. Lansarea In Fabricatie (s.c. Xyz S.a.)

CAPITOLUL I

NOTIUNI TEORETICE PRIVIND LANSAREA IN FABRICATIE

– Definirea si obiectivele lansarii in fabricatie

Lansarea in fabricatie desemneaza ansamblul lucrarilor cu privire la elaborarea, multiplicarea si difuzarea documentelor invederea lansarii si executiei sarcinilor de productie, la nivelor centrelor efectorii (locurilor de munca).

Ca element component al managementului operational al productiei, lansarea se situeaza in avalul programarii si in amontele controlului proceselor de productie. Aceasta pozitionare arata ca lansarea este fundamentata de programarea sarcinilor de productie.

Lansarea in fabricatie constituie un prim punct de control preventiv al cheltuielilor cu material prima si salariile executantilor directi, astfel ca acesta sa urmeze o destinatie rationala. In conditiile actuale, cand se impune folosirea cu eficienta economica maxima a bazei de materii prime, lansarea in fabricatie contribuie in mare masura la respectarea cheltuielilor cu materia prima si salariile executantilor directi.

Pe baza acestui cadru, se atribuie lansarii in fabricatie urmatoarele obiective:

stabilirea cheltuielilor normate cu materia prima si manopera pe unitatea de produs si total produse cuprinse in programele de fabricatie.

Asigurarea esalonata, in functie de cerintele subactivitatii de programare, a tuturor informatiilor necesare, locurilor de munca pentru executia produselor.

Rationalizarea documentatiei economice care circula la executantii directi.

Reducerea deplasarilor executantilor directi pentru procurarea si restituirea documentatiei.

Utilizarea unor sisteme moderne de lansare a produselor in fabricatie care sa asigure reducerea costului de productie si cresterea operativitatii in asigurarea informatiilor necesare executiei si dimensionarii cheltuielilor de productie.

Documentele economice utilizate in subactivitatea de lansare in fabricatie

Documentele economice de lansare in fabricatie a produselor se elaboreaza pe baza informatiilor din subactivitatea de programare a productiei si din activitatea de pregatire tehnica a productiei.

Pe baza informatiilor cuprinse in rpogramele operative si documentatia constructive si tehnologica, in cadrul subactivitatii de lansare, se elaboreaza in principal urmatoarele documente: bonurile de consum, bonurile de lucru, notele de predare a pieselor (reperelor), fisele de insotire, borderoul documentelor de lansare. Continutul, frecventa si formatul acestor documente depinde de conditiile de fabricatie precum si de metodele de programare si mijloacele tehnice de prelucrare a datelor utilizate.

Bonul de consum asigura lansarea in fabricatie a materiilor prime si ca urmare, ofera informatii referitoare la identificarea produsului care se executa, denumirea, cantitatea si caracteristicile materiilor prime precum si informatii pentru buna gestionare a materialelor. Acest document constituie sursa primara de evidenta a cheltuielilor cu materiile prime.

Bonul de lucru asigura lansarea manoperei in fabricatie si contine informatii de identificare a produselor, operatiilor tehnologice care se executa si locul acestora in itinerariul tehnologic, executantii directi (individuali sau colectivi), consumul de timp, etc. Acest document este sursa de evidenta a cheltuielilor cu munca vie.

Bonul de consum si bonul (dispozitia) de lucru constituie principalele documente elaborate in cadrul activitatii de lansare, care se alatura documentelor cu caracter ethnic, pentru asigurarea tuturor informatiilor necesare executiei produselor.

De asemenea, subactivitatea de lansare in fabricatie asigura elaborarea documentelor de identificare a produselor pe fluxul de fabricatie.

Documentul cel mai raspandit din aceasta categorie este nota de predare.

Nota de predare denumita in unele unitati si bon de miscare interioara, se utilizeaza in predarea, intre sectii sau la magazia de semifabricate, a produselor executate.

Borderoul documentelor de lansare are scopul de centralizare a consumului de materii prime sau manopera pe unitatile structurate de fabricatie (sectii, ateliere, etc.).

Toate documentele aratate contin valori potentiale, care se transforma in procesul de fabricatie, in productie neterminata si apoi in productie marfa.

Forme si metode de lansare a produselor in fabricatie

In practica economica, se utilizeaza doua forme de lansare a produselor in fabricatie:

lansarea centralizata, desfasurata prin intermediul compartimentului P.L.U.P. constituit la nivelul intreprinderilor.

lansarea descentralizata, exercitata prin grupa economica de la nivelul sectiilor de fabricatie.

Prima forma este specifica tipului de productie de serie mare si de masa in conditiile folosirii pe scara larga a echipamentelor electronice de calcul pentru elaborarea si multiplicarea documentelor economice.

Cea de-a doua forma este tipica productiei de serie mica sau unicate, in cazul folosirii procedurilor manuale in elaborarea documentelor economice.

Metodele de lansare in fabricatie se pot structura astfel:

Lansarea pe baza de grafice; graficele program de lansare prevad, de obicei, numai lansarea elementelor principale (asa zisele repere conducatoare). Celelalte elemente se lanseaza in paralel.

Lansarea pe baza de devansari consta in stabilirea termenului final cand elementele (reperele) trebuie executate. Din acest termen final, se scade durata de devansare, adica momentul cel mai tardiv cand va trebui lansat elementul respectiv in fabricatie. Lansarea va avea loc insa inaintea datei de devansare, pe masura ce devine disponibila capacitatea de productie a utilajului.

Lansarea pe baza de stoc presupune cunoasterea ritmului in care se vor consuma diferitele elemente necesare produsului finit, creandu-se un stoc intermediar din care se va alimenta fabricatia. Elementele componente ale produsului finit se lanseaza din timp, in functie de durata ciclului de fabricatie, astfel ca stocul sa nu scada niciodata sub o anumita valoare minima, corespunzatoare stocului de siguranta.

Lansarea grupata este aplicabila in cazul tehnologiei de grup. Elementele apartinand aceleiasi grupe se lanseaza in bloc, asigurandu-se astfel conditiile necesare fabricatiei de serie. Pentru fiecare element component al grupei vor trebui verificate daca se respecta devansarile calendaristice.

CAPITOLUL II

PREZENTARE GENERALA A S.C.ARCTIC S.A.

2.1. SCURT ISTORIC

Intreprinderea de frigidere S.C. ARCTIC S.A. a fost construita in anii 1968 – 1970 dupa licenta Thomson-Houston, Franta, investitie aprobata prin H.C.M. cu nr. 1446-1966, al R.S.R.

Incepand cu anul 1970 a inceput fabricarea de frigidere cu 2 stele de 140 litri, 180 de litri, 240 de litri si fabricarea compresoarelor de 1/8 CP si 1/6 CP. Capacitatea proiectata a fost de 200.000 bucati frigidere si 220.000 motocompresoare pe an, aceasta fiind realizata in anul 1975 cand s-a facut si iesirea de sub licenta.

Principalele etape de dezvoltare ale societatii, de la parametrii initial proiectati si operationalizati in perioada de inceput a societatii, pana la atingerea celor din prezent sunt prezentate dupa cum urmeaza:

1975 – 1978 pentru a se putea mentine pe piata externa s-au efectuat modificari constructive ale produselor (instalatie electrica, condensator, design, etc.)

1976 s-a hotarat dublarea productiei, decizie sustinuta cu dotari suplimentare (minime), obiectiv atins in anul 1981 cand s-au realizat 400.000 aparate frigorifice.

1978 s-a realizat integrarea in fabricare a procesului de extrudere a placilor de ABS si polistiren.

1978 – 1980 s-a realizat diversificarea productiei prin proiectarea, introducerea in fabricatie si executarea de congelatoare verticale de 120l, 160l si 240l.

1980 se largeste gama de produse prin fabricarea de racitoare de 240l destinate in special exportului.

1981 – 1989 are loc integrarea in fabricatie a reperelor de mase plastice obtinute prin injectie.

1983 incepe fabricarea vitrinelor frigorifice de 260l, 300l si 340l.

1986 s-au pus in functiune primele masini de expandat polistiren.

1988 se diversifica gama de produse prin fabricarea frigiderelor cu doua usi de 230l si proiectarea in conceptie proprie a unui nou tip de motocompresor.

1991 – 2001 perioada marcata de numeroase schimbari care au afectat structura organizatorica, procesele de fabricatie, tehnologiile si utilajele, calitatea si designul produselor si nu in ultimul rand forma de proprietate.

Factorii de influenta principali in ordinea cronologica in care s-au

manifestat sunt:

destramarea CAER

trecerea la economia de piata

tentativele de integrare ale Romaniei in UE

Desi foarte multe persoane, inclusiv economisti, s-au bucurat si

aplaudat cu putere destramarea CAER, acest proces a cauzat si cauzeaza inca numeroase probleme firmelor si implicit economiilor din Europa Centrala si de Est. Timp de circa patru decenii economiile acestor tari s-au dimensionat si structurat in mare masura pe principiul complementaritatii, actionand intr-o piata inchisa cu o redusa concurenta. Cea mai mare parte a exportului acestor tari se realiza in cadrul CAER pe baza unor mecanisme specifice. Mai mult decat atat, cerintele de calitate, design, ambalare, etc. in cadrul CAER erau pentru cea mai mare parte a produselor sub nivelul celor predominante din tarile dezvoltate.

S.C. ARCTIC S.A., avand o cota de piata in Romania de peste 90% in anii anteriori destramarii CAER, s-a vazut nevoita – pentru a supravietui pe piata in conditii de hiperconcurenta cu firme mult mai puternice sa recurga la modificari rapide si radicale in viziunea economica, manageriala si tehnica pentru a ridica nivelul performantelor. Pentru a-si dezvolta activitatea pe pietele externe, implicit exportul, au fost necesare modificari in ceea ce priveste calitatea produselor, rezultanta acestei dimensiuni fiind o mai performanta inzestrare tehnica si masuri de crestere a eficacitatii operationalizarii acesteia.

Trecerea la economia de piata in Romania aflata in faza initiala de constructie, juridical, institutionala, instrumentala si procesuala datorita absentei si incompletudinii unor componente ale sistemului economic, lipsei de experienta si a insuficientei functionalitati a mecanismelor fiscale, bancare, vamale, comerciale, administrative etc. nu asigura un context favorizant pentru activitatea firmelor. Elementele de risc si incertitudine de natura juridica, financiara, comerciala, vamala etc. sunt sensibil mai mari comparativ cu ceea ce ofera o economie de piata normala in mod obisnuit. Ca urmare, pentru activitatea unei firme, este deosebit de dificil de a aplica eficace si eficient numeroase si variate decizii de vanzare, investitii, dezvoltare tehnica, organizare, fabricatie, aprovizionare, finantare, personal. Ca urmare, este necesar ca intreprinderile sa-si remodeleze din mers modul de a gandi, decide, actiona si comporta, si concomitent de a asigura supravietuirea si dezvoltarea firmei.

Astfel in:

1991 – intreprinderea de frigidere Gaesti se transforma in societate pe actiuni sub denumirea de S.C. ARCTIC S.A. avand ca scop producerea si comercializarea frigiderelor, congelatoarelor si masinilor specifice tehnicii frigului, proiectarea tehnologica si constructiva, service.

1993 – incepe fabricarea vitrinelor frigorifice de 220l;

1990 – 1994 – se executa utilajele si probele pentru prototip si seria zero a miniprocesoarelor de 1/6 CP;

1994 – incepe producerea congelatoarelor orizontale de 110l. Anul 1994 a insemnat o modificare semnificativa in procesele de productie prin trecerea la fabricarea de produse ecologice, prin inlocuirea agentului de racire F12 (pe baza de freon) cu R134, si a lui F11 cu 141 B;

1995 – din luna ianuarie s-a trecut la utilizarea vopselelor pulbere de la firma WAGNER-Austria. Tot in acest an se executa primele 5000 de motoprocesoare de 1/6 CP;

1997 – incepand cu luna martie va mai fi data in folosinta o linie pentru fabricarea congelatoarelor orizontale de capacitate mare, de 250-450l, pentru uz casnic si voltare ale societatii, de la parametrii initial proiectati si operationalizati in perioada de inceput a societatii, pana la atingerea celor din prezent sunt prezentate dupa cum urmeaza:

1975 – 1978 pentru a se putea mentine pe piata externa s-au efectuat modificari constructive ale produselor (instalatie electrica, condensator, design, etc.)

1976 s-a hotarat dublarea productiei, decizie sustinuta cu dotari suplimentare (minime), obiectiv atins in anul 1981 cand s-au realizat 400.000 aparate frigorifice.

1978 s-a realizat integrarea in fabricare a procesului de extrudere a placilor de ABS si polistiren.

1978 – 1980 s-a realizat diversificarea productiei prin proiectarea, introducerea in fabricatie si executarea de congelatoare verticale de 120l, 160l si 240l.

1980 se largeste gama de produse prin fabricarea de racitoare de 240l destinate in special exportului.

1981 – 1989 are loc integrarea in fabricatie a reperelor de mase plastice obtinute prin injectie.

1983 incepe fabricarea vitrinelor frigorifice de 260l, 300l si 340l.

1986 s-au pus in functiune primele masini de expandat polistiren.

1988 se diversifica gama de produse prin fabricarea frigiderelor cu doua usi de 230l si proiectarea in conceptie proprie a unui nou tip de motocompresor.

1991 – 2001 perioada marcata de numeroase schimbari care au afectat structura organizatorica, procesele de fabricatie, tehnologiile si utilajele, calitatea si designul produselor si nu in ultimul rand forma de proprietate.

Factorii de influenta principali in ordinea cronologica in care s-au

manifestat sunt:

destramarea CAER

trecerea la economia de piata

tentativele de integrare ale Romaniei in UE

Desi foarte multe persoane, inclusiv economisti, s-au bucurat si

aplaudat cu putere destramarea CAER, acest proces a cauzat si cauzeaza inca numeroase probleme firmelor si implicit economiilor din Europa Centrala si de Est. Timp de circa patru decenii economiile acestor tari s-au dimensionat si structurat in mare masura pe principiul complementaritatii, actionand intr-o piata inchisa cu o redusa concurenta. Cea mai mare parte a exportului acestor tari se realiza in cadrul CAER pe baza unor mecanisme specifice. Mai mult decat atat, cerintele de calitate, design, ambalare, etc. in cadrul CAER erau pentru cea mai mare parte a produselor sub nivelul celor predominante din tarile dezvoltate.

S.C. ARCTIC S.A., avand o cota de piata in Romania de peste 90% in anii anteriori destramarii CAER, s-a vazut nevoita – pentru a supravietui pe piata in conditii de hiperconcurenta cu firme mult mai puternice sa recurga la modificari rapide si radicale in viziunea economica, manageriala si tehnica pentru a ridica nivelul performantelor. Pentru a-si dezvolta activitatea pe pietele externe, implicit exportul, au fost necesare modificari in ceea ce priveste calitatea produselor, rezultanta acestei dimensiuni fiind o mai performanta inzestrare tehnica si masuri de crestere a eficacitatii operationalizarii acesteia.

Trecerea la economia de piata in Romania aflata in faza initiala de constructie, juridical, institutionala, instrumentala si procesuala datorita absentei si incompletudinii unor componente ale sistemului economic, lipsei de experienta si a insuficientei functionalitati a mecanismelor fiscale, bancare, vamale, comerciale, administrative etc. nu asigura un context favorizant pentru activitatea firmelor. Elementele de risc si incertitudine de natura juridica, financiara, comerciala, vamala etc. sunt sensibil mai mari comparativ cu ceea ce ofera o economie de piata normala in mod obisnuit. Ca urmare, pentru activitatea unei firme, este deosebit de dificil de a aplica eficace si eficient numeroase si variate decizii de vanzare, investitii, dezvoltare tehnica, organizare, fabricatie, aprovizionare, finantare, personal. Ca urmare, este necesar ca intreprinderile sa-si remodeleze din mers modul de a gandi, decide, actiona si comporta, si concomitent de a asigura supravietuirea si dezvoltarea firmei.

Astfel in:

1991 – intreprinderea de frigidere Gaesti se transforma in societate pe actiuni sub denumirea de S.C. ARCTIC S.A. avand ca scop producerea si comercializarea frigiderelor, congelatoarelor si masinilor specifice tehnicii frigului, proiectarea tehnologica si constructiva, service.

1993 – incepe fabricarea vitrinelor frigorifice de 220l;

1990 – 1994 – se executa utilajele si probele pentru prototip si seria zero a miniprocesoarelor de 1/6 CP;

1994 – incepe producerea congelatoarelor orizontale de 110l. Anul 1994 a insemnat o modificare semnificativa in procesele de productie prin trecerea la fabricarea de produse ecologice, prin inlocuirea agentului de racire F12 (pe baza de freon) cu R134, si a lui F11 cu 141 B;

1995 – din luna ianuarie s-a trecut la utilizarea vopselelor pulbere de la firma WAGNER-Austria. Tot in acest an se executa primele 5000 de motoprocesoare de 1/6 CP;

1997 – incepand cu luna martie va mai fi data in folosinta o linie pentru fabricarea congelatoarelor orizontale de capacitate mare, de 250-450l, pentru uz casnic si comercial;

1997 – aprilie, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare a achizitionat pachetul majoritar de actiuni, 51%, detinut de FPS. O firma franceza de specialitate Deloitte & Touches a realizat pentru 200.000 USD auditul financiar si de management al fabricii. BERD a venit cu un aport financiar de 25.000.000 USD pentru retehnologizare si a intocmit un plan de afaceri ce viza implementarea unui sistem informatic performant.

In ceea ce priveste capitalul social, la constituire acesta a fost de 706.171 mii lei, impartit in 141.230 de actiuni in valoare nominala de 5.000 lei fiecare actiune, fiind integral subscris si varsat de statul roman in calitatea sa de actionar unic in perioada anterioara privatizarii intreprinderii. Prima majorare de capital a fost efectuata in 1991 de la 706.171 mii lei la 885.740 mii lei, conform evidentei contabile la data de 31.12.1990.

