Lanivelul senzațiilor legătura dintre fiziologic șipsihologic este atâtde strânsă, încât cugreu arputea fifăcute unele delimitări, fiziologicul… [604229]

Licență

Lanivelul senzațiilor legătura dintre fiziologic șipsihologic este atâtde strânsă, încât cugreu arputea fifăcute unele delimitări, fiziologicul… [604229]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Lect.univ . dr. Angela Boglu ț

Lanivelul senzațiilor legătura dintre fiziologic șipsihologic este atâtde
strânsă, încât cugreu arputea fifăcute unele delimitări, fiziologicul
convertindu -seînpsihologic, iar psihologicul declanșând noi
manifestări alefiziologicului .
Seșiafirmă, dealtfel, căsenzațiile sunt domeniul încare studiul psihologic
seaflăîn„cel mai lungșimai fericit mariaj cufiziologia" (Gray, 1991 ,
p.239).Laproducerea senzației participă numeroase instanțe și
mecanisme ,fiecare din eleîndeplinind roluri specifice .în
principal, aparatul morfo -funcțional care contribuie larealizarea
senzației esteanalizatorul, cupărți șifuncții distincte .
Rolul luieste acela deaconverti energia exterioară sauinterioară într-un
fapt deconștiință, fieșisimplu, cum este senzația .Pentru aceasta el
este nevoitsăpună îndisponibilitate oserie deprocese și
mecanisme acărorînlănțuire vaconduce înfinal laapariția
efectului scontat .

Nu depuține orisenzațiile aufost considerate ca„poarta "sau
„izvorul "cunoașterii .Rolul lorînexistența șimaiales încunoașterea
umană este atâtdemare, încât unii filosofi, îlavem învedere peJohn
Locke (1632 -1704 ),nus-ausfiit săafirme că„nimic nuexistă în
intelectfărăsăfitrecut mai întâi prinsimțuri" .Chiardacă formularea
este exagerată șivaficorijată deunaltmare filosof, Leibniz (1646 –
1716 ),eaatenționează asuprasemnificației enorme asenzațiilor în
viața omului .
Aproximativ înaceeași perioadă, filosoful francez Nicolas
Malebranche (1638-1715)afirmacă„simțurile nesunt date pentru a
ne conserva corpul" .Asemenea idei sunt dusepână în
contemporaneitate, „în ciudasofisticării sistemului senzorial,
înțelegerea finală alumii estebazată peoreproducere perfectă si
exactă ainformațiilor detasenzori" (Feldman, 1993,pp.167-168).

Sintetizând, considerăm căimportanța senzațiilor pentru existența șiactivitatea
umană constă înurmătoarele :
-senzațiile informează desprevariațiile care seproduc încircumstanțele mediului
înconjurător, evident, cucondiția caacestevariațiisăfieimportante șisăse
producă înanumite limite .„Cele cincisimțuri -vederea, auzul, mirosul, gustul
șipipăitul -sunt ferestre deschise spre lume" .Organele senzoriale furnizează
creierului informațiile, pecare acesta leinterpretează, letransformă în
percepții, face caelesăcorespundă cucelestocate deja.Sistemul senzorial este
mijlocul prin care datele externe sunt transformate înexperiențe
subiective ;
-senzațiile asigură adaptarea organismului lavariațiile mediului înconjurător .
Senzațiile nesemnalizează dezechilibrele interioare, nepun înacord cu
solicitările cevindinmediul înconjurător, ușurându -neviața ;
-senzațiile orientează șicontrolează benefic conduitele actuale ale individului .
Informațiile pecare lecăpătăm cuajutorul lornusunt independente de
trebuințele noastre actuale, de particularitățile activităților desfășurate ;
dimpotrivă, cuajutorul senzațiilor căpătăm șiselectăm dinmediul extern sau
intern acele informații cesunt înacord cunecesitățile noastre actuale .

Importanța senzațiilor înviața omului poate ficelmai bine relevată prin
referirea lasituațiile deperturbare șirestricționare afuncționalității
lor.Handicapurile senzoriale, monotonia senzorială șimai ales
fenomenul de deprivare senzorială, soldate cu perturbarea
comportamentului, sunt totatâtea situații care evidențiază, prin
contrast, valoarea senzațiilor inprocesele adaptative .
Astfel desituații audatunor cercetători ideea utilizării lorînfolosul
oamenilor .Observându -secărestricționarea input -ului senzorial îi
poate ajuta peoamenisă-șimodifice comportamentele, s-apropus o
formă practică deterapie numită terapia restricției stimulării
environmentale .
Senzațiile aușioimportantă valoare psihodiagnostică .Datfiind faptul
căele seregăsesc transfigurate înpersonalitate sub forma
senzitivității, aufost introduse îndiferite tipologii temperamentale
șidepersonalitate .

Cutoate căsimțurile șisenzațiile produse deeleîndeplinesc unrolenorm înviața
omului, chiar șiatunci când funcționarea loreste restricționată, sunt totuși
imperfecte, omul nefiind satisfăcut deele.Deaceea, de-alungul istoriei omul a
încercat sălemărească posibilitățile naturale cuajutorul unor mijloace tehnice .H.
Pieron îșiîncheia mica salucrare dedicată senzațiilor, apărută în1952 .tocmai cu
inventarierea câtorva dintre mijloacele tehnice descoperite dediverșisavanți :
microscopia șitelescopia ,careasigură amplificarea spațială, multiplică desute
deoriacuitatea discriminatorie ;
Cinematografia ultrar apidă, bazată peamplificarea temporară, asigură oredistribuire
încetinită aimaginilor înregistrate într-untimp foarte scurt ;
microfonul amplifică intensitatea prin traducerea electronică afenomenelor mecanice
deamplitudine minimă ;
telefonul, televiziunea facsădispară distanțele .
Datorită noilor mijloace tehnice esteposibilă transformarea îninformații vizualeși
auditive aunor fenomene înîntregime ineficace (radiațiile invizibile ,undele
electrice ,ultrasunetele ,acțiunile magnetice ).Crescând capacitățile simțurilor
prin mijloace tehnice, omul îșiperfecționează propria sacapacitate de
cunoaștere .

Deficienta :pierderea sau alterarea unei structuri sau auneifuncții
rezultand inurma unei maladii ,accident sauperturbare inevoluția
normală (bătranețea ),darșicaurmare aunorcarențe psiho -afective .
Deficiențe frecvente :auditive ,vizuale ,delimbaj ,intelectuale ;
Dizabilitate :termen generic pentru afectări /deficiențe ,limitări de
activitate șirestricții departicipare ,carerelevă aspectul negativ al
interacțiunii individ–mediu ;
Cerinte Educative Speciale :cerințe specifice fațădeeducație alecopilului
cuhandicap, derivate dinparticularitățile individuale dedezvoltare ,
invățare ,relaționare cumediul ,dinexperiențele anterioare ale
copilului .
Excluziune :limitarea sau interzicerea ,voită sau nu, aaccesului la
drepturile șilibertățile dedrept alepersoanei .
Handicap :dezavantajul social, rezultat inurma uneideficiențe sau
incapacități șicarelimitează sauimpiedică indeplinirea decătre
individ aunui rolașteptat demediu .

Incluziune :setul demăsurișiacțiuni dindomeniile protecției sociale ,
ocupării forței demuncă ,locuirii ,educației ,sănătății ,informării și
comunicării ,mobilității ,securității ,justiției șiculturii ,destinate
combaterii excluziunii sociale ;
Integrare :procesul deinteracțiune dintre individ /grupșimediul social,
prin intermediul căruia serealizează unechilibru funcțional al
ambelor părți ;Incapacitate :reducerea parțială sautotală aposibilității
dearealiza oactivitate (motrică saucognitivă )sauuncomportament .
Infirmitate :defect fizic congenital saudobândit înurma unui accident, a
unei boli etc.•Integrarea scolara -reprezinta procesul deincludere in
scolile demasa sau inclasele obisnuite ,laactivitatile educative
formale sinonformale ,acopiilor considerati caavand cerinte
educative speciale .
Scoala incluziva -este denumirea institutiei scolare din invatamantul
public demasa unde auacces toticopii ,unei comunitati ,indiferent de
mediul deprovenienta ,incare sunt integrati intr-oforma saualtasi
copiii cucerinte speciale .

Curriculum diferentiat -serefera lamodalitalile deselectare siorganizare a
continuturilor ,metodelor depredare -invatare ,metodelor sitehnicilor de
evaluare, standardelor deperformanta ,mediului psihologic deinvatare ,in
scopul diferentierii experientelor deinvatare sideadaptare aprocesului
instructiv -educativ laposibilitatile aptitudinale sideintelegere ,lanivelul
intereselor sicerintelor educationale ,laritmul silastilul deinvatare al
elevului .
Curriculum adaptat -este instransa legatura cunotiunea decurriculum
diferentiat ,insensul cadiferentierea presupune ,implicit ,sioadaptare a
continuturilor ,metodelor ,mijloacelor sitennicilor delucru inactivitatile
instructiv -educative .
Profesor itinerant /suport -este acea persoana specializata inactivitatile
educative sirecuperatorii adresate copiilor cucerinte speciale ineducatie .
Intervenția timpurie estecunoscută caomișcare socială ,undomeniu de
specializare profesională șiștiințifică ,ocondiție sine qua non pentru
sporirea eficienței procesului derecuperare șiinserțiesocială acopiilor cu
CES, datorate unordeficiențe care potduce ladiferite handicapuri .

Indocumentele editate sub editia UNESCO referitoare laterminologia
educatiei speciale siadisciplinelor eiconexe, cum arfipsihopedagogia
medicala, psihopedagogia medico -sociala saupsihologia copilului cu
cerinte speciale, sesubliniaza ideea capsihopedagogia speciala este o
stiinta desinteza care utilizeaza informatii furnizate demedicina,
psihologie, pedagogie, sociologie, asistenta sociala, instudiul
personalitatii persoanelor cudiferite tipuri dedeficienta sau a
persoanelor aflate indificultate privind integrarea sirelationarea lorcu
institutiile comunitatii saucusemenii dincomunitatea dincare fac
parte .
Psihopedagogia speciala imprumut ădinaltediscipline termeni, concepte
acaror semmficatie este utilizata, intr-omaniera interdisciplinara
distincta, infunctie devarietatea formelor dedeficienta .
Campul deactiune apsihopedagogiei speciale sesitueaza intre studierea
starii denormalitate siastarii patologice parcurgand untraseu
complex care include prevenirea, depistarea, diagnoza, terapia,
recuperarea, educarea, orientarea scolara siprofesionala, integrarea
socio -profesionala simonitorizarea evolutiei ulterioare apersoanei
cudizabiliti sauaflate indificultate .

Toate etapele respective potfiincluse intr-oformula specifica acestui
domeniu care justifica inmare parte caracterul pragmatic, actional al
psihopedagogiei speciale :asistenta psihopedagogica sisociala .
Componentele fundamentale aleasistentei psihopedagogice sisociale
sunt:
a)psihologica ;b)pedagogica ;c)sociala ;
a)psihologica :
-cunoasterea particularitatilor specifice dezvoltarii psihice apersoanei sia
tuturor componentelor personalitatii ;
-atitudinea sireactiile persoanei inraport cudeficienta sau cu
incapacitatea sasiinrelatiile cuceidinjur;
-modul demanifestare acomportamentului indiferite situatii ;
-identificarea disfunctiilor lanivel psihic ;
-identificarea cailor deterapie, recuperare, compensare afunctiilor si
proceselor psihice afectate ;
-asigurarea unui cadru desecuritate siconfort afectiv pentru mentinerea
echilibrului psihic sidezvoltarea armonioasa apersonalitatii ;

b)pedagogica
-evidentierea problemelor specifice ineducarea, instruirea siprofesionalizarea
persoanelor cudiferite tipuri dedeficiente ;-adaptarea obiectivelor, metodelor
simijloacelor deinvatamant lacerintele impuse departicularitatile dezvoltarii
psihofizice apersoanelor cuCES;-adaptarea/modificarea continutului
invatamantului infunctie denivelul evolutiei sidezvoltarii biopsihice a
subiectilor inclusi inprocesul instructiv -educativ ;-asigurarea unui cadru optim
depregatire, astfel incat fiecare subiect supus educatiei siinstruirii saasimileze
unminimum decunostinte sideprinderi practice necesare integrarii sociale ;
c)sociala :
-insertia bio-psiho -socio -culturala apersoanei inrealitatea sociala actuala sauin
schimbare peaxele :profesionala, familiala, sociala ;-actiuni deprevenire si
combatere amanifestarilor deinadaptare sociala ;-promovarea sisustinerea unor
politici coerente siflexibile, precum siorganizarea unor servicii eficiente pentru
protectia siasistenta sociala apersoanelor aflate indificultale -informarea opiniei
publice cuprivire laresponsabilitatea civica amembrilor comunitatii fata de
persoanele aflate indificultate, precum siposibilitatile devalorificare, a
potentialului aptitudinal sirelational alacestor persoane infolosul comunitatii

Noile deschideri siinovatii promovate deeducatia incluziva au
determinat conturarea unor principii care vin sasustina
activitatea educativa dinscoli sialte servicii educationale si
recuperatorii pentru elevii cucerinte speciale .
Alaturi deprincipiile anterior prezentate sicare, inmare parte,
reprezinta oadaptare aprincipiilor didacticii generale, in
educatia elevilor cudizabilitati maiintervine sialteprincipii .
Asadar, principiile didactice specifice educatiei speciale sunt :
-principiul asigurarii unitatii instructiei, educatiei, compensarii,
recuperarii si/sau reeducari
-principiul drepturilor egale
-principiul unicitatii siindividualizarii
-principiul diversitatii
-principiul accesului siparticiparii

Principiul asigurarii unitatii instructiei, educatiei, compensarii,
recuperarii si/sau reeducarii -conform acestuia, toate
activitatile incluse inprocesul deinvatamant trebuie savizeze,
pelanga componenta instructiv -educativa, siocomponenta
compensatorie sirecuperatorie, prin antrenarea acelor structuri
sauresurse psihofizice functionale alecopilului inasimilarea si
dezvoltarea abilitatilor necesare adaptarii siintegrarii
socioprofesionale aacestuia .
Principiul drepturilor egale -fiecare fiinta umana aredreptul lao
dezvoltare personala, sociala siintelectuala sitrebuie saaiba
asigurate ocaziile dea-sidesavarsi potentialul propriu de
dezvoltare ;
Principiul unicitatii siindividualizarii -fiecare fiinta umana este
unica prin raportare latrasaturi decaracter, interese, abilitati,
motivatii sinevoi deinvatare ;

Principiul diversitatii -sistemul educational trebuie astfel
proiectat incat saiaincalcul sisa-siasume intreaga diversitate
acategoriilor debeneficiari carora liseadreseaza ;
Principiul accesului siparticiparii ~toticeicare aunevoi/cerinte
speciale deinvatare si/sau dizabilitati trebuie saaiba acces lao
educatie adecvata sidecalitate .
Insinteza, putem concluziona caprincipiile -cheie aleincluziunii au
invedere urmatoarele concepte fundamentale :valorizarea
diversitatii ,dreptul deafirespectat ,demnitatea fiintei umane ,
cerintele individuale ,responsabilitatea colectiva ,dezvoltarea
relatiilor siculturii profesionale ,dezvoltarea profesionala ,
sanse egale .

