederea facilitării conceperii unor programe turistice unitare pentru „Brâncuși” este necesară existența unei comunicări eficiente între reprezentanții agențiilor de turism și ai structurilor de primire (hoteluri, vile, pensiuni etc.).
Inițiative în acest sens există. Astfel, o serie de agenții din Tg.Jiu au conceput programe pentru turismul de aventură, oferte care însă nu au trezit până în momentul de față interesul (în special river rafting pe Jiu). Lipsa de interes a unor agenții prezente la târgurile internaționale de turism față de oferta „Brâncuși” poate fi explicată prin faptul că în majoritatea lor, acestea prezintă programe de incoming, fiind astfel interesate în principal să-și vândă propriile produse turistice.
În concluzie, crearea unei mărci turistice „Brâncuși” trebuie, să aibă în vedere faptul că este necesar ca acest produs să fie unul complet, care să includă vizitarea și a unor atracții culturale precum mănăstiri, muzee, biserici, cetăți etc.. Pentru a reuși prelungirea sejurului turistic în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracții suplimentare (în afara mănăstirilor, turismul de aventură: plimbările cu barca pneumatică pe Jiu, alpinismul, parapantă, deltaplan, cicloturism, canioning, rafting, mountain-biking, turismul ecvestru).
În ceea ce privește construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un avânt deosebit în ultimul timp), se consideră că trebuie avută în vedere realizarea unei arhitecturi tradiționale, atât exterioare cât și interioare care să creeze o atmosferă specifică zonei. Este evident că turiștii străini în special nu sunt atrași de unitățile de cazare standard, care nu corespund dorinței lor de a vedea ceva special, deosebit care să-i încânte și să-i determine să revină în aceste locuri și să povestească experiențele avute în Gorj cunoscuților. În acest sens este recomandabilă construirea sau reamenajarea unor structuri de primire rustice care să utilizeze, ca material de construcție în cât mai mare măsură lemnul. În plus, în cadrul produselor turistice, în zonă trebuie valorificată gastronomia specifică, tradițională și integrate manifestările culturale (de exemplu, organizare de programe folclorice cu ocazia cinelor).
Turismul oferă cea mai bună și în multe cazuri singura perspectivă realistă pentru dezvoltarea economică a județului. De aceea, pentru valorificarea acestui potențial, sunt necesare investiții pentru creșterea atractivitații și accesibilitatii zonelor cu potențial turistic, promovarea lor adecvată fiind o condiție pentru stimularea investițiilor private. Considerăm necesară promovarea dezvoltării serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investițiile în infrastructura turistică în zonele turistice atractive.
Dezvoltarea și diversificarea industriei, imbunătătirea calității serviciilor turistice și dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict condiționate de modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicații și nu numai.
Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice propunem asigurarea accesului la rețeaua aeriană, prin construirea unui aeroport în promixitatea orașului Tirgu Jiu (în localitatea Stănești la 5 km de Tîrgu Jiu), modernizarea căilor rutiere și feroviare existente si extinderea rețelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor prin utilizarea de tehnologii performante.
Acestă măsură vizează îmbunătățirea infrastructurii, urmărind cresterea competitivității turismului gorjean și creșterea veniturilor realizate prin atragerea turiștilor în această zonă.
Pentru a susține importanța dezvoltării unor oferte ce țin de turismul sportiv, se remarcă faptul că turiștii care provin din Cehia sau Slovacia, de exemplu, preferă în România turismul de aventură, cum ar fi cățăratul pe munte drumețiile în zonele greu accesibile, mersul pe bicicletă, călătoriile pe râuri montane și practicarea de sporturi extreme. La nivelul județului există programul Gorj Aventura7 cel mai complet și complex program de aventura și turism montan din România.
Programul se desfășoară 12 luni pe an, individual sau în grup, fără limită de vârsta, durata 1-10 zile, stagii de pregătire, inițiere, perfecționare, tabară, școala, competiție, program aventuri, organizare pe nivele de pregatire inițiere, mediu, avansați. Se asigură instructori calificați, echipament necesar, asistenți Salvamont.
Principala măsură care trebuie întreprinsă în cadrul acestei politici de marketing este evident că trebuie să vizeze redimensionarea raportului dintre prețul produselor turistice și calitatea serviciilor prestate, astfel încât tarifele mari practicate să fie justificate de o calitate pe măsură.
Având în vedere că principala atracție a zonei o constituie produsul turistic „Brâncuși”și mănăstirile, trebuie concepută o strategie în ceea ce privește tarifele de vizitare a acestor obiective, diferențierea acestora în funcție de proveniența turiștilor (români, respectiv străini) creează frustrare în rândul turiștilor străini care nu înțeleg această „discriminare", însă este agreată de turiștii români care o consideră o măsură de protecție socială a populației autohtone. Pentru a promova vânzările se poate concepe un instrument de marketing care să permită vizitarea tuturor operelor brâncușiene sau a mănăstirilor în schimbul plății unui preț global, inferior sumei tarifelor individuale de acces la fiecare mănăstire în parte. În mod similar poate fi conceput și comercializat un voucher care să permită vizitarea tuturor muzeelor din zonă la un preț promoțional.
Atât în unitățile de cazare cât și la vizitarea obiectivelor turistice se poate considera că este benefică practicarea unor tarife reduse pentru grupuri, elevi, studenți.
Ceea ce recomandăm structurilor de primire din Gorj este promovarea unor prețuri mici pentru un pachet minim de servicii oferite pentru a-i atrage pe turiști la destinație, urmând ca aici să-i determine pe aceștia să cheltuiască mai mult prin oferirea unor servicii suplimentare: excursii în zonă, drumeții, vizitarea unor atracții locale (stână, rezervații), organizarea unor programe folclorice; comercializarea de suveniruri (obiecte de artizanat), produse agricole, participarea la muncile câmpului etc.
Agențiile de turism locale (ca, de altfel, majoritatea celor din România) preferă să desfășoare o activitate de „outgoing" (trimiterea turiștilor români în străinătate), prestând o activitate de detailiști pentru turoperatorii din București sau alte orașe mari din țară.
Ca urmare, o oportunitate deosebită a agențiilor de voiaj locale o constituie dezvoltarea activității de incoming, constând în atragerea turiștilor străini în Gorj. În acest sens, este necesară colaborarea cu marii turoperatori internaționali precum TUI, Thomson, American Express, Thomas Cook etc.
Obiectivele și strategiile privind promovarea pe piață a produsului turistic “Brâncuși” vor fi implementate printr-un Program Național de Marketing și Promovare, care va cuprinde acțiuni cu adresabilitate la nivelul profesioniștilor din turism și/sau al potențialilor turiști.
Programul va fi revizuit și adaptat periodic (de preferință anual) și va cuprinde:
• evaluarea rezultatelor activității de turism;
• analiza activității de promovare desfășurate;
• analiza tendințelor cererii turistice;
• analiza serviciilor și produselor oferite;
• identificarea de noi produse și servicii ce pot fi oferite cu succes pe piață;
• stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementarea programului;
• stabilirea cadrului organizatoric de realizare;
• evaluarea impactului pe care îl va avea aplicarea programului propus asupra pieței turistice interne (număr de turiști, venituri din turism).
