La nivelul oricărui spațiu geografic ce deține resurse turistice, activitățile turistice se pot derula prin intermediul bazei tehnico-materiale, care… [304181]

CAPITOLUL 8

[anonimizat]-materiale, care constituie infrastructura turistică.

Infrastructura turistică generală a fost definită ca suma bunurilor și mijloacelor prin care

resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic (Cocean, P. și colab., 2005). Prin urmare baza materială a [anonimizat], [anonimizat], servicii de agrement și terapeutice (Ciangă, N., 2002). Toate aceste elemente sunt considerate facilități turistice (Snak, O. și colab., 2003), [anonimizat] a înlesni participarea populației la activitatea turistică și pentru a crea și organiza cu rezultate profitabile prestarea serviciilor solicitate de turiști. [anonimizat]. [anonimizat], ceea ce determină un anumit grad de funcționalitate prin care se satisfac necesitățile și preferințele turiștilor.

8.1. INFRASTRUCTURA CĂILOR DE COMUNICAȚIE

În bazinul hidrografic al râului Bârlad căile și mijloacele de transport folosite pentru deplasarea turiștilor spre obiectivele turistice și destinațiile de agrement sunt cele feroviare și rutiere. [anonimizat]. [anonimizat]. O caracteristică importantă a [anonimizat] a râului Bârlad și a afluenților săi (Vaslui, Crasna, Zeletin și Tutova) (fig. 215).

[anonimizat], [anonimizat] (mai ales spre orașul Iași) sau spre est (Rep.Moldova) (fig. 219).

Fig. 215 – Dispunerea căilor de comunicație în bazinul hidrografic al râului Bârlad și regiunile învecinate.

[anonimizat], este magistrala 600: Tecuci-Iași, [anonimizat]-Vaslui, cu legături internaționale spre Rep. Moldova (punctul de frontieră Ungheni). Celelalte linii secundare CFR sunt repartizate neuniform pe suprafața studiată și se desprind din magistrala feroviară 600: calea ferată 601 Tecuci-Făurei (pe care nu mai circulă trenuri în prezent), calea ferată 704 Tecuci-Galați, calea ferată 703 Bârlad-Berești-Tg.Bujor-Galați, calea ferată 603 Bârlad-Fălciu (pe care nu mai circulă trenuri în prezent), calea ferată 604 Crasna-Huși (pe care nu mai circulă trenuri în prezent) (fig. 216), calea ferată 605 Buhăești – Negrești – Roman (linie secundară, ce face legătura cu magistrala feroviară 500, București – Suceava).

Fig. 216 – Trecere a șoselei DN 24 peste linia ferată Crasna – Huși și panoul prin care publicul este anunțat de închiderea acestei rute feroviare.

Ca noduri feroviare principale, cu importanță deosebită pentru traficul de călători și transportul turiștilor, se disting orașele: Mărășești (prin care se realizează legătura dintre magistralele feroviare 500 și 600, Mărășești-Tecuci, linia 704) și Pașcani (din care se desprinde o linie secundară spre Iași, cu importanță pentru fluxul de călători și din bazinul Bârladului). Căile ferate au suferit un recul puternic, atât la transportul de mărfuri, cât și la cel de persoane, după anul 1990, pe trei dintre ele (601, 603, 604) nu mai circulă în prezent trenuri. Ca urmare, au pătruns puternic transporturile rutiere, care fac o concurență foarte serioasă celor feroviare și diminuează numărul persoanelor care călătoresc cu trenul. Acest lucru a dus la scoaterea din circulație sau limitarea curselor a numeroase garnituri de trenuri.

Impunerea transporturilor rutiere pe piața turistică, prin intermediul șoselelor naționale (unele cu regim european), județene și comunale, se datorează avantajelor date de gradul ridicat de confort, viteza mai mare de deplasare, posibilitățile facile de satisfacere a cerințelor turistice, în cazul proprietarilor de autoturisme. Cea mai mare pondere o au drumurile județene și comunale (fig. 220). Cea mai importantă arteră de circulație rutieră din bazinul hidrografic al râului Bârlad este drumul național 24: Tișița – Tecuci – Bârlad – Crasna – Vaslui – Iași. Peste acesta, pe tronsonul Tișița – Tecuci – Bârlad – Crasna, se suprapune drumul național de importanță europeană E 581 (fig. 217), care de la Crasna se continuă spre Huși și merge spre Republica Moldova prin punctul de frontieră Albița (pe acest sector este codificat și ca DN 24 B). Această arteră europeană are importanță deosebită pentru traficul turistic intern și de tranzit internațional (spre punctul de frontieră Albița, la granița cu Rep. Moldova). Din acest drum național se desprind altele: DN 24 A Bârlad – Zorleni – spre Murgeni; DN 24 D Bârlad – Galați; DN 25 Tecuci – Galați.