In urma reevaluarii mijloacelor fixe, conform HG 500/94, societatea a inregistrat o a doua majorare de capital de la 7.298.238 mii lei la 57.186.000 mii lei, constand in 1.915.995 actiuni nominative in valoare nominala de 25.000 lei fiecare. In urma aplicarii legii 55/1995, s-a inregistrat o suprasubscriere si in loc de 23.000 de actionari, s-au inregistrat 59.000 cereri de subscriere pentru partea de 49% din actiuni transferabile cu titlu gratuit.

Capitalul social subscris la data de 31.12.1996 este de 57.186.000 mii lei impartit in 57.186.000 actiuni, dematerializate cu o valoare nominala de 1000 lei per actiune, capitalul social fiind varsat integral.

Structura actionariatului este urmatoarea:

25,483% din capitalul social la dispozitia BERD, reprezentand 14.572.970.000 lei impartit in 14.572.970 actiuni;

25,483% din capitalul social la dispozitia Societe Generale Fund, reprezentand 14.572.970.000 lei impartit in 14.572.970 actiuni;

0,033% din capitalul social cesionate d-lui Traian Novolan in conformitate cu contractul de management, reprezentand 18.919.000 lei impartit in 18.919 actiuni;

49% din capitalul social la dispozitia actionarilor care au subscris in baza legii 55/1995 si/sau cesionarii lor, reprezentand 28.021.140.000 lei, impartit in 28.021.140 actiuni.

Tranzactionarea actiunilor se face prin Bursa de Valori Bucuresti, societatea fiind cotata la aceasta institutie, avand posibilitatea alegerii unei alte piete organizate.

Evidenta actionarilor este organizata prin Registrul consolidat al Actionarilor, care cuprinde toti actionarii S.C. ARCTIC S.A. inregistrati o singura data cu intregul pachet de actiuni detinut in societate si care va fi detinut de Registrul Bursei de Valori Bucuresti avand posibilitatea de a opta pentru oricare alt Registru Independent.

2.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate potrivit HG 1104 din 16.10.1990 cuprinde:

frigidere, congelatoare, combine frigorifice si piese de schimb pentru acestea;

scule, dispozitive, subansamble specifice;

masini, utilaje si instalatii aferente industriei frigului, electrotehnicii si electronicii;

lucrari de proiectare si service;

studii si cercetari in domeniul frigului;

activitati cu caracter social in favoarea salariatilor;

bunuri de larg consum.

In anul 1991 s-a efectuat o modificare a obiectului de activitate inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Dambovita sub nr. 1594 din 05.11.1991, aceasta constand in:

scopul societatii este producrea si comercializarea produselor si bunurilor care fac obiectul de activitate al societatii comerciale, vanzarea cu amanuntul – prin subunitati proprii (reprezentante, service, magazine) din intreaga tara – promovarea dar si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricarii de frigidere, congelatoare si combine frigorifice, masini, utilaje si instalatii aferente frigului, domenii conexe si realizarea de beneficii;

vanzarea prin subunitatile proprii a productiei proprie, precum si a altor produse achizitionate de la terti.

O noua modificare a obiectului de activitate a fost facuta in anul 1992 inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. 54 din 10.01.1992, care cuprinde:

producerea si comercializarea produselor si a lucrarilor care fac obiectul de activitate al societatii, vanzarea cu amanuntul prin subunitatile proprii (reprezentante, service, magazine si puncte de desfacere) din intreaga tara, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricatiei de frigidere, congelatoare si combine frigorifice, masini, utilaje si instalatii aferente industriei frigului, domenii conexe si realizarea de beneficii, vanzarea prin subunitatile proprii.

In perioada actuala, obiectul de activitate al S.C. ARCTIC S.A. din actul constitutive, pus la punct in data de 02.03.1998 este mult mai extins, dupa cum urmeaza:

Articolul 5 – Scopul societatii

Domeniul principal de activitate al societatii consta in producerea si comercializarea frigiderelor, congelatoarelor, combinelor frigorifice, masinilor, utilajelor, subansamblelor si instalatiilor aferente industriei frigului.

Articolul 6 – Obiectul de activitate este codificat astfel:

2971 – fabricarea de masini si aparate electrocasnice (inclusive scule, dispozitive, subansamble specifice).

3110 – productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice.

5272 – reparatii de articole electrice de uz casnic (inclusiv service).

7313 – cercetare fundamentala.

7421 – activitati de proiectare (specifice).

5143 – comert cu ridicata cu aparate electrice de uz casnic si aparate de radio si televizoare.

5147 – comert cu ridicata cu alte bunuri de consum exclusiv cele alimentare;

5114 – comert intermediar cu masini, echipamente industriale, nave si avioane;

5119 – comert intermediar cu produse diverse;

5156 – comert cu ridicata cu alte produse;

5245 – comert cu amanuntul cu articole si aparate electrice de uz casnic;

5212 – alte tipuri de comert cu amanuntul in magazine nespecializate;

5262 – comert cu amanuntul prin standuri in piete;

1511 – productia, prelucrarea si conservarea carnii;

1581 – produse de panificatie si patisserie.

2.3. PREZENTAREA ACTIVITATII DE BAZA

2.3.1. NIVELUL PRODUCTIEI

Capacitatea de productie proiectata a fost de 200.000 aparate frigorifice pe an si 220.000 compresoare frigorifice pe an si a fost atinsa in anul 1975.

Prin organizarea, modernizarea si extinderea fluxului de fabricatie s-a ajuns in present la o productie de 360.000-380.000 aparate frigorifice pe an si la 420.000-450.000 bucati compresoare pe an avand 3200 de angajati in care este inclus personalul service si cel al magazinelor proprii de desfacere.

2.3.2. NIVELUL DE DESFACERE

In prezent produsele fabricate la S.C.ARCTIC S.A. sunt vandute la firme particulare si de stat de pe piata interna si externa. In urma unui studiu al pietei interne efectuat de o firma specializata pentru S.C. ARCTIC S.A.au rezultat urmatoarele situatii:

In Romania sunt circa 7 milioane familii cu o distributie de 40 frigidere la 100 de familii si 10 congelatoare la 100 de familii.

In perspectiva, daca din cele 7 milioane de familii se scad familiile care nu vor cumpara in urmatorii 10 ani frigidere, aproximativ 20% din diverse motive (zone neelectrificate, zone muntoase, nivel scazut de trai), potentialii cumparatori sunt considerati cei care cumpara pentru prima data un frigider si cei care au un frigider cumparat in urma cu mai mult de 10 ani (media timpului de buna functionare) si cei care il inlocuiesc in mai putin de 10 ani.

Situatia privind vanzarea de congelatoare se prezinta diferit fata de vanzarea frigiderelor din urmatoarele motive:

Prepararea in anumite zone aleatorii de alimente prin conservare indelungata traditional;

Fabricarea racitoarelor cu compartiment separate de congelare cu volum brut de 50 litri.

In urmatorii 10 ani potentialii cumparatori de congelatoare vor fi aproximativ 3 milioane de familii. Daca din potentialii cumparatori, datorita scaderii constructiei de locuinte si inflatiei crescande, implicit si scaderea puterii de cumparare a populatiei de pe piata interna, se mai scad aproximativ 30% in urmatorii 10 ani, piata interna absoarbe aproximativ 4,2 milioane de frigidere si 2,1 milioane de congelatoare. Din studiu reiese ca in urmatorii 10 ani vor fi necesare cam 6,3 milioane de aparate frigorifice pentru piata interna, in timp ce fabrica produce in acelasi interval de timp doar 3,8 milioane de aparate frigorifice.

Avand in vedere nivelul exportului de 25 – 30% din productie, numarul aparatelor ramase a fi vandute pe piata interna este de 2,66 – 2,85 milioane. Astfel S.C. ARCTIC S.A. doreste sa produca 550.000 bucati pe an la nivelul anului 2001.

In anul 2000 s-a exportat 30% din productie in Franta, Anglia, Grecia, Liban. Condusa fiind de schimbarile rapide si permanente in preferintele si nevoile clientilor, compania si-a diversificat gama de produse si caracteristicile acesteia. Pentru mentinerea nivelului la export in urmatorii ani societatea a facut modificari tehnologice pe fluxurile de fabricatie (izolarea termica a dulapurilor si usilor, uleiuri si agenti frigorifici) pentru eliminarea substantelor ce contineau clor.

In prezent ARCTIC produce 30 de tipuri de aparate frigorifice. In completarea asa numitei game traditionale, s-a lansat in anul 2000 gama ARCTIC 2000, o gama eleganta, desemnata sa reprezinte orientarea firmei spre cerintele clientilor in ceea ce priveste designul, eficienta energetica, calitatea si functionalitatea. Obiectul principal al societatii este imbunatatirea continua a acestui proces de adaptare a produselor si serviciilor ARCTIC la cerintele clientilor.

Sistemul de calitate al companiei este comform cu standardele ISO9001 si are dubla certificare acordata atat de Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii (SRAC), cat si de Underwriters Laboratories (UL), iar produsele ARCTIC sunt crtificate de organisme recunoscute international, precum TUV si ATITA. Acreditarea conformitatii cu standardele ISO 14001 pentru protectia mediului este unul din obiectivele anului 2001. Pentru a asigura atat produse de calitate cat si servicii post-vanzare, ARCTIC detine o retea nationala de service care sta la dispozitia clientilor, de asemenea ARCTIC ofera pentru produsele sale o perioada de garantie de 3 ani.

In finalul acestui paragraf, declaratia Directorului General Georges Bergerone:

“Misiunea noastra este sa venim in intampinarea clientilor cu produse si servicii performante. Respectul nostru pentru clienti este trades prin adaptarea permanenta a gamei ARCTIC la cerintele pietei.

Strategia noastra este sa lucram in parteneriat cu clientii si urnizorii nostri si sa sporim calitatea si eficienta acestor parteneriate.

Eu sunt mandru de echipa ARCTIC si am incredere in viitorul societatii noastre.”

2.4. STRUCTURA ORGANIZATORICA A S.C. ARCTIC S.A.

Organizarea S.C. ARCTIC S.A. respecta prevederile legii 31/1990.

Principalele organisme componente ale structurii organizatorice prezentate in Actul Constitutiv din data de 2.03.98 sunt: Adunarea Generala a Actionarilor, Consiulul de Cenzori.

2.4.1.ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

Atributiile Adunarii Generale

Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii generale a acesteia si coordoneaza politica ei economica si comerciala. A.G.A. poate fi ordinara sau extraordinara si are urmatoarele atributii principale:

discuta, aproba, modifica bilantul contabil, contul de profit si pierderi si orice alt raport de analiza financiara care, legi si/sau actului constituitiv, este de competenta Adunarii Generale;

fixeaza partea de profit care se care se distribuie actionarilor sub forma de dividente;

alege administratorii si cenzorii societatii si ii revoca oricand considera ca este necesar; se pronunta asupra gestiunii administratorilor;

stabileste remuneratia administratorilor si cenzorilor;

aproba bugetul annual de venituri si cheltueli si programul de ativitate al societatii;

hotareste cu privire la gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multe din subunitatile societatii;

Adunarea Generala Extraordinara hotareste cu privire la:

schimbarea formei juridice a societatii;

mutarea sediului societatii;

schimbarea sediului societatii;

marirea capitalului social;

reducerea capitalului social sau reantregirea lui prin emisiunea de noi actiuni;

fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

dizolvarea anticipata a societatii;

conversia actiunilor dintr-o categorie in alta;

conversia unei categorii de obligatiuni in alta ctegorie sau in actiuni;

emisiunea de obligatiuni

actionarea in justitie a administratorilor si cenzorilor pentru pagube pricinuite societatii;

rascumpararea propriilor actiuni. Incazul in care actiunile sunt rascumparate pentru a regulariza cursul acestora pe piata valorilor mobiliare pe care sunt cotate, precum si in alte cazuri in care legea nu impune restrictii privind rascumpararea, rascumpararea propriilor actiuni se face numai pe baza deciziei Consiliului de Administratie;

hotareste asupra contractarii de credite de catre societate cu aceasi persoana sau grup de persoane afiliate, in cazul in care valoarea bunurilor oferite de societate pentru a garanta respectivele imprumuturi, depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii contractului de credit;

in orice alte probleme privind modificarea actului constitutiv sau pentru a caror aprobare legea sau actul constitutiv impune aprobarea Adunarii Generale Extraordinare.

Atat A.G.A., cat si Adunarea Generala Extraordinara pot hotari cu privire la alte probleme inscrise pe ordinea de zi.A.G.A. poate delega Consiliul de Administratie sau Presedintele Consiliului de Administratie exercitiul unor atributii care sunt de competenta Adunarii Generale, in limitele prevazute de lege.

Convocarea Adunarii Generale a Actionarilor

A.G.A. va fi convocata ori de cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe an. Ea poate fi convocata la sediul societatii sau in orice alta localitate.

Va fi convocata de Presedintele Consiliului de Administratie sau de un administrator ddelegat de acesta, pe baza mandatului primit in acest sens de la Consiliul de Administratie. C.A. va stabili data de referinta pentru actionarii inderptatiti sa fie instiintati si sa voteze incadrul A.G.A.Data ora si locul de desfasurare a A.G.A. vor fi notificate actionarilor prin publicitate, conform dispozitiilor legale. Notificarea privind convocarea A.G.A.va cuprinde si ordinea de zi a adunarii.

2.4.2.CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

Societatea este administrata de un Consiliu de Administratie (C.A.) compus din 5 membri, numit de A.G.A. Fiecare administrator este numit pentru o perioada de 2 ani,cu posibilitatea de a fi reales.Memrii C.A. pot fi cetateni romani sau straini, in orice proportie. C.A. este prezidat de un Presedinte numit de Adunarea Generala dintre administratori

Principalele atributii ale Consiliului de Administratie sunt:

– decide asupra structurii organizatorice a societatii, numarul de posturi precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;

decide asupra datei si modalitatii de plata a dividentelor, dupa ce suma totala a dividentelor a fost fixata de A.G.A.;

decide angajarea, eliberarea din functie si concedierea Directorului General Executiv si a directorilor executivi ai societatii, precum si clauzele principale ale contractelor lor de munca, slariile si primele acordate acestora;

decide asupra contractarii sau acordarii de credite comerciale si asupra contractarii de credite bancare.In cazul in care valoarea totala a unui credit nu depaseste valoare de 50.000 USD competenta de negociere si incheiere a contractului de credit revine directorului executiv delegat in acest sens de Presedintele Consiliului de Administratie;

decide cu privire la acordarea de garantii in cazul in care valoarea bunului(rilor) oferite in garantie pentru a garanta o anumita obligatie depaseste echivalentul a 50.000 USD;

decide cu privire la politica de asigurare a bunurilor si angajatilor societatii, precum si la asigurarea de raspundere civila delictuala;

elaboreaza bilantul contabil, contul deprofit si pierderi, raportul de gestiune,programul de activitate si si bugetul anual de venituri si cheltuieli si le supune aprobarii Adunarii Generale;

elaboreaza planul anual de afaceri

decide cu privire la politica financiara, comerciala si de preturi asocietatii, precum si cu privire la strategi de afaceri a societatii;

numeste expertii independenti, romani si\sau straini, care vor audita societatea si aproba contractile incheiate cu acestia

adduce la indeplinire hotararile A.G.A.;

ia decizii de competenta A.G.A. in baza delegarii de putere;

ia orice decizii necesare pentru realizarea obiectivului de activitate al societatii si care nu sunt date expres in competenta A.G.A.;

2.4.3.COMISIA DE CENZORI

Gestiunea societatii este controlata de actionari si de comisia de cenzori, formata din trei membri, care trebuie sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili. Cenzorii sunt numiti de A.G.A. Aceasta allege de asemenea acelasi numar de cenzori supleanti, care vor inlocuiin conditiile legii pe cenzorii titulari. In cursul exercitiului financiar, Comisia de Cenzori verifica gospodorirea fondurilor fixe si a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza C.A. asupra neregulilor constatate. Pentru a putea exercita dreptul de control, la cerere, actionarilor li se vor prezenta date, cu privire la activitatea societatii, situatia patrimoniului, a profiturilor si a pierderilor. Comisia de Cenzori poate convoca A.G.A. Extraordinara sau Ordinara, daca aceasta nu a fost convocata de Presedintele Consiliului de Administratie,in cazul in care s-a diminuat capitalul social cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutive sau ori de cate ori legea prevede dreptul cenzorilor de a convoca A.G.A..

2.4.4.ACTIVITATEA SOCIETATII

Exercitiul economic financiar incepe la 1 Ianuarie si se incheie la 31 Decembrie in fiecare an.

Conducerea curenta a societatii va fi asigurata de un Director General Executiv numit de Consiliul de Administratie, executand puterile incredintate de acesta. Directorul General Executiv va putea reprezenta societatea vis a vis de terte personae, in limitele delegarii de putere acordate de catre Presdintele Consiliului deAdministratie. Personalul de specialitate este angajat de Directorul Executiv pentru domeniul sau de activitate, cu aprobarea Presedintelui Consiliului de Administratie.

Organigrama S.C.ARCTIC S.A. respecta prevederile legii 31\1990

Activitatea sectiilor de productie si a serviciilor functionale de specialitate este condusa conform organigramei de catre directiile de profil ale firmei, acestea exercitand coordonarea, indrumarea si controlulu.

Activitatea societatii comerciale se desfasoara pe ROF al acesteia care stipuleaza atributiile, relatiile ierarhic, functionale si de colaborare intre diversele activitati ale societatii.

Structura organizatorica se imparte astfel pe 6 directii:

directia de calitate

directia tehnica

directia de dezvoltare si de retehnologizare

directia de productie

directia comerciala

directia economica

2.5.ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A S.C.ARCTIC S.A.

2.5.1.EFICIENTA ECONOMICA A RETEHNOLOGIZARII SI MODERNIZARII TEHNOLOGICE

Dupa 1997, an in care principalul actionar a devenit B.E.R.D. Group Societe Generale Romania Found, datorita infuziei de capital concretizat intr-o retehnologizare masiva si in crearea unei productii ce indeplineste toate normele de calitate si mediu impuse de standardele in vigoare, se evidentiaza o evolutie pozitiva a indicatorilor economici.

