Lansarea PE Piata Romaneasca A Noi Produse Financiare. Cardurile DE Credit American Express
CUPRINS
Cap.I. INSTRUMENTE DE CREDIT SI PLATA
A. Cambia
B. Biletul la ordin, cecul si ordinul de plata
C. Utilizarea instrumentelor de plata in Romania
D. Alte instrumente si modalitati moderne de plata
Cap.II. CARDUL – INSTRUMENT DE PALTA MODERN
A. Definirea si tipologia cardurilor
B. Emiterea, utilizarea si acceptarea cardurilor
C. Activitatea bancara cu carduri in Romania
D. Perspectivele cardului pe piata romaneasca
Cap.III. Studiu de caz-Cercetarea calitativa si dezvoltarea de produs
A. Opinii si atitudini fata de cateva dintre produsele bancare
B. Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor de plata utilizate
C. Scurt istoric-BANCPOST
D. Scurt istoric-AMERICAN EXPRESS
E. Scopul studiului
F. Valori importante in viata
G. Testarea noilor produse (carduri de credit AMEX)
H. Mixul de produse (produsul dorit)
I. Reactii fata de emiterea cardului de catre Bancpost
J. Prezentarea cardurilor AMEX
K. Atuurile cardurilor AMEX
J. Concluzii-Lansarea propriu-zisa a cardurilor AMEX
Pagini 51
=== Piata cardurilor ===
CUPRINS
Cap.I. INSTRUMENTE DE CREDIT SI PLATA
A. Cambia
B. Biletul la ordin, cecul si ordinul de plata
C. Utilizarea instrumentelor de plata in Romania
D. Alte instrumente si modalitati moderne de plata
Cap.II. CARDUL – INSTRUMENT DE PALTA MODERN
A. Definirea si tipologia cardurilor
B. Emiterea, utilizarea si acceptarea cardurilor
C. Activitatea bancara cu carduri in Romania
D. Perspectivele cardului pe piata romaneasca
Cap.III. Studiu de caz-Cercetarea calitativa si dezvoltarea de produs
A. Opinii si atitudini fata de cateva dintre produsele bancare
B. Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor de plata utilizate
C. Scurt istoric-BANCPOST
D. Scurt istoric-AMERICAN EXPRESS
E. Scopul studiului
F. Valori importante in viata
G. Testarea noilor produse (carduri de credit AMEX)
H. Mixul de produse (produsul dorit)
I. Reactii fata de emiterea cardului de catre Bancpost
J. Prezentarea cardurilor AMEX
K. Atuurile cardurilor AMEX
J. Concluzii-Lansarea propriu-zisa a cardurilor AMEX
Bibliografie
1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, C-tin Floricel – Moneda, Credit, Banci, Ed.Didactica si Pedagogica, 1994
3. Vasile Savoiu – Banca Centrala si sisteme de plati, de interes national, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1998
4. Cezar Basno, Nicolae Dardac – Sisteme de plati, compensari si decontari, Ed. Didactica si Pedagogica, 2004
2. Radu Popescu,Cristian Tudorancea,Forin Berbec – Cardul, instrument modern de plata. Ed. Tribuna Economica, 1998
4. Ion Matei – Cardurile in Romania, Revista BCR, martie, 1997
5. Iulia Pop – Cardul pe piata monetara romaneasca, Adevarul Economic,
6. Regulamentul nr. 6/14.11.1995 privind principiile si organizarea platilor cu carduri de catre societatile bancare.
7. www.no-cash.ro
8. www.bancpost.ro
9. www.americanexpress.ro
Cap.I. INSTRUMENTE DE CREDIT SI PLATA
Creditul si diversitatea formelor pe care le imbraca acesta antreneaza utilizarea unei multitudini de documente in care este materializata relatia dintre debitor si creditor.
Astfel de documente cunoscute sub denumirea de titluri de credit sau instrumente de
credit pot fi clasificate dupa criterii ce decurg din caracteristicile fiecarei forme de credit.
a) inscrisuri care dau dreptul la incasarea unei sume de bani:
– cambia;
– biletul la ordin;
– cecul;
– obligatiunile;
– bonurile de casa;
– bonurile de tezaur;
– certificatele de investitor;
– cardurile (cartile de credit).
b) inscrisuri emise de catre stat prin institutiile sale sau de banci cu drept de
monopol:
– moneda de hartie (emisa de stat);
– bancnota (sau biletul de banca).
c) inscrisuri care asigura posesorilor un drept asupra unor bunuri reale (marfuri depozitate sau aflate in curs de transport):
– warantul;
– conosamentul;
– scrisoarea de trasura,cu conditia ca acestea sa fie depuse la banca, drept garantii pentru obtinerea de credite.
Dintre aceste inscrisuri, in cadrul temei abordate prezinta importanta: cambia, biletul la ordin, cecul considerate ca reprezentand instrumente clasice, datorita utilizarii pe scara larga in decursul unei perioade indelungate de timp si, cardurile (cartile de plata), care prin caracteristici,utilizare si grad de generalizare constituie un instrument modern de plata si de credit.
A. Cambia
Cambia reprezinta un inscris, prin care o persoana (tragatorul) ordona
unei persoane (tras) sa plateasca unei a treia persoane (beneficiar) o suma de bani determinata, la o data fixa si la locul indicat.
Tragatorul are fata de tras o creanta, care se numeste promisiunea sau acoperirea cambiei. De asemenea, beneficiarul are o creanta de tragator, aceasta numindu-se valoarea furnizata.
Atunci cand beneficiarul este el insusi debitor fata de o terta persoana si doreste sa
realizeze plata utilizand aceeasi cambie, aceasta poate inscrie pe spatele cambiei o mentiune de a se plati creditorului. Mentiunea poarta denumirea de gir sau andosare; cel care a inscris mentiunea este girant, iar noul beneficiar este giratar.
Rolul cambiei poate fi analizat pornind de la utilizarea acesteia: ca instrument de
schimb; instrument de plata si instrument de credit.
Ca instrument de schimb, cambia evidentiaza rolul initial al acesteia in schimburilemonetare, ceea ce conducea la evitarea deplasarii banilor si reducerea riscurilor aferente.
In calitate de instrument de plata, cambia poate fi utilizata in locul bancnotelor pentrustingerea unor obligatii de plata in numerar.
In cazul platilor prin utilizarea cambiei, se asigura certitudinea, datorita acceptarii
cambiei de catre tras, iar prin transmiterea cambiei prin gir, se asigura si avantajul solidaritatii intre girantii succesivi.
Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizari: in domeniul creditului comercial,al creditului bancar si ca mod de garantare.
Ca instrument de credit comercial, cambia este denumita efect comercial si este utilizata de producator in raport cu comerciantul care ii cumpara produsele.
In momentul vanzarii, producatorul emite o cambie, prin care se prevede plata pretului de catre cumparator (tras) la o anumita data. Tragatorul, respectiv producatorul poate valorifica aceste instrumente inainte de scadenta, prin scontare la banca, ceea ce conduce la obtinerea unui credit bancar. Pentru garantarea creditelor acordate unei alte persoane decat beneficiarul cambiei, banca poate accepta cambiile cu titlu de garantie.
Validitatea cambiei, respectiv producerea efectelor dorite, se realizeaza in conditiile respectarii urmatoarelor conditii:
efectuarea operatiunilor cambiale de catre persoane fizice si juridice care au calitatea de comerciant;
forma scrisa, sub semnatura privata;
cuprinderea tuturor mentiunilor obligatorii si a unor clauze facultative.
Calitatea de comerciant: ca principala conditie de validare a cambiei, decurge din
esenta cambiei care, potrivit Codului Comercial reprezinta un fapt de comert. In consecinta si operatiunile cambiale sunt fapte de comert, si pot fi efectuate numai de catre persoanele fizice si juridice, care au calitatea de comerciant. Necomerciantii pot efectua operatiuni cambiale numai in mod accidental; de asemenea, statul si unitatile administrativ teritoriale (judete, comune) pot realiza astfel de operatiuni, fara a putea avea calitatea de comercianti. Obligatiunile cambiale pot fi asumate si prin mandatar, aceasta modalitate constituind unica posibilitate de asumare in cazul comerciantilor persoane juridice. Calitatea de mandatar trebuie sa fie explicit mentionata in
cuprinsul cambiei; in caz contrar, se considera ca mandatarul se obliga in nume propriu.
Forma scrisa a cambiei a constituit o conditie care impune ca textul sa fie inscris in una si aceeasi limba.
Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda cambia se refera la:
a) denumirea cambiei; care poate fi inscrisa ca titlu sau poate figura in cuprinsul textului. Este obligatorie prezenta denumirii cat si scrierea ei in aceeasi limba in care este redactata cambia, fiind situata deasupra semnaturii tragatorului.
b) ordinul (sau mandatul) neconditionat de a plati o suma de bani determinata, intr-o anumita perioada (cu specificarea sumei in titlu, precum si in litere sau cifre).
c) numele (denumirea) trasului, respectiv a persoanei care trebuie sa plateasca. In unele cazuri, tragatorul se poate indica pe sine ca tras, ori, poate indica mai multe persoane trase cumulativ (nu alternativ).
d) scadenta, este o mentiune obligatorie care prezinta importanta prin faptul ca fara indicarea acesteia, cambia este socotita platibila la vedere. Daca se prevad mai multe scadente succesive, cambia este incerta, dupa cum, aceasta este nula, daca mentioneaza o scadenta imposibila (30 februarie, 31 aprilie).
Scadenta prezinta importanta, datorita efectelor pe care le antreneaza, astfel:
obligatia trasului se stinge numai prin plata la scadenta;
detinatorul cambiei nu poate fi obligat sa primeasca plata inainte de scadenta; trasul care plateste inainte de scadenta, o face pe riscul sau;
termenul de prescriptie este de doi ani, de la data scadentei, perioada de timp in decursul careia sunt admise orice actiuni impotriva acceptantului.
Exista mai multe variante ale scadentei:
– la vedere (la cerere, la prezentare);
– la un anumit termen (zile, saptamani, luni, ani) de la vedere, de la prezentarea pentru acceptare sau, in cazul neacceptarii, de la data protestului;
– la un anumit termen de la data emisiunii; la o data fixa (an, luna, zi).
e) este determinat prin indicarea unei localitati si este considerat cel mentionat langa numele trasului; in cazul in care in cambie sunt aratate mai multe locuri de plata, posesorul o poate prezenta la oricare din acele locuri.
