Laboremus Iunie 2011 [626112]

numărul 11 0 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
LLaabboorreemmuuss

RReevviissttăă ffoonnddaattăă îînn 11992266
CCOOLLEEGGIIUULL NNAAȚȚIIOONNAALL „„MMOOIISSEE NNIICCOOAARRĂĂ””

LLaa ccee ffoolloosseeșșttee șșccooaallaa??

nnuummăărruull 1122 –– sseerriiee nnoouuăă iiuunniiee 22001111
rreevviissttăă ddee ooppiinniiee șșii aattiittuuddiinnee aa eelleevviilloorr

EEDDIITTUURRAA FFUUNNDDAAȚȚIIEEII „„MMOOIISSEE NNIICCOOAARRĂĂ”” AARRAADD

numărul 11 1 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor CCoolleeggiiuull NNaațțiioonnaall „„MMooiissee NNiiccooaarrăă””

LLaabboorreemmuuss
– „„ppeennttrruu ccăă nnee ppaassăă”” –

LLaa ccee ffoolloosseeșșttee șșccooaallaa ??

IIuunniiee 22001111

numărul 11 2 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
CCuupprriinnss

Editorial 4
Școala, templu al cunoașterii 6
Gaudeamus 8
Interviurile revistei 10
Ancheta revistei 13
Părinți 13
Elevi 15
Școala sub lupă 18
Un nou proiect t ransdisciplinar ! 18
Trofeul festivalului ”T heatrum m undi” … 20
Schimbul de experiență cu Franța 22
Limba germană – realizări 26
Ziua porților deschise 28
Gânduri despre școală 30
Citate celebre despre școală 36

numărul 11 3 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
CCoolleeccttiivvuull ddee rreeddaaccțțiiee

CCoooorrddoonnaarreeaa nnuummăărruulluuii::

PPrrooff.. NNeellaa BBRRAATTUU
PPrrooff.. AAddrriiaannaa FFIILLIIPP

PPrrooffeessoorrii ccoollaabboorraattoorrii::

PPrrooff.. CCaammeelliiaa CCIIRRCCAA–CCHHIIRRIILLĂĂ
PPrrooff.. RRaadduu BBEERREETTEEUU

EElleevvii ccoollaabboorraattoorrii::

CCrriinnaa DDaassccăăll,, aa IIXX–aa BB
RReebbeeccccaa GGrraaccee FFoosstteerr,, aa IIXX–aa DD
DDaaiiaannaa MMaacciiuullsscchhii,, aa IIXX–aa DD
SSeerrggiiuu NNăăddăăbbaann,, aa IIXX–aa DD
RReebbeekkaa PPaapp,, aa IIXX–aa DD
DDaarriiaann RRuuss,, aa IIXX–aa DD
NNooeemmii ȘȘiimmaann,, aa IIXX–aa DD

DDaalliiaa BBuunn,, aa XX–aa AA
AAnnddrraa MMaaiieerr,, aa XX–aa AA
AAddrriiaannaa NNeeaammțțuu,, aa XX–aa AA
AAeelliiuuss–SSeexxttiill PPoopp,, aa XX–aa AA
AAnnddrreeeeaa RRuuss,, aa XX–aa AA

KKiinnggaa DDaarriiddaa,, aa XXII–aa AA

FFeelliicciiaa HHoommoonnee,, aa XXII–aa EE

LLaauurraa–RRooxxaannaa ȚȚoocciiuu,, aa XXIIII–aa AA

TTeehhnnoorreeddaaccttaarree::

RRoommeeoo DDaammiiaann

numărul 11 4 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor EEddiittoorriiaall

““LLaa ccee ffoolloosseeșșttee șșccooaallaa??””
CCoonnffeessiiuunnee:: șșccooaallaa==vviiaațțăă
pprrooff.. NNeellaa BBrraattuu

Știu că există nenumărate răspunsuri la această întrebare, subiective și obiective. Ei
bine, nu mi -am propus să citez așa ceva, nici să dau un model de eseu argumentativ pe tema
aceasta, ci pur și simplu să -mi exprim sentimente pe care nu le -ați afla în ni ciun alt context.
Iată ce mi s -a întâmplat cu foarte mulți ani în urmă (știu câți dar nu vă spun). Părinții mei
proaspăt absolvenți de liceu pedagogic ajunseseră dascăli într -un sat îndeparatat, cu oameni
puțini și copii și mai puțini și locuiau: unde? un de am deschis ochii? În cancelaria școlii în care
alături de mese și dulapuri se afla un pat sărăcacios. Câțiva ani mai târziu (cel mult trei) auzeam
copii în curtea de alături, strigând, plâ ngând, făcând larmă mare, care intrau apoi într -o casă
lungă cu f erestre multe și mari, despre care am aflat că se chema școală.
Uneori mergeam lângă gard și, jucându -mă cu bolovani (nu aveam jucării), priveam cu
sfială și invidie copii frumos îmbrăcați (cu uniforme cu pătrățele) și fetiț e cu ciorăpei și fundițe
(din c are eu, din nou, nu aveam).
Jocul se repeta aproape zilnic până când am aflat că voi merge in clădirea de alături la
grădiniță. Vă imaginați, sper, cât de mult m -am bucurat când într -o dimineață (parca era prea
de dimineață) m – a trezit mama, m -a îmbrăcat cu un șorțuleț (uniformă) albastru, frumos călcat,
mi-a dat ciorăpei albi de bumbac, pantofiori noi (nu mai știu cum erau deși de pe atunci mă
preocupau detaliile) și cu un ghiozdan dreptunghiular de tablă, în care aveam ceva de mâncare,
m-am dus la grădin iță.

numărul 11 5 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
Doamne, n -am
văzut în viața mea ceva
mai frumos! Erau copii
mulți care se jucau cu
niste cuburi de lemn de
toate culorile și o
doamnă înaltă și
frumoasă cu ochi
albatșri care ne -a cerut să stăm pe scăunele cu mânuțele la spate că are să ne spună o poveste.
A fost cea mai fr umoasă poveste a vieții mele; nu era prima, dar era prima pe care o
auzeam “la școală” (mai știți, casa aceea lungă cu ferestre mari și multe la care mă uitam cu jind
printre ulucile gardului?).
Ei bine, iubesc școala. Încă de atunci am hotărât că nu mă vo i depărta niciodată de
școală, că voi spune și eu “povești” cândva copiilor care mă vor asculta astfel…Școala este tot ce
poate fi mai frumos, întâmplare sublimă fără de care nu avem identitate, individualitate. Ea ne
găsește, prin ea ne definim.
Și, așa c um v -ați imaginat, aproape toată viața am locuit în preajma unei școli, nu știu
dacă a fost hazard sau…Când am putut decide singură am hotărât că școala este viața mea și nu
m-am întrebat niciodată la ce folosește școala, știam exact de atunci, de când am deschis ochii
(vă amintiți, în cancelaria aceea sărăcăcioasă a unui sat îndepărtat).

numărul 11 6 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor ȘȘccooaallaa,, tteemmpplluu aall ccuunnooaașștteerriiii

DDaaiiaannaa MMaacciiuullsscchhii,,
ccllaassaa aa IIXX–aa DD

În formarea unui om, cel ma i important rol îl are educația . Educația este cea care ne
deosebește . Orice om primește doua tipuri de educație: una pe care și -o oferă el însuși și una
mai însemnată, aceea pe care o primește de la alții . Imediat după familie, școala este cea care
se ocupă cel mai mult de educația unui individ . Școala nu este doar o instit uție de învățătură, ci
un templu ai cărui preoți sunt profesorii .
Dascălul are un rol foarte important in educația copilului . De cele mai multe ori elevii
îndră gesc sau nu , o materie în funcție de profesor . El este cel care inspiră, stârnește curiozitate ,
povățuiește, blamează sau pedepsește . Profesorul are acea putere de a inspira și influența
copiii prin intermediul personalității sale . El trebuie să devină un ghid pentru elevi, să îi conduc ă
spre a -și dori să cunoască tot mai multe, să învețe din propriile greșeli și astfel să devină cât
mai interesați de materia respectivă . Ca orice om, dascălul este o persoană cu calități și
imperfecțiuni, însa prin exemplul propriu, el reușește să dezvolte voința, curajul și speranța în
realizarea potențialului elevului. Această persoană, înzestrată cu atâtea calități, este cea care ne
deschide porțile spre viitor, cea care ne călăuzește pașii spre o lume noua, care zi de zi mai
așează o cărămidă la temelia devenirii noastre . Dascălul încearcă să ne perfecționez e pentru a
reuși mai târziu să alegem cât mai bine domeniul în care dorim să ne realizăm , și nu în ultimul
rând, profesorul este ca un părinte, care ne povățuiește și ne dorește doar binele .
Școala în sine nu înseamnă doar o clădire, ci înseamnă un loc î n care venim zi de zi
pentru a ne pregăti pentru viitor . Între pereții acestei clădiri se află ziua de mâine . Menirea
acestei școli nu este de a ne furniza informații pe care o dată cu trecerea timpului să le uităm, ci
de a deștepta în noi dorința de a înv ăța mereu lucruri noi, pentru tot restul vieții . Este foarte
adevărat că din punctul de vedere al unui elev din zilele noastre să parcurgi cei doisprezece ani
de școală este destul de dificil, sa reții tot ce ți se predă, aproape imposibil . Dar noi nu învă țăm
pentru școală, nu pentru a obține note mari, noi învățăm pentru viață . Ne pregătim pentru a

numărul 11 7 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
deveni cineva . Școala are acea putere de a ne înălța undeva de unde să ne fie rușine să mai
coborâm .
Este foarte important ca elevul să conștientizeze efortul pe care îl depune dascălul
pentru a -i explica materia cât mai bine și astfel să fie înțeleasă . Orice greutate pe care o
întâmpinăm pe parcursul anilor de școală, o nota mică sau o mustrare din partea unui profesor
este un pas înainte . Noi, ca viitori adul ți într -o societate ce seamănă din ce in ce mai mult cu o
junglă, trebuie să fim pregătiți pentru orice obstacol . Dacă un elev primește o notă mică, cu
siguranță acea notă va reprezenta un stimulent pentru a se pregăti mai mult la materia
respectivă . Trebuie să privim mereu partea bună a lucrurilor . Faptul că într -o școală există reguli
stricte sau pretențiile sunt mari nu trebuie să îl sperie pe elev, ci dimpotriv ă, într -o zi, acesta se
va întoarce pe coridoarele școlii cu un sentiment de mulțumire pe ntru ca aceasta școală l -a
pregătit să devină om, să reușească să se adapteze mult mai ușor la regulile societății, ceea ce
este un lucru foarte bun .
Pe lângă toate aceste lucruri, având în spate diplome de absolvire și studii, trebuie să
avem și școala vieții . Partea rațională a unui om se formează pe parcursul școlarizării, însă
construirea gândirii, a comportamentului, care nu ține neapărat de cunoștințele acumulate in
timpul școlii, a trăirilor, aspirațiilor se formează cu ajutorul mediului pe care î l frecventăm, a l
celor care ne înconjoară . De aceea este foarte important să ne alegem cu grijă compania . În
afara pereților școlii noi ne putem descoperi ca ființe spirituale .