Programul de promovare trebuie să aibă în vedere două obiective principale: prezentarea într-un mod cât mai atrăgător a avantajele vizitării de către turiști a Gorjului și crearea unei bune reputații pentru serviciile turistice din această regiune.
O condiție esențială a elaborării și implementării Programului Național de Marketing și Promovare a operelor lui Brâncuși o reprezintă crearea cadrului organizatoric adecvat – de tip partenerial între organe ale administrației centrale și locale de stat, agenți economici, asociații și organizații profesionale, cu statut propriu de organizare și funcționare.
Birourile de informare turistică ale orașelor au fost închise după regresul turistic de la sfârșitul anilor '80. Anumite proiecte de realizare a unor astfel de centre de informare au existat, dar n-au fost duse până la capăt. De aceea în continuare se va propune un model de centru de informare turistică în Tg. Jiu pentru promovarea produsului turistic „Brâncuși”.
3.1.1. Strategia promovării turismului montan
Potențialul montan al județului Gorj, reprezintă 30% din suprafața acestuia, nu este încă valorificat pe măsura resurselor sale și a variatelor categorii de turiști care pot fi atrași, și anume: amatori de sporturi de iarnă, drumeții, alpinism, speologie, vânătoare și pescuit, practicarea cicloturismului, escaladă, parapantă, rafting, deltaplan etc.
Chiar și Parcul Național Domogled (30.000 ha pe teritoriul județului Gorj) și Rezervațiile naturale din zona montană reprezintă un potențial turistic încă insuficient valorificat. Dar practicarea turismului în limitele acestor zone protejate implică și organizarea de acțiuni de protejare a resurselor.
Ca urmare, obiectivul general al promovării turismului montan îl constituie atât creșterea circulației turistice prin lărgirea gradului de adresabilitate a ofertei, cât și educarea turiștilor pentru protejarea mediului înconjurător.
Pentru realizarea acestui obiectiv, precum și a celor pe termen mediu și lung stabilite prin strategia de promovare sunt necesare o serie de acțiuni specifice care să aibă ca scop promovarea de formule noi de petrecere a unor vacanțe active, care să urmărească:
• atragerea unor segmente ale populației pentru care activitățile practicate în aer liber reprezintă un hobby;
• stimularea tuturor categoriilor de tineri care ar putea fi interesați în practicarea unor activități sportive cu caracter general;
• atragerea unor categorii de tineri care ar putea fi interesați în deprinderea unor noi forme de activități sportive, precum cicloturism, parapantă, deltaplan, river rafting etc.
În vederea recâștigării pieței pentru turismul montan, este necesar ca promovarea să se realizeze concertat, atât la nivel local, cât și la nivel national, în vederea realizării unui cost mai redus al acțiunilor de promovare și evidențierea specificității zonei.
3.1.2. Strategia promovării turismului cultural
Având în vedere că importantul potențial cultural-istoric al Gorjului este insuficient cunoscut, obiectivul general al strategiei de promovare a acestui produs îl constituie conștientizarea potențialilor turiști privind atractivitatea acestui produs turistic, în scopul sporirii numărului de turiști și a veniturilor realizate din practicarea acestui turism.
Principalele direcții de acțiune în acest sens vor fi:
▪ stabilirea obiectivelor din patrimoniul cultural imobil și mobil (monumente istorice, muzee, cultură scrisă, arte vizuale etc.) care – prin valoarea documentară, artistică, specifică zonei etc. – care pot fi valorificate prin turism;
• promovarea unor circuite turistice tematice care să pună în valoare ansamblurile monumentale, obiectivele de mare interes turistic, dar și obiective mai puțin cunoscute și de mare valoare, diferențiate în funcție de specificul de piață căruia i se adresează: elevi, studenți, pensionari, profesioniști în diferite domenii (artă, arhitectură, muzică), oameni de știință etc.;
• atragerea unor ziariști, creatori de opinie, redactori de televiziune în scopul realizării de materiale publicitare care să promoveze turismul cultural cu sprijinul societăților de turism din țară;
• realizarea în comun cu Ministerul Culturii și comunitățile locale implicate a unor acțiuni educaționale care să informeze și să trezească interesul pentru această formă de turism (simpozioane, conferințe, colocvii, expoziții publicitare, alte manifestări cu tematică specifică turismului cultural);
▪ promovarea unor noi produse turistice care să valorifice principalele manifestări culturale tradiționale;
• îmbunătățirea și diversificarea ofertei de materiale publicitare pentru promovarea turismului cultural (pliante, broșuri, ghiduri specializate, casete video etc.).
Gradul de implicare și participare a canalelor tradiționale în comercializarea turismului cultural trebuie să se schimbe dacă dorim să depășim comportamentul sezonier al cererii interne.
Noile tehnologii și mai concret, Internet-ul, îmbunătățesc coordonarea necesară între furnizorii turistici, cât și relațiile acestora cu membrii canalului tradițional, mărind eficiența și productivitatea acestora, în măsura în care fac posibilă gestionarea comună a informației și îmbunătățirea calității acesteia. Noile canale de comercializare directă fac posibilă întâlnirea între cererea și oferta de servicii.
În comercializarea turismului cultural, atât pe piața internă, cât și pe cea străină, Internet-ul este folosit de consumator mai mult ca un canal de informare, decât ca un mijloc de contractare a serviciului.
În avangarda dezvoltării și promovării turismului gorjean trebuie să fie – datorită dimensiunilor și valențelor sale – turismul istorico-cultural. Printr-o ingenioasă valorificare a potențialului turistic istorico-cultural de care dipune județul Gorj se va crea o alternativă economică viabilă la profilul quasi-energetic al județului. În primul rând, se impune crearea unor evenimente de mare impact, care să pună în valoare principalele obiective turistice din județul Gorj și realizarea unui pachet de servicii deosebit de atractiv.
În acest sens propunem să se realizeze în fiecare an manifestarea istorică și culturală de excepție pentru județul Gorj – Forumul Latin – care va beneficia de participarea unor personalități de prim rang ale vieții social-culturale, economice din țară și străinătate.
Astfel, se va iniția înființarea unei asociații cu profil turistic „Forumul Latin”și se vor organiza parteneriate cu agenții de turism din străinătate, interesate să aducă turiști în Oltenia. Vor fi invitați reprezentanți ai ambasadelor țărilor latine din România și agenții de turism din Franța, Italia, Germania, care și-au manifestat interesul pentru folclorul românesc.
Forumul Latin poate deveni unica manifestare cultural-istorică din zona Gorjului care face referire la perioada de latinizare, în care participanții sunt invitați să parcurgă împreună cu organizatorii drumul pe care odinioară romanii treceau spre Sarmisegetusa și să viziteze ruinile cetăților cucerite de romani precum și alte vestigii de importanță istorică (Bumbești-Jiu, Săcelu, Polovragi, Rânca, etc.). Urme ale existenței Imperiului Roman și ale Daciei se regăsesc de-a lungul întregii regiuni. Teritoriul actual al Gorjului a fost integrat Imperiului Roman încă după primul război dacic (anul 102 d.H.), aici construindu-se mai multe fortificații în care au staționat unități militare romane, atestate prin ștampile aplicate pe materiale tegulare.