Locul platii legat de locul platii este domicilierea, cambiei care se poate realiza printr-o clauza care indica drept loc al platii domiciliul unui tert, respectiv o banca la care are deschis cont. Banca de domiciliu este astfel, mandatata sa faca plata la scadenta, iar in caz de refuz, acesteia trebuie sa i se adreseze protestul de neplata.
f) numele beneficiarului
In cambie pot fi mentionati mai multi beneficiari, cumulativ sau alternativ. Daca sunt mentionati cumulativ atunci ei exercita drepturile conferite de cambie, inclusiv dreptul de a transmite cambia prin gir. In situatia mentionarii alternative a beneficiarilor, atunci, orice beneficiar daca detine titlul, poate exercita singur drepturile cambiale, inclusiv dreptul de a gira cambia. In calitate de beneficiar al cambiei poate sa apara chiar tragatorul, caz in care se utilizeaza formulele, platiti catre mine insumi sau “plati la ordinul meu”.
g) data si locul emiterii
Cambia trebuie sa indice o singura data a emiterii, absenta acesteia atragand nulitatea cambiei. Locul emiterii este indicat prin mentionarea localitatii. Daca in textul cambiei nu se arata locul unde a fost emisa, se considera ca a fost semnata in localitatea aratata langa numele tragatorului. Absenta acestei mentiuni conduce la nulitatea cambiei.
h) semnatura tragatorului
Tragatorul are obligatia de a scrie personal numele si prenumele. Pentru persoanele juridice, tragatorul trebuie indicat prin denumirea completa a firmei, a numelui si a calitatii celui care semneaza, dar semnatura trebuie sa fie aplicata cu scrisul de mana al persoanei fizice. Semnatura tragatorului se scrie la sfarsitul textului cambiei.
Daca o cambie a fost emisa fara una sau mai multe din mentiunile obligatorii, dar poarta semnatura tragatorului, aceasta este denumita cambie in alb. Neinscrierea mentiunii obligatorii poate decurge dintr-un act voit, dar si dintr-o omisiune, caz in care cambia devine nula. Distinctia dintre cambia in alb si cambia nula se realizeaza cu ajutorul mentiunii exprese, inscrise pe cambie, prin care tragatorul il imputerniceste pe beneficiar sa completeze cambia potrivit intelegerii dintre ei.
Clauze facultative
Sunt mentiuni facultative, care pot influenta sau nu obligatiile cambiale.
Din prima categorie de clauze se disting:
– clauza „nu la ordin”, sau „fara gir” sau “netransmisibil prin gir” care il obliga pe beneficiar sa transmita cambia numai prin forma cesiunii de creante;
– clauza de negarantie a acceptarii care ofera tragatorului garantia cu va fi urmarit inainte de scadenta, in cazul refuzului trasului de a accepta cambia.
B. Biletul la ordin, cecul si ordinul de plata
1. Biletul la ordin
Cambia si biletul la ordin sunt reglementate de aceeasi lege, care poarta numele de Legea Cambiei si biletului la ordin, datorita continutului si functionarii asemanatoare.
Biletul la ordin reprezinta titlul de credit prin care emitentul se obliga sa plateasca beneficiarului, sau la ordinul acestuia, o suma de bani, la o anumita scadenta si intrun anumit loc.
Spre deosebire de cambie, utilizarea biletului la ordin ca instrument de plata, implica doua persoane (emitentul si beneficiarul). Acesta este creat de emitent, in calitate de debitor, care se obliga sa plateasca o suma de bani la vedere, sau la o anumita data,
unui beneficiar, care are calitatea de creditor.
Formula consacrata este „voi plati in schimbul acestui bilet la ordin suma de ……”, deci, spre deosebire de cambie, nu contine ordinul de plata adresat unei alte persoane, ci numai asumarea propriei obligatii de plata.
Din punct de vedere juridic, biletul la ordin este considerat tot instrument de debit ca si cambia, si este compensat si decontat ca si aceasta, in conformitate cu Regulamentul BNR, (nr. 10/1994).
La nivelul Centralei Incidentelor de Plati este organizat Fisierul National al biletului la ordin, iar raportarea acestuia se realizeaza pentru aceleasi motive ca si cambia.
2. Cecul
Cecul este instrumentul de plata, utilizat de titularii de conturi bancare
cu disponibil corespunzator in aceste conturi.
Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit bancar.
Baza legala a utilizarii cecului, in Romania, este reprezentata de „Reglementarile privind cecul” ale BNR si Normele Cadru nr. 7/1994, privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri.
Exista mai multe tipuri de cecuri, a caror denumire indica rolul ca instrumente de platasi credit, astfel:
– cecul nominal: are drept caracteristica indicarea numelui beneficiarului;
– cecul la purtator: care da dreptul posesorului sa incaseze suma, in momentul
prezentarii;
– cecul de virament (sau de decontare): se utilizeaza pentru a realiza transferul sumelor din contul curent al emitentului in contul beneficiarului;
– cecul acceptat: se caracterizeaza prin confirmarea de catre banca, a existentei
disponibilului in cont curent, asigurand beneficiarul ca cecul se va plati la prezentare;
– cecul barat: se diferentiaza prin trasarea de catre posesor sau tragator, a doua linii paralele sau oblice pe fata cecului. Bararea poate fi generala sau speciala, dupa cum
intre linii este inscris, sau nu, numele unei banci. Bararea este generala daca nu se
scrie nimic sau se scrie “banca”, ori alt termen echivalent: bararea este speciala, daca
este trecuta denumirea unei banci. Cecul cu barare generala poate fi platit numai altei
banci sau unui client al bancii platitoare. Cecul cu barare speciala poate fi platit
numai bancii inscrise intre linii sau numai unui client al bancii platitoare, daca
numele aceleia este inscris intre linii.
Cecul barat prezinta avantaje care decurg din securitatea sporita pe care o ofera pentru banca, intrucat este platibil numai unei persoane determinate. De asemenea, diminueaza riscul pierderii sau al furtului.
Banca platitoare care nu respecta cu strictete normele legale privind cecul barat
raspunde de paguba cauzata pana la concurenta valorii cecului.
In Romania, in compensarea multilaterala se foloseste numai cecul barat.
Cecul garantat reprezinta o forma recenta de cec, introdus in tari precum Franta,
Marea Britanie, SUA.
Scopul introducerii acestor cereri l-a reprezentat sporirea acceptarii in comertul cu
amanuntul. Un cec prezentat impreuna cu un card valid reprezinta asigurarea completa
privind faptul ca cecul va fi onorat de catre banca emitenta la valoarea specificata.
Pentru ca cecurile sa fie considerate valabile, sunt necesare doua conditii:
numarul cardului de garantare a cecului trebuie sa fie inscris pe verso;
persoana care accepta cecul trebuie sa verifice validitatea cardului si daca informatia de pe card corespunde cu cea inscrisa pe cec.
Cecul garantat este utilizat, in special, ca instrument de retragere a numerarului.
Cecul se aseamana cu cambia, prin participarea tragatorului, trasului si beneficiarului.
Cecul este un instrument de plata, prin care tragatorul, cel care l-a emis, dispune de fondurile proprii pe care le are la o societate bancara (tras). Aceasta se obliga sa plateasca suma de bani ordonata, respectiv sa presteze un serviciu de casa pentru emitent.
Banca (trasul) elibereaza clientului sau mai multe formulare de cec necompletate, pe care, tragatorul (clientul) le poate transforma in cecuri barate, in limitele disponibilitatilor proprii.
Cecul este un instrument de plata, care poate fi compensat si decontat, ca si cambia, de catre BNR.
Cecurile aflate in situatia imposibilitatii de a fi platite, sunt raportate la Centrala
Incidentelor de Plati. In acest caz, tragatorul nu are voie sa completeze cecuri timp de un an, din momentul raportarii.
Deosebirile intre cec si cambie constau in urmatoarele:
– cecul nu poate fi tras decat asupra unei banci;
– cecul nu este titlu de credit, ci doar instrument de plata, reglementat de norme
asemanatoare celor aplicate cambiei;
– cecul nu reprezinta intotdeauna un act de comert obiectiv, ci poate fi un act de comert subiectiv atunci cand este emis de un comerciant pentru nevoile comertului sau.
3. Ordinul de plata
Ordinul de plata reprezinta un instrument de plata de credit care circula de
la unitatea bancara a clientului platitor catre unitatea bancara a clientului beneficiar. Efectul utilizarii acestui instrument este debitarea contului clientului platitor si creditarea contului clientului beneficiar.
Ordinul de plata se concretizeaza intr-o dispozitie neconditionata data de emitentul unei banci de a pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani, respectiv de a plati sau de a face sa se plateasca aceasta suma.
Dispozitia respectiva se considera ordin de plata, numai daca banca dispune de
fondurile reprezentate prin suma specificata, si nu prevede ca plata trebuie facuta la
cererea beneficiarului.
Ordinul de plata este revocabil, respectiv, poate fi anulat inainte de a fi incasat de
catre beneficiar. Din acest motiv ordinul de plata prezinta anumite riscuri legate de
bonitatea si buna intentie a ordonatorului.
Ordinul de plata parcurge un drum, de la platitor la beneficiar, de-a lungul caruia se interpun mai multe banci, care efectueaza succesiv, operatiuni de receptie, de
autentificare, acceptare si executare a ordinului de plata. Aceste operatiuni sunt
denumite transfer-credit.
Cadrul legal al utilizarii ordinului de plata in Romania il constituie Regulamentul nr.8/1994 al BNR privind ordinul de plata. Acest instrument de plata este irevocabil pentru platile efectuate in lei pe teritoriul Romaniei.
Obligatiile participantilor la circuitul ordinului de plata constau in
urmatoarele:
1. Banca emitenta
Ordinul de plata il obliga pe emitent sa plateasca o suma de bani, daca acesta a fost emis de el sau de catre o alta persoana care are mandatul de a-l reprezenta;
Plata obligatiei emitentului se considera efectuata in una din urmatoarele situatii, astfel:
a) banca receptoare a debitat contul emitentului deschis la aceasta;
b) banca emitenta crediteaza contul bancii receptoare deschis la ea, iar aceasta din urma utilizeaza fondurile desemnate de suma respectiva;
c) banca emitenta crediteaza contul bancii receptoare deschis la o alta banca si aceasta foloseste fondurile respective;
d) banca centrala crediteaza contul bancii receptoare in cadrul decontarii finale;
e) decontarea finala se face in favoarea bancii receptoare in baza unui acord de
compensare bilaterala cu banca emitenta sau a regulilor unui sistem de transfer de fonduri
care se refera la decontarea obligatiilor dintre participanti.
2. Banca receptoare
Acceptarea unui ordin de plata de catre banca se apreciaza ca este realizata, in
urmatoarele conditii:
– in momentul receptiei;
– in momentul instiintarii emitentului ca a acceptat ordinul respectiv;
– in momentul executarii ordinului (debitarea contului emitentului deschis la banca).
In cazul neacceptarii unui ordin de plata, banca are obligatia sa comunice neexecutarea acestuia, pana la o data care corespunde zilei bancare din perioada de executare.
Prin acceptarea ordinului de plata, banca receptoare se obliga la urmatoarele:
a) sa execute ordinul de plata in ziua bancara in care l-a acceptat, sau ziua urmatoare;
b) daca se indica o anumita data a platii, atunci aceasta sa fie respectata;
c) sa instiinteze in timp util emitentul, despre neonorarea ordinului de plata, solicitandu-i instructiuni suplimentare acestuia, daca ordinul de plata nu contine toate mentiunile obligatorii, sau datele sunt insuficiente ori inconsecvente.
