La început, în energeticã a fost preponderentã arta [604375]
1
PREFAȚÃ
La început, în energeticã a fost preponderentã arta
mãsurãtorilor și a evaluãrilor calitative din sfera vieții materiale.
Aceasta a constituit pentru multã vreme esența ingineriei energetice. A urmat apoi experimentul de laborator cu scopul declarat de a obține cât mai multe date despre materialele, sistemele și procesele
analizate.
Calculul ingineresc , ca instrument de proiectare energeticã și
verificare a obiectivelor construite, s-a dezvoltat în mod sistematic
pe baze experimentale. Caracteristicile lui principale sunt: simplitatea relațiilor de calcul, numãrul redus de parametri, prezența
substanțialã a coeficienților de corelație și folosirea frecventã a
coeficienților de siguranțã. Limitele de aplicabilitate ale acestui calcul încep sã devinã evidente odatã cu creșterea complexitãții sistemelor tehnologice și a imposibilitãții de reproducere în
laborator a unor procese energetice .
Drumul ingineriei este lent și cumulativ. Din totdeauna
ingineria a fost fructul acelei grãdini (școli) pe care fiii (studenții) au sãpat-o de nenumãrate ori (frecventând-o), fãcând-o roditoare, dupã
ce tatãl lor (profesorul) le spusese povestea despre o comoarã (informația) care se ascunde în adâncul ei.
În energeticã existã sisteme aflate în echilibru, la care
parametrii interni sunt dependenți de parametrii externi și de
energie. Legãtura dintre universul energetic și cel informațional nu
trebuie fãcutã pornind de la analogiile fizice observate, ci de la
esența fenomenelor . Un bun inginer-informatician este cel care știe
sã foloseascã analogia dintre o teoremã și alta, mai bun este cel care
vede analogiile între demonstrații și foarte bun este cel care observã analogiile între teorii. Specialistul în sistemele de achiziție și
2 transmisie de date în energeticã este acela care vede analogiile între
analogii, adicã esența fenomenelor. O informație în sine nu are
nimic dintr-o informație dacã nimeni nu este informat sau dacã informația primitã este inutilizabilã pentru cel care a primit-o.
Informația se elaboreazã în și prin comunicație.
Evaluarea cantitãții de informație presupune:
– existența unui limbaj caracterizat printr-un sistem finit de
propoziții declarative, echivalente unor descrieri de stãri;
– existența unui receptor ideal , în sensul de a poseda o
memorie perfectã, capabilã nu numai sã reținã integral acest
sistem de propoziții, dar sã cunoascã consecințele operaționale ale combinãrii lor;
– procesul de transmitere a informației care opereazã cu
urmãtoarele concepte: receptorul, canalul, modularea,
demodularea, codarea, decodarea.
Informația este conținutul reflectãrii, la care se adaugã
transmiterea acestui conținut printr-un canal de comunicație și
prelucrarea reflectãrii într-un proces de comandã prin confruntare și generalizare, etc. Fãrã procese de comandã nu poate exista reflectare
activã, iar fãrã reflectare activã nu poate exista informație.
În energeticã, pentru informație, se disting trei nivele de
cercetare:
– acuratețea;
– precizia semnalelor transmise;
– comportamentul elementului receptor fațã de semnalele
recepționate.
Vã invitãm sã cunoașteți criteriile de alegere a sistemelor de
achiziție și transmitere a datelor în energeticã.
A u t o r i i
3
CAPITOLUL 1
SISTEME DE ACHIZIȚIE ăI TRANSMISIE DE DATE
ÎN ENERGETICÃ
1.1. INTRODUCERE
Întrucât toate instalațiile de conducere operativã din energeticã
funcționeazã interconectat, se impune realizarea unei compatibilitãți
între aceste sisteme, precum și verificarea tipurilor de informații și a
formei în care acestea sunt transmise.
La proiectarea sistemelor informatice unice – hardware și
software – destinate conducerii operative a instalațiilor energetice se impune condiția realizãrii unui sistem informatic unic. Apoi se
stabilește: volumul de informații cules din instalații, schimbul de
informații între instalații și diferitele trepte de dispecere, dotarea
tehnicã hardware, software și funcțiile acestei dotãri tehnice,
condițiile tehnice minimale pentru hardware și software.
Scopul conducerii prin dispecer în energeticã este exploatarea
coordonatã a instalațiilor și a echipamentelor componente, care
necesitã o conducere și comandã unitarã.
Unitãțile de care aparțin treptele de dispecer sunt obligate sã le
doteze cu camere de comandã special amenajate, precum și cu
mijloace de telecomunicații, telemãsurã, telesemnalizare, telereglaj,
sistem informatic sau alte mijloace tehnice, necesare supravegherii și conducerii operative a regimurilor de funcționare a instalațiilor, a efectuãrii manevrelor, a controlului regimurilor și schemelor de
funcționare și a analizei evenimentelor în zona lor de activitate și
responsabilitate.
4 1.2. PRINCIPII DE BAZÃ ÎN ABORDAREA PROIECTELOR
ăI REALIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE
Proiectarea și realizarea sistemelor informatice destinate
conducerii operative a instalațiilor energetice vor avea în vedere
urmãtoarele principii de bazã :
• abordarea unui proiect de sistem informatic se face pe baza
unor etape, faze, activitãți și responsabilitãți, care devin un element de verificare permanentã a evoluției acestuia;
• fundamentarea realizãrii sistemului informatic se va face pe
criterii de eficiențã economicã;
• adoptarea unor soluții eficiente de proiectare;
• adoptarea unor soluții în concordanțã cu resursele
disponibile și restricțiile impuse;
• realizarea eșalonatã a sistemului informatic;
• participarea nemijlocitã a beneficiarului la realizarea în
detaliu a proiectului și a sistemului informatic;
• asigurarea calitãții activitãților pe parcursul derulãrii
proiectului și implementãrii sistemului.
Informația la fiecare nivel de conducere trebuie sã fie strict
necesarã procesului de decizie specific, deci trebuie eliminatã informația inutilã.
Informația are un caracter sintetic și trebuie sã prezinte:
– o prezentare calitativã care sã sugereze evoluția unui
fenomen și nivelul critic al unor parametri;
– o prezentare cantitativã, pentru a clarifica informația
calitativã în anumite situații critice.
În proiectarea și realizarea sistemelor informatice, destinate
conducerii operative a instalațiilor energetice, se vor avea în vedere
urmãtoarele cerințe de bazã:
• eliminarea informației inutile;
• optimizarea prezentãrii informației;
• unicitatea, coexistența și accesibilitatea informației;
• rãspunderea asupra corectitudinii;
5• siguranța și secretul informației;
• utilizarea de sisteme deschise;
• independența fațã de de echipa elaboratoare a proiectului.
1.3. TIPURI DE INFORMAȚII
Principalele informații necesare conducerii operative sunt:
•
mãrimi principale , ce condiționeazã cunoașterea stãrii de
ansamblu a instalațiilor;
• mãrimi secundare , ce se referã la gestiunea energiei;
• semnalizãri de stare , necesare pentru stabilirea configurației
sistemului;
• semnalizãri de alarmare , necesare pentru luarea unor mãsuri
preventive privind regimul de funcționare a sistemului;
• semnalizãri de incident , necesare pentru luarea unor mãsuri
rapide de remediere;
• mãrimile de stare ale sistemului termoinformatic,
cuprinz ând informații privind echipamente de culegere și
transmitere a informațiilor.
1.4. FUNCȚIILE SISTEMELOR INFORMATICE
Sistemele informatice moderne destinate conducerii operative în
energeticã realizeazã urmãtoarele funcții operaționale:
a)
funcții SCADA – (Supervizory Control and Data) :
aplicații pentru supravegherea și conducerea operativã, prin
dispecer, a unui sistem energetic;
b) funcții EMS – (Energy Management System) :
aplicații pentru optimizarea producției și transportului
energiei, a unui sistem energetic;
c) funcții DMS – (Distribution Management System) :
aplicații pentru distribuția energiei electrice;
6 d) funcții HPMS – (Hidro Power Management System) :
aplicații specifice conducerii operative a hidroamenajãrilor);
e) funcții PPMS – (Power Plant Management System) :
aplicații specifice centralelor termoelectrice;
f) simulator pentru pregãtirea operatorilor.
Sistemele informatice tip SCADA includ, în principal
urmãtoarele funcții:
– Achiziție și schimb de date (Data Acquisition and
Exchange);
– Inregistrarea secvențialã a evenimentelor (Sequence of
Events Recording);
– Prelucrarea datelor (Data Processing);
– Revistã post-factum (Post Disturbance Review);
– Inregistrarea instantanee de date (Data base Snapshat);
– Sistem de informații istorice (Historical Information
System);
– Telecomandã, telereglaj în instalații (Supervisory Control);
– Marcarea (Tagging);
– Interfața cu utilizatorii (User Interface);
– Prelucrarea și gestiunea alarmelor (Alarming);
– Afișarea pe panou (Wall board Display);
– Prelucrarea parolelor (Word Processing);
– Supravegherea stãrii sistemului informatic.
Funcțiile de tipul EMS se împart în douã categorii:
• programarea și reglarea generãrii
(Generation Control and Scheduling);
• aplicații pentru rețelele de transport
(Transportation Network Applications).
Funcțiile de programare și reglarea generãrii sunt:
– Reglajul frecvențã-putere (Load Frequency Control); – Dispecer economic (Economic Dispatch-ED);
– Supravegherea costului de producție (Production Cost
Monitor);
– Supravegherea rezervei (Rezerve Monitor);
7- Programarea schimburilor între sisteme (Interchange
Transaction Scheduler);
– Evaluarea schimburilor pe termen scurt (Short-Term
Interchange Evaluation);
– Programarea unitãților generatoare (Unit Commitment); – Evaluarea tranzacțiilor (Transaction Evaluation); – Prognoza consumului pe termen scurt (Short-Term Load
Forecast).
Aplicațiile pentru rețelele de transport se împart în douã grupe:
•
funcții pentru analiza funcționãrii rețelelor în timp real
(Real Time Network Analysis Function);
• funcții pentru studii de analizã a funcționãrii rețelelor
(Study Analysis Functions).
Funcțiile pentru analiza funcționãrii rețelelor în timp real sunt:
– Prelucrarea topologiei rețelei (Topology Processing);
– Estimatorul de stare (State Estimator);
– Adaptarea parametrilor rețelei
(Network Parameter Adaptation);
– Sensibilitatea rețelei (Network Sensitivity);
– Analiza contingențelor (Contingency Analysis);
– Dispecer economic cu restricții de siguranțã
(Security Constrained Economic Dispatch);
– Programarea tensiunilor (Voltage Scheduler).
Funcțiile pentru studii de analizã a funcționãrii rețelelor sunt:
– Circulații de puteri (Dispatcher Power Flow);
– Programarea scoaterii din funcțiune a echipamentelor
(Equipment Outage Scheduler)
– Analize de scurtcircuit (Short Circuit Analysis);
– Determinarea echivalenților pentru rețele externe.
Funcțiile de timp DMS pentru aplicații pentru rețelele electrice
de distribuție a energiei electrice sunt:
– Prelucrarea topologiei rețelei (Topology Processing);
– Estimarea stãrii rețelei observate (State Estimator);
– Reglajul automat tensiune-putere reactivã
(Automatic Voltage – Var Control);
8 – Reglajul curbei de consum (Load Management)
– Prognoza consumului pe termen scurt
(Short-Term Load Forecast);
– Analiza contingențelor (Contigency-Analysis);
– Circulații de puteri în rețelele de distribuție
(Distribution Circuit Power Flow);
– Analize de scurtcircuit (Short Circuit Analysis);
– Minimizarea pierderilor (Loss Minimization);
– Coordonarea echipelor de intervenții (Crew Dispatch); – Analiza cazurilor de avarie;
– Supravegherea calitãții alimentãrii consumatorilor;
– Identificarea automatã a tronsoanelor de medie tensiune
defecte și corectarea automatã a tronsoanelor sãnãtoase;
– Emiterea de diagnostic;
– Gestiunea energiei;
– Gestiunea clienților.
1.5. STRUCTURI DE PRINCIPIU ALE
SISTEMELOR INFORMATICE
Proiectarea, realizarea și implementarea diferitelor sisteme
informatice, necesare conducerii operative a instalațiilor din
energeticã, trebuie sã aibã în vedere cã acestea vor fi parte
componentã a unor Sisteme Informatice Integrate care se vor
dezvolta în diferitele unitãți responsabile cu conducerea operativã și
întreținerea instalațiilor și echipamentelor din energeticã.
Un sistem informatic destinat conducerii operative a instalațiilor
energetice trebuie sã asigure:
– realizarea funcțiilor SCADA (funcții de teleconducere); – realizarea funcțiilor de tip EMS, DMS (funcții audiționale);
– realizarea unui sistem de gestiune a bazelor de date
relaționale;
– interfața graficã cu utilizatorii de înaltã rezoluție;
– facilitãți de import/export de date;
9- interfațe standardizate.
Sistemele informatice de tipul EMS, DMS/SCADA au douã
caracteristici fundamentale:
• posibilitatea de a adãuga, înlocui, redistribui echipamentele,
ca urmare a evoluției tehnologiei, fãrã a se cauza perturbații
importante în funcționare și de a se salva integral soft-ul
întregului sistem;
• facilitãți de modificare și integrare de noi funcții de sistem,
ca urmare a evoluției procesului controlat (dezvoltarea) și de
schimbare a cerințelor în timp (evolutivitatea).
La alcãtuirea unui model arhitectural pentru un sistem
informatic EMS, DMS/SCADA, se vor avea în vedere urmãtoarele
principii:
– implementarea de sisteme deschise, cu prelucrarea
distribuitã;
– principiul modularitãții; – principiul funcționãrii autonome și integrate a
echipamentelor de calcul;
– principiul rezervãrii (suplinirii) reciproce între echipamente
pentru realizarea funcțiilor vitale ale sistemului;
– principiul transparenței utilizãrii funcțiilor și serviciilor;
– principiul raportului optim între cost și performanțe.
Structura de bazã a acestor sisteme va avea urmãtoarele
componente:
– unul sau mai multe echipamente
de proces (servere),
echipament(e) care realizeazã funcțiile vitale ale sistemului;
– stațiile de lucru dotate cu monitor, tastaturã, mouse și,
eventual echipamente de editare;
– rețea localã LAN-ETHERNET – (o topologie de rețea localã
de calculatoare, folositã pentru conectarea stațiilor de lucru,
a perifericelor etc., în cadrul aceleiași clãdiri,care are la bazã
prevederile standardului internațional Ethernet.
Arhitectura clasicã centralizatã local mono-site poate evolua
spre o arhitecturã distribuitã multi-site care poate cuprinde:
– un centru principal MAIN ;
10 – un centru de rezervã STAND BY ;
– eventual unul sau mai multe centre satelit. ;
– eventual unul sau mai multe sisteme SCADA la distanțã ;
– eventual una sau mai multe stații de distanțã ;
– o rețea de comunicații suficient de rapidã.
1.6. CONDIȚII TEHNICE PENTRU DOTAREA HARDWARE
Condițiile tehnice de ansamblu pentru sistemele informatice:
– utilizarea de echipamente performante furnizate de firme cu
experiențã în domeniu;
– nivel tehnologic ridicat;
– capacitate de funcționare în condiții de mediu specifice;
– realizarea modularã care sã permitã extinderea ulterioarã;
– controlul corectitudinii informațiilor; – avertizare asupra defecțiunilor apãrute la echipamente; – posibilitãți de extindere fãrã modificãri constructive
esențiale;
– capacitate de autotestare și autodiagnozã;
– posibilitãți de înlocuire rapidã a elementelor;
– durata maximã de transmisie;
– intervalul maxim de timp de re înoire;
– intervalul maxim de timp de informare a operatorului
privind telesemnalizãrile;
– precizia de conversie pentru telemãsuri;
– precizia de timp impusã înregistrãrii evenimentelor;
– clasa de fiabilitate globalã a sistemului informatic;
– clasa de disponibilitate globalã a sistemului; – clasa de mentenabilitate.
În proiectarea și realizarea tuturor sistemelor informatice
destinate conducerii operative a instalațiilor energetice se va adopta
arhitectura deschisã și distribuitã , dezvoltarea modularã a sistemului,
realizarea distribuitã a funcțiilor SCADA, EMS, DMS și a bazelor
de date efectuate.
11Se va asigura redundanța pentru realizarea funcțiilor vitale de
funcționare a sistemelor informatice și posibilitatea extinderii și
reconfigurãrii sistemului cu investiții minime at ât dupã o primã
etapã, c ât și dupã etapa finalã, ca urmare a necesitãții implementãrii
unor funcții noi sau utilizãrii unor tehnologii mai perfecționate.
Realizarea unui sistem informatic trebuie sã se bazeze pe
respectarea urmãtoarelor condiții:
– deschidere, prin respectarea standardelor internaționale; – funcționalitate distribuitã; – utilizare de componente standard;
– întreținere ușoarã, cu cheltuieli mici, a sistemului;
– utilizarea unui sistem de operare larg folosit pe plan
mondial;
– utilizarea de software existent pe piața mondialã;
– redundanța dimensionalã pentru realizarea funcțiilor vitale;
– disponibilitate și siguranțã în funcționare cu minim de
dotare hardware și software.
Unele componente hard (serverele) vor fi redundante, iar
funcțiile altor componente vor putea fi preluate de alte servere în caz
de necesitate, nefiind necesarã o rezervã caldã din punct de vedere al
structurii fizice de ansamblu a sistemului.
1.7. REȚEAUA DE TRANSMISIUNI
Structura rețelei de transmisiuni va fi determinatã de condițiile
particulare ale fiecãrui caz concret și poate fi stabilitã numai pentru
studii de caz. Varianta tehnologicã a rețelei de transmisiuni trebuie
sã aibã în vedere urmãtoarele cerințe :
– aria pe care trebuie sã o deserveascã;
– locul de amplasare și interfața cu echipamentul de achiziție
și prelucrare a datelor;
– fiabilitatea și securitatea impusã tronsonului, avându-se în
vedere rolul care i se atribuie pe termen scurt și pe termen
lung;
– volumul de informații care se dorește a se vehicula;
12 – costul implementãrii soluției raportat la cantitatea de
informație vehiculatã pe suportul nou implementat
ținându-se seama de necesitatea inițialã și necesitatea de perspectivã;
– corelarea traficului telefonic cu cel al transmisiilor de date;
– interfața cu sistemul existent. Rețeaua de transmisiuni în energeticã va folosi urmãtoarelor
tipuri de transmisiuni:
a) Transmisiuni prin sisteme de curenți purtãtori pe liniile
electrice aeriene;
b) Transmisiuni prin fibra opticã;
c) Radiocomunicații;
d) Cabluri proprii de telecomunicații. Circuitele închiriate în sistemul energetic au urmãtorul statut:
„societatea care oferã acest serviciu garanteazã întreținerea întregii
cãi (întregului suport), puse/pus la dispoziție, în parametrii solicitați prin contact și inviolabilitatea informațiilor vehiculate pe acea cale“.
1.8. CERINȚE GENERALE PENTRU SOFTWARE
Software-ul face parte integrantã din dotarea tehnicã a
conducerii de bazã și se compune din software-ul de bazã (livrat de
furnizorul echipamentului) și software-ul de aplicație (pentru activitãțile în timp real și în afara timpului real).
Sistemele de operare din energeticã sunt de tip UNIX sau
WINDOWS-NT, cu facilitãți de timp real care sã ofere:
– facilitãți multi-user, multi-tasking; – funcții esențiale de timp real;
– arhitecturã modularã;
– gestiunea tuturor resurselor sistemului; – posibilitãți de setare a unor prioritãți inițiale pentru procese; – compatibilitatea cu diferite clase de dispozitive de I/E;
– sistem de fișiere ierarhizat;
– limbaje de înscriere în memorii;
13- editor de texte;
– depanatoare;
– posibilitãți de actualizare a nucleului.
Software-ul de aplicații pentru sistemele informatice destinate
conducerii operative a instalațiilor sistemului energetic, trebuie sã
fie caracterizat prin:
– timpul de rãspuns , incluzând durata din momentul lansãrii
unei cereri și satisfacerea acesteia de cãtre sistem, sã fie de
ordinul a 10 µs;
– simultaneitatea utilizãrii , sistemele facilitând lucrul în
același timp pentru mai mulți utilizatori și execuția mai multor lucrãri pentru același utilizator;
–
eficiența sau proprietatea sistemului de a-l folosi în mod
optim;
– partajarea și protecția;
– fiabilitatea și disponibilitatea;
– generalitatea, flexibilitatea și extensibilitatea; – transparența și vizibilitatea; – raportul favorabil performanțã/cost.
Se impune achiziționarea de software standard pentru funcțiile
SCADA, EMS, DMS, HPMS sau PPMS, verificat pe sisteme informatice deja implementate, ținându-se seama de necesitãțiile
specificate anterior.
În cazul sistemelor informatice destinate conducerii operative în
energeticã, se va avea în vedere realizarea unui Sistem integrat de baze de date distribuite, orientate pe obiective.
14
CAPITOLUL 2
REGLAREA NUMERICÃ DIRECTÃ A PROCESELOR
Utilizarea calculatorului în procesul de reglare introduce un plus
de flexibilitate în concepția reglajului. Au fost dezvoltate tehnici de reglaj, pentru îmbunãtãțirea performanțelor sistemelor de reglaj,
tehnici care nu pot fi aplicate sau sunt aplicate necorespunzãtor,
folosind echipamente analogice.
În mod curent, reglarea numericã directã (DDC) este folositã
în siteme cu procese multiple (de exemplu, reglajul nivelului zonei
de lichid) și este dublatã de un alt sistem de reglare, pentru a asigura continuitatea funcționãrii la ieșiri din funcțiune ale calculatorului.
2.1. REPREZENTAREA ANALOGICÃ ăI NUMERICÃ
Pentru asigurarea legãturii dintre calculator și echipamentele din
instalații, informațiile analogice privind procesul trebuie convertite
numeric și reciproc. Sã considerãm un traductor de temperaturã cu un domeniu de la 500 C la 1500 C. Teorectic, semnalul analogic
al traductorului poate varia continuu, de la 4mA (la temperatura de
500 C) pânã la 20 mA (la temperatura de 1500 C).
Practic însã, sensibilitatea traductorului este limitatã. Puterea de
rezoluție (cea mai micã fracțiune a domeniului de mãsurã care poate
fi sesizatã și reprodusã) tipicã pentru majoritatea echipamentelor
analogice este de 0,5 %. Aici nu este vorba de precizia de mãsurã, care depinde de elementul sesizor de temperaturã (termocuplu sau
termometru de rezistențã), ci de reproductibilitatea mãsurãrii.
15Pentru a stoca informația furnizatã de traductor în memoria
calculatorului, ea trebuie convertitã într-o valoare numericã.
Convertorul analog – numeric (ADC) este dispozitivul care
realizeazã discretizarea, în sistem binar, a semnalului analogic
provenind de la traductor. Convertirea analog – numericã poate avea loc cu viteze mult mai mari decât cele care modificã semnalul
convertit, datoritã variației procesului însuși. Din acest motiv, este
posibilã și desigur, mult mai economicã, utilizarea unui singur ADC prevãzut pe intrare cu un selector de semnale de proces.
Selectarea semnalelor se face, de obicei, prin combinarea unui
multiplexor și a unui amplificator de tip eșantioneazã și reține sau
extrapoleazã (reținerea ordinii zerourilor). Multiplexorul poate fi
asimilat unui comutator cu contacte multiple și într-adevãr, multe
dintre sistemele DDC utilizeazã circuite integrate de tipul
comutatoarelor analogice. Pentru ambele tipuri, este important sã se asigure o competiție de tipul
deconectare urmatã de conectare ,
pentru ca la trecerea de la o intrare la alta sã se evite diafonia și
interacțiunea între intrãri. Trebuie așadar, sã existe o posibilitate de
stocare a semnalului pe durata deconectãrii ADC de la intrare.