La nivelul zonei, printre principalele evenimente cultural-artistice de anvergură națională și internațională ce se desfășoară pe parcursul unui an sunt: „Brăncușiana”, „Eminesciana”, Tabăra de sculptură „Constantin Brâncuși”, „Festivalul național de muzică folk”, „Poarta Sărutului”, Festivalul internațional de folclor Tîrgu Jiu, Festivalul internațional de teatru „Elvira Godeanu”, „Serbările zăpezii” manifestari artistice tradiționale prilejuite de sărbătorile de iarnă, „Festivalul Maria Lătărețu”, etc.
În același timp Forumul Latin poate constitui și o ocazie excelentă pentru promovarea, mediatizarea unui produs turistic nepus în valoare până în prezent (drumeții pe trasee turistice cu semnificație istorică, folclorică, ecologică sau culturală, descoperite sau refăcute), fie în mod direct – prin invitarea unor personalități și lideri de opinii locali și naționali care pot crea o imagine favorabilă acestui proiect, fie indirect prin realizarea unor materiale promoționale (pliante, broșuri, casete video, CD-rom), care să conțină cât mai multe date și imagini despre zona turistică a Gorjului.
Pentru promovarea turismului cultural istoric propunem realizarea și a unui film de prezentare a potențialului de turism cultural la nivelul județului Gorj, a cadrului natural și traseele turistice, cât și cea mai importantă manifestare cultural-istorică a județului: „Forumul Latin”. Filmul va conține imagini reprezentative ale siturilor culturale și istorice ale regiunii precum și o prezentare a celor mai importante evenimente și manifestǎri festivaliere ale regiunii. Filmul își propune sǎ fie un instrument de lucru pentru operatorii de pe piața turismului din Gorj precum și un material de promovare de real interes pentru publicul larg.
Pe lângă traseele etnografice și folclorice din zona Gorjului, se vor promova în circuitul turistic intern și internațional:
– traseul „ Circuit Brâncușian”, care va cuprinde locurile natale ale marelui sculptor, muzee și locuri unde se află opere ale sale sau de care este legată activitatea sa artistică. În Hobița există Casa memerială Constantin Brâncuși, inaugurată în 1971. Casa, monument de arhitectură populară, cu accesoriile ei (pătulul și pivnița, fântâna cu ciutură), reconstituie mediul rustic al copilăriei marelui sculptor. Ea adăpostește obiecte din gospodăria părinților săi.
– un traseu „Pe urmele lui Tudor Vladimirescu”, care va cuprinde locurile natale ale marelui revoluționar. În comuna Vladimir se află Casa memorială „Tudor Vladimirescu”, aici meșteșugul olăritului, lucrarea manufacturieră a lemnului și țesăturile artizanale conferă un loc aparte în această importantă zonă istorică și culturală a țării. Descoperirile arheologice din Necropola tumulară localizată în satul Vârtopu, punctul Vârtopole, atestă prezența omului pe aceste meleaguri de circa 4000 de ani. Această necropolă prezintă o importanță deosebită pentru preistoria județului Gorj și implicit pentru istoria națională. Este singura necropolă descoperită în această perioadă pe teritoriul Olteniei
-drumul transhumanței va fi pus în valoare prin centrul etnofolcloric Polovragi cu tradiții legate de păstorit și transhumanță, renumit prin portul popular ciobănesc cu influențe din zona Mărginimii Sibiului, pentru prelucrarea artistică a lânii și confecționarea de instrumente muzicale.
-trasee montane (Parîng, Vîlcan), drumul romanilor, itinerar speologic.
Obiectivele urmărite prin turismul cultural sunt:
revigorarea creației populare și meșteșugurilor tradiționale în regiunea Oltenia ;
informarea curentă a turiștilor români și străini despre disponibilitățile turistice ale județului Gorj, structura de cazare, alimentația publică, agrement, obiective turistic, etc ;
valorificarea potențialului turistic, cultural, ecologic și folcloric al zonei și a creației lui Constantin Brâncuși ;
refacerea traseelor abandonate și identificarea de noi trasee în scopul introducerii în circuitul turistic de grup sau individual.
În derularea strategiei se disting două etape:
prima etapa, presupune următoarele activități:
– întocmirea hărților cu traseele turistice propuse, elaborarea pliantelor și materialelor informative pentru Forumul Latin;
– localizarea traseelor turistice de importanță majoră din județul Gorj;
– marcarea traseelor cu semne distincte și montarea tăblițelor și indicatoarelor pe traseele identificate;
– organizarea manifestării Forumul Latin;
a doua etapă presupune următoarele activități:
– întocmirea de pliante, broșuri, cataloage, prospecte;
– identificarea activităților proiectului;
– urmărirea respectării modului de realizare a activități propuse;
– redactarea a șase rapoarte de control (tehnice și financiare) la intervale fixe de o lună de la demararea proiectului;
– realizarea unor filme turistice cu tematice;
– realizarea unei intense corespondențe letrice însoțite de informații grafice și video la tur-operatorii din diferite țării furnizoare de turiști;
– promovarea ofertei turistice gorjene la târgurile de turism și cu ocazia manifestaților organizate în țară.
Constantin Brâncuși trebuie cunoscut mai îndeaproape chiar pe meleagurile sale natale. De aceea, prin promovarea turismului cultural istoric se propune amenajarea la Peștișani-Hobița a muzeului Constantin Brâncuși, care să găzduiască opere ale marelui sculptor sau reproduceri ale operelor sale în marile muzee ale lumii, fotografii, documente.
Cunoașterea locurilor natale încărcate de istorie a celui care a dat citire „Proclamației de la Padeș” în anul 1821, recunoscută „ca folositoare și izbăvitoare și norodului spre ușurință”, spunea N. Iorga de către un număr însemnat de boieri și reprezentanți ai ierarhiei bisericii.
Promovarea traseulul „circuit Brâncuși „ și „Pe urmele lui Tudor Vladimirescu „ se va face prin mijloace audio-vizuale (casete video, CD-rom).
Circuitele turistice vor cuprinde centre renumite ale creației populare din toate județele Olteniei. Programul excursiilor va fi stabilit sub forma unor pachete de servicii oferite spre distribuție agenților economici din turism. Și aceste trasee vor fi promovate pe suport audio-vizual sub forma unui film documentar.
În acest context se așteaptă o creștere a numărului de turiști și sporirea fluxului de beneficii ale instituțiilor vizitate pe aceste trasee (case memoriale, muzee, peșteri, mânăstiri, hanuri, moteluri, etc.) .
Atingerea obiectivelor strategiei de promovare a turismului cultural istoric a județului va constitui un imbold pentru viitoarele propuneri de dezvoltare economică. Aceasta va duce la o mai mare coeziune între factorii de decizie și liderii de opinie, care joacă un rol important în dezvoltarea economică locală.