3. Banca destinatara
Dupa acceptarea ordinului de plata, banca destinatara are obligatia sa puna fondurile la dispozitia beneficiarului, in ziua acceptarii, ori cel mai tarziu in ziua urmatoare.
In cazul neacceptarii, banca are obligatia sa comunice emitentului refuzul acestuia, pana cel tarziu in ziua bancara urmatoare ultimei zile a perioadei de executare.
Pana la finalizarea unui transfer – credit, fiecare banca are obligatia de a sprijini un platitor sau pe orice banca emitenta anterioara si are dreptul de a solicita sprijinul oricarei banci receptoare ulterioare in vederea completarii procedurilor bancare privind respectiva plata prin credit.
Un transfer – credit este finalizat in momentul acceptarii, caz in care, banca devine obligata fata de beneficiar pentru suma inscrisa pe ordinul de plata acceptat.
Atunci cand operatiunea de transfer nu se finalizeaza, banca initiatoare trebuie sa returneze platitorului suma platita de acesta, in baza ordinului de plata, la care se adauga dobanzile de intarziere si penalizarile.
In cazul in care transferul este finalizat, dar banca destinatara (receptoare) nu executa ordinul de plata, in termenul prevazut, atunci are obligatia fata de beneficiar de a-i plati dobanzile de intarziere.
In concluzie, obligatiile participantilor la un transfer – credit sunt urmatoarele:
emitentul are obligatii in legatura cu ordinul de plata si cu plata acestuia;
platitorul este obligat sa plateasca spezele bancare aferente procesarii ordinului
de plata;
banca initiatoare are obligatii privind returnarea sumei in caz de nefinalizare a
transferului – credit si plata dobanzilor de intarziere (in situatia in care intarzierea
platii i se datoreaza);
banca receptoare are responsabilitate in ceea ce priveste receptia, autentificarea, acceptarea sau refuzul, executarea ordinului de plata receptionat, plata dobanzilor de intarziere (daca acesteia i se datoreaza);
banca destinatara se obliga in legatura cu: receptia, autentificarea, acceptarea sau refuzul, punerea fondurilor la dispozitia beneficiarului, plata dobanzilor de
intarziere.
C. Utilizarea instrumentelor de plata in Romania
Regulamentul BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor
interbancare fara numerar, pe suport de hartie, stabileste ca toate instrumentele de plata (ordin de plata cu valori sub 500 milioane lei, cecuri, cambii si bilete la ordin, indiferent de valoarea acestora) se realizeaza prin intermediul uneia din cele 42 Case de Compensatie interbancare ale BNR (41 judetene plus una in cadrul centralei BNR).
Zilnic intre orele 1000 – 1130, in cursul sedintelor de compensare, care au loc in casele de
compensatie, schimbul de instrumente de plata compensabile se realizeaza bilateral intre agentii de compensare ai unitatilor bancare participante.
In decursul unei sedinte de compensare se disting doua etape:
prima etapa destinata transferului de instrumente de plata compensabile;
a doua etapa, destinata operatiilor de corectie prin luarea in considerare a refuzului transferului de instrumente de plata sau de date procesate gresit, anterior.
Sedinta de compensare se finalizeaza atunci cand inspectorul de compensare din cadrul BNR constata ca totalul sumelor incasate de Casa de compensatii este egal cu totalul sumelor platite.
Intervalele de timp in care se compenseaza instrumentele de plata variaza de la doua zile (pentru circuitul local) pana la sapte zile pentru circuitul national, in cazul unui ordin de plata.
Circuitele de compensare ale instrumentelor de plata de debit (cecuri, cambii, bilete la ordin) dureaza mai mult datorita particularitatilor pe care le prezinta si datorita verificarii existentei disponibilitatii banesti existente in contul clientului platitor (tragatorul, trasul sau alta persoana obligata).
Duratele maxime ale circuitelor variaza de la 3 zile pentru cele cu circuit local, pana la 9 zile pentru cele cu circuit national.
Calculul mediei ponderate a numarului de instrumente de plata, compensate pe diferite circuite, cu durata maximala a acestora, evidentiaza ca in prezent intervalul de timp necesar unei banci, pentru a credita contul beneficiarului unui cec este de aproximativ 5 zile, iar pentru un ordin de plata de 3,6 zile. Pentru cambii si bilete la ordin, durata medie reprezinta 5,05 zile
D. Alte instrumente si modalitati moderne de plata
Ca urmare a experientei indelungate, bancile din tarile dezvoltate ofera clientilor si alte instrumente si modalitati de plata, fata de cele prezentate.
Banca la domiciliu (home banking) semnifica realizarea tranzactiilor bancare prin telefon. Aceasta modalitate este utilizata de catre clientii individuali, persoane fizice si agenti
economici, care prin intermediul mijloacelor de comunicatii, au acces la centrul computerizat al institutiei financiare.
In cazul in care se utilizeaza aparate telefonice, serviciul este cunoscut sub numele de phone banking. Accesul direct la serviciile bancilor se poate asigura prin terminale videotext (Minitel in Franta), sau prin prestarea de catre companiile telefonice a unor servicii de transfer de fonduri sau plati privind facturile (SUA).
La modul general, serviciile oferite prin acest sistem modern sunt:
-furnizarea de informatii cu privire la soldul contului;
-solicitarea de carnete de cecuri;
-transferul sumelor intre conturi;
-plata facturilor.
Telebankingul
Reprezinta o modalitate de transmitere a informatiilor privind extrasele de cont si
instructiunile de plata. Datele sunt schimbate, in cadrul acestui sistem, prin intermediul
transferurilor de fisiere, cu privire la ordinele de transfer credit, transfer debit sau cecuri.
Este practicat, in special, de catre agentii economici care au un volum mare de plati de
efectuat si care dispun de un sistem de contabilitate automatizat.
Banii electronici
Utilizarea Internet-ului in scopuri comerciale, respectiv crearea magazinelor virtuale, permite clientilor vizualizarea acestora, achizitionarea produselor care sunt oferite si plata cumparatorilor pe baza cardurilor de credit. Riscul aferent unor asemenea operatiuni este ridicat, intrucat prin receptarea mesajelor prin Internet, securitatea transferurilor este scazuta. Pentru solutionarea acestui aspect, se preconizeaza ca intre cumparator si vanzator sa se stabileasca anumite intelegeri inainte de incheierea tranzactiilor.
Cap.II. Cardul – instrument de plata modern
A. Definirea si tipologia cardurilor
Cartea de plata sau cardul bancar reprezinta un instrument de decontare, care:
asigura posesorului autorizat achizitionarea de bunuri sau servicii, fara prezenta efectiva a numerarului;
permite legatura financiara dintre comercianti si consumatori (prin acces intr-un cont bancar);
Totodata, cardul are caracteristicile unui instrument de plata, permitand retragerea de numerar de la ghiseele automate bancare.
Pentru clasificarea cardurilor se utilizeaza mai mult criterii, dupa cum urmeaza:
a) dupa modul de stocare a informatiilor si caracteristicile de securizare a cardului;
b) dupa functiile indeplinite;
c) dupa calitatea emitentului;
d) dupa momentul in care se efectueaza tranzactia.
a) Dupa modul de stocare a informatiilor, se disting:
– carduri cu banda magnetica;
– carduri cu microprocesor.
Cardurile cu banda magnetica contin toate informatiile esentiale despre detinatorul de card. In ultima perioada (cu incepere din anul 1992) a aparut o generatie de carduri care contin incorporate un microprocesor si o componenta de memorie (chip). Acestea se numesc chip–carduri si prezinta un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scara larga de societatile emitente: VISA International si MASTER CARD.
b) Dupa functiile indeplinite (respectiv, modul de acoperire a cheltuielilor) se disting:
– debit carduri;
– credit carduri.
Debit cardurile sau cardurile de debit prezinta urmatoarele caracteristici:
– asigura utilizatorului achizitia de bunuri si servicii, sau retrageri de numerar, fara prezenta efectiva a insemnelor monetare;
– conditia esentiala a acestor carduri este existenta unor fonduri intr-un cont de card, si efectuarea de cheltuieli in limita soldului disponibil;
– in cazul depasirii soldului, bancile acorda credite la dobanzi ridicate, ceea ce constituie o modalitate profitabila a bancilor de oferire a unor produse si servicii catre populatie;
– cardurile de debit contin o banda magnetica si necesita introducerea unui numar personal de identificare (PIN) in terminalul electronic inainte de accesarea serviciului;
– cele mai multe carduri de debit au doua functii principale: retragerea de numerar din distribuitoarele automate de numerar sau din ghiseele automate de banca, efectuarea platilor la punctele de vanzare, situatie in care plata este cunoscuta sub denumirea de transfer electronic de fonduri la punctele de vanzare.
Credit cardurile sau cardurile de credit prezinta ca trasatura definitorie realizarea platilor dintr-o linie de credit care i-a fost deschisa posesorului de card; acest tip de card permitevdetinatorului sa achizitionezevbunuri si servicii si sa retraga numerar in limita unui plafon prestabilit.
Un card de credit combina doua functii principale: instrument de plata si facilitate de credit pe termen scurt.
In functie de credibilitatea bancara a utilizatorului, credit cardurile imbraca doua
forme:
* daca utilizatorul nu prezinta o buna credibilitate bancara, cardul de credit este de
tip „charge”, situatie in care posesorul este obligat, ca in decursul unei perioade de
maxim o luna, sa acopere depasirea de sold inregistrata sau creditul temporar acordat
(credit cunoscut sub denumirea de overdraft);
* daca utilizatorul are un punctaj rezonabil, atunci banca pune la dispozitia
utilizatorului un card cu functiuni depline, caz in care cheltuielile sunt acoperite dintr-un
plafon sau linie de imprumut negociata anterior.
Dintre avantajele acestui tip de carduri se remarca:
– dobanda la aceste credite asigura fructificarea resurselor bancare;
– orice cheltuiala efectuata de utilizator genereaza venituri bancare si surse de profit pentru comercianti; utilizatorii isi pot satisface dorintele chiar daca nu dispun de sumele
necesare.
Cardurile de credit sunt, in general, emise de o banca sub sigla unei organizatii
internationale, cum ar fi: VISA si EUROPAY.
c) In functie de calitatea emitentului, se realizeaza distinctia intre cardurile emise de banci si cardurile emise de societati nebancare.
Cardurile emise de banci se incadreaza in domeniul preocuparilor multiple ale
bancilor de a identifica si de a lansa pe piata instrumente de plata atractive, utile, facil de obtinut, sigure si profitabile. Sistemul bancar american a reusit lansarea cardurilorpe piata mondiala a instrumentelor de plata cu incepere din anul 1960, cand Bank of America a lansat un instrument de plata, denumit Bank Americard (in prezent VISA International). La inceput, cardul a fost utilizat de foarte putini consumatori, pentru ca numai dupa 10 ani statisticile sa indice prelucrarea a peste 170 milioane de bonuri de vanzari (realizate pe baza acestui tip de card). In anul 1991 numarul cardurilor a ajuns la 105 milioane.
