Lalelele din Gradina Botanica Al. Borza

Laleaua- considerată “regina grădinilor” în sezonul de primăvară, este una dintre florile cărora omul le-a făcut istorie , în strădania lui de a le perfecționa frumusețea și de a le adapta diferitelor condiții de viață. Deși istoria lalelei nu este așa de veche ca a crinilor, bujorilor ori trandafirilor, totuși ea este destul de bogatǎ, chiar palpitantǎ, datoritǎ împrejurǎrilor în care s-a fǎcut cunoscutǎ și mai apoi rǎspânditǎ.

[NUME_REDACTAT] cuprinde peste 150 de specii erbacee și perene, zona de origine fiind consideratǎ [NUME_REDACTAT] (Tian-Șan, Pamir). Devine simbolul [NUME_REDACTAT] în sec.al XVI-lea, iar în 1554 ajunge și în Europa prin ambasadorul flamand [NUME_REDACTAT] de Busbecq ce oferǎ câțiva bulbi împǎratului Ferdinand I al Austriei. Mai apoi, botanistul francez [NUME_REDACTAT] o duce cu el în Olanda, unde datoritǎ climatului atlantic cu ierni blânde, precipitații bogate și sol nisipos, începe din anul 1620, sǎ fie cultivatǎ la scarǎ largǎ, fiind astfel asociatǎ cu Olanda și invers. În 1753, Carl Linné reunește toate formele horticole ale lalelei sub numele de Tulipa gesneriana, drept omagiu adus lui [NUME_REDACTAT], primului botanist care a descris aceastǎ plantǎ.

Obiectivul comunicării noastre este dublu: 1) să facem cunoscută diversitatea soiurilor de care dispunem și 2) să marcăm posibilitatea cercetărilor din cadrul [NUME_REDACTAT].

Lalelele din [NUME_REDACTAT] “Al. Borza”

În Grǎdina Botanicǎ “Al. Borza”, cultivarea lalelelor are tradiție încǎ de la înființarea ei, în 1920, când în [NUME_REDACTAT] au fost create rabate de-a lungul aleilor, bine expuse la soare, unde aceste flori și-au putut etala frumusețea și eleganța. Fiind situatǎ la o altitudine de 380-420m, pe un teren ușor înclinat, cu expoziții nordice, nord-estice și nord-vestice, adăpostită în [NUME_REDACTAT] Mic, Grădina are o primăvară mai timpurie față de împrejurimi, temperatura atingând în medie 8,8°C, ceea ce favorizează dezvoltarea plantelor vernale și prevernale. Suma precipitațiilor anuale este de cca.575mm; vântul dominant suflă din direcția N↕V. Tipul genetic de sol este un “brun-gălbui de pădure”, argilos până la luto-nisipos, cu profunzime mijlocie, bogat în humus(conține 12,7% humus și 0,06% carbonați), cu un pH neutru(6,82).

În primele numere ale [NUME_REDACTAT] ale Grǎdinii Botanice este menționatǎ cultura lalelelor, nespecificîndu-se însǎ, numǎrul exact de soiuri, doar în 2002 apare numǎrul de 80 de soiuri și hibrizi, majoritatea aparținând speciei Tulipa gesneriana, alǎturi de alte câteva specii botanice. În anii urmǎtori colecția s-a pǎstrat în jurul acestei valori, în anii 2007-2008, cca.75 de soiuri și hibrizi, în 2012 a scǎzut la 60, (cea mai mare parte din bulbi fiind însǎ, puternic infestați de Fusarium oxysporum f. sp. tulipae). Acest fenomen a compromis colecția în proporție de aproape 80% și a obligat înlocuirea bulbilor. Obiectivul a fost atins în toamna anului 2013, prin grija unui sponsor olandez (Mr. [NUME_REDACTAT] Graaf – ∙it∙sme ES ELEKTRO), care a adus din Olanda o cantitate de 5000 de bulbi din 100 de soiuri, ridicând astfel colecția, alǎturi de bulbii achizionați de noi, la 123 de soiuri. În primǎvarǎ a fost o adevǎratǎ explozie de forme și culori, creând pentru clujeni o adevǎratǎ “tulipomanie”. (…ca știre de jurnal: în data de 28 mai s-a înregistrat un numǎr record de aproape 4000 de vizitatori!). Același sponsor, la fel de încântat de rezultatele obținute, revine și în toamna anului 2014 cu încǎ 2500 de bulbi, astfel încât colecția ajunge în prezent la 142 de soiuri.