numărul 11 8 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
GGAAUUDDEEAAMMUUSS

LLaauurraa RRooxxaannaa ȚȚoocciiuu,,
AAbbssoollvveennttăă aa ccllaasseeii aa XXIIII–aa AA
ȘȘeeffăă aa pprroommooțțiieeii 22001111

CCee aa îînnsseemmnnaatt șșccooaallaa ppeennttrruu mmiinnee??

O întrebare simplă la care nu pot răspunde, însă, la fel de
simplu. De ce? Deoarece pentru toți și pentru fiecare dintre noi,
școala a reprezentat mult mai mult decât o perioadă, o instituție, o
clădire sau o obligație. A reprezentat, într -o foarte mare măsură,
însăși viața noastră timp de doisprezece ani.

La Colegiul Național „Moise Nicoară” eu am găsit în primul
rând un univers al intelectualismului și al culturii. Încă de la început
m-am convins că da scălii pe care de abia îi cunoscusem aveau cunoștințe care se extindeau cu
mult dincolo de materia predată și că vroiau sa împărtășească aceste cunoștințe cu noi. Mi -am
dorit mult să pot vedea lumea prin prisma fiecăruia dintre ei așa că atenția pe care am acordat –
o atât lecțiilor propriu -zise, cât și parantezelor bine -venite despre lume, politică, artă, cultură și
multe alte curiozități a fost maximă.

Tot aici am simțit că mă aflu într -un ambient al prieteniei, maturizării, socializării și (de
ce nu?) chi ar dragostei. De curând am făcut un joc de cunoaștere la ora de engleză și o colega
de a mea a mărturisit că mereu i -a plăcut să vină la școală. Cum să nu -i placă, când aici se leagă
prietenii, se discuta orice de la componența micului dejun la cele mai in time secrete și tot aici
se poate bea un ceai sau o cafea (până de curând) cu cei mai buni prieteni? De fapt, orice ieșire
în oraș, orice după -masă petrecută acasă la vreun coleg a fost doar un prilej de a continua
discuțiile și planurile începute la școal a, uneori cu mai puțin succes din punct de vedere al bunei
dispoziții. Școala a fost, de fapt, scena vieții sociale a mea și a colegilor mei.

numărul 11 9 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
Lăsând trecutul la o parte și privind spre viitor, Moise Nicoară a fost, este și va fi mereu
o rampă de lansare id eală în vâltorile vieții, oricare ar fi marea în care vom vrea să ne aruncăm.
Am găsit aici o diversitate care m -a pregătit pentru orice domeniu și orice încercare grea care
m-ar putea aștepta . Diversitate nu doar în materiile studiate, stabilite de altfel de către
minister, ci mai ales în nenumăratele opțiuni în materie de activități extracuriculare: teatru,
artă, ecologie, sport și multe altele. Perioada liceului a fost o perioadă în care am descoperit noi
pasiuni sau mi -am continuat altele vechi, simțindu -mă acum pregătită să găsesc puncte de
interes comun cu grupurile noi de oameni pe care le voi întâlni cu siguranță în viitor. Această
diversitate și posibilitate de a explora este specifică perioadei de liceu și tuturora ne va lipsi la
maturitate, când rutina de zi cu zi va amenința mereu să ne copleșească viețile.

Școala reprezintă așadar atât o
perioada importantă a vieții oricărui om, o
instituție a culturii și intelectualismului, o
clădire care găzduiește prietenii, năzbâtii,
bucurii și trist eți, împliniri și dezamăgiri și mai
ales diversitate, cât și multe alte lucruri pe
care mintea mea (stresată) de proaspăt
absolvent în așteptarea fiorosului „BAC” le -a
omis cu siguranță. Atunci, acum și mereu, aici și oriunde în lume, școala este însăși vi ața
elevului, fie el un școlar timid sau un licean în pragul maturității.

numărul 11 10 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor

IInntteerrvviiuurriillee rreevviisstteeii

rreeaalliizzaattee ddee
pprrooff.. AAddrriiaannaa FFiilliipp;;
eelleevvii:: AAddrriiaannaa NNeeaammțțuu șșii
AAnnddrraa MMaaiieerr ((ccllss.. aa XX–aa AA))

1. Ce rol a avut școala în devenirea dumneavoastră ?
2. Ce fel de sistem de învățământ preferați: cel
tradițional mai rigid, mai exigent sau cel modern,
mai permisiv?
3. Ce ați avea de reproșat sistemului de învățământ
actual ?
4. Ce sfat ați da elevilor de astăzi legat de
școala?

DDiirreeccttoorr pprrooff.. MMiirrcceeaa PPoottoocceeaann

1. Școala a avut un rol foarte important . Eu când am fost elev am
fost un elev foarte conștiincios: am fost la ore de fiecare dată,
am învățat, m -am pregătit și cred că din acest motiv am și ajuns
dascăl . Dacă nu eram așa, probabil nu deveneam dascăl ci
altceva .

2. Personal, nu aș face o împărțire în “cel tradițional, mai rigid
sau exigent”, ci cred că altele ar fi criteriile, și anume eu sunt
adeptul școlii riguroase, nu neapărat rigide . Riguros nu înseamnă a fi rigid, deci să învățăm cu
rigurozitate lucr urile . Sunt însa și adeptul unei școli mai moderne, dar aceasta trebuie să fie
tratată cu foarte mare rigurozitate .

3. Actualului sistem de învățământ , ceea ce ii reproșez este lipsa de transparență , lipsa de
exigență, nu neapărat la nivelul colegiului n ostru, ci în general, cât și faptul că atât nivelul
educativ cât și cel academic a scăzut în ultimii 20 de ani în mod dramatic .

4. Ce sfat sa dăm elevilor legat de școală? Păi, să învețe, că dacă acum nu învață, când e
vremea, mai târziu vor regreta că nu au învățat . Am extrem de multe exemple de elevi,
absolvenți, care nu au învățat foarte mult cât timp au fost elevi, iar după ce au terminat, au
regretat amarnic acest lucru . Învățați că e vremea învățatului .

numărul 11 11 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor

VViiccttoorriiaa BBuuddiilleeaannuu –– ffoosstt pprrooffeessoorr llaa CCNNMMNN

1. Privind în ansamblu problema devenirii mele, ca om și profesor, cu siguranță că datorez mult
familiei în care am venit pe lume, însă rolul covârșitor l -a avut școala, de la prima treaptă,
învățământul primar, până la cea mai î naltă, cea universitară, academică . Pot spune cu mândrie
că am avut DASCĂLI formidabili, bine pregătiți profesional, buni pedagogi și psihologi, care au
știut "să vadă" în fiecare elev adevăratul sau potențial intelectual și să -i faciliteze opțiunea
pentru viață , dar și pregătirea școlară la cote înalte . N-am avut parte de cocoloșeli, de încălcare
a demnității, de fușereală, dimpotrivă, exigența era, la fiecare disciplină, la nivel maxim, de
parcă ar fi trebuit să fim specialiști în toate . Eu am urmat cursurile liceale ale Liceului Pedagogic
din Cluj -Napoca și ceea ce am învățat în cei șase ani de studiu mi -a folosit în devenirea mea ca
profesor, ca pedagog . Academia de Muzică "George Dima" din Cluj, a cărei absolventă sunt, mi –
a dat prilejul de a cunoa ște "performeri intelectuali" ce mi -au rămas adevărate modele pe viață,
oameni care ne -au stimulat la maximum simțul datoriei, al lucrului bine făcut, al exigenței față
de propria activitate dar și față de cei pe care -i vom avea în față, viitorii noștri el evi. Venind la
Liceul nr . 1 din Arad (azi Colegiul Național "M . Nicoară"), cu repartiție ministerială, am căutat să
aplic tot ceea ce "sădiseră" în sufletul și conștiința mea anii de liceu și facultate, să mă implic în
viața acestei școli, pe care am iubit -o ca pe propria casă, să contribui cu "disciplina" mea la
ridicarea prestigiului liceului, în urbe și în afara ei prin concursurile corale la care am participat
cu rezultate bune și foarte bune .

2. Referitor la sistemul de învățământ pe care îl prefer, în urma trecerii prin 40 de ani de
activitate didactică, pot spune că mi se pare cea mai bună formulă cea stabilită încă de Spiru
Haret, în module de patru ani pentru fiecare treaptă: înv . primar, gimnazial, liceal și universitar
(unde, după caz, se poate extinde durata și la 5 sau 6 ani) . Îmi pare cel mai stabil, solid și care
poate contribui în cea mai mare măsură la educarea și instruirea corespunzătoare a generației
tinere . Mă pronunț categoric pentru sporirea exigenței în pregătirea, atât a profesorulu i, cât și a
elevului . Poți fi ușor permisiv în relația profesor -elev în afara orelor de clasă, a atribuțiilor strict
profesionale și asta o spun din experiența proprie, fiind unul din dascălii apropiați elevilor (în
ciuda cerințelor aspre de la clasă) în n enumăratele excursii și tabere organizate pentru ei .