Psihopedagogia deficienților vizuali, cadisciplină
științifică, studiază problemele cunoașterii
psihologice șiindrumării din punct devedere
educativ anevăzătorilor șislabvăzătorilor, precum și
procesul derecuperare socială aacestora .
Intr-unmod similar concep obiectul destudiuși
alțiautori, cudeosebirea cădau unanumit
nume domeniului :
Tiflopsihopedagogie (etiologia (greacă) :tiflos -orb,
logos -știință) ;care poate fiimpărțit in2ramuri :
tiflopsihologie șitiflopedagogie .

Cunoașterea cauzelor deficiențelor devedere este importantă pentru personalul
carelucrează cuacești copii inșcoli pentru aarmoniza intervenția
psihopedagogică cuspecificul fiecărui copil, cudificultățile pecare leintampină,
cupotențialul pozitiv șimecanismele compensatorii alefiecăruia .Inacelași
timp decelarea cauzelor sprijină inevitarea, prevenirea factorilor care pot
conduce lapierderi alevederii, cașiincombaterea prinactivități educativ
–recuperatorii aacțiunii nocive aunor asemenea factori .MirceaȘtefan ,
(2000)descrie complexitatea cauzelor determinante petreiniveluri :
-Relația cauzală dintre deficiența vizuală șidiferite lezări saudisfuncții ale
analizatorului vizual .Relația este relevată dediagnosticul medical, de
afecțiunile analizatorului vizual care producdeficiența vizuală, afecțiuni
prezentate detaliat intratatele deoftalmologie .Evident căsunt mai
importante acele aspecte medicale careintră insfera deinteres a
psihopedagogului .
-Analiza factorilor cauzali care determină afecțiunile analizatorului vizual in
ordinea temporală aposibilității deacțiune :ereditari –genetici ,
prenatali ,perinatali ,postnatali .
-Factori extraindividuali –de natură ecologică, socială, economică, educațională.

Intr-unfelsaualtul,inmajoritatea cazurilor deambliopie șinu
numai, apare dreptcauză undeficit organicșifuncțional intr-
una sau mai multeformațiuni aleanalizatorului .Alți factori
cauzali care, larandul lor,determină afecțiuni aleanalizatorului vizual
sunt factorii genetici, bolitransmise demamă fătului intimpul sarcinii,
deboli contractate intimpulcopilăriei precum șidediferite
traumatisme care constituie cauze aleafecțiunilor oculare ale
copiilor nevăzători șiambliopi .
Consecințe grave asupra funcției vizuale au foarte adesea
afecțiunile vasculare șihemoragiile cerebrale, atrofiile cerebrale,
traumatismele cranio -cerebrale .Toate acestea potficauze ale
ambliopiei șicecității .Infișele medicale aleelevilor unei școli de
ambliopi saunevăzători segăsesc mereu referiri lagripă, variolă,
varicelă, rujeolă, scarlatină, tuse convulsivă, herpes sau alte boli
infecțioase care pot explica afecțiuni alecorneei, congestia
conjunctivitelor oculare ,leziuni aleretinei .

Clasificare înfuncție deacuitatea vizuală :
ambliopie ușoară (acuitate vizuală :0,5(1/2)–0,2-1/5)
ambliopie medie (acuitate vizuală :0,2(1/5)–0,1(1/10)
ambliopie forte (gravă) :(acuitate vizuală -sub0,1(1/10)
cecitate relativă (practică) –0-0,005 (1/200)–percepe mișcările mainii și
lumina
cecitate absolută –nupercepe deloc lumina .
Ambliopia –(greacă =amblys -slabșiops -vedere) -reprezintă odiminuare a
vederiicauzată deunele leziuni alemediilor transparente aleglobilor
oculari, esteodeficiență vizuală parțială .
Ambliopia esteprodusă delezarea, mai mult sau maipuțingravă, a
analizatorului vizual, răman totuși adesea alte subfuncții instare de
funcționare .
Clasificarea infuncție demodificarea indicilor funcționali aivederii :
Principalii indicifuncționali aivederii sunt :acuitatea vizuală, câmpul
vizual, sensibilitatea luminoasă șidecontrast, sensibilitatea cromatică,
simțul profunzimii, localizarea vizuală, capacitatea dedisociere și
rapiditatea actului perceptiv .

1.afecțiuni care determină scăderea acuității vizuale,
2.afecțiuni care determină scăderea campului vizual, deexemplu :
-apariția unor scotoame –porțiuni incare funcția vizuală nueste
activă –depildă pata oarbă, care corespunde papilei nervului
optic,
-hemianopsii –lipsa unui semi -camp vizual lafiecare ochi
3.afecțiuni caredetermină alterarea campului vizual,
4.afecțiuni care determină tulburări alevederii binoculare (deex.
strabismul )
5.afecțiuni care determină tulburări deadaptare laintuneric și
lumină,
6.tulburări alesensibilității cromatice (deex.Discromatopsiile lipsa
senzației deverde sauroșu;-daltonismul –cecitate pentru
roșu;-acromatopsiile –cand nupoate distinge nici o
culoare ).

Incazuldeficienței vizuale, cașiaaltor tipuri dedeficiența, semanifestă
anumite tipuri demecanisme compensatorii ,menite săsuplinească ,intr-unfel
saualtul, capacitatea funcțională pierdută saudiminuată .Omare importanță oau,
ladeficienții vizuali, modalitățile senzoriale care suplinesc vederea sautrăsăturile
decaracter caresusțin realizarea unei autonomii personale .
Nevăzătorul poate obține pecale tactil -kinestezică sauauditivă omare bogăție de
informații pecare ceicuvedere normală leobțin numai pecalevizuală .
Pentru aființeleasă caunfenomen integral, compensația trebuie privită inainte
detoate caunmod deadaptare .Incondițiile apariției unei deficiențe vizuale,
problema adaptării, sauareadaptării, capătă oimportanță sporită, fiind mobilizate
disponibilități care altfel arfirămas neutilizate .
Relațiile organismului cumediul inconjurător trebuierefăcute incondițiile in
care ofuncțiesenzorială esențială estetotal sauparțial lezată .Sestabilesc noi
corelații intre analizatorii intacți, alecăror “informații” sunt confirmate de
practică .Inlipsa surselor vizuale, importanța lorcrește .Eidevin capabili de
diferențieri dinceincemaifine inlimitelesensibilității lor.Incazul unei
ambliopii reeducabile arelocunproces invers ,dedezinhibare azonelor
vizualeșiderestabilire arelațiilor lorintersenzoriale .

Inprimul rand modul decompensare este condiționat dedeficiența primară,
adică denatura, gradul, gravitatea șicauzeledeficienței vizuale, deeventualele
deficiențe asociate .Altfel compensează uncopil atins dececitate totală șialtfel
unambliop .Intr-unfelcompensează unmiopșiintr-altfelunhipermetrop .
Ingustarea campului vizual este altfel compensată decat pierderea campului
profunzimii .Infelul cum semanifestă compensația contează șivarsta lacare a
apărut deficiența vizuală, adică instalarea timpurie amecanismelor compensatorii
sau formarea lortarzie, ininterferență cudeprinderile deja existente șiin
condițiile unorstări afective negative .
Existența frecventă aunor consecințe secundare negative aledeficienței complică
situația, căci șieletrebuie compensate, elehandicapandu -lpecopil totatatde
mult catșideficitul primar .
Consecințele negative pot apărea peplanul dezvoltării fizice, intelectuale ,
psihomotorii șiafectiv –atitudinale ,solicitand forme specifice de
compensare .Procesele psihice potsprijini dar potșicontracara bunul
mers alcompensației .Trăsăturile tipologice șiparticularitățile individuale :
fireactivă saupasivă ,tipextravert sauintrovert ,instalare rapidă saulentă
areflexelor etc,ișiau,șiele,unrolcondiționat inprocesul compensației .

Trebuie săapreciem dacă metodele decompensare folosite servesc realmente
depășirii dificultăților intampinate deacești copii șidacă nucumva eleau
efecte secundare nedorite, dăunătoare .
Deexemplu ,unambliop care, pentru a-șicompensa deficiența ,practică
predominant oinvestigare tactilă, chiardacă nuelimină complet
vederea .Infelul acesta elobține, intr-adevăr, oimagine maiprecisă a
obiectului percepției .Pipăitul sedovedește productiv .Seintamplă
insă că,obișnuindu -sesăperceapă pecale tactilă șirenunțand dincein
cemai mult laexercițiul vizual ,vederea luidevine dinceincemai
puțin eficientă, fiindcă nuesteutilizată .Inacest caz,modul decompensare
care-lajută pentru moment sedovedește nociv petermen lung și
educatorul vatrebui săintervină .
Dacă insă copilul suferă deglaucom infantil șiștim delamedicul oftalmolog
căelișivapierde incurand vederea șideci trebuie sa-și
perfecționeze percepția tactilă, pentru aputea fipregătit unei noisituații,
atunci vom considera căaceeași modalitate decompensare estepozitivă .

Nevăzătorul care ișicompensează sentimentul defrustrare prin efortul dea
reuși intr-undomeniu incare simtecăareposibilități, compensează in
sens pozitiv, desigur .Totuși, inchiderea insine șistările dereverie
consolatoare incare serefugiază unnevăzător care sesimte
inferiorizat șiinsecurizat, chiardacăreprezintă unmecanism imediat
deapărare aEu-lui,potduce incele dinurmă laanumite forme de
nevroză .
Lanevăzători, tendința deamplificare areacțiilor deorientare șideapărare față
destimuli auditivi este ocompensare spontană .Launii ambliopi ,ochiul
apropiat deobiect sau obiectul apropiat deochi, incare cazse
elimină șiconvergența, constituie oformă decompensare spontană,
adesea nocivă .Sepotdistinge, pedeoparte compensarea spontană ,care
sepoate manifesta inafara acțiunii educaționale iarpedealtă parte
compensarea dirijată ,alecărei mecanisme sunt stimulate șidezvoltate in
mod deliberat ,caparte aunui sistem deeducație .
Compensația sepoate invăța .Uneori compensarea dirijatăconstă intr-
unproces deautoeducație, pecare copilul ildesfășoară laindemnul șisub
indrumarea educatorului .

Uneori compensarea spontană serealizează nunumai prin mecanismele
naturale deadaptare darșicuajutorul unor instrumente, aparate sau
alteinstrumente ajutătoare, denatură tehnică .Osimplă lupă folosită de
elevul ambliop poate ajuta compensația prin mijloacele restante ale
analizatorului vizual .
Bastonul alb este uninstrument simplu dar foarte util,facilitand
compensarea prin ceilalți anali zatori .Există aparate opto electronice care ii
ajută peceicucecitate nocturnă, iaraltele pentru ceicucecitatea culorilor .
Există omare varietate deaparate care sprijină procesele compensatorii
alenevăzătorilor, convertind semnalele vizuale insemnale sonore sau
vibro -tactile .Pentru canevăzătorul săsepoată adapta bine lamediu este
necesar casimediul să-iofere mijloace corespunzătoare .
Cea maiimportantă distincție pentru orientarea proceselor compensatorii
sereferă ladirecția recuperatorie pecare opermite graduldeficienței
vizuale .
Incazul cecității totale sau aproape totale serealizează inainte detoate o
compensație intersistemică ,insensulcăfuncțiavizuală deficitară este
inlocuită prinaportul eficient alcelorlalte modalități senzoriale .

Incazul ambliopiei moderate, cand sunt afectate unelesubfuncții ale
analizatorului vizual darrăman rezerve funcționale lanivelul celorlalte
subfuncții, deci cand vederea poate fiutilizată șichiar areșanse de
dezvoltare, areloccompensația intrasistemică, adică prinposibilitățile
pecare leascunde chiar analizatorul vizual .Compensație nu
inseamnă deci neapărat inlocuirea cuunaltanalizator .
Incazurile intermediare, acestedouă forme decompensație sunt
corelate .Evolutiv, organismul incearcă intai săcompenseze peseama
elementelor intacte alesistemului lezat ,mobilizand deci posibilitățile
vizuale, dar cand calea aceasta sedovedește ineficientă are loc
substituirea cualtesisteme senzoriale .
Compensația intersistemică -inseamnă căfuncția vizuală esteinlocuită cu
altemodalități senzoriale rămase intacte .Pentru asuplini vederea
sunt folosite lamaximum șiinterpretate relevant informațiile oferite
decelelalte simțuri .Importanța lorbiologică crește pemăsură cescade
vederea .Simțul tactil este primordial pentru instruirea șiingeneral
pentru educarea nevăzătorilor .

Citit-scrisul inBraille darșifolosirea cubaritmului laaritmetică, ahărții in
relief lageografie șiamultor alte forme dematerial didactic se
bazează pepercepție nuexclusiv tactilă, cideregulă tactil -kinestezică .
Senzațiile kinestezice șicele tactile aulabază analizatori diferiți darelese
imbină inactivitatea cognitivă căcicopilulcunoaște prin palparea cu
mana inmișcare .
Datorită unui pipăit activ elpoate percepe forma, volumul, mărimea,
substanța, duritatea, asperitate șinumeroase altecalități ale
obiectelor .Lanivelul micro -spațiului, palparea deține oechivalență
informațională degrad inalt cuvăzul .
Ocaracteristică acompensării prin acest contact dinamic estefaptulcăse
realizează prinsenzații succesive din care seconstruiește mintal
imaginea globală .Incondițiile spațiului mare, rolul compensator
principal ilpreia deregulă auzul .Asigurand cunoașterea deladistanță,
eliioferă nevăzătorului nunumai informație darșisecuritate .Stimulii
sonori semnalizează prezența unor obiecte ,stareașiacțiunea lor,
distanța ,direcțiaș.a.

Nevăzătorul poate aflapecale auditivă dincedirecție vine unvehicul,
poate recunoaște după zgomotul pașilor opersoană, poate localiza
poziția celui care iseadresează .Toate acestea sedeprind prin
exercițiu .
Unnevăzător exersat poate stabili auditiv dacă incăperea incare seaflă
este mică saumare, este inaltă saujoasă .Elpoate identifica spațiile
goale dar șiobstacolele, căci senzația deobstacol arelabază
receptarea auditivă asunetelor reflectate .
Compensația intersistemică include șiparticiparea senzațiilor
olfactive .Mirosurile receptate semnalizează prezența multor obiecte
șiacalităților lor,adistanței șidirecției .Totașacrește valoarea
informațională acelorlalte căisenzoriale .
Pebaza exercitării pecare oimpune deficiența insăși șiinsituația in
care atenția seconcentrează asupra atenției analizatorilor valizi,
copiiinevăzători devin capabili dediferențieri auditive, tactile
etc.dinceincemaifine.