Din drumul național de importanță europeană E 85 București-Suceava (cu o importanță majoră în transporturile interne și internaționale deoarece face legătura dintre sudul țării prin punctul de frontieră Ruse-Giurgiu și nordul țării prin punctul de frontieră Siret spre Ucraina) se desprind drumuri naționale care pătrund și în cadrul bazinului hidrografic al Bârladului: DN 11 A Adjud-Bârlad, DN 2 F Bacău –Vaslui și DN 15 D Roman-Negrești-Vaslui. De asemenea prin nodul de comunicație rutier de la Tișița se face legătura dintre E 85 și E 581 Tișița -Tecuci care se continuă pe teritoriul analizat de noi.

Fig. 217 – Șoseaua Europeană E 581 la nord de Bârlad (aug. 2018).

O importanță turistică deosebită o au drumurile județene (cu o pondere foarte mare) și cele comunale, care deși nu sunt amenajate (fig. 218), permit accesul turiștilor la unele obiective turistice izolate, mai ales mânăstiri.

Fig. 218 – Drum județean (Todirești – Rafaila) de foarte proastă calitate; imaginea este surprinsă după ploile din iulie 2018 (1 aug. 2018).

Fig. 219 – Harta căilor ferate din bazinul Bârladului și împrejurimi.

Fig. 220 – Harta infrastructurii rutiere din bazinul Bârladului și împrejurimi.

8.2. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ GENERALĂ

Structurile de cazare dețin un loc foarte important deoarece asigură înnoptarea, odihna și relaxarea turiștilor pe diferite perioade de timp, mai lungi sau mai scurte în funcție de durata sejurului. Acestea se diferențează prin amplasare, perioada de funcționare (permanente sau sezoniere), mărime, grad de confort, număr de servicii turistice oferite, tarife.

Structurile de cazare sunt forme de găzduire a turiștilor care alături de resursele atractive (naturale și antropice) și căile de transport reprezintă elementele care definesc caracteristicile majore ale activității turistice dintr-o anumită zonă (Cocerhan, C., 2012). În bazinul râului Bârlad chiar dacă nu există unui fond turistic foarte atractiv și variat, se impune totuși creșterea

necesarului de spații turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică și diversificarea acestora în funcție de cererea pieței turistice.

În Bazinul Bârladului s-au identificat și funcționează structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică și structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică. Acestea din urmă sunt amplasate în unități de alimentație publică din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare sau în unități de alimentație publică situate în orașe (restaurante, baruri, fast-food-uri etc.).

Bazele de cazare principale identificate în bazinul hidrografic al râului Bârlad (după datele INSSE, http://www.insse.ro) totalizează 47 de unități, în anul 2016, cele mai multe (38 unități de cazare) fiind pe raza județului Vaslui (fig. 221), care de altfel ocupă și cea mai mare pondere din suprafața bazinului hidrografic al râului Bârlad. Pe teritoriul județului Iași nu există nici o structură de cazare, iar în județul Galați sunt 9 unități de cazare. Structurile de cazare sunt reprezentate de 7 hoteluri, 3 hosteluri, 25 pensiuni turistice urbane, 6 pensiuni agroturistice, 4 moteluri, o tabără și un popas turistic (fig. 222). În ce privește evoluția numărului de unități de cazare, aceasta a avut mici fluctuații în ultimii cinci ani, remarcându-se faptul că și pe teritoriul județului Iași a funcționat o unitate de cazare turistică în perioada 2012-2014. Este vorba de o pensiune agroturistica în localitatea Schitul Duca (tabelul nr. 6).

