LA NIVELUL STAȚIUNII POIANA BRAȘOV, ÎN PERIOADA [609601]

CAPITOLUL 3: DINAMICA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE
LA NIVELUL STAȚIUNII POIANA BRAȘOV, ÎN PERIOADA
2015 – 2017
3.1. Baza turistică tehnico -materială
Bazele turistice tehnico – materiale reprezintă structurile de primire turistice, totalitatea căilor
meteriale pe care le folosește un turist pentru a îndeplini funcțiile sociale și economice .
Bazele t uristice în România sunt considerate toate construcțiile și amplasamentele ce au fost
construite și proiectate pentru a satisfacerea contra – cost a nevoilor clienți lor. De exemplu:
cazarea, transport, tratamente specifice, agrement, servirea mesei, etc.
Structurile de primire a turiștilor au câteva caracteristici importante (numărul lor, dotările de
care dispun, capacitatea, igiena, structura, calitatea serviciilor, etc) în funcție de care este
reflectat gradul de dezvoltare și dotare la nivelul unei regiuni, zone sau țări.
Pentru ca o zonă, regiune sau țară să își poată valorifica patrimoniul turistic trebuie să asigure
unele condiții esențiale în prealabil: pent ru transportul turiștilor, cazarea acestora, oferirea
unor servicii de masă, dotarea cu echipamente specifice fiecărei structuri de primire și
amplasarea de spații pentru petrecerea timpului. Astfel fluxurile turistice se vor îndrepta către
respectiva dest inație.1
Județul Brașov dispune de o bază tehnico – materială foarte dezvoltată ce a crescut în decursul
timpului ajungând în anul 2017 la 579 134 turiști. Anul 2008 a constituit apogeul numărului
de turiști, urmat în 2009 de o scădere drastică ce nu a fost cauzată de structurile de primire.
Această scădere a survenit în urma confruntării cu criza economică. Anii ce au urmat au
înregistrat creșteri în rândul turiștilor din Brașov.2
Poiana Brașov înregistrează cel mai mare număr de turiști în sezonul rece datorită pârtiilor ce
strâng acolo mulți iubitori ai sporturilor de iarnă. Stațiunea se află în topurile destinațiilor de
vacanță, nu doar pe perioada de iarna, număru de turiști prezenți acolo pe timp de vara

1 Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara, Peptenatu Daniel, Potențialul turistic al României și
amenajarea turistică a spațiului , Editura Universitară, București, 2003 , p. 176.

2 Sursă: http://www.brasov.insse.ro .

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

2
dovedeșta asta. În perioada rece Poiana Brașo v este cea mai solicitată destinație montană
pentru turiștii români, dar și străini. Această creștere este datorată investițiilor mari în bazele
tehnico – materiale din ultimii ani. Crearea de noi rute de transport către Poiana Brașov,
pavarea drumurilor s ecundare, îmbunătățirea infrastructurii hoteliere , construirea unui nou
centru de divertisment și agrement, dotarea și buna administrare a domeniului de schi aduc în
fiecare an mai mulți turiști.
Investițiile în structurile de primire din Poiana Brașov au început în anul 2010 și au o valoare
de 25 milioane de lei. Fondurile ce au fost folosite pentru dezvoltare și modernizare provin de
la Uniunea Europeană și de la Primăria Municipiului Braș ov.3
Cea mai importantă investiție este parcarea construită în Poiana Mică ce a ajutat fluidizarea
traficului și a constituit un avantaj pentru turiștii ce se deplasează în stațiune cu mașina
personală.
Pentru acele persoane ce nu practică sporturile de iarnă, a fost construit, în stațiune Centrul de
Agrement și Diver tisment Poiana Brașov în anul 2016 – 2017 . Un loc superb de petrecut
timpul liber și foarte util, ce a costat aproximativ 31 de milioana de lei , din care un sfert a fost
acoperit de fondurile Uniunii Europene.
În anul 2017 au început lucrările de proiectar e a unor piste de biciclete pentru atragerea
turiștilor în extrasezon, deoarece Poiana Brașov este înconjurată de păduri, iar aerul este mult
mai curat, fapt ce încurajează sportul în aer liber.
Datorită infrastructurii hoteliere și pârtiilor moderne și s pațioase, Poiana Brașov poate găzdui
competiții internaționale de sport. În momentul acesta se desfășoară în perioada ianuarie –
februarie a fiecărui an competiții de schi la grupele de vârstă 12 – 14 ani și 14 – 16 ani. Poiana
Brașov va fi gazda eveniment ului internațional până în anul 2022.4