In anul 1966 un grup de 17 bancheri din diferite institutii financiare si-au creat propria retea prin care sa-si accepte reciproc cardurile locale. Astfel, s-a creat Asociatia Interbancara de Carduri, care se ocupa de procedurile de autorizare, clearing si decontare. In anul 1979, ca urmare a dezvoltarii pe plan international a acestei organizatii, numele
s-a schimbat in Mastercard, care a inregistrat o dezvoltare rapida, ca si visa International, existand, in 1990 peste 90 milioane de Mastercard in circulatie.
Cardurile emise de societati non-bancare
Urmand exemplul cardurilor bancare, societatile non-bancare, lanturile de magazine si cluburi private au lansat propriile carduri. Acestea asigurau posibilitatea efectuarii de cheltuieli in timp real, fara a se mai pune problema dimensionarii la un moment dat a disponibilitatilor proprii.
In aceasta categorie se incadreaza cardul de comerciant, emis de insusi comerciant si care poate fi utilizat numai la punctele de vanzare, controlate de catre emitentul de card (magazine, benzinarii).
Anumite carduri din aceasta categorie pot fi utilizate cu functia de carduri de debit, atunci cand comerciantul initiaza un debit direct catre banca unde detinatorul de card are deschis contul, dar cea mai mare parte a cardurilor sunt de credit. Motivul acestui tip de carduri il constituie dorinta comerciantilor de a asigura loialitatea clientilor. Asemenea carduri au larga utilizare in SUA si in Franta.
d) Dupa momentul in care se utilizeaza tranzactia, cardurile se clasifica in:
– carduri cu plata inainte (prealimentate);
– cu plata acum (carduri de debit);
– cu plata mai tarziu (carduri de credit);
– carduri de comerciant (retaiter card);
– carduri de cheltuieli (charge card).
Intrucat o parte din aceste tipuri de carduri au fost descrise, in continuare se prezinta caracteristicile cardurilor prealimentate si a cardurilor de cheltuieli.
Cardurile prealimentate sunt carduri care au o reala putere de cumparare, intrucatxutilizatorul a realizat o plata in avans. Cele mai frecvente carduri prealimentate sunt cardurilextelefonice. Scopul acestor carduri este decalarea imediata a tranzactiilor cu o valoare mai mica si foarte mica.
Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si petrecere a timpului liber (travel card) si au urmatoarele caracteristici:
Sunt emise de societati non-bancare si presupun existenta unor linii de credit deschise pentru detinatori.
Detinatorul unui astfel de card are posibilitatea sa efectueze cheltuieli si sa retraga
numerar din ghiseele automate de banca sau din cele ale emitentului de card.
Cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de American Expres si
Diners Club.
Indiferent de functiile indeplinite si de natura emitentului, cardurile prezinta o serie de trasaturi comune, astfel:
– suport fizic din material plastic, cu dimensiuni si grosimi standardizate :
– pe fata cardului este inscriptionat prin tiparire, (embosare) sau gravare cu laser: numele emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, numele posesorului;
– pe verso-ul cardului este inscriptionata sigla emitentului, holograma standard de securitate;
– pe verso-ul cardului este, intotdeauna, aplicata o banda magnetica pentru inscrierea elementelor de securitate, precum si un spatiu desemnat semnaturii posesorului. Aceste trasaturi comune asigura cardurilor uniformitate tehnologica si recunoastere universala.
B. Emiterea, utilizarea si acceptarea cardurilor
1. Emiterea cardului
Pentru ca o persoana fizica sau juridica sa devina posesoarea unui card, este necesar sa solicite acest lucru bancii sau companiei emitente, prin adresarea unei cereri si incheierea unui contract. In contractul respectiv se precizeaza tipul de card, facilitatile de care va dispune detinatorul si obligatiile acestuia fata de banca. Pentru a obtine cardul solicitat, titularul trebuie sa plateasca o taxa de emitere si o taxa anuala de utilizare. In momentul primirii cardului, banca ii comunica titularului parola personala. Codul personal de identificare aferent unui card abreviat PIN (Personal Identification Number), reprezinta codul atribuit de emitent unui detinator de card.
Utilizatorul trebuie sa reproduca acest numar, in scopul verificarii identitatii, atunci cand plata este deservita de un ghiseu automat. Pentru verificarea bonitatii clientului caruia banca ii emite cardul, societatile emitente de asemenea instrumente de plata, pot apela la firmele specializate in acest scop.
Astfel, se urmareste in ce masura clientul are capacitatea de rambursare a creditului acordat, intrucat cardurile reprezinta, practic, o alta modalitate de creditare.
2. Utilizarea cardului
Posesorul cardului il poate utiliza in unul din urmatoarele scopuri (dupa cum rezulta din definitia data cardului):
– plata marfurilor si serviciilor;
– retragerea de numerar de la distribuitoarele automate sau de la ghiseele bancii.
Utilizarea cardului pentru plata marfurilor si serviciilor necesita existenta, la nivelul comerciantului care accepta acest instrument de plata, a unui terminal pentru transferul electronic al fondurilor, denumit POS.
Rolul terminalului este acela de a prelua si a transmite informatiile asupra platii, de la comerciant la centrul de analizare si primirea autorizarii privind plata (in maxim 30 secunde).
Pentru obtinerea de numerar de la distribuitoarele automate detinatorul cardului trebuie sa tasteze codul personal (PIN) si suma dorita. Distribuitoarele automate de numerar realizeaza operatiile direct si imediat, iar in functie de serviciile prestate se disting doua tipuri de dispozitive:
– distribuitorul automat de numerar – denumit bancomat sau cash dispenser, care permite utilizatorului retragerea de numerar din contul sau (sub forma de bancnote si
monede metalice);
– ghiseul automat de banca – denumit ATM (Automated Teller Machines) –
reprezinta, ca si tipul precedent de distribuitoare, un dispozitiv electromagnetic, care
permite utilizatorului atat retragerea de numerar cat si accesul la servicii de informare
cu privire la situatia din conturi si la transferul de fonduri.
Avantajele utilizarii cardurilor
Dupa tipul cardului (debit card sau credit card) pot fi identificate avantajele utilizarii acestora, care se regasesc la nivelul utilizatorului, al comerciantului cat si al bancii emitente.
a) Pentru posesorii si utilizatorii de carduri, pot fi evidentiate urmatoarele
avantaje:
– daca utilizatorul detine un credit card, are avantajul de a alege momentul
cumpararii bunurilor sau al serviciilor; are posibilitatea de a achita datoria fata de
banca, fie integral la primirea situatiei soldului, fie in rate lunare; comparativ cu
plata prin CEC sau numerar, cardul prezinta un grad ridicat de securitate;
– daca utilizatorul detine un debit card, avantajele pot fi enumerate astfel: se elimina riscurile de furt aferente numerarului; valoarea tranzactiilor nu este limitata
(comparativ cu cecurile) si nu se completeaza nici un document; tranzactia se
realizeaza imediat.
b) Pentru comercianti
Prin utilizarea credit cardului comerciantul are garantia platii, in sensul ca se
crediteaza imediat contul acestuia cu valoarea marfurilor si serviciilor vandute prin
card, pe baza documentelor care atesta vanzarile; acesti comercianti atrag un numar
mai mare de clienti; sunt eliminate riscurile pe care le antreneaza utilizarea
numerarului;
Debit cardul conduce la decontarea mai rapida decat in cazul cecului; prin
nelimitarea sumelor ce pot fi cheltuite de catre clienti, comerciantii isi sporesc
volumul vanzarilor.
c) Pentru banci avantajele utilizarii credit si debit cardurilor rezulta din
urmatoarele:
Credit cardurile genereaza pentru banca dobanzi al caror nivel este mai mare
decat dobanda la alte credite; comisioanele percepute de la comerciantii care
accepta achitarea marfurilor si serviciilor cu carduri sunt importante surse de
venituri; volumul operatiilor manuale, la nivelul bancii, se reduce considerabil;
platile sunt garantate;
Debit cardurile conduc la reducerea cheltuielilor bancare legate de activitatea de la ghisee; exista un grad ridicat de control asupra tranzactiilor clientului in raport cu
disponibilitatile din cont; costurile bancare pentru operarea debit cardurilor sunt
reduse comparativ cu cele aferente utilizarii cecurilor sau numerarului.
3. Acceptarea cardurilor
Comerciantii care au incheiat cu o banca comerciala contracte de procesare a acestui tip de operatiuni trebuie sa beneficieze de decontarea tranzactiilor derulate. Acest proces este denumit acquiring system, respectiv acceptarea cardurilor.
Programul de acceptare presupune existenta unui contract de procesare a tranzactiilor cu carduri intre o banca si un comerciant, care are obligatia afisarii siglei (VISA, EUROCARD, MASTERCARD), precum si a tipurilor de carduri care opereaza in mediul comercial respectiv.
Pe baza contractului incheiat, banca pune la dispozitia comerciantului, servicii de
decontare si servicii de autorizare carduri. Prin autorizarea cardului, operatorul bancar asigura vanzatorul ca instrumentul de plata respectiv este valabil, iar detinatorul acestuia se afla in posesia fondurilor care sa acopere tranzactia efectuata. Rezultatul autorizarii este raspunsul, care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaj referitor la card:
a) acceptare pentru toata suma;
b) solicitarea de instructiuni suplimentare intr-un anumit interval de timp;
c) neacceptarea ca mijloc de plata cu solicitarea comerciantului de a confisca respectivul card.
Operatiunea de acceptare la plata a tranzactiilor cu carduri se realizeaza prin
parcurgerea urmatoarelor etape (care se regasesc in cadrul schemei logice de acceptare):
1. detinatorul cardului solicita achizitionarea unui bun sau serviciu de la comerciant;
2. comerciantul solicita autorizarea tranzactiei catre centrul de autorizare local /
international;
3. centrul de autorizare transmite cererea de autorizare catre banca emitenta a cardului;
4. banca emitenta verifica contul detinatorului de card;
5. banca emitenta autorizeaza tranzactia si transmite informatia catre centrul de autorizare;
6. centrul de autorizare transmite codul de autorizare catre comerciant;
7. comerciantul preda bunul sau presteaza serviciul catre detinatorul cardului.
Tranzactia se deruleaza in timp real, prin echipamente electronice si softuri specializate, in conditii de deplina siguranta.
C. Activitatea bancara cu carduri in Romania
Principiile organizarii platilor cu carduri de catre societatile bancare in Romania sunt prevazute in Regulamentul nr. 6 / 14.11.1995, care are ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate in activitatea de servicii de transfer de fonduri si decontarea prin cartile de plata.