Tabelul nr. 6 – Evoluția numerică a structurilor de cazare cu funcțiuni turistice pe raza bazinului hidrografic al râului Bârlad și a județelor situate în cadrul acestuia (după http://www.insse.ro)

Fig. 221 – Numărul total al structurilor de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică în cadrul bazinului râului Bârlad în anul 2016 (http://www.insse.ro)

Fig. 222 – Numărul total al tipurilor de structurilor de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică în cadrul bazinului râului Bârlad în anul 2016 (http://www.insse.ro)

Repartiția teritorială a structurilor cu funcțiuni de cazare în cadrul Bazinului Bârlad pune în evidență concentrarea acestora în centrele urbane și împrejurimile acestora. Din păcate în cadrul bazinului hidrografic al râului Bârlad numărul unităților de cazare turistică este redus. Acestea sunt prezente în număr mai mare și diversificate ca tipuri (hoteluri, hosteluri, moteluri și pensiuni turistice urbane) în cele trei orașe (Vaslui, Tecuci, Bârlad). De asemenea se remarcă pensiuni agroturistice în localități situate lângă centrele urbane sau de-a lungul principalului drum rutier (DN 24/E 581) și o tabară în localitatea Lipovăț, lângă orașul Vaslui (fig. 223).

Fig. 223 – Structuri de cazare cu funcțiuni turistice din bazinul Bârladului.

Hotelurile au ca funcție principală cazarea turiștilor, aceasta asociindu-se, de cele

mai multe ori, cu alte funcții complementare determinate de necesitatea de a satisface cererea turistică (restaurante, săli de conferințe, spații pentru diferite evenimente sau petrecerea timpului liber). Ca repartiție spațială hotelurile, în număr de 7, sunt amplasate doar în centrele urban (două hoteluri în orașul Vaslui, două în orașul Bârlad și trei hotelui în orașul Tecuci), toate fiind clasificate în prezent la 3 stele.

Hotel Vaslui (Europa) este situat în Municipiul Vaslui, pe Str.Nicolae Bălcescu nr.2, în imediata vecinătate a centrului civic, la numai cinci minute distanță de principalele instituții ale orașului și alte obiective turistice de interes cultural. Hotelul este încadrat în categoria 3* și are o capacitate de 27 camere: 17 camere duble (TWIN) și 10 camere cu pat matrimonial. Restaurantul hotelului este de categorie I, deține două săli, cu o capacitate de 170 locuri în sala mare și 50 locuri în sala mică (http://hotelvaslui.ro) – Fig. 224.

Fig. 224 – Hotel Vaslui (Europa), din Vaslui.

Hotelul Racova este situat în centrul Municipiului Vaslui, pe Str. Stefan cel Mare nr.69, fiind clasificat în prezent la 3*. A fost deschis în anul 1972. Oferă clienților 148 de locuri în 74 de spații de cazare, structurate în 34 de camere cu pat matrimonial, 38 de camere cu doua paturi și doua apartamente. Deține un restaurant în stil clasic, cu 150 de locuri și un pub autentic irlandez, The Dublin Irish Pub. În interior există o sală de conferințe de 35 de locuri și o sală de fitness (http://www.hotelracova.ro) – Fig. 225.

Fig. 225 – Hotelul Racova din centrul municipiului Vaslui.

Hotel Moldova este situat în Municipiul Bârlad, pe Str. 1 Decembrie nr. 1. Este cel mai reprezentativ hotel din oraș, situat in Piața Civică. Complet renovat după anul 2000, clasificat la 3*. Hotelul deține 57 camere (single, duble, triple, apartament), restaurant tradițional și internațional, bar de zi și terasă (http://www.hotel-moldova.ro) – Fig. 226.

Fig. 226 – Hotelul Moldova din centrul municipiului Bârlad.

Hotel Premier este situat în orașul Bârlad, pe Str. Republicii nr. 219, fiind situat în centrul istoric al orașului (fig. 227). Este clasificat în prezent la 3*, deține 16 camere, atât twin, cât și apartamente, restaurant, sală de conferințe, un club, sală de fitness.

Fig. 227 – Hotel Premier din Bârlad.

Hotel Parc este situat în Municipiul Tecuci, pe B-dul Victoriei nr. 32. A fost deschis în anul 2006. Este clasificat în prezent la 3* și deține 5 camere single, 10 camere duble, 3 camere triple, 3 camere family, 2 apartamente, plus un apartament de lux. Acesta dispune de un restaurant, teren de tenis, teren de fotbal și o sală de protocol (business center) (http://hotelparctecuci.ro).

Hotel Sophia este situat în Municipiul Tecuci, pe Str. Mihai Eminescu, în imediata vecinătate a Pieței Centrale. Este clasificat la 3* și are o capacitate de 52 de locuri, în camere single, duble și cu trei locuri: 17 camere clasificate cu 3* și 6 camera clasificate cu 2* (http://hotelsophiatecuci.ro).