3. Sistemului de învățământ actual i -aș reproșa continua alergare după "forme' și abandonarea,
uneori totală, a "fondului" . Mi se pare de neconceput să nu poți vorbi azi cu un absolvent de
liceu nimic despre geografie, istorie, literatura română și universală, despre muzica clasică,

numărul 11 12 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
despre folclorul tradițional românesc (cel ce ne -a "scos" în lume și ne -a dat specificul național,
nu manelele pe care dansează inclusiv "grădinarii") . Câți dintre actualii conducători ai destinelor
înv. românesc știu oare că, în 1938, manualele de muzică pentru clasele I -IV ale marelui
pedagog și teoretician în domeniul muzical, George Breazul, au primit medalia de aur la un
concurs de manuale, european?! Câți mai contribuie azi la formarea și sensibilizarea estetică a
elevilor din ciclul primar și chiar gimnazial?! Încercați să întrebați printre liceeni ce le spune
titlul: "Vă place Brahms?" și vă garantez că nu vor ști nici cine a fost Brahms și nici despre Ingrid
Bergman . Toată lumea "e orientată" spre lumea de dincolo de Nădlac, fără să se mai gândească
ce se va întâmpla cu cei lăsați în urmă: părinți, bunici, prieteni, colegi, etc . Românismul nu mai e
la modă și ce se va întâmpla, cine va mai stăpâni acest pământ, pe care l-am moștenit de la
moșii și strămoșii noștri?! Blestemul asupra națiunii române poate fi șters doar prin educație,
prin aportul slujitorilor școlii . Trebuie reînviat proverbul "ai carte, ai parte"!

4. Cu sfaturile e mai greu, fiindcă azi se spune că e mai bine să taci și să nu mai dai sfaturi în
stânga și -n dreapta că tot nu vei fi ascultat, că e mai bine să aștepți să ți se ceară părerea . Nu
sunt întru totul de acord fiind convinsă că oricând poate apă rea o idee mai bună de la altcineva,
fără să -ți știrbească EGO -ul (aici e "marea bubă"), de aceea e bine să ne amintim cu toții că
"sfatul bătrânilor" din vechea noastră societate avea un rol deosebit în conducerea destinelor
românilor .
Dac-aș mai fi e levă azi aș căuta
să mă apropii cât mai mult de un
profesor, profesoară, de la care aș simți
că pot "sorbi' cât mai multe cunoștințe
de viață, de specialitate, aș căuta să fiu
OM, să am relații cu toți colegii, să nu
supăr, să nu desconsider, să nu mă las
influențată de libertinajul unora și
altora, nici să ascult toate posturile TV,
fără discernământ, să nu mă intereseze
cancanurile și lucrurile fără conținut . In
schimb m -aș informa cu tot ceea ce m –
ar ajuta sa fiu mai știutoare, mai
aproape de Dumnezeu, d e natură, pe
care mi -aș dori să o respectăm cu toții
cât mai mult, și desigur n -aș uita că sunt
tânără și mai trebuie să mă relaxez cu prietenii în excursii, la concerte, filme ori ceaiuri
dansante . Poți să le faci pe toate dacă știi ce vrei, ce poți .

numărul 11 13 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
AAnncchheettaa rreevviisstteeii

SSoonnddaajj ddee ooppiinniiee – ppăărriinnțții

1. Cum definiți școala ?

Alina Daniela Dahi
Școala este instituția care are drept obiectiv
completarea educării tinerelor generații prin
intermediul și sub supravegherea profesorilor .
Roxana Maier
Școala este o instituție formatoare, principalul
factor educativ, pe lângă cel al părinților, cu rol de
orientare vocațională .
Marius Maier
Școala este o instituție implicată în educația și formarea copiilor și tinerilor .
Viorica Tiplea
Școala este locul unde, printr -o bună educație, se formează viitoarea generație .

2. La ce folosește să ai școală ?

Alina Daniela Dahi
Școala trebuie, să dezvolte aptitudini, să îmbogățească cunoștințele, dar și să deschidă toate
direcțiile existenței, să împlinească și să fie indispensabilă în dezvoltarea personalității
individului .
Roxana Maier
Utilitatea școlii rezultă din maturizarea intelectuală și emoțională a tânărului, din pregătirea lui
pentru a accesa meserii variate și potrivite pentru potențialul său, pe care șc oala ar trebui să îl
descopere și să îl nuanțeze
Marius Maier
Școala sprijină copiii, tinerii să se descopere pe sine, să se formeze ca indivizi, să își înțeleagă
alegerile și să -și orienteze viitorul .

numărul 11 14 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor Viorica Tiplea
Dacă ai școală mai multă automat ți se deschid noi orizonturi și te poți realiza mai ușor in viață .

3. Cum vă motivați copiii să vină la școală ?

Alina Daniela Dahi
Nu este cazul să îl motivez deoarece merge cu simț al datoriei la școală și este el însuși motivat .
Roxana Maier
Copiii vin la școală inițial dintr -o motivație externă, aceea a părinților iar mai apoi prin
internalizarea motivației înțeleg și aleg să coreleze planul pregătirii intelectuale cu cel al
realizării profesionale . Internalizarea motivației vine odată cu înțelegerea m odelului parental
(sau nu) și cu înțelegerea rolului dezvoltării și creșterii prin rezultate școlare .
Marius Maier
O bună motivație școlară este adusă de discutarea importanței școlii în evoluția viitoare, despre
problematicile apărute, despre depășirea o bstacolelor .
Viorica Tiplea
De mic copil i -am explicat că dacă vrea să aibă o viață mai ușoară, învățatul este singurul lucru
care o poate ajuta .

4. Cum apreciați ceea ce a făcut școala pentru dumneavoastră ?

Alina Daniela Dahi
Școala pe lângă izvorul de informații, a intervenit într-o anumită măsură în formarea conduitei
mele, modelându -mi într-un sens benefic personalitatea .
Roxana Maier
Pentru mine personal școala ca instituție formatoare mi -a creat oportunități să devin ceea ce
sunt astăzi .
Marius Maier
Școala mi -a oferit oportunități și m -a ajutat sa fac alegerile potrivite .
Viorica Tiplea
În școală am aflat ceea ce doresc să fac în viață și prin intermediul ei am ajuns să mă simt un om
împlinit .

numărul 11 15 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
SSoonnddaajj ddee ooppiinniiee – eelleevvii

1. Cum definiți școala ?
2. La ce folosește școala?
3. Ce te motivează să vii la școală?
4. Cum apreciați ceea ce a făcut școala pentru voi ?

Antonio Hârțea a X-a B
1. Școala este o pregătire pentru viață . Ne pregătește pentru ce va urma
în viață și ne învață cum să ne descurcăm .
2. Școala folosește la pregătirea elevului . Ne învață lucrurile esențiale pentru viitor .
3. Faptul că va trebui să mă descurc singur pe viitor .
4. Încă cred că există multe materii neimportante și care nu ne ajută cu nimic . Eu cred că
școala mă va ajuta mai mult pe viitor .

Roxana Unc a X-a B
1. Pentru mine școala este locul unde învățăm să ne comportăm frumos, să vorbim corect, să
știm ce ne dorim de la viață, să ne facem prieteni, să învățăm să fim noi un exemplu pentru
toți ceilalți .
2. Școala este sămânța care dă roade devenirii noastre . Școala are rolul de a ne forma, de a ne
deschide ochii spre o nouă lume, o lume unde cunoștințele devin din ce în ce mai multe .
3. Plăcerea de a învăța, de a cunoaște mereu ceva nou este motivul pentru care vin la școală .
4. Eu apreciez ceea ce a făcut și face școala pentru mine prin încercarea de a fi printre cei mai
buni, de a fi un exemplu pentru ceilalți .

Ioana Stan a X-a B
1. Școala reprezintă un loc unde învățăm anumite principii, unde ne formăm ca oameni . Intr-
adevăr o mare parte din educație se primește în familie la școala doar consolidându -se
această educație .
2. Eu cred că școala te ajută să -ți mărești sfera cunoștințelor și te ajută să îți asiguri un viitor .
3. Ceea ce mă motivează să vin la școală este faptu l că îmi doresc să ating anumite limite în
viață .

numărul 11 16 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor 4. Încercând să fac cunoscut numele școlii prin diverse rezultate școlare .

Loredana Savin a X-a B
1. Pentru mine școala reprezintă un loc în care copiii vin pentru a învăța, socializa, pentru a se
maturiza și cel mai important, pentru a se specializa în anumite domenii, activități și pentru
a deveni capabili să se descurce sau să schimbe această lume materialistă .
2. Școala ne ajută și ne oferă oportunitatea de a ne dezvolta gândirea . Ne ajută să acționăm
corespu nzător în diferite circumstanțe, să ne descoperim calitățile, competențele sau
aptitudinile și să le folosim mai târziu pentru a ne crea o carieră . Așadar școala ne învață
cum să ne descurcăm în viață .
3. Pe mine mă motivează ideea de a învăța ceva nou și id eea de a obține rezultate cât mai
bune, care mă stimulează să am vise mărețe și să îmi doresc să devin ceva important .
Desigur și socializarea și prietenia au o influență asupra motivației mele de a veni la școală .
4. Tot ce pot face pentru a da dovadă de ap reciere pentru ce a făcut sau va face școala pentru
mine este să am grijă de bunurile acesteia, să mă comport și să mă îmbrac decent, să mă
implic în diferite proiecte de susținere a școlii respective și să nu fac sau să nu spun lucruri
care ar putea dăuna imaginii școlii .

Bianca Culda a X-a B
1. Pentru mine școala e un loc unde te maturizezi și îți definești caracterul . Școala e un test de
viață .
2. Școala ajută elevii să devină oameni profesioniști, să învețe multe lucruri noi .
3. Motivul pentru care vin la școală este unul simplu, vreau să devin cineva in viață .
4. Încerc să învăț multe lucruri astfel că în viitor voi fi recunoscătoare .