In Romania, cota de piata a S.C. ARCTIC S.A. in domeniul producerii de aparate frigorifice este dupa ultimele cercetari de 94%. Prin aparitia pe piata a unor firme straine, precum: Electrolux, LG,Whirpool etc, S.C. ARCTIC S.A. trebuie sa-si desfasoare activitatea intr-un mediu concurential agresiv.

In aceasta situatie pentru a rezista pe piata cu rezultate concrete S.C. ARCTIC S.A. trebuia sa minimizeze raportul PRET/CALITATE cat de mult posibil. In situatia existenta, acest lucru nu putea fi realizat decat prin:

reducerea costurilor variabile prin reducerea consumurilor de materii prime, reducerea cheltuielilor salariale directe,etc.

cresterea calitatii produselor, prin introducerea unor standarte ridicate,identice sau chiar superioare cu ale firmelor concurente.

Introducerea de noi programme de fabricatie si mijloace tehnice moderne care sa impuna produsele S.C. ARCTIC S.A. atat pe plan intern cat si pe plan extern.

Acestea au putut fi realizate printr-un program de investitii in valoare de 2.202 milioane DM, investitii suportate de BERD si SOCIETE GENERALE ROMANIAN GROUP FUND (actionarii principali), ce vizau retehnologizarea si modernizarea tehnologica a echipamentelor de productie.

Cele 2.202 milioane de marci germane au fost folosite pentru achizitionarea si implementarea unor linii de fabricatie noi in vederea cresterii productiei pe criterii de eficienta, scaderea costurilor totale, cresterea calitatii produselor si a volumului de vanzari implicit reducerea stocurilor.

Situatia vanzarilor, previzionate pentru anul 2002, ca urmare a investitiilor relizate in 1999, comparativ cu 1998, cand societatea nu facuse modificari din punct de vedere tehnologic se prezinta astfel:

Planul de afaceri al firmei este dezvoltat pe premisa ca productia va egala vanzarile in orice moment dat din perioada planificata. Astfel, nu exista un plan de productie independent. Oricum, firma are o capacitate de productie adecvata pentru a sadisface asteptarile departamentului de vanzari.

2.5.2.VANZARILE SI PROFITABILITATEA

Operatiile firmei din perioada aferenta retehnologizarii si modernizarii tehnologice a fost mai mult sau mai putin profitabila deoarece tintele bugetare nu au putut fi atinse. Sinteza rezultatelor acestei perioade este prezentata in tabelul urmator:

Ca urmare a acestui proces de modernizare a productiei, a crescut substantial cota vanzarilor atat la intern cat si la extern. In tabelul urmator sunt prezentati principalii clienti la intern, cu contracte ce depasesc ca valoare 100.000 USD:

In ceea ce priveste clientii la extern, iata principalele firme ce comercializeaza produsele ARCTIC la extern:

Pe piata interna Arctic nu a mai revizuit preturile produselor sale.

Printre masurile luate pentru imbunatatirea vanzarilor se numara:

Reintroducerea frigiderelor de 180 l

Lansarea gamei “Excelsior” in variante de 240/225 si 230 l

Campanie de publicitate intensive

Interactiune stransa cu principalii clienti si cu propriile puncte de desfacere ale firmei, pentru a intelege perceptiile lor asupra sentimentelor pietei

Conlucrarea cu doua mari banci locale in ceea ce priveste finantele:BRD-Groupe societe generale si BCR.

2.5.3.REZULTATELE DIN PRIMELE SASE LUNI DIN 2001

In graficul anterior este prezentata situatia vanzarilor in prima jumatate a anului 2001.Tot in aceasta perioada s-au inregistrat urmatoarele date:

Veniturile cresc cu 42% fata de perioada anterioara;

Redresarea volumului de vanzari in trimestrul 3 la nivelul trimestrului al treilea din 2000 (o crestere de 24% fata de media semestrului 1);

Devalorizarea limitata a leului a dus la scaderea atractivitatii exportului;

Includerea pe cheltuieli a provizioanelor pentru garantii, aferente perioadelor anterioare;

Marja profitului din exploatare mentinuta la un nivel bun;

Profitul net a scazut, in principal datorita cresterii impozitului pe profit, ca urmare amodificarii legii amortizarii

2.5.4.MARKETING SI VANZARI

O noua abordare de marketing si vanzari cu urmatoarele elemente:

Garantie extinsa la trei ani;

40 de subdepozite operationale deschise incepand din trimestrul 3;

29 magazine proprii in process de modernizare;

Vanzare in rate in cooperare cu CEC si alte banci;

Metode noi de promovare a produselor;

Largirea gamei sortimentale(combina de 225l);

Prezentarea unei noi game –ARCTIC 2002 care va intra in vanzare treptat pe parcursul anului in curs;

Extinderea sistemului de vanzari in consignatie;

Dezvoltarea unei noi piete de export in special tarile invecinate in paralel cu mentinerea pe pietele traditionale.

Obiective pe termen scurt si mediu:

Achizitionarea unui system informatic integrat;

Modernizarea produselor existente pe masura darii in functiune a noilor utilaje, rezultind concomitent o eficienta crescuta;

Gama noua de produse cu tehnologie si calitate ocidentala la inceputul anului 2001.

2.5.5. Caracterizarea principalilor indicatori ecomico-financiari

Principalii indicatori economico-financiari sunt prezentati in continuare sub forma unor tabele, in care sunt analizati comparativ pe ultimii trei ani,pentru care s-au inchis bilanturile contabile si conturile de profit si pierdere(ultimul an pentru care s-au inchis actele contabile este 2000).

Indicatori de rezultate mii lei

Indicatori de eficienta mii lei

Indicatorii potentialului ethnic mii lei

Indicatorii potentialului economico-financiar mii lei

Echilibru financiar mii lei

CAPITOLUL III

SUBSISTEMUL P.L.U.P. IN CADRUL S.C.ARCTIC S.A.

3.1. Rolul subsistemului P.L.U.P.

Activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei se desfasoara in cadrul compartimentului cu acelasi nume din intreprindere. Acest compartiment asigura indeplinirea tuturor atributiilor prevazute in Regulamentul de Organizare si Functionare al intreprinderii. Compartimentul este organizat ca serviciu si are rolul de a culege toate informatiile atat de la centrele decizionale cat si de la celelalte compartimente cu care colaboreaza, de aprelucra aceste informatii si de a le transpune in programe in programme operative de productie

In domeniul programarii si lansarii productiei principalele atributii sunt:

Ia masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta si la tremenul prevazut a sarcinilor din programul de pregatire a productiei;

Ia masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a capacitatilor de productie disponibile si pentru evitarea aglomerarilor sau strangularilor;

Modifica in cazuri justificate, ordinea de executie a unor lucrari prevazute in programul de pregatire, in conditiile respectarii termenilor contractuali;

Asigura optimizarea ciclurilor de pregatire tehnica si de executie a produselor;

Raspunde de realizarea integrala si la termen a programului de porductie asigurind resoectarea programelor si graficelor de fabricatie;

Analizeaza planul de productie pentru luna urmatoare si conditiile necasare problemelor si lipsurilor constatate;

Verifica din timp impreuna cu seviciul de aprovizionare si transport asigurarea de materiale din import, din tara si din colaborari;

Raspunde impreuna cu sectiile de productie de utilizarea cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si colaboreaza cu acestea la stabilirea masurilor pentru realizarea indicilor de utilizare intensive si extensivi planificati si asigurarea functionarii la capacitate maxima a fiecarui schimb.

In domeniul urmaririi productiei, principalele atributii sunt:

Urmareste strict folosirea rationala a resurselor materiale si umane in cadrul sectiilor si atelierelor de productie si stabileste activitatile si masurile de imbunatatire a folosiri a acestora;

Coordoneaza activitatile sectiilor si atelierelor adoptind masuri operative pentru realizarea ritmica a sarcinilor de productie si obtinerea decalajului necesar;

Urmareste ca organele C.T.C. sa receptioneze la timp semifabricatele si reperele in fluxul de fabricatie, iar produsele finite sa fie transmise depozitului cu nota de predare;

Tine lazi graficele cu realizarile productiei, pe baza notelor de predare;

Intocmeste grafice de urmarire a productiei atat ale serviciului PLUP cat si ale conducerii pana la sfarsitul fiecarei luni.

Pentru realizarea acestor atributii compartimentul PLUP colaboreaza cu celelalte din societate. Organigrama compartimentului PLUP precum si diagrama de relatii ce reda lagaturile de colaborare si cooperare sub forma unui flux continuu de informatii sunt prezentate in continuare. Pentru buna desfasurare a activitatii compartimentului P.L.U.P. este necesar ca toate celelalte compartimente cu care conlucreaza sa-i asigure intregul fond de informatii ce constituie baza de plecare pentru programarea productiei.

Figura 3.1.1 –Organigrama compartimentului P.L.U.P.

Figura 3.1.2. – Diagrama de relatii

Serviciul

PLUP

3.2.Subsistemul P.L.U.P.- intrari functie de transformare, iesiri

Compartimentul P.L.U.P.se afla in relatie de subordonare fata de directia de productie, este in relatie de subordonare cu celelalte compartimentedin directia de productie si de asemenea se afla in relatie de coordonare cu compartimentele din alte directii.

Subsistemul P.L.U.P. preia o serie de date (intrari) de la anumite compartimente, date ce sunt supuse unui proces de prelucrare in cadrul acestui compartiment si transformate in iesiri, constituiind informatii pentru compartimentele respective. Aceste informatii aduc un surplus de cunoastere pentru destinatari, furnizindu-le elemente nou valorificabile in executarea atributiilor ce le revin.

Tabelul 3.2.1. reda concret informatiile transmise si primite de la serviciul P.L.U.P.

Tabelul 3.2.1

3.3. Programarea, lansarea si urmarirea productiei in S.C. ARCTIC S.A. Activitatile efective si desfasurarea lor propriu-zisa

3.3.1. Scop

Procedura (PLUP) descrie activitatile de planificare a proceselor de productie si responsabilitatile persoanelor direct implicate in programarea, lansarea si urmarirea productiei.

3.3.2. Domeniul de aplicare, definitii si prescurtari

Se aplica pentru comenzile de livrare pentru piata interna si export, cat si pentru comenzile de piese de schimb, Service, colaboratori

Prescurtari:

P.L.U.P. – Programarea, lansarea si urmarirea productiei

B.U.P. – Biroul urmarirea productiei

F.L.C. – Fisa limita de consum

3.3.3. Lansarea in fabricatie a produselor

3.3.3.1 Date de intrare pentru lansarea productiei

Datele si informatiile necesare lansarii productiei sunt vehiculate intre birourile, compartimentele, sectiile si atelierele direct implicate, prin programme, norme de consum, F.L.C., documente si formulare specifice lansarii in fabricatie dupa cum urmeaza:

Programul de fabricatie lunar elaborat de Serviciul export si Serviciul Desfacere, aprobat de Directorul Executiv de Vanzari.

Norme de consum, intocmite de Biroul Pregatirea Fabricatiei, Grupa Norme de Consum, valabil pentru anul in curs.

Documente tehnice normative:

Caiete de sarcini;

Fisa tehnica export;

Note de modificare constructive;

Liste de materiale specifice exportului elaborate de Grupa Norme de consum;

Avize de modificare;

Modificari de norme de consum.

3.3.3.2. Iregistrarea comenzilor.

Urmatorul pas dupa datele de intrare il reprezinta inregistrarea comenzilor. Astfel in baza de date de intrare de la paragraful 3.3.3.1. Serviciul P.L.U.P.stabileste comenzile interne pe tip de produse si destinatie,conform instructiunilor pentru stabilirea comenzilor. Programul de fabricatie lunar, este difuzat sectiilor de productie. Comenzile sunt inregistrate in Registrul evidenta comenzi existent la Serviciul P.L.U.P.

3.3.3.3.Lansarea comenzilor

Al treilea pas, lansarea comenzilor, presupune o succesiune de activitati ce vizeaza aprovizionarea, stocarea materialelor necesare proceselor de productie fluxurile informationale intre cei implicati, circulatia documentatiei necesare conlucrarea intre serviciile Tehnic, Aprovizionare , P.L.U.P. si Contabilitate intre persoane situate pe nivveluri ierarhice diferite, toate acestea in vederea unei desfasurari optime a activitatii de lansare in productie.

Etapele incluse in acest pas al lansarii un fabrictie sunt prezentate in continuare in succesiunea in care se desfasoara in cadrul S.C.ARCTIC S.A.

In prima faza nota interna care cuprinde numarul de comanda si cantitatea de produs este transmisa in scris Oficiului de Administrare a Comenzilor si Documentelor folosite. Acestea sunt inregistrate intr-o baza de date centralizata si care este operata si vehiculata de operatori pe PC special pregatiti si calificati. Comenzile sunt listate si se emite borderoul pentru comanda interna si fisele limita de consum in cate doua exemplare.

Borderoul, in 2 exemplare si FLC in 2 exemplare ajung la Serviciul P.L.U.P. in cadrul caruia F.L.C. sunt identificate prin numarul de comanda, numar F.L.C. si cantitate, verificate si semnate de persoana nominalizata cu lansarea materialelor necesare pentru sectia de productie respectiva. F.L.C. sunt vizate de seful Serviciului P.L.U.P. Borderourile pentru comanda interna (1 exemplar), impreuna cu F.L.C. (2 exemplare) sunt difuzate sectiilor de productie, iar 1 exemplar se arhiveaza in cadrul Serviciului P.L.U.P.

Primitorul-distribuitor al sectiei ridica de la seful de sectie F.L.C.in 2 exemplare, dupa ce au fost inregistrate, verificate si semnate. Cele doua exmplare ale F.L.C. au urmatoarele destinatii:

Un exemplar la sectie pentru evidenta materialului;

Un exemplar la magazia unde se ridica materialul.

Dupa ce intreaga cantitate de material pervazuta in F.L.C. a fost ridicata din magazie, cele doua exemplare de F.L.C. raman la magazie.

Primitorul – distribuitor al sectiei ridica materialul\reperul prevazut in F.L.C. de la magazie de depozitare nominalizata. Fisele limita de consum operate partial la sfarsitul lunii, se relanseaza de Serviciul P.L.U.P. pentru diferenta de cantitate ramasa neridicata si sunt valabile si pentru luna urmatoare. Incheierea comenzilor interne se face semestrial iunie-decembrie. Fisele emise nu se mai relanseaza. Comenzile interne de fabricatie incep la momentul zero, nimic lansat-nimic executat. Din lansare se retin cantitatile de materiale ce sunt cuprinse in inventare.

In situatia in care materialul/reperul prevazut in F.L.C. nu este in magazie si continuuarea procesului de fabricatie este afectata, sectia de productie emite un “Aviz de inlocuire a materialului” ce se intocmeste in 5 exemplare si are urmatorul circuit:

Sectia de productie completeaza pentru “situatia veche”din formular:

Materialul,

Dimensiunea\caracteristici,

Denumirea reperului,

Produsul.

Sreviciul Aprovizionare propane si completeaza in rubrica “situatia noua”:

Materialul/reperul aprovizionat si receptionat cu avizul Serviciului Tehnic;

Caracteristicile materialului/reperului nou;

Cantitatea de material/reper nou.

Serviciul Tehnic sau tehnologul avizeaza compatibilitatea celor doua materiale. Stabileste norma de consum pentru noul material si completeaza numarul de repere ce se pot executa cu acesta. Dupa caz se pot tehnologii ocolitoare pentru utilizarea eficienta amaterialului nou. Grupa Norme de consum calculeaza conform normelor de consum cantitatea de material ce este inlocuita si completeaza datele in dreptul rubricii –cantitatea- din “situatia veche”.

Servicul P.L.U.P. diminueaza cantitatea din F.L.C. cu cantitatea de materialstabilita de normele de consum si completeaza rubrica “comanda”din avizul de inlocuire. Avizul de inlocuire a materialului este vizat de Serviciul Financiar dupa ce, in prealabil completeaza preturile pentru cele doua materiale din situatia veche si situatia noua. Actele sunt predate catre Serviciul Contabilitate care completeaza pe formular;

Abaterea cantitativa ;

Abatere valoare cantitativa;

Abatere valoare diferenta-pret;

Abatere totala;

Distribuie cantitatea de material nou pe comenzi;

Aplica viza de control preventiv.

Din punct de vedere economic avizul de inlocuire este dat de Contabilul sef. Decizia asupra avizului de inlocuire este luata de Directorul tehnic\Directorul de productie. In situatia in care avizul de inlocuire este aprobat, este inregistrat la Grupa Norme de Consum.

Avizul de inlocuire este difuzat astfel:

1 exemplar la Norme de consum;

1 exemplar Serviciul P.L.U.P.;

2 exemplare la magazia de unde se ridica materialul/reperul;

1 exemplar la sectia care-l initiaza.

3.3.4. Urmarirea productiei

In baza programului de fabricatie lunar si a modificarillor de program pentru export transmise de Biroul Executiv, Serviciul P.L.U.P. stabileste programul de fabricatie pe saptamina.Acest program de fabricatie saptaminal este atribuit sectiilor de productie de catre Serviciul P.L.U.P.Sectiile de productie completeaza zilnic formularul “Probleme pentru operativa” si “Registrul realizari zilnice Montaj General”. Aceste formulare sunt transmise la Serviciul P.L.U.P. si constitue date ce stau la baza intcomirii graficului de productie.

Persoana nomimalizata din cadrul Serviciului P.L.U.P. completeaza graficul de productie in 3 exemplare din care 2 sunt distribuite la:Directorul Executiv General si Directorul de Productie iar al lll-lea exemplar revine la Serviciul P.L.U.P.

Registrul “ Realizari zilnice montaj general” este completat de sectie pe baza notelor de predare pentru produse finite. Nota de predare pentru produse finite este intocmita de responsabilul nominalizat cu predarea produselor finite din cadrul formatiei de lucru, in 3 exemplare.Acest formular este verificat si semnat de:

tehnicianul/ functionarul economic din cadrul sectiei, care si inregistreaza;

controlorul ultimei operatii tehnologice, care o si stampileaza;

primitorul distribuitor din Depozitul de produse finite.