Scurt istoric
Anul debutului cardurilor bancare in Romania este 1992, cand un grup de banci: Banca Agricola, Banca Comerciala Romana, Banca Romania pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca comerciala „Ion Tiriac”, iar din 1995 si Banc Post, au pus bazele programelor de carduri in Romania. Prin acesta, bancile s-au angajat in emiterea cardurilor cat si in crearea conditiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plata ca mijloc de decontare in mediul economic romanesc.
Un prim pas al derularii programului a fost aderarea bancilor la sistemele mondiale Visa International si Europay, si crearea unor departamente bancare specializate dedicate operatiunilor cu carduri.
Din 1993, bancile au initiat programe de procesare a tranzactiilor derulate prin carduri emise de sistemul bancar international. In acest scop, s-a constituit societatea comerciala ROMCARD, specializata in prelucrarea automata a operatiunilor derulate prin carduri. De asemenea Romcard se constituie ca o entitate de legatura (interfata) intre bancile romanesti si sistemul de utilizare internationala a cardurilor.
Romcard ofera avantajul obtinerii de catre comerciantii romani, a autorizarilor intr-un
interval de timp de 30 sec., si asigura facilitatea decontarii valutare in doua zile lucratoare.
Un alt pas important, l-a constituit emisiunea de carduri in moneda nationala. Cu
incepere din anul 1996, bancile comerciale romanesti, au demarat procesul de emitere a
cardurilor cu acoperire valorica in depozite exprimate in moneda nationala.
Utilizarea de catre agentii economici romani a cardurilor emise sub sigla VISA sau EUROCARD/MASTERCARD antreneaza efecte favorabile asupra activitatii de import export a acestora, intrucat limiteaza riscurile de schimb valutar si folosirea efectiva a valutei in efectuarea platilor.
Primul card in lei a fost emis in Romania de catre BRD in decembrie '95. El se numea Prima si avea o serie de caracteristici care nu au mai fost prezente la nici un card lansat pe piata in anii care au urmat. Astfel, Prima era un card cu functii duale respectiv debit/credit pentru persoane fizice si debit pentru companii. Dar principala particularitate o constituia faptul ca Prima era un card proprietar, el nefiind emis sub licenta AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, EUROPAY, JAPAN CREDIT BUREAU sau VISA. Aceasta experienta nu a mai fost repetata, toate cardurile emise (ulterior) de sistemul bancar roman fiind lansate sub o marca internationala.
La 31 mai 2003, statistica pietei cardurilor din Romania arata urmatoarele:
· 57.7% din tipurile de carduri romanesti active sunt sub licenta VISA
· mediul electronic este de departe cel mai utilizat, peste 92.7% din tranzactii avand loc la ATM-uri pentru retrageri de numerar
· au fost puse in circulatie 99 de tipuri diferite de carduri dar, prin disparitia Bancorex, renuntarea BRD-ului la cardul Prima si incetarea activitatii la BTR, cele active sunt in numar de 90
La inceputul lunii iunie 2003 se aflau in circulatie 90 de tipuri diferite de carduri active. Indiferent ca sunt de debit sau de credit, embosate sau nu, acceptate intern sau/si international, pentru persoane fizice sau pentru companii, cardurile romanesti au fost emise sub marcile VISA, AMERICAN EXPRESS si EUROPAY. De fapt, aceasta a fost si ordinea cronologica in timp respectiv, iunie '95 (BCIT VISA Clasic), ianuarie '96 (BCIT AMEX) si februarie '96 (BCR Maestro).
In august 2005, se aflau in circulatie 143 de tipuri diferite de carduri active, dintre care 103 destinate persoanelor fizice si 41 destinate persoanelor juridice si 99 de carduri de debit si 44 de credit dintre care 38% sunt sub licenta MasterCard si 62% Visa. VISA Electron si Maestro raman cele mai raspandite carduri.
Numarul cardurilor valide din circulatie a crescut eu 611.000 in primele sase luni din acest an, ajungand la 6.375.000, potrivit datelor raportate de banci si centralizate de Banca Nationala a Romaniei.
In aeeasi perioada, numarul cardurilor emise in valuta a inregistrat o crestere de 3.000 pe luna, la un total de 124.241 de carduri. Bucurestiul detine o cota de piata de 18,6% pe cardurile emise in lei si de 40% pe cele in valuta, fiind cea mai importanta piata locala. La polul opus se afla judete precum Giurgiu cu 35.270 de carduri si Calarasi cu 40.982 de carduri. Piata cardurilor numara in prezent 24 de emitenti, iar pana la sfarsitul acestui an, cel putin CEC si OTP Bank Romania (fosta Robank) si-au anuntat intentia de a ineepe activitatea de emitere.
2. ATM-uri operationale In Romania
Centralizarea datelor la sfarsitul lui iulie 2005 gasea in piata romaneasca un numar de 3751 automate bancare functionale, o crestere cu 17% fata de inceputul anului. Capitalaa tarii este lider in ce priveste atat detinatorii de card cat si numarul de ATM-uri, cu o pondere de 20% din cifrele totale. Dupa capitala urmeaza Constanta.
Patru banci au un numar de ATM-uri mai mare decat 500, si ele detin o cota de piata de peste 70% din general. Cea mai mare este BCR cu o cota de piata de 25%, dar sa nu neglijam Raiffeisen Bank, BRD si Banc Post-ul.
Cea mai dinamica in montarea de automate bancare este Raifessen care a instalat nu mai putin de 70 de noi masini in tara. Tot Raifessen se dovedeste a fi cea mai activa banca de pe litoral, cu 38 de automate. La nivel de retea nationala, Finansbank are cea mai mare rata de crestere peste 100% la numarul de automate (de la 20 la 46).
ATM-uri in Romania la date de 31 iulie 2005
BCR – 924 (855 ATM-uri in decembrie 2004)
Raiffeisen Bank – 750 (678 ATM-uri in decembrie 2004)
BRD – 514 (424 ATM-uri in decembrie 2004)
Banc Post – 507 (502 ATM-uri in decembrie 2004)
Banca Transilvania – 296 (241 ATM-uri in decembrie 2004)
Banca Ion Tiriae – 240 (223 ATM-uri in decembrie 2004)
Romexterra Bank – 76 (66 ATM-uri in decembrie 2004)
Banca Carpatica – 72 ( 0 anul trecut )
ING Bank – 59 (46 ATM-uri in decembrie 2004)
Finansbank – 46 (20 ATM-uri in decembrie 2004)
Banca Romaneasca – 40 (28 ATM-uri in decembrie 2004)
Unicredit – 38 (31 ATM-uri in decembrie 2004)
Eurom Bank – 30 ( 0 anul trecut )
Alpha Bank – 30 (26 ATM-uri in decembrie 2004)
SanPaolo IMI Bank – 23 ( 0 anul trecut )
Volksbank 20 (13 ATM-uri in decembrie 2004)
Piraeus Bank – 17 ( 0 anul trecut )
ABN Amro Bank – 15 (1 ATM in decembrie 2004)
HVB – 13 ( 0 anul trecut )
Citibank – 13 (5 ATM-uri in decembrie 2004)
Emporiki – 12 ( 0 anul trecut )
Banca Daewoo – 9 ( 0 anul trecut )
Banca Italo-Romana – 7 ( 0 anul trecut )
Romanian International Bank – nici un automat bancar
Fraudarea cardurilor de credit
Cel mai rapid crescator fel de frauda de cartele bancare, cat priveste frecventa si gravitatea, consta in falsificarea ilegala a cartelelor Visa si MasterCard. Noile tehnologii au venit in ajutorul criminalilor in producerea copiilor exacte ale cartelelor existente si in crearea cartelelor false da la zero. Acestui tip de infractiuni ii revine cea mai mare parte din prejudiciul cauzat.
Deseori o cartela falsa poate fi rapid identificata prin examinarea hologramei. Pe cartelele legitime holograma este de fapt introdusa in plastic pe fabricatie, iar cartelele false de regula contin o holograma procurata de la un distribuitor ilegal. Aceste holograme sunt lipite deasupra cartelei, si nu sunt introduse in cartela. Se pot vedea sau simti ca aceste holograme sunt ridicate pe suprafata cartelei.
Falsificatorii produc fasii magnetice pentru cartele care contin nume, numere de conturi, limite de credit si alta informatie identificatoare pentru detinatorii legitimi sau nascociti ai cardurilor.
In diverse restaurante , chelnerii trec cartile de credit ale clientilor, pe care le primesc in momentul platii consumatiei, printr-un reader electronic portabil – skimmer- (un dispozitiv de marimea unui pachet de tigari, care decodeaza informatiile de pe banda magnetica), care preia informatiile continute pe banda magnetica, apoi le transfera pe o cartela noua. Aparatul decodifica pe loc banda magnetica a cardului si datele secrete: numele si prenumele titularului, banca unde se afla contul, circuitul international si coordonatele bancare. Un “skimmer” poate inmagazina datele a 500 de carduri.
Una dintre cele mai simple metode de obtinere a informatiei despre conturi sau despre cartelele bancare existente este furtul. Obtinand in mod ilegal cartelele bancare legitime sau informatie despre cont, gruparile frauduloase creaza in continuare portofolii de documente false de identitate pentru a sprijini capacitatea de cumparare oferita de aceste cartele. Sub directia liderilor acestor grupari, "alergatorii" procura marfuri dintr-o varietate de surse, pana cand proprietarii legitimi declara cartelele drept furate.
De regula sunt furate datele de identificare a cardurilor, prin mijloace tehnice de ultima ora, si realizate „clone“ ori se sustrag cardurile cu totul, acestea fiind sterse si reincarcate cu date in laboratoarele de „fabricat“ carduri.
Membrii retelei fura, in fapt, datele de identificare ale utilizatorilor de carduri cu ajutorul unui dispozitiv artizanal – “pisicuta” (skimmer). Odata trecuta o carte de credit originala prin acest aparat, de mici dimensiuni, informatiile se inregistreaza. Apoi, se confectioneaza alte carduri noi-noute si toate datele, deja sustrase, sunt trecute pe cele false. “Clonele” urmeaza sa fie folosite pentru retragerea banilor din conturi.
In strainatate sunt raspandite furturile pe cardurile bancare emise de bancile care stabilesc limite ( "floor limit" ) mari a sumelor operatiunilor efectuate fara autorizare.
Escrocii retrag in limitele stabilite de nenumarate ori pe parcursul zilei in diferite puncte comerciale si de deservire. Pentru a afla suma disponibila de pe cartela escrocii folosesc diferite metode, uneori cerand prin pelefon companiilor sa permita o tranzactie de o anumita suma. In caz de refuz micsoreaza suma pana cand tranzactia este acceptata.
Industriile ce se dezvolta atat de rapid sunt deseori vulnerabile in fata schemelor de frauda nascocite de cei care cauta sa castige capital folosind oportunitati criminale nou aparute, masuri de securitate invechite si legi inactuale. Sectorul cartelelor de credit nu prezinta o exceptie.
In pezent se observa o tendinta de majorare a prejudiciului cauzat de infractiunile din domeniul tehnologiilor bancare.