Aceastã funcție este realizatã de dispozitivul de eșantionare și
extrapolare (notat în continuare S și H). În varianta de bazã, S și H
este format dintr-un amplificator operațional cu impedanțã mare de intrare, având conectat pe intrare un condensator. Condensatorul se
încarcã pânã la valoarea maximã a semnalului adus la intrarea în
amplificator prin multiplexor. Dupã deconectare, condensatorul rãmâne încãrcat (impedanța mare de intrare în amplificator înseamnã constantã de timp de descãrcare mare), continuând sã producã
semnal la intrarea în amplificatorul operațional și deci sã asigure
existența semnalului de ieșire care poate fi dirijat spre ADC.
Rezoluția
ieșirii numerice a ADC este determinatã de numãrul
de biți generați. Fiecare bit, sau numãr binar, poate avea numai
douã valori, 0 sau 1. Deoarece n biți pot genera 2n stãri, rezoluția
este egalã cu 2-β. de exemplu, dacã ADC are un bit, ne poate spune,
dacã temperatura este în jumãtatea de jos a semnalului (valoarea= 0) sau în jumãtatea de sus (valoarea=1), cã rezoluția este 0,5 sau 50 %.
16 În practicã, ADC-urile de proces au unsprezece sau doisprezece
biți cu rezoluție de 0,5 % (1 împãrțit la 2048) sau 0,0025 %
(1 împãrțit la 4096). Rezultã clar cã un ADC cu unsprezece biți este mai mult decât suficient pentru datele analogice ce urmeazã a fi
convertite numeric. Tabelul de mai jos indicã structura semnalelor la
ieșirea ADC, pentru diverse valori ale temperaturii din domeniul considerat (50 – 150
0 C).
Tabelul 2.1. Semnale de ieșire.
T (0 C) Semnal de ieșire din traductor
(mA) Semnal de ieșire ADC
11 biți
50 4,0 00000 000 000
75 8,0 01000 000 000
100 12,0 10000 000 000
125 16,0 11000 000 000
125,05 16,008 11000 000 001
149,95 19,992 11111 111 111
Informația numericã este introdusã în calculator. În continuare
(printr-un algoritm adecvat), se poate realiza legea de reglare necesarã și informația modificatã (sub formã numericã) poate fi
transmisã cãtre elementul de execuție din cadrul sistemului de
reglare automatã.
2.2. CONVERSIA NUMERIC – ANALOGICÃ
Elementul de execuție al sistemului de reglare este un
echipament analogic (de cele mai multe ori, o vanã de reglaj cu acționare pneumaticã), ceea ce face necesarã existența celei de a
doua conversii, numeric – analogicã.
Convertorul numeric – analogic (DAC) este un dispozitiv mai
simplu (și din acest motiv mai ieftin) decât ADC-ul și în condițiile
unui sistem constituit din mai multe procese se utilizeazã, de regulã,
17câte un DAC, pentru fiecare proces, în loc de un singur DAC asociat
cu un multiplexor. Ieșirea din DAC poate fi de douã tipuri:
1. Comparã și menține , în care semnalul de ieșire analogic
este comparat periodic cu o valoare corespunzând
semnalului numeric de la calculator și este menținut constant, pânã la comparația urmãtoare.
2. Ieșire integratoare , în care semanlul de ieșire analogic este
crescut sau scãzut la fiecare comparație cu o cantitate care corespunde modificãrii semanlului de ieșire de la calculator
și este menținut, apoi, constant, pânã la comparația urmãtoare.
Pentru primul tip de ieșire, calculatorul trebuie sã furnizeze
valoarea doritã a semnalului, în timp ce, pentru al doilea tip de ieșire, calculatorul trebuie sã furnizeze numai variația semnalului.
Semnalul de ieșire din convertor este dirijat, de regulã, spre un
convertor electro -pneumatic (I/P), dacã elementul de execuție este
de tip pneumatic. Sistemul complet este reprezentat în Fig. 2.1.
Fig. 2.1 Sistem reprezentativ pentru reglarea mai multor procese
folosind calculatorul de proces.
18
ε+ε +ε = ∫t
0D
i dtdTdtT1
BP100u 2.3. TEHNICI DE REGLARE CU
CALCULATOR NUMERIC
Calculatorul numeric poate efectua toate funcțiile de reglare
inițial realizate de echipamentele analogice. În acestea, sunt incluse: reacția negativã, reacția pozitivã și reglajul în cascadã. În multe
situații, calculatorul oferã avantaje în ceea ce privește gradul de
reglaj care poate fi asigurat.
Reglaj cu reacția negativã
Ecuația care descrie funcționarea unui regulator Proporțional –
Integral – Diferențial (PID) este urmãtoarea:
(2.1)
unde:
u = semnalul la ieșirea din regulator
ε = semnalul de eroare = valoarea prescrisã – valoarea
mãsuratã
100/BP = K = amplificarea regulatorului
1/Ti = viteza de integrare
TD = constanta de timp de derivare
Calculatorul numeric poate efectua calculele necesare unui
reglaj PID, oricâte bucle ar fi necesare. În acest scop, variabilele
mãsurate trebuie sã fie eșantionate la intervale egale de timp
convertite numeric, în vederea stocãrii în memoria calculatorului. Aceasta înseamnã cã variabila mãsuratã nu este disponibilã în calculator sub forma unei funcții continui de timp, ci sub forma unei
eșantion de valori discrete. Aceasta poate fi grafic reprezentatã ca
în Fig. 2.2.
19
Fig. 2.2 Semnal analogic eșantionat.
T este intervalul de timp între douã valori discrete succesive sau
perioada de eșantionare . Eșantionarea conduce la pierderea unei
anumite cantitãți de informații și anume, variația funcției între douã
momente de eșantionare succesive. Deoarece variabila mãsuratã este
cunoscutã numai în momentele de eșantionare, eroarea și semnalul de comandã la ieșirea din regulator pot fi calculate numai în aceste
momente de timp.
Calculatorul poate efectua integrarea funcției y(t), considerând
suprafața rezultatã prin integrare ca fiind formatã dintr-un numãr foarte mare de dreptunghiuri având una din laturi constantã și egalã
cu T. Fiecare dreptunghi are aria egalã cu ⋅T și valoarea totalã a
integralei este de:
(2.2)
Rezultã deci, cã este necesar sã se adune valorile discrete
disponibile la începutul fiecãrui interval de timp T și sã se înmulțeascã suma cu T. Cu cât T este mai mic, cu atât aproximația este mai bunã.
Se poate observa din figurã, cã aproximarea valorii integralei pe
aceastã cale se face întotdeauna cu o micã eroare rezidualã, respectiv aria triunghiului curbiliniu format de latura de sus a dreptunghiului
și graficul real al funcției. Aria aceasta este datã de:
(2.3) ∑∑
=ε =ε =n
0in
ii ii TT I
2/T 2/T) (n 1n ε∆= ε−ε+
20 Deci, o formulã mai precisã de integrare este datã de:
(2.4)
Dacã se utilizeazã formula de mai sus, perioada de eșantionare
poate fi mãritã.
Derivarea poate fi efectuatã așa cum se aratã în Fig. 2.3.
Fig. 2.3. Proces de derivare.
În acest caz:
(2.5)
Algoritmul complet pentru reglare PID devine (folosind prima
formulã de integrare):
(2.6)
unde: un = valoarea mãrimii reglate la a n-a eșantionare
B = valoarea de regim permanent (termenul de polarizare)
Kc = amplificarea regulatorului
Ti = constanta de timp de integrare
TD = constanta de timp de derivare
T = perioada de eșantionare
Aceastã versiune a algoritmului este cunoscutã sub numele de
algoritm de poziție, deoarece calculeazã poziția efectivã a vanei. ∑
=∆+ =n
iT I
0)2(εε
T dtd1n n −ε−ε=ε
ε−ε +ε⋅ +ε += ∑
=−n
0i1n nD
i
in c n ) (TT
TTKB u
21O formã de circulație mai largã poate fi dedusã, scriind aceeași
ecuație pentru momentul de eșantionare anterior.
(2.7)
din scãderea celor douã ecuații, rezultã:
(2.8)
Aceastã versiune este cunoscutã sub denumirea de algoritm de
vitezã, doarece calculeazã modificarea poziției vanei de la un
moment de eșantionare la altul. Calcularea u
n = un-1 + ∆un poate fi
efectuatã de cãtre calculatorul numeric sau de cãtre convertorul numeric – analogic.
Oricare dintre formele algoritmului de reglare PID are nevoie,
pentru fiecare buclã, de șapte locații diferite în memoria
calculatorului: cei trei parametri, mãrimea reglatã și, fie suma și ultimile douã valori ale erorii, fie ultimile trei valori ale erorii. Valoarea de regim staționar a mãrimii reglate, B, poate fi atribuitã
sumei ca valoare inițialã. Forma variaționalã a algortimului este mai
ușor de inițializat.
Algoritmul pentru reglajul PI, se obține atribuind constantei de
timp de derivare TD valoarea zero. Aceasta necesitã numai cinci
locații diferite în memoria calculatorului.
Valoarea mãrimii de ieșire din regulator trebuie menținutã de
DAC, pânã la urmãtoarea eșanationare și calculație.
2.4. DEZAVANTAJELE REGLAJULUI NUMERIC
1. Este sensibil la suprapunerea zgomotului peste variabila
mãsuratã, care din acest motiv trebuie sã fie filtratã.
2. Introduce un timp mort în caracteristicile buclei, ceea ce
reduce marginea de amplitudine.
3. În cazul acțiunii derivative, existența erorii de discretizare
produce oscilații nedorite la ieșirea din regulator.
ε−ε +ε⋅ +ε += ∑−
=− − − −1n
0i2n 1nD
i
i1n c 1n ) (TT
TTKB u
ε+ε−ε +ε+ε−ε = −=∆− − − − ) 2 (TT
TTK uuu2n 1n nD
n
i1n n c 1n n n
22 Sensibilitate la zgomot
Sã considerãm un semnal continuu care conține un zgomot de
înaltã frecvențã.
Fig. 4 Generarea zgomotului de joasã frecvențã.
Într-un sistem analogic, nivelul de zgomot nu afecteazã, în
general, mãrimea de la ieșire, deoarece frecvența sa este prea mare pentru a putea influența funcționarea componentelor relativ lente ale
sistemului. Într-un sistem numeric, zgomotul va fi și el eșantionat la
intervale de timp egale cu T. Se poate observa generarea unui zgomot cu frecvențã mai micã decât a celui original. Prezența
acestui zgomot de joasã frecvențã afecteazã performanțele legii de
comandã elaboratã de calculator, deoarece intrã în domeniul frecvenței de eșantionare și deci în spectrul de frecvențã al rãspunsului procesului. Acest efect este cunoscut sub numele de
eroare de reprezentare .
Din acest motiv, se impune filtrarea semnalului, înainte de
eșantionare, fie printr-un filtru electronic convențional, fie printr-un
filtru digital, fie prin ambele.
Cea mai simplã formã a unui filtru digital poate fi descrisã prin:
Vn = qVn-1 + (1-q) yn (2.9)
unde: Vn = variabila filtratã la a n-a eșantionare
yn = variabila la intrare
(inclusiv zgomotul la a n-a eșantionare)
23 q = parametrul filtrului (0 ≤ q ≤ 1)
Trebuie observat cã, pentru q = 0 nu se realizeazã filtrare, în
timp ce pentru q=1, variabila mãsuratã este ignoratã.
O valoare tipicã este q = 0,15.
Generarea timpului mort
Între douã eșantionãri succesive, ieșirea DAC-ului trebuie
menținutã la valoare constantã. În figura 2.5 este ilustratã comparația dintre un semnal de ieșire analogic (cu variație continuã)
și semnalul eșantionat de la ieșirea DAC-ului.
Fig. 2.5 Apariția timpului mort.
Trebuie remarcat faptul cã menținerea unei valori constante la
ieșire introduce un timp mort egal cu jumãtate din timpul de eșantionare. Prin aceasta, se reduce marja de amplitudine a buclei.
Efectul este cu atât mai redus, cu cât frecvența de eșantionare este
mai mare.
Eroarea de eșantionare
Apare datoritã eșantionãrii semnalului analogic de mãsurã.
În eșantionarea unei variabile continui existã un prag inferior
(bit-ul cel mai puțin semnificativ) sub care nu mai pot fi detectate variațiile.
24 În graficul din Fig. 2.6 este reprezentatã contribuția la acțiunea
derivativã, atunci când viteza de variație a variabilei continui este
mai micã de un bit pe eșantion.
Fig. 2.6 Eroare de discretizare.
La depãșirea pragului de insensibilitate, intrarea se modificã cu
un bit și prin derivare se atribuie vitezei de variație a variabilei continui valoarea de un bit pe eșantion. La urmãtoarea eșantionare,
derivația este din nou egalã cu zero, deoarece variabila continuã s-a
modificat cu o cantitate sub pragul de insensibilitate. Acțiunea derivatã este utilizatã foarte rar, doarece pulsațiile pe care le produce în vanã trebuie evitate.
2.5. AVANTAJELE REGLAJULUI NUMERIC
Cele douã avantaje principale ale reglajului numeric, sunt
flexibilitatea și adecvarea sa la reglarea proceselor lente. Prin
flexibilitate se înțelege faptul cã poate fi utilizat practic orice
algoritm și schimbat , pânã la obținerea celui mai bun rezultat.
Adecvarea reglajului numeric la reglarea proceselor lente
reprezintã un avantaj care nu poate fi neglijat. De exemplu, prin
creșterea timpului de eșantionare de la 10 la 20 minute, pot fi obținute constante de timp de integrare între 60 și 120 minute, valori
foarte greu de obținut prin utilizarea rezultatelor analogice.
25Viteza de eșantionare
ADC-ul convertește semnalul analogic într-o informație
numericã, a cãrei valoare este egalã cu valoarea analogicã, numai
în momentul eșantionãrii. Precizia de reprezentare a semnalului
analogic printr-o valoare numericã scade, dacã frecvența de
eșantionare este mai micã. (Fig. 2.7).
Fig. 2.7 Efectul unei frecvențe mici de eșantionare asupra
reprezentativitãții semnalului discretizat.
Este evident cã frecvența de eșantionare trebuie sã fie cu atât
mai mare, cu cât viteza de rãspuns a procesului este mai mare.
Pentru a determina mãrimea adecvatã a perioadei de eșantionare
(interval de timp între douã eșantionãri succesive), trebuie cunoscutã perioada de oscilație a procesului. Teorema frecvenței de
eșantionare afirmã cã, pentru un semnal analogic cu frecvența
f, se
pot extrage toate informațiile necesare, dacã frecvența de eșantionare este egalã cu
2f.
În aplicații, frecvența de eșantionare este luatã de 6 pânã la 10
ori mai mare decât frecvența procesului. Semnalul analogic este cu
atât mai bine reprezentat la ieșirea din ADC cu cât frecvența de eșantionare este mai mare (Fig. 2.8). Evident, frecvențe foarte mari
de eșantionare asigurã reproducerea practic integralã a semnalului
analogic. În aceastã situație însã, timpul de calcul alocat eșantionãrii ar crește nejustificat de mult., pentru obținerea unei informații suplimentare nesemnificative.
26
Fig. 2.8 Semnal discretizat cu frecvența de eșantionare mai mare.
În practicã, perioadele utilizate pentru eșantionare în sistemul de
reglaj numeric cu calculator din centralele Candu sunt de ordinul 0,5 pânã la 50 secunde. Aceastã perioadã asigurã o reprezentativitate
suficientã a informației numerice.
27
CAPITOLUL 3
PRINCIPII DE ALEGERE A SATD
3.1. PREVEDERI DE PROIECTARE A SATD
Proiectarea SATD trebuie sã respecte:
– normele generale de protecție a muncii;
– normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea
automatã a datelor;
– standardele de ergonomie și securitate a muncii.
Fiecare echipament sau componentã a acestuia trebuie:
– sã fie prevãzute cu sisteme de protecție;
– sã îndeplineascã cerințele ergonomice;
– sã nu constituie un pericol pentru sãnãtatea sau securitatea
lucrãtorilor.
SATD și instalațiile electrice care le alimenteazã sunt proiectate
și realizate astfel încât:
– sã asigure protecția împotriva electrocutãrii prin atingere
directã și indirectã;
– sã corespundã mediului în care sunt utilizate.
SATD (echipamentele electronice de calcul) trebuie sã
corespundã cel puțin gradului IP2X, iar tensiunea de alimentare
a echipamentelor electronice de calcul trebuie sã fie de maximum 220 V.
Echipamentele de clasa I de protecție (SATD) trebuie sã fie
alimentate cu energie electricã printr-un cablu, care pe lângã
conductoarele de lucru, trebuie sã conținã și un conductor de protecție, prin care sã se lege masa echipamentului la nulul de
28 protecție; în cazul alimentãrii dintr-o rețea electricã legatã la pãmânt
(rețea TN) sau sã se lege la priza localã de legare la pãmânt în cazul
alimentãrii dintr-o rețea izolatã fațã de pãmânt (rețea IT).
Ca protecție suplimentarã împotriva electrocutãrii pe circuitul de
alimentare cu energie electricã a SATD (echipamente electrice de
clasa I de protecție), trebuie sã fie prevãzut un întreruptor de curent defect, care sã deconecteze echipamentul la un curent.
Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele
electronice de calcul trebuie protejate la curenții de scurtcircuit prin
siguranțe fuzibile , siguranțe automate sau întreruptoare automate .
Siguranțele fuzibile trebuie sã fie originale și calibrate la
curentul nominal indicat de proiectant.
Curentul de scurtcircuit la care deconecteazã siguranțele fuzibile
și întreruptoarele automate trebuie sã aibã valoarea indicatã de
proiectant.
Echipamentele electrice de clasa a II de protecție sunt
construite cu o izolație suplimentarã sau întãritã și nu necesitã nici o
altã mãsurã de protecție împotriva electrocutãrii prin atingere indirectã.
Echipamentele de clasa III de protecție sunt construite pentru
a fi alimentate la o tensiune foarte joasã.
Sursa de tensiune foarte joasã trebuie sã fie realizatã, astfel încât
sã nu poatã apãrea o tensiune mai mare în circuitul de tensiune
foarte joasã.
Circuitele de alimentare cu energie electricã a echipamentelor de
calcul trebuie sã fie separate de cele care alimenteazã alte instalații
și prevãzute cu posibilitatea de alimentare încã cel puțin 5 minute de la întreruperea tensiunii rețelei electrice și semnalizarea acestui
defect.
Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevãzut cu un
întreruptor care sã permitã operatorului deconectarea dispozitivului respectiv în caz de necesitate.
Caracterele de pe ecran trebuie sã fie bine definite cu un format
clar, de mãrime suficientã și cu spațiu corespunzator între caractere și între linii.
29Înãlțimea minimã a caracterului trebuie sã subîntindã un arc de
16'. Lãțimea caracterelor va fi de 50 pânã la 1 % din înãlțimea lor.
Spațiul între caractere trebuie sã fie egal sau mai mare decãt grosimea liniei de scriere a caracterului (sau un pixel). Grosimea
liniei de scriere a caracterului va fi cuprinsã între 8 și 17 % din
înãlțimea lor. Spațiul între linii va fi mai mare sau egal cu 1 pixel. Raportul dintre lãțime și înãlțime va fi cuprins între 0,7: 1 și 0,9: 1.
Spațiul între cuvinte trebuie sã fie egal cu minimum lãțimea unui
caracter (N pentru spațiere proporționalã). Se va folosi o matrice de cel puțin 5×7 pixeli, pentru prezentarea caracterelor numerice și alfa numerice numai cu majuscule. Pentru sarcini care necesitã citirea
continuã a textului sau în care este importanta vizibilitatea fiecãrui
caracter în parte, se va folosi o matrice de 7 x 9 pixeli.
Imaginea de pe ecran trebuie sã fie stabilã. Pentru a evita
fenomenul de scânteiere a imaginii se va asigura o frecvențã de
regenerare verticalã a fosforului mai mare de 65 Hz pentru ecranele cu fond deschis și de cel putin 75 Hz pentru ecranele cu rezoluție ridicatã. Se va asigura un contrast adecvat între caracter și fond.
La ecranele cu contrast negativ (caractere deschise pe fond
închis), rapoartele optime de luminanțã trebuie sã fie cuprinse între 3:1 și 14:1 (optim 5:1 și 10:1).
Se va prevedea posibilitatea controlului și a reglãrii luminanței
caracterelor și/sau fondului de catre utilizatorul echipamentului.
• ECRANUL
Ecranul nu trebuie sã prezinte reflexii care sã provoace
disconfort utilizatorului. Este de preferat ca el sã fie tratat din
fabricație împotriva reflexiilor.
Ecranul trebuie:
– sã poatã fi orientat și înclinat ușor și liber pentru a putea fi
adaptat nevoilor utilizatorului;
– sã fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40
0
(unghi masurat în raport cu perpendiculara la suprafațã
ecranului într-un plan oarecare);
30 – sã prezinte posibilitatea poziționãrii astfel, încât acele zone
ale sale care trebuie privite în mod continuu sã poatã fi
vãzute sub un unghi al liniei de vedere cuprins între
orizontalã și 600 sub orizontalã.
• TASTATURA
– trebuie astfel conceputã încât sã permitã utilizatorului
localizãri și acționãri corecte, rapide și confortabile ale
tastelor și în final o performanțã ridicatã;
– trebuie sã fie separatã și mobilã fațã de ecran pentru a
permite reglarea distanței de citire în funcție de cerințele
vizuale și de utilizarea optimã a planului de lucru.
Înãlțimea rândului de referințã (rândul C) nu trebuie sã
depãșeascã 30 mm. Înãlțimea rândului A poate depãși rândul B care
nu trebuie sã depãșeascã înãlțimea rândului de referințã (Fig. 1).
Înclinarea câmpului de taste nu trebuie sã depãșeascã 150 atunci
când rândul de referințã are înãlțimea de 30 mm. Înclinarea tastaturii
trebuie sã fie cuprinsã între 0 și 200 fațã de orizontalã.
Fig. 3.1. Înãlțimea tastaturii.
Mãrimea minimã a tastaturii este limitatã de prescripțiile privind
zonarea, spațierea tastelor și mãrimea câmpului tastei. Mãrimea
globalã a tastaturii trebuie sã depãșeascã aceastã mãrime minimã cât mai puțin posibil.
Principalele secțiuni ale tastaturii trebuie sã fie separate vertical
și orizontal prin spații de cel puțin jumãtate din înãlțimea tastei.
În cazul unor tastaturi de înãlțime mai mare se impune asocierea
unui reazem pentru mânã.
31Dacã proiectarea include un reazem pentru mânã, atunci în fațã
rândului A (Fig. 3.1), trebuie sã se prevadã o adânciturã de cel puțin
100 mm. Când nu este prevãzut un asemenea reazem, zona din fața rândului trebuie sã fie cât mai aproape posibil de marginea din fața
tastaturii. Tastatura trebuie sã fie matã pentru evitarea reflexiilor.
Tastele trebuie sã rãspundã urmãtoarelor cerințe:
– forța necesarã pentru acționarea unei taste: 0,25 N pânã la
1,50 N;
– cursa unei taste: între 1,5 – 6 mm;
– mãrimea unei taste pãtrate: 12 – 15 mm;
– distanța între centrele a douã taste alfa numerice adiacente:
18 – 20 mm;
– taste mate cu caractere întunecate pe fond luminos lizibile
din poziție de lucru normalã;
– raportul contrastului între nivelul de luminanțã al fondului și
cel al caracterelor sã fie 3:1 pentru toate tastele;
– acționarea unei taste sã fie însoțitã de un semnal tactil sau
sonor ori ambele;
– revenirea automatã a tastei la poziția inițialã dupã acționare.
• SUPORTUL PENTRU DOCUMENTE
– trebuie sã fie reglabil în înãlțime și ca distanțã fațã de
utilizator;
– trebuie sã fie stabil astfel încât sã nu fie afectat de mișcare
de planul de lucru și va avea coeficientul de reflexie scãzut.
Mãrimea suportului va fi corelatã cu cea a documentelor, de
preferat cu 10 mm mai micã decât a acestora, pentru a facilita
manipularea lor.
• MOBILIERUL DE LUCRU
Trebuie conceput și realizat în funcție de caracteristicile
antropofuncționale ale utilizatorilor și de caracteristicile sarcinii de
lucru, astfel încât sã asigure acestora libertatea mișcãrilor, o poziție de lucru corectã, confortabilã și o performanțã ridicatã.