3 Sursă: http://www.brasov.insse.ro .
4 Sursă: http://www.brasovcity.ro/ .

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

3
3.1.1. Unitățile de cazare turistică
Unitățile de cazare turistică reprezintă totalitatea structurilor construite ce îndeplinesc anumite
condiții și sunt puse la dispoziția clienților.
Prin structuri de primire turistice cu funcție de cazare se înțelege orice construcții ș i amenaj ari
destinate, prin proiectare și execuție, cază rii turistilor.
În România pot funcționa urmă toarele categorii de structuri turistice cu funcț ie de cazare:
1. hoteluri de 5,4,3,2,1 stele ;
2. hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele ;
3. moteluri de 3,2,1 stele ;
4. hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele ;
5. hosteluri de 3,2 stele ;
6. vile de 5,4,3,2,1 stele ;
7. bungalouri de 3,2,1 ;
8. cabane turistice, cabane de vână toare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele ;
9. sate de vacanță de 3,2 stele ;
10. campinguri de 4,3,2,1 stele ;
11. popasuri turistice de 2,1 stele ;
12. pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele ;
13. pensiuni turistice rurale de 4,3,2,1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de
4,3,2,1 flori (margarete) ;
14. apartamente sau cam ere de închirirat în locuințe familiale sau în clădiri cu altă
destinaț ie de 3,2,1 stele ;
15. structuri de primire cu funcț iuni de cazare pe nave fluviale ș i maritime de
5,4,3,2,1 stele ;
Cazarea este unul dintre cele mai importante aspecte ale turismului deoa rece de ea depinde cel
mai mult alegerea turiștilor de a își face sejurul într – o anumită destinație. Ea este suportul
desfășurării activităților turistice. De aceea acest serviciu de cazare trebuie să fie eficient și
calitativ, deoarece are un impact hotărâtor în activitatea turistică.5

5 Daniela Turcu, Janeta Weisz, Economia Turismului , Ed. Eurostampa, Timișoara, 2008, p. 102.

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

4
Capacitatea de cazare turistică din anul 2015 în Brașov era de de 6 130 de unități de cazare.
Numărul hotelurilor este depășit de cel al pensiunilor. Jumătate din hoteluri fac parte din
categoria de 3 stele, 31 de asem enea spații de cazare sunt de 5 stele, iar restul hotelurilor din
Brașov sunt de 2 stele.
Din numărul total de locuri în hoteluri, 40% au fost în hotelurile cu 3 stele, 32,8% au fost în
hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hoteluril e cu 5 stele, 3,1% în
hotelurile cu o stea, și 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele. Statistica arată că la 31
iulie 2014 erau neclasificate pe stele 120 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare,
față de 123 la aceeași dată a anului trecu t. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi și
preșcolari (51,7% din total în anul 2014, respectiv 50,4% în anul 2013). Din cele 1473
hoteluri în stare de funcționare la 31 iulie 2017 , un număr de 6 hoteluri (0,4% din total
hoteluri), cu un total de 747 locuri, nu erau clasificate pe stele.6
În Poiana Brașov sunt 314 unități de cazare moderne și dotate, serviciile de cazare din zonă
sunt variate, astfel turiștii ce vin în stațiune își pot alege unitatea de cazare în funcție de
bugetul de care dispun.
Principalele unități hoteliere din această zonă sunt: Hotel Monterai Resort, Hotel Poiana Ursu,
Hotel Escalade, Dranchenhaus Poiana Brașov, House of Dracula Hotel, Rizzo Boutique Hotel,
Ana Hotel Sports, Hotel Crisalpin, etc.7