Infractiunile, savarsite cu utilizarea cardurilor se pot atribui catre cele mai periculoase infractiuni economice, datorita faptului ca impactul negativ se rasfrange nu numai asupra activitatii bancii, dar si a altor subiecti.
In tarile din Europa de Est inca nu s-a format o piata de valoare a cardurilor bancare, dar este evidenta tendinta catre o astfel de piata, deaceia subaprecierea pericolului infractiunilor in sistemul de achitari fara numerar ar fi nechibzuita.
Autoritatile executoare se confrunta in coninuare cu noi si complexe scheme de fraude, incluzand intractiuni cu cartelele de credit impotriva institutiilor financiare si a companiilor producatoare de cartele bancare. Criminalii actioneaza cu ajutorul persoanelor ce au acces usor la informatia despre cartelele de credit- precum sunt oficialitatile de la agentiile cartelelor de credit, persoanele responsabile de bagajele ce trec prin aeroporturi si curierii postali pana la grupuri organizate implicate in furtui de amploare a cartelelor, manipulari si activitati de contrafacere.
Desi actualele operatiuni frauduloase cu cardurile bancare sunt numeroase si variate, cateva scheme constituie majoritatea pierderilor din industria discutata, profitand de tehnologiile invechite si neglijenta clientilor.
D. Perspectivele cardului de credit pe piata romaneasca
Din punct de vedere al perspectivelor tranzactiilor cu carduri in Romania, se apreciaza ca programele cu carduri trebuie amplificate, atat prin largirea ariei de utilizare a acestor instrumente, cat si prin stimularea eliberarii de carduri nationale.
Pentru obtinerea rezultatelor scontate in acest domeniu, este necesara indeplinirea urmatoarelor obiective:
– promovarea, prin publicitate, a cardului, ca modalitate de plata (70% din succesul lansarii unui produs este asigurat de calitatea si eficienta programelor de publicitate);
– orientarea platilor din economia Romaneasca catre instrumente de plata fara numerar;
– specializarea activitatii la nivelul societatilor bancare, prin infiintarea unor departamente care sa asigure proiectarea, implementarea si administrarea programelor de carduri.
Studiul pietei cardurilor in Romania reflecta, de asemenea, numarul redus al cardurilor la 1.000 de locuitori: doua carduri, comparativ cu 10 in Polonia, 3 in Bulgaria, 123 in Slovacia si 133 in Ungaria. In schimb, numarul ATM-urilor este suficient de mare astfel incat detinatorii de carduri sa le poata utiliza in intreg teritoriul tarii. In acest mod, se poate aprecia ca desi din punct de vedere tehnic dotarea este conform standardelor internationale, totusi volumul tranzactiilor si al comerciantilor care accepta carduri se situeaza la niveluri modeste.
Pentru urmatorii doi-trei ani, specialistii Visa International apreciaza ca Rominia ar putea ajunge la 7-8 milioane de carduri. Se va înregistra o crestere semnificativa a cardurilor de debit, însa o rata mai mare de crestere vor cunoaste cardurile de credit. Pentru aceasta se impune un sprijin real din partea statului, asa cum s-a întimplat în Ungaria, unde POS-urile au fost subventionate înca din anul 1997, si în Coreea de Sud, unde, între altele, au fost reduse taxele cu pina 20 % pentru familiile care au cheltuit pe card mai mult de 10 % din venitul
anual. Banca cu cea mai buna pozitie pentru cardurile de credit este în momentul
actual BRD Societe Generale, care considera ca neperformanta creditelor acordate pe card este inferioara celei generale. În curind aceasta banca va lansa o oferta pentru tineri vizind carduri si credite pe carduri, pe baza unor conventii încheiate cu iniversitatile si asociatiile strudentesti.
Este absolut necesara instalarea mai multor ATM-uri, în localitati din întreaga tara, nu numai la sucursale si agentii bancare, ci în special acolo unde rominii locuiesc.
Trebuie facute eforturi pentru cresterea retelei de comercianti acceptanti, care în Rominia ar trebui sa fie în jur de 50.000. Comerciantii trebuie convinsi de faptul ca acel comision de 2 % din valoarea unei tranzactii, pe care trebuie sa-l plateasca bancii, nu reprezinta o pierdere, ci aduce si un beneficiu: mai multi clienti si mai multa marfa vinduta.
Pina în anul 2007, conform mandatului Visa, toate bancile Europei Centrale si de Est vor migra catre emiterea si acceptarea smart cardurilor.
În concluzie, în viitor, se are în vedere trecerea de la o crestere cantitativa la una calitativa, de la debit si overdraft la credit, de la carduri de salarii la carduri cu pachete de servicii, de la retrageri de numerar la tranzactii la comercianti.
Cap.III. STUDIU DE CAZ
CERCETAREA CALITATIVA SI DEZVOLTAREA DE PRODUS
A. Opinii si atitudini fata de cateva dintre produsele bancare
Cuvântul „credit”, este spontan asociat de către participanții la studiu cu:
Respondenții cu venituri de peste 800€ percep creditul și ca o condiție pentru bunăstarea financiară, progres.
Atunci când se pune problema DEPOZITULUI bancar, respondenții reacționează dovedind că sunt familiari cu produsul, dar nu îl utilizează.
Depozitul bancar este asociat, în principal, cu:
un sentiment de siguranță
persoanele care strâng bani și nu îi investesc
persoanele de vârsta a treia
Din discuții reiese faptul că în București, CARDUL-ul este mai frecvent utilizat (în proporție de 50 – 80 % din plățile efectuate lunar) și mai rar utilizat în provincie (5-30% din plățile lunare). Totuși, respondenții menționează că ar dori să plătească mai frecvent cu cardul, însă există cateva aspecte care îi împiedică:
numărul mic de magazine care acceptă plata cu cardul (în special în provincie)
dezinformarea referitor la locațiile în care se poate plati cu card
personalul magazinelor (restaurantelor) descurajează utilizarea cardurilor (pentru că nu li se mai poate lăsa „bacsis”), ori nu știe să utilizeze POS-urile
Cardul este perceput mai mult ca un instrument „de viitor” decât un instrument la îndemână, de utilizare frecventă.
Atunci când în discuție apare conceptul de „card”, respondenții reacționează spontan, după cum urmează:
B. Avantaje si dezavantale ale mijloacelor de plata utilizate
C. Scurt istoric-BANCPOST
Bancpost a fost înființată la 1 iulie 1991, ca bancă universală, comercială și de economii, în urma reorganizării sectorului comunicațiilor. În scurt timp își formează o rețea teritorială impresionantă și își câștigă un loc important pe piața bancară românească, oferind o gamă largă de produse și servicii atât persoanelor fizice, cât și celor juridice. În prezent, acționarul majoritar al Bancpost este Eurobank EFG, una dintre cele mai mari companii listate la Bursa de Valori din Grecia din punctul de vedere al capitalizării bursiere și membră a EFG Group din Geneva.
La începutul anului 2004 a fost inițiat un amplu proces de restructurare a Băncii, care vizează repoziționarea rețelei de unități pe piață și optimizarea operațiunilor, susținute de implementarea unui sistem informatic centralizat cu performanță ridicată (FlexCube), adoptarea unei identități corporative care să reflecte apartenența la grupul Eurobank EFG, precum și sporirea atractivității ofertei de produse și servicii.
Proiectul de remodelare a unităților Băncii a debutat cu deschiderea în București a unui sediu central nou, iar până la sfârșitul anului 2005 primele 18 unități remodelate au fost deschise. Noile unități asigură un ambient de afaceri modern, prietenos, orientat către clienți și sunt conforme cu noile standarde de identitate corporativă: vizibilitate, accesibilitate, spațiu deschis, platformă largă, noi tehnici de promovare.
În concordanță cu viziunea sa de a deveni un protagonist pe piața de retail, au fost efectuate schimbări importante în ceea ce privește portofoliul de produse și servicii al băncii. Astfel, Bancpost a lansat în Noiembrie 2005 cardurile de credit American Express Gold și Green, ca partener exclusiv al American Express în România, produse pentru care a primit premiul "Cel mai bun produs bancar al anului 2005" din partea revistei "Piața Financiară". Prin acest parteneriat exclusiv, Bancpost și-a consolidat poziția de top pe piața românească a cardurilor. BANCPOST ocupă locul al doilea în rândul emitenților de carduri pe piața românească, cu peste 1,375,000 de carduri emise și o rețea extinsă de peste 500 ATM-uri și 2.600 POS-uri. Banca a lansat în 2005 și un nou credit ipotecar ("Cea Mai Bună Bancă pentru Credite Ipotecare" în 2005 acordat de "Bucharest Business Week"), un cont de economii flexibil, precum și noi produse dedicate companiilor mici, asociațiilor familiale și liber-profesioniștilor. De asemenea, o nouă infrastructură a fost implementată pentru a deservi mai bine acest segment. Cuprinzând toate cele 150 de unități ale băncii și cele 8 centre de coordonare regionale, noua structură este susținută de centralizarea proceselor, fapt care permite o mai mare flexibilitate, rapiditate și eficiență.
Bancpost este de asemenea un susținător activ al sectorului corporativ, oferind soluții financiare variate, atât din fonduri proprii cât și din fonduri provenite din acorduri și linii de finanțare internaționale. Anul 2005 a marcat o creștere accelerată a activității băncii în relația cu companiile mijlocii și mari. Din 2006 un nou model de business este în curs de implementare, menit să optimizeze activitatea acestui sector. Astfel, o rețea formată din 8 centre de business și 14 birouri satelit ale acestora poziționate în orașe cu potențial economic ridicat vor oferi soluții financiare întreprinderilor mijlocii, în timp ce Direcția Companii Mari din cadrul Centralei Bancpost va gestiona relația cu clienții corporativi mari ai Băncii.
Bancpost și-a construit în cei peste 14 ani de existență un bun renume în țară și în străinătate, lucru confirmat, de altfel, de prestigioasa publicație The Banker, membră a Grupului de Presă Financial Times, care a desemnat Bancpost "Banca Anului în România", ediția 2004, precum și de renumita publicație Euromoney care a oferit Băncii premiul "Cea mai bună bancă din România în anul 2005 pentru guvernanță corporativă".
Prin obiectivului său declarat de a deveni una dintre primele 3 bănci din România, Bancpost și-a propus o misiune extrem de ambițioasă. Pentru a atinge acest deziderat banca va adopta o politică agresivă de cucerire a segmentelor de piață, oferind o gamă de produse și servicii de înaltă calitate, bine gestionată, eficientă și atractivă.
Scurt istoric-AMERICAN EXPRESS
Fondată în 1850, compania American Express oferă o gamă largă de servicii financiare de înaltă calitate. American Express este lider mondial în domeniul cardurilor de credit, cecurilor de călătorie, planificărilor financiare și turistice, serviciilor de afaceri, asigurărilor și în domeniul serviciilor bancare internaționale.