32 Masa de lucru va avea o suprafațã suficientã pentru o amplasare
flexibilã a ecranului, tastaturii, documentelor și echipamentului
auxiliar. Lãțimea minimã a mesei va fi de 800 mm.
Suprafața de lucru trebuie sã fie matã pentru a evita reflexiile.
Sunt contraindicate culorile deschise care pot introduce un contrast
excesiv de luminanțã.
Materialul din care este confecționat planul de lucru nu trebuie
sã fie rece la atingere sau sã antreneze o conductivitate excesivã
a cãldurii cãtre corpul utilizatorului. Mesele nereglabile vor avea o
înãlțime de 730 ± 10 mm. În condițiile în care echipamentul de
calcul este utilizat succesiv de mai multe persoane, mesele vor fi reglabile în înãlțime, cu posibilitãți de reglare între 650 mm și
740 mm. Adâncimea minimã a spațiului liber disponibil pentru
membrele inferioare sub planul de lucru va fi de 700 mm.
• SCAUNUL DE LUCRU
– trebuie sã fie stabil și sã-i permitã utilizatorului libertate de
mișcare și o poziție confortabilã.
Înãlțimea scaunului trebuie sã poatã fi reglabilã. Mecanismele
de reglare a înãlțimii scaunului trebuie sã poatã fi acționate cu
ușurințã și concepute, astfel încat sã nu fie posibilã o modificare involuntarã a înãlțimii scaunului.
Scaunul trebuie prevãzut cu mecanism de basculare astfel încât
sã fie posibilã o basculare de câteva grade spre înainte a suprafeței
de ședere și sã poatã fi adoptate poziții de lucru înclinate (caz în care bascularea scaunului trebuie sã funcționeze sincronizat).
Mișcãrile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sã
modifice înãlțimea marginii anterioare a scaunului.
Spãtarul scaunului trebuie:
– sã fie reglabil atât ca înãlțime cât și ca înclinare;
– sã sprijine zona lombarã, umerii și partea superioarã a
toracelui; el trebuie sã fie convex în regiunea lombarã
pentru a deveni plat sau concav mai sus;
– sã nu fie curbat excesiv.
33Unghiul sau bascularea suprafeței de ședere a scaunului trebuie
sã funcționeze simultan cu unghiul spãtarului, determinând o
basculare pozitivã atunci când spãtarul este înclinat, dar nu o basculare excesivã, care sã deranjeze la așezarea sau ridicarea de pe
scaun.
Dacã este necesar locul de muncã va fi prevãzut cu reazem
pentru picioare. Reazemul trebuie poziționat pe sol și trebuie sã
prezinte stabilitate. Suprafața trebuie sã fie antiderapantã și sã
prezinte o mãrime suficientã pentru a permite libertatea de mișcare (lãțime mai mare sau egalã cu 450 mm și adâncime mai mare sau egalã cu 350 mm). Înclinarea suprafeței de sprijin trebuie sã fie
reglabilã între 0 – 150.
• INTERFAȚA CALCULATOR/OPERATOR
La proiectarea, selectarea și modificarea software-ului precum și
la proiectarea sarcinilor de utilizare a echipamentului cu ecran de
vizualizare se vor respecta urmãtoarele prevederi:
– software-ul trebuie sã corespundã sarcinii de lucru;
– software-ul trebuie sã fie ușor de utilizat și adaptat nivelului
de cunoștințe și experienței operatorului; orice facilitare de verificare cantitativã sau calitativã va fi adusã la cunoștințã
operatorului;
– sistemele trebuie sã afișeze informațiile într-un format și
ritm, care sã fie adaptate operatorilor;
– principiile ergonomice ale software-ului trebuie sã fie
aplicate în special la prelucrarea datelor de catre operator.
• AMBIENTUL ÎNCÃPERILOR DE LUCRU CU SATD
Iluminatul va fi proiectat în funcție de caracteristicile sarcinii de
muncã și cerințele vizuale ale utilizatorilor, astfel încât sã se asigure nivelul de iluminare și de contrast adecvat între ecran și mediu
pentru obținerea unei performanțe vizuale ridicate. Valorile
parametrilor de iluminat sunt cele prevazute de Normele generale de protecție a muncii. Ferestrele vor fi prevãzute cu un sistem
corespunzator de protecție reglabil. Posibilele reflexii și strãluciri pe
34 ecran sau alte elemente ale locului de munca, vor fi evitate corelând
caracteristicile tehnice și amplasarea surselor de luminã cu
amenajarea încãperilor și locurilor de muncã.
În încãperile unde se desfãșoara activitați de prelucrare automatã
a datelor se vor asigura condiții de confort tehnic, valorile
parametrilor de microclimat fiind cele prevazute în Normele generale de protecție a muncii.
Atunci când este necesar un microclimat strict controlat, se va
urmãri sã nu se creeze curenți de aer supãratori. Umiditatea va fi mai mare de 40 % pentru a se evita uscarea mucoaselor. Echipamentul aparținând postului de lucru nu va produce o caldurã excesivã care
sã determine disconfortul lucrãtorilor.
Zgomotul emis de echipamentele care aparțin postului de muncã
nu trebuie sã distragã atenția și sã perturbe comunicarea verbalã.
Nivelurile de zgomot vor fi cele prevãzute în Normele generale de
protecția muncii, pentru locuri de muncã cu nivel ridicat de concentrare a atenției.
Imprimantele de mare vitezã, care constituie surse de zgomot,
vor fi așezate în încãperi separate de sala calculatoarelor, izolate
fonic și prevãzute cu geamuri transparente pentru a facilita vizualizarea procesului de imprimare.
Instalațiile de ventilare nu trebuie sã antreneze prin funcționarea
lor o creștere mai mare de 3 dB a nivelurilor sonore din aceste încãperi. Emisiile de ozon (O
3) de la imprimantele laser trebuie
reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protecției
sãnãtãții lucrãtorilor.
Exceptând pãrțile vizibile ale spectrului electromagnetic, toate
radiațiile trebuie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al
protecției sãnãtãții și securitãții lucrãtorilor în conformitate cu
reglementarile Normelor generale de protecție a muncii.
35
3.2. AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCÃ LA SATD
Amenajarea SATD trebuie astfel realizatã, încât sã ofere
utilizatorilor confort și libertate de mișcare și sã diminueze în
mãsurã maximum posibilã riscurile de naturã vizualã, mentalã și cele legate de locurile de muncã. Posturile de muncã trebuie sã permitã:
– adaptarea la schimbãri, cerințe și situații;
– o bunã corelare a caracteristicilor antropofuncționale ale
utilizatorilor și munca lor din asigurarea posibilitãților de
reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia;
– unor persoane diferite sã realizeze o gama diversã de sarcini
de muncã într-un mod confortabil, eficace, la nivelul
performanțelor cerute;
– ca utilizatorii sã aibã posibilitãți de reglare a poziției de
lucru în timpul activitãții.
Pentru a pãstra o poziție de lucru confortabilã și pentru a evita
reflexiile și efectul de orbire, utilizatorul trebuie sã încline, sã
basculeze sau sã roteascã ecranul oricare ar fi înãlțimea ochilor
deasupra planului de lucru. Înãlțimea optimã a centrului ecranului trebuie sã corespundã unei direcții de privire, o înclinare între 10
0 și
200 sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. Înãlțimea
tastaturii trebuie sã asigure în timpul utilizãrii un unghi între braț și
antebraț de minim 900.
În poziția așezat, distanța dintre planul de lucru și suprafața de
ședere trebuie sã fie cuprinsã între 200 – 260 mm. Ecranul, suportul
de documente și tastatura trebuie amplasate la distanțe aproximativ
egale fațã de ochii utilizatorului, respectiv 600 ± 150 mm.
Videoterminalele vor fi amplasate astfel încât direcția de privire
sã fie paralelã cu sursele de luminã naturalã și artificialã.
Posturile de muncã vor fi amplasate:
– între șirurile de corpuri de iluminat din încãperile de lucru;
– la distanțã fațã de ferestre.
36 În cazul videoterminalelor situate în încãperi în care se
desfãșoarã și alte activitãți, în apropierea ferestrelor vor fi amplasate
posturile de lucru ce nu necesitã activitãți la ecran.
Se va evita pe cât posibil amplasarea videoterminalelor în
încãperi cu suprafețe vitrate de mari dimensiuni. Suprafețele vitrate
nu trebuie sã fie situate în fața sau în spatele utilizatorului. Se vor lua mãsuri adecvate pentru mascarea zonelor cu luminanțã ridicatã
(pereți mobili, storuri cu lamele orizontale la ferestre, etc).
Pentru asigurarea cerințelor SATD de securitate și stabilitate
trebuie:
– sã se reducã la minimum vibrațiile inerente sau transmise;
– sã se elimine posibilitatea basculãrii planului de lucru;
– sã fie posibilã reglarea înãlțimii mesei fãrã risc de coborâre
și deci, de rãnire;
– sã nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea
echipamentului de calcul.
Amenajarea posturilor de muncã la SATD dintr-o încãpere
trebuie realizatã astfel încât sã asigure:
– accesul ușor și rapid al utilizatorilor la locul de muncã;
– accesul ușor și rapid al personalului de întreținere la toate
pãrțile echipamentului, la pozițiile cablurilor și la prizele
electrice, fãrã întreruperea activitãții în desfãșurare sau cu o
întrerupere minimã;
– un spațiu de lucru care sã corespundã nevoilor de spațiu
personal, de comunicare între indivizi sau de intimitate.
Conductorii electrici și cablurile trebuie sã respecte urmãtoarele
condiții:
– sã nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de
lucru sau pe sol;
– sã aibã o lungime suficientã pentru a se adapta la nevoile
reale și previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul unei
reamenajãri a încãperii;
– sã asigure accesul ușor, iar întreținerea sã se efectueze dupã
întreruperea activitãții;
37- cablajul trebuie sã corespundã întregului domeniu de reglare
a planurilor de lucru.
Conductorii electrici nu vor traversa cãile de acces fãrã a fi
protejați împotriva deteriorãrilor mecanice.
3.3. EXPLOATAREA, ÎNTREȚINEREA ăI REPARAREA
ECHIPAMENTELOR SATD
Se interzice lucrãtorilor:
– sã utilizeze echipamentele SATD pe care nu le cunosc și
pentru care nu au instruirea necesarã;
– sã efectueze punerea sub tensiune a tablourilor de
distribuție, care va fi efectuatã numai de catre personalul
autorizat în acest scop;
– sã intervinã la tablourile electrice, ștechere, cordoane de
alimentare, instalații de climatizare sau la orice alte instalații
auxiliare specifice.
La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor
respecta urmatoarele prevederi:
– verificarea temperaturii și umiditãții din salã;
– verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
– punerea sub tensiune a unitãții centrale, prin acționarea
butonului corespunzator de pe panoul unitãții centrale;
– punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin
acționarea butoanelor corespunzãtoare de pe panourile de
comandã, în succesiunea indicatã în documentația tehnicã a calculatorului.
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va
realiza în succesiunea inversã celei prevãzute la punerea sub
tensiune.
Punerea în funcțiune a unui echipament dupã revizii sau dupã
reparații se va face numai dacã personalul autorizat sã efectueze
revizia sau reparația confirmã în scris cã echipamentul respectiv este în bunã stare de funcționare.
38 Se interzice:
– îndepãrtarea dispozitivelor de protecție a echipamentului de
calcul;
– efectuarea oricãrei intervenții în timpul funcționãrii acestuia.
Funcționarea echipamentului de calcul va fi permanent
supravegheatã pentru a se putea interveni imediat dupã ce se
produce o defecțiune. Dacã în timpul funcționãrii sale se aud
zgomote deosebite echipamentul va fi oprit și se va anunța personalul de întreținere pentru control și remediere.
Se interzice:
– continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când
se constatã o defecțiune a acestuia;
– conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fãrã
legaturã la pãmânt.
Remedierea defecțiunilor și înlocuirea instalațiilor electrice se
va face numai de cãtre personalul autorizat.
La utilizarea imprimantelor de mare vitezã:
– se vor evita supraîncãlzirile care vor putea duce la incendii;
– se vor amplasa în apropiere stingãtoare cu praf și dioxid de
carbon;
– se va evita atingerea pãrților fierbinți.
În timpul funcționãrii, capacul superior al imprimantelor va fi
menținut închis; deschiderea capacului pentru diverse reglaje se va realiza numai dupã deconectarea acestora de la sursã. Orice
intervenție în timpul funcționãrii imprimantelor, permisã în
documentația tehnicã se va realiza cu luarea mãsurilor de evitare a antrenãrii pãrților corpului de cãtre imprimantã. În timpul
funcționãrii calculatorului, ușile de acces în sala calculatoarelor nu
se vor bloca sau încuia, pentru a permite evacuarea rapidã a personalului de deservire în caz de pericol. În cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor, se va acționa cu stingatorul cu praf
și dioxid de carbon. Reluarea lucrului în zonele de acțiune a
dioxidului de carbon se va face numai dupã ventilarea spațiilor respective cu instalația de climatizare în funcțiune în circuit deschis,
39în timp stabilit în funcție de capacitatea ventilatoarelor și volumul
încãperilor, dar nu mai puțin de o orã.
Se interzice:
– fumatul în încãperile cu volum mare de documente;
– consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau
deasupra tastaturii.
În timpul lucrului la videoterminale se va evita purtarea
ochelarilor colorați. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau spectaculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub formã de rețea, aplicate pe suprafața ecranului).
Utilizatorii echipamentelor SATD prevãzute cu ecran de
vizualizare trebuie sã cunoascã necesitatetea și posibilitatea de
reglare a echipamentului și mobilierului de lucru.
Se vor regla în
principal :
– luminanța ecranului, contrastul între caractere și fond,
poziția ecranului (înãlțime, orientare, înclinare);
– înãlțimea și înclinarea suportului pentru documente;
– înãlțimea mesei de lucru (dacã este reglabilã)
– înãlțimea suprafeței de ședere a scaunului, înclinarea și
înãlțimea spãtarului scaunului.
Se interzice :
– accesul personalului de întreținere și reparații la
echipamentele SATD pe care nu le cunosc și pentru care
nu au fost instruiți;
– curãțirea sau ungerea echipamentelor în timpul funcționãrii
acestora.
Pentru fiecare echipament SATD se vor întocmi grafice de
control periodic pentru semnalizarea deficiențelor și remedierea
acestora.
Orice reparație a echipamentelor SATD se va efectua în
conformitate cu prevederile din documentația tehnicã a calculatorului.
40 Înainte de începerea oricãrei lucrãri de reparație se vor verifica
sculele, dispozitivele de lucru și echipamentul individual de
protecție adecvat riscurilor existente. Personalul de întreținere și reparații va verifica existența dispozitivelor de protecție și a
carcaselor și nu va autoriza punerea în funcțiune a echipamentului
respectiv decât dupã montarea dispozitivelor și carcaselor de protecție.
Suprafețele ecranelor videoterminalelor se vor curața periodic
de depunerile de praf sau amprente digitale pentru a nu se reduce lizibilitatea. Curãțirea se va face numai cu produsele prescrise de producãtorul echipamentului. Conducatorul SATD împreunã cu
personalul care lucreazã la echipamentele electrice vor verifica
permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcasele intacte și la locul lor, capace închise, izolația
cablurilor nedeteriorate, etc.)
Personalul de întreținere a echipamentelor electrice trebuie sã
asigure dotarea circuitelor cu siguranțe fuzibile originale și calibrate corespunzãtor și reglarea aparatelor de protecție pentru a deconecta
la curentul de reglaj stabilit de proiectant. Mijloacele și instalațiile
de protecție împotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate pe baza unui plan aprobat de conducerea unitãții de informaticã sau
agentului economic respectiv. Intervențiile la instalatiile electrice
trebuie executate conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
3.4. FIăà DE EVALUARE PENTRU SATD
• Evaluarea științificã și tehnicã presupune:
– încadrarea proiectului SATD în conținutul tematic al
subprogramului de finanțare;
– conformitatea structurii proiectului SATD cu aceea impusã
categoriei de proiect prin pachetul de informații al
programului de finanțare.
41• Relevanța temei abordate este caracterizatã de:
– importanța obiectivului în raport cu strategia de guvernare și
de integrare europeanã;
– corelarea sau suprapunerea cu proiecte realizate în cadrul
altor programe de finanțare.
• Meritul tehnico-științific este apreciat prin:
– calitatea descrierii nivelului actual în domeniul temei SATD
propuse și specificarea tendințelor, inclusiv pe plan mondial;
– caracterul de originalitate al propunerii de proiect SATD
(gradul de noutate și nivelul de performanțã al soluțiilor și tehnologiei);
– conformitatea cu cerințele reglementãrilor și standardelor
corespunzãtoare la nivel european sau internațional;
– perspectiva de dezvoltare a SATD.
• Calitatea concepției proiectului SATD este caracterizatã
de cãtre:
– gradul de claritate și credibilitatea obiectivelor urmãrite;
– gradul de claritate și adecvanța metodologiei propuse;
– claritatea definirii responsabilitãților, coordonarea și
corelarea între parteneri;
– gradul de viabilitate și șansele de succes ale proiectului;
– modul de valorificare al rezultatelor.
• Evaluarea managementului, oportunitãții, impactului și
costurilor proiectelor SATD constã în verificarea
urmãtoarelor obiective:
– îndeplinirea condițiilor de cofinanțare;
– calitatea echipei de realizare a proiectului;
– resursele materiale și financiare disponibile;
– structura bugetului și analiza costurilor;
– beneficiile economice directe și impactul proiectului SATD.
42 Calitatea echipei de realizare a proiectului este apreciatã prin:
– experiența și competența științificã, tehnicã și managerialã a
conducãtorului de proiect;
– nivelul de pregãtire al echipei de cercetare-proiectare și
experiența corespunzãtoare necesarã realizãrii proiectului;
– experiența și competența tehnologicã a partenerilor
industriali în domeniul SATD.
Aprecierea resurselor materiale și financiare disponibile pentru
proiectul SATD se face:
– baza materialã preconizatã în vederea realizarii obiectivelor;
– credibilitatea financiarã a unitãților participante;
– nivelul cofinanțãrii.
Structura bugetului și analiza costurilor proiectului SATD este
apreciatã prin:
– corespondența între structura bugetului și obiectivele
proiectului SATD;
– analiza nivelului costurilor totale pe etape și activitãți;
– evaluarea eficienței / costuri rezultate.
Beneficiile economice directe și impactul proiectului SATD:
– creșterea cifrei de afaceri și a profitului;
– creșterea competitivitãții unitãților economice participante;
– perspectiva pãtrunderii pe piața externã;
– posibilitãțile de creare a noi locuri de muncã;
– oportunitatea de transfer tehnologic în regiuni defavorizate;
– posibilitatea asigurãrii de condiții de muncã și viațã inclusiv
sãnãtate;
– oportunitatea conservãrii mediului și resurselor naturale pe
cale de dispariție.
43
CAPITOLUL 4
SISTEME DE TELEMÃSURARE ÎN REȚEA
4.1. INTRODUCERE
Modificarea concepției privind mãsurarea cantitãților de energie
electricã activã și reactivã implicã modificarea cerințelor pentru echipamentele de mãsurã.
ANRE (Autoritatea Naționalã pentru Reglementare Energeticã)
a emis "Regulamentul de mãsurare a cantitãților de energie electricã tranzacționate" unde s-au urmãrit urmãtoarele aspecte:
– asigurarea înregistrãrii orare a cantitãții de energie electricã
tranzacționate și stocarea informațiilor în condiții
metrologice;
– agregarea datelor la nivelul agenților economici și a opera-
torului comercial cel puțin o datã pe zi;
– alinierea la standardele internaționale utilizate în domeniile
sistemelor de contorizare și transmiterii de date în scopul
asigurãrii flexibilitãții și interoperabilitãții sistemelor de telemãsurare a cantitãților de energie electricã;
– asigurarea preciziei sistemelor de telemãsurare pe trei
niveluri, corespunzãtor capacitãții nominale și importanței circuitelor pe care acestea sunt instalate;
– minimizarea costurilor implicate de eventualele achiziții de
echipamente.
44 4.2. SISTEME DE TELEMÃSURARE ÎN REȚEA
Sistemele de telemãsurare în rețea (grid metering), înregistrare
orarã a cantitãților de energie tranzacționate și transmiterea la distanțã a informațiilor au o structurã organizatã pe trei niveluri:
– grup de mãsurare – la nivel de punct de mãsurare,
echipamente omologate metrologic;
– concentrator – la nivel de stație electricã, post de
transformare, punct de alimentare sau contur de consum;
– punct central – la nivel de agent economic.
Cerințele generale pentru sisteme de telemãsurare în rețea sunt: a) mãsurarea cantitãții de energie electricã în punctele de
schimb, stabilite prin regulament și cu încadrarea în clasa de precizie specificã punctului de decontare;
b) înregistrarea pe paliere orare a cantitãților de energie
electricã activã și reactivã, în condițiile metrologice;
c) citirea sincronã a datelor în cadrul sistemului cu o abatere de
timp care sã nu introducã erori mai mari decât clasa de
precizie a contoarelor ;
d) transmiterea datelor citite la punctul central cel puțin o datã
pe zi;
e) transmiterea datelor de la nivelul punctului central la alți
agenți economici interesați (furnizor/distribuitor, operatorul
comercial/operatorul de sistem, etc.) utilizând protocoale standard;
f) asigurarea securitãții și integritãții transmisiilor de date și
evitarea fraudelor electronice;
g) stocarea localã a valorilor orare a indexurilor de energie în
condițiile metrologice pe o perioadã de minimum 45 de zile
în scopul rezolvãrii documentate a litigiilor pe termen scurt;
h) gestionarea unei baze de date la punctul central, care sã
asigure pãstrarea valorilor mãsurate cel puțin 400 de zile în
regim operativ de minimum 5 ani pe suport extern, precum
și a bazei de date privind punctele de mãsurare și caracteristicile grupurilor de mãsurare (
metering register ).
45O serie de standarde europene emise de CEI (Comisia
Electrotehnicã Internaționalã ) în domeniul sistemelor de mãsurare
și transmisiilor de date au fost emise in ultimii 2 ani și doar un numãr redus de fabricanți oferã în prezent produse realizate dupã
respectivele norme (de exemplu: CEI 1334-4, CEI 870-5-102).
Impunerea prin reglementare a sistemelor deschise asigurã pe
lângã posibilitatea comunicãrii între echipamente și sisteme de
mãsurare produse de diverși fabricanți și posibilitatea extinderii
și/sau modificãrii structurale a sistemelor de telemãsurare astfel realizate.
Grupurile de mãsurare aparțin agentului economic ce deține
licența de furnizare pe aria geograficã respectivã. Producãtorii de
energie electricã deținãtori de licențã de furnizare și producãtorii de servicii de sistem pot fi proprietarii grupurilor de mãsurare montate
în instalațiile proprii.
Concentratoarele și echipamentul de la punctul central pot
aparține oricãruia dintre partenerii de tranzacție. Este obligatorie certificarea metrologicã a urmãtoarelor elemente:
a) transformatoare de curent;
b) transformatoare de tensiune; c) contoare de energie electricã activã și reactivã;
d) concentratoare (în cazul în care înregistrarea și stocarea
indexurilor orare nu se realizeazã la nivelul grupurilor de mãsurare).
Caracteristicile tehnice de bazã ale contoarelor trebuie sã
corespundã prevederilor CEI 687 și CEI 1036 pentru contoare de
energie activã și respectiv CEI 1268 pentru contoare de energie reactivã.
Ansamblurile contoare – concentrator trebuie sã asigure citirea
sincronã a valorii indecșilor prin cel puțin una din modalitãțile standard:
a) buclã de curent (suport optic) conform CEI 1107 și protocol
CEI 1107;
b) interfațã serialã RS 232/RS 485 și protocol DLMS (CEI
1334-4);
46 c) interfațã serialã RS 232/RS 485 și protocol CEI 870-5.
Alinierea la standardele CEI privind comunicația de date între
grupurile de mãsurã și concentrator se face cu scopul asigurãrii flexibilitãții în dezvoltarea sistemelor de telemãsurare în rețea. Se
pot utiliza și alte modalitãți de transmitere a datelor, cu condiția ca
acestea sã respecte un standard de comunicație acceptat de cel puțin trei producãtori de sisteme de mãsurã independenți.