3.1.3. Strategia promovării turismului religios
Zona Gorjului deși dispune de un potențial religios de excepție, produsul religios nu beneficiază de o promovare adecvată din partea factorilor economici sau a factorilor de autoritate publică. În apropierea municipiului Tîrgu Jiu, putem vorbi de existența a numeroase ansambluri bisericești din secolul XVII-XVIII și monumente istorice, cât și de obiective turistice (vestita mănăstire Tismana, mănăstirea Polovragi, Muzeul etnografic Curtișoara, Castrul Roman, Cheile Sohodolului). Gojul este de asemenea un ținut al mănăstirilor, bisericilor și schiturilor ortodoxe din toate perioadele istorice ale regiunii, începând cu secolul XIV, unele din acestea prezentând fresce exterioare de o valoare deosebită și constituind veritabile locuri de pelerinaj, care atrag un număr important de turiști. Bisericile din lemn reprezintă o altă moștenire din timpurile medievale.
Valorificarea potențialului religios se va realiza prin strategia de promovare urmărindu-se următoarele direcții de acțiune:
realizarea unui pachet de servicii deosebit de atractive care să permită vizitarea tuturor mănăstirilor din zonă la un preț promoțional.
promovarea unor circuite turistice tematice (pelerinaje la mănăstirile Gorjului) care să pună în valoare ansamblurile religioase, obiectivele de mare interes turistic, dar și obiective mai puțin cunoscute și de mare valoare, diferențiate în funcție de specificul de piață căruia i se adresează: elevi, studenți, pensionari, profesioniști în diferite domenii (artă, arhitectură, muzică), oameni de știință etc.;
Pentru promovarea tuirismului religios propunem realizarea unor circuite de prezentare cu obiective religioase de valoare excepțională la nivelul județului Gorj:
– circuitul Tg Jiu – Bârsești – Lelești – Arcani – Peștișani – Tismana conduce turiștii spre Stațiunea de Cercetare și producție pomicolă și viticolă și Fabrica de cărămidă Bârsești, Muzeul de artă populară din Lelești, Cheile Sohodolului „impresionantă lucrare a naturii în piatră”, cu peștera Gârla Vacii, peștera Pătrunsa, Muzeul din Arcani cu o importantă colecție care cuprinde: zapise, urice, acte în limba slavonă și romană care „se referă la legiuirile privind pămantul, datinile și vînzările, etc” spuneau autorii. Ajungând în comuna Peștișani, turistul poate admira un monument de arhitectură populară datând din anul 1735, bustul sculptorului Constantin Brâncuși și casa în care a locuit temporar artistul. La Hobița se poate vizita casa memorială „Constantin Brâncuși”.
„Odată ajunși în defileul Tismanei te încearcă emoția întâlnirii cu locuri copleșite de istorie, animate de amintirea atâtor personalități care au pășit pe aici, pe drum de slavă, de restriște, de reculegere ori odihna.”8 Aici te așteaptă popasul turistic „Hanul Valea Tismanei”, păstrăvăria, pădurea de castani comestibili, minunata Mănăstire Tismana, Schitul Cioclovina de sus și Schitul Cioclovina de jos.
– circuitul Tg Jiu- Curtișoara – Bârlești- Bumbești – Valea Sadului- Lainici. Părăsind centrul urban turiștii pot vizita câteva clădiri vechi ce se armonizează cu construcțiile mai recente, sediul Prefecturii- monument de arhitectură construit în 1868, casa slugerului Barbu Gănescu construită în 1790, unde a fost găzduit temporar sculptorul Constantin Brâncuși, biserica Domnească sau biserica Negustorilor, Mausoleul „Ecaterina Teodoroiu”, clădirea poștei, alături de care se înalță Casa de Cultura a Sindicatelor ridicată în anul 1975, Cișmeaua Sâmboteanu, un interesant monument de arhitectură. Intrând în cartierul Vădeni, turistul poate vizita Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu”, o frumoasă biserică construită de de către Cornea Brăiloiu. Ajuns la Curtișoara, vizitatorul poate admira una din cele mai vechi clădiri din Gorj cunoscută sub denumirea de „ cula de la Curtișoara”. „În incinta culei, într-un cadru deosebit de pitoresc s-a amenajat Muzeul Arhitecturii Gorjene”.9 Continuând drumul spre Bârlesti-Bumbești se pot vedea ruinele „Castrului Roman” în apropierea pasului Vâlcan, după încă 3 km, se ajunge în localitatea Valea Sadului. Intrând în Defileul Jiului pe malul drept al rîului cu același nume se pot vedea ruinele mănăstirii Vișina. Drumul spre Lainici conduce turistul la gara Meri, la monumentul generalului Dragalina ridicat în 1927, popasul Lainici unde se organizează anual la data de 6 august Festivalul folcloric „Cântecul Munților”, mănăstirea Lainici vechi lăcaș de închinăciune și credință. Urcând la altitudinea de 750-800 m în munții Silva se poate ajunge la Schitul de călugari Locurele.
– circuitul Tg jiu- Scoarța – Crasna – Novaci – Baia de Fier- Polovragi. Ieșind din centrul urban turistul poate admira clădirea Liceului „Tudor Vladimirescu”, statuia lui Tudor Vladimirescu, casa monument istoric Vasile Moangă, „prietenul căruia Tudor i-a destăinuit planul mișcării sale revoluționare”10. La ieșire din oraș se poate admira „Coloana fără de sfârșit”. Străbătând depresiunea intercolinară Tg Jiu – Câmpu Mare se pot vedea plantațiile de viță de vie și pomi ale Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă de la Tg Jiu. În localitatea Drăgoieni în apropiere de pădurea Dumbrava, turiștii se pot opri pentru a se odihni la hanul din această localitate. Continuand-și drumul turistul poate ajunge la stațiunea Săcelu renumită pentru tratarea diferitelor afecțiuni reumatismale. Aici se poate vizita muzeul sătesc cu profil istoric și etnografic amenajat în casa lui Vasile Moangă- valoros monument arhitectonic din secolul XVIII. La numai 8 km de Săcelu se ajunge în localitatea Crasna, unde se poate vizita mănăstirea Crasna. Drumul spre Polovragi duce turistul la Cărpiniș „ unde poate vizita o biserică din lemn târnosită în anul 1833, iar recent s-a construit o mănăstire – complex filantropic Cărpiniș Crasna.”11
– circuitul Tg Jiu – Scoarța – Tg Cărbunești – Licurici – Negreni – Tg Logrești conduce turistul spre localitatea Tg Cărbunești unde funcționează Trustul petrolului. În pădurea Stejăret la stânga drumului județean ce duce spre Țicleni se află Cabana popas turistic Stejăret. Ajungând în orașul Țicleni, turistul se poate opri la stațiunea balneară din această localitate. Reîntorși în orașul Tg Cărbunești dacă ne abatem în dreapta spre Săcelu se poate ajunge la mînăstirea Cămărășească. Continuînd drumul spre Lainici, apoi urcând pe firul Amaradiei se ajunge la mănăstirea Logrești.