Cele 3 exemplare ale notei de predare produse finite sunt difuzate astfel:

un exemplar la sectia de produse finite;

un exemplar la Depozitul de produse finite;

un exemplar la contabilitate

In baza inregistrarilor din Registrul de evidenta comenzi si a inregistrarilor din graficul de productie, seful Serviciului P.L.U.P. face analiza realizarii comenzii si comleteaza situatia realizarii productiei.

In cazul in care comanda nu s-a inchis, seful Serviciului P.L.U.P. informeaza Directorul de Productie, iar cantitatile ramase neexecutate se reintroduc in programul de fabricatie.

In cazul in care comanda s-a inchis, seful Serviciului P.L.U.P. informeaza Directorul de Productie, Directorul Executiv de vanzari sau Serviciul Export.

3.3.5. Responsabilitati

3.3.5.1. Responsabilitatile Sefului Serviciului P.L.U.P

raspunde de transmiterea la Oficiul de Administrare a Programului de fabricatie pe comenzi si a listarii documentatiei din sistemele informatice.

Vizeaza fisele limita de consum;

Raspunde de comunicarea programului de fabricatie si a modificarilor acestuia la sectiile de productie;

Raspunde de corectitudinea inregistrarilor din graficul de productie;

Face analiza inchiderii comenzii pentru productie si piese de schimb;

Informeaza Directorul de Productie, Directorul Executiv de Vanzari, Serviciul Export si Serviciul Desfacere despre inchiderea comenzilor in functie de gradul de interes al acestor comenzi.

3.3.5.2. Responsabilitatile persoanei insarcinata cu lansarea din cadrul Serviciului P.L.U.P.

Stabileste numarul de comanda pentru productia interna piese de schimb si colaborari;

Inregistreaza comenzile in Registru de evidenta comenzi;

Identifica, verifica sisemneaza Fisele limita de consum;

Transmite borderoul pentru comanda (1 exemplar) si fisele limita de consum(2 exemplare) corespunzatoare comenzii sefului de sectie;

Informeaza seful de sectie despre situatia realizarii comenzii;

Solicita fisa tehnologica atelierului de Cercetare-Proiectare pentru comanda de piese pentru colaboratori;

Comuica sectiilor de productie in scris, planificarea comenzilor de piese de schimb si pentru colaborari;

Arhiveaza borderourile de comenzi existente in cadrul Serviciului P.L.U.P. timp de 5 ani;

Completeaza graficul de productie pe destinatii;

Distribuie graficul de productie pe destinatii;

Raspunde de corectitudinea inregistrarilor din graficul de productie;

Raspunde de corectitudinea inregistrarilor din avizul de inlocuire.

3.3.5.3. Responsabilitatile Sefului sectiei de productie.

Transmite zilnic la Serviciul P.L.U.P. formularul Probleme pentru operativa, pe care le verifica sile semneaza;

In baza informarii despre comenzile de piese de schimb si colaborari, raspunde de excutia acestora conform planificarii;

Verifica, inregistreaza si semneaza F.L.C.;

3.3.5.4. Responsabilitatile Sefului de sectie produse.

Are acleasi responsabilitati ca si Seful sectiei de productie;

Raspunde de corectitudinea intocmirii Notelor de predare produse finite;

Responsabilul nominalizat cu predarea produselor finite are obligatia de a semna Nota de predare pentru produse finite.

3.3.5.5. Responsabilitatile tehnicianului si functionarului economic din cadrul sectiei de produse finite.

Sa verifice toate informatiile din Nota de predare produse finite;

Sa numeroteze Notele de predare produse finite;

Sa inregistreze Notele de predare produse finite;

Sa arhiveze un exemplar din nota din Nota de predare produs finit.

3.3.5.6. Responsabilitatile primitorului-distribuitor din cadrul sectiei de productie.

De a ridica F.L.C. de la seful de sectie;

Sa ridice materialele prevazute in F.L.C.;

Sa difuzeze avizul de inlocuire si sa respecte indicatiile din aviz.

3.3.5.7. Responsabilitatile ce-I revin resposabilului cu evidenta pieselor de schimb de la sectie,

Sa tina evidenta pieselor de schimb planificate

Sa predea piesele dupa procedura prezentata in subcapitolul “Lansarea si urmarirea pieselor de schimb”

3.3.5.8. Responsabilitatile Sefului Serviciului Desfacere.

Raspunde de transmitere la Serviciul P.L.U.P.a necesarului de piese pentru colaborari

3.3.5.9. Responsabilitatile Sefului atelierului Pregatirea Fabricatiei.

De a elabora normele de consum si de a le transmite Serviciului P.L.U.P.;

De a comunica la termen documentatia tehnica pentru lansarea produselor;

De a completa si inregistra avizele de inlocuire;

3.3.5.10. Responsabilitatile Controlului operatiei tehnologice de ambalare produse finite.

De a verifica tipul produsului, destinatia si cantitatea;

De a semna si stampila Nota de predare produse finite daca informatiile din formular sunt corecte si daca sunt conforme cu statutul lui de controlor.

3.3.5.11. Responsabilitatile ce-i revin primitorului-distribuitor din cadrul Depozitului de produse finite.

De a verifica prin comparatie cu inregistrarile proprii informatiile cuprinse in Nota de predare produse finite;

De a semna dupa verificarile facute;

De a inregistra in fisa de magazie informatia din Nota de predare produse finite.

3.3.6. Documentele utilizate in procedura de lansare in fabricatie.

In aplicarea procedurii prezentate se utilizeaza urmatoarele documente si formulare care, dupa completare, devine inregristari:

Fisa limita de consum – se arhiveaza de Serviciul Contabilitate timp de 5 ani;

Registrul de evidenta comenzi- se completeaza de persoana nominalizata de la Serviciul P.L.U.P. si se arhiveaza timp de 5 ani.

Probleme pentru operativa-se completeaza de seful de sectie si arhiveaza timp de un an;

Realizari zilnice Montaj General-se completeaza defunctionarul economic si arhiveaza timp de un an;

Boredroul pentru comanda interna – completeaza de persoana nominalizata de la Serviciul P.L.U.P.si se arhiveaza timp de 5 ani;

Nota de predare piese de schimb-se completeaza de responsabilul cu evidenta piese de schimb din sectie, in 5 exemplare si se arhiveaza timp de un an;

Nota de predare produse finite – se intocmeste si completeaza de responsabilul nominalizat din cadrul sectiei (formatiei de lucru) in 3 exemplare si se arhiveaza timp de 5 ani;

Fisa tehnologica – secompleteaza de Atelierul Cercetare Proiectare si se arhiveaza timp de un an;

Graficul de productie – se completeaza de persoana nominalizata de la Serviciul P.L.U.P.si se arhiveaza timp de 5 ani;

Avizul de inlocuire se initiaza de sectia de productie si se arhiveaza timp 5 ani la Serviciul Contabilitate si timp de un an la sectia care-l initiaza;

Fisa limita de consum (individuala) se emite d Serviciul P.L.U.P. si se arhiveaza la Serviciul Contabilitate timp de 5 ani.

3.3.7. Factorii de influenta a Subsistemului P.L.U.P.

Asupra subsisremului P.L.U.P., actioneaza o serie de factori de influenta si anume:

3.3.7.1. Nivelul de pregatire profesionala a fortei de munca existenta in domeniu, determinat de:

Specializarea cadrelor de conducere si a executantilor din subsistem;

Incadrarea compartimentuluiP.L.U.P. cu personal calificat.

Cu privire la cadrele de conducere existente in domeniu, mentionam ca fiecare din acestea sunt absolvente ale unei scoli superioare. In cadrul subsistemului P.L.U.P., mai actioneaza:

Ingineri si subingineri;

Tehnologi de schimb;

Statisticieni pentru lansarea productiei;

Dispeceri pentru urmarirea productie;

Operatori calculator.

3.3.7.2. Nivelul inzestrarii tehnice a compartimentului

Complexitatea activitatilor di unitatile economico – industriale, ca urmare a nivelului tehnic ridicat a impus gasirea unor solutii cat mai rationale de munca menite sa conduca la reducerea duratei lor, la crestera preciziei, la eliminarea suprapunerilor si paralelismelor. In cadrul compartimentului P.L.U.P. se disting urmatoarele categorii de elemente:

Calculatoare elctronice si alte echipamente periferice;

Metode si tehnice de prelucrare a datelor si informatiilor;

Colectii organizate de date ;

Proceduri si programe de prelucrare a datelor;

Cadre de specializare.

In cadrul societatii ARCTIC S.A.,exista o retea de calculatoare ce cuprinde peste 60 statii de lucru, ce utilizeaza calculatoare moderne.

3.3.8. Anexe

Anexa 1 – Fisa limita de consum;

Anexa 2 – Registru de evidenta comenzi;

Anexa 3 – Realzari zilnice Montaj General;

Anexa 4 – Probleme pentru operativa;

Anexa 5 – Borderou pentru comanda interna;

Anexa 6 – Nota de predare piese de schimb;

Anexa 7 – Fisa tehnologica, formular cod;

Anexa 8 – Nota de predare produs finit;

Anexa 9 – Program de fabricatie pe saptamana;

Anexa 10 – Grafic de productie;

Anexa 11 – Fisa limita consum (individuala);

Anexa 12 – Aviz de inlocuire.

CAPITOLUL IV

MASURI PROPUSE PENTRU EFICIENTIZAREA ACTIVITATILOR DE LANSARE IN FABRICATIE DE NOI PRODUSE

Puncte critice si recomandari privind activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei

4. 1. 1. Nerespectarea termenelor de livrare a produselor

Solutii propuse

Pentru aceste deficiente este necesara in primul rand, intarirea discipinei tehnologice, a celei de productie, respectarea ferma a termenelor asigurata prin penalizarea drastica a persoanelor responsabile pentru intarzieri. Totodata se propune prelucrarea pe calculator atat a cererilor, penalizarilor cat si defalcarea pe sectii, capacitati si ceea ce va sigura urmarirea mai facila si mai riguroasa a respectarii termenelor contractuale.

4. 1. 2. Consumuri specifice normate de material necorespunzator

Consumurile specifice normate de materiale nu mai corespund conditiilor actuale stabilite cu circa 8 – 10 ani in urmam acestea fiind coresppunzatoare gamelor de produse care au precedat lansarea in fabricatie a noilor produse ARCTIC 2000.

Modificarile intervenite in documentatia de executie a reperelor nu se fac operativ decat la P.L.V.P. La sectii, aceste modificari se fac numai odata cu lansarea noilor comenzi rezultand un numar de repere ce nu se poate intrebuinta.

Se propune realizarea unei noi normari pentru fiecare tip de produs finit intodus in fabricatie sau modernizat, preatampinandu – se astfel, pierderile de materiale.

Se propune utilizarea fisei de modificare a documentatiei, fisa care va trebui sa circule pe tot fluxul unde a fost distribuita documentatia inclusiv in executie (la sectii, ateliere).

4. 1. 3. Neonorarea la timp a cererilor primite de la beneficiari

Neonorarea la timp a cererilor, intarzierea planului intern de productie cat si a documentelor de lansare (cu cel putin 10 zile).

Verificarea gradului de incarcare a capacitatii de productie, numai la utilajele conducatoare.

Se propune lansarea comenzilor cu doua zile inaintea perioadei de plan.

Se propune pentru evitarea intarzierii planului intern de productie devansarea lansarii cu 20 de zile inaintea perioadei de plan odata cu trecerea pe calculator a cererilor si defalcarea contractelor pe sectii, capacitati si luni.

4. 1. 1. Aparitia unor deficiente in functionarea sistemului informational

Folosirea in cantitate mare a documentelor informationale anuale ceea ce implica cheltuieli materiale si salariale ridicate. Supraincarcarea canalelor de informatii, ce defiineste fenomenul prin care se transmite la diverse nivele ierarhice un volum prea mare de informatii a caror analiza nu intra in totalitate in componenta nivelului respectiv.

Se propune trecerea la un sistem de lansare pe repere comune si specifice, dotarea la magazia centrala cu calculatoare pentru evidenta in timp util a stocurilor de repere, in scopul unei aprovizionari cu costuri minime, precum si calificarea personalului in acest sens.

4. 1. 5. Consum maxim de manopera

Nu se poate realiza repartizarea judicioasa a produselor pe capacitati (utilaje) urmarind variantele cu consum minim de manopera.

Urmarirea productiei se realizeaza manual.

Dificultati in repartizarea optima a operatiilor pe masini, precum si a fortei de munca la diferite utilaje sau locuri de munca.

Se intampina dificultati in stabilirea ordinei de executie a operatiilor cu respectarea succesiunii tehnologice.

Se propune repartizarea pe capacitati a produselor prin programe pe calculator, prin utilizarea unor metode al caroro obiectiv sa fie minimizarea consumului de manopera. Urmarirea productiei sa fie asistata de calculator. Se propune utilizarea unor metode de programare operativa a productiei care sa asigure: repartizarea muncitorilor la locurile de munca asa incat sa se realizeze un timp total minim de prelucrarea a operatiilor, ordinea in care trebuie sa se succeada operatiile in fabricatie, asa inncat costul total de trecere de la o operatie la alta sa fie minim.

Eficientizarea activitatii de lansare in fabricatie a noilor produse

Fara a avea pretentia unei abordari exhaustive iin ceea ce priveste deficientele si punctele critice inregistrate in comportamentul PLUP din cadrul S.C. ARCTIC S.A., masura de corectare si eficientizare a acestora, care se recomanda este: informatizarea sistemului de productie.

4. 2. 1. Informatizarea sistemului de productie

In sistemul de productie presupunem utilizarea unor sisteme avansate de productie integrat prin intermediul calculatorului, ce include de asemenea un sistem automat de lansare a productiei.

Societatile comerciale din sfera productiva (si nu numai) trebuie a manifeste un gram ridicat de adaptare, lucru care nu se poate realiza numai printr-o sporire a nivelului de macanizare si automatizare a sistemului de productie, ci si prin integrarea acestuia cu ajutorul calculatorului electronic, realizandu-se un sistem cunoscut in teoria practica din domeniu sub numele de CIM (computer integrated manufacturing). desi termenul "manufacturing" este tradus prin fabricatie, el are in limba engleza un sens mai larg, deoarece vizeaza atat activitatile de fabricare propriu-zise, cat si cele de planificare, desfacere, aprovizionare, marketing etc.

Conceptul de iuntegrare a aparut prima data in domeniul industrial. aceasta realitate este justificata de faptul ca in acest domeniu a fost posibila atingerea mai rapida a unui stadiu mai avansat de automatizare a unor activitati, ata in zona fabricatiei, cat si in cele de conceptie tehnica si managementul productiei.

Aparitia mai multor "insule" automatizate, in cadrul carora au fost rezolvateproblemele specifice fiecareia, a condus la evidentierea de dificultati si incompatibilitati ce grevau fluxurile de materiale si cele informationale. Astfel la nivelul ansamblului, performantele individuale ale acestor insule automatizate in cadrul sistemului de productie, nu sunt complet valorificate. Mai mult decat atat, a aparut cerinta de de integritate a zonelor automatizate si semiautomatizate in scopul ridicarii performantelor de ansamblu.

In concluzie, procesul de integrare trebuie sa asigure interfetele intre zonele cu diferite grade de automatizare, concomitent cu adaptarea acestor zone, in sensul satisfacerii cerintelor de corelare intre ele. Acest lucru poate fi realizat in cadrul societatilor comerciale cu caracter productiv prin intermediul sistemului CIM care asigura integrarea pregatirii productiei, organizarii si fabricatiei, precum si a activitatilor de conducere a acestora.

Caracteristicile sistemului CIM se pot reliefa prin:

– integrarea activitatilor de conceptie ingineresca de fabricatie si management, cu diferite grade de automatizare, pe baza unui set de tehnologii de tip "aided computer";

– realizarea unui flux material si energetic integrat, sicronizat cu un flux informational structurat ierarhic;

– are ca suport o arhitectura hardware si software care asigura prelucrari in timp real, utilizand o baza de date unitara.

Avantajele majore ale introducerii sistemelor CIM in cadrul societatilor comerciale pot fi urmatoarele:

– concepte individuale legate de proiectare, , fabricatie, organizarea si programarea productiei, conducerea sistemului de productie etc, sunt inlocuite cu un concept al ansamblului;

– simpla reuniune a unor componente insulare este inlocuita de organizarea sistematica si structurala a ansamblului;

– factorii de decizie dispun de obiective, strategii si metode aliniate la optimizarea performantelor pe care le realizeaza in directia calitatii produselor, productivitatii muncii, flexibilitatea fabricatiei, precum si a costului de productie. Intr-un astfel de sistem intrarile sunt constituite din comenzi de produse, iar iesirile, din produse finite, complet ansamblate si verifiacte. Din sistem fac parte utilaje, instalatii, calculatoarele electronice si programele aferente care privesc proiectarea, programarea productiei, controlul proceselor de productie, marketing etc.

In cadrul unui astfel de sistem, calculatorul coordoneaza si conduce intreg procesul de productie, de la proiectare, receptia materiei prime, pana la fabricatia propriu – zisa, expediere, etc.

Sistemul de productie integrat prin intermediul calculatorului (CIM) este definit de caracteristici importante

Dezvoltarea si implemenatrea sistemelor de productie integrate prin intermediul calculatorului (CIM) constituie o solitie moderna si eficienta care ar trebuii sa caracterizeze societatile comerciale a urmatorilor ani in Romania.

In cadrul industriei constructiilor de masini au existat si exista in continuare preocupari in domeniul sistemelor CIM. Astfel , functioneaza sistemele de programare destinate proiectarii placilor cu circuite integrate si generarii documentatiilor de fabricatie (Electrocard), care implica o crestere a productivitatii muncii in proiectare de 5 – 10 ori fata de metodele manuale. De asemenea, sistemul numit SIPES ofera proiectantului o serie de facilitati pentru definirea geometrca, formatul piesei de stantat, optimizarea schemai de croire etc.