Regulamentul prevede sincronizarea sistemelor de mãsurare și a
concentratoarelor. Totodatã comunicația cu sistemele de mãsurare trebuie sã fie posibilã, indiferent dacã sunt sau nu prezente tensiunile de mãsurare și nu trebuie sã inducã perturbații în
funcționarea contoarelor.
Caracteristicile tehnice ale transformatoarelor de curent trebuie
sã fie conform (SR ) CEI 185, iar ale transformatoarelor de tensiune
conform (SR) CEI 186. În cadrul grupurilor de mãsurare, numãrul
transformatoarelor de curent trebuie sã fie identic cu numãrul de sisteme de mãsurare ale contoarelor. Se interzice astfel utilizarea ansamblurilor formate din contoare cu trei sisteme de mãsurare și
numai douã transformatoare de curent.
Contoarele pentru tranzacții cu energie electricã trebuie sã se
încadreze în urmãtoarele clase de precizie:
a) pentru circuite cu o capacitate nominalã peste 100 MVA
inclusiv – clasa 0,2 S (CEI 687) pentru energie activã și clasa 1 pentru energie reactivã;
b) pentru circuite cu capacitatea nominalã între 100 MVA și
10 MVA inclusiv – clasa 0,5 S (CEI 687) pentru energie activã și clasa 2 (CEI 1268) pentru energie reactivã;
c) pentru circuite cu o capacitate nominalã sub 10 MVA –
clasa 1 (CEI 1036) pentru energie activã și clasa 2 (CEI 1268) pentru energie reactivã;
d) pentru rețeaua de transport se vor utiliza contoare clasa
0,2 S (CEI 687) pentru energie activã și clasa 1 pentru
energia reactivã, indiferent de capacitatea circuitului.
47Transformatoarele de curent trebuie sã se încadreze în
urmãtoarele clase de precizie:
a) pentru circuite cu o capacitate nominalã peste 100 MVA
inclusiv clasa 0,2 S;
b) pentru circuite cu o capacitate nominalã între 100 MVA și
10 MVA inclusiv – clasa 0,5 S;
c) pentru circuite cu o capacitate nominalã sub 10 MVA –
clasa 0,5.
Concentratorul asigurã indexurilor orare transmisii de la
contoarele de energie electricã, sincron cu baza de timp a sistemului, farã a aloca semnificativ cantitãți de energie electricã pe paliere orare.
Abaterile maxime fațã de baza de timp a sistemului sunt stabilite
astfel încat sã nu introducã erori mai mari decât cele admise conform clasei de precizie a contorului:
a) pentru contoare în clasa 1 – maximum 10 s;
b) pentru contoare în clasa 0,5 S – maximum 6 s; c) pentru contoare în clasa 0,2 S – maximum 3 s. Pentru a asigura acuratețea datelor la nivelul Operatorului
comercial, abaterea bazei de timp a fiecãrui sistem de telemãsurare
în rețea fațã de ora oficialã a Romaniei trebuie sã fie de maximum
3 s (< 0,1% din intervalul de o orã).
Echipamentul de la punctul central va asigura citirea zilnicã și
înregistrarea indexurilor orare ale contoarelor de energie electricã
direct sau prin intermediul concentratoarelor.
Valorile indexurilor vor fi stocate într-o bazã de date localã pe o
perioadã de minimum 400 zile. Pentru legãtura de date între
concentratoare și stația centralã se vor utiliza protocoale standard
CEI și/sau alte protocoale standard folosite în cadrul UCPTE (se recomandã CEI – 870 -5 -102, SCTM).
Pentru a micșora efortul financiar:
– pentru legãtura de date cu punctul central, sistemele de
telemãsurare în rețea pot utiliza în comun, împreunã cu
sistemele SCADA, canale și echipamente de teletransmisie;
48 – în cazul în care încarcarea circuitului este permanent mai
mare de 20 %, transformatoarele de curent pot sã nu aibã
extensia "S" la clasa de precizie.
Contoarele de energie electricã utilizate în mãsurarea
tranzacțiilor trebuie sigilate de ambii parteneri cu:
a) sigiliul metrologic; b) sigiliul cutiei de borne;
c) sigiliul fizic ce blocheazã schimbarea parametrilor din
contor.
Configurarea și parametrizarea localã a contoarelor prin suport
optic sau buclã de curent se va face printr-un sistem de parole.
Parolele trebuie sã fie operante numai dupã ruperea sigiliului cheii fizice. Datele înregistrate în punctul central vor fi securizate prin parole software.
4.3. PUNCTELE DE MÃSURÃ
Conform prevederilor din PE 153 /1994, mãsurarea cantitãților
de energie electricã se va realiza în urmãtoarele puncte de decontare:
a) pentru generatoarele racordate bloc generator-transformator,
pe partea de înaltã tensiune a transformatorului;
b) pentru generatoarele racordate bloc generator-transformator
linie, pe partea de înaltã tensiune a transformatorului;
c) pentru generatoarele racordate direct la bare de distribuție,
la racordul generatorului;
d) pe linia de evacuare, pentru centrale hidro cu grupuri
racordate radial (numai cu acordul ambelor parți implicate în tranzacție);
e) pentru energia electricã preluatã de la barele centrale pentru
consumurile proprii tehnologice, pe partea de înaltã tensiune
a transformatorului coborâtor;
f) pentru conexiunile între rețeaua de transport și cele de
distribuție, pe partea de 110 kV a transformatorului de
legãturã;
49g) pentru consumatorii eligibili în punctele de delimitare
patrimonialã a instalațiilor între distribuitor/furnizor și
consumator, pe partea distribuitorului;
h) mãsurarea energiei electrice la stațiile de granițã, pe liniile
de interconexiune și determinarea energiei electrice
schimbate la punctul de granițã se realizeazã în conformitate cu metodologiile convenite cu partenerul extern;
i) pentru energia tranzitatã prin rețelele de 110 kV ale
companiilor de distribuție, pe liniile de legãturã între acestea, în punctul de livrare a energiei electrice convenit.
50
CAPITOLUL 5
SISTEME DE ACHIZIȚIE DE DATE ENERGETICE
5.1. INTRODUCERE
Sistemul de achiziție de date energetice (SADE) este un
echipament destinat achiziției, prelucrãrii, arhivãrii de mãrimi energetice anologice, numerice și generãrii de semnale numerice.
Flexibilitatea în configurare permite montarea echipamentului
SADE în orice stație electricã sau alte compartimente energetice, unde pot fi concentrate informații provenite de la traducãtorii
mãrimilor tehnologice.
SADE asigurã:
– achiziționarea în timp real a mãrimilor energetice primare
(curent, tensiune), a mãrimilor analogice și semnalelor
numerice;
– calculul puterii aparente, active, reactive și deformante
pentru consumatorii energetici;
– arhivarea mãrimilor primare, a energiei active și reactive
asociate semnalelor numerice pe intervale de timp
selectabile (în gama 10min~2h de exemplu);
– generarea de semnale numerice în procese;
– semnalele unificate reprezentând presiuni, debite,
temperaturi sunt arhivate și pot constitui baza de calcul
pentru consumuri de energie termicã, apã etc., iar semnalele numerice pot fi folosite și pentru a determina cu precizie
timpul de funcționare al utilajelor.
51Prin intermediul multiplexoarelor de intrãri analogice, SADE
permite achiziția, prelucrarea și arhivarea semnalelor provenite de la
traducãtorii de semnal unificat de curent (4-20mA și 2-10mA) și de tensiune (0-5V și 0-1V).
Sistemul poate fi configurat și pentru prelucrarea informațiilor
transmise de traducãtori cu ieșire în impuls.
Mãsurarea temperaturilor cu termocupluri sau traducãtoare se
realizeazã prin cuplarea senzorilor la module de multiplexare
specializate, care includ și etajul de conversie. Se pot prelucra și informații transmise de la traducãtorii inteligenți cu interfațã, cu furnizarea documentației referitoare la protocolul de comunicație de
cãtre beneficiar. Pachetele de programe de prelucrare se stabilesc de
furnizor, de comun acord cu beneficiarul, pe baza caracteristicilor tehnice ale traducãtorilor utilizați și a tipurilor de rapoarte solicitate.
Cu SADE se pot vizualiza și memora evoluțiile grafice ale
mãrimilor urmãrite pe intervale de timp de o lunã, cu detaliere la nivel de zi, orã și minut. Se mai determinã perioadele de timp în care mãrimile au depãșit anumite limite specificate energiei consumate
pe o perioadã datã, factorul de putere, rapoarte cu valorile maxime și
minime pe zile, durata depãșirilor etc. Sistemul de achiziție de date energetice este proiectat pentru a funcționa în timp real, 24 ore pe zi.
5.2. FLEXIBILITATEA SADE
SADE nu pot fi încadrate într-o configurație rigidã, ci trebuie sã
permitã configurãri flexibile la instalare, în funcție de tema impusã
de beneficiar, precum și reconfigurãri și extinderi de configurație și
funcțiuni, dupã exploatarea sistemului – o anumitã perioadã de timp – de cãtre beneficiar. Flexibilitatea a impus o proiectare și realizare
modularã a SADE, atât a componentelor hardware cât și a celor
software, rezultând în final un sistem deschis unor extinderi de configurație și funcțiuni. Componenta software este dezvoltatã la nivel calculator de proces în jurul unui nucleu multitasking, bazat pe
un sistem de operare SE, iar la nivel de calculator central (dispecer)
printr-o interfațã utilizator a sistemului de operare SE.
52 5.3. TEHNOLOGIA SADE
SADE sunt dezvoltate pe baza unor elemente tehnologice
la zi, atât din punct de vedere hardware, cât și software. Criteriile principale avute în vedere la proiectarea și realizarea acestor sisteme sunt:
– componente de înaltã calitate;
– software modular;
– concepție modularã a sistemului, sistem deschis;
– arhitecturã
open book ;
– flexibilitate;
– posibilitãți de interfațare cu alte sisteme de achiziție de date;
– posibilitatea de transfer a datelor în formate specifice
prelucrãrii cu alte programe;
– fiabilitate.
5.4. COORDONAREA PROIECTULUI SADE
Coordonatorul de proiect este responsabil de livrarea și punerea
în funcțiune a sistemului, conform clauzelor termenelor menționate
în contractul încheiat cu beneficiarul. Coordonatorul de proiect este responsabil asupra realizãrii lucrãrii:
– în conformitate cu procedura internã de coordonare a firmei
sau cu procedura de coordonare și distribuire de sarcini
negociate;
– în conformitate cu cerințele temei și clauzele contractuale;
– la temele prevãzute;
– la valoarea negociatã în contract.
5.5. ÎNTREȚINEREA SISTEMULUI SADE
Firma furnizoare a SADE acordã pentru sistemele instalate o
garanție de 24 de luni (de exemplu) de la data punerii în funcțiune,
53bazându-se pe calitatea și fiabilitatea lor. De asemenea, oferã
asistențã tehnicã și piese de schimb dupã expirarea perioadei de
garanție. Termenul de remediere al eventualelor incidente este de maxim 24 de ore (de exemplu) de la momentul solicitãrii. A fost
inițiatã modalitatea de asistențã tehnicã în regim Hot Line, care în
multe cazuri rezolvã în mod operativ probleme simple, care nu necesitã deplasarea personalului de specialitate la sediul
beneficiarului.
Etapa de instruire a personalului desemnat de cãtre beneficiar se
realizeazã la sediul acestuia de cãtre specialiști ai societãții furnizoare. În acest fel se realizeazã familiarizarea operatorilor în
sistemul de achiziție de date energetice – SADE și se reduce riscul
unor eventuale erori de operare. Experiența a demonstrat faptul cã faza de instruire a personalului este extrem de importantã pentru
utilizarea în condiții optime a echipamentelor. Sistemul este însoțit
la livrare de documentația aferentã proiectului de montaj, cartea tehnicã a echipamentelor, documentația de exploatare a sistemului, manualul de utilizare al aplicațiilor software.
5.6. FUNCȚIUNI ALE SADE
Un sistem de achiziție de date energetice (SADE) trebuie sã
asigure urmãtoarele funcțiuni:
a) Prezentarea topologiei sistemului energetic, prin scheme
sinaptice generale și de detaliu, cu evidențierea poziției elementelor de corectare și protecție.
b) Informarea operativã asupra mãrimilor electrice (curent,
tensiune, frecvențã, defazaj, putere activã, putere reactivã, putere deformantã, factor de putere), a consumurilor
energetice și schimbarea stãrii elementelor de conectare, atât
la nivel dispecer, cât și la alte nivele ale topologiei sistemului.
c) Semnalizarea la declanșarea protecțiilor și la schimbarea
stãrii elementelor de conectare.
54 d) Neîncadrarea consumurilor pentru un anumit consumator în
limite prestabilite de operator (depãșire de sarcinã sau mers
în gol): – depãșirea maximului de putere admisã prin definirea de
cãtre utilizator a relațiilor de calcul al bilanțului energetic și
a pragurilor de putere; – dezechilibre între faze.
e) Arhivarea consumurilor energetice, a anumitor mãrimi
electrice și a evenimentelor (schimbãri de poziție, protecții etc).
f) Prelucrarea statisticã a informațiilor arhivate :
– prin tabele și grafice pentru consumurile energetice;
– prin evidențierea cronologicã a producerii evenimentelor într-o anumitã perioadã de timp și de aici, determinarea
numãrului de acționãri și a duratei totale de conectare a unui
anumit consumator.
g) Conversia și transmiterea informațiilor arhivate cãtre alte
compartimente specializate în prelucrarea informației.
h) Configurarea dinamicã a topologiei rețelei, cât și a
constantelor de transformare ale aparatelor de mãsurã (transformatoare de curent sau de tensiune).
i) Configurarea dinamicã a relațiilor de calcul ale lanțurilor
energetice.
Aceste funcțiuni pot fi realizate prin implementarea unui sistem
informatic specific, care va trebui sã asigure:
– ACHIZIȚIA – prin preluarea, din instalațiile enrgetice, a
urmãtoarelor mãrimi: curent, tensiune și semnalizãri (de poziție, protecție și avarie);
– PRELUCRAREA – prin determinarea de mãrimi, derivate
în urma prelucrãrilor asupra mãrimilor primare: frecvențã, defazaj, factor de putere, putere activã, putere reactivã,
energie activã și energie reactivã;
– ARHIVAREA – prin înregistrarea consumurilor energetice,
a evenimentelor și a altor mãrimi, în arhive ce pot fi
analizate ulterior;
55- INFORMAREA OPERATIVÃ – prin afișarea/listarea
mãrimilor primare și derivate precum și a evenimentelor
(schimbãri de poziție, semnalizãri de protecție, semnalizãri
de avarie, ieșirea unor parametri din limitele prestabilite
etc.);
– INFORMAREA STATISTICÃ – prin analiza statisticã a
bazelor de date ce conțin informațiile arhivate (consumuri,
evenimente, etc.);
– COMUNICAȚIA – prin transmiterea la distanțã a
informațiilor printr-o rețea proprie de comunicație
organizatã flexibil pe mai multe nivele, precum și prin transmiterea informațiilor între compartimente specializate de prelucrare;
– CONFIGURAREA OPERATIVÃ – prin adaptarea cu
ușurințã a configurației și parametrilor de funcționare a
sistemului, conform cu topologia și parametrii de
funcționare ai instalațiilor energetice.
Sistemul SADE trebuie sã funcționeze în paralel cu sistemul
existent de mãsurã, protecție semnalizare, fãrã modificarea
caracteristicilor semnalelor urmãrite și a clasei de precizie a sistemelor de mãsurã și protecție existente.
SADE trebuie sã îndeplineascã condițiile impuse pentru
echipamentele și instalațiile energetice.
SADE poate fi organizat pe mai multe nivele ierarhice într-o
rețea proprie de comunicare. Rețeaua proprie se suprapune peste
topologia sistemului energetic al beneficiarului. La nivelul stațiilor
de transformare și distribuție și al posturilor de transformare se monteazã calculatoare de proces cu traductorii aferenți
consumatorilor ce urmeazã a fi urmãriți. Aceste calculatoare de
proces se pot conecta în subrețele locale subordonate unui calculator nod de rețea, CNR, care se monteazã în stațiile de racord adânc sau stațiile de conexiuni constituind al doilea nivel ierarhic al sistemului.
Aceste calculatoare noduri de rețea CNR se interconecteazã cu un
calculator central (dispecer) CCD, la care se concentreazã informația
56 din întregul sistem energetic. La nivelul stațiilor sau posturilor de
transformare se pot monta, opțional, calculatoare pentru urmãrirea
localã a mãrimilor energetice.
Cerințele hardware minimale necesare rulãrii aplicației de
vizualizare a schemei sinaptice sunt:
– calculator PC Pentium;
– sistem de operare cu interfațã graficã;
– minim 1 Gb disponibil pe harddisk;
– minim 16 Mb memorie RAM;
– mouse.
Se poate utiliza un sistem local sau o stație de lucru conectatã în
rețea. Schema sinopticã se configureazã pe baza schemei electrice
monofilare și a consumatorilor energetici asociați. Urmãrirea mãrimilor energetice în concordanțã cu starea sistemelor de comandã și control (separatori, întrerupãtori, protecții) permite o
evaluare rapidã a stãrii rețelei de transport și distribuție și implicit
luarea unor decizii în timp cât mai scurt.
5.7. PACHETUL DE PROGRAME AL SADE
Sistemul de achiziție dispune de un pachet de programe ce
asigurã achiziția, prelucrarea și arhivarea mãrimilor primare și calculate, precum și comunicația între SADE și calculatorul din
dispecerat. Programele la nivel SADE sunt înglobate în Flash ROM-
uri, eliminându-se astfel elementele mecanice în mișcare ale harddisk-urilor. Aceste programe asigurã pentru sistem atât
achiziția, cât și transmisia datelor: ele realizeazã prelucrãrile primare
asupra mãrimilor achiziționate (tensiuni, curenți, mãrimi analogice, etc.), calculul mãrimilor energetice derivate (puteri, energii active și reactive), precum și arhivarea acestor mãrimi în perioade de timp
stabilite. Modulele incluse în software-ul de la nivel SADE sunt:
– sistem de operare în timp real;
– drivere sistem pentru achiziții de date;
57- module de prelucrare mãrimi numerice, analogice și
energetice;
– software de prelucrãri de date;
– software de comunicație în rețeaua de SADE.
Cu ajutorul aplicației destinate vizualizãrii schemei sinoptice se
pot urmãri în mod operativ:
– valorile instantanee de putere activã și reactivã și factorul de
putere pentru consumatorii energetici;
– valorile efective instantanee pentru curent și tensiune;
– pozițiile mãrimilor elementelor de conectare;
– starea elementelor de protecție.
Schimbãrile de stare ale mãrimilor numerice sunt alarmate
auditiv și memorate într-o listã ce conține și alte mesaje de importanțã pentru operator.
Schema sinopticã este împãrțitã în submodule. Fiecare
submodul conține un numãr de consumatori grupați pe considerente logice sau funcționale. La cerere se poate vizualiza oricare dintre
submodulele create. Pentru toți consumatorii din cadrul unui
submodul se pot vizualiza oricare dintre mãrimile energetice dorite (puteri, curenți, tensiuni, factor de putere). La cerere se pot vizualiza mãrimile energetice asociate unui consumator (curenți, tensiuni,
puteri).
Existã posibilitatea vizualizãrii datelor sub formã tabelarã. Se
pot transmite o serie de comenzi cãtre calculatoarele de proces
(identificare, resetare/setare ceas etc.), se pot selecta pentru a fi
interogate doar o parte dintre calculatoarele de proces instalate, iar setarea calculatoarelor de proces este afișatã on-line.
Se pot genera sume energetice de bilanț pe subconsumatori, care
pot fi urmãriți centralizat, pentru o mai bunã operativitate.
Opțional, se pot implementa o serie de servicii de rețea, în cazul
în care beneficiarul are instalatã o rețea care suportã un protocol
compatibil. În acest caz, schema sinopticã poate fi urmãritã de la
oricare din stațiile de lucru din rețea. Pot fi prevãzute alarmãri (vizuale și auditive) pentru:
58 – schimbarea stãrilor numerice (separatoare, întrerupãtoare,
protecții);
– depãșiri limite;
– acționãri protecții;
Toate evenimentele pot fi salvate în fișiere text, care ulterior se
pot inspecta sau lista.
5.8. FACILITÃȚI SUPLIMENTARE
Noua generație de dispecer energetic este dezvoltatã în jurul
unui calculator PC-industrial. În realizarea sistemului s-au creat
module de sistem și module de achiziție de date pentru medii industriale din import, cu un sistem de operare multitasking.
Principiul de mãsurã adoptat (eșantionarea în timp real a
mãrimilor primare) permite calcularea, arhivarea și vizualizarea, pe lângã mãrimile standard, a puterii deformante și a puterii aparente pentru energia electricã. Puterea deformantã permite detectarea
instantanee a unor regiuni de lucru periculoase pentru instalații,
precum și luarea unor decizii operative pentru eliminarea lor. Prin stabilirea unor limite de alarmare, operatorul este atenționat vizual și
auditiv la depãșirea lor.
SADE poate fi configurat, la cerere, cu urmãtoarele funcțiuni
suplimentare:
– control automat al factorului de putere;
– osciloperturbograf pentru consumatori;
– analizã armonicã.
Controlul automat al factorului de putere se realizeazã prin
intermediul unor module de ieșiri numerice, prevãzute cu separare galvanicã, care au rolul de comandã a contactoarelor asociate
seturilor de baterii de condensatoare. Comenzile cãtre contactoare
sunt generate ca urmare a comparãrii factorului de putere prescris cu cel momentan. Intervalul de actualizare, factorul de putere dorit și
numãrul de seturi de baterii de compensare vor fi configurate în
funcție de analiza fãcutã de specialiști.
59SADE poate fi configurat pentru înregistrarea curbelor de curent
și tensiune în regim de osciloperturbograf. Pornirea înregistrãrii se
poate face:
– la apariția unui eveniment extern (semnal numeric provenit
de la protecții, sepratoare, întrerupãtoare);
– la depãșirea unor limite de curent, tensiune, putere
prestabilite;
– la cererea operatorului.
Rata de eșantionare a curbelor de curent și tensiune este de
exemplu de 5 kHz, iar intervalul de înregistrare poate fi selectat, de
exemplu, între 1-30s. Datele respective pot fi transmise la sistemul de supervizare pentru a fi analizate ulterior. Pentru prelucrarea datelor sunt puse la dispoziție pachete de programe, care efectueazã
analiza armonicã. Spectrul de armonici se poate efectua sub formã
graficã sau tabelarã. Calculele efectuate respectã normele CEI (Comitetul Electrotehnic Internațional) și permit determinarea
nivelului armonicelor și a coeficientului de distorsiune.
Practic, orice tip de traductor cu ieșire în impulsuri sau semnal
unificat, ori inteligent, poate fi conectat la sistemele SADE. Pachetele de programe de prelucrare se stabilesc de comun acord cu
beneficiarul, pe baza caracteristicilor tehnice ale traductorilor
utilizați și a tipurilor de rapoarte solicitate.
Prin utilizarea sistemului SADE rezultã:
a) Beneficii tehnice:
– urmãrirea operativã a consumurilor energetice și de
utilitãți;
– creșterea fiabilitãții echipamentelor prin alarmarea
depãșirii limitelor de curent prestabilite;
– înregistrarea corectã a istoricului funcționãrii
echipamentelor;
b) Beneficii financiare:
– reducerea costurilor pentru energie electricã și alte
unitãți;
– defalcarea consumului pe secții și sectoare de activitate;
– calculul corect al costului de producție;
60 – reducerea timpului de mers în gol al utilajelor.
Se estimeazã o duratã de amortizare de 6-12 luni în funcție de
volumul investiției și de modalitatea de utilizare în practicã a
informațiilor furnizate.
5.9. ANALIZÃ STATISTICÃ
Arhivele energetice sunt fișiere binare, pentru fiecare stație
(dispecer) în parte, stocate pe hard-ul serverului. În aceste fișiere,
valorile reprezintã energia la un interval de timp, de exemplu de 1, 5, 15, 30 sau 60 minute (dupã cum se realizeazã arhivarea pe stații).