Fig. 3.1.1 Unitățile de cazare din stațiunea turistică Poiana Brașov;

6 Sursă: http://www.insse.ro .
7 Sursă: www.tourismguide.ro .
270280290300310320
2015 2016 2017Evoluția unităților de cazare turistică în Poiana
Brașov
Evoluția unităților de cazare
turistică în Poiana Brașov

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

5
3.1.2. Unitățile de alimentație pentru turism
Unitățile de alimentație publica fac parte din categoria structurilor de primire , ele sunt
serviciile de servire a mesei turiștilor. Este o componentă importantă în turis mul unei zone,
deoarece satisface o nevoie existențială a oamenilor. Trebuie să respecte normele de igienă și
alimentație publică și să fie diversificată, deoarece gusturile turiștilor sunt variate.

Unități de alimentație în Poiana Brașov
2016 Numărul anual de clienți
2016
Altitude
20 000 clienți/an
Coliba Haiducilor 17 000 clienți/an

Vânătorul
16 000 clienți/an
Șura Dacilor
12 000 clienți/an
Tab. 3.1.2 Creșterea clienților unităților celor mai importante de alimentație din Poiana
Brașov în anul 2016;

Unități de alimentație în Poiana Brașov
2017 Numărul anual de clienți
2017
Altitude 24 000 clienți/an

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

6

Coliba Haiducilor 19 000 clienți/an

Vânătorul
17 000 clienți/an
Șura Dacilor
16 000 clienți/an
Tab. 3.1.3 Creșterea clienților unităților celor mai importante de alimentație din Poiana
Brașov în anul 201 7;8

3.1.3. Unitățile de agrement și tratament
Agrementul reprezintă o altă componentă de bază a servicii lor turistice, deoarece asigură
odihna act ivă a tuturor turiș tilor (o cara cteristica fundamnetala a vacanț elor în zilele noastre,
conturând cad rul necesar petrecerii placute ș i instructive a timpului liber).
Agrementul îndeplinește o serie de funcții:
– vizează destinderea ș i recomfort area fizică a turistului, precum ș i divertismentul ș i
dezvoltarea capacitatilor sale;
– la nivel psihic, activitățile cultural – distractive ș i instructiv – educative au ca
obiect crearea unei atmosfere de destindere, amuzament ș i comunicare ,
contribui nd la îmbogațirea cunoștiinț elor turistului;
– au un rol însemnat în creșterea eficienț ei economice a activității turistice într -o
zonă, staț iune, complex turistic;
– poate determina creșterea competitivității staț iunilor turistice .
Agrementul se poate clasifica astfel:

8 Sursă : www.brasov.insse.ro.

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

7
1. În funcț ie de destinaț ia sa:
– agrement nautic (de litoral)
– agrement montan (de vara ș i de iarna )
2. În funcț ie de spațiul de desfăș urare :
– agrement închis (c lub, hotel, cinema, discoteca )
– agrement în aer liber (gradini publice, par curi de distracț ie, stadioane sportive )
3. În funcț ie de numarul de participanț i:
– agrement individual
– agrement de grup
4. În fun cție de scopul sau :
– agrement de competiț ie
– agrementul ca scop în sine
5. În funcț ie de vârsta participanț ilor:
– agrement pentru copii
– agrement pentru tineri
– agrement pentru adulț i
– agrement pentru pensionari
6. În funcț ie de preț:
– agrement gratuit
– agrement cu preț mic
– agrement cu preț mediu
– agrement de lux

Pentru a obține avizul și autorizația de funcț ionare, structurile de primire cu funcțiuni de
agrement trebuie să îndeplinească urmatoaresle condiț ii:

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

8
1. amplasamentul trebuie să fie în perimetrele delimitate ca spaț iu pentru agrement, stabilite
de primari;
2. funcț ionarea echipamentelor de argremen t trebuie să nu prezinte nici un fel de pericol sau
risc de accidentare a turistilor;
3. dotările de agrement să fie într -o perfectă stare de funcționare, întreținute corespunzător
(vopsite, salubre) și să aibă un aspect estetic care să raspundă exige nțelor unui turism
civilizat;
4. exploatar ea echipamentelor de agrement să nu conducă la poluarea fonică sau de altă
natură a mediului și să nu perturbeze în nici un fel desfășurarea activităț ii în structurile de
primire turistice;
5. structurile de agrement nautic vor fi delimitate prin balize dotate cu întregul echipament
de salvare necesar.9

Unitățile de agrement și cele de tratamentdin Poiana Brașov sunt numeroase și în continuă
extindere. Principalul centru de agrement din Poiana Brașov a fo st inaugurat în anul 2017 și
este un spațiu ce atrage turiștii datorită zonelor de bowling, biliard, minigolf, studiu,
cinematografice, etc. Această unitate de agrement are în componență o parcare ce ajută la
fluidizarea traficului.

Imag. 3.1.4 Centru de agrement Poiana Brașov;

9 Adrian Nedelcu, Geografia turismului – Ediția a II – a revizuită și adăugită , Ed. Universitară, București, 2015,
p. 227.

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

9
Program Detoxifiere în Poiana Brasov

Centrul de tratamente SPA Vitarium este unul dintre cele mai de succes centre de tratament
din ultimii doi ani ( 2016 – 2017), propune un ritual complet pentru detoxifierea corpului într-
un sejur dedicat purificării organismului și armonizării sistemului nervos. Cura de detoxifiere
te va ajuta prin îmbunătățirea circulației sângelui și a aportului de oxigen în organism.
Tratamentele spa de detoxifiere a organismului presupun reducerea la minim a toxinelor pe
care le acumulăm în organism și stimularea capacității acestuia de a se autopurifica prin
procedee specifice.

Imag. 3.1.3 Centru de detoxifiere din Poiana Brașov;
Pârtiile de schi din Poiana Brașov
În Poiana Brașov ai la dispoziție 12 pârtii cu grade diferite de dificultate, iar stratul de zăpadă
se menține 4 -5 luni pe an. Dacă turistii sunt la un nivel începător în sporturile de iarnă, atunci
pot alege pârtiile Bradul sau Stadion. Dacă au experiență mai mare în schi sau snowboard,
sunt recomandate: Pârtia Lupului, Drumul Roșu, Slalom, Subteleferic și Pârtia Ruiului.
Telecabina este și ea un mijloc de agrement pentru turiști, mai ales pentru turismul montan.10
Nume partie LUPULUI SULINAR DRUMUL
ROȘU KANZEL SUBTE
LEFERI
C BRADUL STADION
Starea pârtiei

Grad de dificultate dificil mediu mediu –
usor dificil dificil usor usor
Altitudine plecare (m) 1703 1705 1765 1760 1700 1106 1040
Altitudine sosire (m) 975 1070 1050 1651 1050 1035 1010
Lungime (m) 2605 2820 4752 297 2200 430 612

10 Adrian Nedelcu, Geografia turismului – Ediția a II – a revizuită și adăugită , Ed. Unive rsitară, București,
2015, pp. 249 – 251.

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

10
Diferența de nivel (m) 728 635 715 109 650 71 30
Suprafața aproximativă (ha) 17 9 7 4 2 3 1
Lățime medie 28 35 22 50 35 70 50
Instalație nocturnă – – – – – DA –
Zăpadă artificială DA DA DA DA DA DA DA
Tab. 3.1.4 Detalii p ârtii Poiana Brașov;

Imag. 3.1.5 Pârtii Poiana Brașov ;

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

11
Patinajul este unul din modalitățile de agrement de care dispune Poiana Brașov. Baza sportivă
Olimpia din stațiune se află lângă satul de vacanță și oferă turiștilor posibilitatea de a patina
singuri sau alături de un instructor. Patinele se pot închiria de la intrare.