Sistemul CIM poate fi insa structurat avand in veder atat activitatea de proiectare din intreprinderi, cat si pe cele de pregatire a fabricatiei, fabricatia propriu-zisa, aprovizionare – desfacere, financiar – contabila etc, folosindu-se seturi intregi de programe specifice unei multitudini de activitati, dupa cum urmeaza:

1. In activitatea de proiectare asistat de calculator sunt inglobate seturi de programe destinate urmatoarelor activitati:

– realizarea schitelor si a proiectelor;

– elaborarea specifiactiilor de materiale, materii prime si energia necesare realizarii produselor;

– efectuarea tuturor calculelor ingineresti necesare;

– selectarea modelelor finale de produse, in functie de mai multe criterii.

De asemanea, testarea si verificarea produselor se realizeaza tot asisitata de calculator, analizandu-se si selectandu-se variantele optime, simulandu-se pe calculator conditiile extreme in care functioneaza modelel selectate. In acest mod munca de testare este considerabil usurata, existand posibilitatea de a se simula cele mai diverse situatii in care se poate gasi produsul in timpul functionarii sale.

2. In activitatea de planificare, pregatire si control al fabricatiei se au in vedere, prin implementarea sistemului de productie integrat, urmatoarele activitati conexe:

– aprovizionarea si desfacerea asistat pe calculator prin care se realizeaza lansarea de bunuri de consum pentru materialele necesare produselor finite, precum si planificarea si distribuirea mijlocelor de transport necesare;

– pregatirea si programarea fabricatiei asistata calculator asigura programarea fabricatiei (lansarea bonurilor materiale si de manopera), pregatirea si planificarea capacitatilor existente de productie (repartizarea comenzilor pe linie de fabricatie, lansarea in executie a sculelor si S.D.V. – urilor necesare);

– activitatea financiar – contabila asistat pe calculator este asigurata pe baza specificatiilor obtinute dupa proiectarea produsului si lansarea acestuia in fabricatie si se realizeaza prin evidente si analize financiar – contabile, calculatia costurilor, evidentierea abaterilor costurilor efective de la cele planificate etc.

3. In activitatea de fabricatie este vizat cel mai important proces si anume cel de fabricatie, integrandu-se prin intermediul calculatorului activitati ca:

– stocarea si repartizarea materiallelor pe fluxul de fabricatie;

– conducerea in mod direct a masinilor si utilajelor, in speciala celor cu comanda numerica si a robotilor;

– controlul calitatii dupa fiecare faza de fabricare.

Important este faptul ca in cadrul procesului de fabricatie, calculatorul central aferent unui centru de fabricatie, conduce direct masinile cu comanda numerica care efectueaza operatii dificile, pentru care in mod normal, era nevoie de modele in marime naturala.

Concluzionand, putem afirma ca prin intermediul C.I.M. sunt integrate toate fluxurile informationale care strabat sistemul de productie corelat cu fluxurile de materiale, sau de energie pentru a obtine produsul necesar la momentul dorit.

In acest fel, procesele de productie din inustria constructiilor de masini capata un pronuntat caracter de continuitate.

Perfectionarea relatiei existente intre activitatile de productie si cele de desfacere a stat si pana acum in atentia factorilor de decizie din societatile comerciale. noutatea pe care o promoveaza implementarea acestui sistem CIM rezida din dimensiunea noua pe care o comporta o serie de activitati de baza din cadrul societatii, care pot fi conduse prin intermediul calculatorului electronic, intr-o maniera integrata care imbunatateste in mod considerabil legaturile informationale cu cele materiale, necesare producerii in timpul cel mai scurt a unor produse cerute pe piata. Imlementarea sistemelor CIM atat in industria constructiilor de masini, cat si in alte domenii, apropie societatile comerciale romanesti de particularitatile unei firme a anilor 2000, demonstrand ca folosirea tehnicii electronice de calcul poate depasi stadiul de pionierat al aplicatiilor izolate de gestiune contabila, contabilitatea generala sau evidentiata parsonalului.

Desi punerea la punct si implementarea unui sistem CIM este deosebit de dificila si de durata (4 – 5 ani), orice firma care doreste sa implementeze un sistem avansat de productie trebuie sa adopte o strategie CIM.

In acest sens unii autori considera ca "firmele care nu vor avea ca obiectiv strategic implemntarea sistemelor CIM vor disparea". La baza functionarii in bune conditii a sistemului CIM stau cel putin doi factori, care intr-o prima faza pot fi considerati obstacole in conducerea firmei. in primul rand, exploatarea si intretinerea sistemului necesita un personal de inalta calificare, capabil atat sa utilizeze tehnica de calcul in domeniile proprii de cativitate, cat si sa detina cunostinte de specialitate in domeniile in care se elaboreaza programe pe calculator. In al doilea rand, un obstacol real in generalizarea pe scara larga a sistemelor CIM il constituie pretul rdicat al acestora, care poate valora de la cateva zeci de milioane de dolari pana la 10 – 15 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, principalul efect al introducerii unui sistem C.I.M., va fi un important spor de competitivitate pe piata de desfacere si o reducere substantiala a ciclului de fabricatie.

4.2.2 Sistem automat de lansare a productiei

4.2.2.1. Lansarea productiei in contextul informaticii industriale

Asa cum se cumoaste, informatica s-a constituit ca stiinta care are ca obiect preocuparea pentru mijloacele necesare si mettodele referitoare la utilizarea sistemelor de calcul automat pentru prelucrarea algoritmica a datelor.

Ca scop initial, informatica si-a propus elaborarea de noi metode si sisteme automate pent6ru distribuirea informatiei industriale si tehnico – stiintifice, studiind procesele de comunicatie in mediul industrial si urmarind dezvoltarea unor tehnici pentru organizare, memorarea si distribuirea mai eficienta adatelor si informatiilor.

Acvtualmente, informatica cuprinde, intr-o enumerare foarte generala, urmatoarele:

– activitati legate de proiectare, implementarea si exploatarea sistemelor de prelucrare automata a datelor in scopul cresterii eficientei activitatii umane, fizi si intelectuale;

– utilizarea tehnicilor de calcul automat (echipamente, programe, algoritmi, metode de simulare etc) in activitatile practice, curente, din diverse domenii de activitate.

In domeniul industrial, informatica este implicata intr-o paleta larga si diversa de aplicatii, atat pentru componenta informationala cat si pentru cea tehnologica, productiva, de proictare si de cercetare. au fost create pentru aceste domenii, mijloce si domenii cu totul si cu totul specifice, cum ar fi calculatoarele de proces, sisteme expert, dinamica industriala, parte de comanda control din dispozitivele automatizate, manipulare etc. Din anul 1982, +datorita complexitatii si particularitatile din acest domeniu de aplicatie al informaticii, s-a ajuns sa se utilizeze termenul de informatica industriala.

Din publicatiile de specialitate, precum si din practica de peste un deceniu in aceasta ramura a informaticii, rezulta urmatoarele activitati componente:

– proiectare asistata de calculator a produselor (reperelor, subamsamblelor, pieselor), inclusiv metode graficii interactive si utilizarea calculatoarelor grafice (deexemplu pentru realizarea automata a desenelor de executie);

– conducerea automata a proceselor, masinilor,instalatiilor utilizate la realizarea productiei. Aceasta se realizeaza pe de o parte, prin calculator de proces, calculatoare industriale specializate, roboti, masini cu comanda numerica, inteligenta artificiala etc, iare pe de alta parte, prin aplicarea unor metode informatice de modelare si simulare a proceselor de productie in vederea proceselor de productie in vederea optimizarii lor, cum ar fi: modele statice pentru studiul fiabilitatii produselor, alicarea teoriei jocurilor, a teorie fisierelor de asteptare etc.

– optimizarea planificarii productiei si a conducerii operative a productiei;

– realizarea gestiunii economice a intrepriderilor prin utilizarea sistemelor de calcul automat;

– automatizarea colectarii in timp real a datelor (de productie, de gestiune), automatizarea gasirii datelor, exploaterea fisierelor si si a bazelor de date;

– utilizarea retelelor de calculatoare in cadrul intreprinderilor industrial

Un domeniu particular al informaticii industriale este cel al aplicarii mijloacelor si metodelor informaticii la activitatea de lansare in fabricatie, drept componenta a activitatii de productie.

Pentru conducerea activitatilor comerciale, o larga raspandire au cunoscut-o sistemele informatice. Caracteristica acestora este faptul ca datele de intrare, de regula, sunt furnizate sistemului prin documente primare, intocmite de factorul uman, iar datele de iesire (informatiile) sunt furnizate de catre sistem sub forma de rapoarte, liste etc.

Culegerea si prelucrarea datelor in cadrul sistemului informatic au ca scop pregatirea deciziilor privind desfasurarea activitatilor in sistemul condus, precum si controlul deciziilor de catre sistemul conducator, in vederea realizarii obiectivelor pe care si le-a propus societatea.

Asa cum a fost prezentata si in capitolul 1, legatura dintre sistemul condus si sistemul conducator, presupune existenta in mod obligatoriu a legaturii inverse (conexiune inversa) necesara pentru corectarea abaterilor aparute intr-un sistem inchis, cum este cel al intreprinderii – de la performante stabilite.

Lansarea productiei (sau pregatirea tehnia a fabricatiei) reuneste un ansamblu de activitati premergatoare procesului de fabricatie propriu-zis, care au la baza un ansamblu de documente tehnice si economice menite sa asigure activitati de realizare a productiei, pe baza proiectarii produselor, tehnologiei de fabricatie si programarii operative a productiei.

In cazul unei firme care face eforturi pentru instituirea unui sistem informatic modern, lansarea productiei trebuuie sa se realizeze in mod automat: amsamblul documentelor tehnice si economice sunt editate si tiparite de catre sistemele de calcul automat.

Pentru realizarea acestui lucru, este necesara formarea unei legaturi coerente in baza de date, lansarea productiei si ordonontarea productiei. Astfel, orice produs – program aplicat este eficient daca se realizeaza functiile generale privind baza de date, functiunea de lansare a productiei si functiunea de progaramare a productiei. In acest fel se asigura desfasurarea eficienta si in timp util a programarii operative aproductiei, prin existenta unei lansari (pregatiri tehnice) a productiei, utilizarea corespunzatoare a bazei de date unice a intreprinderii care sa contina pe lasnga informatii pur econoice si articole despre plan, structura produselor, tehnologii de fabricatie, capacitati de productie etc.

Intre lansarea productiei si programarea operativa exista o legatura in dublu sens: programarea operativa a productiei resupune efectuarea unei pregatiri tehnice a detelor, iar odalitatea de lansare a productiei are in vadere modalitateta de realizare fectiva a programarii.

Lansarea productiei cu asistenta mijloacelor de calcul automat, are la baza un proiect informatic al carui continut va fi prezentat in paragrafele urmatoare.

4.2.2.2. Aspecte metodologice privind realizarea unui sistem informatic pentru productie.

In realizarea sistemelor informatice pentru productie (si nu numai) se porneste de la urmatoarele cerinte:

– realizarea sistemelor informatice trebuie sa se faca pe principii de eficienta economica;

– proiectarea sistemelor informatica sa fie in concordanta cu resursele disponibile si restrictiile impuse;

– realizarea sistemelor sa se faca esalonat in functie de structura generala a proiectului si in functie de prioritatile carerezulta.

Obiectivul care sta la baza realizarii unui sistem informatic decurge dintr-o etapa de analiza preliminara a sistemului economic. In acesta etapa se formuleaza obiectivul globval care consta in definirea cerintelor informationale ale conducerii si delimitarea domeniilor de perfectionare ale sistemului informational.

Punctul de plecare in cadrul acestei etape il constituie identificarea ansamblului de probleme care reclama perfectionarea sistemului informational si dezvoltarea de componente informatice. de asemanea, studiul sistemului presupune si analiza sistemului de conducere pentru identifica caracteristicile acestuia, precum si studiul sistemului informational, avand in vedere ca aceasta asigura legfatura intre sistemul conducator si sistemul condus.

Intr-o etapa ulterioara, de elaborare a conceptiei sistemului informatic, obiectivul il constituie definirea modelului de ansamblu al acestuia.

Luand in considerare cerintele si restrictiile formulate in etapa anterioara, definirea detaliata a sistemului informatic presupune parcurgerea urmatoarelor activitai:

– sistematizarea colectiilor de date de intrare si iesire pe surse si destinatii, mod deexprimare, documente purtatoare, utilitatea lor etc;

– definirea structurii logice a datelo in vederea constituirii colectiilor de date (fisiere de date, masive de memorie etc.)

– definirea proceselor informationale si a acracterisiticilor acestora.

Deoarece ponderea m,ajora in cadtul sistemului infgormatic il il; detin prelucrarile executabile pe calculator, se urmareste formalizarea relatiilor din sistem pe baza elaborarii unor modele care sa reflecte starea si functionarea sistemului.

Actiunile desfasurate in aceasta etapa asigura atingerea urmatoarelor obiective:

– definirea sistemului informatic, a componentelor acestuia si a legaturilor de finctionare intre ele;

– stabilirea resurselor (materiale, financiare si umane) necesare realizarii sistemului informatic si modalitatile de asigurare a acestora.

– planificarea activitatilor care asigura realizarea componentelor sistemului informatic;

– determinarea eficientei economice care va rezulta in urma introducerii sistemului informatic.

Etapa de elaborare a conceptiei sistemului informatic pune in prim plan activitati de analizxa organica a circuitului informational rin care fluxurile informationale partiale si izolate urmeaza sa devina coerente prin studiul legaturilor si al prelucrarilor inlantuite. Astefel, se pot delimita granitele sistemului informatic si legaturile sale externe.

Metodele de analiza organica a circuitului informational, pornesc de la urmatoarele premise:

– orice activitate din cadrul unei societati comerciale are un circuit informational propriu;

– orice analiza a activitatilor este conditionata de cunoasterea obiectivelor societatii comerciale;

– pentru fiecare activitate, intrarile cinformationale conditionaeza si sunt conditionate de iesirile informationale;

– prelucrarea datelor de intrare specifice unei activitati in scopul obtinerii datelor de iesire defineste procesele informationale si determina circuitul informational al activitatii.

Exista mai multe metode de analiza organica a sistemului informational (metroda analizei iesirilor, metoda orientarii pe activitati, metoda compartimentala etc.). deexemplu, metoda analizei iesirilor, porneste de la iesirile informationale ale sistemului si consta in parcurgerea fluxurilor informationale inverse, de la informatia finala (de iesire) spre informatia initiala (de intrare).

Potrivit altor autori principiul care sta la baza metodei se mai numeste "viitor – trecut". pe baza diagramelor de flux

Pe baza diagramelor de flux se analizeaza circuitul informational de la documentele finale pana la cele primare. Prin parcurgerea intregului circuit informational se pot determina: volumul datelor de iesire, al celor de intrare, prelucrari de-a lungul circuitului, caracteristicile datelor si se ppoate defini structura modulelor viitoare ale bazei de date. De asemenea, pot fi evidentiate posibile deficiente pe circuit (redundante, paralelisme) si posibilitati de rationalizare a sistemului informational.

4.2.2.3. Functiile unui sistem automat de lansare a productiei

Metoda fundamentalas care sta la baza proiectarii si realizarii unui sistem de progrtrame ce urmareste informatizarea activitatii de lansare in fabricatie, o constituie descompunerea pe reperele componente a produselor, cunoscuta sub numele de explozie a acestora.

Pornind de la aceasta, se urmareste ca prinn implementarea noului sistem informatic al activitatii de lansare sa se efectueze in mod automatic urmatoerele operatii:

– editarea necesarului sde ansamblu, subansamble, repere, materiale pentru inceperea productiei unui anumit produs;

– editarea centralizatorului de manopera in functie de opperatiile specifice procesului tehnologic, categoriile de muncitori direct productivi, tarife, orare etc.

editarea gradului de incarcare al atelierelor implicate in realizarea produsului;

– editarea nomenclatorului de produse;

– editarea fisierelor tehnologice

In cadrul unei intreprinderi industriale din industria constructoare de masini, cu productie de serie mica si unicate, realizarea si implementarea unui sistem automat de lansare in fabricatie permite eficientizarea conducerii activitatii de productie, prin posibilitatea intocmirii intregii documentatii spcifice in timp util, precum si a urmarii cheltuielile materiale si de manopera efectiv realizate pentru lansarea unei anumite comenzi interne.

Spre deosebire de intreprinderile mari cu productie de serie mare al caror nomenclator pe produse este relativ restrans, in cazul seriiloor mici de productie, cand nomenclatorul produselor poate atinge sute de articole, problema automatizarii si informatizarii lansarii produselor devine deosebit de acuta si necesara.

Subliniem faptul ca sistemul de operare care sta la baza acestei activitati, informatice din cadrul activitatii, nu poate fi conceput si exploatat in mod singular, izolat de alte aplicatii informatice din cadrul societatii. Asa de pilda, el trebuie integrat in cadrul unui sistem informatic care include si aplicatii informatice de gestiune a materiilor prime si materialelor, a produselor finite, precum si a activitatii de salarizare. Daca aceste aplicatii pot fi exploatate in prima faza in mod insular, chiar pe statii de lucru , in momentul imlementarii sistemului automat de lansare, exploatarea lui este corelata cu alte activitati informatice, realizandu-se conectarea tuturor intr-o retea de calculatoare (de tip Novell sau altele).

Grafic, includerea unui sistem automat de lansare a productiei, in cadrul subsistemelor informaticaale intreprinderii se poate obseva.

La baza sistemului de programare pentru lansarea productiei sau modulelor care au urmatoarele functii:

Modulul 1

– memorarea si regasirea informatiei in baza de date prin intermediul unor fisiere speciale;

– actualizarea bazei de date;

– editarea bazei de date si vizualizarea ei.

Modulul 2

Cuprinde functia de lansare a productiei prin efectuarea urmatoarelor operatii:

– descompunerea detaliata a produselor pe componentale sale (asa numita expplozie a produselor);

– editarea necesarului de fabricat, bazat pe comenzi ede la clienti (poate avea obtiuni selective pentru fabricatia autohtona, straina);

– editarea centralizatorului de manopera;

– editarea bonurilor de materiale;

– editarea incarcarii atelierelor.