Analiza statisticã a acestor fișiere constã în douã segmente
diferite de prelucrare:
– prelucrarea on-line a arhivelor și vizualizarea rezultatelor;
– conversia bazei de date din fișier binar în fișier text; pe o
anumitã perioadã de timp, pentru a fi stocatã pe dischete sau pentru a fi prelucratã ulterior, cu altfel de programe, de cãtre
beneficiar.
Programul este un executabil care permite prelucrarea directã a
arhivelor energetice. Poate rula pe unul sau mai multe calculatoare
cu sistemul de operare stabilit, având un anume protocol de
comunicare.
Programul permite urmãtoarele tipuri de setãri: temporale,
consumatori, vizualizare, formule, limite.
Setãri temporale
În cadrul acestei pagini se pot efectua urmãtoarele:
– selecția intervalului temporal pe care se dorește a se face
analiza.
– modul de afișare temporal în intervalul selectat (la 1 minut,
la 5 minute, etc). Dacã intervalul de arhivare al dispecerelor
este mai mare decât intervalul de afișare selectat (de exemplu, intervalul de arhivare este de 30 minute și s-a
61selectat intervalul de afișare de 5 minute) atunci afișarea se
va face implicit la intervalul de arhivare. Dacã intervalul de
arhivare al dispecerelor este mai mic decat intervalul de afișare selectat (de exemplu, intervalul de arhivare este de
30 minute și s-a selectat intervalul de afișare de 24 ore)
atunci afișarea se va face pe un interval egal cu intervalul de afișare selectat, însumând un numãr corespunzãtor de
intervale de arhivare.
– setarea intervalelor temporale pentru fiecare schimb în parte.
Se pot seta maxim 4 schimburi în 24 de ore. Este util în
cazul în care se dorește o vizualizare a energiilor pe
schimburi.
– setarea intervalelor temporale pentru ore de vârf. Se pot seta
maxim 4 intervale de ore de vârf. Este util în cazul în care se
dorește o vizualizare a energiilor în orele de vârf sau în afara lor.
Setãri consumatori
În cadrul acestei pagini se pot selecta consumatorii energetici
care se doresc a fi vizualizați, având la dispoziție listele cu toți consumatorii dispecerizați, pe fiecare stație în parte.
Adãugarea consumatorilor pe lista de vizualizãri se face prin
dublu-click pe consumatorul respectiv din lista de consumatori.
ătergerea unui consumator din lista de vizualizãri se face prin dublu-click pe consumatorul respectiv din lista consumatorilor vizualizați.
Setãri vizualizare
În cadrul acestei pagini se pot efectua urmãtoarele setãri:
– selecția mãrimilor energetice arhivate de dispecer care se
doresc a fi vizualizate (puteri și energii) pe intervalul de
timp selectat anterior;
– vizualizarea totalului în orele de vârf, în afara orelor de vârf
și pe întreg intervalul de timp selectat;
62 – vizualizarea limitelor și/sau maximelor în orele de vârf, în
afara orelor de vârf și pe întreg intervalul temporal selectat;
– vizualizarea totalului pe schimburi;
– vizualizarea cosinusului de ø și a sinusului de ø;
– urmãrirea sau nu a limitelor/maximelor de orice tip;
– vizualizarea puterii reactive și a puterii complementare.
Setãri formule
În aceastã paginã se pot introduce diverse formule (sume sau
diferențe) între condensatorii dispecerizați (reali) sau sume definite
anterior (consumatori rezultanți). În urma adãugãrii de formule se creeazã un dispecer fictiv de sume din care se pot selecta ulterior
consumatori pentru a fi vizualizați sau pentru a fi introduși la rândul
lor în alte formule. Formulele odatã adãugate se pot modifica sau șterge cu totul.
Setãri limite
În acestã paginã se pot defini:
– limita maximalã și minimalã pe un anumit consumator;
– maximul și minimul pe un anumit consumator;
Pentru limite se definește mãrimea energeticã urmãritã, tipul
limitei (maximalã su minimalã), consumatorul urmãrit (poate fi și o
sumã), valoarea limitei exprimatã în putere medie orarã (în kW, kWA,… ). În intervalul temporal definit anterior se urmãrește
consumatorul respectiv și orice valoare mai mare (respectiv mai
micã pentru limita minimalã) decât limita impusã este semnalizatã, marcându-se momentul și valoarea atinsã la acel moment.
Pentru maxime/minime se folosește mãrimea energeticã
urmãritã, tipul (minim sau maxim), consumatorul urmãrit.
Valoarea limitei se lasã
0.00, astfel compilatorul sesizând cã nu
este vorba despre o limitã, ci despre un maxim sau minim. În
intervalul temporal definit anterior se urmãrește consumatorul
respectiv și valoarea maximã (respectiv minimã) este semnalizatã
63marcându-se momentul și valoarea atinsã la acel moment. Momentul
este semnalizat cu o rezoluție egalã cu valoarea intervalului de
arhivare. Programul salveazã automat setãrile într-un fișier binar. Dacã se dorește ca diverse setãri sã fie pãstrate cu denumiri diferite
și încãrcate ulterior fãrã a mai face manual toate setãrile, se poate
apãsa pe butonul Set. La apãsarea acestui buton apare o nouã
fereastrã de dialog, care permite salvãri cu nume diferite și refaceri
de setãri. Salvarea configurației actuale se face cu butonul Salvare ,
iar încãrcarea unei configurații anterioare se face cu butonul Citire .
Ieșirea din aceasta ferestrã se face apãsând butonul Renunț .
Datele selectate și prelucrate din baza de date cu ajutorul
programului sunt afișate. Din pagina Monitor se poate selecta
modul de vizualizare a datelor. Se pot vizualiza sub formã tabelarã
în pagina Lucru sau sub formã graficã în pagina Grafic . Paginile
astfel afișate într-un mediu uzual prezintã avantajul unei prelucrãri fãcute în alte medii de prelucrare dupã necesitãțile beneficiarului.
Pentru a facilita importul bazei de date energetice în alte medii de prelucrare familiare utilizatorului se poate folosi programul care
realizeazã conversia pe o anumitã perioadã a bazei de date binare în
fișier text cu separator Tab. În fereastra Conversie baza de date
SADE se poate seta numele fișierului text rezultat în urma
conversiei, perioada în care se dorește conversia și intervalul de afișare (rezoluția) în perioada cerutã.
Intervalul poate fi de 15 minute, 30 minute, 1 orã, 24 de ore
(pentru perioade lungi de timp).
Fișierul text rezultat se va gãsi în directorul din drive-ul pe care
a fost instalat serverul sistemului de operare și cuprinde numele
consumatorilor, energiile activã și reactivã. Acest fișier text poate fi convertit automat, utilizatorul putând sã-și dezvolte propriile
prelucrãri pe marginea bazei de date energetice. Un alt avantaj al
acestor fișiere text este acela de a putea fi stocate cu ușurințã pe dischete în vederea pãstrãrii de lungã duratã a datelor arhivate.
64
CAPITOLUL 6
CODUL TEHNIC AL
REȚELEI ELECTRICE DE TRANSPORT
6.1. INTRODUCERE
Autoritate
Codul tehnic al rețelei electrice de transport, denumit în
continuare Cod, este elaborat de Compania Naționalã de
Electricitate S.A. în conformitate cu prevederile OUG nr. 63/28.12.1998, art.12, 13, 14 și 15, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 519/30.12.1998, privind energia electricã și
termicã, precum și ale OUG nr. 29/22.10.1998, art.5 litera e și art.6
literele e, f și p, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 407/27.10.1998, privind înființarea, organizarea și funcționarea
Autoritãții Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei –
A.N.R.E. (denumitã în continuare Autoritatea Competentã).
Codul se aprobã prin decizie de cãtre Autoritatea Competentã. Codul este act normativ care face parte din sistemul de
reglementãri ce constituie legislația secundarã pentru funcționarea
pieței de energie electricã.
Prevederile acestui Cod sunt în concordanțã cu Codul Comercial
al pieței de energie electricã și au prioritate fațã de interesele
individuale de naturã economicã sau financiarã ale utilizatorilor rețelei electrice de tranport.
65Scop
Scopul codului este de a promova și de a impune regulile
și cerințele de ordin tehnic minimale ale pieței de energie electricã, menite sã asigure funcționarea sigurã, stabilã și economicã a Sistemului Electroenergetic Național, în beneficiul tuturor
utilizatorilor rețelei electrice de transport.
Codul are ca obiective :
a) Stabilirea unui set de reguli și norme în vederea asigurãrii
accesului terților la rețeaua electricã de transport ;
b) Stabilirea responsabilitãților și obligațiilor Companiei
Naționale de Electricitate S.A. și ale tuturor utilizatorilor
rețelei electrice de transport ;
c) Specificarea parametrilor tehnici de calitate în funcționarea
rețelei electrice de transport ;
d) Stabilirea procedurilor de programare și dispecerizare a
grupurilor generatoare, în conformitate cu regulile pieței de electricitate ;
e) Stabilirea cerințelor tehnice pentru racordarea la rețeaua
electricã de transport ;
f) Stabilirea cerințelor pentru dezvoltarea rețelei electrice de
transport ;
g) Stabilirea interfețelor și a fluxurilor informaționale dintre
Compania Naționalã de Electricitate S.A. și utilizatorii rețelei electrice de transport.
Domeniul de aplicare
Codul reglementeazã activitãțile Operatorului de Sistem și ale
Operatorului de Transport și se aplicã nediscriminatoriu
utilizatorilor rețelei electrice de transport.
Utilizatorii rețelei electrice de transport au obligația de a
respecta prevederile Codului.
66 Atribuții și competențe
Conform OUG 63/28.12.1998 art.5, privind energia electricã și
termicã, Compania Naționalã de Electricitate S.A. este societate comercialã de interes național care desfașoarã urmatoarele activitãți specifice:
a) transportul energiei electrice în calitate de Operator de
Transport ;
b) conducerea prin dispecer a SEN în calitate de Operator de
Sistem ;
c) administrarea pieței de electricitate în calitate de Operator
Comercial ;
d) coordonarea planificãrii și dezvoltãrii SEN în baza politicii
energetice naționale.
Compania Naționalã de Electricitate S.A., presteazã, în calitate
de Operator de Transport, serviciu public pentru toți utilizatorii
rețelei electrice de transport, permițând accesul nediscriminatoriu la
rețeaua electricã de transport, potrivit legii, oricãrui solicitant care îndeplinește cerințele tehnice prevãzute în Cod.
Compania Naționalã de Electricitate S.A. potrivit OUG
63/28.12.1998 și a prezentului Cod asigurã:
a) Activitatea tehnicã legatã de exploatarea, mentenanța,
modernizarea și dezvoltarea rețelei electrice de transport în
calitate de Operator de Transport ;
b) Reglementarea și coordonarea serviciilor de racordare la
rețeaua electricã de transport în calitate de Operator de Transport, în scopul stabilirii condițiilor tehnice pentru
instalațiile utilizatorilor racordați la rețeaua electricã de
transport ;
c) Convenirea legãturilor și instalațiilor necesare pentru
interconectarea cu alte sisteme electroenergetice în calitate
de Operator de Transport și Operator de Sistem ;
d) Coordonarea funcționãrii din Sistemul Electroenergetic
Național, în calitate de Operator de Sistem, în scopul
conducerii funcționãrii integrate a SEN, având ca obiectiv
67satisfacerea consumului de energie electricã în condiții de
siguranțã, calitate și securitate, cu costuri minime de
exploatare ;
e) Stabilirea, contractarea și gestionarea serviciilor de sistem în
calitate de Operator de Sistem ;
f) Exploatarea interconexiunilor rețelei electrice de transport
cu alte sisteme electroenergetice în calitate de Operator de
Sistem ;
g) Coordonarea activitãților de import-export sau de tranzit în
calitate de Operator de Sistem ;
h) Administrarea pieței de energie electricã în calitate de
Operator Comercial ;
i) Activitatea de planificare a dezvoltãrii Sistemului
Electroenergetic Național și facilitarea amplasãrii optime a
obiectivelor energetice, pe principiul minimizãrii costurilor
de dezvoltare a rețelei electrice de transport.
Compania Naționalã de Electricitate S.A., la cererea Autoritãții
competente și în conformitate cu programul de reglementãri al
acesteia, sau din proprie inițiativã și cu acordul Autoritãții competente, revizuiește, actualizeazã, modificã și dezvoltã textul
Codului și modul sãu de implementare, consultând și alți titulari de
licențã interesați din sectorul energiei electrice.
Administrarea Codului
Compania Naționalã de Electricitate S.A. este administratorul
Codului și are, în calitate de administrator al Codului, dreptul și
obligația:
– sã cearã utilizatorilor rețelei electrice de transport sã facã
dovada respectãrii reglementãrilor din Cod,
– sã urmãreascã și sã verifice dacã circulația informațiilor este
în conformitate cu prevederile din Cod,
– sã prezinte anual Autoritãții competente un raport detaliat
asupra activitãții de administrare a Codului.
68 Alte reglementãri
Regulamentul de programare și dispecerizare a SEN, aprobat
prin Decizia ANRE nr. 18/10.06.1999, publicatã in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 350/23.07.1999, face parte integrantã din prezentul Cod.
Aplicarea Codului obligã la respectarea, dupã caz, a
urmãtoarelor regulamente, prescripții și instrucțiuni tehnice:
a) Regulamentul de mãsurare a cantitãților de energie electricã
tranzacționate pe piața angro, aprobat prin Decizia
ANRE nr. 15/04.06.1999 publicatã in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 350/23.07.1999.
b) Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de protecție și de
siguranțã ale capacitãților energetice ;
c) Normele și instrucțiunile tehnice referitoare la planificarea,
proiectarea, funcționarea, supravegherea, controlul, protecția, testarea, punerea în funcțiune, protecția muncii și
protecția mediului. Aceste documente (din tabelul 6.1.) fac
obiectul revizuirii și aprobãrii, dupã caz, de cãtre Autoritatea competentã sau alte autoritãți abilitate.
Tabelul 6.1.
Norme tehnice în vigoare (lista se actualizeazã anual).
Indicativ Titlu
PE 003 Nomenclator de verificãri, încercãri și probe privind
montajul, punerea în funcțiune și darea în
exploatare a instalațiilor energetice.
PE 005/2 Regulament pentru analiza și evidența
evenimentelor accidentale din instalațiile de
producere, transport și distribuție a energiei electrice si termice.
PE 006 Instrucțiuni generale de protecția muncii pentru
instalațiile din SEN.
PE 009 Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva
incendiilor pentru ramura energiei electrice și termice.
69Indicativ Titlu
PE 011 Normativ privind calculul comparativ tehnico-
economic la instalațiile de producere, transport și
distribuție de energie electricã și termicã.
PE 013 Normativ privind metodele și elementele de calcul,
al siguranței în funcționare a instalațiilor energetice.
PE 016 Normativ tehnic de reparații la echipamentele și
instalațiile specifice energiei electrice și termice.
PE 022-3 Prescripții generale de proiectare a rețelelor
electrice.
PE 025 Instrucțiuni privind izolarea pe servicii proprii a
grupurilor generatoare din centralele electrice
PE 026 Normativ pentru proiectarea sistemului
electroenergetic național.
PE 029 Normativ de proiectare a sistemelor informatice
pentru conducerea prin dispecer a instalațiilor
energetice din SEN.
PE 101 Normativ pentru construcția instalațiilor electrice de
conexiuni și transformare cu tensiuni peste 1 kV.
PE 104 Normativ pentru construcția liniilor aeriene de
energie electricã peste 1000 V.
PE 107 Normativ pentru proiectarea și execuția rețelelor de
cabluri electrice.
PE 109 Normativ pentru alegerea izolației, coordonarea
izolației și protecția instalațiilor electroenergetice
împotriva supratensiunilor.
PE 111 Instrucțiuni pentru proiectarea stațiilor de conexiuni
și a stațiilor de transformare.
PE 117 Regulament pentru conducerea prin dispecer în
sistemul electroenergetic național.
PE 118 Regulament general de manevre în instalațiile
electrice.
PE 120 Instrucțiuni privind compensarea puterii reactive în
rețelele electrice ale furnizorilor de energie și la consumatorii industriali și similari.
70 Indicativ Titlu
PE 124 Normativ privind stabilirea soluțiilor de alimentare
cu energie electricã a consumatorilor industriali și
similari.
PE 134 Normativ privind metodologia de calcul a curenților
de scurtcircuit în rețelele electrice cu tensiunea
peste 1 kV.
PE 140 Îndrumar privind criteriile de identificare a stãrilor
critice în funcționarea sistemului energetic și mãsuri
pentru limitarea extinderii avariilor.
PE 143 Normativ privind limitarea regimului nesimetric și
deformant în rețelele electrice.
PE 148 Instrucțiuni privind condițiile generale de proiectare
antiseismicã a instalațiilor tehnologice din stațiile
electrice.
PE 153 Instrucțiuni privind stabilirea schimbului de energie
electricã între producãtor și rețelele de transport și
distribuție.
Normativul de deconectãri manuale ale unor
categorii de consumatori de energie electricã.
Programul de limitare a consumului de energie
electricã pe tranșe în situații deosebite în SEN.
Planul de apãrare a SEN împotriva perturbațiilor
majore.
Planul de restaurare a SEN dupã rãmânerea parțialã
sau totalã fãrã tensiune.
Ord.MMPS
655/1997 Normele specifice de protecția muncii pentru
transportul și distribuția energiei electrice
Ordinul de împãrțire a autoritãții de conducere
operativã asupra instalațiilor.
PE 501 Normativ privind proiectarea protecțiilor prin relee
și a automatizãrilor instalațiilor electrice ale centralelor și stațiilor.
PE 504 Normativ pentru proiectarea sistemelor de circuite
secundare ale stațiilor electrice.
71
6.2. SERVICIUL DE TRANSPORT
Serviciul de transport constituie un serviciu public, conform
licenței de transport, fiind asigurat de Operatorul de Transport
pentru toți utilizatorii RET (Rețeaua Electricã de Transport) cu
respectarea normelor și performanțelor prevãzute în Codul tehnic.
Operatorul de Transport desfãșoarã urmãtoarele activitãți:
a) Gestioneazã, exploateazã, întreține, reparã, modernizeazã și
dezvoltã:
i) instalațiile din RET (linii, echipamentele din stațiile de conexiune și stațiile de transformare, instalațiile de protecție
și automatizare etc.);
ii) instalațiile de mãsurare și contorizare a transferului de energie electricã prin RET și la interfața cu utilizatorii RET,
care îi aparțin;
iii) instalațiile de informaticã și telecomunicații din RET, aferente SEN.
b) Asigurã serviciul de transport prin RET pentru toți
utilizatorii RET în conformitate cu contractele incheiate.
c) Elaboreazã:
i) programul de dezvoltare optimã a RET pe baza studiilor
de perspectivã, în conformitate cu prevederile din capitolul
nr. 5 din prezentul Cod; ii) studiile cu o perspectivã de 5 ani pentru evidențierea restricțiilor de rețea și a capacitãților disponibile în RET
pentru cereri/oferte de tranzit sau import/export de energie
electricã; iii) programele de revizii / reparații ale instalatiilor de
transport din SEN care se supun avizãrii Operatorului de
Sistem; iv) programe specifice de studii și cercetãri pentru instalațiile din RET.
72 d) Propune tarife pentru Serviciul de Transport conform
metodologiei aprobate de Autoritatea competentã.
e) Analizeazã și avizeazã îndeplinirea condițiilor tehnice de
racordare de cãtre utilizatorii RET, în conformitate cu
prevederile prezentului Cod.
f) Stabilește testele necesare pentru racordarea utilizatorilor la
RET și participã la efectuarea acestora, în conformitate cu
prevederile capitolului nr. 9 din prezentul Cod.
g) Realizeazã, modernizeazã, dezvoltã, verificã și întreține
periodic sistemele de mãsurare-contorizare a energiei electrice, potrivit prevederilor reglementãrilor în vigoare;
asigurã transmiterea rezultatelor mãsurãtorilor la Operatorul
de Sistem și Operatorul Comercial; asigurã accesul beneficiarilor serviciului de transport pentru verificarea
grupurilor de mãsurare ce îi aparțin.
h) Realizeazã, exploateazã, modernizeazã și dezvoltã sistemele
de protecții și automatizãri din RET corelat cu solicitãrile Operatorului de Sistem.
i) Realizeazã, întreține, modernizeazã și dezvoltã infrastructuri
proprii de informaticã și de telecomunicații și asigurã servicii de informaticã și telecomunicații pentru Operatorul
de Sistem și Operatorul Comercial și terților, pe bazã de
contracte cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
j) Realizeazã, intreține, modernizeazã și dezvoltã, corelat cu
cerințele Operatorului de Sistem, un sistem SCADA
centralizat și sisteme informatice de interfațã cu sistemele
SCADA locale care sã permitã monitorizarea și conducerea operativã a SEN.
k) Monitorizeazã și evalueazã siguranța în funcționare a
instalațiilor din RET și indicatorii de performanțã ai Serviciului de Transport.
Operatorul de Transport informeazã operativ Operatorul de
Sistem despre orice modificare a stãrii instalațiilor pe care
le gestioneazã.
73Operatorul de Transport informeazã Operatorul de Sistem
asupra programului de reparații și activitãți de mentenanțã
planificate în instalațiile pe care le gestioneazã în scopul obținerii avizelor necesare din partea Operatorului de Sistem.
Operatorul de Transport este obligat ca în termen de maximum
15 zile lucrãtoare de la primirea unei cereri de contractare a serviciului de transport din partea unui titular de licențã sau
consumator eligibil racordat la RET, sã facã o ofertã și, în cazul
acceptãrii acesteia, sã încheie contractul.
Operatorul de Transport trebuie sã asigure serviciul de transport,
astfel încât sã îndeplineascã integral condițiile tehnice necesare
funcționãrii interconectate sincrone cu sistemul UCPTE prin :
a) asigurarea unei capacitãți de interconexiune suficientã
îndeplinirii criteriului de siguranțã „n-1“ în orice schemã
normalã de funcționare, fãrã a influența negativ din punct de
vedere tehnic sau economic funcționarea sistemelor electroenergetice vecine ;
b) asigurarea echipãrii RET cu echipamente de protecție,
automatizare, transmisiuni și comutație primarã care sã
permitã izolarea rapidã și eficientã a incidentelor din rețea și evitarea extinderii acestora.
c) Asigurarea echipamentelor de reglaj a tensiunii în vederea
menținerii acesteia în limitele prevãzute în Cod (vezi paragraful 6.3).
Operatorul de Transport este responsabil pentru administrarea
documentației tehnice și a normelor care reglementeazã proiectarea,
funcționarea, întreținerea și dezvoltarea instalațiilor componente ale RET. În acest context, Operatorul de Transport reexamineazã
periodic normele și face propuneri pentru revizuirea lor atunci când
este cazul.
74
6.3. PARAMETRII TEHNICI DE CALITATE AI
SERVICIILOR DE TRANSPORT ăI DE SISTEM
6.3.1. Frecvența în SEN (Sistemul Energetic Național)
Frecvența nominalã SEN este de 50 Hz. Limitele normate de
variație a frecvenței în funcționare sunt de 49,5 – 50,5 Hz timp de
95% din sãptãmânã.
Frecvența normatã de functionare în SEN trebuie sã se
încadreze în limitele 49,9 – 50,1 Hz timp 90% din sãptãmânã.
Frecvențele de consemn sunt 49,95 , 50,00 și 50,05 Hz.
Frecvența normatã de funcționare în SEN trebuie sã se încadreze
în limitele 49,75 – 50,25 Hz timp de 99% din sãptãmânã.
Frecvența SEN poate crește pânã la 52 Hz sau poate scãdea pânã
la 47,5 Hz în condiții excepționale.
La funționarea interconectatã cu alte sisteme, în cazul
declanșãrii celui mai mare grup generator din interconexiune,
automatizãrile DASF nu au condiții de acționare, iar frecvența revine la o valoare cvasistaționarã aflatã în limitele normale prin utilizarea rezervei de reglaj primar și a rezervei „minut“.
6.3.2. Tensiunea în RET (Rețeaua electricã de transport)
Valorile nominale ale tensiunii in RET sunt 750 kV, 400 kV,
220 kV si 110 kV.