Karla Câra a X-a B
1. Părerea mea este că școala este importantă . Aceasta este cea mai bună definiție . Avem
nevoie de școală ca să nu ajungem măturători sau paria societății . Școala este cea care dacă
măcar o frecventăm și încercăm să ne menținem pe linia de plutire, ne dă o șansă să
ajungem undeva în viață . Școala ne ajută să învățăm să scriem să citim să socotim, ne
dezvoltă c apacitățile logice . Intr-un cuvânt ne învață să gândim .

numărul 11 17 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor 2. Cum am mai spus mai sus, școala ne învață să gândim logic, să ne realizăm . Eu de exemplu
aș vrea ca orice fac în viață să fac cu pasiune și cu dorința de a face acel ceva . Dacă nu aș fi
fost la școal ă nu aș fi știut pe ce cale să o iau . Școala îmi folosește mai mult ca oricând, mai
ales acum în liceu .
3. Am două motive : să învăț și să mă distrez . Eu simt nevoia de a învăța dar în același timp
trăiesc sub motto -ul « Trăiește -ți viața ». Dacă nu acum tră iesc atunci când ? Îmi fac
prieteni, mă distrez și învăț în același timp . Ce altceva pot să cer ?
4. Voi putea răspunde la această întrebare după ziua în care voi absolvi liceul .

Erika Molnar a X-a B
1. Școala pentru mine este un loc unde ne putem îmbogăți cunoștințele pentru ca în viitor să
le putem valorifica .
2. Școala folosește la construirea unei cariere, ca să supraviețuim în viitor când nu mai
depindem de părinți .
3. Ideea că dacă nu vin la școală voi fi un om fără valoare .
4. Încă nu știu .

Adelina Ardelean a X-a B
1. Școala este locul în care fiecare dintre noi își manifestă dorința de cunoaștere și și -o
satisface măcar parțial .
2. Școala folosește la un viitor cât mai prosper și la satisfacerea nevoilor personale .
3. Speranța într -un viitor mai bun .
4. Modul meu de apreciere pentru ceea ce face școala pentru noi este simplul fapt că respect
persoanele care ne împărtășesc cunoștințele lor.

Anca Cismaș a X-a B
1. Școala este locul în care îmi formez cultura generală .
2. Școala folosește elevilor în a -i ajuta să-și formeze un viitor .
3. Simpatia purtată pentru anumiți colegi și profesori .
4. În momentul terminării liceului și formării carierei mele voi realiza ceea ce a făcut școala
pentru mine .

numărul 11 18 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor ȘȘccooaallaa ssuubb lluuppăă

UUnn nnoouu pprrooiieecctt ttrraannssddiisscciipplliinnaarr!!

pprrooff.. CCaammeelliiaa CCiirrccaa – CChhiirriillăă

În acest an școlar, la Colegiul Național “Moise Nicoară” s -a demarat un nou proiect de
anvergură: Cercul de lectură, scriere și
cultură pluri -, inter – și transdisciplinar
„Călătoria mea culturală prin
Europa”, proiect înscris în cadrul
proiectului național de Cercuri de
lectură și scriere al MECTS și ANPRO.
La prima întâlnire au luat parte
profesorii implicați în acest proiect,
elevii claselor a V -a A și a VI -a A, alături
de elevi voluntari din clasele a IX -a și a
X-a, și doi invitați speciali și
permanenți ai acestor întâlniri,
violonista Georgiana Maria, de la Filarmonica de Stat din Arad și micul artist violonist Ștefan
Șimonca – Oprița, elev la Liceul de Artă “Sabin Drăgoi” Arad. De la cea de a doua întâlnire ,
invitați permanenți au devenit și actorul Zoltan Lovas și regizorul Nicolae – Mihai Brânzeu.
Astfel , având în vedere tematica
proiectului, echipa de profesori a început alături de
elevi o călătorie imaginară prin câteva țări
europene, pentru a -și… regăs i și reconstrui
"identitatea" culturală și spirituală: istorie,
geografie, literatură, matematică, religie, artinazat,
artă culinară, muzică… Prima țară în care au
călătorit a fost România, printre acordurile din
Enescu, Porumbescu și Emil Monția, fugind de
Gheonoaia și Scorpia din basmul popular spre
tărâmul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de
moarte, prin labirinturi matematice și mănăstiri
românești vestite… degustând și puțin bulz,
sarmale, zacuscă sau telemea, căci nu lipsește din

numărul 11 19 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor “călăto rii” nici arta culinară specifică fiecărei țări. Celelalte țări și teme parcurse au fost:
 La drum, alături de Micul prinț , explorând istoric, religios, teatral, printre numărători
serioase , croissants au chocolat și șansonete
 Călătorind cu Gulliver, printre inch, picioare și alte unități de măsură anglo – saxone , la
un five o’ clock tea , pe acorduri muzicale englezești
 Din nou la drum, printre vestigii italiene, canțonete, trezindu -ne alături de Pinocchio în
plină commedia del ’ arte
 Luptând cu morile de vânt, alături de Don
Quijote, încercând să deosebim ficțiunea de realitate,
cu gust de nachos , printre creațiile lui Gaudi, o istorie
încercată și matematică distractivă
 Reconstruind din dulciuri de diverse forme
geometrice căsuța de turtă dulce și povestea lui Hansel
și a lui Gretel, prin zone de istorie și cultură
 Un ultim popas, prin literatura și cultura antică a
Greciei, alături de zei , mituri și figuri tragice,
matematicieni și filosofi vestiți, pe ritmul antrenant al
lui sirtaki
Din echipa de proiect au făcut parte: prof. Camelia
Circa – Chirilă și prof. Octavia Potocean, ele fiind
coordonatoarele acestui proiect, directorii Mircea
Potocean și Maria Haș, profesorii Diana Șimonca –
Oprița, Diana Rotaru, Luminița Bulc, C orina Bălan, Adriana Filip, Aurelia Portal, Viorica Șandor,
Alina și Radu Bereteu, Nicolae Danciu, Luminița Ciurel.
“Călătoriile” culturale și spirituale s -au finalizat cu cartea “Călătoria mea culturală în
Europa”, care mărturisește întreaga
experiență ș i conține toate fișele de lucru,
textele și desenele produse de copii,
fotografiile din timpul proiectului și
materialele prezentate de profesori în timpul
întâlnirilor săptămânale. Cartea, editată la
editura Nomina de la Pitești, a fost lansată
atât în ca drul unui amplu eveniment
desfășurat în Arad cu ocazia Zilei Europei, cât
și în Librăria Cărturești, la Cluj – Napoca, în
cadrul Concursului Național “Lecturiada
elevilor”, la care eleva Mirela Horga (cea care a reprezentat proiectul școlii acolo) a primit
premiul special pentru transdisciplinaritate.

numărul 11 20 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
TTrrooffeeuull ffeessttiivvaalluulluuii „„TThheeaattrruumm mmuunnddii”” aa rreevveenniitt îînn
aacceesstt aann CCoolleeggiiuulluuii NNaațțiioonnaall „„MMooiissee NNiiccooaarrăă””

CCaammeelliiaa CCiirrccaa – CChhiirriillăă

Festivalul „Theatrum mundi”, organizat de Asociația pentru deschideri culturale,
Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad, Inspectoratul Școlar Județean Arad, Teatrul de
Marionete, Fundația „Takacs”,
Grupul Școlar „Francisc Neuman”,
FotoClub Arad și Asociația
Educatio a ajuns la finalul celei de
a șaptea ediții în zilele de 27 – 28
mai, o ediție care a crescut
calitativ, datorită producțiilor
artistice diverse de bun gust
coordonate de profesori, actori și
regizori, dar și datorită participării
numeroase în cadrul festivalului.
Pe lângă participările
considerabile ale școlilor din Arad
și județ, în festival s -au înscris și
școli din țară, de la Dumbrăveni, Mediaș, Hunedoara, Brad și Țebea, dar și din localitatea
Battonya, Ungaria.

Coordonatorii festivalului, Camelia Circa – Chirilă – președinte APDC și consilier educativ
la C. N. „Moise Nicoară” – și Zoltan Lovas – vicepreședinte APDC și actor la Teatrul Clasic „Ioan
Slavici” -, au precizat că noutatea acestei ediții constă în înscrierea din acest an a festivalului în
calendarul activităților educative
ale Ministerului Educației,
Cercet ării, Tineretului și Sportului,
dar și personalizarea festivalului
printr -un imn al acestuia, compus
de trupa bucureșteană Alexandra
& Alec, Alexandra Ivan fiind și
coautoarea versurilor piesei
muzicale care a reprezentat în
acest an țara noastră la
Eurovi sion, în Germania. La finalul
ediției, cortina festivalului s -a
închis cu imnul interpretat de
întreaga sală: coordonatori,
organizatori, premiați și public, nu

numărul 11 21 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor înainte de înmânarea premiilor.