Compensația intrasistemică -acest tipdecompensare este propriu in
special copiilor cudeficiență vizuală parțială -ambliopi .Deficiența
vizuală parțială, produsă delezarea mai mult saumai puțin gravă a
unor subfuncții aleanalizatorului vizual, lasă totuși adesea alte
subfuncții instare defuncționare .Așadar, chiar ininteriorul
sistemului funcțional alvederii sepăstrează un anumit
potențial .
Compensația intrasistemică reprezintă tendința organismului de
autiliza acest potențial restant, deci deacompensa chiar pe
seama analizatorului vizual .Practic, inseamnă incercarea dease
ajunge laoimagine vizuală maibună cupotențial fiziologic existent .
Infuncție decaracterul șigravitatea afecțiunii ,decomponentele
receptorului care sunt lezate sau desubfuncțiile tulburate se
constată omare varietate deforme decompensare intrasistemică
spontană .Unele aueficiență redusă, altele ajută maimult.Unele apar
careflexe inconștiente ,altele cu un anumit grad de
conștientizare .

Un reflex bine cunoscut, deexemplu, constă incompensarea
deficitului derefracție alhipermetropului prin amplificarea
efortului acomodații .Unaltul ilconstituie scoaterea din
funcție aunui ochi atunci cand vederea celor doiochi este
inegală .Restrangerea campului vizual este compensată prin
mișcări ample alecapului pentru acuprinde imaginea .Copiii
cusensibilitate luminoasă scăzută iaupoziții decăutare a
luminii, desituare inlocul unde lumina cade catmai bine pe
obiectul percepției .
Uncopil delaȘcoala pentru Ambliopi, căruia is-adatolupă care
să-lajute lacititofolosea pentru aprinde litera infocarul ei
luminos .Laungrad mai ridicat deconștientizare, darnu
total, seaflă procedeele compensatorii apărute intimpul
explorării vizuale solicitate deprocesul deinvățămant .

Lainceputul școlarității elevului ambliop, incapacitatea orientării după o
schemă perceptivă, lipsa unei logici aexplorării care săconducă spre
punctele dereperesențiale pentru identificare secompensează prin
timpul indelung alinvestigării șicaracterului eiredundant .“Prin număr mare
demișcări oculare șidezone defixare aprivirii, ambliopii incearcă să
compenseze slaba loracuitate vizuală, pentru acapta suficiente informații
care sălepermită să-șiformeze oimagine perceptivă maibogatășimai
clară .”
Cercetările asupra activității perceptive aelevilor ambliopi arată căactul vizual
aredecaștigat cand este simultan cureceptarea unor stimuli acustici,
tactil -kinestezici ș.a.Unele cercetări audemonstrat căperformanțele vizuale
cresc inexercițiile care solicită concomitent oactivitate motorie :
conturare, decupare, perforare .
Lainceputul școlarității, elevului ambliop iieste necesar uncontrol, saumai
bine zisunautocontrol tactil ,kinestezic ,auditiv etc.,din cauza
greșelilor frecvente .Cutimpul elseeliberează parțial deacest control,
lacare revine cand este pus infața unor probleme noișidificile .
Trecerea laaltemodalități senzoriale mai este uneori necesară pentru ca
vederea sănufiesuprasolicitată, pentru aseasigura odihnavizuală .

Laambliopi sepune problema asigurării dominanței vizuale .Copilul
trebuie săinvețe săfolosească toate căile senzoriale darcaunsprijin al
vederiișinupentru su-plinirea ei.Cand unelev ambliop, cu
posibilități vizuale reduse darutilizabile inprocesul deinvățămant,
manifestă tendința dea-șifolosi vederea dinceincemaipuțin,
bazandu -sepredominant pealți analizatori, seconsideră că
procesul compensator abordat merge peocalegreșită, care
periclitează dezvoltarea vederii luiși-lduce spresituația de
nevăzător .
Nevăzătorii, chiar dacă nuaureprezentări vizuale, percep spațiul șiau
noțiunea despațiu .Odovadă este insuși faptul căeiseorientează in
spațiu, recunosc obiectele pebaza insușirilor lorspațiale, percep și
ințeleg relațiile spațiale, potinvăța obiecte cageometria saugeografia .
Dificultățile produse dedeficiența vizuală facuneori caelevii nevăzători
săaibă șiunele reprezentări spațiale greșite despre mărimi, distanțele sau
formele unor obiecte mai greu decuprins prin palpare .Seințelege că
astfel dereprezentări nupotservi procesul compensării .

Același rolcompensator pecare laeleviinevăzători ilaureprezentările
tactil -kinestezice, laelevii ambliopi ilaureprezentările vizuale .Șiaici
arelocconfruntarea cuimaginea generalizată, dedata aceasta incadrul
explorării vizuale .Numeroase cercetări efectuate inșcolile pentru
ambliopi au demonstrat rolul imaginilor generalizate in
compensarea vederii slabe .
Atat incazul nevăzătorilor catșicelalambliopilor seremarcă locul mai
mare pe care-locupă memoria voluntară, intențională in
activitatea psihică .Eicaută sărețină catmaibine informațiile percepute
saucunoscute pecale logico -verbală pentru aleputea folosișiase
orienta maiușor insituații similare .Seobservă, deexemplu, că
nevăzătorul care străbate pentru prima oară unanumit drum, insoțit deun
văzător, caută sărețină diferite puncte dereper pentru aseputea
descurca apoișisingur .Elștiemaibine decat noicatestații sunt pe
unanumit parcurs cutramvaiul ,cateintersecții aredetrecut pană la
locul spre care seindreaptă, unde vaintalni odenivelare etc.Efortul
continuu deamemora, areține șiareactualiza devine ocalitate a
memoriei lui,acărei formare merită săfieincurajată depedagog .

Unmare ajutor indesfășurarea analizei vizuale aunei imagini neclare este
găsit deelevul ambliop inraportarea laoipoteticănoțiune -gen, alecărei note
iisunt cunoscute .Dacă primele indicii ilducpeelev laipoteza cătabloul
reprezintă unanimal, deexemplu iivafimult maiușorsăidentifice
detaliile .
Experimente incare seasigură oraportare corectă lanoțiunea -genauprobat că
ea ajută considerabil diferențierea componentelor unui tablou ,
ințelegerea relațiilor dintre eleșiingeneral oanalizăvizuală dealtfel
foartedificilă sau chiarimposibilă .Incazul ambliopiei, gandirea se
manifestă inegală măsură insprijinirea sintezei senzoriale a
elementelor distinse separat .Adesea numai cusprijinul gandirii ,ajutată
uneori deoimaginație bogată ,elevii ambliopi cucampul vederii ingustat iși
potforma imaginile mintale aleobiectelor pecare nulepotcuprinde
vizual ,inansamblul lor.
Nueste deignorat faptul căprin activități logico -verbale șiimaginative aunei
activități senzoriale imposibile inanumite cazuri deambliopie ,deex.
perceperea muntelui lacare privirea nuajunge ,ascunde șiriscul unei
indepărtări derealitate .Există multe aspecte alerealității lacare elevul
ambliop, cașicelnevăzător, nupoate accede pecaleintuitivă .

Incazul copiilor ambliopi, explorarea atentă mărește șansele unei
identificări corecte aobiectului percepției .Lanevăzători, finețea
diferențierilor tactile sauauditive estelegată șideefortul atenției .
Nevăzătorii compensează inbună măsură prin concentrarea atențieiși
prin stabilirea ei.Rolulatenției esteesențial ,dar incordarea
atenției ascunde șipericolul unei stări desupra solicitare nervoasă .
Nevăzătorii șiambliopii care lucrează inritm constant șiproductiv au
dificultăți neașteptate cand lisecere sătreacă launalttipdeactivitate ,
avand nevoie deuntimp deadaptare mai mare .Atenția loreste
distrasă cugreu darseșirestabilește maigreudacă afost distrasă .
Chiardacă eventualele resturi devedere potaduce unsprijin cognitiv
mai mic sau mai mare,informația principală decare dispun
nevăzătorii seobține inprincipal peseama celorlalte modalități
senzoriale, inspecial prin complexul funcțional tactil -kinestezic și
pecaleauditivă .

Mai multecercetări pentru verificarea copiilor nevăzători audus la
concluzia că:“Copiii nevăzători devarstă școlară mică auunbagaj
sărac dereprezentări incomparație cucopiii văzători deaceiașivarstă”.
Unfapt caracteristic este caracterul lacunar alunor reprezentări ale
nevăzătorilor .Incazul ambliopilor dinclasele mici ,reprezentările sunt
incomplete, sărace indetalii șichiar greșite .Sefacgreșeli inaprecierea
formei șimărimii obiectelor, aculorilor lor.
Cașilanevăzători, lipsurile reprezentărilor sunt mascate printr -unlimbaj
fărăacoperire intuitivă .Astfel dereprezentări sunt prea puțin operante in
activitatea teoretică șipractică, ceea ceexplică unele greutăți la
invățătură .
Numeroase studii auscos inevidență productivitatea sporită a
memoriei nevăzătorilor .Memoria nusedezvoltă delasine, cidatorită
solicitării eimaiintense șimaifrecvente, datorită exercitării ei.Ease
perfecționează pentru cănevăzătorul arefoarte mare nevoie deea.

Deficiența vizuală caatare nuafectează procesele superioare de
cunoaștere .Inmăsura incareișiexercită rolul compensator,
gandirea deficientului vizual areșansa unei dezvoltări intru
totul normale ,inraport cupotențialul intelectual .
După cum seștiedinrandul nevăzătorilor s-auridicat reprezentanți
remarcabili aiintelectualității .Cum seexplică atunci faptul căintr-
oclasă denevăzători sauambliopi nivelul mediu intelectual estede
regulă mai scăzut decat intr-oclasă corespunzătoare decopii cu
vedere normală? Subdezvoltarea intelectuală nueste cauzată de
deficiența devedere ;dimpotrivă, sunt cazuri incare tulburările
funcției vizuale apar casindroame alehandicapului mintal .
Incazul elevilor ambliopi care autrecut prin școala demasă se
intamplă cainvățătorii să-irețină inclasele lorpeelevii cuvedere
slabă darcunivel intelectual ridicat șisă-Itrimită lașcoala pentru
ambliopi peceicunivel intelectual scăzut .Arelocdeci oselecție
prealabilă, care sereflectă asupra fizionomiei unei clase de
ambliopi ..

Unelecercetări comparative apreciază călavarstaintrării inșcoala primară
intarzierea dezvoltării fizice arfidecirca 2ani.Lavarsta de17aniaceastă
intarziere nuarfidecat decirca 1an,inspecial ininălțime sigreutate .S-a
mai constatat oinsuficientă dezvoltare amusculaturii, laxitate musculară și
ligamentară, aspect atrofic :membre subțiri, torace ingust ;nivel maiscăzut al
forței fizice șialrezistenței .
Deficitul lorlimitează mișcarea iarlimitarea mișcării accentuează deficitul :mișcări
reținute, șovăitoare, economie demișcări .Deficitul apare pregnant șipeplanul
motricității manuale :lainceput mainile nevăzătorului sunt “oarbe”, adică elnu
știesăexploreze tactil -kinestezic, aredificultăți inacoordona mișcările celor
două maini pentru aapuca unobiect .Nivelulscăzut aldexterității manuale
sedatorează șilipsei unei conduceri vizuale amișcărilor mainilor .
Mersul nevăzătorilor este descris cafiind rigid, nesigur, ezitant, uneori cucapul
inainte ,ridicand mult piciorul ,așezand apoi talpa cugrijă (“mers de
barză”), cercetand solul cuvarful pantofului, prelungind sprijinul bilateral pesol
inainte deaface următorul pas.Brațele nusemișcă simetric intimpul
mersului ,ciatarnă injos.
Mobilitatea scăzută accentuează dizarmonia dezvoltării fizice .Nu sunt
antrenate corespunzător toate grupurile musculare, unele răman
subdezvoltate .

Separe cănevăzătorul capătă mai greu conștiința propriului corpși
reprezentarea acestuia, adică ceea cenumim deobicei schemacorporală .
Elnusevede inoglindă, nuvede diferitele părți alecorpului săuși
raporturile acestuia cuobiectele inconjurătoare .Aceasta este odificultate in
construirea identității salecorporale .
Rămanerea inurmă indezvoltarea fizică esteinsoțită adesea deatitudini posturale
deficiente :capulșigatul aplecate inainte sau inclinate lateral, umerii
căzuți ;care cutimpul devin deprinderi .Latoate acestea seadaugă uneori
manierisme, ticuri, stereotipuri, uneori dizgrațioase cunoscute subnumele de
blindisme :legănarea capului, abrațelor, apicioarelor, frecatul mainilor
etc..Sunt mișcări parazitare, fărăfuncție decomunicare cumediul, foarte greu
dedezrădăcinat .Eleapar pentru cănevăzătorul nuareconștiința căeste
văzut .Pentru afacilita integrarea luiprintre văzători trebuie ajutat săse
debaraseze deastfel deblindisme .
Pentru nevăzători, lipsa vederii inseamnă lipsa unor stimuli aimișcării, lipsa
orientării, imposibilitatea prevenirii unor pericole cel-arputea pandi .El
nuarecontrolul vizual asupra obiectelor dinjurșinici asupra propriilor
mișcări, pecare sălecorecteze peparcurs .

Această ingrădire alibertății demișcare șilipsă deindependență inmișcare explică
scăderea tendinței spre mișcare șicreșterea tendinței spre sedentarism și
pasivitate aunor copiinevăzători .
Inliteratura despecialitate seprezintă cazurișisefaccaracterizări ale
deficienților vizuali, cuunaccent mult mai mare decat s-arcuveni pe
trăsăturile negative :infantilism afectiv, instabilitate emoțională, stări
nevrotice, negativism, egoism, stare deanxietate, comportament asocial, fire
suspicioasă, agresivă, revendicativă șialtele .Adesea elereprezintă reacții de
apărare, chiar dacă infapt nu-lapără ciiifacsituația maidificilă .Infond, ele
reprezintă, atunci cand iauoformă acută ,oadoua deficiență ,pelangă cea
vizuală .
Mai precis, astfel detrăsături seconstituie insituațiile incare copiii sesimt
izolați,respinși ,părăsiți .Șimai ales cand sesimtfrustrați debunul cel
mai depreț:dragostea părinților, acelor dinjur.Ceea ceduce latensiuni
interior, lasentimentul neputinței șialinferiorității, lasenzația că
nimănui nu-ipasă deel.Incă dinaintea intrării inșcoală unii nevăzători auși
trăit șocul deaficonsiderați altfel decat ceilalți, auinceput săaibă conștiința
infirmității șisă-șipiardă sentimentul propriei valori .Supraprotecția sau
nepăsarea unorpărințiimpiedică adaptarea socială incă delainceputurile ei.