Valorile considerate normale ale tensiunii și asigurate 95 % din
sãptãmânã sunt urmãtoarele:
a) în orice punct al rețelei electrice de 750 kV marja de variație
a tensiunii este între 735 kV si 765 kV ;
b) în orice punct al rețelei electrice de 400 kV marja de variație
a tensiunii este între 380 kV și 420 ;
c) în orice punct al rețelei electrice de 220 kV marja de variație
a tensiunii este între 198 kV și 242 kV ;
75d) în orice punct al rețelei electrice de 110 kV marja de variație
a tensiunii este între 99 kV și 123 kV.
În condiții de funcționare perturbatã tensiunea minimã în
retețele electrice de 400 kV poate varia pânã la –10%, iar cea
maximã pânã la +10% din tensiunea nominalã, pe o duratã de
maximum 15 minute.
6.3.3. Pierderile tehnice de energie în RET
Pierderile tehnice de energie în RET (Rețeaua electricã de
transport) sunt acoperite de producãtorii care au contracte în acest sens cu Compania Naționala de Electricitate S.A.
Compania Naționalã de Electricitate S.A. gestioneazã energia
electricã pentru acoperirea pierderilor tehnice de energie din RET.
6.3.4. Calitatea undelor de tensiune și curent
Calitatea undelor de tensiune și curent corespunde
reglementãrilor tehnice în vigoare conform celor prezentate în tabel.
Tabelul 6.2.
Cerințe referitoare la calitatea undelor de tensiune și curent.
Obiectul reglementarii Prevederea
Forma undei de tensiune Coeficientul de distorsiune :
3% (la înaltã tensiune)
Se indicã valorile admisibile
pentru nivelul armonicei
Raportul între secvența
negativã și secvența pozitivã Coeficient de nesimetrie de
secvențã negativã :
1% – înaltã tensiune
6.3.5. Siguranța în funcționare
RET este dimensionatã și exploatatã, astfel încât se respectã
criteriul de siguranțã (n-1), criteriul de stabilitate staticã și condițiile de stabilitate tranzitorie.
76 În cazul unor incidente complexe sunt aplicate automat, de cãtre
operatorii din SEN, mãsuri în conformitate cu Planul de Apãrare a
SEN împotriva perturbațiilor majore și Planul de restaurare a funcționãrii SEN dupã rãmânerea parțialã sau totalã fãrã tensiune.
Compania Naționalã de Electricitate S.A. este responsabilã
pentru evaluarea indicatorilor de performanțã la nivel de SEN în conformitate cu prevederile internaționale (UCTE).
Indicatorii de performanțã calculați sunt:
a) Timpul mediu de întrerupere; b) Indicatorul de severitate; c) Indicatorul „minute sistem“.
Indicatorii de siguranțã calculați pentru fiecare nod al RET sunt:
a) Durata medie de întrerupere; b) Numãrul mediu de întreruperi urmate de reparații;
c) Numãrul mediu de întreruperi urmate de manevre.
6.3.6. Date tehnice referitoare la instalațiile
producãtorilor și consumatorilor racordați la RET
În funcție de etapa la care se face referire la racordarea la RET
aceste date sunt: date standard de planificare, date detaliate pentru
planificare și date înregistrate.
Datele standard de planificare (S) reprezintã totalitatea datelor
tehnice care caracterizeazã producãtorii/consumatorii racordați la
RET.
Datele detaliate pentru planificare (D) sunt date tehnice care
permit analize speciale de stabilitate staticã și tranzitorie și dimensionarea instalațiilor de automatizare și reglajul protecțiilor
și alte date necesare în programarea operativã.
Datele înregistrate (R) reprezintã date validate care
vor fi incluse în condițiile de racordare, agreate de producator /
consumator / Operator de Transport.
77Tabelul 6.3. Date pentru grupurile generatoare.
Descrierea datelor Unitãți de
mãsurã Categoria
datelor
– în Centrala electricã :
Punctul de racordare la rețea Text, schemã S, D
Tensiunea nominalã
la punctul de racordare kV S, D
Puterea totalã netã
a centralei electrice MW S, D, R
– în Punctul de racordare :
Valoarea curentului maxim de scurtcircuit:
– Simetric kA S, D
– Nesimetric kA S, D
Valoarea curentului minim de scurtcircuit:
– Simetric kA S, D
– Nesimetric kA D
– în Grupuri generatoare :
Puterea nominalã aparentã MVA S, D, R
Factor de putere nominal (cos ϕn) S, D, R
Putere netã MW S, D, R
Puterea activã nominalã
produsã la borne MW S, D
Puterea activã maximã
produsã la borne MW S, D
Tensiunea nominalã KV S, D, R
Frecvența maximã/minimã de
funcționare la parametrii nominali Hz D, R
Consumul serviciilor proprii la
putere maximã produsã la borne MW S, D, R
Putere reactivã maximã la borne Mvar S, D, R
Putere reactivã la borne Mvar S, D, R
Putere activã minimã produsã MW S, D, R
Constanta de inerție
a turbogeneratorului (H) MWs/MVA D, R
78 Raportul de scurtcircuit D, R
Curent statoric nominal A D, R
– Reactanțe saturate și nesaturate ale grupurilor generatoare :
Reactanța nominalã
[tensiune nominalã2/putere
aparenta nominalã] Ω S, D, R
Reactanța sincronã longitudinalã
% din reactanța nominalã % S, D, R
Reactanța tranzitorie longitudinalã
% din reactanța nominalã % D, R
Reactanța
supra-tranzitorie longitudinalã
% din reactanța nominalã % S, D, R
Reactanța sincronã transversalã
% din reactanța nominalã % D, R
Reactanța tranzitorie transversalã
% din reactanța nominalã % D, R
Reactanța
supratranzitorie transversalã
% din reactanța nominalã % S, D, R
Reactanța de scãpãri statoricã
% din reactanța nominalã % D, R
Reactanța de secvențã zero
% din reactanța nominalã % D, R
Reactanța de secvențã negativã
% din reactanța nominalã % D, R
Reactanța Potier
% din reactanța nominalã % D, R
– Constante de timp ale grupurilor geraratoare :
Tranzitorie a înfãșurãrii de excitatie
cu statorul închis (Td’) s D, R
Supratranzitorie a înfãșurãrii de
amortizare cu statorul închis (Td’) s D, R
Tranzitorie a înfãșurãrii de excitație
cu statorul deschis (Td’) s D, R
79Supratranzitorie a înfãșurãrii de
amortizare cu statorul deschis (Td’) s D, R
Tranzitorie a înfasurarii de excitație
cu statorul deschis (Td’) s D, R
Supratranzitorie a înfãșurãrii de
amortizare cu statorul deschis, pe
axa q (Td’) s D, R
– Diagrame pentru grupurile generatoare :
Diagrama de capabilitate Date grafice D, R
Curba eficienței în funcționare Date grafice D, R
– în Unitãți de transformare :
Numãr de înfãșurãri Text S, D
Puterea nominalã
pe fiecare înfãșurare MVA S, D, R
Raportul nominal de transformare kV/kV S, D, R
Tensiuni de scurtcircuit
pe perechi de înfãșurari % din Unom. S, D, R
Pierderi în gol kW S, D, R
Pierderi în sarcinã kW S, D, R
Curentul de magnetizare % S, D, R
Grupa de conexiuni Text S, D
Domeniu de reglaj kV-kV S, D
Schema de reglaj
(longitudinal sau longotransversal) Text,
diagramã D, R
Mãrimea treptei de reglaj % D
Reglaj sub sarcinã DA/NU D
Tratarea neutrului Text,
diagrama S, D
Curba de saturație Diagrama R
– Capabilitatea grupului generator conform puterii reactive :
Putere reactivã în regim inductiv
la putere maximã generatã Mvar generat S, D, R
Putere reactivã în regim inductiv
la putere minimã generatã Mvar generat D, R
80 Putere reactivã în regim inductiv
pe timp scurt la valorile nominale
pentru putere, tensiune și frecvențã Mvar D, R
Putere reactivã în regim capacitiv
la putere maximã/minimã generatã Mvar
absorbit S, D, R
– Sistemul de excitație al generatorului :
Tipul sistemului de excitație Text D, R
Tensiunea rotoricã nominalã
(de excitație) V D, R
Tensiunea rotoricã maximã
(plafonul de excitație) V D, R
Durata maximã admisibilã a
menținerii plafonului de excitație s D, R
Schema de reglaj a excitației V/V D, R
Viteza maximã de creștere
a tensiunii de excitație V/s D, R
Viteza maximã de reducere a
tensiunii de excitație V/s D, R
Dinamica
caracteristicilor de supraexcitație Text D, R
Dinamica
caracteristicilor de subexcitație Text D, R
Limitatorul de excitație Schema bloc D, R
– Regulatorul de vitezã :
Funcția de transfer echivalentã,
eventual standardizatã
a regulatorului de vitezã,
valori și unitãți de mãsurã Text D, R
Timpul de închidere/deschidere
al ventilului de reglaj al turbinei s D, R
Rãspunsul susținut
la variația de frecvențã MW/Hz D, R
Rãspunsul nesusținut
la variația de frecvențã MW/Hz D, R
Statism maxim % S, D, R
81Statism normal % D, R
Statism minim % D, R
Zona maximã de insensibilitate
la frecvențã Hz D, R
Zona normalã de sensibilitate
la frecvențã Hz D, R
Zona normalã de sensibilitate
la frecvențã Hz D, R
Zona de insensibilitate MW D, R
Capabilitatea de aruncare a sarcinii MW D, R
Detalii asupra regulatorului de
vitezã prezentat în schema bloc
referitor la funcțiile de transfer
ale elementelor individuale
și unitãțile de mãsurã Schema D, R
Schema bloc și parametrii
pentru regulatorul automat
de vitezã generator-turbinã
(eventual cazan), la grupurile
termoelectrice și nuclear Text D, R
– Regulatorul de tensiune (RAT) :
Tipul regulatorului Text D
Funcția de transfer echivalentã,
eventual standardizatã
a regulatorului de tensiune,
valori și unitãți de mãsurã Text D, R
– Date asupra protecțiilor :
Posibilitatea funcționãrii
în regim asincron fãrã excitatie
(pierderea excitației) –
puterea activã maximã și durata Text D
Excitație minimã Text,
diagrama D
Excitație maximã Text,
diagrama D
82 Diferențiala Text D
Protecția contra funcționãrii
în regim asincron
cu excitația conectatã Text D
– Stabilirea urmãtoarelor reglaje :
Limitatorul de excitație maximã Text,
diagramã D
Limitatorul de excitație minimã Text,
diagramã D
Limitatorul de curent statoric Text,
diagramã D
– Impedanțele rețelei :
Impedanțele de secvențã pozitivã,
negativã și zero Ω S, D, R
– Curenti de scurtcircuit :
Curentul maxim de scurtcircuit KA S, D, R
– Capabilitatea de transfer :
Consumator sau grupe de
consumatori alimentați din
puncte de racordare alternative Text D, R
Consum alimentat normal
din punctul de racordare X MW D, R
Consum alimentat normal
din punctul de racordare Y MW D, R
Comutații de transfer
în condiții planificate sau
în condiții de incident Text D
– Transformatoarele în punctul de racordare :
Curba de saturație Diagramã R
Date asupra
unitãților de transformare Diagramã S, D, R
83Tabelul 6.4. Date asupra protecțiilor în punctul de racordare.
Descrierea datelor Unitãți de
mãsurã Categoria
datelor
Numãrul protecțiilor pe fiecare tip Text D
Reglajul protecțiilor ms D, R
Timpii de anclanșare / declanșare
intreruptor (inclusiv stingerea
arcului electric) ms D, R
Tipul instalațiilor de automatizare
și reglajele (RAR, AAR) Text, ms D, R
Tabelul 6.5. Date asupra instalațiilor de compensare a puterii reactive
Descrierea datelor Unitati de
mãsurã Categoria
datelor
Localizarea bobinelor de reactanțã Text S, D, R
Puterea reactivã nominalã a
bobinelor de reactanțã Mvar S, D, R
Tensiunea nominalã
a bobinelor de reactanțã KV S, D, R
Localizarea
bateriilor de condensatoare Text S, D, R
Puterea nominalã
a bateriilor de condensatoare Mvar S, D, R
Tensiunea nominalã
a bateriilor de condensatoare KV S, D, R
Localizarea compensatoarelor Text S, D, R
Puterea nominalã
a compensatoarelor
(inductiv / capacitiv) ±Mvar S, D, R
Tensiunea nominalã
a compensatoarelor KV S, D, R
Modul de comutare / reglaj Text S, D, R
84 6.4. TESTARE, CONTROL, MONITORIZARE
Activitatea de testare, control și monitorizare se desfãșoarã în
conformitate cu procedurile pentru:
a) Controlul și monitorizarea modului în care grupurile
generatoare dispecerizabile respectã în funcționare
parametrii înregistrați;
b) Controlul și monitorizarea modului în care toți utilizatorii
RET respectã instrucțiunile Operatorului de Sistem;
c) Controlul și monitorizarea modului în care utilizatorii RET
furnizori de servicii de sistem tehnologice rãspund la solicitãrile Operatorului de Sistem în condițiile prevãzute în prezentul Cod;
d) Testarea capacitãții grupurilor generatoare dispecerizabile
de a se conforma solicitãrilor Operatorului de Sistem în ceea ce privește furnizarea de servicii de sistem tehnologice, în
conformitate cu prevederile prezentului Cod;
e) Testarea grupurilor generatoare dispecerizabile în vederea
stabilirii dacã declarațiile lor de disponibilitate corespund situației reale;
f) Testarea și controlul instalațiilor de racordare a utilizatorilor
RET în fazele de construcție, punere în funcțiune, dare în exploatare comercialã și dupã reparații capitale.
Scopul procedurilor menționate anterior este de a stabili dacã:
a) grupurile generatoare dispecerizabile funcționeazã în
concordanțã cu parametrii tehnici înregistrați;
b) grupurile generatoare dispecerizabile sunt disponibile
conform declarațiilor;
c) toți utilizatorii RET respectã instrucțiunile Operatorului de
Sistem în cadrul conducerii operative a SEN;
d) furnizorii de servicii de sistem tehnologice sunt în mãsurã sã
presteze aceste servicii;
e) viitorii utilizatori RET respectã condițiile de racordare la
RET prevãzute în Avizul tehnic de racordare.
Aceste prevederi se aplicã, dupã caz, tuturor utilizatorilor RET.
85Operațiunile de control și monitorizare sunt executate de cãtre
Operatorul de Sistem , în condițiile prezentului Cod.
În situația în care: a) pentru un grup generator dispecerizabil nu se respectã
parametrii de funcționare înregistrați sau
b) un utilizator RET nu respectã instrucțiunile Operatorului de
Sistem sau
c) un utilizator RET nu furnizeazã serviciile de sistem
tehnologice solicitate de Operatorul de Sistem,
operatorul de Sistem are dreptul și obligația sã cearã informațiile relevante de la grupul generator sau utilizatorul RET în cauzã.
Acesta este obligat sã furnizeze informațiile cerute cât mai curând
posibil, incluzând totodatã și un plan concret de remediere a situației create.
Operatorul de Sistem și producãtorul sau utilizatorul RET în
cauzã vor stabili de comun acord mãsurile care trebuie luate în vederea remedierii situației și termenele în care aceste mãsuri trebuie sã atingã efectele scontate.
Dacã în termen de 10 zile de la sesizarea Operatorului de Sistem
nu se ajunge la un acord de remediere a situației , atât operatorul de Sistem, cât și utilizatorul RET în cauzã pot solicita efectuarea unui
test în conformitate cu prevederile din prezentul Cod.
Testarea capacitãții de generare/absorbție a puterii reactive
Testarea capacitãții de generare/absorbție a puterii reactive se
executã obligatoriu la punerea în funcțiune a unui grup generator
dispecerizabil.
Operatorul de Sistem poate oricând (dar nu mai mult de douã ori
pe an pentru fiecare grup generator) sã solicite unui grup generator
dispecerizabil efectuarea unui test pentru a se face dovada cã grupul
generator respectiv are capacitatea de generare/absorbție a puterii reactive conform parametrilor sãi de înregistrare. Solicitarea se va face cu cel puțin 48 ore înainte de efectuarea testului.
86 Testarea amintitã poate fi fãcutã de cãtre Operatorul de Sistem
doar în perioadele în care producãtorul a declarat disponibilã
capacitatea grupului dispecerizabil de generare/absorbție a puterii reactive.
Dacã grupul generator nu trece în mod favorabil testul,
producãtorul respectiv trebuie sã redacteze cãtre Operatorul de Sistem, în termen de teri zile lucrãtoare, un raport detaliat în care sã
specifice motivele pentru care grupul generator nu corespunde
declarațiilor de disponibilitate.
Soluționarea eventualelor dispute se va face in conformitate cu
termenii contractului și cu reglementãrile în vigoare.
Testarea capacitãții de reglaj primar și secundar
Testarea capacitãții de reglaj primar și secundar se executã
obligatoriu la punerea în funcțiune a unui grup generator
dispecerizabil.
Aceastã testare va fi realizatã în mod periodic corelat cu
activitãțile de control și supraveghere a funcționãrii grupurilor generatoare dispecerizabile. Operatorul de Sistem va notifica
producãtorului intenția de a realiza cu cel puțin 48ore înainte de
efectuarea acestuia.
Criteriile de absolvire a testului sunt stabilite prin reglementãri
specifice.
Dacã grupul generator nu trece în mod favorabil testul,
producãtorul respectiv trebuie sã redacteze cãtre Operatorul de Sistem, în termen de trei zile lucrãtoare, un raport detaliat în care sã
specifice motivele pentru care grupul generator nu corespunde
declarațiilor de disponibilitate.
Soluționarea eventualelor dispute se va face în concordanțã cu
termenii contractului și cu reglementãrile în vigoare.
87Testarea capacitãții de pornire rapidã
Testarea capacitãții de pornire rapidã se executã obligatoriu la
punerea în funcțiune a unui grup generator dispecerizabil.
Operatorul de Sistem poate oricând ( dar nu mai mult de douã
ori pe an pentru fiecare grup generator ) sã solicite unui grup
generator dispecerizabil efectuarea unui test pentru a se face dovada
cã grupul generator respectiv are capacitatea de pornire rapidã conform parametrilor sãi declarați la înregistrare. Solicitarea se va
face cu cel puțin 48 ore înainte de efectuarea testului.
Solicitarea de testare poate fi fãcutã de cãtre Operatorul de
Sistem doar în perioadele în care grupul generator dipsecerizabil a fost declarat disponibil.
Dacã grupul nu trece în mod favorabil testul, producãtorul
respectiv trebuie sã redacteze cãtre Operatorul de Sistem, în termen de trei zile lucrãtoare, un raport detaliat în care sã specifice motivele
pentru care grupul generator nu corespunde declarațiilor de
disponibilitate.
Soluționarea eventualelor dispute se va face în concordanțã cu
termenii contractului și cu reglementãrile în vigoare.
Testarea capacitãții de participare la restaurarea
funcționãrii SEN
Operatorul de Sistem sã solicite unui grup generator
dispecerizabil participant la Planul de restaurare a SEN dupã o avarie majorã, efectuarea unui test (nu mai mult de o datã pe an
pentru fiecare grup generator) pentru a se face dovada cã grupul
generator respectiv are capacitatea de pornire conform cerințelor Planului de restaurare a SEN.
Testarea se poate face în una din urmãtoarele situații:
a) pornirea grupului generator izolat de orice sursã externã de
alimentare cu energie electricã din sistem;
b) izolarea grupului generator pe servicii proprii.
88 Solicitarea de testare amintitã anterior trebuie fãcutã de cãtre
Operatorul de Sistem cu cel puțin 7 zile înainte de momentul
realizãrii testului.
Dacã grupul generator nu trece în mod favorabil testul,
producãtorul respectiv trebuie sã redacteze cãtre Operatorul de
Sistem, în termen de cinci zile lucrãtoare, un raport detaliat în care sã specifice motivele pentru care grupul generator nu corespunde
declarațiilor de disponibilitate.
Soluționarea eventualelor dispute se va face în concordanțã cu
termenii contractului și cu reglementãrile în vigoare.
Testarea disponibilitãții altor servicii de sistem tehnologice
Disponibilitatea celorlalte servicii de sistem tehnologice nu va fi
testatã dar va fi urmãritã și monitorizatã în cursul procesului descris anterior.
La solicitarea Operatorului Comercial, Operatorul de Sistem
programeazã un grup generator dispecerizabil sã efectueze un test de disponibilitate în conformitate cu prevederile prezentului Cod. În acest scop grupul generator va fi programat chiar și în afara
ordinii de merit.
Operatorul comercial va determina modul în care grupul
generator respectiv a absolvit testul, în concordanțã cu
reglementãrile în vigoare ale pieței de electricitate.
Operatorul de Sistem poate oricând (dar nu mai mult de douã ori
pe an pentru fiecare grup generator) sã solicite efectuarea unui test asupra unui grup generator dispecerizabil pentru a se face dovada cã
grupul generator respectiv are într-adevãr caracteristicile declarate la
înregistrarea sa la Operatorul comercial sau la Operatorul de Sistem dacã este furnizor de servicii de sistem tehnologice. Solicitarea se va
face cu cel puțin 48 ore înainte de efectuarea testului.
Solicitarea de testare amintitã anterior poate fi fãcutã de cãtre
Operatorul de Sistem doar în perioadele în care grupul generator dispecerizabil a fost declarat disponibil.
89Criteriile de absolvire a testului vor fi definite în proceduri
specifice.
Dacã grupul generator nu trece în mod favorabil testul,
producãtorul respectiv trebuie sã redacteze cãtre Operatorul de
Sistem, în termen de trei zile lucrãtoare, un raport detaliat în care sã
specifice motivele pentru care grupul generator nu corespunde declarațiilor de disponibilitate.
Soluționarea eventualelor dispute se va face în concordanțã cu
termenii contractului și cu reglementãrile în vigoare.
6.5. CONDUCEREA PRIN DISPECER A SISTEMULUI
ENERGETIC NAȚIONAL
Conducerea prin dispecer a SEN este o activitate specificã
domeniului energiei electrice efectuate prin unitãți specializate
(trepte de dispecer), care au relații ierarhizate de autoritate asupra
participanților la piața energiei electrice.
Scopul conducerii prin dispecer a SEN este asigurarea
funcționãrii acestuia în condiții de siguranțã, calitate și
economicitate, prin exploatarea coordonatã a instalațiilor
și echipamentelor componente ale SEN care necesitã o conducere unitarã.
Conducerea prin dispecer a SEN se realizeazã unitar și este
organizatã ierarhizat, la nivel central, teritorial și local.
Funcțiile principale ale conducerii prin dispecer a SEN sunt: a) planificarea operaționalã a funcționãrii SEN;
b) conducerea operativã la nivel central și teritorial, în
conformitate cu Ordinul de împãrțire a autoritãții de conducere operativã asupra instalațiilor;
c) conducerea operativã la nivel local;
d) asigurarea evidenței mișcãrii energiei și a modului de
funcționare a SEN, conform normelor în vigoare.
Treapta de conducere prin dispecer este organul operativ care,
prin atribuțiile sale, realizeazã conducerea prin dispecer, asigurând
90 autoritatea de conducere operativã și comanda operativã asupra unor
echipamente și instalații din SEN, în conformitate cu Ordinul de
împãrțire a autoritãții de conducere operativã asupra instalațiilor.
Conducerea prin dispecer se bazeazã pe reglementãri specifice
de organizare și funcționare și se aplicã de cãtre personalul treptelor
de dispecer și de cãtre personalul de servire operativã din stațiile electrice, centrale electrice și instalațiile consumatorilor.
Respectarea reglementãrilor specifice privind atribuirea
autoritãții de conducere operativã și a comenzii operative asupra echipamentelor și instalațiilor din SEN este obligatorie pentru toți participanții la SEN.
Treptele de conducere prin dispecer din SEN sunt:
a) Dispecerul energetic central (DEC): b) Dispecerii energetici teritoriali (DET);
c) Dispecerii energetici de distribuție (DED);
d) Dispecerii energetici de hidroamenajare (DHE); e) Dispecerii energetici locali pe centrale (DLC); f) Dispecerii energetici locali ai consumatorilor (DELC).