Membrii juriului, insp. Mariana Tocaciu, actorii Angela Varjasi și Bogdan Costea, directorul
Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad, Dan Codre, realizator emisiuni InfoTV Arad, regizorul
Nicolae – Mihai Brânzeu, profesor la Liceul de Artă „Sabin Drăgoi”, artiștii plastici Bogdan Țigan
și Mihai Takacs, președintel e Fundației „Takacs” Arad, fotograful Mircea Boran, președintele
FotoClub Arad au oferit premii celor mai buni dintre cei buni, elevii școlii noastre primind
următoarele premii:

I. Secțiunea ARTĂ PLASTICĂ II (gimnaziu și liceu)
– Premiul pentru expresivitate – eleva Roxana Fânață de la C. N. „Moise Nicoară”
Arad, coord. Luminița Ciurel
– Premiul pentru culoare (premiul special al juriului ) – elevul Andrei Cismaș de la
C. N. „Moise Nicoară” Arad, coord. Luminița Ciurel

II. Secțiunea FOT OGRAFIE
– Premiul pentru imagine – eleva Cristina Ognean de la C. N. „Moise Nicoară” Arad
– coord. Diana Șimonca – Oprița

III. Secțiunea RECITARE DE POEZIE
– Cea mai bună interpretare (nevocațional) – eleva Roxana Fânață de la C. N.
„Moise Nicoară” Arad, coord.
Emilia Neamțu

IV. Secțiunea FILM
– Premiul pentru interpretare
feminină – eleva Sânziana Gabor
de la C. N. „Moise Nicoară” Arad,
pentru rolul din filmul „Online /
Offline ” – regia: Sânziana Gabor,
Rus Cristian; coordonator:
Cristian Rus – Colegiul Național
„Mois e Nicoară” Arad

V. MARELE TROFEU
– Elevii Roxana Fânață și Christian
Ardeu de la Colegiul Național
„Moise Nicoară” Arad, pentru
spectacolul „Frumos e în
septembrie la Veneția” de Tudor
Mazilu, regie proprie

numărul 11 22 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
SScchhiimmbbuull ddee eexxppeerriieennțțăă ccuu FFrraannțțaa
OOrriizzoonnttuurrii nnooii
FFeelliicciiaa HHoommoonnee,,
aa XXII–aa EE

Franța este probabil una dintre cele mai mediatizate țări europene. Nu este om care să
nu fi auzit vreodată ceva legat de cultura franceză și să nu își fi format anumite idei legate de
această țară. Toate aceste stereotipuri au putut fi însă testate de noi, un grup de 15 elevi ai
clasei a XI -a E. Am avut ocazia să participăm la un schimb de experiență cu 15 elevi ai
liceului ‘’Marc Bloch’’ Strasbourg, astfel fiecare dintre noi a găzduit în perioada 4 -9 aprilie un
tânăr francez, urmând ca din 15 până în 21 mai să fim, împreună cu domnișoara dirigintă Diana
Rotaru, doamna profesoară Lucia Ungur și domnul director Mircea Potocean, oaspeți ai Alsaciei.

Prima parte a schimbului, constând în venirea francezilor în România, a reprezentat
pentru fiecare din noi o provocare, o dată din punct de vedere lingvistic, unii dintre noi având
pentru prima dată ocazia să se descurce doar cu limba franceză, dar și din punct de vedere
socio -cultural. Am încercat cu toții să le arătăm corespondenților noștri ce înseamnă România
dar mai cu seamă ce înseamnă să fii elev al Colegiului Național “Moise Nicoară”. Alături de unii
din profesorii noștri le -am prezentat modul în ca re decurg orele într -un liceu de elită și am
încercat să le transmitem un pic din spiritul arădean p rin vizitarea diferitelor repere culturale
ale orașului.

Plecarea
noastră către
meleagurile
franțuzești a fost
așteptată cu mare
nerăbdare de
către
core spondenții
noștri dar și de
noi, ca re eram
dornici să
descoperim «viața
în străinătate ».
Elevii francezi ne –
au facilitat
vizitarea unor
obiective turistice, cum ar fi : Catedrala Notre -Dame de Stras bourg, castelul Haut -Koenisbourg,
cu o foarte interesantă istorie, Parlamentul European dar și unele activități mai speciale, cum
ar fi hrănirea unor maimuțe dintr -o mini rezervație și vizionarea unui spectacol cu vulturi.

numărul 11 23 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
Acestea sunt doar câteva din tre lucrurile pe care le -am putut vedea și admira pe parcursul
vizitei în Alsacia. Însă mentalitatea lor și modul lor de viață au fost mai degrabă cele care ne -au
atins mai mult. Am văzut că în ciuda nivelului de trai mai ridicat și a posibilităților mult mai largi
decât în România, francezii su nt tot oameni, cu defecte și calități, exact ca și noi.

Am putea spune în concluzie că prin acest schimb de experiență am realizat de fapt
posibilitățile pe care România le are înspre dezvoltare prin seriozitate și perseverență. Toți
suntem recunoscător i pentru această experiență pentru că ne -a deschis noi orizonturi și ne -a
ajutat să creăm legături care cu siguranță au schimbat modul în care percepem lumea.

IImmpprreessiiiillee nnooaassttrree ddeesspprree sscchhiimmbbuull ccuu FFrraannțțaa

FLORINELA BUȘA
Pentru mine acest schimb de experiență a fost unul din tre cele mai frumoase lucruri ce mi s -au
întâmplat până acum . Ceea ce mi -a plăcut mai mult a fost orașul (din punct de vedere al
atmosferei dar și al
arhitecturii, al
construcției clădirilor) .
După părerea mea,
schimbul a fost benefic
din punct de vedere al
limbii și pentru că unii
dintre noi au reușit să
își schimbe anumite
idei și păreri despre
viață, despre Franța și
chiar despre propria
persoană .
Cea mai frumoasă
parte a fost cea în care
am început să ne
împrietenim cu
core spondenții noștri,
cu restul participanților . S-au format prietenii care vor dura toata viața .

ADRIANA AȘTEFĂNOAIE
Pentru mine acest schimb a însemnat o experiență unică . Faptul că am plecat în Franța și am
locuit într -o familie de francezi mi -a oferit ș ansa de a cunoaște o lume cu totul diferită .
În legătură cu acest schimb, mi -a plăcut absolut totul . Mi-au plăcut toate activitățile și
programul . Mi-am făcut prieteni și pot spune că în Franța am acum o a doua familie . Acest
schimb reprezintă cea mai frumoasă amintire din toți anii de liceu .

numărul 11 24 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor IZABELA ȘIPOȘ
In opinia mea a fost cea mai frumoasă experiență din viața mea, fără nici o ezitare, fapt care mă
face să îm i fie foarte dor de corespondent a mea, de restul corespondenților și de viața de acolo .
Sper ca la anul să mă mai întorc să îmi revăd prietenii dragi .

IOAN GROZA
Una dintre cele mai frumoase experiențe ale vieții mele a fost acest schimb cu Liceul Marc
Bloch din Strasbourg . Cel mai mult mi -a plăcut faptul că am legat niște prietenii foarte strânse
cu niște persoane excepționale într -un timp așa scurt . Am iubit orașul lor . In mod special nu pot
să spun că mi -a plăcut ceva anume, fiecare clipă a fost unică și nu voi uita nicio secundă din
aceste două săptămâni . Sper să îi revăd cât mai curând pe noii mei prieteni, este foarte greu să
cunoști pe cineva două săptămâni și după aceea să iți iei rămas bun, este chiar și mai dificil dacă
ajungi la concluzia că acei oameni țin la tine și tu la rândul tău te gândești la ei .

IImmpprreessiiiillee ffrraanncceezziilloorr ddeesspprree nnooii

LOZANO ANAIS
Înainte de a veni în România nu aveam prejudecăți, căci nu știam nimic despre această țară.
Știam doar că era o țară puțin mai săracă decât Franța și nu m -am așteptat ca românii să fie
atât de călduroși și de primitori. Vizitele și serile petrecute cu coresponden ții noștri mi s -au
părut îmbogățitoare pentru că am putut să vedem monumente importante și să învățăm să ne
cunoaștem.

BORCARD DORIANA
Mama corespondentei mele a fost foarte foarte generoasă. Atmosfera în familia în care am stat
a fost foarte agreabilă. D e exemplu părinții ne -au dat camera lor și ei au dormit pe canapea.
Această experiență m -a învățat să nu judec o țară înainte de a o vizita. Mi -am dat seama de
asemenea că suntem foarte asemănători, francezii și românii.

MASTRANGELO LOUISE
Am observat că există o foarte strânsă legătură intre copii și părinți în România. Faptul de a
locui cu corespondenta mea a fost foarte interesant și m -a ajutat să mă adaptez la modul lor de
viață și să des copăr cultura lor. Mi -am dat seama că oamenii de aici sunt extrem de generoși și
acest lucru îmi dă o poftă și mai mare să călătoresc. Limba franceză a fost un liant care ne -a
permis să ne reunim și să ne descoperim.

DE CARLO VINCENT
Ceea ce mi -a plăcut cel mai mult a fost vizita la Timișoara unde pentru prima dată în viața mea
am intrat într -o catedrală ortodoxă. Înainte de a veni în România am crezut că această țară e o
țară săracă. Apoi am constatat că există într -adevăr oameni săraci și case modeste dar există de
asemenea și oameni foarte bogați cu case impresionante, deci o diferență de nivel social foarte

numărul 11 25 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
marcată. Eu sunt italian de origine și am crezut că italienii sunt un popor ospitalier. Aici însă am
descoperit aceeași primire călduroasă și ospitalitate .

CORDIER HUGO
Mi-a plăcut mult să stau de vorbă cu românii și să văd cum este văzută cultura noast ră din
exterior. Am constatat cum cultura franceză este foarte apreciată și dorită aici și cred că asta
este o șansă. Mi -am făcut mulți prieteni. Am de acum o desc hidere nouă spre viață.

numărul 11 26 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor LLiimmbbaa ggeerrmmaannăă – RReeaalliizzăărrii
AAnnddrreeeeaa RRuuss șșii KKiinnggaa DDaarriiddaa

Olimpiadele naționale, fie ele la matematică, fizică, germană sau biologie, sunt
experiențe la baza cărora nu stă adesea norocul, ci munca. Cum se spune, roadele muncii sunt
mai sigure decât cele ale norocului. Și participarea la Olimpiada Națională de Limba Germană
Modernă 2011 a fost o adevărată provocare.