La nivel internațional, American Express își extinde rețeaua de bănci emitente de carduri. Compania are ca parteneri instituții financiare premium din întreaga lume, și a încheiat 90 de parteneriate cu bănci emitente selecte în mai mult de 100 de țări.
În calitatea sa de emitent exclusiv al cardurilor American Express pe piața românească, Bancpost va asigura clienților săi accesul la beneficii și servicii remarcabile, care sunt disponibile celor aproape 70 de milioane de deținători de carduri American Express din întreaga lume.
Evolutia American Express si a produselor sale
Istoria companiei , începe în anul 1850, când Henry Wells a fondat American Express ca o firmă de transport rapid de bunuri și titluri de valori între statele de pe coasta de Est a Americii.
Treptat, compania s-a apropiat tot mai mult de sectorul financiar astfel că in 1891 AMEX a fost prima instituție din lume care a lansat cecurile de calătorie. Produsul a cunoscut o asemenea amploare încât în anii '40 contrafacerea acestui bilet de valoare devenise un fenomen. Pentru a-l stopa, în grafica/designul cecurilor de calătorie a fost introdus in 1949 centurionul roman, un simbol pe care multă lume îl asociază cu AMEX.
În 1895 firma traversează oceanul și înființează întâiul birou european. Procesul de dezvoltare continuă, iar în 1919 este înființată American Express Company Inc. (AMEX) pentru a permite extinderea internațională a operațiunilor financiare în America Latina, Europa si Orientul Îndepărtat.
Activitatea cu carduri a debutat în 1958 odată cu lansarea pe piața americană a primului card AMEX. În 1966 se lansează și cardul Gold de la AMEX, iar în 1974 este lansat logo-ul cutiei albastre care a reușit să se impună de-a lungul timpului ajungând astăzi una dintre cele mai cunoscute și puternice 10 marci la nivel mondial.
În 1984 este lansat și cardul Platinum, iar în 1999 apare cardul cu chip Blue.
Valorile aduse în parteneriat de Bancpost au fost:
Brand local binecunoscut
Cota de piață semnificativă pe piața cardurilor (21,9% în luna septembrie 2005 – locul 2, după BCR)
Numărul semnificativ de clienți persoane fizice
Experiența relevantă pe piață
Principalii competitori ai Bancpostului sunt:
E. Scopul studiului
Scopul principal al acestui studiu a fost testarea mai multor tipuri de servicii pe care le-ar putea oferi cardurile de credit American Express, în vederea dezvoltării a două noi produse/ carduri de credit (Green și Gold), fiecare dintre ele adaptate unui anumit public țintă. Testarea propunerilor de card de credit a presupus mai multe direcții de cercetare, și anume:
identificarea pentru fiecare propunere în parte a aspectelor care atrag atenția, care plac/ nu plac și a beneficiilor oferite
ierarhizarea caracteristicilor fiecarei propuneri în funcție de atractivitate
alegerea propunerilor care sunt cele mai atractive și relevarea motivațiilor alegerilor
explorarea asocierii dintre propunerile testate și Bancpost, respectiv American Express
explorarea prețului pe care potențialii clienți ar fi dispuși să îl plătească pentru produsele preferate
Secundar acest studiu și-a propus:
ințelegerea stilului de viață al potențialilor clienți cărora li s-ar putea adresa cele două noi produse/ carduri de credit American Express (valori care îi ghidează în viață, locul și rolul banilor, petrecerea timpului liber/ calătorii, modul în care iau deciziile de achiziționare a diferitelor bunuri și servicii)
explorarea imaginii mediului bancar și a băncilor cu care participanții la studiu au intrat în contact ( imaginea Bancpost și Euroline)
atitudinea față de credite și carduri (ca si modalitate de plata)
Informațiile obținute prin intermediul acestui studiu vor fi utilizate pentru elaborarea planurilor de marketing pe termen scurt și lung.
Valoarea grupurilor și a interviurilor în profunzime constă în capacitatea lor de a oferi observatorilor comentarii nefiltrate ale unui segment al populației țintă, iar pentru factorii decidenți de a ințelege mai bine credințele, atitudinile și percepțiile acesteia.
Locația București
Clienții Bancpost și ERS au fost selectați din baza de date pusă la dispoziție de către client.
Toți participanții la cercetare au respectat urmatoarele condiții (specificate in chestionarul de recrutare):
să nu lucreze/ să nu fi lucrat în cercetare de piață/ marketing/ psihologie/ sociologie/ mass-media/ domeniul financiar-bancar
să nu fi participat la o cercetare de piață în ultimele 6 luni
Profesiile celor incluși în studiu au fost:
în categoria > 500€: directori (domeniul medical), ofițeri, directori economici, consilieri juridici, programatori etc.
în categoria > 800€: manageri (construcții, cherestea), proprietari firmă (tipografie, agenție, imobiliară, construcții, birou de traduceri)/ proprietari bar/ club, ofițer cursa lungă, directori IT, avocați/ consilieri juridici etc.
Valori importante in viata
Pentru majoritatea participanților la acest studiu, indiferent de statutul marital sau de orientarea valorică „Best” sau „Value”, cele mai importante lucruri care contează în viață sunt urmatoarele:
În general participanții la studiu (atât cei „Value”, cât și cei „Best”) decid deliberativ (testează piața, compară prețurile) în privința achiziționării unui produs/ serviciu. Acest comportament decizional declarativ trebuie privit cu o anumită rezervă având în vedere, ca studiul a arătat și faptul că în realitate, timpul limitat nu le permite respondenților un asemenea demers decizional laborios.
Achiziționarea de produse și servicii sub impulsul momentului, ocazională, este favorizată de atractivitatea sporită a unor produse și de felul de a fi impulsiv.
Modul în care respondenții iau decizia de a cumpăra un produs, mai degrabă emoțional/ impulsiv sau rațional/ deliberativ depinde de urmatorii factori:
În opinia participanților la studiu, piața bancară din România se distinge în prezent prin urmatoarele caracteristici:
Băncile cu care se lucrează în prezent precum și cu care majoritatea participanților menționează că obișnuiesc să colaboreze sunt:
BANCPOST (nu trebuie pierdut din vedere că o parte dintre participanții la acest studiu au fost selectați din baza de date Bancpost sau Euroline)
BCR
BRD
RAIFFEISEN
ING
VOLKSBANK
BANCA TRANSILVANIA
BANCA TIRIAC
FINANSBANK
CITIBANK
G. Testarea noilor produse (carduri de credit AMEX)
Pentru a putea fi acceptate și a se găsi varianta optima pentru prezentarea produselor
s-au propus mai multe grupe de produse. Grupurile de discuții permit o categorizare a propunerilor testate în funcție de adresabilitatea lor în termeni de GOLD sau GREEN, iar varinata care a fost aleasă de majoritatea populației a fost următorul mod de prezentare:
H. Mixul de produse (produsul dorit)
După parcurgerea tuturor propunerilor, respondenții și-au alcătuit singuri un card cu oferte din toate propunerile testate (un card „ideal”). În urma centralizării rezultatelor, au fost reținute următoarele caracteristici ca fiind preferate de respondenți pentru un astfel de card:
Aceste oferte au primit punctajul cel mai mare. Punctaj ceva mai mic au obținut caracteristici precum „Protecția cumpărăturilor”, „Oferte speciale în locații de vacanță” și „Protecția anti-furt”.
În ceea ce privește situațiile de utilizare a cardului ideal, părerile pot fi împărțite în două categorii: utilizare frecventă a cardului și utilizare a cardului în situații deosebite.
I. Reactii fata de emiterea cardului de catre BancPost
La ideea emiterii cardului de către Bancpost, reacțiile respondenților au variat și în funcție de statut-ul lor de client/ non-client al acestei banci.
În urma acestei cercetări de piață în care s-a încercat să se găsească soluția optimă pentru prezentare celor două carduri GOLD și GREEN s-a ajuns și în impostura ca pe data de 25.11.2005 sa fie lansate cele doua carduri pe piața românescă sub parteneritul cu Bancpost.
Înainte ca aceste produse sa patrundă pe piață s-au înregistrat numeroase teste atât pentru sistemul de operare a informațiilor în sistemul bancar, dar și pentru impactul lor față de clienți.
Prezentarea cardurilor AMEX
Sunt noile carduri în România ce au o abordare nouă deoarece ele fac parte dintr-o marcă de prestigiu oriunde în lume, au cele mai ridicate limite de credit precum și o maximă flexibilitate, mai sunt remarcate prin servicii de înaltă calitate, sunt utilizate pentru programul de reduceri „Selects”, asigură servicii de călătorie speciale precum și a asigurarii cumpărăturilor.
Deținătorul unui card American Express va beneficia oricând de recunoașterea și de tratamentul special de care se bucură toți deținătorii de carduri American Express din lume.
Este și o nouă inovație pe piața românescă pentru că bancile concurente nu au carduri Gold si Green, au carduri VISA si MasterCard corespondente:
BCR: BCR MasterCard Standard / BCR MasterCard Gold
BRD: Visa Classic, MasterCard Vivere (nou) / MasterCard Gold
RZB: MasterCard Standard / MasterCard Gold
BT: MasterCard Forte, VISA Credisson BT / VISA Gold
Cardul de credit American Express Green, se adresează clienților care doresc:
oricând și oriunde o rezervă de lichiditate sub forma unei limite de credit
să beneficieze de reduceri și oferte speciale atunci când își fac cumpăraturile, când doresc să se relaxeze sau când călătoresc.