Hotel Kristall este situat în orașul Tecuci, pe str. Transilvaniei nr. 7, la numai 10 minute de centru. Este clasificat la 3* și deține 11 camere: 2 camere twin și 9 camere matrimoniale.

Hostelurile sunt structuri de cazare cu o capacitate minimă de 3 camere. În cadrul arealului pe care-l avem în analiză se găsesc doar 3 hosteluri, câte unul în fiecare oraș (Tecuci, Bârlad, Vaslui). De asemenea, în cadrul orașelor sunt prezente și pensiuni turistice urbane, remarcându-se orașul Vaslui unde, la nivelul anului 2016, erau 23 de pensiuni turistice urbane (cf. http://www.insse.ro).

Alte unități de cazare aflate în cadrul bazinului hidrografic al râului Bârlad sunt: Popasul turistic ”Zăvoiul” Cosmești, este o unitate clasificată cu 2*, care deține 62 de

locuri, în 31 de camere. Este situat pe drumul european E 581, în localitatea Cosmești, jud. Galați, la limita bazinului hidrografic al râului Bârlad.

Motel ”La Livada” este situat în localitatea Muntenii de Jos, județul Vaslui, pe DN 24.

Motelul Don Tomaso este situat în orașul Vaslui, pe str. Călugăreni nr. 164, la 3 km de centrul orașului. Deține 6 camere și restaurant cu 120 de locuri.

Motelul Popas Privighetoarea este amplasat pe E581 în localitatea Tutova, între orașele Tecuci și Bârlad la km 51, la 18 km de centrul orașului Bârlad și 30 km până în centrul orașului Tecuci. Oferă 22 de locuri, în 9 camere și 1 apartament. Dispune de un restaurant cu 250 locuri și o terasa de 250 locuri.

Pensiunea ”Stana Costești” este situată în localitatea Costești, jud. Vaslui, fiind clasificată cu 2 margarete.

Pensiunea Ștefanel se află la intrarea în satul Ștefan cel Mare din direcția Vaslui, pe drumul national DN 15D Vaslui – Roman. Satul Ștefan cel Mare face parte din comuna cu același nume și este situat la 12 km nord de orașul Vaslui, aproximativ în centrul judetului Vaslui. Este cotată cu 2 margarete.

Pensiunea Diana se află în sat Trestiana, comuna Grivița, în județul Vaslui.

Pensiunea Giani se află în satul Sălcioara, comuna Banca, jud. Vaslui.

Pensiunea Everest se află în localitatea Muntenii de Jos, jud. Vaslui, pe DN 24.

Tabăra ”Poiana Căprioarei” este situată  în inima pădurii care leagă satul Lipovăț de Vaslui (la 15 km de Vaslui). Situată într-o zonă împădurită, în apropierea unui mic lac și cuprinde căsuțe de lemn, cu dotări. Aici se desfășoară tabere de odihnă și agrement pentru copii în fiecare an, ca și tabere tematice: Tabara de istorie "Podul Înalt", Tabara de spiritualitate și creștinism în spațiul românesc, Tabara de umor "Constantin Tănase", Tabăra de seismologie Vaslui. Poiana Căprioarei este principala zona de agrement din judetul Vaslui, capacitatea maximă a bazei de agrement fiind de 50 de locuri/serie (http://www.lipovat.ro/oferta.htm).

Pe baza datelor statistice preluate de la Institutul Național de Statistică și a cercetărilor efectuate pe teren am putut sintetiza numărul, tipul structurilor de cazare cu funcțiuni turistice și repartiția acestora (tabelul nr. 7), deși există discrepanțe între datele statistice existente și realitatea din teren.

Tabelul nr. 7 – Structurile de cazare cu funcțiuni turistice existente în localitățile din bazinul hidrografic al râului Bârlad în anul 2016

În ce privește analiza cantitativă a structurilor de primire cu funcțiuni de cazare turistică se evidențiază o capacitate de cazare redusă dacă ne raportăm la suprafața întregului bazin hidrografic al râului Bârlad, unde există un total de 1092 locuri de cazare în toate unitățile turistice existente (fig. 228). Evident că cele mai multe locuri de cazare sunt pe raza județului Vaslui (812 locuri), unde sunt și cele mai multe unități turistice de cazare, urmat de județul Galați cu un număr de 280 locuri de cazare în unitățile turistice existente pe raza acestui județ.