Am început cu multe ore de muncă pentru faza județeană a olimpiadei, alături de
doamna profesoara Aurelia Portal, și am continuat cu alte ore, pregătindu -ne pentru
următoarea fază, fiind și cea mai importantă. Am scris atât de multe eseuri încât aproape ne -am
epuizat ideile. Sau cel puțin așa ni se părea nouă, dar toată munca s -a dovedit a fi folositoare. La
faza națională a olimpiadei am participat 4 elevi, dintre care 3 de la Colegiul Național "Moise
Nicoară", obținând și premii. Astfel, Kinga Darida (11A ) a obținut premiul al II -lea , Josef Höniges
(10A) a obținut premiul al III -lea, iar Andreea Oana Rus (10A) mențiune. Amintindu -ne de
olimpiadă, nu ne vom aminti doar de premii, ci și de prieteniile pe care le -am legat, în special în
timpul pregătirii pen tru proba practică a olimpiadei. Pe lângă partea teoretică a Olimpiadei de
Germană, partea „practică” a avut și ea o importanță deosebită. În cadrul acestei părți am fost
împărțiți pe grupe de câte 7 -8 persoane, din județe diferite, dar de vârste apropiate . Fiecare
grupă a primit o carte, pe baza căreia a trebuit să facă o piesă de teatru și un placat – în doar 3
zile!La început am crezut că n -o să reușim niciodată să citim toată cartea, s -o înțelegem, să
scriem un scenariu, să împărțim rolurile, să găsim u n fundal sonor adecvat, să desenăm
placatul, să repetăm piesa până la perfecție… în fond, noi nu eram actori, regizori sau scenariști,
ci doar elevi care cunosc cât de cât limba germană! Contrar așteptărilor noastre, acest proiect a
fost cea mai bună și mai productivă muncă în echipă la care am participat vreodată! Am lucrat
la unison, fără neînțelegeri, fiecare contribuind cu propriul talent – unii la pictat, alții la scenariu
sau la calculator. A fost un proiect foarte solicitant – în ultima zi ne -am pr egătit 15 ore! Lucrând
împreună cu 6 tineri creativi, ambițioși, diferiți, dar totuși uniți prin dorința de a răspunde
provocării, am acumulat multă experiență, care sunt sigură că se va dovedi folositoare în viitor.
Din săptămâna petrecută la Baia Mare, a ceste zile de pregătire a piesei de teatru ne -au plăcut
cu siguranță cel mai mult.

În acest an școlar, alături de doamna profesoară Aurelia Portal, am participat la un
seminar internațional la Mediaș, cu titlul "Stadt Land Fluss". Seminarul a fost coordo nat de Prof.
Dr. Rolf Wilaredt, consultant științific de specialitate pentru limba germană in vestul României.
Seminarul a constat într -o parte teoretică (în toamnă) și o parte practică (în primavară). Partea
practică a fost mai inter esantă, 4 elevi ai co legiului ( Gabriela Piroș, Andreea Rus, Höniges Josef
și Vășar Karina din clasa a X-a A) îndrumați de doamna profesoară, am prezentat o scenetă cu
titlul "Umweltgeschichte" (Poveste despre mediul înconjurător).

numărul 11 27 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
ZZiiuuaa PPoorrțțiilloorr DDeesscchhiissee

ddee DDaalliiaa BBuunn,, AAeelliiuuss–SSeexxttiill PPoopp,,
eelleevvii aaii ccllaasseeii aa XX–aa AA

Sâmbăta aceasta a avut loc Ziua Porților Deschise la Colegiul Național „ Moise Nicoară ”
Arad. Atât viitorii elevi ai claselor a V -a cât și ai claselor a VIII-a au avut oportunitatea să viziteze
liceul nostru și să se intereseze de oferta
educațională a anului școlar 2011 -2012.
Aceștia au fost însoțiți , în cel e mai multe
cazuri, de părinți, colegi sau prieteni ce sunt
deja elevi ai liceului.

Începând cu ora 10:00 întreaga clădire
a școlii a putut fi vizitată. De ase menea
standurile fiecărui profil al liceului erau
pregătite cu pliante, prezentări powerpoint și
cât mai multe infor mații necesare pentru
viitori i elevi.

Laboratoarele de fizică, chimie, biologie dar si informatică au fost în special vizate. În
fiecare dintre aceste laboratoare, elevi i pasionați de materia respectivă au realizat,
supravegheați de către un profesor coordonator, diferite experimente pentru vizitatori. În
același timp a existat un cerc de creație , coordonat de doamna profesor Ileana Selejea n, unde
participanții au realizat diferite handmade -uri.

Altă atracție a școlii au
constituit -o cabinetele de limbi străine
și de matematică. Cabinetele de limbi
străine au fost special pregătite pentru
elevi i pasionați d e limba engleza,
germană și de li mba franceză . Aici au
fost oferite detalii despre examenele
de limbă de care un viitor aplicant la o
facultate din străinătate are nevoie,
printre altele, pentru a fi acceptat.
Cabinetul de matematică, a fost pus la
dispoziția micilor matem aticieni dornici
de a descoperi tainele matematicii, iar
pereții cabinetului, acoperiți cu
teoreme , au fost principala atracție.

numărul 11 28 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
La ora 12:00 în sala festivă s -a desfășurat o prezentare ce a avut ca obiectiv principal
informarea părinților dar și îndrumar ea viitorilor el evi ai clase lor a V-a, în legătură cu profilul
claselor ce îi vor aștepta cu ușile deschise în luna s eptembrie.

Pe parcursul desfășurării acestui
eveniment, Dalia Bun și Aeliu s-Sextil
Pop, elevi ai clasei a X -a A, au efectuat
un sondaj de opinie adresat
participanților . În urma acestuia au
descoperit de la ce școli provin, de unde
au aflat de aceasta școală, ce profil
doresc să urmeze și care este materia la
care doresc să exceleze. De asemenea
au încercat să afle “ visele” celor micuți
dar și aspirațiile viitorilor liceeni în ceea
ce privește alegerea unei cariere.

Putem spune că am avut un
public destul de variat, copiii provenind
din școlile din oraș cât și din județ, printre acestea numărându -se Colegiul Național Elena Ghiba
Birta, Liceul Pedagogic „Dimitrie Țichindeal” , Liceul Teore tic Vasile Goldiș, Școala Gen. „ Sfânta
Ana” Sântana și Școala Generală Aurel Vlaicu. Atât cei de clasa a IV-a cât și cei de clasa a VIII -a
au auzit de acesta școală de la părinți sau p rieteni.

Micuții au recunoscut că nu știu încă ce doresc să devină în viață, dar majoritatea au
spus că le place matematica. În rândul claselor de liceu, cea mai căutată clasă a fost și va fi A -ul
datorita schimbului de experiență cu l iceul din Anglia din clasa a XI -a, dar au fost doritori și la
profilul claselor C, D si F.

La capitolul carieră, răspunsurile au variat.
Filip (actual elev al școlii) ne -a mărturisit că vrea să devină avocat pentru că vrea să
salveze lumea de oamenii răi.
Raul (cl asa a VIII-a) a spus că i-ar plăcea să lucreze în do meniul calculatoarelor citând
„Calculatoarele sunt viitorul”.
Daria( clasa a VIII-a) dorește să studieze arhitectura la facultatea de arte din Viena,
precizând că îi place desenul și că este talentată.
Iulia ( clasa a VIII-a) vrea să de vină designer vestimentar ca să îmbrace lumea în culori vii.
Loredana ( clasa a VIII-a) este pasionată de limbi străine și dorește să ajungă jurnalist.

Încă o dată colegiul nostru a dat dovadă de profesionalism și perseverenț ă când vine
vorba de destinul viitorilor absolvenți . Sperăm ca această activitate să fi avut un efect pozitiv
asupra celor ce doresc să studieze în liceul nostru.

numărul 11 29 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor

numărul 11 30 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
GGâânndduurrii
ddeesspprree șșccooaallăă

ȘȘccooaallaa îînnttrr–oo vviizziiuunnee
SSeerrggiiuu NNăăddăăbbaann,,
ccllaassaa aa IIXX–aa DD

Școala este un „lucru” pe care toți oamenii îl parcurg în viață . Putem spune că este o
etapă necesară în formarea noastră ca și ființă umană . La școală învățăm, râdem și ne facem
prieteni noi .

În opinia mea, în școala poți învăța multe lucruri care îți vor folosi î n viață . Deși mulți
copii își spun în mintea lor „La ce îmi folosesc toate astea?”, toate materiile sunt făcute cu un
scop . Într-adevăr unele cunoștințe nu le vei folosi prea des în viața de zi cu zi cum ar fi, anumite
capitole la matematică . Dar mulți nu realizează că aceste lucruri îți dezvoltă g ândirea și viteza
de reacție a creierului în anumite situații .

De asemenea și profesorii trebuie să fie capabili să predea și să explice pe înțelesul
elevului materia și să încerce să se adapteze la unele situații mai complicate cu anumiți copii
care de exemplu, învață sau pricep mai greu . După mine un profesor bun trebuie să glumească
și să predea echilibrat, să explice elevilor cât mai amănunțit, să construiască o relație profesor –
elev cât mai bună, și bineînțeles să dea sfaturi și să spună cât mai multe lucruri bune elevilor .

Școala se ocupă și de educația copiilor, iar măsurile care sunt luate pentru o năzdrăvănie
făcută par exagerate, dar mulți nu își dau seama întotdeaun a cât de gravă este fapta.

În opinia mea, școala este o etapă importantă și frumoasă în viață dar asta ține numai
de cum ți -o faci tu .

DDeesspprree șșccooaallăă
DDaarriiaann RRuuss,,
ccllaassaa aa IIXX––aa DD

Când auzim cuvântul școală primul lucru la care ne gândim este educația , viitorul
fiecăruia dintre noi . Bineînțeles că există diferite momente prin care trebuie să trecem , chiar
dacă atunci am dori să nu fim elevi și școala să nu fi existat vreodată . Este vorba de clipele în
care ai de învățat la aproape toate materiile si timpul parcă fuge . Dar totuși reu șim să depășim
situația cu bine sau rău .
Într-o societate o persoană educată este întotdeauna mai presus față de cineva care a
uitat sau nici măcar nu a auzit de cei șapte ani de acasă . Unde altundeva în afară de școală
putem primi o educație mai bună!? Este adevărat că și familia are un rol important dar cel mai

numărul 11 31 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor adesea părinții sunt foarte indulgenți cu noi , permițându -ne să facem ceea ce un profesor sau
învățător , de care nu suntem chiar atât de apropiați , nu ne -ar lăsa .