– circitul Tg Jiu – Rovinari – Bâlteni – Peșteana Jiu – Plopșoru – Broșteni – Turceni – Gârbovu – Strâmba Jiu, conduce turistul spre Hanul turistic „ Jiul” din Drăguțești, unde pe timpul verii se poate face o baie pe cinste în ștradul amenajat aici de curând. Continuănd drumul se poate ajunge în comuna Bâlteni unde se poate admira casa Dincă Schileru. „Continuînd drumul spre Broșteni se pot vizita mănăstirile „Dealu Mare” și mănăstirea „Sfânta Treime” din localitatea Strămba – Jiu.”12
Circuitele turistice vor cuprinde obiective renumite de mare valore din județul Gorj. Programul excursiilor va fi stabilit sub forma unor pachete de servicii oferite spre distribuție agenților economici din turism. Și aceste trasee vor fi promovate pe suport audio-vizual sub forma unui film documentar.
3.1.4 Noi posibilități de promovare a turismului prin Internet
Pentru o mai bună informare a clienților actuali și potențiali, web-ul este un instrument care începe să fie din ce în ce mai mult la îndemâna turiștilor. Astfel, pe web au apărut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice. Promovarea activității turistice a județului Gorj se bazează în principal, pe originalitatea tradiției populare și pe simbolurile zonei( tripticul brâncușian, lăcașurile de cult, minunatele peisaje naturale și manifestările etno-folclorice tradiționale).
Promovarea turismului prin Internet o reprezentă realizarea unui site propriu județului, dat fiind faptul că această modalitate new-media este din ce în ce mai utilizată. Astfel site-ul va prezenta imagini cu peisaje pitorești, însoțite de texte publicitare, informații despre prețurile practicate și posibilitatea de cazare, transport etc., o serie de poze reprezentative care să convingă și o listă detaliată cu ofertele agențiilor de turism ale județului Gorj.
3.2 Înființarea unui centru de informare și promovare turistică „Pro Brâncuși”
Acest centru are ca obiect de activitate furnizarea de informații turistice despre opera, imaginea și a tuturor serviciilor conexe care compun produsul turistic „Brâncuși” atât către turiști, cât și către agenți economici și persoane fizice care prestează servicii turistice. De asemenea, va acorda sprijin și asistență tehnică celor care intenționează să înceapă activități economice în domeniul turismului cultural.
În preocupările centrului intră și editarea materialelor promoționale, distribuirea lor, activități intense de promovare (aplicarea unui marketing agresiv), precum și organizarea strategică a politicilor de marketing având ca obiect produsul turistic „Brâncuși”. Pe baza studiilor de piață, a argumentării acesteia și a identificării piețelor țintă, se urmărește determinarea conceperii a noi produse turistice culturale cu tematică brâncușiană care să satisfacă aceste piețe.
Pagina pe internet a centrului (www.e-probrâncuși.ro) reprezintă un ghid turistic on-line care este menționat în cadrul celui mai complex portal din România – www.infotravelromania.ro.
Centrul de informare și promovare turistică „Pro Brâncuși” oferă pentru turiști:
• materiale promoționale și informative: hărți turistice, broșuri, pliante, postere, afișe etc.;
• servicii și pachete de programe turistice, oferte proprii, originale, trasee turistice noi;
• informații despre Brâncuși și posibilități de cazare și servire a mesei în hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni, vile, campinguri, pensiuni agroturistice, gospodării țărănești;
• informații despre obiective turistice naturale și cultural-istorice;
Centrul pune la dispoziția turiștilor o bancă de date computerizată în care pot găsi orice informație legată de zona turistică a Gorjului; informații prin Internet și e-mail pentru planificarea vacanțelor și a rezervărilor pentru servicii turistice, informații turistice despre România.
În plus, trebuie să menționăm faptul că Centrul de informare și promovare turistică „Pro Brâncuși” oferă prestatorilor de servicii în turism:
• informații și îndrumare pentru încheierea și realizarea contractelor cu agențiile de turism;
• consultare în realizarea de noi investiții conform cerințelor pieței turistice interne și externe;
• cuprinderea tuturor prestatorilor de servicii turistice în banca de date a Centrului pentru a-i face cunoscuți pe piața turistică;
• servicii de promovare în vederea valorificării produselor turistice comune: peisajul, apa, aerul, istoria, natura, ospitalitatea, agrementul, mănăstirile din Gorj etc.;
De remarcat că se intenționează determinarea colaborării punctelor de informare turistică și a dispeceratelor de cazare create în unele zone turistice din județul Gorj precum: Tg. Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbunești.
Astfel, orice turist care intenționează să efectueze un voiaj în Gorj va putea obține informații și efectua rezervări apelând la serviciile acestui centru, cu sediul în Tg. Jiu și filiale în principalele destinații turistice ale Gorjului. Este benefică o colaborare cu celelalte centre de informare turistică pe teme culturale din România pentru a promova realizarea unor circuite care să lege zonele turistice vecine (de exemplu, un circuit în nordul Olteniei și va include în itinerar Vâlcea, Gorjul și Mehedinți).
Acesta va trebui și va pune la dispoziția vizitatorilor informații și materiale publicitare în special culturale (ghiduri, broșuri, pliante, prospecte, hărți, casete video, CD-uri) cu privire la atracțiile turistice (obiective naturale, culturale etc.), circuitele posibile și posibilitățile de cazare, masă, transport, agrement, tratament din județul Gorj și cele învecinate. Aceste materiale promoționale trebuie să fie diversificate, de o calitate grafică, artistică și informațională deosebită și oferite în mod gratuit.
Locul ideal ar trebui să fie vizibil, cu un aflux ridicat de turiști, accesibil acestora. Indiferent de locul amplasării centrului, acesta urmează să fie înscris în toate ghidurile turistice, promovat la toți operatorii din turism, precum și prin panourile indicatoare, precizându-se adresa și cum se poate ajunge la acest centru, indicatoarele urmează să fie amplasate pe traseu, începând cu porțile de intrare în municipiu, respectiv, gară, stații de autobuz care efectuează curse județene și interjudețene.
De asemenea, informații cu privire la existența acestui centru și datele pe care le poate oferi urmează să fie publicate în ghiduri internaționale sau pagini în care au apărut deja capitole despre România, unde sunt incluse și hărți ale Gorjului.
Complementar acestui centru este necesară realizarea unui punct electronic stradal de informare turistică pe baza unei aplicații soft de promovare turistică.
Acest punct de informare pilot trebuie situat într-un loc de maxim tranzit (axa Brâncuși – loc în care afluența de turiști este maximă). Punctul va furniza informația necesară oricărui turist care intenționează viziteze județul Gorj, într-o prezentare inedită, simplă și cu maxim impact, care să concentreze toate informațiile necesare turiștilor.
Punctul de informare turistică integrat eventual centrului preconizat trebuie să aibă, într-o vitrină protejată, un monitor de dimensiuni mari conectat la un calculator performant. Pe acest monitor se va derula non-stop o aplicație soft de prezentare, care va grupa: prezentarea principalelor obiective turistice, căile și mijloacele de acces, posibilitățile de cazare, alimentație, serviciile complementare, punctele de informare turistică deja existente din mediul rural, mersul trenurilor, avioanelor, informații referitoare la cursul valutar, adrese utile (spital, poliție, agenții de turism, case de schimb valutar etc.). Acest sistem va fi amplasat într-un spațiu luminat, pentru a fi ușor vizibil și va funcționa non-stop.