Imag. 3.1.5 Patinoar Olimpia din Poiana Brașov;
Poiana Br așov oferă posibilitatea călăriei sau invățarea acesteia î n orice sezon. Programul de
echitație include:
 cursuri de initiere
 excursii că lare
 plimbă ri
Există ș i posibi litatea de a participa la plimbări agreabile cu sania și tră sura trase de cai.
Serviciile sunt oferite de centrul de echi tatie Poiana Braș ov. Centrul di spune de cai din rasa
gidan, huțul și lipit an și oferă și condiț ii de cazare.

Imag. 3.1.6 Echitație Poiana Brașov;

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

12
3.1.4. Mijloacele de transport turistic
Municipiul Brașov este principalul centru din care se poate ajunge spre stațiune, pe o șosea
modernizată cu o lungime de 12 km și o diferență de nivel de 430 m. Șoseaua a fost data în
folosință în anul 1965 și urmează, în cea mai mare parte traseul de culme al unui vechi drum
de care și căruțe. Punctul de pornire este situat în partea centrală a Brașovului, lângă
Biblioteca Județeană , la capătul inferior al Ș irului Livezii (prelungirea spre nord -vest a
bulevardului 15 Noiembrie). Oraș ul Bra șov es te un important nod de comunicaț ii ferovia re și
rutiere, fiind legat prin căi ferate ș i drumuri modernizate de cele mai importante localități din
țară.
Legătura cu Bucureștiul se realizează pe o cale ferată dublă și electrificată ș i pe DN 1. Spre
vest, localitațile: Fagaraș, Sibiu, Deva și Arad sunt legate direct de Brașov printr -o cale ferată
și pe DN1 și 7. Cu localităț ile Cluj – Napoca și Oradea legatura se face pe calea ferată și pe
DN 13 (E25). Aceeași legătură dublă pe calea ferată spre localitățile Baia Mare și Satu Mare.
Orașul Brașov are legături avantajoase cu orașele din estul țării prin drumuri modernizate:
spre Buzau (DN 10), spre Oraș ul Onești fost Gheorghe Gheorghiu -Dej (DN11) și spre Piatra
Neamț (DN 12 si 12C).
Cei care se îndreaptă spre Poiana Braș ov din spre Pitești (DN 73) pot folosi șoseaua
modernizată Râș nov – Poiana Brașov. Șoseaua pornește din centrul orașului Râșnov și urcă
spre est, în lungul străzii Cetăț ii, spre Poiana Brașov.
Potecile turistice de acces în Poiana Brasov sunt numeroase ș i cu puncte de pornire în
localitățile care înconjoară Munții Postăvaru.
Autobuzul intern este folosit de turiști pentru a ajunge din cen trul Brașovului în Poiana
Brașov.
Biletele se pot achiziționa din Livada Poștei, stația de plecare a autobuzului.
Frecvență ore vârf 30 minute
Frecvență afară ore vârf 30 minute

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

13
Frecvență sfârșit de saptămână și sărbători legale 20/30
minute
Prima cursă zile lucrătoare 06:00
Prima cursă sfârșit de sapămână și sărbători
legale 06:30
Ultima cursă zile lucrătoare 00:00
Ultima cursă sfârșit de sapămână și sărbători
legale 00:00
Tab. 3.1.7 Durata de sosire a autobuzului;
Stații DUS -Orar circulație
Livada Poștei – Warthe – Facultativă – Facultativă II – Poiana Mică – Poiana Brașov
Stații ÎNTORS -Orar circulație
Poiana Brașov – Poiana Mică – Facultativă II – Facultativă – Warthe – Livada Poștei11

11Sursă : www.discoverpoiana.ro/ro/orar -autobuze/ .