În școală am învă țat taina ci titului , am descoperit arta scrisului și încercam să înfrângem
greutățile provocate de matematică , pentru ca acum să realizăm cât de mult am avansat și cât
de folositoare au fost orele care uneori ne provocau dureri de cap , dar mai ales ne dăm seama
care este scopul școlii .

Dincolo de clădirea înaltă , cu zeci de clase și de tabl e, școala ne pregătește pentru viață ,
ne ajută să ne decidem ceea ce vrem să devenim, dar mai ales ne oferă și toată informația
necesară pentru ceea ce dorim să devină realitate .

Un cuvânt apropiat cuvântului ”școală” este “carte” pentru că nu degeaba există
proverbul ‘’ Dacă ai carte , ai parte ! ‘’. Deci dacă ai școală ai noroc în viață !

Dar școala nu reprezintă doar un loc unde mergi, acumulezi cunoștințe noi și te întorci
acasă , ci este și un loc unde zilnic te întâlnești cu prietenii cu care în pauze și după ore te
distrezi , vorbești și mai faci și unele năzdrăvănii .

În concluzie , școala a fost și va fi întotdeauna un pas important și de altfel necesar în
viața unui om .

CCee eessttee șșccooaallaa??
RReebbeekkaa PPaapp,,
ccllaassaa aa IIXX–aa DD

După părerea mea,școala nu este doar o simplă clădire unde noi,elevii,mergem în
fiecare zi,timp de 12 ani,ci e mult mai mult de atât . E locul amintirilor noastre,un loc pe care o
să-l păstrăm în suflete pentru totdeauna .

Școala ne ajută foarte mult în viață . Când suntem mici,e ceva normal să fim curioși de
lumea în care trăim,de cei din jurul nostru și vrem să cercetăm fiecare lucru în parte,fiecare
detaliu ca să în țelegem mediul în care trăim . Școala contribuie cel mai mult la acest lucru . Ea ne
duce într -o alta lume,o lume necunoscută de noi si ne dezvăluie toate misterele ei,ca într -o
poveste . Școala ne învață la început prin jocuri,iar mai târziu prin cărți și cu ajutorul profesorilor
ne ajută să vedem lumea dintr -o altă perspectivă,să vedem o latură a ei pe care noi nu am
descoperit -o încă .

La începutul drumului nostru,înv ățătoarea este cea care ne îndrum ă primii pași în
viață,cea care ne învață să scriem și să citim . Iar apoi,profesorii sunt cei care ne formează ca
oameni adevărați . Ei ne vor tot timpul binele și chiar dacă nu observăm acest lucru,noi am
crescut și devenim oameni maturi sub ochii lor,iar ei ne cunosc la fel de bine ca părinții noștri și
mereu ne pot ajuta cu sfaturile lor . Prin faptul că ne povestesc experiențele lor legate de

numărul 11 32 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor viață,ne ajută să nu facem și noi aceleași greșeli pe care le -au făcut ei . Profesorii reprezintă
pentru noi un model în viață și nu trebuie să ezităm să -i întrebăm dacă avem vreo nelămurire în
legătură cu ceva .

Școala ne ghidează în viață și ne ajută să ne formăm cultura generală . Ea ne învață câte
ceva din fiecare domeniu,ca mai târziu noi să putem alege cu ușurință ceea ce ne place cel mai
mult și să ne formăm o carie ră de succes pa baza ei .

În final,pot să spun că pentru mine școala este ceva ce mă ajută enorm de mult in viață
și eu zic că fără ajutorul ei nu s -ar descurca nimeni . Și chiar dacă acum ni se pare foarte
grea,școala va rămâne mereu închisă în adâncul sufletului nostru,păstrând toate amintirile
noastre din copilărie .

IImmaaggiinneeaa șșccoolliiii îînn ffiillmmee
NNooeemmii ȘȘiimmaann,,
ccllaassaa aa IIXX–aa DD

Școala,un factor important în formarea personalită ții individului,a fost conturat ă în
unele pelicule într -o viziune negativ ă, ca institu ție a desfii nțării individualităț ii. În acest mediu
elevii sunt transform ați pentru ca la final să se integreze într-un sistem „bolnav”. Creativitatea ș i
imagina ția sunt inhibate de către profesori, elevii devenind ni ște pioni fără personalitate .

Un bun exemplu îl reprezintă filmul „Breakfast c lub” regizat de John Hughes. Acțiunea se
petrece într -o zi de sâmbătă , când 5 adolescenț i: Andy, Brian, Alliso, Bender și Claire sunt
nevoiți să își petreacă ziua la școală în detenț ie.

Începutul îi prezintă pe fiecare ca fiind reprezentantul unui stereotip: atletul, tocilarul,
delicventul, fata populară și bin eînțeles, cei neadaptați mediului de viață dintr -un liceu. Situația
se schimbă spre sfârș itul filmului, căci elevii ajung să se cunoască și să realizeze că în ciuda
diferenț elor dintre ei, pot coopera ș i chiar forma o prietenie. De remarcat est e eseul pe care
Brian trebuie să î l scrie, având ca temă întrebarea : ”cine crezi că eș ti?”.

În partea de început acesta scrie:
”Stimate domnule Vernon, vom accepta faptul că a trebuit să ne sacrificăm o întreagă
sâmbătă în detenție pentru ca ceea ce am făcut a fost greșit, dar credem că ești nebun să mă
obligi să scriu acest eseu în care să vă spun cine credem că suntem.
Ce-ți pasă? Tu ne -ai vedea cum ai vrea tu să ne vezi … în termeni simpli și definițiile cele
mai convenabile.
Tu ne -ai vedea ca un creier, un atlet, un „cos de baschet”, o prințesă și un criminal.
Corect? Asta e modul în ca re ne-am văzut la ora șapte în această dimineață.
Am fost spălați pe creier.”

numărul 11 33 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor Finalul eseul ui este după cum urmează :
„Stimate domnule Vernon, vom accepta faptul că a trebuit să sacrifică m
o întreagă sâmbătă în detenție pentru că tot ce am făcut a fost greșit … dar noi credem că
ești nebun să ne faci să scriem un eseu in care vă spune m cine credem suntem.

Tu ne -ai vedea cum ai vrea tu sa ne vezi … In termeni mai simpli și definițiile cele
mai convenabile.
Dar ceea ce am aflat este că fiecare dintre noi este un creier …
Andrew Clark: … și un atlet …
Allison Reynolds: … și un cos de baschet …
Claire Standish: … o prințesă …
John Bender: … si un criminal …
Brian Johnson: oare că răspunde la întrebarea dvs.?
Cu stimă, Breakfast Club.”

În concluzie , pot spune că „Breakfa st club” este un film original, bazat doar pe dialogul
excepțional dintre personaje, care reușește să capteze atenția pe toata durata acțiunii .

„Profesorului meu, cu dragoste” prezintă imaginea profesorului î n adevăratul sens al
cuvântului , profesor care poate constitui un bun exemplu pentru numeroase „cadre didactice”.
Filmul a fost regizat de James Clavell, care s-a inspirat din semi -autobiografia cu același nume
scrisă de E.R.Braithwaite.

În acest film este relatată poveste a lui Mark Thackeray ,care a predat is toria la o școală
de mahala din Londra timp de 30 de ani, iar acum crede că i -a sosit vremea să se pensioneze și
se reîntoarce î n ora șul să u natal, Cichago. Duce o via ță liniștită de pensionar până când în via ța
lui intervine ceva: oferta de a preda istori e la o vestită școală pentru elevii rebeli care înva ță
aici. De și la început este consider at doar un simplu profesor de către elevi, acesta reușește să se
aproprie î ntr-un mod special de ace știa, ajutân du-i să treacă atât peste problemele școlare, cât
si cele familiale.

Se spune că sarcina profesorului din zi lele noastre nu este de a doborî jungla, ci de a
iriga de șertul. O inima în țelegătoare reprezintă totul la un profesor.

ȘȘccooaallaa,, iizzvvoorr ddee ccuunnooaașștteerree

CCrriinnaa DDaassccăăll,,
ccllaassaa aa IIXX–aa BB

Pentru mine, școala reprezintă o fereastră deschisă către orizontul infinit al cunoașterii.

Am pășit dincolo de ea în clasa I, sub privirea ocrotitoare a doamnei învățătoare și de
atunci, călătoresc fără popas spre lumina adevărului. Școala este locul în care am învățat

numărul 11 34 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor primele litere, am scris primul cuvânt și primele cifre. Este locul unde mi -am făcut prieteni și nu
în ultimul rând, locul în care domnii profesori, înzestrați cu har și dăruire împart zilnic, fără
limite, comorile cunoașterii.

Dacă ar fi să pun în antiteză școala zugrăvită de mari scriitori din secolul al XIX -lea și
începutul se colului al XX -lea, aș putea spune că ea, azi, nu mai are acele coridoare lungi și reci în
care și -a îngropat tinerețea Bacovia, ci are încăperi primitoare, luminoase, în care răsună
râsetele elevilor fericiți că au atâtea oportunități să învețe.

Elevul nu mai tremură de frică, precum Nică, invitat să ia loc pe Calul Bălan, pentru că el
astăzi simte că profesorul îi este un aliat și este încurajat să gândească, să creez e, să aibă opinii,
să scrie, să cânte, deci să aibă curajul să fie el însuși.

Școala m -a ajutat să -mi descopăr limitele și să încerc să mi le depășesc. M -a ajutat să -mi
descopăr pasiunea pentru științele exacte dar, tot școala, m -a ajutat să iubesc poezia, muzica,
să apreciez adevăratele valori și să -mi prețuiesc profesorii pentru c ă, de fapt, școala valorează
cât valorează și profesorii ei.

Nu mai există nici manualele rigide pe care Trăsnea le tocea până și noaptea în somn.
Astăzi, manualul și profesorul oferă elevului cheița în dezvoltarea unui subiect anume și de aici
posibilită țile sunt infinite.

