Lada de Zestre

LADA DE ZESTRE

Prof.consilier Gheorghiu Ana, CJRAE Cluj-Școala Gimnazială „Horea, Cloșca și Crișan”, Turda

Prof. religie Gheorghiu Florin, Școala Profesională Poiana Turda

„Poți să cutreieri lumea toată și să te minunezi de rezultatele civilizației, dar nimic nu-i mai fermecător decât colțul de pământ pe care te-ai născut.”

Vasile Alecsandri

În cadrul procesului complex și îndelungat de formare a personalității elevilor, cunoașterea obiceiurilor, a tradițiilor populare și etnografice are o importanță deosebită datorită conținutului de idei și de sentimente pe care le pot transmite, asfel încât formarea unor aptitudini de acest tip dezvoltă gradul de accesibilitate și de participare a elevilor la viața culturală a comunității.

Prin proiectul educațional „Lada de zestre” am urmărit să facem cunoscută elevilor frumusețea portului popular românesc, obiceiurile străvechi și să le sădim în suflet sentimentul de mândrie că aparțin acestui popor. Dacă în familie puțini părinți le vorbesc copiilor despre aceste valori școala are menirea de a transmite tinerei generații informații despre folclorul zonei natale.

Datorită tendințelor actuale de globalizare în care individul este tentat să-și piardă propria identitate sau să-și uite originile proiectul propus elevilor din ciclul gimnazial din cadrul Școlii Profesionale Poiana-Turda intitulat sugestiv Lada de zestre a venit să stimuleze elevii, pentru desfășurarea unor activități cu caracter folcloric dorindu-se formarea de responsabilități, respect și atitudini pozitive față de păstrarea nealterată a tradițiilor locale dezideratul principal fiind dezvoltarea capacităților de comunicare și valorificarea unor trăiri emoționale profunde, prin intermediul versurilor, cântecelor și al dansurilor populare.

În acest sens activitățile propuse au oferit elevilor posibilitatea de a retrăi diverse evenimente private și comunitare care fie în prezent au dispărut, fie sunt alterate și și-au pierdut din frumusețe.

Obiectivele proiectului:

– dezvoltarea interesului și admirației pentru arta populară;

– cultivarea dragostei față de tradiții și obiceiuri populare;

– valorificarea unor trăiri emoționale profunde, puternice prin intermediul versurilor, cântecelor și al dansurilor populare.

În cadrul proiectului au fost derulate teme precum:

Cum au trăit bunicii noștrii? – prezentarea unor materiale (fotografii, interviuri audio, filme scurte) despre viața, socială, religioasă, culturală a locuitorilor din zona Turzii de acum 60-70 de ani, vizită la un muzeu popular

Lada de zestre – activități de informare, prezentare și explicare a modalităților de realizare a diferitelor obiecte de uz casnic (ștergare, vase, covoare), vizită la Centrul Rațiu și Clubul Copiilor pentru învățarea tehnicii olăritului.

Cântec și joc românesc – audierea și învățarea unor cântece populare specifice zonei, deprinderi de dans popular, realizarea unei scenete – Șezătoarea

Un punct cheie în cadrul proiectului a fost expoziția etnografică, prin care s-a urmărit: formarea de responsabilități, respect și atitudini pozitive față de păstrarea nealterată a tradițiilor locale.

În cadrul expoziției au fost expuse:

mobilier, veselă, vestimentație

fus, război, roată de tors

icoane, cărți de cult.

Imaginile prezentate în continuare sunt un colț din minunta expoziție pe care am reușit să o amenajăm în cadrul unității școlare, cu ajutorul căreia atât elevii, cât și cadrele diactice au fost mai aproape de satul românesc.

Expoziție cu obiecte tradiționale

Proiectul s-a finalizat cu o șezătoare în cadrul căreia fetele au cusut și au țesut, iar băieții le-au cântat, toți îmbrăcți în frumoasele costume populare din zona Turzii.

În cadrul activităților din proiect au fost învățate cântece și dansuri populare care au fost foarte îndrăgite de elevi.

Șezătoare

În fond prin activitatea propusă s-a dorit deschiderea unei porți spre cunoașterea interioară, întrucât conservarea, păstrarea și punerea în valoare a culturii tradiționale reprezintă pe fiecare, ca individ al neamului din care face parte.

Bibliografie:

1. Bîrlea Ovidiu-„Istoria folcloristicii românești”, Ed. Aius, Craiova, 2010;

2.Filipoiu Maria- „Tradiții creștine și ritualuri populare românești”, Ed. Paideia, București, 2009;

3. Sav, Sorina (coord.) – „Tradițiile și obiceiurile românești”, Ed. Nico, Târgu-Mureș, 2006.