O treaptã de conducere prin dispecer cuprinde:
a) un compartiment de comandã operativã, cu personal
organizat în ture, care conduce în timp real funcționarea
instalațiilor, prin coordonarea regimurilor și a manevrelor;
b) un compartiment care asigurã planificarea operaționalã și
programarea operativã, precum si urmãrirea și analiza funcționãrii și elaboreazã reglementãrile specifice.
Utilizatorii RET au obligația de a asigura în instalațiile lor
dotarea corespunzãtoare cu echipamente și personal care sã asigure realizarea conducerii prin dispecer a SEN.
Operatorul de Sistem informeazã distribuitorii cu privire la
modificãrile din RET care afecteazã siguranța sau regimul de funcționare a rețelei de distribuție.
Distribuitorii au obligația sã ia mãsuri de corelare a regimului și
schemei de funcționare în rețeaua de distribuție cu regimul și
schema de funcționare in RET.
91Operatorul de Sistem desfãșoarã activitãțile de planificare
operaționalã, conducere operativã și alte activitãți specifice la nivel
central și teritorial, prin treptele sale de conducere prin dispecer:
a) Dispecerul energetic central ( DEC );
b) Dispecerii energetici teritoriali ( DET ).
Operatorul de Sistem are obligația de a asigura
nediscriminatoriu serviciile de dispecerizare pentru toți participanții
la piața angro de energie electricã, pe baze contractuale reglementate
de autoritatea competentã.
Operatorul de sistem desfãșoarã urmãtoarele activitãți; a) Autorizeazã personalul de comandã operativã în
conformitate cu reglementãrile în vigoare;
b) Culege, înregistreazã și arhiveazã date statistice privind
funcționarea SEN, conform reglementãrilor;
c) Asigurã evidența, prelucrarea și arhivarea datelor privind
mișcarea energiei în SEN, conform reglementãrilor și recomandãrilor UCTE;
d) Asigurã evidența, prelucrarea și arhivarea datelor
privind evenimentele din SEN, conform reglementãrilor și
recomandãrilor UCTE;
e) Respectã recomandãrile UCTE privind protocoalele de
schimb de informații, rapoarte, structura și procedurile de
acces la bazele de date;
f) Respectã condițiile tehnice, economice și organizatorice
prevãzute de normele și recomandãrile UCTE pentru
funcționarea interconectatã;
g) Realizeazã schimb de informații cu partenerii de funcționare
interconectatã și cu alți colaboratori în domeniul energetic;
h) Colaboreazã cu partenerii de funcționare interconectatã la
elaborarea studiilor și analizelor de funcționare interconectatã;
i) Calificã unitãțile furnizoare de servicii de sistem
tehnologice pe baza procedurii proprii, aprobate de
Autoritatea competentã;
92 j) Planificã, dezvoltã, reabiliteazã și modernizeazã, în
conformitate cu Programul energetic național, cu prognozele
în vigoare, sistemele de dispecerizare proprii, în condiții rezonabile de eficiențã economicã și energeticã;
k) Coordoneazã realizarea, întreținerea și dezvoltarea unui
sistem EMS/SCADA la nivel național, care sã permitã monitorizarea și conducerea prin dispecer a SEN și în acest
scop: – dezvoltã, modernizeazã și întreține sistemele
EMS/SCADA și de telecomunicații proprii, – solicitã utilizatorilor RET realizarea sistemelor locale SCADA în concordanțã cu cerințele
conducerii prin dispecer a SEN;
l) Coordoneazã dezvoltarea, modernizarea și întreținerea
sistemelor de protecții și automatizãri de sistem , astfel încât
sã previnã avariile extinse de sistem și sã fie respectate
normele de calitate a serviciului;
m) Analizeazã și avizeazã racordarea instalațiilor și
echipamentelor noi la SEN;
n) Elaboreazã sau revizuiește, când este cazul, norme și
reglementãri tehnice necesare pentru realizarea eficientã a activitãții de conducere operativã, cu consultarea și a altor
factori interesați, conform reglementãrilor în vigoare;
o) Elaboreazã și revizuiește ori de câte ori este necesar Planul
de Apãrare a SEN împotriva perturbațiilor majore;
p) Colaboreazã la cererea Autoritãții competente, conform unui
program stabilit de comun acord, la elaborarea sau
revizuirea reglementãrilor emise de aceasta;
q) Formuleazã puncte de vedere și avizeazã studiile,
programele și lucrãrile privind dezvoltarea și modernizarea
SEN;
r) Acordã consultanțã pe probleme de conducere prin dispecer
altor trepte de conducere prin dispecer și terților;
s) Acordã consultanțã pe probleme de comandã, control,
protecții și automatizãri altor trepte de conducere prin dispecer și terților.
93Activitatea de planificare operaționalã cuprinde urmãtoarele
componente:
a) Planificarea schemei normale de funcționare; b) Planificarea lucrãrilor de întreținere și reparații ale
instalațiilor de producere, transport și distribuție din SEN;
c) Planificarea sistemelor de protecții; d) Planificarea sistemelor de automatizãri;
e) Planificarea tensiunilor.
Operatorul de Sistem înregistreazã, prelucreazã și arhiveazã
datele necesare și suficiente pentru analiza și planificarea funcționãrii SEN.
Operatorul de Sistem elaboreazã studii privind funcționarea
SEN, în vederea stabilirii mãsurilor de creștere a siguranței și economicitãții funcționãrii acestuia.
Operatorul de Sistem analizeazã și avizeazã programele de
probe cu echipamentele racordate la RET sau care au influențã asupra funcționãrii acesteia, sau asupra siguranței funcționãrii SEN.
Operatorul de Sistem analizeazã oportunitatea și avizeazã
retragere definitivã din exploatare a instalațiilor și echipamentelor
din RET sau racordate la aceasta.
Planificarea schemei normale de funcționare
Operatorul de Sistem stabilește semestrial (vara și iarna) schema
normalã de funcționare în RET, în rețeaua electricã de distribuție de 110 kV cu rol de transport și avizeazã schema normalã de funcționare:
a) în rețeaua electricã de distribuție și
b) în instalațiile producãtorilor care au rol de transport. Schema normalã de funcționare în RET se stabilește pe baza
calculelor de verificare în ceea ce privește:
a) circulațiile de puteri; b) nivelurile de tensiune; c) rezerva de stabilitate staticã;
d) condițiile de stabilitate tranzitorie;
94 e) curenții de scurtcircuit;
f) modul de tratare a neutrului;
g) siguranța în funcționare a sistemelor de protecție și
automatizãri.
Distribuitorii și ceilalți utilizatori RET vor consulta Operatorul
de Sistem în privința schemei normale de funcționare din rețelele lor care pot îndeplini și funcții de tranzit interzonal.
Planificarea lucrãrilor de întreținere și reparații ale
instalațiilor de producere, transport și distribuție din SEN
Operatorul de Transport întocmește planuri anuale, trimestriale
și lunare de reparații și întreținere pentru echipamentele din RET.
Producãtorii și distribuitorii întocmesc planuri anuale,
trimestriale și lunare de reparații și întreținere pentru instalațiile
proprii.
Operatorul de Sistem avizeazã planurile anuale, trimestriale și
lunare de reparații și întreținere pentru instalațiile de producere,
transport și distribuție din SEN, având în vedere atât necesitatea
efectuãrii lucrãrilor, cât și asigurarea funcționãrii normale a SEN, cu respectarea criteriului (n-1) în privința regimului de funcționare.
Ieșirea din funcțiune a unei secții de bare este consideratã în
verificarea criteriului (n-1), dacã aceasta poate conduce la o
extindere consideratã inacceptabilã a avariei, afectând întreg sistemul sau o zonã extinsã a sa.
La verificarea criteriului (n-1), schema cu n elemente în
funcțiune este consideratã schema planificatã de funcționare pentru perioada consideratã.
Planificarea sistemelor de protecții
Operatorul de Sistem stabilește și coordoneazã reglajele, logica
de funcționare și stãrile operative ale sistemelor de protecție din RET precum și ale sistemelor de protecție ale utilizatorilor RET, în
95mãsura în care acestea trebuie coordonate cu cele din RET și/sau
influențeazã siguranța în funcționare a SEN.
Operatorul de Transport și utilizatorii RET stabilesc reglajele și
stãrile operative ale sistemelor de protecție ale cãror reglaje și stãri
operative nu trebuie corelate cu alte protecții și automatizãri din
sistem și care nu afecteazã siguranța în funcționare a SEN.
Planificarea sistemelor de automatizãri
Operatorul de Sistem stabilește și coordoneazã reglajele, logica
de funcționare și stãrile operative ale sistemelor de automatizãri din RET precum și ale sistemelor de automatizãri ale utilizatorilor RET, în mãsura în care acestea trebuie coordonate cu cele din RET și/sau
influențeazã siguranța în funcționare a SEN.
Operatorul de Transport și utilizatorii RET stabilesc reglajele și
stãrile operative ale sistemelor de automatizãri ale cãror reglaje
și stãri operative nu trebuie corelate cu ale altor protecții și
automatizãri din sistem și care nu afecteazã siguranța în funcționare a SEN.
Planificarea tensiunilor
Operatorul de Sistem planificã banda de tensiune de funcționare
în nodurile rețelei de transport, ținând seama de posibilitãțile de reglaj al tensiunii în nodurile respective și de influența lor asupra
regimului de funcționare în zonã.
Operatorul de Sistem planificã banda de tensiune de funcționare
pentru nodurile de interconexiune cu alte sisteme energetice,
respectând convențiile și acordurile încheiate cu partenerii.
Conducerea operativã a SEN este realizatã de cãtre Operatorul
de Sistem și cuprinde urmãtoarele componente:
a) Programarea operativã;
b) Comanda operativã.
Conducerea operativã a SEN implicã realizarea urmãtoarelor
activitãți specifice:
96 a) supravegherea funcționãrii SEN;
b) conducerea grupurilor dispecerizabile;
c) conducerea RET; d) conducerea sistemelor de protecții din sistem;
e) conducerea sistemelor de automatizãri din sistem.
Conducerea operativã exercitatã asupra grupurilor dispeceri-
zabile conectate la SEN urmãrește:
a) menținerea SEN în stare normalã de funcționare sau
revenirea la starea normalã de funcționare, în urma evenimentelor neprogramate care au condus la trecerea într-o stare perturbatã de funcționare;
b) respectarea programãrii, conform regulamentului de
programare și dispecerizare a SEN;
c) realizarea regimurilor de funcționare pentru centralele
hidroelectrice impuse de cerințele gospodãririi complexe a
apelor;
d) respectarea codurilor și convențiilor în vigoare privind
funcționarea interconectatã cu alte sisteme energetice.
Conducerea operativã exercitatã asupra RET se referã la
modificarea schemei de funcționare si coordonarea utilizãrii mijloacelor de reglaj al tensiunii din RET si urmareste: realizarea si
menținerea unei stãri normale de funcționare a SEN si utilizarea
economicã a resurselor sistemului.
Conducerea operativã exercitatã asupra protecțiilor din SEN are
rolul de a corela dupã caz, reglajul (setul de reglaje), logica de
funcționare și starea operativã a protecțiilor cu regimul și schema de
funcționare curente.
Conducerea operativã exercitatã asupra automatizãrilor din SEN
are rolul de a corela dupã caz, reglajul (setul de reglaje), logica de
funcționare și starea operativa a automatizãrilor cu regimul și schema de funcționare curente.
Operatorul de Sistem analizeazã funcționarea SEN din punct de
vedere al îndeplinirii programului de funcționare si al respectãrii
parametrilor de calitate ai serviciilor de transport și de dispecerizare și stabilește mãsurile necesare pentru încadrarea în acestea.
97Operatorul de Transport și utilizatorii RET furnizeazã în timp
util Operatorului de sistem informațiile necesare și suficiente
conducerii operative, conform reglementãrilor în vigoare.
Operatorul de Sistem are dreptul sã solicite oricãrui participant
la SEN orice informație tehnicã necesarã pentru asigurarea
condițiilor de siguranțã și calitate a funcționãrii SEN, iar acesta este obligat sã furnizeze fãrã întârziere informația solicitatã.
Operatorul de Sistem transmite la, și primește de la operatorii de
sistem ai altor sisteme electroenergetice cu care SEN este interconectat, informații necesare și suficiente pentru a permite funcționarea sigurã și interoperabilitatea sistemului electroenergetic
interconectat.
Programarea operativã a funcționãrii SEN are urmãtoarele
componente:
a) Programarea schemei de funcționare
b) Programarea grupurilor dispecerizabile; c) Programarea rezervei de putere; d) Programarea frecvenței;
e) Programarea tensiunilor;
f) Programarea sistemelor de protecții; g) Programarea sistemelor de automatizãri.
Programarea operativã a funcționãrii SEN se realizeazã în
conformitate cu prevederile din prezentul Cod și cu normele tehnice specifice.
Activitãțile specifice ale operatorului de Sistem sunt coordonate
cu activitãțile distribuitorilor sau ale operatorilor de sistem
din sistemele electroenergetice vecine aflate în funcționare interconectatã cu SEN (în conformitate cu normele în vigoare,
cu convențiile bilaterale încheiate și cu recomandãrile UCTE).
Distribuitorii cer aprobarea Operatorului de Sistem pentru
modificarea configurației în rețeaua lor de distribuție, dacã acesta influențeazã regimul în RET și siguranța în funcționare a SEN
(rețeaua de distribuție având și rol de transport interzonal).
98 Operatorul de Sistem autorizeazã personalul de conducere
operativã propriu și participã la autorizarea treptelor de conducere
operativã subordonate, conform reglementãrilor.
Operatorul de transport și utilizatorii RET au obligația de a
remedia neîntârziat, la solicitarea Operatorului de sistem, acele
indisponibilitãți ale instalațiilor care pun în pericol siguranța funcționãrii SEN sau a alimentãrii consumatorilor.
Programarea schemei de funcționare
Operatorul de Sistem stabilește pentru a doua zi schema
programatã de funcționare.
Schema programatã de funcționare trebuie sã îndeplineascã
urmãtoarele condiții:
a) sã respecte criteriul (n-1), considerând cã schema cu (n)
elemente este schema programatã de funcționare;
b) se admite abaterea temporarã de la criteriul (n-1) în
conformitate cu reglementãrile în vigoare;
c) rezerva de stabilitate staticã este de cel puțin 20 % în
schema cu (n) elemente în funcțiune și cel puțin 8 % în
schema cu (n-1) elemente în funcțiune, considerând cã
schema cu n elemente este schema programatã de funcționare;
d) sã existe condiții de stabilitate satisfãcãtoare;
e) curenții de rupere a întrerupãtoarelor sã nu fie depãșiți de
curentul de scurtcircuit în cazul oricãrui incident posibil;
f) curenții de scurtcircuit nu depãșeascã valorile normate și
prevãzute în condițiile de racordare în nici un nod al rețelei;
g) sã fie îndeplinite condițiile de tratare a neutrului; h) sã fie realizatã siguranța în funcționare a sistemelor de
protecție și automatizãri.
Ieșirea din funcțiune a unui sistem sau secții de bare este
consideratã în verificarea criteriului (n-1), dacã aceasta poate conduce la o extindere consideratã inacceptabilã a avariei.
99Modificarea schemei de funcționare în rețeaua de transport se
face numai cu aprobarea Operatorului de Sistem.
Programarea grupurilor dispecerizabile
Programarea grupurilor dispecerizabile se face în conformitate
cu regulamentul de programe și dispecerizare a Sistemului
Electroenergetic Național.
Programarea lucrãrilor de întreținere și reparații neplanificate
pentru grupurile generatoare dipsecerizabile se face cu avizul
Operatorului de Sistem.
Programarea rezervei de putere
Operatorul de Sistem trebuie sã determine rezerva de putere
necesarã, astfel încât sã asigure respectarea condițiilor precizate din
prezentul Cod.
Operatorul de Sistem respectã convențiile și acordurile de
funcționare în paralel referitoare la reglajul frecvenței și
programarea rezervei conform principiilor de siguranțã și solidaritate din sistemul interconectat, în cazul funcționãrii interconectate a SEN cu alte sisteme.
Operatorul Comercial programeazã, în cazul activitãții sale
zilnice de programare a funcționãrii grupurilor dispecerizabile, rezerva de putere solicitatã de Operatorul de Sistem, pe baza
ofertelor furnizorilor de servicii de sistem.
Ofertele de putere activã disponibilã pe grupuri generatoare ale
producãtorilor țin seama de obligativitatea asigurãrii rezervei de
reglaj primar.
Programarea frecvenței
Operatorul de sistem face programarea frecvenței în
conformitate cu prevederile din Cod.
100 Operatorul de sistem stabilește valoarea de consemn pentru
regulatoarele automate de vitezã ale grupurilor generatoare.
Producãtorii au obligația sã respecte valoarea de consemn
programatã de Operatorul de Sistem pentru grupurile generatoare
dispecerizabile.
Operatorul de Sistem stabilește zilnic, pentru fiecare interval
orar valoarea programatã a frecvenței de funcționare în sistem,
având în vedere și corelarea orei sincrone cu ora astronomicã.
Valorile la care se programeazã frecvența pentru corectarea orei sincrone sunt 49,95 sau 50,05 Hz. Valoarea programatã a frecvenței de funcționare în sistem devine valoarea de consemn pentru reglajul
secundar frecvențã – putere.
Operatorul de Sistem convine valoarea program a frecvenței cu
operatorii de sistem ai sistemelor interconectate, conform
convențiilor și acordurilor în vigoare, în cazul funcționãrii
interconectate a SEN cu alte sisteme.
Programarea tensiunilor
Operatorul de Sistem programeazã banda de tensiune în nodurile
rețelei de transport, ținând seama de posibilitãțile de reglaj al
tensiunii în nodurile respective și de influența lor asupra regimului de funcționare în zonã.
Operatorul de Sistem programeazã banda de tensiune pentru
nodurile de interconexiune cu alte sisteme energetice, respectând convențiile și acordurile încheiate cu partenerii.
Programarea sistemelor de protecții
Operatorul de Sistem stabilește și coordoneazã reglajele, logica
de funcționare și stãrile operative ale sistemelor de protecție din RET precum și ale sistemelor de protecție ale utilizatorilor RET, în
mãsura în care acestea trebuie coordonate cu cele din RET și/sau
influențeazã siguranța în funcționare a SEN.
101 Operatorul de Transport și utilizatorii RET stabilesc reglajele și
stațiile operative ale sistemelor de protecție ale cãror reglaje și stãri
operative nu trebuie corelate cu ale altor protecții și automatizãri din sistem și care nu afecteazã siguranța în funcționare a SEN.
Operatorul de Transport și utilizatorii RET realizeazã în timpul
cerut dispozițiile operatorului de Sistem cu privire la starea sistemelor de protecții și efectueazã verificãrile periodice sau ca
urmare a acționarilor necorespunzãtoare ale sistemelor de protecție
și automatizãri, astfel încât sã garanteze siguranța funcționãrii acestora.
Utilizatorii RET și Operatorul de Transport nu au dreptul sã
modifice regimul, reglajele și logica de acționare a sistemelor de
protecții decise de Operatorul de Sistem, fãrã aprobarea acestuia.
Programarea sistemelor de automatizãri
Operatorul de Sistem stabilește și coordoneazã reglajele, logica
de funcționare și stãrile operative ale sistemelor de automatizãri din RET, precum și ale sistemelor de automatizãri ale utilizatorilor RET, în mãsura în care acestea trebuie coordonate cu cele din RET și/sau
influențeazã siguranța în funcționare a SEN.
Operatorul de Transport și utilizatorii RET stabilesc reglajele și
stãrile operative ale sistemelor de automatizãri ale cãror reglaje și
stãri operative nu trebuie corelate cu ale altor protecții și
automatizãri din sistem și care nu afecteazã siguranța în funcționare a SEN.
Operatorul de Transport și utilizatorii RET realizeazã în timpul
cerut dispozițiile Operatorului de Sistem cu privire la starea
sistemelor de automatizãri și efectueazã verificãrile periodice sau ca urmare a acționãrilor necorespunzãtoare ale sistemelor de protecție
și automatizãri, astfel încât sã garanteze siguranța funcționãrii
acestora.
Utilizatorii RET și Operatorul de Transport nu au dreptul sã
modifice regimul, reglajele și logica de acționare a sistemelor de
102 automatizãri decise de Operatorul de Sistem, fãrã aprobarea
acestuia.
În funcționarea normalã a SEN, Operatorul de Sistem aplicã
programul de funcționare rezultat în urma activitãții de programare
operativã.
Supravegherea funcționãrii SEN se realizeazã de cãtre
Operatorul de Sistem prin colectarea și prelucrarea informațiilor
necesare referitoare la:
a) parametrii caracteristici ai regimului de funcționare:
– frecvența;
– tensiunea în nodurile RET;
– circulațiile de putere activã și reactivã prin elementele
RET și prin rețeaua electricã buclatã de 110 kV; – puterea activã și reactivã injectatã în fiecare din punctele
de racordare ( noduri ) RET și în acela ale rețelei electrice
buclate de 110 kV; – unghiurile de defazaj al tensiunii în nodurile RET fațã de nodul de referințã;
b) energii schimbate în punctele de racordare la RET și pe
liniile de interconexiune;
c) cotele în lacurile de acumulare;
d) configurația RET și a rețelelor de 110 kV buclate cu rețeaua
de transport;
e) gradul echipamentelor din circuitele primare și secundare
din RET;
f) gradul de asigurare a Serviciilor de sistem tehnologice;
g) depãșirea limitelor admisibile ale unor parametri de
funcționare;
h) evenimentele care au avut loc în sistem sau a cãror
producere este de așteptat.
Supravegherea SEN se realizeazã de cãtre Operatorul de Sistem
printr-un sistem propriu informatic și de telecomunicații specific
pentru colectarea, prelucrarea și transmiterea în timp util a datelor și
comenzilor necesare conducerii SEN.
103 Operatorul de Sistem ia mãsuri pentru a evita trecerea într-o
stare de funcționare perturbatã ca urmare a modificãrilor previzibile
în ceea ce privește consumul, producția sau starea echipamentelor.
Operatorul de Sistem are autoritatea sã dea dispoziții
utilizatorilor RET și Operatorului de Transport referitoare la regimul
de funcționare a echipamentelor și instalațiilor din SEN.
Dispozițiile Operatorului de Sistem vor fi îndeplinite fãrã
întârziere, cu excepția cazurilor când sunt periclitate securitatea
oamenilor sau integritatea echipamentelor.
Operatorul de Sistem dispune și coordoneazã manevrele în rețea
în conformitate cu normele în vigoare.
Manevrele se executã de personalul de servire operativã în
conformitate cu normele specifice tehnice și de protecția muncii în vigoare.
În lipsa unei alte dispoziții date de Operatorul de Sistem,
producãtorii au obligația sã respecte, pentru fiecare grup dispecerizabil, programul comunicat de Operatorul Comercial.
Operatorul de Sistem comandã furnizarea serviciilor de sistem
tehnologice necesare în condițiile din prezentul Cod.
În funcție de situația energeticã din SEN sau din sistemele
energetice vecine, Operatorul de Sistem poate modifica graficul de
schimb cu sistemele vecine, în colaborare cu operatorii de sistem din
acestea și în conformitate cu acordurile și convențiile încheiate.
Utilizatorii RET și toți participanții la SEN au obligația de a
îndeplini dispozițiile Operatorului de Sistem referitoare la reglaje,
logica de acționare și starea operativã ale sistemelor de protecție
aflate în autoritatea Operatorului de Sistem.
Operatorul de Sistem este obligat și autorizat sã ia mãsurile
tehnice necesare pentru a limita extinderea perturbațiilor și pentru
revenirea la funcționarea normalã în cazul trecerii într-o stare de funcționare perturbatã.
Mãsurile tehnice pentru limitarea extinderii perturbațiilor și
pentru revenirea la starea normalã de funcționare au prioritate fațã
de interesele individuale ale utilizatorilor RET.
104 Operatorul de Sistem și utilizatorii RET aplicã în permanențã
mãsurile prevãzute în Planul de Apãrare a SEN împotriva
perturbațiilor majore.
Operatorul de sistem are dreptul, în condiții de funcționare în
stare perturbatã, sã nu respecte ordinea de merit stabilitã și sã
solicite direct grupurilor generatoare porniri, opriri și/sau modificãri ale puterii produse, în scopul readucerii SEN în stare normalã de
funcționare.