În ceea ce -i privește pe domnii profesori, ei pot reprezenta modelele noastre. Dacă știu
să ne descopere valențele și dacă ne ajută să ni le punem în valoare, acei oameni ne pot
schimba destinele, ne pot influența în alegerea profesie i. Nu de puține ori mi s -a întâmplat, să
stau în bancă, precum Marin Preda, și să mă pierd într -o mare admirație față de profesorii mei,
atât de cunoscători și de dedicați meseriei lor. Ei sunt precum un vrăjitor: te pot transforma în
anii de școală dintr -un elev cu privirea pierdută, timid și nesigur, într -un adolescent optimist
care și -a găsit calea, s -a descoperit pe el, a descoperit lumea și care, niciodată, indiferent unde
va fi, nu -și va uita școala, profesorii și colegii.

N-aș putea spune niciodată : ”Liceu, cimitir al tinereții mele”, precum Bacovia, deoarece,
pentru mine, școala este un lăcaș spiritual, o punte de lansare spre formarea mea intelectuală și
morală.

Nu sunt ani pierduți, ci ani câștigați și cu siguranță vor fi cei mai frumoși ani ai vieții
mele.

numărul 11 35 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
TToottuull eessttee ppoossiibbiill
RReebbeeccccaa GGrraaccee FFoosstteerr,,
ccllaassaa aa IIXX–aa DD

În tinerețe, adolescență, î n perioada când ești în școală, ți se dezvoltă idealurile. Începi
să visezi, să ai preocupări legate de viitor și să țintești sus…toate cu sentimentul neclintit că
lumea îți stă la picioare, și că pentru tine, orice e posibil. Și de ce n -ar fi?

De ce să nu ai speranțe mărețe când în literatură ți se vorbește despre perfecțiune și
desăvârșire, despre țeluri atinse si măreție? De ce n -ai visa? Și alimenta t de tot ce te -nconjoară
te ridici puțin câte puțin de pe pământ și începi să visezi tot mai mult…

Când ți se mai spune că tu faci parte din generația viitorului, sau că viitorul îți stă in
palme, cum ai putea să nu speri, să nu dorești, dar mai ales să nu crezi cu tărie? Acum când ești
în formare, și trebuie să te modelezi, acum când ești tânăr și plin de viață și simți că lumea îți
stă la picioare, cum ai putea să nu speri măcar în ascuns că vei reuși sa -ți cârmuiești viața în ce
direcții vrei printre valurile acestei lumi?
Dar nu! Tu șt ii că totul este realizabil! Tu cunoști multe pentru vârsta ta, și ești matur.
Nu vrei să asculți când ți se spune să cobori cu capul din nori și să f ii realist. Ce -i aia? O prostie!
Lumea nu a fost construită de realiști, ci de visători și oameni cu viziune…asta o știi tu!

Așa că tu continui să visezi și să speri. Tu ș tii că nu ești doar un fir de praf îndrăgostit de –
o stea, și că , dacă continui să fi i încrezător în tine…da, de asta ești sigur. Și când idealurile ți se
vor împlini, ai să le arați tuturor că pentru tine, cel ce crede ne -ncetat totul e posibil! Totul și
orice! Și de ce n -ar fi?

numărul 11 36 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor
CCIITTAATTEE CCEELLEEBBRREE DDEESSPPRREE ȘȘCCOOAALLĂĂ

„„ȘȘccooaallaa cceeaa bbuunnăă ee aacceeeeaa îînn ccaarree șșii șșccoollaarruull îînnvvaațțăă ppee pprrooffeessoorr..””
NNiiccoollaaee IIoorrggaa

„„ȘȘccooaallaa nnuu ttrreebbuuiiee ssăă ffiiee jjuunnggllăă,, ddaarr nniiccii sseerrăă..””
VVaassiillee GGhhiiccaa
„„OO șșccooaallăă mmuulltt mmaaii bbuunnăă îînnsseeaammnnăă ccăărrțțiillee șșii ooaammeenniiii îînnttââllnniițții îînn aaffaarraa șșccoolliiii..””
IIllyyaa EEhhrreennbbuurrgg
„„ÎÎnn oorriiccaarree șșccooaallăă ddiinn lluummee nnuu ttee îînnvvaațțăă ccuumm ssăă ttrrăăiieeșșttii..””
VVaassiillee GGaavvrriilleessccuu
„„NNoorrooccuull nnoossttrruu ee ccăă ddrraaggoosstteeaa nnuu ssee pprreeddăă îînn șșccooaallăă.. AAmm aavveeaa oo oobblliiggaațțiiee îînn pplluuss..””
VVaassiillee GGhhiiccaa
„„IIuubbiirreeaa aalleeaarrggăă sspprree iiuubbiirree aașșaa ccuumm aalleeaarrggăă șșccoollaarruull ccââtt mmaaii ddeeppaarrttee ddee ccăărrțțiillee ssaallee;; șșii aașșaa ccuumm
ttoott eell ssee îînnddrreeaappttăă sspprree șșccooaallăă îînnccrruunnttaatt,, ssee ddeessppaarrttee șșii iiuubbiirreeaa ddee iiuubbiirree..””
WWiilllliiaamm SShhaakkeessppeeaarree
„„ȘȘccooaallaa aarree rroossttuull ssăă ttee rriiddiiccee uunnddeevvaa ddee uunnddee ssăă–țții ffiiee rruușșiinnee ssăă mmaaii ccoobboorrii..””
PPaauull LLoouuiiss LLaammppeerrtt
„„LLaa șșccooaallăă,, eelleevviiii aarr ttrreebbuuii ssăă îînnvveețțee ccuumm ssăă ssee oorriieenntteezzee ccoorreecctt șșii ssăă aaccțțiioonneezzee eeffiicciieenntt ppee ccââmmppuull
ddee lluuppttăă aall vviieețțiiii!!””
EElleennaa SSttaann
„„NNeeccaazzuull ee ccăă îînn șșccooaallăă ggăăsseeșșttii ddooii pprrooffeessoorrii ccuummsseeccaaddee pprriinnttrree cceeii ppaattrruuzzeeccii ssaauu cciinnzzeeccii șșii zzeeccee
eelleevvii îînnttrr–aaddeevvăărr ccuummsseeccaaddee pprriinnttrree cceeii cciinnccii ssaauu șșaassee ssuuttee..””
RRoobbeerrtt GGrraavveess
„„DDuuppăă mmiinnee,, cceell mmaaii rrăăuu lluuccrruu îînnttrr–oo șșccooaallăă ppaarree ssăă ffiiee îînn pprriinncciippaall aapplliiccaarreeaa mmeettooddeelloorr bbaazzaattee
ppee ffrriiccăă,, ffoorrțțăă șșii aauuttoorriittaattee aarrttiiffiicciiaallăă.. UUnn aassttffeell ddee ttrraattaammeenntt ddiissttrruuggee sseennttiimmeenntteellee aauutteennttiiccee,,
ssiinncceerriittaatteeaa șșii îînnccrreeddeerreeaa eelleevvuulluuii..””
AAllbbeerrtt EEiinnsstteeiinn

numărul 11 37 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor „„NNuu ppuutteeaamm ssuuffeerrii șșccooaallaa șșii nn–aamm ffăăccuutt nniicciiooddaattăă ffaațțăă cceerriinnțțeelloorr ssaallee..””
TThhoommaass MMaannnn
„„EEdduuccaațțiiaa aarr ffii mmuulltt mmaaii eeffiicciieennttăă ddaaccăă ssccooppuull aacceesstteeiiaa aarr ffii ccaa llaa iieeșșiirreeaa ddiinn șșccooaallăă,, ffiieeccaarree ccooppiill
ssăă ccoonnșșttiieennttiizzeezzee ccââtt ddee mmuullttee lluuccrruurrii nnuu șșttiiee șșii ssăă ffiiee ccuupprriinnss ddee oo ddoorriinnțțăă ppeerrmmaanneennttăă ssăă llee
aaffllee..””
WWiilllliiaamm HHaalleeyy
„„ZZiilleellee ddee șșccooaallăă ssuunntt cceellee mmaaii nneeffeerriicciittee ddiinn ttooaattăă eexxiisstteennțțaa uummaannăă.. SSuunntt pplliinnee ddee ssaarrcciinnii
pplliiccttiissiittooaarree șșii ddee nneeîînnțțeelleess,, hhoottăărrâârrii nnooii șșii nneeppllăăccuuttee,, ccuu îînnccăăllccăărrii bbrruuttaallee aallee bbuunnuulluuii ssiimmțț șșii aallee
ddeecceennțțeeii..””
HH..LL.. MMeenncckkeenn
„„PPrriinncciippaalluull ssccoopp aall eedduuccaațțiieeii ddiinn șșccooaallăă aarr ttrreebbuuii ssăă ffiiee ccoonnttuurraarreeaa bbăăiiaattuulluuii șșii aa ffeetteeii ddee aa ffii
ccaappaabbiillii ssăă ddeessccooppeerree nnooii lluuccrruurrii,, șșii nnuu ddooaarr ssăă șșttiiee ssiimmppllee rreeppeettăărrii aallee ggeenneerraațțiiiilloorr ttrreeccuuttee..””
JJeeaann PPiiaaggeett
„„EEdduuccaațțiiaa mmeeaa aa ffoosstt ssuussppeennddaattăă ddooaarr îînn aanniiii ddee șșccooaallăă..””
GGeeoorrggee BBeerrnnaarrdd SShhaaww

BBoonnuuss
„„NN–aamm llăăssaatt nniicciiooddaattăă șșccooaallaa ssăă–mmii aaffeecctteezzee eedduuccaațțiiaa..””
MMaarrkk TTwwaaiinn

numărul 11 38 Laboremus
Iunie 2011 Revistă de opinie și atitudine a elevilor

EEDDIITTUURRAA FFUUNNDDAAȚȚIIEEII „„MMOOIISSEE NNIICCOOAARRĂĂ”” AARRAADD
IISSSSNN 112222–66339944