Nevăzătorii auomare capacitate empatică, sesimt atrași de
mediul social inconjurător, auomare deschidere față de
ceidinjurșionevoie avidă deafecțiune .
Inopoziție cuportretul negativ sepoate schița șiunportret
pozitiv pentru nevăzătorii care și-au compensat bine
handicapul .
Elștiesă-șifolosească forțele decunoaștere senzorială șilogico –
verbală, elstăpanește instrumentele muncii intelectuale șiale
unor activități practice .
Ișicunoaște limitele darliposibilitățile ,șieste increzător in
forțele lui.Nu așteaptă săfieasistat ;este autonom .Este
deschis față delumea inconjurătoare șiimpăcat cusine,
capabil săiubească șisăfieiubit .

Surdopsihopedagogia ,caștiință independentă, studiază particularitățile
dezvoltării psiho -fizice alecopiilor cudisfuncție auditivă șimijloacele
adecvate compensatorii, instructiv -educative șirecuperatorii invederea
formării personalității șiincadrării lordepline inclimatul socio –
profesional .
Pentru adenumi persoanele cutulburări deauz seutilizează unevantai
noțional atatinlimbajul științific ,catșiincelobișnuit .Deexemplu :
surdo -mut,surdo -vorbitor ,surd, deficient deauz,disfuncțional
auditiv ,hipoacuzic ,handicapat deauz,asurzit .
Inițial s-afolosit termenul desurdomut (scris intr-uncuvant) șise
referea lapersoanele careși-aupierdut auzul inainte deinsușirea
limbajului verbal(pană lavarsta de2-3ani).Inmomentul incare s-
aconștientizat faptul căintre surditate șimutitate nueste olegătură
indestructibilă, cuvantul surdo -mutafostdespărțit princratimă .
Termenul surdo -vorbitor sereferă ladeficientul deauz demutizat șila
asurzit .Hipoacuzicul este deficientul deauz cureziduuri auditive .
Surditatea totală (pierderi depeste 90dB)poartă denumirea decofoză .

Surditatea -disfuncție auditivă -nuareefect defavorabil asupradezvoltării
psiho -fizice generale acopilului, prin eainsăși, ciprin mutitate,
adică prin neinsușirea limbajului camijloc decomunicare șiinstrument
operațional peplan conceptual .Depistarea șidiagnosticarea
precoce asurzeniei ,constituie primul semnal dealarmă alfamiliei
invederea organizării educației auditive, ainvățării limbajului și
comunicării, aexersării cogniției șiaintregului potențial psihic al
copilului .
Inabsențacomunicării verbale seremarcă instaurarea unui ritm lent
șispecific, pentru adaptarea lacondițiile mediului ,nunumai
pentru dezvoltarea psihică .Inacelași timp, amanarea preocupărilor față
dedeficientul deauzșiinceperea demutizării lavarsta mare, facsă
crească totmai mult decalajul dintre copilul surd șicopilul care aude .
Prin protezare, deficientul deauz este ajutat săelimine sausăevite
posibilitățile instaurării unui decalaj major intre dezvoltarea luișicea
aauzitorului .

Literatura despecialitate prezintă numeroase clasificări alesurdității,
maialespebaza unor criterii etiologice șitemporale .
•Surdități ereditare șidobandite ;
•Surdități clasificate după momentul apariției :
a)prenatale ;
b)perinatale (neonatale) ;
c)postnatale ;
•Surdități inraport culocul instalării traumei (urechea medie,internă, nerv
auditiv, sistemul nervos central) ;
•Surdități pre-șipost-lingvistice .
Surditățile ereditare :
tipul Sibenmann -presupune lezarea capsulei șileziuni secundare ale
celulelor șifibrelor nervoase ;
tipul Sheibe -presupune atrofierea nicovalei ,saculei ,organului Corti ;
tipul Mandini, culeziuni aleultimelor spirale alemelcului, atrofierea
organului Corti, anervului Cohlear șiaganglionilor .

Surditățile dobandite pot fidetrei tipuri :congenitale, neonatale și
postnatale .
I.Surditățile prenatale ,maialesembrionare, daruneorișifetale, potficauzate de:
1.Viruși airubeolei, oreionului, hepatitei, pojarului, paludismului matern
(boli alemamei )etc.2.Infecții bacteriene șiprotozoare :tuberculoza ,
sifilisul etc.3.Medicamente :tranchilizante (morfina, cocaina, heroina,
marijuana) etc.4.Substanțe chimiceșihormonale :chinina, ergotina, apa
deplumb etc.5.Iradierea mamei curaze Xintimpul cateste insărcinată .
6.Alcoolismul .7.Diabetul .8.Factori endocrini șimetabolici cu
complicații infuncționarea unor glande .9.Toxemia gravidică .10.Tulburări
ale circulației sangvine inplacentă (neoxigenarea fetusului ).11.
Hipotiroidismul familial .12.Traumatisme intimpul gravidității
(gestației) .13.Incompatibilitate sangvină intremamășifetus (factori
R.H.-Resus ).
Desigur, surditatea dobandită congenital are multe cauze cunoscute, dar și
necunoscute incă.Astfel, ocauză asurdității congenitale poate fi
citomegalovirusul (C.M.V.),infecție intrauterină –oboală detipfebră
glandulară sauRubella (Pojar German) –boală foarte ușoară pentru mamă, dar
cuefecte devastatoare pentru copil .

II.Cauze neonatale (perinatale )
1.Anoxia sauasfixiaalbastră .Anoxia estecauzată deneoxigenarea fetusului intimpul
travaliului datorită răsucirii cordonului ombilical ,nașterii laborioase etc.Insuficienta
oxigenare provoacă leziuni anatomopatologice curepercursiuni multiple in
dezvoltarea normală asistemului nervos (creierului) .
2.Traumatismele obstreticale pot provoca hemoragie inurechea internă, hemoragie
meningeană saucerebro -meningiană .
3.Icterul nuclear -bilirubinemia .
III.Cauze post natale alesurdității :
1.Traumatisme cranio -cerebrale .
2.Boliinfecțioase :meningita, encefalita, scarlatina, rujeola, pojarul, tusea convulsivă,
oreionul, febre inalte, febra tifoidă etc.
3.Otitașimastoidita .
4.Factori toxici (intoxicații ).
5.Bolivasculare .
6.Subalimentație cronică .
7.Traumatism sonor
8.Cauze medicamentoase, tratament neadecvat mai ales cuototoxice :streptomicină
neomicină, canamicină, gentamicină, trombomicină …șichiar aspirină șichinină indoze
mari .

IV.Deasemenea ,sepoate vorbi deexistența unor cauze aledisfuncției auditive
localizate lanivelul urechii externe ,medii sauinterne, nerv auditiv .
a.Cauze lanivelul urechii externe :malformații alepavilionului urechii ,
absența pavilionului ,obstrucționarea canalului conductor, ceara ,
excrescențe osoase etc.
b.Cauze lanivelul urechii medii :inflamarea trompei luiEustache menține
umiditate inureche, deci mediu pentruinfecție ;otite, mastoidite, corpi
străini ;perforarea membranei timpanului, cleiul, leziuni saumalformații ale
oscioarelor (ciocan, nicovală, scăriță), otoscleroza etc..
c.Cauze lanivelul urechii interne (senzoro -neurale) :leziuni saudeformări
alelabirintului membranos sau osos, alecanalelor semicirculare ,ale
utriculei sausaculei saumembranei tectoria .Cele mai mari obstacole in
audiție sunt considerate, pedrept, leziunile organului Cortișiale
membranei bazilare .
d.Desigur căsunt șicazuri deleziuni aletraiectului nervos auditiv sauazonei
auditive dinscoarță .Incazul incare leziunea seaflăincreier, surditatea estemult
maigravă șipoartă denumirea desurditate corticală .
Cunoașterea catmai exactă alocului șigradului leziunii contribuie laprotezarea
adecvată -individualizată -șilafolosirea optimă areziduurilor auditive .

Deficitul deauz sediferențiază delacazlacazinraport culoculșiprofunzimea
leziunii ,deficitul deauz sestabilește prin măsuri clasice șimai precis prin
măsurători moderne cuajutorul unor aparate numite audiometre .Prinmăsurările
audiometrice secontrolează pragurile audibile ladiferiteintensități exprimate
indecibelișiladiferitefrecvențe exprimate inhertzi (dublevibrații ).
Auzul normal percepe sunetele laointensitate dela0la20șichiar 30dedecibeli .
Perceperea sunetelor laintensități depeste 20dBindică pierderi ușoare, medii și
severe aleauzului (hipoacuzie ușoară, medie șiseveră) șipierderi profunde lapeste 90
dB(surditate șicofoză) chiar șiincazul surdității profunde (cofozei )prin protezare
potfiutilizate resturi minime deauz,dar numai dacă surdul conștientizează
existența senzațiilor auditive .
0-20dB–Audiție normală –poate auzi conversația fărădificultate
20-40dB–Deficit deauzlejer -Hipoacuzie ușoară .Poate auzi conversația dacă nueste
indepărtată sauștearsă .
40-70dB–Deficit deauz mediu -Hipoacuzie medie .Poate auzi conversația de
foarte aproape șicudificultăți .Necesită proteză .
70-90dB–Deficit deauz sever -Hipoacuzie severă .Poate auzi zgomote, vocea
șiunele vocale .Seprotezează .
peste 90dB–Deficit deauzprofund -Surditate (cofoză) .Aude sunete foarte puternice –
darprovoacă șisenzații dureroase .Seprotezează cuproteze speciale .

Surditate apoate fi:
detransmisie,
depercepție și
mixtă .
Tipurile desurditate sestabilesc inraport culocul instalării traumei .
Surditatea detransmisie
Cauze :malformații aleurechii externe saumedii ,infecții aleurechii medii
(otita,mastoidita ),cleiul ,tulburarea ventilației prin trompa lui
Eustache, defecțiuni aletimpanului șilanțului osicular (scăriță, nicovală,
ciocan, fereastră ovală), otoscleroză .
Caracteristici :C.O.auz normal ;CA.auz diminuat (CO –conducție osoasă ;
CA–conducție aeriană) (diminuarea auzului laointensitate depană la
60-70dB).Seoperează .Seprotezează curezultate foarte bune ;vocea tare
puțin diminuată, vocea șoptită puternic diminuată .Percepere maibună pentru
sunete inalte inraport cusunetele grave .

Surditate adetippercepție (surditate senzorio -neurală sauneurosenzorială)
Cauze :leziuni lanivelul urechii interne (labirint membranos, osos,
organul luiCorti, membrana bazilară), leziuni petraiectul nervos sauin
scoarța cerebrală inzona auzului :leziunile pot avea labază anomalii
cromozomiale, infecții bacteriene, encefalopatii, traume, dereglări biochimice
sauneurologice, intoxicații medicamentoase etc.
Caracteristici :C.O.șiCA.auz diminuat .Nuseoperează .Seprotezează cu
aparate speciale .Solicită intens educație ortofonică clasică .Pierderea auzului
poate depăși 120 dB,vocea șoptită șivocea tare sunt amandouă diminuate,
perceperea sunetelor acute estedefectuoasă .
Surditatea detipmixt
Cauze :otospongioza, otita mediecronică, sechele operatorii după evidare
pedromastoidiană, traumatism cranian, cretinism endemic, sifilis
congenital, bolieredo -degenerative etc.Caracteristici :Surditatea mixtă
prezintă caracteristici atat detiptransmisie curabile (protezabile )cat
șidetippercepție ;percepție nulă pentru sunete acute șiredusă pentru tonuri
grave .

Consecințele surdității asupra personalității șicomportamentului depind de
tipul șigradul deficienței, deingrădirile pecare lecreează pentru educație și
instrucție .Efectele psihologice alesurdității seresimt mai ales atunci cand
surditatea este detipneurosenzoria (cand eafectată urechea internă) ;de
asemenea cand surditatea aintervenit lavarstă mică, iardeficiența respectivă
deși eradeosebit degravă, nus-auluat măsuri pentru asigurarea invățării
dirijate, lăsandu -setotul peseama celei spontane .
Dezvoltarea psihică areoanumită specificitate, determinată degradul deexersare a
proceselor cognitive șideparticularitățile limbajului mimico -gesticular .
Surzenia dinnaștere iiprivează pecopii dea-șiinsuși experiența detipauditiv și
simboluri verbale .Areinfluență asupra dezvoltării mentale, maiales asupra
capacității intelectuale .Caurmare aspecificului dezvoltării psihice, copiii
surzi dovedesc posibilități limitate ininsușirea cunoștințelor care sepredau
inșcoală .Studii privind gandirea, auarătatcămodalitățile decare se
folosește aceasta sunt inferioare auzitorilor, fiind deficitară maialesdeducția .
Comparativ cugandirea auzitorului, gandirea surdomutului areun
conținut concret neevoluat .Abstracțiile sunt preapuțin accesibile
acestor forme degandire .Elevordeveni treptat accesibile inprocesul
gandirii noțional -verbale, care evoluează odată cudemutizarea .

Formașigravitatea deficienței produce operturbare maimică saumaimare
lanivelulfuncțiilor derecepțieșideexpresie acomunicării verbale, mecanism
ceinfluențează negativ interrelațiile personalității șicomportamentul
individului, maicuseamă prin scăderea valorii instrumentale alimbajului .
Sesusține,insă, inliteratura despecialitate șiideeacădezvoltarea integrală a
structurilor psihice alesurdomutului dintoate etapele vieții este particulară șiare
note specifice determinate deinsuși specificul limbajului gestual care reprezintă
instrumentul decomunicare, destructurare șideexersare aoperativității proceselor
psihice .
Sesusține ideea cănuhandicapul organic sauinfirmitatea senzorială este cauza
comportamentului deficitar (aldezvoltării culturale), ci„căile indirecte ale
dezvoltării limbajului sauincapacitatea deaaccede lalimbaj ”.
Decalajele peplanul dezvoltării proceselor psihice sunt mult maimari (atat cavarstă
mentală, catmaialesdinpunct devedere alprocesualității psihice) dacă stimularea
precoce perceptivă șicognitivă șiinvățarea limbajului nuserealizează inperioada
demaximă receptivitate acopilului .Lasurzii nedemutizați aceste decalaje fațăde
standardele normalitate psihiceșispecificul proceselor psihice semențin pe
totparcursul vieții .