Fig. 228 – Capacitatea totală de cazare în unitățile de cazare cu funcțiuni turistice din bazinul hidrografic al râului Bârlad, în anul 2016

Aceste locuri de cazare sunt repartizate neuniform, cele mai mult înregistrându-se în hotelurile prezente în orașele Vaslui, Bârlad și Tecuci, care însumează 460 locuri de cazare, urmate de pensiunile agroturistice cu 169 de locuri de cazare, cele mai multe fiind în pensiunile din localitatea Muntenii de Jos. Se remarcă și tabară școlară de la Lipovăț, județul Vaslui, unde sunt 122 locuri de cazare, fiind o importantă zonă de agrement atât vasluieni, cât și în organizarea unor tabere tematice (fig. 228, 229).

Fig. 229 – Capacitatea de cazare în tipurile de unități de cazare cu funcțiuni turistice din bazinul hidrografic al râului Bârlad, în anul 2016

Din păcate densitatea locurilor de cazare la nivelul bazinului hidrografic este redusă (0,14 locuri de cazare/km2), acestea fiind concentrate în centrele urbane sau în localitățile situate de-a lungul drumului național DN 24/E581. In interiorul bazinului hidrografic al râului Bârlad unitățile de cazare lipsesc cu desăvârșire, ceea ce constituie un mare dezavantaj în dezvoltarea tursmului din acest spațiu geografic. Oricum aceste locuri sunt concentrate mai mult în mediul urban, decât în cel rural, unde densitatea medie este extrem de redusă, de 0,05 locuri de cazare/km2 (fig. 230). În ce privește capacitatea de cazare din mediul urban se remarcă hotelurile din cele trei mari orașe, care înregistrează capacități de cazare între 100 – 200 locuri (fig. 231).

Fig. 230 – Capacitatea de cazare pe tipuri de așezări. Fig. 231 – Capacitatea de cazare existentă în hoteluri.

Mediul urban al Bazinului Bârladului concentrează 717 de locuri, față de doar 375 de locuri-pat disponibile în structurile cu funcțiuni de cazare din mediul rural. Diferența poate fi pusă pe seama predominării în mediul urban a structurilor de cazare din categoria hotelurilor care, de regulă, dispun de capacități mari de cazare, în timp ce în mediul rural, categoria predominantă este reprezentată de pensiuni turistice care au capacități mici.

Repartiția teritorială a locurilor de cazare pe tipuri de unități de cazare cu funcțiuni turistice existente în localitățile din bazinul hidrografic al râului Bârlad evidențiază discrepanța existentă între mediul urban și cel rural, prin concentrarea acestora în orașele Vaslui, Bârlad, Tecuci (tabelul nr. 8).

Tabelul nr. 8 – Repartiția teritorială a locurilor de cazare în unitățile de cazare cu funcțiuni turistice din localitățile existente în bazinul râului Bârlad

Privind elementele în sens evolutiv, apreciem că, pe ansamblu, în perioada analizată sau înregistrat creșteri la indicatorii analizați: capacitatea de cazare turistică existentă a crescut în unitățile de cazare din cadrul bazinului Bârladului în 2016 (1092 locuri de cazare) față de anul 2012 (823 locuri de cazare), creșterea fiind accentuată în unitățile de cazare de pe raza județului Galați (fig. 232). Se remarcă mai ales unitățile de cazare din orașul Tecuci, unde la nivelul anului 2012 se înregistrau 42 de locuri de cazare în hoteluri și doar 22 de locuri în pensiunile turistice urbane, pentru ca în anul 2016 locurile de cazare din hoteluri să ajungă la 116, în pensiuni 45, la care se adaugă moteluri (39 locuri de cazare) și hosteluri (18 locuri de cazare). De asemenea și pe raza județului Iași exista o unitate de cazare, o pensiune agoturisrică în localitatea Schitul Duca, cu o capacitate de cazare de 8 locuri, care s-a desființat în anul 2015.

Fig. 232 – Evoluția capacității de cazare în structurile de cazare cu funcțiuni turistice în localitățile din bazinul hidrografic al râului Bârlad.

În concluzie, baza de cazare turistică existentă în localitățile din Bazinul Bârladului este diversificată, cuprinzând o mare parte din categoriile menționate în normele de clasificare a structurilor turistice cu funcțiuni de cazare realizate la nivelul INS, dar redusă ca număr și repartiție geografică.