Aplicația trebuie să fie spectaculoasă (va atrage turistul), bilingvă (română și engleză) și va prezenta datele cele mai importante (căi de acces, oferte de cazare, alimentație etc.), într-un mod cât mai simplu și mai ușor de reținut. Ea va fi concepută într-o manieră modernă (animație, efecte speciale, sunet), având o durată de aproximativ 15-20 minute, astfel încât să nu plictisească turistul.
O altă propunere cu privire la promovarea turismului în Gorj constă în amplasarea unor puncte de informare turistică (info-desk-uri semnalizate printr-un indicator cu internaționalul „I" deja cunoscut) în cadrul unităților de cazare. Aici turiștii pot afla informații despre atracțiile zonei, calendarul evenimentelor culturale (festivaluri, târguri meșteșugărești, obiceiuri populare destinații, unități de cazare, masă, agrement, tratament, muzee, centre cultural etc. Tot aici pot fi expuse produse specifice, locale sau regionale, de artă populare ceramică, măști populare, linguri de lemn și alte obiecte de artizanat, care să fie și comercializate. Rolul este de instruire, educațional și pregătire culturală și estetică.
Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Gorj cu privire la locațiile atracțiilor turistice considerăm că este indispensabilă crearea unei rețele de semnalare turistică. În aceste sens, trebuie definite:
• informațiile ce trebuie oferite (hărți, vizualizarea locațiilor obiectivelor turistice și structurilor de primire, adresele de contact direct cu acest etc.) și limbile în care vor fi furnizate;
• nivelurile de informație (intrarea în teritoriu, apropierea de zonele menționate);
• amplasările exacte ale punctelor de informare turistică;
• estetica panourilor, normele grafice și materialele utilizate;
• organizarea punerii în practică și întreținerea acestor panouri.
Una dintre modalitățile cele mai eficiente de promovare considerăm că o reprezintă invitarea reprezentanților turoperatorilor și agențiilor de voiaj să vină în Gorj să descopere ei înșiși caracteristicile acestui produs turistic și să decidă în final acceptarea sau nu a acestuia. Deși acest tip de acțiune este relativ costisitoare, experiența demonstrează că documentarea agenților de turism străini în cadrul stațiunilor și unităților de cazare reprezintă cel mai bun mod de a promova serviciile acestora.
Având în vedere concurența acerbă de pe piața turistică internațională, credem că se impune participarea cu stand propriu la cât mai multe târguri și expoziții internaționale, atât în cadrul pavilioanelor naționale, cât și în cadrul saloanelor specializate pe teme turistice, unde produsului turistic “Brâncuși” trebuie să i se realizeze o promovare agresivă.
CONCLUZII
Turismul în județul Gorj poate fi orientat spre mai multe direcții: turism istoric și religios, turism sportiv și de agrement, turism speologic, silvestru, dar mai ales turismul cultural și etnocultural, încărcat de o bogată și îndelungată tradiție românească.
Valoarea și densitatea monumentelor istorice – biserici și mănăstiri (Tismana, Polovragi, Lainici, Vișina etc.), cetățile dacice și castrele romane, vestitele “cule” ale Gorjului situează județul printre primele în țară din punct de vedere al resurselor cultural-istorice.
Destinația turistică Tg.Jiu-operele brâncușiene este inclusă în 10-15% din circuitele turistice în România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit, durata medie a șederii turiștilor aici fiind de 1-1,5 nopți.
Ca urmare, considerăm că se impune conceperea unei oferte unitare personalizate. Aceasta trebuie să includă programe turistice proprii, care să permită reținerea turiștilor 3-4 nopți în zonă. O astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri combinate, o diversitate de programe de vânătoare și pescuit, drumeții, plimbări cu cai, mountain-bike, vizite la stână, alpinism, parapantă, deltaplan, etc.
Pentru a reuși prelungirea sejurului turistic în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracții suplimentare (în afara mănăstirilor, turismul de aventură: plimbările cu barca pneumatică pe Jiu, alpinismul, parapantă, deltaplan, cicloturism, canioning, rafting, mountain-biking, turismul ecvestru).
În ceea ce privește construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un avânt deosebit în ultimul timp), se consideră că trebuie avută în vedere realizarea unei arhitecturi tradiționale, atât exterioare cât și interioare care să creeze o atmosferă specifică zonei.
În acest sens este recomandabilă construirea sau reamenajarea unor structuri de primire rustice care să utilizeze, ca material de construcție în cât mai mare măsură lemnul. În plus, în cadrul produselor turistice, în zonă trebuie valorificată gastronomia specifică, tradițională și integrate manifestările culturale (de exemplu, organizare de programe folclorice cu ocazia cinelor).
Turismul oferă cea mai bună, și în multe cazuri singura perspectivă realistă pentru dezvoltarea economică a județului. De aceea, pentru valorificarea acestui potențial, sunt necesare investiții pentru creșterea atractivității și accesibilității zonelor cu potențial turistic, promovarea lor adecvată fiind o condiție pentru stimularea investițiilor private.
Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice propunem asigurarea accesului la rețeaua aeriană, prin construirea unui aeroport în promixitatea orașului Tirgu Jiu (în localitatea Stănești la 5 km de Tîrgu Jiu), modernizarea căilor rutiere și feroviare existente si extinderea rețelelor telefonice la nivelul tuturor localităților prin utilizarea de tehnologii performante.
Acestă măsură vizează îmbunătățirea infrastructurii, urmărind creșterea competitivității turismului gorjean și creșterea veniturilor realizate prin atragerea turiștilor în această zonă.
Potențialul montan al județului Gorj, reprezintă 30% din suprafața acestuia, nu este încă valorificat pe măsura resurselor sale și a variatelor categorii de turiști care pot fi atrași, și anume: amatori de sporturi de iarnă, drumeții, alpinism, speologie, vânătoare și pescuit, de practicare a cicloturismului, escaladă, parapantă, rafting, deltaplan etc.
Dar practicarea turismului în limitele acestor zone protejate implică și organizarea de acțiuni de protejare a resurselor.
Ca urmare, obiectivul general al promovării turismului montan îl constituie atât creșterea circulației turistice prin lărgirea gradului de adresabilitate a ofertei, cât și educarea turiștilor pentru protejarea mediului înconjurător.
Pentru realizarea acestui obiectiv, precum și a celor pe termen mediu și lung stabilite prin strategia de promovare sunt necesare o serie de acțiuni specifice care să aibă ca scop promovarea de formule noi de petrecere a unor vacanțe active, care să urmărească:
• atragerea unor segmente ale populației pentru care activitățile practicate în aer liber reprezintă un hobby;
• stimularea tuturor categoriilor de tineri care ar putea fi interesați în practicarea unor activități sportive, cu caracter general;
• atragerea unor categorii de tineri care ar putea fi interesați în deprinderea unor noi forme de activități sportive, precum cicloturism, parapantă, deltaplan, river rafting etc.
Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, prestații de servicii suplimentare) cât și cea economică (de regulă agricolă) găsește în satele gorjene premise favorabile de dezvoltare. Promovarea circuitului brâncușian include satele legate de copilăria, școala și călătoriile de cunoaștere ale lui Brâncuși (Hobița, Peștișani, Brădiceni, Tismana).