Consecințele diferitelor grade aledeficitului auditivișipun amprenta asupra
dezvoltării proceselor șifuncțiilor psihice (cantitativ șimaialescalitativ) .Cele
maiaccentuate consecințe asupradezvoltării psihice(șiapersonalității) le
aresurditatea congenitală, prin impiedicarea comunicării verbale șia
achiziționării deexperiențe sociale .Impactul surdităților dobandite după
achiziția limbajului șiacomunicării este mai mic, efectele putand fi
diminuate prin intervenții stimulative șiformative .
Hipoacuzia poate produce stagnări sauchiar regrese indezvoltarea psihică
dacă mediul nueste stimulativ șinuconsolidează comunicarea .Reiese
faptul căsurditatea, prin eainsăși, nuareefecte negative asupra dezvoltării
psihice, dar,generand mutitatea, stopează evoluția limbajului șiacomunicării și
implicit aprogreselor peplanul cunoașterii intelective Calitatea informațiilor cese
vehiculează nuareclaritatea șiforța deacuprinde totalitatea evenimentelor și
nuseproduce oechilibrare adecvată lamediul inconjurător șiinacelași timp o
compatibilizare amediului lasolicitările subiectului .
Achiziițiile insușite inprocesul instructiv -educativ sunt slab reprezentate in
exprimarea șireceptarea ideilor ,sentimentelor ,intențiilor șiatitudinilor .
Aceasta face catrăsăturile depersonalitate săfieestompate sausăapară
exacerbări aleacestora incomunicare șisefinalizează inambelesituații, in
comportamente neadaptate lasituațiile concrete .

Faptul căsurdul nuințelege bine semnificația cuvintelor ilimpinge delainceput
spre izolare .Neințelegerea cuvantului ,aintonației șimodulației vocii, il
privează pesurd deanumiți stimuli, care arcontribui firesc ,nunumai la
dezvoltarea funcțiilor sale decunoaștere, darșiaafectivității, voinței și
personalității inansamblu .
Dezvoltarea gandirii șialimbajului -inunitatea lorarmonios necesară –
influențează procesul de structurare apersonalității șimanifestările
comportamentale, maialeslavarstele mici, marcand insă intreaga axăa
dezvoltării .Tulburările limbajului, dereglarea procesului de
structurare aacestuia, operativitatea redusă agandirii, unitatea
gandire –limbaj deteriorată incontextul deficienței deauzacționează ca
„feedback -urideprecipitare entropice” ,impiedicand atat mecanismele
compensatorii șiautocompensatorii ,catși„feedback -uldestabilizare ”
șiavand consecințe negative asupra procesului comunicării șidinacest
motiv șiasupra integrării normale adeficientului deauz.
Inacest context, structurarea insăși apersonalității șimanifestările
comportamentale capătă note particulare, inliteratura despecialitate
fiindfolosiți termeni precum „personalitate decompensată",
„personalitate imatură", „tipologie depersonalitate handicapată" .

Tipul, gravitatea șiforma deficienței deauzlimitează funcția receptiv -expresivă a
limbajului, tipul șiintensitatea comunicării, formele relaționării (care, in
multe cazuri, sereduc lacele mimico -gesticulare) șinuinultimul rand
pattern -urile comportamental -acționale incontextul vieții cotidiene, a
activității școlare sausocio -profesionale .
Decompensarea personalității deficientului deauz seproduce prin exersarea
insuficientă sauprin absența comunicării verbale, care impietează nunumai
asupra componentei cognitive (judecăți, raționamente, operații mintale etc.),
cișiasupra celorlalte componente (afectivă, volitivă, atitudinală, aptitudinală,
motivațională, caracterială, psihosocială) .
Ocaracteristică alimbajului deficientului deauzeste reducerea funcției lui
semantice șiinstrumentale infavoarea celei pragmatice ,exprimarea și
recepționarea ideilor, sentimentelor, intereselor, atitudinilor rămanand
inceamaimare parte nedescifrate saudescifrate incomplet șideformat ,
informațiile recepționate sau transmise fiind lipsite declaritate ,de
caracterul comprehensiv șiadecvat, deexpresivitate șinuanțare contextuală
șisubtextuală ;funcția reglatorie seexercită puțin asupra comportamentului,
avandsemnificație maimult inplan personal .

Parametrii limbajului verbal (ritm,intonație ,timbru ,fluența verbală,
expresivitate) sunt inmăsură foarte mică expresia unortrăsături de
personalitate (introversie /extraversie, agresivitate /timiditate ,
euforie /depresie ,masculinitate /feminitate ).
Limbajul mimico -gestual reprezintă pentru surdomuți forma debază a
comunicării (aințelegerii șiexprimării), avand insă, cașilasubiecții
normali, șiunroldesusținere, suplinire șicompletare alimbajului
verbal .
Fiind, celpuțin pană lademutizare șiinsușirea limbajului verbal, baza
structurilor comunicaționale, limbajul mimico -gestual poartă amprenta
trăsăturilor depersonalitate -activism, inhibiție, timiditate ,introversie ,
extraversie ,nevrotism ,atitudini afective ,echilibru psihoemoțional ,
particularizandu -seastfel prin amploarea gesturilor sauprintendința
desimplificare agesturilor complexe ,prin rapiditatea șiflexibilitatea
execuției lor,prin modul incare serealizează sincronizarea aspectelor
motrico -gestuale cuexpresivitatea feței șiacorpului șicuexprimarea
subiectivemoțională aideilor și trăirilor in contextul relației
comunicaționale inter -personale saudegrup .

Componentele motrice alegesticii(mișcarea mainiișiacorpului, ritmul și
amplitudinea mișcării), mimica șiprivirea nuanțează semnificația, darexprimă
șitrăsături temperamentale (energie ,dinamism )șidepersonalitate
(intenționalitate ,componente afectiv -motivaționale, interese, atitudini
evaluative etc).
Comunicarea comportamentală șiacțională este insoțită deelemente cognitive și
afective ,care asigură relaționarea psihosocială deoarece, cașigestica, acestea
sunt „expresii aletrăirii" .Serecomandă calimbajul mimico -gestual șilimbajul
verbal săfieintroduse paralel ineducația precoce acopilului deficient deauz
spre a-șiputea exercita funcția destimulare aoperativității gandirii șia
celorlalte procese psihice ;inplus, exprimarea verbală este accentuată,
nuanțată sausubstituită printr -ogestică adecvată șicusemnificație socială, dar
realizată intr-omanieră personală infuncție detrăsături temperamentale,
atitudinale, motivaționale, afectiv -emoționale șicaracteriale .
Ingeneral, seconstată unparalelism intre niveluldezvoltării psihiceși
comportamentale adeficienților deauzșinivelul dematurizare psiho –
afectivă .Ingeneral, emoțiile acestora aucaracter situativ ,fiind legate mai
ales detrebuințele imediate ;dispozițiile șiafectele nuauoorientare
precisășisedesfășoară cuointensitate șidurată mairedusă .

Compensarea carențelor comunicaționale ,motivațional –
afective șivoliționale ,cașiatensiunii intrapsihice
dezorganizante ,determinată dedeficiența deauz, contribuie
laeliminarea anxietății, inhibițiilor ,neincrederii insine, a
complexelor deinferioritate ,alabilității psiho -emoționale
sau chiar anegativismului șiaagresivității șilaformarea
sociabilității, activismului, dorinței de comunicare și
relaționare ;unmediu securizant șistimulativ contribuie
lavalorificarea maximă apotențialului fizic șipsihic șila
creșterea indicelui dematurizare psihosocială șimorală prin
stabilizarea unor insușiri depersonalitate armonice și
mature .

Prin polihandicap seințelege existența adouă saumai multe forme dehandicap,
asociate laaceeași persoană șiinsoțite deovarietate detulburări .Diversitatea
tulburărilor estedependentă degravitatea acestora șidenumărul simptomelor care
sunt asociate intr-oformă debază detipsindrom .Deaceea, integrarea școlară se
realizează diferit, incele mai bunesituații ,parțial sautotal, infuncție de
profunzimea handicapului .
Incazul polihandicapului ,avem de-aface cuhandicapuri severe sauprofunde
fieintr-unpalier alactivităților fizice șipsihice, fiecudificultăți intoate
componentele principale aleactivității psihofizice .
Dar, putem intalnișihandicapuri singulare ,reunite,șicare potfi,insă, extrem
degrave (profunde) șilacare componenta afectată estedeteriorată total șipetoate
secvențele acesteia .Astfel, apar disfuncționalități lanivel organic, care potsa
afecteze, negativ, planul psihic general .
Așadar, polihandicapul segăsește inmajoritatea sindroamelor handicapului de
intelect, inunele deficiente fiziceșiindeficiente senzoriale, șimaiales in
cazul asocierii lor.Dintre acestea, cele mai importante sunt:toate
sindroamele deficienței mintale ,surdo -cecitatea ,autismul .

a.Sindromul Down
Acest sindrom afost descris ,inanul 1866,deLangdon Down,șise
caracterizează prin triada :dismorfie particulară, intarziere mintală și
aberație cromozomială .Acest sindrom mai poarta denumirea de
„trisomia 21”dincauzaapariției unui cromozom inplus, inperechea
a-21-a,astfel incat seajunge la47inlocde46cromozomi
Aceste persoane aucapul mic, prezintă branhicefalie, faciesul este rotund,
aplatizat, cuabsența aproape completa apomeților .Roșeață obrajilor șia
varfurilor nasului iidăaspectul de„față declovn” .Prezintă, de
asemenea, hiperteloism, gura lorestemică, cufisuri comisurale, permanent
intredeschise, dințiineregulați implantați, cariați, inegali, limba
fisurată,cu aspect latsau ingust șiascuțit, urechi mici, neregulate,
asimetrice .Gatul este scurt, toracele este lărgit labază, culordoză in
poziție șezandă .
Mainile sunt micișiscurte ,lateșicudegete divergente .Picioarele sunt
scurte, cudegete mici.Subiectul este lent, apatic, pasiv, stăoreintregi in
aceeași poziție sausemișcă monoton .

Instabilitatea psihomotorie consta intrecerea deladocilitate laacțiuni de
auto-șiheteroagresivitate .Atenția este labilă latoate varstele, ingreunand
influențarea educațională .
Comprehensiunea este redusă, iarmemorarea mecanică șilimbajul apar tarziu .
Majoritatea acestorsubiecți nureușesc sainvețe sascrie ,iardesenul lor
rămane rudimentar șiinestetic .Vocea esterăgușită, monotonă .
Vorbirea esteinfantilă șicutulburări dearticulație .Gesticulația rămane mulți ani
principalul mod deexprimare .Gandirea este lastadiul concretșinu
permite decatachiziția unor elemente cucaracter destereotipie .
Memoria estepredominant mecanică șiintipărirea descurtădurată ;reproduc cu
greușinumai inprezenta situațiilor concrete .Inacestecondiții ,este
interesant caaudezvoltat simțul ritmului ,leplace muzicașidansul .
Sunt veselișiafectuoși cupersoanele cunoscute șisimt nevoia salise
acorde oatenție similara dinpartea celor dinjurul lor.Manifestă, maiales,
comportamente imitative, ceea cepresupune prezența inprejma lora
unor modele comportamentale pozitive .

b.Oligofrenie fenilpiruvica (fenilcetonuria sauboala luiFolling ).
Este otulburare metabolică ereditară, oformagravă ahandicapului de
intelect .Lanaștere, copilul pare normal pentru primele săptămani sau
pentru primele luni.Apare apoi,oiritabilitate excesiva ,oinstabilitate
psihomotorie, uneori crize manifestate prin convulsii .
Observam ointarziere indezvoltarea motorie .Deasemenea ,ofoarte
accentuata intarziere indezvoltarea vorbirii, cudebutdupă 3-4ani.De
celemaimulte ori,nurealizează decat 3-4cuvinte, insoțite defenomenul de
ecolalie .Nudepășește Q.I.de50.Prezintă balansări detrunchi dinainte -inapoi .
Mersul este cupași mici șicuaplecare inainte .Are otendința permanentă de
mișcare amainilor .La1/3cazuri seinregistrează crize epileptice .
Are osubdezvoltare staturo -ponderală, parul blond depigmentat, ochii de
culoare albastru deschisșieczeme .Pielea estefoartesensibilă șiuneori cu
spargeri aleunor vase desange .Seincadrează doar informele de
handicap profund șisever .Sepot elabora unele comportamente
elementare deautoservire ,mai ales cele bazate peformarea reflexelor
condiționate .Diagnosticarea sepoate face detimpuriu ,prin analiza urinei
ceconține acid fenilpiruvic .

c.Idioția amaurotică (sau boala luiTay-Sachs)
Aceasta disfuncție areofrecvență mai redusă .Lanaștere copilul da
impresia denormalitate, pentru cala3-6luni sadevină apatic,
cuomotricitate cenuevoluează inmod normal .
Lainceput, copilul este hipersensibil lalumină șilazgomote, iarmai
tarziuvăzul sevadegrada, progresiv, pană laorbire .Elnu
poate apuca obiecte, nupoate ține capul ridicat, iarmai tarziu se
instalează paraliziile șiconvulsiile .
Boala areuncaracter ereditar ,deaceeaapariția eipoate interveni
ladiferite varste, insă durata deviață este relativ scurtă .Manifestă
indiferență fațădemediul ambiant, iarpeplan psihic dezvoltarea
poate fiextrem deredusă, darprinexerciții repetate poate fi
posibilă elaborarea unor comportamente șiactivități cu
caracter stereotip .

d.Gargoilismul
Seregăsește lacategoriile dehandicapați, delaformele cele maiușoarepană lacele
mai grave .Copilul areostatură mică, cugatșimembre scurte, prezintă o
infățișare debătran .Craniul areunaspect deformat ,prin proeminența
exagerată aregiunii occipitale .Gura este mare, cubuze groase, iarnasul in
forma deșa.
e.Hipertiroidismul
Este caracterizat deplasarea laterala aochilor cudistante mari intre ei,
determinand unaspect animalic .Craniul este brahicefalic șiprezintă,
deseori, anomalii alemaxilarului superior .Dezvoltarea psihică esteminimă .
f.Sindromul Turner
Persoanele dinaceastă categorie prezintă fața rotundă, urechi lateșiimplantate in
partea dejosacraniului ,spre gat, care este scurt .Este caracterizat de
asemenea deabsența semnelor sexuale .Toracele este informă descut, cu
mameloane indepărtate .Prezintă scolioză saucifoscolioză ;cașilahipertelorism și
insindromul Turner, ochii sunt depărtați .Acest sindrom eintalnit numai lafemei .

g.Sindromul Pseudo -Turner
Prezintă caracteristici cefaclegătura cusindromul descris mai sus.Este intalnit la
băieți .Simptomele sunt asemănătoare cucele aledeficientei Turner clasice, părul
esteaspru, gura triunghiulară (gura depește), prezintă strabism .
Deficiența mintală emaifrecventa decat inTurnerul clasic .
h.Cretinismul endemic
Este pregnant legat demediul deviață .Apariția acestuia sedatorează de
proporția insuficientă aiodului insolsau inapă, ceea ceimpiedica
producerea hormonului tiroidian cuefecte indezvoltarea psihică șicea
fizică .
Metabolismul este redus șiprezintă imaturitate sexuala .„Cretinul”este scund ,
greoi cuabdomenul șicraniul proeminente, picioare strambe, cupleoape, cu
buze, limba umflată, cupielea uscată gălbuie șirece.Subaspect psihic, mișcările,
mimica șipantomimica sunt rigide .Potapăreatulburări mentale grave .