4.2.2.4. Relizarea bazei de date

Metodele folosite in organizarea datelor, precum si tehnicile utlizate in organizarea prelucrarilor, influenteaza in mod, direct performantele unui sistem informatic, reprezentate prin fiabilitate, flexibitate, costuri etc.

Organizarea colectiilor de date este conditionata de modul de definire a fluxului tehnologic al prelucrarii datelor. Din acest motiv, relastia de conditionare care exista intre colectiile de date si tehnologia de prelucrare a lor, face ca problema organizarii datelor sa fie abordata in legatura cu organizarea prrelucrarilor de date. Pe langa o serie de metode utilizate fegvent in organizarea datelor, metoda bazei de date, ca un sistem de fisiere integrate, constituie o modalitate potrivita pentru elaborarea unei aplicatii informatice privind activitatea de lansare a productiaei. In generalbaza de date inmagazineaza datele cu caracter permanent care intervin in sistem. Organizareas bazei de date presupune crearea de fisiere integrate, cu posibilitati multilple de exploatare.

In proiectarea bazei de date care va sta la baza aplicatiei informatice de lansare in fabricatie in cadrul unei firme cu pruductie de serie mica din ramura constructiilor de masini, se urmareste aplicarea urmatoarelor principii:

– asigurarea caracterului de unicitate in introducerea unei date, indiferent care este numarul si fregventa de utilizare ulterioara a ei. Aceastra cerinta poate fi realizata prin stabilirea unui sistem de codificare unic al identitatilor care intervin in intreg sistemul si deasemenea, prin intermediul unor proceduri (programe) concepute pe validarea existentei sau inexistentei entitatii respective in baza de date, eventual prin folosirea unui limbaj conversational prin care utilizatorul sa fie avertizat atunci cand este pe cale de a introduce pentru a doua oara aceeasi entitate.

– asigurarea unei flexibilitati accentuate de actualizarte si modificare a bazei d\e date. Acet principiu este realizabil prin existenta codurilor unice pentru fiecare articol disrtinct din baza de date, in functie de acesta oferindu-se posibilitatea de modificare sau actualizare in orice moment a articolului in baza de date;

– asigurarea independentei datelor prin care sa se permita independenta componentelor sistemului informatic fata de modificarile care apar in structura de memorare a datelor si tehnicile de acces;

– asigurarea integritatii si securitatii bazei de date in procesele de prelucrare si regasire a datelor.

Aspectul de integritate se refera la corectitudinea datelor in orice moment al functionarii sistemului precum si la memeorarea lor completa. Securitatea bazei de date impica protejatre datelor in cazul unui acces neautorizat.

In functie de specificul datelor de memorat si de informatiile rezultate din modul de definire a entitatilor si a relatiilor dinte ele, in cadrul unei baze de date pot aparea mai multa tipuri de structuri:

a) structura pentruentitati independente (structura unor fisiere de date de tip nomenclator, produse, personal etc.);

b) structuera liniara pentru entitati cu relatii liniare intre ele. este cazul structurilor care se creaza cu baza de date pentru entitati intre care apar legaturi pe orizontala ele nefiind pe pozitii ierarhice diferite.

c) structura ierarhica arborescenta folosita pentru formalizarea relatiilor dintre entitati. Este vorba de acel tip de structura folosit si in cadrul aplicatiilor de lansare, in care intre entitati exista un sistem de legatura, pe nivele ierarhice diferite, nimit sistem de adrese.

d) structura de tip retea pentru entitati intre care exista atat relatii liniare cat si arborescente.

Tehnica proictarii si aplicarii bazei de date este frecvemnt utilizata in cadrul sistemelor informatice dezvolta la nivelul societatilor comerciale, avand o serie de avantaje, cum ar fi:

– posibilitatea efactuarii unui unui control centralizat al datelor;

– reducerea considerabila a fenomenului de redundenta al datelor (manifestat prin inregistrarea aceleasi informatii sau a unor informatii cu caracter asemanator, pe suporturi diferite de date);

– evitarea actualizarilor partiale a acelorasi date in fisiere diferite;

– utilizarea acelorasi date in f mai multe activitati;

– asigurarea integritatii si se curitatii datelor.

Deoarece in structura unui produs finit intra o serie de componente (ansamble, subansamble, repere, materiale), obtinerea in mod automat a documentelor specifice activitatii de lansare in productie, necesita lucrul cu un cictem arborescent de memorare si regasire a informatiei.

Pentru aceasta trebuie realizata o baza de date cu o structura logica specifica, constituita din fisiere inlantuite de tip S.C.F. (Systeme de Chainges de Fichiers).

Consideram un produs realizat de o intreprindere constructoare de masini care poate fi descompus in partila sale componente.

Descompunerea produsului se poate face prin plasarea fiecarei parti componente a sa pe un anumit nivel.

Nivelul reprezinta numarul de apartenente succesive ale unui articol din arborescenta la articolul compus numit cap de arborescenta. Astfel, se observa din figura ca:

– articolul A este compus din aricolele B,C si E pe nivelul 1;

– articolul B este compus din aricolele D si E pe nivelul 2;

– articolul C este compus din aricolelul E pe nivelul 2;

Articolele pot reprezenta diferite piese componente ale unui produs de lansat in fabricatie. De exemplu dava produsul este vagonet de mina realizat de o intreprindere de constructii de utliaj minier, articolele componente pot fi: tren de roti, osii, carcasa, otel, fier etc.

Daca din punct de vedere al reprezentarii grafice, arborescenta produsului poate fi usor realizat, sistemul de programe care va asigura informatizarea activitatii de lansare, trebuie sa functioneze be baza unei conceptii de proiectare care sa permita translatarea descrierii grafice sub un meniu de programare.

Pentru a putea descrie, din punct de vedere informatic, o astfel de arborescenta sunt necesare doua seturi de date:

– unul care sa descrie separat fiecare articol

– unul care sa descrie legatura dintre articoel.

Cele doua tipuri de seturi de date vor fi inregistrate sub forma de articole in doua fisiere distincte: un fisier principal si un fisier de structura.

Fisierul principal cuprinde informatii despre fiecare reper, ansamblu, subajnsamblu lut separat. Deci, structura potentiala a unui astfel de fisier poate cuprinde urmatoarele campuri, sintetizate in tab.

Fisierul de structura contine aricole, numite articloe de legatura care realizeaza legatura intre repere in sensul relatiei compus-componente

Structura lui cuprinde:

– cod articol superior;

– cod articol inferior;

– cantitatea de montaj.

4.2.2.5. Etapele derularii aplicatiei de lansare a productiei

Activitatea de lansare a productiei – ca ansamblu de activitati premergatoare proceasului de productie propriu – zis – are ca scop intocmirea unei serii de documente de natura tehnica si economica, necesara declansarii procesului de realizare fizica a productiei.

Aplicatia de lansare a productiei cuprinde doua etape principale:

– determinarea necesarului de fabricat.

– alcatuirea documentatiei de lansare.

In cadrul primei etape alcatuire necesarului de fabricat se realizeaza pe baza nomenclatorului general de repere, cuprinzan lista tuturor reperelor de fabricat.

Etapa a doua se refera la intocmirea tuturor documentelor specifice activitatii de lansare, incluzand centralizatorul de manopera, bonurile de materiale, situatia incarcarii atelierelor, conform unui format – tip cerut de beneficiarul aoplicatiei.

Sistemul de programe proiectat pentru lansarea productiei cuprinde urmatoarele module principale:

– Modul 1: descompunerea detaliata a produselor.

– Modul 2: elaborarea necesarului de fabricat si a necesarrului de manopera.

– Modul 3: situatia incarcarii atelierelor

– Modul 4: elaborarea bonurilor de materiale.

In continuare se va prezenta succint modul de lucru, intr-o maniera caracteristica unui manual de exploatare a aplicatiei

Modulul 1 Descompunerea detaliata a produselor

Constituie segmentul principal al aplicatiei, si se bazeaza pe metoda exploziei produsului.

Descompunerea structurii fiecarui produs din nomenclatorul firmei se realizeaza pornindu-se de la fisa tehnlogivca a acestuia.

Datele de intraare in acest modul se preiau din comanda de lansare in fabricatie a produselor, emise de catre firma, comanda care ia forma unei liste de produse pentru care se va face descompunerea detaliata.

In unele cazuri pentru fiecare produs lansat in fabricatie se intocmeste cate o comanda interna care este urmarita din punct de vedere al evidentei contabile pe parcursul intregului proces de productie pana kla inchiderea ei (atunci cand a fost executata intrega cantitate lansata din procesul respectiv).

Procedurile incluse in cadrul acestui modul, expolateaza deci un fisier de date de exemplu, cu numele COMENZI, avand urmatyoarea structura de baze.

O faza premergatoare, in derularea acestui modul, o constituie validare comenzii introduse in fisierul de comenzi, precum si a produsului care se lanseaza in fabricatuie. Se verifica daca numarul de comanda tastat pentru introducere exista deja in fisier situatie in care este refuzat accesul, pentru a prevenii multiplicarea aceluias numar de comanda interna. De asemenea validarea corectitudinii codului produsului are ca scop eliminarea din aplicatie a codurilor care au fost detectate ca fiind eronate in faza de descompunere detaliata.. Este important de precizat ca eliminarea unui cod antreneaza si eliminarea tuturor codurilor din care este alcatuit.

Desigur, daca se mai poate supune procesului de validare si de cantitate, verifiandu-se daca valoarea lui este de tip numeric sau diferita de zero.

In faza urmatoare se extrage din fisier de structura, in care a fost descrisa componenta fiecarui produs, pe nivele de descompunere, inscriindu-se intr-un fisier de manevra in care sunt evidentiate:

– eticheta articolului cap de veriga;

– eticheta articolelor de legatura;

– cantitatea de montaj (consumatorul specific) al fiecarui articol inferior care intra in componenta aricolului imediat superior.

Pentru ilustrarea celor spuse anterior, consideram urmatorul exemplu:

Am notat cu majuscule codul reperelor si cifre, cantitati de montaj (num,arul de repere care intra in reperul imediat superior).

Reflectarea articolelor din fisierul principal, precum si a celor din fisierul de structura poate fi observata in tabel

Descompunerea detaliata a produsului A, pentru o cantitate unitara Q=1, ne condfuce la rezultatul; din tabelul 4.4.

Modulul 2 Elaborarea necesarului de fabricat

In aceasta etapa se furnizeaza documentatia lansarii, pe baza nomenclatorului de repere elaborat in modulul anteriaor.

Prin descrierea structurii arborescente a produselor lansate in fabricatie, care au stat la baza calcularii cantitatilor de montaj din fiecare reper component, in aceasta etapa este posibila editarea unor liste cu cantitatile de repere care urmeaza a fi lansate i9n fabricatie.

Editarea necesarului de fabricatse poate face total sau selectiv.

Pentru editarea totala se furnizeaza o lista care contine reperele rezultate din descompunerea detaliata a produsului in componenta caruia intra. Pentru fiecare cod de reper se inscriu denumirea sa, unitatea de masura si alte date utile in atelier.

Daca se doreste editarea selectiva pentru evidentierea calitatilor de repere necesare unui anumi produs, lista poate avea structura din tabel.

Tot in acest modul se realizeaza si editarea necesarului de manopera implicat in realizarea unui produs.

Datele necesare se preiau dintr-un fisier numit MANOPERA, cu structura din tabelul 4.7.

Determinarea necesarului de manopera se realizeaza parcurgand structura produsului, pe ramurile de descompunere, de la nivelul N la nivelul 0.

Editarea centralizatorului de manopera, pe operatii si categoriile de muncitori implicate, finalizeaza derularea celui de al doilea modul.

Modulul 3. Situatia incarcarii atelierelor

Acest modul furnizeaza o lista a reperelor care se fabrica in fiecare atelier. Procedurile din acest modul folosesc informatii din etapa anterioara, structurate intr-un fisier de date care contine:

– cod produs

– denumire produs

– unitate de masura

– numar comanda interna

– cod reper component

– cantitatea lansata

– cod atelier

– consum de manopera/articol.

Pentru fiecare atelier si respectiv, pentru reperele ce se realizeaza in cadrul lui, se efectueaza totalul cantitatilor ce urmeaza a fi date in lucru, consumul respectiv de manopera. Editarea listelor se face pentru fiecare atelier in parte, reperele fiind scrise in mod crescator, dupa cod. Aceste liste furnizeaza informatii globale despre situatia incarcarii atelierelor, utile in unele situatii de fundamentare a deciziilor.

Modulul 4. Elaborarea bonurilor de materiale

In descrierea arborescanta a structurii unui produs, pe ultimul nivel de descompunere se inscriu materiile prime care intra in componenta reperelor, de la acest nivel, descompunerea fiind practic imposibila. Cunoscandu-se consumurile specifice din fiecare tip de materie prima, se poate calcula necesarul total, pentru lansarea in fabricatie a programului respectiv. Se apeleaza la metoda imploziei, folosita si-n cadrul modulului 2, parcurgandu-se structura produsului, de jos in sus, pe ramurile de descompunere.

Necesarul total de materiale pentru lansarea in fabricatie a unui produs se poate furniza sub forma unei liste

Cod produs: Beneficiar

Denumire produs nr. comanda interna

Bon de materiale din data de……………..

Bonurile de materiale vor fi preluate de serviciul de contabilitate, fiind destinate ca document contabil, magaziilor de materiale. Formatul sub care se editeaza poate sa difere in functie de cerintele beneficiarului.

4.2.2.6. Implementarea aplicatiei informatice de lansare a productiei

Etapa de implementare constituie o etapa distincta in cadrul metodologiei de realizare a sistemelor informatice pentru productie, care reuneste o serie de activitati de testare in conditii reale a procedurilor realizate, si de validare a rezuolltatelor. In mod practic, in finalul etapei de implemantare se renunta la aceea parte din sistemul informational ale carei functii sunt preluate de componentale sistemului informatic.

Realizarea implementarii presupune verificarea in prealabil a conditiilor legate de executarea procedurilor automate si manual, pregatirea personalului utilizator etc.

Dupa cum am aratat la inceputul acestui capitol, aplicatia informatica da lansare a productiei, nu poate fi exploatata in mod insular, ci corelata cu alte aplicatii informatice de personal, materiale, produse finite, care ii asigura infrastructura. De aceea, etapa de implementare, trebuie precedata de punerea in functiune a unei retele de microcalculatoare, care dispun de statii de lucru amplasate in compartimentul de productie, personal, financiar – contabil etc. Astfel se asigura exploatarea unei baze de date sigura de catre o seri de utilizatori, creandu-se conditii de acces si protectie a adtelor.

Implementarea sistemului de programare pentru lansarea productiei se poate realiza in trei moduri: imediat, paralel si introducerea pilotata.

Implementarea imediata presupune incetarea functionarii vechiului sistem la o anumita data cand este decisa lansarea subsistemului informatic.

Implementarea paralela consta in functionarea vechiului sistem la o anumita data pana cand exploatarea subsistemului informatic atinge performantele scontate. Desi este o metoda mai sigura care nu implica riscuri imediate, functionarea paralela nu este recomandata o perioada mai lunga de trei luni, existand riscul deprecierii morale a noului sistem.

O metoda uzual folosita in implementare este aceea a introducerii in exploatare, pe faze a noului sistem. Astfel, performantele si limitele sistemului nou sunt cvunoscute si remediate treptat.

Desigur alegerea metodei de implementare, este o problema decizionala, cu implicatii asupra eficientei economice. Decizia finala este determinata de particularitatile sistemului economic si de posibilitatile concrete existente in fiecare firma.

Pentru aplicatia de lansare a productiei, metoda de implementare cea mai potrivita consideram ca este aceea a introducerii pilotate. Astfel se pot testa limitele si performantele in mod treptat, pe fiecare modul in parte, existand posibilitatea efectuarii corectiilor "din mers".

4. 2. 3. MAX – Sistem de conducere si gestiune a intreprinderii

In esenta MAX este un singur produs, un sistem integrat. Sistemele MAX disponibile in versiunea curenta sunt prezentate in tabela de la inceputul acestui capitol, impreuna cu produsele cu care sunt asociate.

MAX – Sistem integrat de conducere si gestiune a intreprinderii in versiune romaneasca 9.1B respecat legislatia romaneasca in vigoare la momentul contractului. In continuare, orice modificari minore in legislatia romaneasca care ar putea afecta functionarea programelor vor fi considerate actualizari si orice modificari majore in legislatia romaneasca vor fi considerate imbunatatiri majore.

4. 2. 3. 1. Produse pentru activitatea de productie furnizate de MAX

Intretinerea planului principal de productie (ms)

Planul principal conduce procesele de planificare detaliata. Acest sistem intretine solicitarile independente pentru articloele selectate, informand sistemul MRP asupra numarului celor ce vor fi produse sau cumparate. Aceasta activitate este necesar deoarece, foarte des, previziunea cererilor ferme ale clientilor este insufucienta pentru planificarea productiei sau achizitionarea materialelor. Planul principal face previziuni pentru o perioada suficient de lunga in viitor pentru a furniza date acceptabile pentru activitatile de planificare.

Companiile care lucreaza numai pe baza de comanda si care isi pot determina intregul timp necesar productiei (MCLT) solicitate de clientii proprii nu vor avea probleme in desfasurarea planului stabilit. Ei nu vor avea nevoie sa foloseasca acest modul, putandu – si organiza activitatile in functie de comenzile ferme ale clientilor. In acest caz, sistemul de intocmire a planului principal poate fi omis sau poate fi folosit pentru urmarirea iesirilor procesului de productie, la fel dupa cum tranzactiile de revizuire a cererilor / vanzarilor vor arata performantele de realizare a livrarilor fata de plan.