Având în vedere că principala atracție a zonei o constituie produsul turistic „Brâncuși” și mănăstirile, trebuie concepută o strategie în ceea ce privește tarifele de vizitare a acestor obiective, diferențierea acestora în funcție de proveniența turiștilor (români, respectiv străini) creează frustrare în rândul turiștilor străini care nu înțeleg această „discriminare", însă este agreată de turiștii români care o consideră o măsură de protecție socială a populației autohtone. Pentru a promova vânzările se poate concepe un instrument de marketing care să permită vizitarea tuturor operelor brâncușiene sau a mănăstirilor în schimbul plății unui preț global, inferior sumei tarifelor individuale de acces la fiecare mănăstire în parte. În mod similar poate fi conceput și comercializat un voucher care să permită vizitarea tuturor muzeelor din zonă la un preț promoțional.
Atât în unitățile de cazare cât și la vizitarea obiectivelor turistice se poate considera că este benefică practicarea unor tarife reduse pentru grupuri, elevi, studenți.
În momentul de față, în Tg Jiu nu par să existe agenții de voiaj locale care să fie recunoscute ca agenții receptoare („ground operator") de către societățile de turism naționale și europene.
Ca urmare, o oportunitate deosebită a agențiilor de voiaj locale o constituie dezvoltarea activității de incoming, constând în atragerea turiștilor străini în Gorj. În acest sens, este necesară colaborarea cu marii turoperatori internaționali precum TUI, Thomson, American Express, Thomas Cook etc.
Turismul cultural prezintă mari posibilități de atracție pentru turiștii străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural național în cel european și mondial (operele lui Brâncuși).
În avangarda dezvoltării și promovării turismului gorjean trebuie să fie – datorită dimensiunilor și valențelor sale – turismul istorico-cultural. Printr-o ingenioasă valorificare a potențialului turistic istorico-cultural de care dipune județul Gorj, se va crea o alternativă economică viabilă la profilul quasi-energetic al județului. În primul rând, se impune crearea unor evenimente de mare impact, care să pună în valoare principalele obiective turistice din județul Gorj și realizarea unui pachet de servicii deosebit de atractiv.
În acest sens propunem să se realizeze în fiecare an manifestarea istorică și culturală de excepție pentru județul Gorj – Forumul Latin – care va beneficia de participarea unor personalități de prim rang ale vieții social-culturale, economice din țară și străinătate.
Astfel, se va iniția înființarea unei asociații cu profil turistic „Forumul Latin”și se vor organiza parteneriate cu agenții de turism din străinătate, interesate să aducă turiști în Oltenia. Vor fi invitați reprezentanți ai ambasadelor țărilor latine din România și agenții de turism din Franța, Italia, Germania, care și-au manifestat interesul pentru folclorul românesc.
În același timp Forumul Latin poate constitui și o ocazie excelentă pentru promovarea, mediatizarea unui produs turistic nepus în valoare până în prezent (drumeții pe trasee turistice cu semnificație istorică, folclorică, ecologică sau culturală, descoperite sau refăcute), fie în mod direct – prin invitarea unor personalități și lideri de opinii locali și naționali care pot crea o imagine favorabilă acestui proiect, fie indirect prin realizarea unor materiale promoționale (pliante, broșuri, casete video, CD-uri), care să conțină cât mai multe date și imagini despre zona turistică a Gorjului.
Pentru promovarea turismului cultural istoric propunem realizarea și a unui film de prezentare a potențialului de turism cultural la nivelul județului Gorj, a cadrului natural și traseele turistice, cât și cea mai importantă manifestare cultural-istorică a județului: „Forumul Latin”. Filmul va conține imagini reprezentative ale siturilor culturale și istorice ale regiunii precum și o prezentare a celor mai importante evenimente și manifestǎri festivaliere ale regiunii. Filmul își propune sǎ fie un instrument de lucru pentru operatorii de pe piața turismului din Gorj precum și un material de promovare de real interes pentru publicul larg.
Constantin Brâncuși trebuie cunoscut mai îndeaproape chiar pe meleagurile sale natale. De aceea, propunem amenajarea la Peștișani-Hobița a muzeului Constantin Brâncuși, care să găzduiască opere ale marelui sculptor sau reproduceri ale operelor sale în marile muzee ale lumii, fotografii, documente.
Turismul de tranzit necesită îmbunătățiri multiple legate de modernizarea și extinderea căilor rutiere și feroviare, cât și a serviciilor aferente.
Turismul de congrese și reuniuni se propune a se intensifica utilizând infrastructura turistică îmbunătățită a unor orașe ca Tg. Jiu, Motru, Târgu Cărbunești, zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică națională și internațională pentru acest tip nou de turism.
Turismul de recreare, odihnă și agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona periurbană.
Unic și inegalabil în lume rămâne „Complexul muzeistic brâncușian în aer liber de la Tg Jiu”, dăltuit pentru eternitate de titanul de la Hobița. Acesta reprezintă un deosebit de atractiv obiectiv turistic de interes internațional, care, prin punerea în valoare, oferă posibilitatea dezvoltării accentuate a turismului, sector ce poate constitui o sursă de creștere economică semnificativă a întregii zone în următorii ani.
Deși valoarea artistică deosebită a celor trei opere create la Tg- Jiu poate constitui o garanție a atracției turiștilor, lipsa măsurilor coerente a responsabililor din acest domeniu nu au reușit să impună pe piața turistică mondială celebra marcă „Brâncuși”. Fără o corelare cu serviciile turistice și cu activitatea turoperatorilor locali, existența operelor brâncușiene la Târgu Jiu nu a fost suficientă pentru „industrializarea” turismului și introducerea pe scară largă în circuitul turistic intern și internațional a produsului turistic „Brâncuși la Târgu Jiu”.
În vederea atingerii acestui deziderat trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a produsului turistic Brâncuși.