Numărul sindroamelor deficienței deintelect este mult mai mare
(peste 100),dar ne-am limitat laprezentarea celor cuo
frecvență maimareșicare potfiintalnite șiinșcolile speciale .
Deși toate acesteareprezintă, inprincipal, deficiențe severe sau
profunde ,sepotobține unele rezultate educaționale
favorabile, incondițiile adoptării unor programe adaptate
particularităților psihoindividuale, in cadrul intervențiilor
psihopedagogice șimedicale incă delavarstele timpurii .
Intoate sindroamele handicapului deintelect segăsește un
mănunchi desimptome cedau acestora configurația de
handicapuri asociate (polihandicap), incare apar dereglări in
activitățile psihice, personalității șicomportamentului, unde
dificultatea fenomenelor respective este deosebit decomplexă
șiau semnificația despecificitate pentru categoria de
handicap .

Datorita asocierii surdomutității cucecitatea seproduc grave perturbări inexistența
individului, deoarece perceperea lumii inconjurătoare șicomunicarea cuaceasta se
restrange launnumăr minim decanale .Laorbul surdomut suntafectați
principalii analizatori :văzul, auzul șicelverbo -motor .Deaceea, socializarea și
dezvoltarea psihică presupune adoptarea unor programe educaționale care sa
valorifice, maximal, analizatorii valizișisadetermine compensarea acelor
funcții specifice analizatorilor afectați .
Ineducarea unui copil cudublu sau triplu handicap ,este foarte importantă
perioada incare seproduce afecțiunea ,deoarece uncopil polihandicapat din
naștere sau lascurt timp după, nuarereprezentări vizuale șiauditive șinici
deprinderi devorbire ,care saseconsolideze inmodobișnuit .Pedealtaparte,
survenirea orbiriișisurdității, după stocarea unor imagini, face posibila, prin
antrenament șiinvățare, dezvoltarea compensatorie afuncțiilor specifice șia
abilitaților comunicaționale .
Factorii sunt,inmajoritate ,aceiași cașiinhandicapul devedere saudeauz, dar
auoacțiune mai extinsa, mai profunda șiproduc modificări majore deordin
structural șifuncțional (bolile infectocontagioase, intoxicațiile ,febra tifoida ,
rubeola ,administrarea inexces astreptomicinei, neomicinei, kanamicinei și
traumatismele careafectează zonele centrale șiperiferice aleanalizatorilor
respectivi ,meningitele șiencefalitele ).

Insurdo -cecitate ,deficiențele sepotinstala concomitent ,dardecele mai
multe oriapare maiintai una, calascurt timp saurmezeșicealaltă .Este
destul degreu sasedepisteze acestedeficiențe detimpuriu .Inprimii doi
anideviață, datorita menținerii unor resturi devedere, părinții nusesizează
starea dehandicap acopilului sauseamăgesc crezand caeste vorba deun
fenomen trecător ,șiincercand totfelul detratamente ajung saorienteze
copilul spre recuperare educaționala specializata abia pela6-7ani.
Incazul incare handicapul survine lapreșcolar sau lașcolar, vor apărea
tulburări grave, dezorientare șidepresie totala lacopil, catșilapărinți .
Procesul educațional -recuperativ sebazează peposibilitățile depreluare afuncțiilor
afectate decătre analizatorii valizi șidezvoltarea unorcapacități prin
intermediul acestora, care safacă posibila umanizarea șicomunicarea cu
lumea inconjurătoare .Seformează maiintaiobișnuințe ,pentru satisfacerea
normala atrebuințelor biologice șiigienice ,apoi deprinderi de
recepționarea semnalelor dinjur.Mai tarziu ,stimularea reflexului de
orientare șielaborarea intereselor decunoaștere seface prin formarea și
menținerea unor reflexecondiționate .
In dezvoltarea capacităților senzorial -perceptive șiin organizarea
cunoașterii, se respecta legitățile secvențiale de detectare,
discriminare, intensificare șiinterpretare .

Prezenta surdo -cecității, survenite lascurt timp după naștere, nuimpiedica
dezvoltarea capacităților intelective creative .Inacest sens avem două
exemple clare, Helen Keller șiOlga Skorohodova, acăror handicap asurvenit la
2șirespectiv 5ani, caurmare ameningitei șicare aureușit saabsolve o
instituție deinvățămant superior .Pelangă proza șipoezie, eleaudescris etapele
educației speciale, inlucrările :‘Memoriile ’șirespectiv, ‘Cum percep
lumea exterioara’, incare aupusinevidenta modalitățile derelaționare cu
mediul, depercepere aacestuia, contactul cuobiectele, formarea
reprezentărilor șiimaginilor, asimbolurilor șicomunicării verbale etc.
Este foarte greu pentru părinții unor astfel decopii, deoarece grija exagerată sau
respingerea edublată defaptul cănuștiucum săsecomporte cuei.Astfel,
copiii ajung lavarsta școlară fără săposede cele maielementare deprinderi
șifărăa-șiputea exprima dorințele .
Inacest caz efundamental contactul culumea ,stabilit cuajutorul
analizatorului tactil .Copilul trebuie saințeleagă cafiecare lucru areunnume ,
iarfolosirea limbajului presupune șiințelegerea acestuia .Ințelegerea
cuvantului, casimbol alnoțiunii, presupune conștientizarea faptului ca
fiecare obiect sauacțiune sunt reprezentate prin cuvinte, litere sau
grafeme .

Inactivitatea cucopiii orbi-surdo -muți, explorarea mediului inconjurător, prin
plimbări șiexcursii, permite cunoașterea reala aobiectelor, concomitent cu
invățarea innumele acestora (educatorul scrie cuvintele inpalma copilului) .
Folosirea gesturilor esteimportanta, deasemenea, maialesincazul incare
copilul areobuna capacitate deimitare .După cesuntinsușite bazele
limbajului ,setrece lalectura ,scrisșicalcul .Este deințeles folosirea
limbajului Brailleșiaunor proteze auditive ,acolo unde este cazul .Mana
joaca rolul fundamental inrecepția stimulilor dinmediușiindeplinește
funcția deorgan detransmisie cuajutorul gestului șidactilologiei .Formarea
comunicării verbale șiagandirii verbale sebazează peimaginile constituite
prin tactșiprin simbolistica gestului șiadactilemului .
Insurdo -cecitate, metodologia educaționala implica următoarele etape :cunoașterea
nemijlocita alumii inconjurătoare, insușirea gesticulației, formarea capacității de
folosire asemnului dactil, formarea capacității decomunicare verbala .Este
important deasemenea climatul afectiv ,atmosfera tonifianta ,stimularea
atitudinilor pozitive șiefortul constant .
Mentalitatea, atitudinile manifestate de societate fata de persoanele
handicapate facparte, nemijlocit ,din sistemul deșanse celiseacorda
acestora, pentru dezvoltare inmediul ambiant .

Termenul afostformulat deBlueuler ,lainceputul secolului .
Elsereferea ladereglări secundare denatură psihogenetică pe
care leraporta laocategorie definitorie detulburări
primare .Acestea dinurma seregăsesc șiinautism, șiconstau
indereglări aleasociațiilor deidei, intreruperea fluxului ideativ,
dereglări delimbaj șistereotipii, stări deexcitație puternica, ce
alterează cucele dedepresie, dereglări neuro -vegetative,
secondate dehalucinații inplan psihic .
Mai tarziu ,conceptul deautism afostbine conturat șidefinit
inraport cualtecategorii dehandicap, insă esteconsiderat
cafiind controversat inraport cu caracteristicile
comportamentale șimanifestarea funcțiilor psihice cele
generează peparcursul vieții individului .
Etiologic, termenul deautism provine delacuvantul grecesc
‘autos’ care inseamnă ‘insuși’ sau ’eu-lpropriu’ șidela
accepțiunea data autismului deL.Kanner ,cafiind retras și
mulțumit desine insuși .

Cercetările nuauputut demonstra transmiterea ereditara șiniciexistența unui
caracter genetic dominant launul dinsexe, darauconfirmat existența
unui număr maimare deautiști printre copiii unici lapărinți sauaprimilor
născuți .Dinpunct devedere etiologic, aufostelaborat ::treicategorii
deteorii distincte ,cefacposibila explicarea autismului .
1.Teoriile organice .Acestea considera caautismul sedatorează disfuncții
organice .,denatura biochimica sauinsuficiente dezvoltări structurale
acreierului .
2.Teoriile psihogene .Interpretează autismul capeunfenomen de
retragere psihologica fata detotceea ceeste perceput cafiind rece,
ostilșipedepsitor .
3.Teoriile comportamentale .Considera caautismul infantil ianaștere
printr -unșirdecomportamente invățate șicare seformează inurma
serii derecompensări șipedepse intamplătoare .
Sunt invocate, inparalel, șialte cauze, cum arfi:-bolile infecto –
contagioase ;-traumatismele din timpul sarcinii șialenașterii ;-
cauze ereditare ;-anomalii alecreierului ;-existența hidrocefaliei ,a
epilepsiei ș.a.

Din punct devedere simptomatologic, paleta acestora estefoarte
extinsă .
Sintetic, elepotfigrupate astfel :
a) dificultăți de limbaj și comunicare;
b) discontinuitate in dezvoltare și invățare;
c) deficiente perceptuale și relaționale;
d) tulburări acționale și comportamentale;
e) disfuncționalități ale proceselor, insușirilor și funcțiilor
psihice .

a)Dificultățile delimbaj șicomunicare sunt deosebit depronu nțateșise
manifesta ,detimpuriu ,prin slabul interes inachiziția limbajului .
Autiștii nurăspund lacomenzile verbale șipot prezenta oreacție
intarziata laapelul numelui lor.Vorbirea seinsușește cuo
intarziere mare, fata denormal șisemenține opronunție
defectuoasa aproape intoate imprejurările .La5ani, potrepeta unele
sunete șisilabe, iardupă insușirea relativa alimbajului, autiștii au
tendința deaschimba ordinea sunetelor incuvant ,deanufolosi
cuvinte delegătura saudeasubstitui uncuvant cualtul apropiat, ca
semnificație sauutilitate (lingura cufurculița saumama eutata).
Fenomenul ecolalic este evident șidăimpresia unui ecou prin
repetarea sfarșitului decuvant saudepropoziție .Vorbirea este
economicoasa șilipsita deintonație, vocabularul estesărac, iartulburările
devoce sunt frecvente .Comunicarea nonverbală esteșieadeficitara .
Propozițiile formulate sunt, adeseori, bizare .Candinvață o
propoziție ,aretendința deaorepeta lanesfarșit .

b)Discontinuitatea, indezvoltare ininvățare rezulta din
faptul caautistul este incapabil deanumăra, darmanifesta
abilitați inrealizarea operației deinmulțire, manifesta
dificultăți ininvățarea literelor, darinvață cuușurință cifrele .
Eiseorientează bine inspațiu, darmanifesta stereotipii in
formarea de comportamente cognitive, caracteristica ce
accentuează șiprin lipsa deinteres pentruachiziția unor
informații noi.

c)Deficiențele perceptuale șirelaționale auomare diversitate șipot
fisesizate incă delanașterea copilului autist .Acesta este plangăcios,
agitat, inmajoritatea timpului, agitație insoțită dețipete sau, dimpotrivă,
este inhibat, fără interes șifără dorința deacunoaște lumea
inconjurătoare .Unii autiști manifesta oadevărata fascinație pentru
lumina saupentru unobiectstrălucitor .
Alții nupercep elementele componente aleobiectelor .Unii trăiesc o
adevărată plăcere pentru tact șipipăirea obiectelor, intimp cealțiiau
reacții negative laatingerea obiectelor .Inprimul caz,sepotatașa ,
nejustificat, deunele obiecte fără semnificație saumanipulează untimp
indelungat unobiect .Eipotdeveniviolenți ,fiindderanjați de
zgomotul produs lacăderea unei;.gume, darnumanifesta nicioreacție
launzgomot deosebit deputernic (aberații perceptuale șide
relaționare .Unora leplace muzica, simt ritmul, manifesta chiar
abilitați inacanta, lainstrumente muzicale .
Autiștii sunt incapabili săutilizeze pronumele personal, la
persoana I.

d)Tulburările acționale șicomportamentale sunt cele mai
spectaculoase atat prin amploare ,cașiprin complexitatea lor.
Acțiunile șicomportamentele acestor "persoane auuncaracter
bizarșistereotip .Dintre acestea ,seremarca acțiunea de
automutilare sauautodistrugere, cand autistul produce acțiuni
pana laepuizare sau pana ladistrugerea unor părți alecorpului
(autolovirea cupumnul, cuunobiect sau lovirea cucapul de
perete ).Peaceleași coordonate seinscrieșiautostimularea cese
manifesta pemaimultecăi:
-kinestezică (legănatul inainte șiinapoi, frecarea lobului urechii cumană) ;
-tactilă (lovirea coapsei cudosul palmei, zgarierea cuunghia aceva tare) ;
-auditivă (plesnitul dinlimbă sauemiterea neincetată aunui sunet );
-vizuală (invartirea unui obiect strălucitor infața ochilor sauprivirea
neincetata adegetelor );a

Alteacțiuni stereotipice sepotmanifesta prin:
-rotireabrațelor ,cașicand arfipescripete ;
-invartirea pelocfărăsaamețească
-mersul pevarfuri, șiuneori, chiar cumișcări grațioase .
Alte curiozități semanifesta printr -onevoie redusa desomn,reacții
diminuate ladurere șifrig, modificare :frecventa a
dispozițiilor, fărăocauza corespunzătoare .Toate aceste fenomene
sunt mai active incopilărie .S-aconstatat caintre 2-5ani,
comportamentul tipic autist este cemaievident .Autiștii au
omare rezistenta lasubstanțe sedative hipnotizante .

e)Disfuncționalitățile proceselor, insușirilor funcțiilor psihice sepotintalni :
-inoricare palier ,dar planul afectiv -motivațional este celmai activ și
transpare, maicuseamă, dinlipsa deinteres aautiștilor pentru contactul social
șifațădetrăirile celor dinjur(unii seatașează, exagerat, fațădeobiecte fără
semnificații, alții manifestă ofrică patologică pentru lucruri obișnuite, darnu
realizează adevăratele pericole) .
Deși autiștii nuștiusămintă, eilasăimpresia căascund ceva, datorită faptului cănu
privesc infața persoanele dinjur.Comportamentele penibile suntșiele
prezente subforma lipsei dejenă aautistului :mănancă depejossause
șterge pemaini depărul saudeblana cuiva ,facobservații penibile ,se
plimba ,intotdeauna ,peacelași traseu etc.