Acest card se utilizează în special pentru:
utilizare zilnica
Oferte speciale – “Selects”
Protecția cumpărăturilor
Maxima flexibilitate: pana la 55 de zile perioada de grație și 3%
suma minimă de plată
perfect pentru călătorii în străinătate:
Asigurare călătorie făra costuri suplimentare
Asistență medicală specializată pe parcursul călătoriilor
2200 Oficii Turistice în întreaga lume
CARDURI SIMILARE GREEN LA: BCR BRD RZB BT
* Limita de credit maximă 18.000 RON 12.000 RON 12.600 RON 18.000 RON
* Taxa anuală administrare 12.5 RON 22.5 RON 40 RON 10 RON
* Dobânda 26% 26% 28% 25%
* Taxa de emitere 2.5 RON 12.5 RON 0 RON 10 RON
* Eliberare numerar – 1% 1% 1% 0.5%
Limita maximă : 20 000 RON
Taxa anuală : 40 RON
Dobânda : 26.9%
Taxa emitere: 20 RON
Comision retragere
numerar : 3.5%
Cardul de credit American Express Gold reprezintă cel mai potrivit produs pentru acele persoane care:
au nevoie de un element de distincție, recunoscut pretutindeni, în conformitate cu statutul lor social
realizează în mod constant venituri importante
călătoresc frecvent în străinatate și doresc servicii de asistență și asigurare pe parcursul călătoriilor
Acest card se utilizează în special pentru:
perfect pentru călătorii în străinătate:
Asigurare călătorie fară costuri suplimentare
Asigurare în cazul întârzierii bagajelor sau cursei aeriene
Asistență medicală specializată pe parcursul călătoriilor
Oferte turistice speciale în țară sau străinatate
2200 Oficii Turistice în întreaga lume
potrivit pentru utilizare zilnică:
Oferte speciale – “Selects”
Protecția cumpărăturilor
CARDURI SIMILARE GOLD LA: BCR BRD RZB BT
* Limita de credit maximă 36.000 RON 36.000 RON 22.000 RON 36.000 RON
* Taxa anuală administrare 93 RON 360 RON 360 RON 200 R
* Dobânda 10% (EUR) 22% 28% 28%
* Taxa de emitere 150 RON 72 RON 0 RON 100 RON
* Eliberare numerar – 6% 0.50% 1% 1%
Limita maximă : 54 000 RON
Taxa anuală : 360 RON
Dobânda : 24.9%
Taxa emitere: 75 RON
Comision retragere numerar : 3.5%
Atuurile cardurilor AMERICAN EXPRESS
Cea mai mare limită de credit posibilă: 54.000 RON în cazul cardului Gold, 20.000 RON în cazul cardului Green
BCR similar Gold 36.000 RON / similar Green: 18.000 RON
BRD similar Gold: 36.000 RON / similar Green: 20.000 RON (pentru noul card Vivere)
RAIFFEISEN similar Gold: 22.000 RON / similar Green: 12.600 RON
BANCA TRANSILVANIA similar Gold: 36.000 / similar Green: 18.000 RON
Cea mai exinsă perioadă de grație: până la 55 de zile
BCR 50 zile
BRD până la 55 zile penru noul card Vivere
RAIFFEISEN 50 zile
BANCA TRANSILVANIA 55 zile
Rambursare avantajoasă pentru client: 3% din soldul lunar
BCR 100% dobânzi și comisioane
BRD 100% dobânzi și comisioane
RAIFFEISEN 5% din sold
BANCA TRANSILVANIA 10% din sold
Vă intrebați ce beneficii vă aduce American Express?
Iată câteva dintre ele:
Serviciul American Express Travel format dintr-o echipă de profesioniști în materie de călătorii eficiente, vă oferă un întreg univers al costurilor reduse pentru bilete de avion, cazare, schimb valutar și închirieri de autoturisme. Chiar dacă e vorba despre un zbor scurt sau de un program de călătorii multiple, acest serviciu eficient reprezintă cea mai bună modalitate de a rezerva totul pentru o călătorie.
American Express Vacations – o multitudine de opțiuni pentru vacanță.
Serviciul American Express Vacations vă pune la dispoziție peste 250 din cele mai renumite și luxoase hoteluri de 4 și 5 stele în locații exotice din toată lumea. Serviciul Travel vă oferă prețuri de invidiat pentru destinațiile dorite.
Ca posesor al cardului American Express Gold veți beneficia de bonusuri adiționale ce includ mese din partea casei, camere speciale, check-out flexibil, cadouri de bun venit, servicii relaxante de SPA cu masaj în camera de hotel sau o partidă de golf.
Un program hotelier pentru cerințele dumneavoastră.
Programul Preffered Extras Hotel vă pune la dispoziție cele mai bune tarife la mii de hoteluri din întreaga lume. În plus față de reducerea tarifelor multe locații hoteliere oferă beneficii extra membrilor Gold Card, cum ar fi mic dejun gratuit și acces la centre de fitness. Indiferent dacă preferați ceva central sau o locație mai pitorească, un turneu de golf sau o conferință, va putem pune la dispoziție hotelul potrivit pentru fiecare ocazie sau buget. Datorită partenerilor noștri, suntem convinși că nu veți găsi o oferta mai atractivă în altă parte. Aceste prețuri speciale sunt disponibile în majoritatea lanțurilor hoteliere de afaceri din peste 95 de țări și 2300 de orase din toata lumea.
Preffered Extras Hotel nu vă impune un numar minim de zile hoteliere sau un regim de plată în avans, pur și simplu va bucurați de cele mai bune oferte. Lanțuri hoteliere faimoase în toata lumea ca Hilton, Intercontinental, Melia, Radisson, Le Meridien, Holiday Inn, Summit sau Sofitel fac parte din programul nostru.
Cu noi beneficiați de oferte speciale de călatorie tot timpul anului. Serviciul American Express Travel se va ocupa de acum înainte de zilele speciale din viața dumneavoastră oferindu-vă momente de neuitat atât în țară cât și în afara României.
Oriunde calătoriți, American Expres vă este alături. Birourile noastre vă vor da toate informațiile de care aveți nevoie, în orice moment. Oricând veți călători în afara României, Serviciul American Express Travel va poate pune la dispoziție asistența medicală sau legală 24 din 24.
În cazuri de furt, deteriorare sau pierdere a cardului vă asigurăm că veți putea continua călătoria de afaceri sau vacanța cu o întrerupere minimă prin înlocuirea imediaă a cardului dumneavoastră oriunde în lume.
Cu American Express sunteți în siguranță oriunde.
Nu uitați, cu American Express sunteți întotdeauna acoperit și în siguranță prin polița de asigurare pentru călătorii, dumneavoastră și familia dumneavoastră fiind asigurați în cazul unor întâmplări neprevăzute în timp ce călătoriți oriunde în lume. Asigurarea include compensații pentru zboruri cu întârzieri, zboruri anulate, bagaje pierdute sau sosite cu întarziere.
Cât despre închirierea de autoturisme, nu mai e nevoie sa așteptați sau să completați seturi de formulare, pierzându-vă timpul. Cu Hertz #1 Club Gold nu trebuie sa vă opriți la nici un ghișeu în peste 40 de aeroporturi internaționale. Veți afla imediat unde vă așteptă mașina dumneavoastră. Și vă veți continua drumul la fel de usor. Iar în peste 1000 de locații în toată lumea trebuie doar sa prezentați permisul de conducere la terminalul special Gold pentru a intra în posesia cheilor de la mașină. Cu cardul Gold nu mai contează de unde închiriați mașina. Totul va fi pregătit la sosirea dumneavoastră.
L. Concluzii-Lansarea propriu-zisa a cardurilor AMEX
Aceste carduri inovative sunt destinate să întâmpine necesitățile financiare și ale stilului de viață ale consumatorilor români.
București, 17 noiembrie 2005 – Bancpost a anunțat lansarea primelor carduri de credit American Express emise în România. Cardurile de credit Bancpost American Express Green și Gold oferă beneficii unice consumatorului român.
"Astăzi, Bancpost introduce cel mai important brand financiar premium pe piața din România, ridicând standardele serviciilor financiare oferite. Suntem siguri că American Express Green și Gold lansate astăzi sunt două dintre cele mai bune produse de cărți de credit de pe piață. Oferă un pachet unic de beneficii pentru a întâmpina nevoile consumatorilor moderni care apreciază inovația, serviciile de calitate și stilul, dar întotdeauna luate împreună cu raportul calitate versus preț", a declarat Philippos Karamanolis, Director Executiv Bancpost.
Datorită limitei superioare de creditare, noile carduri cresc puterea financiară și stilul de viață ale consumatorilor români. Cele două carduri sunt un instrument de plată flexibil, care oferă o perioadă de grație prelungită și permite posesorilor de carduri să aleagă plata integrală a facturilor sau în perioada de timp pe care ei o consideră cea mai potrivită nevoilor lor.
În plus, aceste carduri oferă o gamă unică de beneficii și servicii, astfel încât să întâmpine nevoile consumatorilor români, printre care:
Servicii de calitate internațională. Posesorii de carduri vor avea acces la servicii internaționale la oricare dintre cele 2200 oficii de turism sau reprezentanțe și vor beneficia de înlocuirea de urgență a cardurilor, oriunde în lume, oferindu-le membrilor o "casă departe de acasă"
Beneficii unice de călătorie, cum ar fi serviciul special de călătorie, care oferă posesorilor de carduri posibilitatea de a-și planifica toate detaliile călătoriei, prețuri preferențiale pentru vacanțe și asigurare extensivă de călătorie
Asigurarea bunurilor. Pentru cumpărăturile făcute în România, programul de protecție a achizițiilor le asigură posesorilor de carduri o garanție de 30 de zile în caz de furt sau deteriorare a produselor
Oferte zilnice. Programul Selects pune la dispoziția posesorilor de carduri accesul la peste 50 de oferte speciale din partea comercianților români și peste 1000 de oferte ale comercianților din întreaga lume pentru restaurante, hoteluri, îmbrăcăminte și multe altele.
"Parteneriatul încheiat cu American Express, prin care Bancpost devine singurul emitent local al acestor carduri de credit, ne ajută să ne consolidăm poziția deținută pe piața cardurilor de credit din România. Sunt convins că românii vor aprecia multiplele avantaje oferite de utilizarea cardurilor American Express, pe care le vor folosi ca instrument preferat pentru efectuarea tranzacțiilor lor", declară Georgios Michelis, Director General Bancpost.
"Bancpost este un partener remarcabil pentru reprezentarea mărcii American Express în România, una dintre cele mai dinamice piețe din sudul Europei, și reprezintă o oportunitate deosebită pentru American Express," afirmă William Stredwick, Vicepreședinte și Director General Global Network Services, American Express. "Aceste carduri vor deschide o cale spre beneficiile oferite consumatorilor români, întâmpinând nevoile financiare personale, nevoile aferente stilului de viață și necesitățile de călătorie, oferind accesul la beneficii și servicii unice, pe care numai cardurile de credit Bancpost American Express le pot pune la dispoziție."
Avantajele principale ale cardului American Express Green:
– flexibilitate financiară de până la 55 de zile perioadă de grație la rambursare;
– posibilitatea de a plăti sumele creditate, integral sau eșalonat, suma minimă de plată fiind de 3% în fiecare lună în funcție de alegerea posesorului;
– protecția achizițiilor: garanție de 30 de zile în caz de furt sau deteriorare a bunurilor;
– peste 50 de oferte în România variind de la cumpărături până la restaurante, servicii de sănătate și de divertisment;
– o înlocuire de urgență a cardului are loc de obicei în 24 de ore, oriunde în lume.
Avantaje principale ale cardului American Express Gold:
– cea mai ridicată limită de creditare de pe piață, se poate cumpăra aproape orice;
– neplăcerile legate de călătorie – în cazul în care bagajul este pierdut sau furat, American Express asigură un costum de haine;
– peste 1000 de oferte în orașe principale din toată lumea;
– serviciul Gold Travel pune la dispoziția membrilor oferte speciale de călătorie și reduceri de până la 60% la hoteluri din întreaga lume, împreună cu asigurarea de călătorie completă;
– serviciul internațional Global Assist – în cazul deplasărilor în străinătate, facilitează posesorilor de carduri contactarea unui doctor sau unui avocat.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lansarea PE Piata Romaneasca A Noi Produse Financiare. Cardurile DE Credit American Express (ID: 130400)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.