Astfel, printre punctele tari ale produsului turistic Brâncuși putem menționa:
• Valoarea artistică excepțională a complexului operelor brâncușiene de la Tg.Jiu;
• Valoarea de unicat. Reprezintă cel mai mare complex în aer liber realizat vreodată de Brâncuși, având o valoare incomensurabilă;
• Amplasarea operelor ce formează tripticul brâncușian pe axa care împarte orașul Tg.Jiu în două părți egale. Axa Brâncuși are o lungime de 1752 m și este pietonală, fiind locul preferat de pelerinaje ale localnicilor și turiștilor;
• În proximitatea operelor brâncușiene, pe axă se află cele mai importante structuri de primire cu funcțiuni de cazare, restaurație și agrement (hotelurile Gorj și Miami, biblioteca Cristian Tell, Universitatea C. Brâncuși, catedrala Sfinții Apostoli etc.);
• Organizarea anuală la Tg. Jiu a concursului internațional de sculptură „C Brâncuși”;
• Brâncuși este cea mai cunoscută personalitate din istoria României, în țară și în străinătate, fiind o punte de legătură între artă și turism;
• Brâncuși este adevăratul mentor spiritual al românilor, este idolatrizat și constituie un „bun” național;
• Brâncuși este universal, aparține prin opera sa și prin imagine patrimoniului universal;
Oportunitățile care pot fi create prin valorificarea operelor lui Brâncuși:
• refacerea rețelei județene de drumuri, prioritate având cele care asigură accesul spre punctele de interes turistic, de regulă frecvent căutate;
• consolidarea relațiilor de parteneriat între toți operatorii turistici din zonă; în acest sens trebuie concepute și promovate programe turistice care să combine vizitarea obiectivelor turistice din Gorj, Vâlcea și Mehedinți sau realizarea unui circuit „Turismul în Oltenia de nord” care să includă mănăstirile renumite din această zonă, turismul rural și operele lui C. Brâncuși;
• crearea unei Burse de turism la Tg. Jiu;
• organizarea de închirieri de case tradiționale pentru perioada de vacanță. Aceste case ar putea fi integrate în una sau mai multe rețele europene profesionale de locație și distribuite de rețeaua de agenții de turism din România;
• dotarea structurilor de primire cu săli de conferințe, seminarii precum și infrastructura aferentă, deoarece afacerile se numără printre motivațiile principale ale turiștilor de a reveni în Gorj și de a cunoaște zona;
• încurajarea dezvoltării unor forme noi de turism (de aventură, științific, treking, waching birds etc.);
• susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale legate de Brâncuși;
• crearea de noi locuri de muncă și apariția oportunităților de a face carieră în domeniul industriei ospitalității;
• îmbunătățirea infrastructurii;
• constituirea unei rețele de centre de informare turistică în apropiere principalelor obiective turistice;
• crearea unui centru internațional de afaceri în apropierea axei Brâncuși;
• crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în programele finanțate de Uniunea Europeană;
• interesul crescut al turiștilor din Franța, Luxemburg, Belgia pentru operele lui Brâncuși;
În lucrare se propune înființarea unui centrul de informare și promovare turistică „Pro Brâncuși” care poate oferi pentru turiști:
• materiale promoționale și informative: hărți turistice, broșuri, pliante, postere, afișe etc.;
• servicii și pachete de programe turistice, oferte proprii, originale, trasee turistice noi;
• informații despre Brâncuși și posibilități de cazare și servire a mesei în hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni, vile, campinguri, pensiuni agroturistice, gospodării țărănești;
• informații despre obiective turistice naturale și cultural-istorice;
Centrul poate pune la dispoziția turiștilor o bancă de date computerizată în care pot găsi orice informație legată de zona turistică a Gorjului; informații prin Internet și e-mail pentru planificarea vacanțelor și a rezervărilor pentru servicii turistice, informații turistice despre România.
BIBLIOGRAFIE:
1. Maria-Cristina Stefan , " Proiecte si actiuni de dezvolare la nivelul
Comunitatilor”, Economica, București,2009
2..G. Niculecu, Al. Doru, Ș. I. , “Drumuri spre mănăstirile Gorjului”, Editura Ager,Tg Jiu, 1997;
3. R. Stănciulescu, G. , "Economia serviciilor", Editura Uranus, București,1997;
4. Puiu Nistoreanu , "Turism rural – tratat", C.H. BECK, București, 2010
Marinela Gheres.
5. Elena Matei, “Ecoturism” , Editura Universitara , Bucuresti, 2011;
6. G. Stanciulescu, Olimpia State , “Tehnica operatiunilor de turism intern si international”, C.H. Bech , Bucuresti , 2013 ;
7. Pascariu, G. , “Turism internațional”, Editura Fundației „Gh. Zane”,Iași , 1996;
8. Pearce, D. , „Tourism Development, Longman, London, 1998;
9. Ilie Nita , “Piata turistica a Romaniei”, Economica, Bucuresti, 2008;
10. Pop Nicolae , “Marketing”, Editura Didactică și pedagogică, București,1996;
11. Joann Carmin. “Extinderea UE si protectia mediului”, Editura Arc, Bucuresti 2009
12. Postelnicu Gheorghe , “Economia turismului”, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir", Cluj-Napoca, 1999;
13. Postelnicu Gheorghe , “Turismul internațional. Realități și perspective”, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1998;
14. Savu Dana Victoria , "Integrare Europeană", Editura Oscar Print, București, 1996;
15. Snack Oscar , “Economia și organizarea turismului”, Editura Sport Turism, București, 1976;
16. Stăncioiu Aurelia , “Strategii de marketing turistic”,Editura Economică,București, 2000;
17. Stănciulescu Gabriela , „Managementul turismului durabil în centrele urbane”,Ed. Economică, București, 2004;
19. Westwood J. “Planul de marketing pas cu pas”, Editura Rentrop &
Straton, București, 1999;
20. www.brancusi.ro;
21. www.infotravel.ro.
22. www.antrec.ro
23. www.targujiu.ro
24. www.gorj-turism.ro
BIBLIOGRAFIE:
1. Maria-Cristina Stefan , " Proiecte si actiuni de dezvolare la nivelul
Comunitatilor”, Economica, București,2009
2..G. Niculecu, Al. Doru, Ș. I. , “Drumuri spre mănăstirile Gorjului”, Editura Ager,Tg Jiu, 1997;
3. R. Stănciulescu, G. , "Economia serviciilor", Editura Uranus, București,1997;
4. Puiu Nistoreanu , "Turism rural – tratat", C.H. BECK, București, 2010
Marinela Gheres.
5. Elena Matei, “Ecoturism” , Editura Universitara , Bucuresti, 2011;
6. G. Stanciulescu, Olimpia State , “Tehnica operatiunilor de turism intern si international”, C.H. Bech , Bucuresti , 2013 ;
7. Pascariu, G. , “Turism internațional”, Editura Fundației „Gh. Zane”,Iași , 1996;
8. Pearce, D. , „Tourism Development, Longman, London, 1998;
9. Ilie Nita , “Piata turistica a Romaniei”, Economica, Bucuresti, 2008;
10. Pop Nicolae , “Marketing”, Editura Didactică și pedagogică, București,1996;
11. Joann Carmin. “Extinderea UE si protectia mediului”, Editura Arc, Bucuresti 2009
12. Postelnicu Gheorghe , “Economia turismului”, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir", Cluj-Napoca, 1999;
13. Postelnicu Gheorghe , “Turismul internațional. Realități și perspective”, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1998;
14. Savu Dana Victoria , "Integrare Europeană", Editura Oscar Print, București, 1996;
15. Snack Oscar , “Economia și organizarea turismului”, Editura Sport Turism, București, 1976;
16. Stăncioiu Aurelia , “Strategii de marketing turistic”,Editura Economică,București, 2000;
17. Stănciulescu Gabriela , „Managementul turismului durabil în centrele urbane”,Ed. Economică, București, 2004;
19. Westwood J. “Planul de marketing pas cu pas”, Editura Rentrop &
Straton, București, 1999;
20. www.brancusi.ro;
21. www.infotravel.ro.
22. www.antrec.ro
23. www.targujiu.ro
24. www.gorj-turism.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lansarea pe Principii Manageriale a Judetului Gorj pe Piata Turistica a Europei (ID: 141750)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.