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

14
3.2. Circulația turistică
Circulația turistica include totalitatea tranzac țiilor comerciale cu servicii și mărfuri care
decurg din călătoriile turistice. Există o serie de dificultăți în măsurarea circulației turistice,
iar metodele de măsurare sunt imperfecte. Instrumentele specifice utilizate în măsurarea
circulației turistice sunt recensământul și sondajele. În general informațiile care sunt necesare
de la turiști, fac referire la: profilul socio – profesional, nivelului de satisfacere a turiștilor și
structur a cheltuielilor. Metodologia de măsurare statistica a activității de turism stabilește 4
categorii deunitati de observare:
a. Punctele de frontiera;
b. Unităț ile cu activitate de cazare;
c. Agenț iile de turism;
d. Bugetele de familie;

3.2.1. Forme de turism specifice regiunii
Complexă și diversificată, oferta turistică a județului asigură condiții pentru practicarea a
numeroase forme de turism:
1. Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari
acoperite cu păduri, a exi stenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de
cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național
și internațional propice pentru practicarea drumeției, a sporturilor de iarnă,
alpinismului, speoturismului .
Locații cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită
frumuseții peisajului au un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului și în afara sezonului
rece. Poiana Brașov ocupă locul întâi între stațiunile de sc hi din țară, oferind schiorilor 10
pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri și dotate cu instalații
de transport pe cablu. Orașul Predeal dispune de 7 pârtii de schi omologate internațional cu o
lungime totală de aproxim ativ 8 km amenajați. În municipiul Brașov funcționează de la

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

15
începutul anului 2010 un patinoar olimpic. În județul Brașov există o rețea bună de transport
pe cablu. Sunt două telecabine care fac legăura între poalele muntelui Tâmpa și vârful
acestuia, în m unicipiul Brașov și alte două telecabine în Poiana Brașov din Kanzel și cea de la
Capra Neagră, care urcă pe muntele Postăvarul. Pe lângă acestea au fost puse în funcțiune și
telegondole și 6 tele -schi-uri în Poiana Brașov și în Analiza situației actuale .
2. Turismul cultural -istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și
de arhitectură pe întreg teritoriul județului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții,
evenimente culturale cu caracter periodic.
Mare parte dintre evenimente sunt org anizate/sprijinite de autoritățile publice locale și mai
nou sunt organizate și de către Clubul Economic German în parteneriat cu Asociația pentru
Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Brașov.
3. Turismul religios este practicat mai ales la Mânăst irea de la Sâmbăta de Sus unde au
loc, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de
credincioși.
Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc șapte complexe monahale și numeroase biserici cu
valoare istorică și arhitect urală deosebită.
4. Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitație, mountainbike,
deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane
ale județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii pr ecum lupul, ursul și
râsul, în județul Brașov trăind 30% din populația de mari carnivore a Europei, precum
și birdwatching la Dumbrăvița denumită "Delta Brașovului" sau “Delta dintre munți”
unde au fost identificate peste 200 specii de păsări. Turismul ști ințific tematic pe
secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale
ale județului.

5. Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a
cerințelor turismului cu exigențele protejării mediu lui și dezvoltării durabile.
Frumusețea zonei rurale și conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte
atractiv atât pentru turismul intern, cât și pentru turismul extern. În ultimii ani turismul
rural s -a dezvoltat într -un ritm spectaculos. Turi smul rural își găsește adepți printre

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

16
persoanele interesate de retragerea în natură, absența mediului mecanizat și a poluării
sonore, întoarcerea la autenticitate și tradiții.

6. Agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene (Fundata, Moiec iu,
Bran) și în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potențial natural, istoric
și turistic deosebit, precum și în zona SăceleTărlungeni, aflată în imediata apropiere a
municipiului Brașov.
Această formă specifică de turism rural este bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei
țărănești, a serviciilor de cazare, masă, agrement și alte servicii complementare acestora,
fiind practicată de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca activitate secundară,
activitatea desfășurată în gospodă ria sau ferma proprie rămânând principala ocupație și
sursă de venit.
Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este
observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să
îndeplinea scă următoarele condiții (definiția consacrată a Organizației Mondiale a
Turismului):
 conservarea și protejarea naturii
 folosirea resurselor umane locale
 să aibă un caracter educativ, respect pentru natură
 să realizeze conștientizarea turiștilor și a comunităților locale
 să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural și socio -cultural

7. Turismul de afaceri și conferințe, din perspectiva căruia județul Brașov se bucură de
un interes în creștere favorizat de dotările oferite de multe dintre hotel urile și
pensiunile din județ (săli de conferință utilate corespunzător) .