In cazul productiei pe baza de comanda, MAX va identifica planul principal (sau comenzile ferme de lucru) ce stau la baza fiecarei secvente de executie si solicitari. Aceasta activitate poarta numele de “asociere completa”. In cazul productiei pe loturi, asocierea intre comanda de vanzare si cea de lucru se realizeaza la un singur nivel, deoarece lotul planificat a se realiza este “tinta” productiei la fiecare nivel. Este totusi posibila urmarirea efectelor oricarei schimbari a unei comenzi, folosind asocierile pe fiecare nivel. Operatiile realizate in sistemul plan principal pot fi bazate pe comenzile clientilor sau pot fi executate independent de acestea. De asemenea. Poate exista o combinatie a acestor moduri de lucru, luand in considerare cereri ferme si cereri ipotetice.

Previziunile vanzarilor pot fi gestionate manual sau generate de catre sistemul de previziune MAX.

Sistemul inregistreaza comenzile negrupat (pentru fiecare articol comandat se memoreaza data si cantitatea), numarul acestora putand sa fie oricat de mare. MAX ofera diferite optiuini de asistenta a intocmirii planului principal. Cea mai folosita dintre acestea este posibilitatea de inregistrare a listelor de materiale planificate, care permit descrierea grupelor de produse in bonul de materiale. Planul principal este introdus ca o cerere pentru grupele de produse din care sunt comandate proportional elemente individuale, controlata de un parametru al sistemului de structura a productiei. Echilibrarea stocurilor de siguranta poate fi realizata prin cresterea acestor proportii sau prin intoducerea de solicitari independente, suplimentare.

O diversitate de functii sunt prevazute pentru simplicarea procesului de realizare a planului de baza. Ele se bazeaza pe o seama de regului care sunt uramtoarele:

extensia automata a planului de baza (MPS);

dimensionarea strategica a stocului;

completare “fuzzy” (folosita cand cantitatile sunt aproximate).

Aceste optiuni sunt inglobate intr – o operatie complexa realizata de MPS (versiunea 9), care va avea ca rezultat nivelul disponibil de angajat (ATP) si al stocului disponibil proiectat si va trece automat la verificarea capacitatilor in cadrul unei solicitari mps de tip “Dar daca?”.

Scopul unui sistem este de intocmirea unui plan echilibrat pentru conducerea procesului de productie. Acesta trebuie sa fie realizabil si sa satisfaca solicitarile clientului precum si planurile financiare si de dezvoltare al firmei.

Planificarea de ansamblu a capacitatilor de productie (RCCP) (cr)

Planificarea bonului de materiale poate fi imbunatatita prin adaugarea rutelor de planificat, formand astfel baza unui sistem complet pentru planificarea estimativa a capacitatilor de productie. Scopul acestui este de verifica daca planul de productie (sau nivelul necesar acoperirii comenzilor neonorate ale clientilor) poate fi atins folosind resursele disponibile.

De obicei rutele speciale globale sunt mentinute in scopul optimizarii capacitailor, dar la nevoie pot fi folosite si rute standard. Rutele globale se refera la principalele “gatuiri” (locuri inguste) si folosesc timpi agreati. Acestea permit obtinerea unui raspuns mai rapid la intrebarile de tip “Dar daca?” si sunt mentinute in special pentru cazul in care se lucreaza cu previziuni, mai mult decat cu cereri ferme reale.

Sistemul RCCP face previziuni pe un orizont specificat de utilizator, impartit in perioade de planificare de diferite lungimi. Acesta permite obtinerea unei imagini gradate, detaliata pe o perioada scurta si aproximativa pe termen lung. Incarcarile estimate, datorate afacerilor prevazute a fi contracte, pot fi luate de asemenea in calcul.

Planificarea necesarului de materiale (MRP)(mr)

Scopul planificarii necesarului de materiale este de echlilibrare a achizitiilor si cererilor pentru fiecare bon de materiale si de recomandare a actiunilor nenesare in timp util, atunci cand echilibrul acestora este considerat nesatisfacator.

Procesul de planificare revede toate solicitarile, inclusiv modificarile de proiectare, pentru fiecare articol, si recomanda ca noi comenzi sa fie lansate sau ca cererile ferme existente sa fie oprite, trecute in asteptare sau urgentate. El recomanda, de asemenea, ce cantitati trebuie modificate.

Acestea implica un calcul complex si pot necesita un mare numar de activitati manuale in cazul in care sistemul nu este supravegheat indeaproape. Pentru minimizarea eforturilor solicitate, sistemul MRP lucreaza intr – un mod special. El opereaza doar asupra produselor ce necesita atentie si ofera filtre pentru fiecare produs, astfel incat utilizatorul poate controla exactitatea calculelor si modul de raportare. Toate filtrele si orizonturile sunt controlate de catre planificatorul inventarului.

In loc sa aiba ca rezultat o lunga lista cu actiunile recomandate, sistemul afiseaza on –line o lista de activitati, bazata pe ultimul nivel al stocurilor si pe comenzile existente pentru fiecare articol, si reduce activitatea de planificare a acestora pentru un orizont optim. Listele sunt oferite fiecarui responsabil cu productia si cu achizitiile la punctul de lucru.

Fata de alte pachete software, modulul MRP din MAX intotdeauna minimizeaza numarul inventarelor, reducandu – le catre numarul optim prin folosirea unor tehnici moderne aprobate de APICS. El nu va recomanda niciodata mai multe decat sunt necesare, chiar la sfarsitul perioadei de planificare. Foloseste stocurile de siguranta pentru a acoperi fluctuatiile cererii si ofertei, nefiind necesar decat simpla alimentare pe masura ce sunt folosite. Folosirea filtrelor face ca lista actiunilor necesare sa nu fie niciodata prea lunga, astfel ca nu va exista nici o piedica in actualizarea periodica, aceasra putand fi o problema ce ar afecta aplicarea planului privind necesarul de materiale (MRP).

Sistemul de planificare a necesarului de materiale poate fi utilizat pentru reducerea stocurilor de produse in lucru (WIP) pentru a action conform metodologiei JIT. Sistemul are, de asemenea, o optiune de recalcul global (regenerativ) a planului necesarului de materiale. Desi perioada la care se ruleaza sistemul este configurabila, el este protejat sa fie rulat des, o data sau de doua ori pe zi, pentru a va asigura ca lucrati dupa cel mai recent plan. Aceasta frecventa poate denota instabilitate, totusi nu este nici o problema daca doriti sa calculati planul saptamanal sau o data la cateva zile.

Gestionarea achizitiilor si receptia bunurilor (pu)

Functiile departamentului de achizitii sunt de procurare a bunurilor necesare, de calitate corespunzatoare, in tmp util si la cele mai mici costuri pentru firma. Sistemul de achizitii MAX ofera urmatoarele functii:

selectarea furnizorilor si negocierea contractelor;

gestiunea comenziloe de achizitie;

srabilirea planului de livrari;

evolutia comenzilor;

receptia bunurilor;

monitorizarea performantelor

Furnizorii trebuie selectati din punct de vedere al calitatii, stabilitatii financiare, performantelor livrarilor, etc. si trebuie inregistrati in fisierele MAX. detaliile ultimelor negocieri cu furnizorii pot fi pastrate in nomenclatorul furnizorilor, inregiatrarea furnizorilor necorespunzatori fiind accesibila, la fel ca si a afacerilor acestora. In acest nomenclator sunt inregistrate de asemenea discount – urile si istoricul preturilor fiecarei achizitii a fiecarui produs de la fiecare furnizor.

O optiune remarcabila a lui MAX este ca avertizeaza prin intermediul sistemului asupra modificarilor cu impact pe termen scurt ce pot apare. Achizitiile in general sufera socul celor mai imprevizibile fluctuatii la nivellurile cererii si ofertei, din simplul motiv ca ele se afla la sfarsitul lantului. Ele trebuie intotdeauna sa fie pregatite din vreme, astfel ca MAX incurajeaza departamentele de productie si gestiunea materialelor sa – si planifice activitatile cu mai multa atentie.

Tranzactiile incheiate sunt inregistrate la fel ca si comenzile de achizitie. Ele pot cuprinde una sau mai multe pozitii si fiecare pozitie se poate referi la o comanda de planificare a necesarului de materiale, acesta recomanda livrarile de planificare. Toate recomandarile acestui sistem pot fi prevazute de catre responsabilul cu achizitiile sau de catre cel cu planificarea, folosind ecranele de prelucrare on – line a listelor de selectarea ordinelor de achizitie considerate oportune daca acestea apar in lista. Daca se prefera, recomandarile MRP pot di utilizate ca solicitari pentru instruirea personalului personalului responsabil cu achizitiile. MAX va avertiza departamentul de achizitii daca un articol alternativ este deja comandat.

Solicitarile externe (versiunea 9) pot fi folosite pentru a transmite cererile pentru articole secundare catre departamentul de achizitii. Oricine are drept de intrare in sistem poate introduce o solicitare referitoare la un serviciu, la un articol stocat sau nestocat. Sistemul MRP nu va prelucra aceste cereri, care sunt indreptate direct catre departamentul de achizitii, ca si solicitarile MRP. Date suplimentare sunt prevazute astfel incat solicitantul sa poata descrie complet articolul cerur. Este accesibila o functie de monitorizare, astfel ca departamentul achizitii poate inregistra starea cererii iar solicitantul poate fi sigur ca cererea sa este luata in atentie. Un sistem de securitate necesita ca cererile sa treaca printr – un stadiu de aprobare si opreste persoanele neautorizate sa efectueze modificarile acestora.

Ecranul MAX pentru receptia bunurilor ofera un numar de campuri cu acces rapid, ce permit punctului sa identifice toate pozitiile asociate ordinelor de achizitie in cel mai scurt timp. Ultimul lucru de dorit ar fi sa apara o lunga coada de vehicule de transport in timpul introducerii datelor in calculator. Sistemul avertizeaza utilizatorul cu privire la livrarile ce depasesc sau nu ating nivelurile comandate, ca si asupra acelora intarziate sau sosite mai devreme. Toate aceste avertismente pot fi filtrate de catre departamentul de achizitii. Sistemul anunta, de asemenea, daca sunt solicitari urgente ale bunurilor receptionate oriunde in firma. Bunurile pot fi de asemenea receptionate prin livrare directa, verificarea nivelurilor stocurilor deja existente.

Calcularea costurilor (ce)

Functia MAX de calcul a costurilor are ca scop mentinerea valorilor exacte ale costurilor medii si standard pentru toate produsele existente in baza de date.

Sistemul este extrem de flexibil si complet configurabil cu ajutorul parametrilor. Trebuie doar sa specificati costurile pe care doriti sa le gestionati, impreuna cu formula de calcul. Pot fi intretinute oricat de multe tipuri de costuri si pot fi create altele noi.

Modulul de calcul al costurilor pevazute de MAX poate calcula toate costurile pe baza altor date din sistem. Acestea pot proveni din nomenclatorul de articole, din datele privind structura produselor si rutelor. Costurile articolelor achizitionate sunt introduse de catre departamentul de achizitii (sau de personalul de administrare a costurilor) si pentru acestea este prevazuta o operatie speciala de introducere rapida a datelor. Cand datele privind rutele nu sunt disponibile, costurile pot fi introduse manual pentru unele produse sau pentru toate, iar aceste date vor fi considerate la realizarea calculelor. In acelasi fel este permisa suprascrierea manuala in procesul de recalculare a costurilor.

In cazul aparitiei unor modificari neasteptate ale costurilor, sa spunem o crestere importanta a preturilor unor materii prime, este posibila activarea unui tip de cost “Dar daca?” pentru a calcula efectul acestor schimbari. Acestea pot fi stocate si mentinute permanent, inlocuind costurile curente, sau folosite doar pentru informare si apoi sterse. La un moment dat este disponibil on – line un singur nivel de costuri pentru actualizare.

Monitorizarea cheltuielilor (cm)

Costuri curente sunt disponibile pentru articolele cumparate si receptionate. MAX permite inregisrarea preturilor platite, corespunzatoare fiecarei note de receptie a bunurilor. Pentru bunurile din productie proprie sau pentru articolele care primesc costuri interne implicite, MAX calculeaza un cost mediu ponderat.

Costul mediu pentru un articol este calculat pentru fiecare magazie (depozit), precum si de cantitatea si valoarea oricarei noi intrari. Costul de baza al fiecarui articol intrat in magazie (depozit) este folosit pentru ajustarea costului mediu al celor aflate deja aici. Ajustarea costului mediu este permisa folosind o operatiune speciala, care mentine un set de informatii pentru verificari ulterioare.

Controlul productiei (mf)

Scopul controlului productiei este autorizarea comenzilor de lucru ce vor fi lansate si de urmarire a stadiului curent al productiei. Functia de lansare a unei comenzi de lucru este foarte importanta, ea determinand autorizarea inceperii unei activitati (succesiuni de operatii). In acest moment este selectata tehnologia de lucru si este tiparita documentatia de fabricatie. Asupra fiecarei comenzi de lucru pot fi facute schimbari, fara a afecta ruta standard prestabilita, pentru a evita acele puncte de cerinte. MAX este un pachet software ce permite lucrul cu cel mai multe puncte de lucru (sectii, ateliere, fabrici etc.), mentinand pentru fiecare un calendar al zilelor lucratoare, daca este necesar. Pot fi prevazute calendare de lucru aditionale si tipuri de resurse pentru zone de lucru suplimentare, astfel incat disponibilitatea resurselor poate fi planificata pana la cel mai apropiat moment, daca este necesar.

Folosind aceste informatii, MAX ofera on – line o lista de lucru pentru fiecare punct de lucru, aratand care dintre grupurile de operatii de efectuat trebuie sa inceapa. Secventa din aceasta lista poate fi configurata local, folosind informatii despre data / timp calculate pentru fiecare operatie de catre MRP sau algoritmul LSPRO, de alocarea prioritatilor de efectuare a operatiilor la un post de lucru. Utilizatorul poate modifica prioritatile prin introducerea unor noi valori, daca aprecierea sa este considerata mai corecta decat a sistemului.

Listele de resurse si materiale necesare unei operatii pot fi descarcate (backflushed) direct din sistem, pentru reducerea volumului datelor de intrare necesare, pastrand insa detaliile referitoare la timpii afectati in scopuri de evaluare a costurilor si de monitorizare. dE asemenea, MAX poate fi folosit si daca nu se emit comenzi de lucru, folosind tehnica JIT pentru anumite articole sau puncte de lucru.

Colectarea datelor de la posturile de lucru (mf)

Scopul acestei functii este de a oferii date exacte si atuale despre evenimentele petrecute la nivelul unui post de lucru catre sistemul de planificare, fiind folosite pentru monitorizare si pentru calcularea costurilor.

MAX prevede un registru de lucru standard, on – line, de inregistrare a diferitelor evenimente planificate, neplanificate si ne – productive. Aceasta functie este usor de interfatat cu un cititor de coduri de bare sau de cartele magnetice. MAX sa lucreze cu dispozitive specializate de colectare a datelor si controlere de celule, in mod interactiv sau folosind transferul datelor pe loturi.

Inregistrarile se pot referi la operatii in desfasurare, la comenzi de lucru, la posturile de lucru, la un articol sau lot sau articol, dintr – o serie, la un contract. Este intretinut un istoric al tuturor operatiilor, cuprinzand costul fiecareia, calculat folosind ce mai potrivita formula.

Tranzactile planificate sunt acelea ce au fost prevazute inaintea producerii lor. Acestea sunt reprezentate de operatii pe o ruta “in lucru” si pot include, printre altele:

inceputul si sfarsitul operatiei;

resursele de timp actualmente folosite;

inregistrari privind produsele finite si rebuturile (sunt inregistrate codificat si motivele aparitiei lor);

timpii actuali de pregatire si de lucru;

postul de lucru folosit.

Operatiile “neplanificate” sunt acelea care nu au fixat un numar de operatie: ele nu sunt cuprinse in planul de lucru, in sensul ca inginerul proiectant nu le-a specificat in succesiunea operatiilor unui articol. Ele includ:

timpul de asteptare la un loc de munca (inaintea inceperii prelucrarii in acel loc) – in cazul productiei desfasurate fara comenzi de lucru;

timpul de realizare fata de specificatiile contractului (de exemplu, pentru evidentele tinute de inginerul proiectant).

Inregistrarile neproductive pot acoperi diferite evenimente, cum ar fi schimbarile intervenite, inregistrarea parametrilor de calitate necesari pentru obtinerea unui Certificat de Confirmare, precum si inregistrari de pontaj (inceperea si terminarea lucrului angajatilor).

Planificarea necesarului de capacitati (cr)

La nivelul planului principal de productie, eforturile sunt facute (folosind planificarea finita a capacitatilor disponibile, RCCP sau simulatorul MAX) pentru a se asigura ca intregul plan este realizabil. Deoarece rareori acesta este realizabil. Deoarece rareori acesta este realizat cu precizie, verificarile pe peroada mai indepartata au fost inlocuite de un orizont mult mai scurt si au devenit mai detliate, pentru fiecare post de lucru si resursa disponibila. Scopul planificarii necesarului de capacitati este de a identifica potentialel supraincarcari inainte ca acestea sa devina cauze ale unor probleme.

Folosind aceasta functie pot fi identificate eventuale supra- sau sub-incarari. Daca disponibilul de capacitati este insuficient, puteti actiona in doua moduri: reducerea incarcarilor sau cresterea resurselor disponibile. Informatiile oferite va ajuta sa decideti ce incarcari trebuie reduse, cand se poate lucra peste timpul planificat, si, daca aceste solutii sunt insuficiente, ce livrari catre clienti trebuie amanate.

Functia CRP calculeaza si memoreaza incarcarile resurselor, astfel incat aceste informatii pot fi folosite pentru comparatii de tipul “Dar daca?” si pentru a acoperi solicitarile curente si viitoare. Sistemul prevede si optiuni de raportare si interogare on-line pentru afisarea incarcarii fiecarui post de lucru, comenzile emise, cele ferme si cele recomandate, in forma grafica simpla sau in detaliu. Analiza incarcarii poate fi restictionata prin selectarea anumitor stadii ale comenzilor (comenzi emise, comenzi ferme si / sau recomandate).