Clasificare

Astǎzi, existǎ pe Glob cca.5600 de soiuri și hibrizi extrem de decorativi, atât prin culoarea cât și prin forma tepalelor, grupați dupǎ mai multe criterii:

a). Clasificarea horticolǎ (comercialǎ) a lalelelor, împarte soiurile și hibrizii în 15(16) grupe sau divizii, în funcție de epoca de înflorire și de aspectul florii, astfel:

I.Simple timpurii ([NUME_REDACTAT])

II.Duble timpurii ([NUME_REDACTAT])

III.Triumf (Triumph)

IV.Darwin hybrid (Darwin hybrid)

V.Simple târzii ([NUME_REDACTAT])

VI.Duble târzii ([NUME_REDACTAT])

VII.Flori de crin (Lily flowered)

VIII.Franjurate, crispate (Fringed, Crispa)

IX.Viridiflora (Viridiflora)

X.Rembrandt (Rembrandt)

XI.Papagal (Parrot)

XII.Kaufmanniana (Kaufmanniana)

XIII.Fosteriana (Fosteriana, Emperor)

XIV.Greigii (Greigii)

XV.Specii botanice ([NUME_REDACTAT])

XVI.Multiflore (Multiflowered)

b.Dupǎ perioada de înflorire:

1.Timpurii, cu înflorire în perioada 1-15 aprilie (simple și duble timpurii, Greigii,

Kaufmanniana, Fosteriana, speciile botanice),

2.Semitimpurii, cu înflorire în perioada 15 – 30 aprilie (Darwin, Triumph, Papagal),

3.Târzii – luna mai (simple și duble târzii, Viridiflora, Lily flowered, Fringed,

Rembrandt).

În colecția actuală a Grǎdinii Botanice se regǎsesc toate cele 16 divizii, cu soiurile și hibrizii fiecǎruia, repartizați astfel: (tab.1)

Soiurile de lalele cultivate în [NUME_REDACTAT] “Al. Borza”

Tabelul 1

Trebuie menționat faptul cǎ, frecvent, se consideră și divizia a XVI-a, cu lalelele multiflore create din celelalte grupe (chiar dacǎ oficial nu este recunoscutǎ).

Referitor la tehnologia de culturǎ, adaptatǎ condițiilor din Grǎdina Botanicǎ, trebuie specificate urmǎtoarele observații:

datoritǎ solului cu structurǎ mai argiloasǎ trebuie intervenit periodic, cu un aport de nisip de râu. În toamna anului 2014, înainte de plantarea bulbilor, s-a încoporat în sol un strat de cca.5-6 cm nisip;

se manifestǎ, într-o anumitǎ mǎsurǎ, fenomenul de “obosealǎ a solului”, întrucât din lipsǎ de teren adecvat nu se poate asigura o “rotație a culturilor”, în fiecare an revenindu-se în același loc;

tot din același motiv, se constatǎ o vulnerabilitate mai mare a plantelor la atacul de boli și dǎunǎtori, dar și de infestare a bulbilor și solului, de aceea se insistǎ cu tratamentele fitosanitare aplicate atât preventive, cât și curativ împotriva celor mai frecvente boli, respectiv: putregaiul cenușiu (Botrytis tulipae) și fuzarioza (Fusarium oxysporum f. sp. tulipae) și dǎunǎtori: pǎduchii de frunze (Aphidae) și pǎianjenul de rǎdǎcinǎ (Rhizoglyphus echinops).

în toamnǎ, plantarea bulbilor este întârziatǎ datoritǎ culturilor existente (colecțiile de Dahlia, Canna și de specii floricole anuale), astfel încât poate exista pericolul ca bulbii sǎ nu fie înrǎdǎcinați pânǎ la venirea înghețurilor ( în mod normal înrǎdǎcineazǎ la 5-7°C, timp de cca.20 de zile). În toamna anului 2014 s-a plantat în intervalul: 28 oct. – 07 nov., temperaturile fiind normale perioadei, bulbii au înrǎdǎcinat bine;