8. Turismul de recreere: stațiunile Poiana Brașov, Pre deal, Bran – Moieciu – Fundata;

9. Turismul de circulație, practicat în ambele forme de tranzit și itinerant/de circuit;

10. Turismul de sfârșit de săptămână, practicabil în zonele montane și subcarpatice;

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

17
11. Turismul balnear/de tratament este nevalorificat încă la adevărata valoare, deși există
potențial – zona Homorod, Predeal, Perșani.
3.2.2. Evoluția numărului de turiști

Fig. 3.2.1 Sosirea turiștilor în judeșul Brașov;

Fig. 3.2.2 Evoluția din ulti mii ani ai turiștilor din Poiana Prașov ;
050000100000150000200000250000300000350000
2015 2016 2017Evoluția turiștilor
Evoluția turiștilor

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

18

Fig. 3.2.2 Sosirea turiștilor în structurile de primire turistică;

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

19
3.2.3. Evoluția numărului de înnoptări
În perioada 2015 – 2017 prima opțiune a turiștilor din județ în ceea ce privește decizia de
cazare a fost de a înnopta în unitățile hoteliere dar, în strânsă legătură cu oferta de servicii și
dotări oferită de pensiuni a crescut mult numărul de înnoptări în acest tip de unități de
cazare.12

Fig. 3.2.3 Evoluția numărului de înoptări în stațiunea Poiana Brașov ;

3.2.4. Capacitatea de cazare turistică
Capacitatea de cazare turistică existentă din regiunea Poiana Brașov plasează zona în topurile
stațiunilor din România.
Tipuri de
cazare 2014 2015 2016 2017
Hoteluri 6652 7591 8791 9918

12 Sursă: www.brasov.insse.ro . 020000400006000080000100000120000140000
2006 2007 2008Numărul de înnoptări
Numărul de înnoptări

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

20
Moteluri 343 431 748 772
Hoteluri
apartament 2 18 20 20
Vile
turistice 189 256 401 600
Cabane
turistice 62 60 65 72
Tabere de
elevi și
preșcolari 3 3 3 4
Pensiuni
turistice 795 799 820 900
Tab. 3.2.4 Capacitatea de cazare turistică existentă în Poiana Brașov;13

3.2.6. Încasările obținute din turism
Datele Direcției Județene de Statistică arată că Brașovul a fost vizitat anul trecut de 992.440
de turiști, în creștere cu 15,1% față de anul anterior. Dintre aceștia, 834.822 de tuișri au fost
autohtoni, în urcare cu 15,3%, în timp ce numărul vizitatorilor străini a urcat cu 14%, până la
157.618 persoane. Cel mai mare număr de turiști s -au cazat în municipiul Brașov (51,8%),
urmat de Predeal (17,9%) și zona Bran -Moieciu -Fundata (13,5%). Ca și tip de unitate de
cazare turiștii au preferat în proporție de 63% hotelurile, iar din punct de vedere al categoriei
de confort, unitățile de 3 stele, în proporție de 52%.

La nivel național, j udețul Brașov ocupa locul al III -lea la sosiri, cu o pondere de 10,0%, după
municipiul București (17,4%) și județul Constanța (10,3%).