Sistemul poate rula in doua moduri: cu verificarea doar a acelor articole ale caror date de baza au suferit modificari sau cu verificarea datelor despre toate articolele. Primul mod permite intrarea in vigoare a schimbarilor aparute printr – o singura comanda de lucru sau printr – un set de comenzi ce trebuie realizate rapid. Acest mod de lucru poate rula la cererea utilizatorului sau poate fi configurat sa ruleze imediat dupa inregistrarea sau schimbarea fiecarei comenzi de lucru.

Incarcarea se exprima in perioade de timp definite de utilizator. Operatiile intarziate pot fi efectuate intr – o prioada de timp separata sau raspandite pe un numar de perioade viitoare. Incarcarea viitoare este simulata la fel ca si emiterea comenzilor de lucru, tinand connt de rebuturi asteptata, de un program (calendar) de lucru corespunzator, de timpii de asteptare in coada, de transferul produselor in loturi, etc.

Capacitatea este exprimata prin modul de lucru in schimburi si a disponibiluluiplanificat al resurselor pentru fiecare post de lucru. Ambele pot fi planificate sa varieze in timp. Optiunile prevad obtinerea informatiilor detaliate privind sursa incarcarii capacitatilor (comenzi emise, comenzi ferme, recomandate, contracte estimate, recomandate) pentru fiecare comanda / produs, astfel ca poate fi identificat cel mai potrivit mod de a actiona in eventualitatea aparitiei unor supraincarcari. Rezultatele pot fi memorate folosind, sa spunem, in diferite clase de rute, pentru oricate rulari este necesar, in aceeasi baza de date a firmei, sub forma nterogarilor de tip “Dar daca?”.

Planificarea capacitatilor limitate

MAX este proiectat sa coopereze cu sisteme de planificare finita in domenii economice in care satisfacerea clientului depinde de gestiunea atenta a capacitatilor. Exemplul aratat aici este PROCAPS (dar poate fi oricare produs similar detinut de clientul la care se imlementeaza MAX), un pachet software client PC care poate comunica cu MAX prin intemediul unei retele.

Majoritatea implementarilor MAX/PROCAPS necesita legaturi in timp real, astfel incat ofertele catre client sa poata fi calculate rapid. In orice caz, pot fi implementate interfetle pe loturi, daca se prefera aceasta. MAX folosste tehnici de planificare finita (si nelimitata) in diferite moduri. Metodele variaza in functie de domeniul activitatii iar in continuare sunt prezentate doua abordari diferite.

Intr – o situatie simpla, de poductie pe baza de comanda, comenzile clientilor sunt comparate cu capacitatile deja incarcate inainte de a se face promisiuni privind livrarea produselor. O data acceptate, comenzile de lucru sunt generate imediat iar volumul de munca este planificat in cadrul punctului de lucru (atelier, fabrica etc.). Aceleasi comenzi de lucru pot determina sosirea unor materiale noi la tmp pentru a fi folosite. In acest caz, functia MRP nu este necesara.

In modulul de planificare planul de productie principal este comparat cubresursele ocupate, pentru a determina daca este sau nu realizabil. Acest proces poate folosi o planificare nelimitata (RCCP) sau simulatorul MAX care combina ambele tehnici pentru a simula evolutia si a previziona profitabilitatea.

Comenzile clientilor sunt comparate cu planul principal de productie, in sistemul MPS, folosind logica complexa utilizata de MAX pentru determinarea disponibilului de angajat. Modificarea fina a planului pe termen scurt se face folosind planificarea finita sau infinita (CRP) sau, mai putin frecvent, simulatorul MAX.

In timp ce PROCAPS este un bun exemplu de sistem Windows modern, MAX poate coopera cu majoritatea sistemelor de planificare limitata ce ruleaza pe PC – uri sau pe sisteme UNIX. Fluxul de informatii este de regula bi – directional, in timp ce planificatorul ruleaza de regula o singura statie de lucru, rezultatul calculelor sale este comunicat conducerii, departamentului de vanzari, achizitii si sistemului MRP, daca acesta este utilizat

2. 3. 2. Structura documentatiei MAX

Documentatia on-line

Pachetul software MAX se livreaza impreuna cu manuale detaliate in limba romana si engleza, MAX pune la dispozitie si facilitatea de asistenta on-line in limba romana. Toate manualele sufera probleme care conduc la situatia de desconsiderare a lor. Multe din apelurile adresate sistemului de asistenta prin telefon au drept rezultat faptul ca persoana care telefoneaza este rugata sa consulte manualul. Aceste probleme includ:

manualele sunt incomod de folosit;

oamenii nu sunt obisnuiti sa le foloseasca;

adesea, ele nu sunt unde te astepti sa le gasesti;

costa mult traducerea lor;

e greu sa fie mentinut un set complet in toata firma.

MAX este un sistem on – line si cea mai mare parte a documentatiei este memorata in calculatorul dumneavoastra. Sunt patru tipuri de asistenta, pe mai multe niveluri, toate disponibile la apasarea unei taste. MAX este prevazut cu asistenta contextuala (Help Context-Sensitiv): va spuune ce doriti sa aflati in momentul in care vreti sa –l folositi. Cea mai mare parte a documentatiei se afla in fisiere care contin texte explicative. Acestea pot fi afisate in limba materna apasand o tasta de ajutor specifica. Aceasta asistenta este asociata fiecarei linii de meniu si fiecarei functii MAX. deoarece meniurile sunt aranjate intr – o ierarhie, asistenta devine cu atat mai specifica cu cat avansati mai mult in structura meniului. Daca doriti, puteti modifica asistenta sau o puteti utiliza pentru a memora procedurile specifice pentru acestea.

Fiecare camp are, de asemenea, propriul mesaj explicativ si ajutator. Acest mesaj este disponibil cand executati un program MAX si apare la apasarea tastei ajutor. De asemenea, un program poate raporta si alte lucruri care nu sunt legate de un camp anume. Acest tip de mesaje poarta numele de “mesaje orfane”.

MAX-CS contine o copie a textelor de asistenta compilate intr –un fidier de “ajutor”, de tip hipertext, in format Windows. Acesta e primul pas in operatia de transfer a intregului manual intr – un sistem de tip hiperexpert.

Documentatia tiparita

Toate instalarile MAX au cel putin o copie a documentelor care sunt descrise mai jos in limba romana si engleza.

Ghidul utilizatorului aplicatiilor MAX

Ghidul este impartit in trei sectiuni:

ghid de utilizare a cotabilitatii MAX;

distibutia MAX;

ghidul utilizatorilor MAX din domeniul productiei.

Fiecare ghid este divizat in parti care constau dintr – unul sau mai multe capitole care contin subiecte; pentru comoditate, acestea pot aparea in mai mjult de una din cele trei sectiuni.

Ghidul de utilizare descrie cum opereaza functile MAX in utilizarea lor economica de zi cu zi. Este necesara executia unui numar de pasi pentru a inregistra de exemplu un ordin de vanzare. Unii pasi se executa doar o data, indiferent cat de multe ordine sunt de prelucrat; alti pasi se executa pentru fiecare ordin. Acesti pasi sunt expusi in ghid, acesta continand procedurile fundamentale pentru a putea utiliza cu succes pachetul software MAX.

Daca doriti putei modifica aceste proceduri, caz in care le puteti folosi ca proceduri de baza. Puteti memora procedurile dumneavoastra locale de operare in sistemul de asistenta asociat cu meniurile programelor. Acesta furnizeaza o sursa principala pentru procedurile de operare on – line, proceduri care sunt in intregime disponibile si gata de a fi folosite.

Ghidul administratorilor de sistem MAX

Ghidul acestora contine sectiuni care se ocupa de configurarea, implementarea si suportul tehnic de care MAX are nevoie la utilizator. Scopul acestei publicatii este de a explica cum poate fi configurat si implementat MAX. ghidul contine informatii care se ocupa de implementare si organizare, configurare si de trasaturile generale ale sistemului. Contine de asemenea informatii despre suportul tehnic pentru utilizarea personalului din domeniul IT.

Ghidul este impartit in cinci parti:

introducere;

ghid de implementare;

ghid de creare a companiei;

ghid tehnic;

controlul mediului;

specificatii generale.

Implementarea unui sistem ca MAX este un element stimulativ pentru trecerea in revista a diferitelor aspecte ale felului in care va conduceti afacerile. Nenumarate beneficii suplimentare pot fi obtinute folosind aceasta oportunitate.

4. 2. 3. 3. Aplicatii pentru activitatea de productie asistat de MAX

Productia

Teoria de baza MRP (planificarea necesarului de materiale)

Controlul proceselor de productie: timpii totali, dimensionarea loturilor, planificarea cozilor de asteptare, capaitatile de productie

Metodele de control de tip ROPC, MRP, MRP II, JIT

Programarea principala a productiei

Articole si stocuri: nomenclatorul prinipal de articole, unitati de masura, magazii, conturi de stocuri, miscari de stocuri, soldurile conturilor de stocuri, localizarea depozitelor, urmarirea unitatilor serializate, analiza de tip ABC

Fisa de materiale si inventarul: inventarul, fise de materiale (fise limita de consum), alternative, modificari ale structurii produselor

Comenzi de lucru: sectii, datele de control pentru fabricarea articolelor, ciclul de viata al comenzilor de lucru, comenzi ferme si recomandate, note de ridicare, probleme referitoare la componente, lucrari in curs de executie (WIP) finalizate

Tehnologiile de productie: sectii / punct de lucru, calendare, timpi per operatii, date productie, modificari ale procesului de productie, evidente contabile ale lucrarilor in curs de executie (WIP)

Lansarea si controlul comenzilor de fabricatie la nivel de atelier: lansarea comenzilor, comenzi WIP, descarcarea materialelor din gestiune

Achizitionarea: sectii, furnizori, cataloage cu oferte ale furnizorilor, comenzi de achizitionare, receptionarea marfurilor, subcontractarea

Programarea principala a productiei RCCP (planificarea estimativa a capacitatilor de productie), produse executate la comanda, produse finalizate la comanda

MRP (planificarea necesarului de materiale): programarea principala, prelucrarea MRP, prelucrarea listelor de activitati

CRP (planificarea necesarului de capacitati de productie): profilele capacitatilor, calculul incarcarii capacitatilor, restante, descarcarea capacitatilor.

Planificarea capacitatilor de productie

Evidente contabile WIP: optiuni de evidente contabile, setare (pregatire), descarcare din gestiune

Planificarea necesarului de capacitati de productie: planificare de tip capacitate de productie nelimitata, CRP – date introduse / date rezultate, fluxuri tehnologice / operatii, articole si fluxuri tehnologice utilizate in planificare, calendarul punctului de lucru

Comenzi de lucru: comenzi recomandate/ ferme/ lansate

Parametri de rulare (run time) CRP: detalii referitoare la fluxul tehnologic, data de incepere, peroadele utilizate in planificare, mod de planificare estimativa

Includerea comenzilor: comenzi de lucru, comenzi de vanzari, MPS (programarea principala a productiei), estimari

Cand se efectueaza calculele: imediat, la actiunea declansatoarelor, rulari regenerative

Definirea capacitatilor: puncte de lucru, resurse, calendare

Subcontractarea

PRETURI SI COMISIOANE, TERMENE DE PLATA

PRETURI SI COMISIOANE

Valoarea totala a Contractului, pe baza Livrarii DDU la locatia Gaesti este de 292,598 lire sterline si se compune din urmatoarele:

Suma pentru livrarea sistemului care consta din echipamente si programe software.

1. 1. 1. Echipamente 76.927

1. 1. 2. Programe 45.443

1. 2. Suma pentru serviciile livrate

1. 2. 1. Instalari 1.027

1. 2. 1. 1. Hardware

2. 1. 2 Retea

2. 1. 3. Sisteme de operare SCO Open Server

2. 1. 4. Informix

2. 1. 5. MAX

2. 1. 6. Cognos

1. 2. 2 Scolarizari 11.280

Sistem de operare SCO Open Server

Informix 3.437

MAX 6019

Cognos 1324

1. 2. 3. Implementare 145.676

1. 2. 3. 1. Servicii oferite de ICL 85.808

Srvicii oferite de ICR S.R.L.

1.2.4. Servicii de suport sistem 12.245

1.2.4.1. Suport software – 1 an 11.245

1.2.4.2. Intretinere hardware – 1 an 1.000

2.Cu exceptia celor specificate in mod expres sau sugerate in acest contract sau in alte documente, valoarea Contractului este pentru livrarea DDU si nu include TVA sau orice alte taxe sau comisioane (daca acestea exista) aplicaile in interiorul sau in afara Marii Britanii, referitoare la livrarea sistemului si a serviciilor, dar include costurile de ambalare, conform standardelor de export ICL.

100 % conform documentelor de livrare si a facturii ICL cu sumele din contract pentru produsele livrate

100 % servicii de scolarizare, articolul 1.2.2.

pentru servicii de implementare, articol 1.2.3. 100 % in rate lunare conform facturii ICL, pe o peroada de 10 luni

pentru servicii de initiere, articolul 1.2.4

100 % in rate trimestriale, conform facturii ICL pentru initiere hardware

100 % in avans, conform facturii ICL pentru suport software

Suport software annual si intretinere hardware annual

100 % in avans pentru suport software annual

100 % in rate trimestriale pentru intretinere hardware anuala

Daca ARCTIC nu isi va respecta obligatiile de plata conform Contract, atunci ICL va avea dreptul sa solocite in orice moment plata, conform Garantiei Bancare, iar in cazul unei plati restante in moneda locala (LEI), valoarea platii va fi echivalata in lire sterline, la cursul anuntat de catre BNR pentru data efectuarii platii.

CAPITOLUL V

EFICIENTA INTRODUCERII IN EXPLOATARE A APLICATIEI INFORMATICE

5.1. Etapele desfasurarii activitatii de lansare a productiei, la S.C. ARCTIC S.A. in cadrdrul aplicatiei informatice MAX

Modulul Sistemului Informatic Integrat MAX, de programare, lansare si urmarire a productiei vine cu solutii ce privesc solutionarea principalelor probleme ce afecteaza programarea, lansarea si urmarirea productiei.

Principalele deficiente evidentiate in capitolul IV, la subcapitolul 4.1. respectiv: nerespsctarea termenelor de livrare a produselor, consumuri specifice normate dematerial necorespunzator, neonorarea la timp a cererilor primite de la beneficiari, aparitia unor deficiente in functionarea sistemului informational, sunt eliminate de aplicatia informatica MAX.

Termenele de livrare a produselor sunt respectate prin prelucrarea pe calculator a cererilor, defalcarea pe sectii, pe capacitati, identificarea locurilor inguste si strangularilor in procesul de fabricatie, eea ce asigura urmarirea facila si riguroasa a respectarii termenelor contractuale.

Consumurile de materiale optime pentru fiecare produs introdus in fabricatie, sunt furnizate automat de MAX in momentul initierii comenzii de introducere in fabricatie a produsului.

Cererile primite de la beneficiari sunt onorate la timp deoarece MAX furnizeaza informatii referitoare momentul optim de incepere a productiei pentru a fi finalizata la timp.

Consumul de manopera este redus la minim prin repartizarea optima a operatiilor pe masini, precum si a fortei de munca pe utilaje sau locuri de munca. Ordinea de executie a operatiilor este stabilita automat de aplicatia informatica MAX respectind succesiunea tehnologica din programul de fabricatie. Se obtine astfel un timp minim total de prelucrare a operatiilor.

In continuare voi prezenta cum se desfasoara efectiv activitatea de lansare in fabricatie a produselor asistata de MAX. Pentru fiecare etapa de desfasurare a activitatii de lansare in fabricatie la sfarsitul capitolului este anexata documentatia furnizata de MAX.

Se primeste comanda de livrare a produsului de la client ce contine produsul dorit, termenul dorit de livrare si cantitatea dorita. In cazul de fata fiind vorba de Vitrina Frigorifica personalizata (cu banner), modelul VF 29C.

MAX furnizeaza Compartimentului P.L.U.P. documentatia tehnica necesara (normele de consum, fisa tehnica a produsului).

Se verifica stocul de materii prime existent. Aplicatia MAX are integrat in cadrul sau sistemul Just In Time de dimensonare optima a stocurilor de materii prime. Stocurile de materiale sunt furnizate pe doua categorii, din intern si din export. In cazul in care material nu exista in stoc MAX emite automat o noua comanda de materie prima noua catre furnizor.

Daca materia prima exista in stoc se incepe lansarea in fabricatie a reperelor. MAX printeaza listele de ridicare a componentelor, materialelor si materiilor prime de la magazie.

Se incepe fabricarea reperelor finale in functie de capacitatea de productie si de locul ingust. Se face programarea pentru ansamblare (pe zi\schimb).

Cand fabricarea produselor s-a incheiat produsele intra in depozitul de produse finite cu nota de predare ceea ce marcheaza de fapt terminarea comenzii.

Anexa 1 – Nota comanda

Anexa 2 – Prezentarea produsului

Anexa 3 – Stocurile de materiale si subansamble import

Anexa 4 – Stocurile de materiale si subansamble intern

Anexa 5 – Norme de consum pentru VF 29C

Anexa 6 – Program de fabricatie

Anexa 7 – Lista de ridicare componente comanda

Anexa 8 – Nota de predare produs finit

Ce = cheltuieli de exploatare a sistemului

Ec = 12.550.000 mii lei

Ci = 21.181.344 mii lei

Ce = 587.760 mii lei

Ke = 0.576

2) Durata de recuperare a cheltuielilor (Dr)

unde

Ke = 0.576

deci:

Dr = 1.736 ani

Din momentul recuperarii cheltuielilor cu caracter informatic acumularile suplimentare dintre momentul final al recuperarii cheltuielilor si momentul final de viata al sistemului informatic se transforma in profit. Deci Dr trebuie sa fie cat mai mic fiind – dupa cum se observa si din relatia de calcul – invers proportional cu coeficientul de eficienta globala.

Din punct de vedere al organizarii eficienta sistemului informatic de lansare se poate determina cu ajutorul indicatorului “entropia informationala” (H). Prin aceasta se masoara gradul de incertitudine.