Afectivitatea ecaracterizată deimaturitate cainhandicapul deintelect .Einu
stabilesc contacte afective decat foarte rarșifărăatitudini pozitive constante
fatadepersoanele apropiate .Autendința deizolare ,deinchidere ineu-
lpropriu .Unii trăiesc stări defrustrare, anxietate șihiperexcitabilitate, deunde
șiposibilitatea deacăpăta anumite fobii .
Jocul autistului demonstrează, șiel,nivelul scăzut aldezvoltării psihice .Acesta este
asemănător cucelalsugarului, caincazul manipulării obiectelor cudegetele
fără capacitatea deacorda simbol jucăriei saudeașipropune unscop pentru
finalizarea acțiunii .
Șidinaceasta rezulta cademulte oriautiștii seasociază cuformele deficientei
mintale severe .Memoria mecanica este relativ bunașiinunele cazuri
chiar exacerbata, dareasedezvoltă in'detrimentul celei logice .
Astfel, sunt capabili sa-șireamintească șisareproducă expresii verbale, auzite in
diverseimprejurări, poezii, sarecunoască melodii, incăperi incare aufost
cuaniinurmă .
Toate aceste caracteristici auefecte negative inplanul personalității șial
evoluției indezvoltarea psihică generală .

Metodele deinvatamant sunt selectate inraport cuscopul si
obiectivele activitatii didactice, continutui lectiei siparticularitatile
elevilor (varsta, nivelul dezvoltarii psihice, tipul sigradul
deficientelor/tulburarilor, nivelul sispecificitatea mijloacelor de
comunicarc, tipul deperceptie alelevilor -analitic sau sintetic)
si/sau stilul delucru/ personalitatea educatorului .
Utilizarea metodelor expozitive inactivitatile didactice destinate
elevilor cucerinte speciale presupune respectarea unor cerinte :
-folosirea unui limbaj adecvat, corespunzator nivelului comunicarii
verbale ;
-prezentare clara, precisa siconcisa ;
-sistematizarea ideilor ;
-recurgerea ladiferite procedee simateriale didactice intuitive ;
-antrenarea elevilor prin intrebari decontrol pentru averifica nivelul
intelegerii continuturilor decatre acestia sipentru ainterveni cu
noiexplicatii siclarificari atunci cand seimpune acest lucru .

Pentru elevii cudeficiente mintale sau pentru ceicuvarste mai mici este
recomandata utilizarea povestirii cametoda didactica, insotita desuporturi
ilustrativ -sugestive sauimagini filmate ;astfel secapteaza maiusor atentia sieste
facilitate implicarea afectiv -motivationala aelevilor insecventele lectiei .Metode
caexplicatia sidescrierea sunt folosite mairarcametode desine statatoare, ele
fiind mai indicate caprocedee incadrul altor metode, intrucat aceste metode
solicita unvocabular destul dedezvoltat laelevi, iarpentru ceicudeficiente mai
accentuate acest lucru este mai greu deatins .Nuinultimul rand, incazul
metodelor expozitive, educatorii trebuie safaca distinctie intre verbalism si
verbalizare, verbalismul fiind overbalizare exagerata, faravalente educative .
Metodele interogative (inspecial cele bazate peconversatie euristica) favorizeaza
descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea,
consolidarea sisistematizarea cunostintelor, verificarea sievaluarea
performantelor .Conversetia traditional (catehetica) decele mai multe orieste
contraindicata incazul elevilor cudeficiente, deoarece prin aceasta metoda este
favorizata memorarea mecanica .Experienta practica ademonstrat necesitatea
combinarii metodelor interogative cu celelalte metode (expozitive,
demonstrative, activ -participative) ;astfel seinlatura monotonia, sunt stimulate
gandirea siconcentrarea atentiei, conditii necesare inobtinerea succesului la
elevii cucerinte speciale .

Metodele desimulare (bazate pejocul didactic sidramatizare) potfiaplicate
cusucces atat inceea cepriveste continutul unor discipline, catsiin
formarea sidezvoltarea comunicarii laelevii cudeficiente mintale si
senzoriale .Implicarea lorcatmai directa insituatii sicircumstante de
viata simulate (activitati detipjocul de-a…")trezeste motivatia si
faciliteaza participarea activa, emotionala aelevilor, constituind siun
mijloc desocializare siinterrelationare cuceidinjur.
Metoda demonstratiei ajuta elevii sainleleaga sensul structurii/elementelor
debaza aleunui fenomen sauproces, prin intermediul eieducatorul
prezentand elevilor obiectele sifenomenele realitatii cuscopul deale
asigura obaza perceptiva concret -senzoriala .Demonstratia, informele ei
moderne, constituie, maiales incazul elevilor cudizabilitati, opractica
obisnuita latoate disciplinele deinvatamant silatoate activitatile de
terapie educationala care sedesfasoara subcoordonarea educatorului .
Alaturi demetoda demonstratiei, exercitiul constituie ometoda cuolarga
aplicabilitate ineducatia speciala, maialesinactivitatile deconsolidare a
cunostintelor sideantrenare adeprinderilor .

Incontextul activitatilor specifice educatiei speciale, mai ales pentru copiii
cudeficienie deintelect, tulburari asociate (autismul, sindromul Down)
sau pentru ceicutulburari senzoriale, metoda imitatiei siprocedeul
inlantuirii simodelarii ocupa un loc foarte important datorita
compatibilitatii existente intre specificul acestora siparticularitatile de
invatare alerespectivelor categorii desubiecti, pedeoparte, darsi
datorita calitatii acestor metode siprocedee, extrem depotrivite si
eficiente insituatiile deprezentare, antrenare siconsolidare anoilor
cunostinte sideprinderi dindiverse discipline pecare elevii trebuie sale
insuseasca, pedealtaparte .
Inactivitatile deinvatare ascris-cititului, decorectare atulburarilor de
limbaj siindemutizarea copiilor cusurditate seutilizeaza cuprecadere
metoda fonetica analitico -sintetica .Aceasta metoda respecta principiul
trecerii delausor lagreu, adica preconizeaza initial invatarea cititului,
apoi ascrisului sipune unaccent deosebit peanaliza sisinteza fonetica
sigrafica acontinutului verbal dupa algoritmul :propozitie -cuvant –
silaba -sunet -litera .

Aplicarea eipresupune parcurgerea mai multor etape metodologice in
invatarea unui nousunet :
-alegerea propozitiei ;
-impartirea propozitiei incuvinte sialegerea cuvantului cusunetul nou;
-impartirea insilabe acuvantului care contine sunetul nou;
-descompunerea silabelor insunete, separarea sistudierea sunetului nou
(corectarea siantrenarea pronuntiei corecte anoului sunet) ;
-prezentarea sistudierea literei detipar corespunzatoare sunetului nou;
-compunerea silabei care contine noua litera, cuajutorul alfabetului
decupat, siapoi compunerea cuvantului sipropozitiei ;
-citirea silabei, acuvantului siapropozitiei alcatuite cualfabetul decupat ;
-citirea altor cuvinte care contin noua litera ;
-citirea depropozitii sitexte scurte ;
-prezentarea literei demana siscrierea elementelor grafice aleacesteia,
scrierea literei inintregime siacuvintelor care cuprind aceasta litera,
apoi scrierea depropozitii .

Incazul copiilor cudeficiente deauzserecomanda sifolosirea
analizei sisintezei cuvantului dupa imaginea labiovizuala
(infataoglinzii) sikinesteziile articulatorii corespunzatoare
(palparea zonei gatului indreptul laringelui pentru asesiza
vibratiile) .
De asemenea, lautilizarea acestei metode, cuvintele si
propozitiile trebuie safiecunoscute subaspect semantic si
articulator, saaiba ocomponenta articulatorie simpla,
sunetul nou (grafemul) safiesituat incuvant intr-opozitie
avantajoasa pentru afiusor sesizat dinpunct devedere
articulator sivizual, iarcuvintele cunoul sunet safieastfel
alese incat sacuprinda osingura litera necunoscuta (litera
corespunzatoare noului sunet) .

Incontextul educatiei speciale, materialele simijloacele de
invatamant detin unrolfundamental invalorificarea principiului
intuitiei siaccesibilizarea continuturilor invatarii, maialesincazul
elevilor cudeficiente mintale sialcelor cudeficiente senzoriale .
Mijloacele simaterialele didactice faciliteaza perceptia directa a
realitatii, solicita sisprijina operatiile gandirii, stimuleaza cautarea
sidescoperirea desolutii, imaginatia sicreativitatea elevilor, iar
integrarea siarmonizarea lor organica incadrul lectiilor
determina cresterea gradului deoptimizare sieficienta invatarii .
Mijloacele deinvatamant potfigrupate indoua mari categorii :
a)mijloace deinvatamant care cuprind mesajul didactic :
b)mijloace deinvatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor
didactice

a)mijloace deinvatamant care cuprind mesajul didactic :
-obiecte naturale, originale -animale viisauconservate, ierbare, insectare,
diorame, acvarii, materiale
-suporturi figurative sigrafice -harti, planse, albume, panouri ;
-mijloace simbolic -rationale -tabele cuformule sausimboluri ,planse cu
litere ,cuvinte ,scheme structurale saufunctionale ;
-mijloace tehnice audiovizuale -diapozitive, filme, suporturi audio si/sau
video ;
b)mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor
didactice :
-instrumente, aparate siinstalatii delaborator ;
-echipamente tehnice pentru ateliere ;
-instrumente muzicale siaparate sportive ;
-masini deinstruit, calculatoare siechipamente computerizate ;
-jocuri didactice obiectuale ,electrotehnice sauelectronice ;
-simulatoare didactice ,echipamente pentru laboratoare fonice ;

Aceasta clasificare areuncaracter relativ si,nudeputine ori,mijloacele care
cuprind mesaj didactic sunt sisuporturi pentru facilitarea transmiterii
noilor cunostinte ,dupa cum sisuporturile insele induc ,direct sau
indirect, mesaje educationale .
Selectia, stabilirea siintegrarea mijloacelor deinvatamant incadrul unei
lectii serealizeaza prin racordarea permanenta aacestora laobiectivele
instruirii, lacontinuturile concrete aleunitatilor deinvatare/lectiilor, la
metodele siprocedeele didactice .
Incazul elevilor cudizabilitati, unele mijloace pot avea siunrol
compensator, antrenand dezvoltarea unor functii/procese psihice sau
capacitati fizice .Eficienta utilizarii lortine deinspiratia siexperienta
didactica aeducatorului, iarexcesul utilizarii lorpoate conduce la
receptare pasiva, unele exagerari saudenaturari alefenomenelor etalate,
reprezentari anormale siimagini artificiale asupra realitatii si
orizontului existential .

1. Caracteristicile si rolul abilitatii manuale în
achizitionarea principalelor abilitati si
deprinderi necesare profesionalizarii.
2. Activitati de preprofesionalizare
3. Activitati de formare profesionala prin Scolile
de Arte si Meserii.
4. Activitati de formare a competentelor necesare
specializarii în liceu.

Diferentieri existente incadrul grupului deelevi, dinscoala speciala, isi
lasa amprenta nunumai asupra posibilitatilor decompensare side
recuperare alor,cisiasupra modului deintegrare inprocesul muncii,
instilul sicapacitatea lordemunca .
Astfel, majoritatea debililor mintal manifesta inprocesul muncii oanumita
inertie sifixitate, care lelimiteaza posibilitatea actiunilor de
substituire ;inacelasi timp eipastreaza tendinta clar exprimata dea
inlocui actiunile dificile cumodalitatile deactivita -temai simple si
primitive .Armai ramine deadaugat cainertia inmunca a
deficientului coreleaza strins cugradul dedebilitate .
Deasemenea, debilul mintal manifesta oscazuta intelegere ascopurilor
activitatii, nuarata interese profesionale certe .
Laelevii scolii speciale, care prezinta normalitate psihica sauintelect de
limita, reactiile negative fata demunca sint mai ales deorigine
exogena, consecutive unei carente deeducatie familiala sau unor
influente negative dinmediul antescolar .Iarprincipala problema la
elevii cutulburari decomportament (detipul psihopatiilor) este
instalarea simanifestarea instabilitatii comportamentale si,inprocesul
muncii, alactivitatii practico -productive .

Alte aspecte, decare trebuie sasetina cont sitindemodalitatea
nestiintifica prin care elevii scolii speciale capata informatia
profesionala siatitudinea fatadeviitoarea profesie, astfel :
-majoritatea elevilor, aupareri preformate despre meseria pecare ovor
urma .Decelemaimulte ori,sugestia areunroldeterminant .
-elevii scolii speciale sintpusi insituatia dea-siforma aspiratii siinterese
profesionale inconditiile unei pronuntate izolari sociale care le
perturba atitdezvoltarea normala citsiposibilitatile ulterioare de
integrare aleactivitatilor, pecare ledesfasoara inatelierele scolii .
-instruirea deficientilor are inca unpronuntat caracter descriptiv,
intelectualist siladistanta deactivitatea practico -productiva care la
rindul eiesteunilaterala sinestimulativa pentru elevii scolii ajutatoare .
-comanda sociala, caile deafirmare sociala cele mai adecvate lor,nule
sintcunoscute deficientilor .
-nusedepune oactivitate sistematica siunitara deformare laelevii scolii
speciale aunor deprinderi demunca, stabile, care saconduca latrairi
afectiv -pozitive inlegatura cuprocesul sicurezultatele muncii .

Pregatirea generala reprezinta atat ocerinta aprogresului tehnic catsio
componenta debaza aunei bune pregatiri profesionale .Ptrorice
profesie cultura generala constituie unfundament necesar atat prin
cunostintele sideprinderile pecare ledasipecare sevor sprijini
cunostintele sideprinderile despecialitate, cat siprin calitatile
intelectuale pecare leformeaza sicare largesc orizontul profesional al
elevului .Pregatirea teoretica trebuie sapreceada pregatirii profesionale .
Rolul important pecare ilarepregatirea teoretica informarea unui bun
profesionist esteexplicat depsihologi prin larga capacitate detransfer a
culturii generale .Cunostintele sideprinderile decultura generala
inlesnesc achizitia cunostintelor sihabitudinilor dinorice profesie, ele
insele sepotmodela siadapta lacerintele profesionale .
Cunostintele insusite inscoala potdatanarului oorientare generala in
legatura cuproductia sau oorientare ferma ptranumita profesie .
Cunostintele dinobiectele despecialitate, pecare sileinsusesc tinerii in
licee despecialitate inscoli tehnice sipostliceale, cuajutorul carora ei
cunosc temeinic problemele profesiei pecare si-aualeso, constituie baza
teoretica aeducatiei speciale .