13 Sursă: www.brasov.insse.ro .

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

21

Economia Brașovului a atras 129,61 milioane de euro de la turiști anul trecut. Turiștii străini
au cheltuit 93,94 milioa ne de euro în sejururile petrecute la Brașov, având în vedere că media
de cheltuieli pe turist străin în România este de 596 de euro. În același timp, turiștii români au
lăsat în hotelurile și restaurantele brașovene 159,10 milioane de lei (35,67 milioane de euro).
Practic, turismul are un aport de 1,4% la Produsul Intern Brut al Brașovului, sub București
(2,9%) sau Constanța (2%). Brașovul și Poiana au atras peste jumătate din turiștii județului.14

3.2.6. Funcția turistică a județului
Județul Brașov est e de vizitat, de cunoscut, de respirat, de povestit, de iubit. Este un excelent
produs de city -break atât pentru turiștii interni, cât mai ales pentru vizitatorii străini a căror
încantare vorbește de la sine despre valențele uneia dintre importantele dest inații.
Astăzi Brașovul este unul dintre cele mai vizitate orașe ale României, cu nenumărate vestigii
istorice. Turistii sunt cuceriți de mixul între arhitectura gotică, barocă și renascentistă și
farmecul de -sine-stătător al acestui oraș. Cel mai vizitat obiectiv turistic al orașului este
Biserica Neagră care are o vechime de peste 500 de ani. Imensul edificiu conține o listă de
superlative: cel mai reprezentativ monument istoric al Brașovului, cea mai mare biserică
gotică din Transilvania, cel mai mare e dificiu religios între Viena și Istanbul, cea mai mare
colecție de covoare vechi din Asia Mică și deținătoare uneia dintre celei mai mari orgi din
Europa. Recent, în curtea bisericii au fost descoperite peste 1 400 de morminte din Evul
Mediu.
Situat la 30 de kilometri de orașul Brașov, Castelul Bran atrage sute de mii de turiști în fiecare
an fiind indestructibil asociat cu contele Dracula, unul dintre cele mai circulate mituri din
folclorul contemporan mondial. Castelul Bran a intrat pe orbita unei circula ții turistice
remarcabile, datorită asocierii sale cu sângerosul personaj, care cumulează toate trăsăturile
domnitorului Vlad Țepeș, domn al Țării Românești între anii 1431 -1476. Rămas în istorie ca
o personalitate autoritară, acesta își manifesta intolera nța la vicii – lene, furt, viclenie –
trăgându -i în țeapă pe nefericiții păcătoși. Legendele vehiculate au mers până acolo încât
insinuau că s -ar fi înfruptat din carnea și sângele dușmanilor. Cetatea a fost construită într -un

14 Sursă: www.brasov.insse.ro .

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

22
timp extrem de scurt, între 1 377 și 1382, din rațiuni militare evidente, amplasamentul cetății
având rolul de a controla una dintre cele mai importante căi de acces în Transilvania.

Aflată la 24 kilometri distanță de Brașov, Poiana Brașov este cea mai vizitată stațiune
montană de sc hi din țară și una dintre cele mai emblematice destinații turistice ale României.
Renumită stațiune pentru sporturile de iarnă și totodată important centru turistic internațional,
Poiana Brașov are pârtii de schi și este bogat reprezentată la capitolul di vertisment. Fie că
optezi pentru un hotel de lux, ori o pensiune sau vilă, te vei hrăni ca dintr -o pâine din aerul
ozonat și pur, intens ionizat. La altitudine, stratul de zăpadă se menține uneori și jumătate de
an, oferind un excelent spațiu de explorare a sporturilor de iarnă, atât pentru începători cât și
pentru performeri. Datorită particularităților sale, stațiunea are și valențe terapeutice certe,
apreciate de către turiștii de pretutindeni. Dacă veți lua telecabina până la vârful Postăvarul
veți fi r ăsplătiți cu un regal: vederea panoramică a Brașovului și a Munților Bucegi.
Brașovul abundă în restaurante sofisticate, dar călătorul venit aici va dori probabil să deguste
și unele dintre specialitățile care marchează harta gastronomică locală.

Strategia de valorificare superioară a turismului montan din județul Brașov. Studiu de caz stațiunea Poiana
Brașov CRISTEA Rodica

23
CAPITOLUL 4: CONCLUZII, PROPUNERI ȘI STRATEGII
PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTICĂ A JUDEȚULUI
BRAȘOV