cea mai gravǎ problemǎ o ridicǎ însǎ, recoltarea bulbilor care are loc cu cca. două sau chiar trei săptămâni mai devreme fațǎ de perioada optimǎ pentru a face loc culturilor care urmeazǎ. ( Perioada optimǎ:20 iunie – 10 iulie, când 80% din plante sunt uscate). Astfel, în 2014 s-au recoltat în perioada: 03-15 iunie, mai întâi bulbii soiurilor timpurii și semitimpurii, apoi cei al soiurilor tardive. Recoltarea în avans a afectat calitatea la o parte dintre bulbii nou formați, aceștia nu au mai putut duce floare sau au format flori cu calitǎți decorative diminuate ;

este știut faptul cǎ majoritatea bulbilor sunt hibrizi care își pǎstreazǎ caracteristicile doar 2-3 ani, lucru demonstrat prin comparație cu cele 25 de soiuri noi care au fost spectaculoase (fiind în primul an de culturǎ);

obiectivul urmǎrit este acela de a avea o colecție cât mai bogatǎ, cu o diversitate mare de specii și cultivare, cu efect decorativ maxim și nu acela de înmulțire a bulbilor decât doar în mǎsura în care contribuie la completarea colecției;

în prezent colecția dispune de cele mai spectaculoase cultivare: cu floare franjuratǎ, tip bujor, tip crin etc., de la albul pur trecând prin crem, galben, oranj, roșu cu toate nuanțele, pânǎ la așa-zisǎ “lalea neagrǎ”, care de fapt este un mov-închis; bicolore, într-o paletǎ fantasticǎ de culori și combinații, la unele soiuri decorând și frunzele, altele fiind multiflore. În acest an primul soi care “a spart gheața” și și-a deschis florile, deși temperaturile nu au fost deloc prietenoase, a fost “[NUME_REDACTAT]”, în 23 martie, dupǎ care au urmat și alte soiuri: “Heart’s Delight” și “Quebec”(26 martie); “Showwinner” și “Jetfire”(27 martie); ”[NUME_REDACTAT]”(30 martie) etc. Cele mai “întârziate au fost:”Antoinette”, “[NUME_REDACTAT]”, “Davenport”(02 mai), “Gavota”, “[NUME_REDACTAT]”(03 mai), “Atlantis” și “Carrousel”(04 mai).

Concluzii:

1. Având în vedere diversitatea mare de cultivare pe care o deține Grǎdina Botanicǎ “Al.Borza” și modul lor de prezentare, putem spune cǎ aceste minunate flori, pot fi folosite cu succes în toate amenajǎrile peisagistice, singure sau în combinație cu alte plante (Muscari, Hyacinthus, Narcissus, Viola, Myosotis, Bellis), reușind să acopere o perioadă de cca. două luni de decor în primăvară când alte flori nu fac față; ca flori tǎiate în buchete, aranjamente florale; în cultură forțatǎ pentru a le obține în extrasezon.

2. Bogǎția de soiuri și hibrizi a colecției, face sǎ aducǎ încetul “Simfonia lalelelor” la Cluj-Napoca, în Grǎdina Botanicǎ “Al.Borza”.

3. Prezentarea în culturǎ a noi soiuri stârnește interesul vizitatorilor pentru Grǎdinǎ în dorința de a se delecta admirându-le, dar și de a trezi interesul cultivatorilor amatori și profesioniști de a le avea acasǎ în grǎdina lor. Câștigǎ toatǎ lumea: vizitatorii se delecteazǎ admirând minunatele flori într-o explozie de culori pe fundalul verdelui crud al ierbii, o adevǎratǎ terapie de primǎvarǎ, iar Grǎdina mici fonduri pentru pregǎtirea colecției anului urmǎtor.

4. Poate constitui material de studiu știițific pentru cercetǎtori, dar și pentru doctoranzi și studenți. Având la dispoziție acest material, în acest an s-a inițiat un studiu fenologic prin care dorim să vedem care dintre soiuri se comportă cel mai bine în condițiile edafo-climatice ale [NUME_REDACTAT].

٭٭٭

Monografia horticolǎ “[NUME_REDACTAT] François” apǎrutǎ în 1654, face referire la lalele, astfel: “Omul dominǎ animalele cum diamantul dominǎ celelalte minerale. Cum soarele troneazǎ deasupra cerul, laleaua este reginǎ peste toate celelalte flori”.

De asemenea, ca o aluzie la faptul cǎ durata înfloririi la lalele este relativ scurtǎ, s-a spus printre altele că”…cele mai frumoase flori sunt efemere”. (E. Șelaru și M.E. Ceaușescu, 1980).