Cunostintele insusite deelevi sunt insotite depriceperi sideprinderi deale
utiliza inpractica :amanui unelte simasini, aleregla siadapta
procesului muncii, aleingriji sirepara etc.
Persoana cuhandicap mintal intimpina dificultati informarea deprinderilor
demunca atitinperioada scolarizarii, citsiinprocesul muncii dupa
integrarea inproductie .Aceste dificultati sunt legate deorganizarea
propriei activitati, ritmul, viteza, calitatea lucrurilor efectuate .
Diminuarea dinpunct devedere cantitativ sicalitativ aleficientei muncii
produce dificultati inprocesul integrarii socio -profesionale apersoanei
cuhandicap mintal .
Invatamintul special are drept obiective valorificarea apotentialelor
biologice sipsihice, stimularea sicorectarea dezvoltarii fizice si
intelectuale apersoanei cuhandicap mintal, pregatirea pentru viata de
sine statatoare sipentru integrarea socio -profesionala .Prin valorificarea
maxima apersoanei cuhandicap mintal, inlimitele dezvoltarii sale,
intelegem formarea lapersoane atuturor treptelor cunoasterii, incepind
cucelmotric siincheind cucele afective, volitive sidepersonalitate in
ansamblu .

Educatia tehnologica inscoala auxiliara ocupa unul din locurile
prioritare insistemul general instructiv -educativ siimbina
rezolvarea obiectivelor inaintate invatamintului special .
Instruirea prin munca contine ogama enorma deposibilitati in
procesul decorectie aneajunsurilor persoanelor cuhandicap
mintal .Existenta unor atare posibilitati este confirmata nunumai
depractica scolara silucrari psihopedagogice, dar side
investigatiile fiziologice, care austabilit din punct devedere
experimental imbunatatirea functionala aproceselor nervoase
corticale atit lacopii citsilamaturi cuhandicap mintal sub
influenta activitatii demunca .
Oatitudine principial noua referitor laproblema instruirii prin munca
apersoanelor cudificultati indezvoltarea fizica siintelectuala a
avut-orenumitul savant Vagotski care spunea caexcluderea
acestor persoane dinsfera deproductie inseamna evidentierea si
agravarea neajunsurilor indezvoltare, iarpregatirea siinserarea
copiilor anormali inmunca obsteasca contribuie lacompensarea
acestor neajunsuri .

Munca pentru acest tipdepersoane indeplineste doua sarcini
importante :
inprimul rind, este unmijloc decorectie sieducatie demare
valoare inprocesul infruntarii deficientelor indezvoltare si
formare apersonalitatii
inaldoilea rind, este conditia debaza pentru pregatirea persoanelor
cuhandicap mintal indezvoltarea psihofizica catre viata in
societate .
Activitatea demunca apersoanelor cuhandicap mintal este un
proces specific, deimportanta enorma indezvoltarea multilaterala
aacestor categorii depersoane .

Cunoasterea variabilitatii individual -tipologice apersoanelor cu
handicap mintal, aparticularitatilor deplanificare, deorganizare,
deautocontrolul almuncii, pedeoparte, siaparticularitatilor
sistemului nervos, motoricii, capacitatii muncii, pedealtaparte,
neofera posibilitatea crearii conditiilor favorabile decorectie si
dezvoltare diferentiata, cecontribuie lasporirea eficientei
educatiei tehnologice inscoala auxiliara .Toate acestea constituie o
conditie optima inadaptarea siintegrarea socio -profesionala a
acestei categorii depersoane .
Gimnaziul ofera posibilitati largi ptrformarea generala sipolitehnica
aelevilor .Eiisiinsusesc aiciprincipiile debaza dindisciplinele
umaniste sirealiste, isiformeaza deprinderi deaaplica inpractica
aceste cunostinte .
Formarea profesionala segrefeaza pefondul unei temeinice pregatiri
generale sipolitehnice .

Scoala profesionala speciala ptr deficienti mintali are caprincipal obiectiv
inarmarea elevilor saicuotemeinica pregatire practica –pespecific demeserii
–siopregatire decultura generala scare sa-ipermita absolventului sase
incadreze armonios inviata social -economica .Tinand seama definalitatea
procesului recuperarii –integrarea inviata sociala normala –stabilirea
continutului invatamantului dinscoala profesionala speciala implica inmod
necesar raportarea lasarcinile actuale sideperspectiva care stau infatatinerei
generatii .
Daca invatamantul profesional special este fondat peetica muncii sipecriteriul
valorii practice, ramane oproblema deschisa conturarea unei metodologii
adecvate acestor principii, care sastabileasca mai concret, interpatrunderea
armonioasa sisustinerea reciproca dintre munca fizica siceaintelectuala a
adolescentului deficientului mintal .
Educatia profesionala isipropune saformeze petanar ptrprofesia aleasa, safaca
dinelunmuncitor calificat intr-oanumita ramura deactivitate .
Educatia politehnica iiajuta petineri saisiinsuseasca principiile teoretice
fundamentale aleproceselor deproductie sisaisiformeze deprinderi dea
manui unelte simasini simple folosite inproductie .Eopregatire debaza ptr
productie, utila ininsusirea oricarei profesii .
Meseriile recomandate persoanelor cudeficiente fizice, sunt incluse in
Nomenclatorul orientativ almeseriilor pentru scolile profesionale speciale .In
acest nomenclator sunt recomandate 48demeserii pentru persoanele cu
deficiente fizice .

1.Unprim tipdemeserii sunt celedinprofilul mecanic .Incadrul
acestui profil intra meseriile delacatus demontaje side
intretinere, mecanic demecanica fina, sculer -matriler, modelier
siprelucrator prin aschiere (strungar, frezor, rabotor,
rectificator) .
Toate aceste meserii sunt caracteristice persoanelor desexmasculin .
Folosind unele utilaje specifice siunele adaptari demica
importanta, aceste meserii potfipracticate depersoanele cu
deficienie fizice .Laalegerea locului demunca sevatineseama
deatitudinea caracteristica intimpul lucrului, demiscarile
solicitate, degama posturala .
Inaceste meserii, infunctie despecificul locului demunca,
consumul energetic esteredus, celmult mediu, pozitia corporala
este ortostatica sau sezanda, dar sunt solicitate frecvent
manualitatea finasicoordonarea bimanuala .
Inconcluzie, aceste meserii potfirecomandate persoanelor care au
membrele superioare sanatoase saudoar putin afectate

2.Unaltprofil recomandat este celelectrotehnic ,cecuprinde
meseriile deelectrician deintretinere sireparatii instalatii
electrice, electronist sioperator detelecomunicatii .
Inaceste meserii, munca sedesfasoara inpozitie sezanda sau
ortostatica, solicitarea energetica estemica, darestenevoie
deoprehensiune fina.Practic, inaceste meserii pot fi
orientate persoanele infotoliu rulant, dar care au
membrele superioare sanatoase .
3.Innomenclator este inscris profilul constructii cafiind
recomandabil pentru persoanele cudeficiente fizice .In
toate meseriile din cadrul acestui profil, solicitarile
energetice sunt medii saumari, pozitia esteortostatica, dar
cu diferite alle pozitii incomode (ghemuit, flectat,
torsionat), iar prehensiunea trebuie safielarga si
puternica .Practic, catre acest profil potfiorientate doar
persoanele cudeficient usoare aleunui membru pelvin sau
toracal .

4.Incadrul profilului demateriale deconstructie se
recomanda meseria desticlar -ceramist .Dinpacate, si
aceasta meserie este recomandata doar pentru
persoanele cudeficiente usoare, deoarece presupune
unefort mediu, opozitie ortostatica cealterneaza cu
ceasezanda, darogestualitate amembrului superior
finasilarga .
5.Pentru profilul dechimie industriala ,solicitarea
depinde delocul demunca .Astfel, latablourile de
comanda aleinstalatiilor solicitarile sunt mici, cuo
pozitie ortostatica prelungita sisolicitarea liniei
prehensiuni fine.Deci siaceste meserii sum
recomandabile persoanelor cudeficiente usoare ale
membrelor toracale saupelvine .

6.Meseriile permise medical dinprofilul deindustrializare a
lemnului sunt reprezentate detamplarie, sculptura,
tapiterie, dulgher siparchetar .Inaceste meserii, solicitarea
energetica estemedie, uneori chiar mare .Pozitia incare se
lucreaza este ortostatica cudiverse variante, cum arfiin
genunchi, flectal, torsionat, alternand cupozitia sezand .
Prehensiunea trebuie safiefina, larga siuneori puternica .
In concluzie, aceste meserii sunt recomandabile
persoanelor cuoafectare usoara aunui membru pelvin
sautoracic .
7.Profilul deindustrie alimentara include meseriile de
preparator inindustria carnii, laptelui, conservelor de
legume sifructe .Solicitarea energetica este medie, cuo
pozitie ortostatica prelungita sioprehensiune larga digito –
palmara .Apar aceleasi restrictii deorientare pentru
persoanele cudeficiente medii .

8.Profilul deindustrie usoara cuprinde meseriile defilator, tesator,
confectioner imbracaminte siincaltaminte .Solicitarea energetica este
medie pentru meseriile defilator -tesator siredusa pentru celelalte
meserii .Postura este ortostatica, cudeplasare permanenta pentru
supravegherea masinilor lameseriile defilator -tesator sisezantia sau
ortostatica inrest.Din pacate, intoate aceste meserii este nevoie deo
prehensiune fina, astfel caelesunt recomandate inspecial pentru
persoanele cudeficiente lanivelul membrelor inferioare .Pentru meseriile
defilator sitesator este suficienta oprehensiune fina aunui singur
membru superior, inconsecinta, auorecomandare medicala mailarga .
9.Profilul agricol este foarte important pentru persoanele provenite din
mediul rural sicare doresc saramana infamilie .Incadrul acestui profil
sunt recomandate meseriile deagronom, zootehnist sihorticultor .In
toate aceste meserii, solicitarea energeticsa este medie saumare .Munca
sedesfasoara inconditii deortostatism, cudeplasari peteren sicuo
prehensiune larga .Aceste meserii sunt recomandate pentru persoanele
cudeficienta fizica usoara aunui membru pelvin sauaambelor membre
superioare

10.Profilul comercial presupune inspecial activitatea delucrator
comercial (vanzator), incare solicitarea energetica estemare, munca se
desfasoara inortostatism cudeplasari, iarprehensiunea estefina, larga
si/sau forte .Este unprofil recomandabil inspecial pentru persoanele
cuafectiuni lanivelul unui singur -membru pelvin sauafectari usoare
aleambelor membre superioare siinferioare
11.Alimentatia publica presupune meseriile decofetar, bucatar, patisier,
incare solicitarea energetica este medie, postura ortosiatica, iar
gestualitatea presupune prehensiune digito -palmara .Siaceste meserii
sunt recomandabile doar persoanelor cudeficiente usoare .
12,Ultima categorie demeserii este reprezentata decele din industria
mica siprestari servicii .Incadrul acestor intreprinderi intra meseriile
detesator manual, marochiner, lenjer -broder, dactilograf, restaurator
covoare, blanar, acordor deinstrumente muzicale .Dinpacate ,intoate
aceste meserii sunt necesare abilitati manuale fine.

Din toate aceste meserii inscrise innomenclator sepot formula cateva
concluzii :
-lista acestor meserii este destul decuprinzatoare, deci persoanele cu
deficiente fizice artrebui saaiba suficiente oportunitati dealegere ;
-inscolile speciale profesionale numarul demeserii este destul deredus,
astfel caposibilitatile dealegere sunt reduse ;
-oaltadificultate este legata deorientarea profesionala inconditiile afectarii
membrelor superioare ;inaceasta situatie, numarul optiunilor devine
destul deredus, daca nuchiar foarte redus pentru persoanele cudeficiente
medii sigrave ;
-postura ortostatica este necesara innumeroase meserii ;darpersoanele cu
afectari alemembrelor inferioare nuopotmentine timp de8ore, cat
dureaza programul delucru
-infinal, putem spune caexista inca suficiente probleme legate deorientarea
profesionala apersoanelor cudeficiente fizice inmediul demunca
obisnuit .Inaceste conditii, atelierele protejate raman unica solutie pentru
incadrarea inmunca apersoanelor cudeficiente medii sigrave .

Pregatirea practica -productiva aelevilor sediferentiaza infunctie de
mediul social, infunctie desexsidespecificul local .Elevii din
mediul urban efectueaza inspecial lucrari deatelier, unde, in
primii anibaietii invata prelucrarea lemnului siametalului, iar
fetele lucrul demana sigospodarie .
Inliceul realumanist siliceele despecialitate secontinua pregatirea
elevilor ptrmunca, ptrproductie .Fiecare tipdeliceu asigura
elevilor atat opregatire care salepermita continuarea studiilor,
catsiincadrarea intr-oactivitate social utila, cuprioritate in
productia materiala .Incadrul fiecarui tipdeliceu sunt prevazute
obiecte deinvatamant care dau oinstruire tehnica sicare alaturi
depractica productiva facposibila specializarea necesara si
integrarea catmairapida inmunca .
Intimpul studiilor liceale elevii isiinsusesc sideprinderi demunca
practica, sepotcalifica inexercitarea unei profesii .
Deficientul deorice tipeste sivafipus permanent incontexte
critice lacare vatrebui saseadapteze .Deaceea insocietatea
contemporana exista opreocupare importanta pentru asistenta
deficientului ,pentru pregatirea lui pentru viata, pentru
integrarea luisocio -profesionala .

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Lanivelul senzațiilor legătura dintre fiziologic șipsihologic este atâtde strânsă, încât cugreu arputea fifăcute unele delimitări, fiziologicul… [604229] (ID: 604229)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Lanivelul senzațiilor legătura dintre fiziologic șipsihologic este atâtde strânsă, încât cugreu arputea fifăcute unele delimitări, fiziologicul… [604229]

Copyright Notice

Gyerek is, felnőtt is, ma is, régente is, mindenkor szomjúhozta a mesét. [306658]

X Literatura Universala (in Limba Romana) [613459]

Proiectarea unui separator trifazic utilizat în sistemele de colectare a [602438]

I. Partea generală [307049]

Substadiul – a treia copilărie – jocul copilului școlar mic (6 -1011 ani) [627214]

Capitolul Iii Licenta 2018 [609659]

Copyright Notice

Similar Posts