Operatorul de Sistem are dreptul, în condiții de funcționare în
stare perturbatã, sã limiteze consumul prin deconectãri manuale, în conformitate cu normativele în vigoare, în scopul readucerii SEN în
stare normalã de funcționare.
Operatorul de Sistem poate dispune, în condițiile de funcționare
în stare perturbatã, amânarea lucrãrilor de întreținere programate în
RET și în centrale electrice sau întreruperea lucrãrilor de întreținere
la elemente ale RET și redarea lor în exploatare, în scopul readucerii SEN în stare normalã de funcționare.
Operatorul de Sistem și utilizatorii RET vor acționa conform
Planului de Restaurare a SEN dupã rãmânerea parțialã sau totalã
fãrã tensiune, atunci când s-a produs cãderea totalã sau parțialã a SEN.
Operatorul de Sistem colaboreazã cu operatorii de sistem ai
sistemelor electroenergetice cu care SEN funcționeazã interconectat, pentru evitarea incidentelor pe liniile de interconexiune sau din sistemul interconectat, sau pentru înlãturarea efectelor acestora,
conform acordurilor și convențiilor de exploatare în vigoare.
Operatorul de Sistem poate cere ajutor de avarie sistemelor
electroenergetice cu care funcționeazã interconectat, în cazul unor
deficite de putere în SEN, sau al unor incidente grave, conform
acordurilor de funcționare interconectatã.
Operatorul de Sistem poate acorda ajutor de avarie, la cererea
sistemelor electroenergetice cu care funcționeazã interconectat,
conform acordurilor de funcționare interconectatã.
105 Operatorul de Sistem are dreptul, în condițiile de funcționare în
stare perturbatã sã solicite operatorului Comercial suspendarea pieței
de energie, conform reglementãrilor în vigoare.
La cererea fãcutã de orice solicitant ( producãtor de energie
electricã, distribuitor, furnizor, consumator eligibil ) cu privire la
realizarea unui nou racord sau modificarea unui racord existent la RET, Operatorul de Transport realizeazã urmãtoarele:
a) Analizeazã cererea de racordare și documentația tehnicã
anexatã pe baza unei proceduri elaborate de operatorul de transport și aprobatã de autoritatea competentã. Procedura include modul și termenele pentru emiterea Avizului tehnic
de racordare, conținutul documentației tehnice precum și
lista altor acte necesare;
b) Propune contractul de racordare (pe baza contractului cadru
de racordare elaborat de autoritatea competentã, a Avizului
tehnic de racordare acordat de operatorul de Transport și autorizației emise de Autoritatea competentã) care conține cel puțin urmãtoarele:
– lucrãrile ce trebuie efectuate pentru realizarea racordului la
RET; – lucrãrile ce trebuie efectuate pentru extinderea sau întãrirea
RET impuse de realizarea sau modificarea racordului
respectiv; – variante de eșalonare a lucrãrilor de racordare; – serviciile asigurate de cãtre Operatorul de transport în
exploatarea racordului și, respectiv tariful de racordare.
c) Propune în regim concurențial un contract de execuție. În
cazul în care lucrãrile de montaj sunt executate de un terț,
contractul de racordare precizeazã condițiile privind accesul
și desfãșurarea lucrãrilor de realizare/modificare a racordului și, atunci când este cazul. a condițiilor necesare desfãșurãrii lucrãrilor de extindere/întãrire a RET.
106 Cererea de racordare impune specificarea cel puțin a
urmãtoarelor informații:
a) solicitantul titular de licențã pentru domeniul sãu de
activitate (numele, adresa și telefonul / fax-ul / e-mail-ul
solicitantului);
b) obiectul solicitãrii de racordare (grupuri generatoare,
instalații de distribuție, instalații consumatoare, etc., inclusiv
aplasamentul);
c) angajamentul solicitantului de a respecta Codul; d) lista documentațiilor anexate cererii de racordare. Documentația aferentã cererii de racordare va cuprinde:
a) Studiul de soluție pentru racordarea la RET;
b) Pentru grupurile generatoare: datele standard de planificare (
notate cu S) cuprinse în Tab. 6.3. și Tab. 6.4.;
c) Pentru instalații de distribuție, instalații consumatoare:
datele standard de planificare (notate cu S) cuprinse în Tab. 6.4.;
d) Pentru instalații de compensare a puterii reactive: datele
standard de planificare (notate cu S) cuprinse în Tab. 6.4. și
Tab. 6.5.;
e) Pentru alte instalații datele tehnice se stabilesc de cãtre
Operatorul de Transport la prezentarea cererii de racordare;
f) Pentru toate categoriile de instalații:
– valoarea daunelor pe care solicitantul racordãrii le solicitã în cazul întreruperii funcționãrii datoritã indisponibilitãții
din RET,
– propunerea de etapizare privind fazele urmãtoare de realizare a proiectului (proiectare, execuție, probe, punere
în funcțiune),
– angajamentul solicitantului ca pânã la punerea în funcțiune sã facã dovada certificãrii sistemului calitãții de cãtre un organism acreditat în România.
Operatorul de transport va solicita date suplimentare ori de câte
ori este nevoie.
107 În vederea emiterii avizului tehnic de racordare, Operatorul de
Transport analizeazã:
a) încadrarea în capacitatea de transport a RET; b) posibilitãțile de racordare;
c) soluții privind instalația de racordare în amplasamentul
solicitat din punct de vedere al: – nivelului de siguranțã;
– curentului de scurtcircuit;
– efectelor asupra pierderilor tehnice de energie electricã din RET; – alimentãrii serviciilor proprii ale grupului generator;
d) evaluarea modului de utilizare a capacitãții de transport a
RET existente;
e) selectarea soluției optime din punct de vedere al
ansamblului RET;
f) identificarea unor necesitãți de întãrire a RET; g) evaluarea costurilor în RET în urma racordãrii instalațiilor
solicitanților;
h) îndeplinirea condițiilor de racordare;
i) îndeplinirea prevederilor Codului. Dacã în urma analizei, rezultã cã soluția optimã de racordare
este la tensiunea de 110 kV sau mai micã, în instalațiile care aparțin
zonei de distribuție, atunci cererea de racordare se transmite administratorului zonei respective a rețelei electrice de distribuție. Pentru racordarea grupurilor dispecerizabile la rețelele de distribuție
este obligatoriu avizul Operatorului de Transport.
Avizul tehnic de racordare acordat de cãtre Operatorul de
transport, conține;
a) Termenii și condițiile generale în care se realizeazã
racordarea acestuia;
b) Descrierea soluției de racordare, care include și lucrãrile ce
trebuie efectuate pentru extinderea sau întãrirea RET impuse
de realizarea sau modificarea racordului respectiv:
c) Condițiile specifice pentru racordare; d) Conformitatea cu Codul;
108 e) Cerințele Operatorului de Transport, privind instalațiile de
racordare ale utilizatorilor RET;
f) Cerințele de monitorizare și reglaj, inclusiv interfața cu
sistemele SCADA ( Sistemul de Supraveghere, Control și
Achiziție de Date ) și de telecomunicații;
g) Date înregistrate care necesitã verificarea în timpul
funcționãrii;
h) Evaluarea costurilor din afara responsabilitãții Operatorului
de Transport care vor fi suportate de solicitant;
i) Nivelul de siguranțã al RET în punctul de racordare; j) Obligații legate de participarea solicitantului la Planul de
Apãrare și Planul de Restaurare a SEN;
k) Cerințe și condiții specifice pentru furnizarea de servicii de
sistem cãtre Operatorul de Sistem;
l) Cerințe privind protecțiile și automatizãrile la interfața cu
RET;
m) Parametrii de furnizare a energiei electrice; n) Condițiile în care utilizatorul poate fi decuplat de la RET de
cãtre Operatorul de Transport;
o) Cerințe pentru echipamentele principale, de mãsurã, control
protecție și automatizare din instalațiile utilizatorului.
Decizia privind acordarea avizului tehnic de racordare face
obiectul consultãrii Operatorului de Transport a cererii de racordare a solicitantului și a documentației aferente.
Obținerea Autorizației de înființare de la autoritatea competentã
pe baza avizului tehnic de racordare obligã Compania Naționalã de
Electricitate SA sã considere în cadrul Planului de perspectivã persoana juridicã autorizatã, ținând seama de datele standard de
planificare comunicate.
Cerințele tehnice de racordare specificã: a) condițiile tehnice asigurate de Operatorul de Transport în
punctele de racordare în conformitate cu normele din Cod;
b) cerințele tehnice de racordare, proiectare și de funcționare
pentru utilizatorii racordați la RET sau pentru viitorii utilizatori ai RET.
109 Cerințele tehnice de racordare trebuie sã fie similare pentru toți
utilizatorii RET de categorii echivalente.
Racordarea utilizatorilor la RET (conexiuni noi sau modificarea
unora existente) se face potrivit prevederilor prezentului Cod și în
conformitate cu Procedura pentru acordarea Avizului tehnic de
racordare la RET, elaboratã de Operatorul de Transport. Procedura va fi transmisã spre aprobare autoritãții competente în termen de 60
zile lucrãtoare de la data intrãrii în vigoare a Codului.
Echipamentele și aparatajul din stațiile electrice ale RET se
testeazã în scopul certificãrii calitãții în conformitate cu prevederile procedurii pentru acordarea avizului tehnic de racordare la RET.
Conexiuni între instalațiile utilizatorilor și RET trebuie sã fie
controlate prin întrerupãtoare capabile sã întrerupã curentul maxim de scurtcircuit în punctul de racordare și sã nu producã supratensiuni
de conexiuni de comutație în afara normelor tehnice în vigoare.
Analizele în vederea determinãrii solicitãrilor la scurtcircuit și a
curentului nominal al echipamentelor primare de comutație în punctele de racordare se fac de cãtre Operatorul de Transport pentru
fiecare cerere de racordare.
Protecțiile instalațiilor în punctele de racordare între utilizatori și
RET trebuie sã îndeplineascã cerințele minime conform normelor
tehnice în vigoare, astfel încât sã reducã la minim impactul asupra
RET a incidentelor din instalațiile utilizatorilor.
Timpul de eliminare a defectelor prin protecțiile de bazã nu va fi
mai mare de: 80 ms la 400 kV,
110 ms la 220 kV și 120 ms la
110 kV.
Excepțiile condițiilor prezentate pot fi acceptate de Operatorul
de transport dacã acestea se justificã în urma calculelor de stabilitate tranzitorie.
Aceste calcule se efectueazã de cãtre Operatorul de Transport în
conformitate cu normele tehnice în vigoare.
Timpii de eliminare a defectelor prin protecția de rezervã sunt
impuși utilizatorilor RET de cãtre operatorul de Transport, atât
pentru protejarea instalațiilor utilizatorului, cât și pentru protejarea
instalațiilor din RET.
110 Condițiile tehnice minime pentru legarea la pãmânt a
instalațiilor utilizatorilor trebuie sã respecte cerințele tehnice
stipulate în normele tehnice în vigoare.
Grupuri generatoare
Urmãtoarele cerințe se aplicã tuturor grupurilor generatoare
dispecerizabile.
Orice grup generator trebuie sã fie capabil sã furnizeze puterea
activã nominalã la frecvențe ale SEN între 49,5 și 50,5 Hz.
Orice grup generator trebuie sã fie capabil sã producã simultan
puterea nominalã activã și reactivã în banda de frecvențã 49.5 – 50.5 Hz pentru întreaga gamã de tensiuni prevãzute la paragraful 4.2.2.
Orice grup generator trebuie sã fie capabil sã furnizeze puterea
reactiva solicitatã de Operatorul de Sistem, în conformitate cu diagrama sa P – Q de funcționare.
Grupurile generatoare trebuie sã aibã posibilitatea sã fie
declanșate automat de la sistem în cazul pierderii stabilitãții.
Fiecare grup generator (cu excepția celor cu turbine cu
contrapresiune) trebuie sã fie capabil sã contribuie la reglajul primar
al frecvenței prin variația continuã a puterii active furnizate în RET
sau în sistemul de distribuție.
Fiecare grup generator trebuie sã fie dotat cu regulator automat
de vitezã pentru a asigura rãspunsul la variațiile de frecvențã, când
aceste grupuri generatoare se izoleazã de restul SEN pe un consum local, regulatorul de vitezã trebuie sã fie capabil sã asigure reglajul frecvenței sub 52 Hz. Toate turbinele acestor grupuri generatoare
trebuie sã rãspundã regulatorului automat de vitezã. La grupurile
generatoare termoelectrice se va aplica principiul „turbina conduce cazanul“.
Regulatorul automat de vitezã al grupurilor generatoare cu
puterea mai mare sau egalã cu 50 MW trebuie sã permitã o valoare reglabilã a statismului , zona de insensibilitate sã fie mai micã decât
± 10 mHz, iar valoarea de consemn a frecvenței sã fie ajustabilã
între 47,5 și 52 Hz.
111 Orice grup generator va fi capabil sã încarce/descarce în mai
puțin de 30 secunde rezerva de reglaj primar la o abatere cvasi –
staționarã a frecvenței de ± 200 mHz și sã menținã aceasta pentru
cel puțin 15 minute.
Fiecare grup generator dispecerizabil trebuie sã fie dotat cu
sistem de reglaj al excitației capabil sã contribuie la reglajul
tensiunii prin variația continuã a puterii reactive generate/absorbite în RET sau în rețeaua electricã de distribuție.
Fiecare grup generator dispecerizabil trebuie sã fie dotat cu
regulator automat de tensiune care sã fie permanent în funcțiune.
Sistemul de reglaj al excitației, inclusiv regulatorul automat de
tensiune și sisteme de stabilizare cu rol de atenuare a oscilațiilor de
putere activã, atunci când acestea sunt necesare din condiții de
sistem, se vor specifica în Avizul tehnic de racordare.
Grupurile generatoare noi trebuie sã fie capabile sã se separe de
SEN din orice punct de funcționare din diagrama P – Q a
generatorului electric și sã funcționeze cu alimentarea serviciilor proprii cel puțin 1 orã și în condiții de insularizare peste minimul tehnic cel puțin 3 ore, în vederea restaurãrii funcționãrii SEN. Fac
excepție grupurile cu turbine cu gaz și cele cu contrapresiune.
Este o cerințã esențialã ca RET sã încorporeze grupuri
generatoare cu capabilitate d pornire fãrã sursã de tensiune din
sistem. Operatorul de Sistem poate sã impunã aceastã cerințã în
Avizul tehnic de racordare dacã grupul generator se aflã într-un amplasament care necesitã realizarea acestui serviciu.
Participarea la Planul de restaurare a SEN dupã rãmânerea
parțialã sau totalã fãrã tensiune constituie serviciu de sistem
tehnologic conform Codului tehnic.
Producãtorii capabili din punct de vedere tehnic sã ofere servicii
de sistem au obligația sã furnizeze aceste servicii de sistem la
solicitarea operatorului de Sistem, chiar dacã aceste servicii au fost contractate. Instalarea echipamentelor de supraveghere în timp real sunt solicitate pentru anumite generatoare de cãtre Operatorul de
Sistem pentru a asigura în timp real (sau cu o întârziere micã)
informații asupra:
112 a) indicatorilor de stare;
b) acționarea protecțiilor;
c) mãrimilor mãsurabile. Instalarea echipamentelor de reglaj în timp real este solicitatã
pentru anumite generatoare de cãtre Operatorul de Sistem pentru a
asigura reglajul asupra puterii active și reactive produse.
Punctul de racordare între generator și rețeaua de transport se
stabilește de comun acord prin Avizul tehnic de racordare dat de
Operatorul de Transport.
În cazul în care într-o centralã electricã alimentarea serviciilor
proprii se asigurã printr-un transformator conectat la alt punct de
racordare decât cel la care sunt racordate grupurile generatoare din
centrala electricã, acest producãtor va fi tratat în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
Cerințe asupra echipamentelor de telecomunicații:
a) grupurile generatoare trebuie sã asigure alimentarea cu
energie electricã pentru instalațiile de monitorizare și reglaj astfel încât acestea sã fie disponibile cel puțin trei ore dupã
pierderea alimentãrii la punctul de racordare a respectivului
grup generator;
b) producãtorul trebuie sã asigure partea de comunicații de la
instalațiile de monitorizare și reglaj secundar, cu rezervare,
la oricare dintre grupurile generatoare cãtre interfața cu Operatorul de Sistem, într-o amplasare acceptatã de Operatorul de Transport.
c) sistemul de telecomunicații de la interfața grupului
generator cu operatorul de Sistem este în responsabilitatea Operatorului de Transport.
Instalațiile distribuitorilor și ale consumatorilor
Înfãșurãrile de tensiune superioare ale transformatorului
trifazate racordate la RET la tensiuni nominale de 110 kV și mai mult trebuie sã aibã conexiuni stea cu punct neutru accesibil sau
punct neutru rigid legat la pãmânt.
113 Grupa de conexiuni a transformatoarelor racordate la RET va fi
precizatã de cãtre Operatorul de Transport, în Avizul tehnic de
racordare, în conformitate cu cerințele Operatorului de Sistem.
Fiecare distribuitor și consumator eligibil este obligat sã asigure
deconectarea automatã la frecvența și/sau tensiune scãzutã a unui
volum de consum stabilite Operatorul de Sistem. Prin Avizul tehnic
de racordare se va specifica modul în care consumul este subiectul
deconectãrii la frecvența și/sau tensiune scãzutã în cadrul tranșelor
discrete (in MW), asociate cu reglajul releelor de deconectare. Punerea în aplicare a deconectãrii constituie serviciu de sistem tehnologic și este tratatã anterior, fiind plãtitã conform indicațiilor
Codului tehnic.
Deconectarea automatã a sarcinii (putere activã) este
componenta a
Planului de apãrare a SEN la perturbații majore și
constituie o mãsurã de siguranțã în beneficiul tuturor participanților
la SEN.
Distribuitorii au obligația sã realizeze și sã menținã în funcțiune
instalațiile care sã asigure deconectarea automatã a unui consum pe
criteriul scãderii frecvenței. Volumul (puterea) pe tranșe și logica de
acționare sunt stabilite de Operatorul de Sistem prin Planul de apãrare a SEN la perturbații majore.
Distribuitorii au obligația sã realizeze și sã menținã în funcțiune
instalațiile care sã asigure deconectarea automatã a unui consum pe criteriul scãderii tensiunii. Volumul (puterea) pe tranșe, reglajele și logica de acționare sunt stabilite de Operatorul de Sistem prin Planul
de apãrare a SEN la perturbații majore.
Distribuitorii au obligația sã realizeze și sã menținã în funcțiune
instalațiile care sã asigure deconectarea automatã a unui consum și
pe alte criterii. Volumul (puterea) pe tranșe, reglajele și logica de
acționare sunt stabilite de Operatorul de Sistem prin Planul de apãrare a SEN la perturbații majore.
Distribuitorii și consumatorii au obligația, la solicitarea
Operatorului de Sistem, sã aplice prevederile reglementãrilor în
vigoare:
114 a) Normativ de deconectare manualã a unor categorii de
consumatori de energie electricã ;
b) Programul de limitare a consumului de energie electricã în
situații deosebite în SEN.
Prevederi generale
Operatorul de Transport are dreptul sã solicite justificat unor
utilizatori, instalarea unor echipamente de reglaj al puterii active și
reactive sau/și altor echipamente, în scopul asigurãrii serviciilor de
sistem necesare funcționãrii SEN în condiții de siguranțã.
Utilizatorii RET trebuie sã furnizeze la solicitarea Companiei
Naționale de Electricitate SA date tehnice necesare pentru
planificarea dezvoltãrii în conformitate cu prevederile din Codul
tehnic și conducerea prin dispecer, în conformitate cu prevederile codului tehnic.
Sisteme de telecomunicații și achiziții de date
În scopul asigurãrii conducerii și controlului instalațiilor din
SEN, instalațiile de telecomunicații între utilizatorii RET și operatorii din RET vor respecta normele specifice în vigoare.
Detaliile referitoare la racordarea la sistemul de telecomunicație se
stabilesc în Avizul tehnic de racordare.
Compania Naționalã de Electricitate SA prevede, dezvoltã și
efectueazã lucrãri de mentenanțã pentru sistemele de comandã și de
achiziție de date (SCADA). Aceste sisteme aparțin Companiei Naționale de Electricitate SA.
Utilizatorii au obligația de a permite accesul la ieșirile din
sistemele de mãsurare proprii pentru tensiune, curent, frecvențã, puteri active și reactive și la informațiile referitoare la echipamentele de comunicație care indicã starea instalațiilor și a semnalelor de
alarmã, în scopul transferului acestor informații cãtre interfața
SCADA la RET.
115 Instalațiile de comandã și achiziție de date ca sisteme de
interfațã între utilizator și RET se stabilesc de comun acord cu
Operatorul de Transport, în scopul facilitãrii schimburilor de informații.
6.7. PLANIFICAREA DEZVOLTÃRII RET
Activitatea de planificare, privind dezvoltarea rețelei electrice de
transport (RET) în cadrul Sistemului Electroenergetic Național
(SEN), se realizeazã de cãtre Compania Naționalã de Electricitate S.A., în conformitate cu competențele și atribuțiile stabilite prin OUG 63/28.12.1998, art. 11, art. 13c privind energia electricã și
termicã.
În conformitate cu OUG nr. 63/28.12.1998, art. 11, art. 13c,
Compania Naționalã de Electricitate S.A. are obligația de a elabora
un plan de perspectivã pentru fiecare 10 ani succesivi, cu actualizare
la 2 ani, privind transportul energiei electrice în concordanțã cu stadiul actual și evoluția viitoare a consumului de energie electricã, cuprinzând modalitãțile de finanțare și de realizare a investițiilor
rezultate din acest plan, cu luarea în considerare și a planurilor de
amenajare și de sistematizare a teritoriului strãbãtut de instalațiile electrice de transport.
Criteriile tehnice de proiectare precum și procedurile și normele
aplicate în planificarea dezvoltarii RET trebuie respectate de toți utilizatorii RET în planificarea dezvoltãrii propriilor instalații de racordare la RET.
Datele necesare activitãții de planificare a dezvoltarii RET sunt
furnizate obligatoriu Companiei Naționale de Electricitate S.A. de cãtre utilizatorii RET, dupã cum urmeazã:
a) toți producãtorii autorizați și/sau licentiați de cãtre
Autoritatea Competentã sau în curs de autorizare ;
b) toți distribuitorii și consumatorii eligibili autorizați și/sau
licentiați de cãtre Autoritatea Competentã sau în curs de
autorizare ;
116 c) toți furnizorii licențiați de cãtre Autoritatea Competentã.
Planul de perspectivã este supus spre avizare Autoritãții
competente și spre aprobare ministerului de resort și reprezintã document cu caracter public.
Siguranța și performanțele instalațiilor din SEN
Compania Naționalã de Electricitate S.A. este obligatã sã ținã o
evidențã asupra indicatorilor de fiabilitate în conformitate cu
prevederile normelor tehnice in vigoare, ceea ce constituie informație cu caracter public.
Utilizatorii RET trebuie sã transmitã Companiei Naționale de
Electricitate S.A., periodic, conform normativelor tehnice în vigoare, indicatorii de fiabilitate, pentru instalațiile pe care le gestioneazã.
Scopul activitãții de planificare a SEN
Planificarea dezvoltãrii SEN trebuie sã asigure:
a) Acoperirea consumului de energie electricã cu costuri
minime, în condiții de siguranțã și cu respectarea politicii și programului energetic al statului, stabilite în conformitate cu
art. 66 din OUG nr. 63/28.12.1998 privind energia electricã
și termicã.
b) Corelarea acțiunilor între Compania Naționalã de
Electricitate S.A. și participanții la piațã, referitor la orice
serviciu solicitat care poate avea impact asupra performanțelor de siguranțã a SEN sau asupra racordãrii directe la RET.
c) Elaborarea planului de perspectivã realizat de cãtre
Compania Naționalã de Electricitate S.A. pentru fiecare 10 ani financiari succesivi, care prezintã oportunitãțile zonale
pentru racordare și utilizare a RET funcție de prognoza de
dezvoltare a consumului și necesitãțile de capacitãți noi
117 instalate, în scopul funcționãrii eficiente, în condiții de
siguranțã.
d) Stabilirea nivelului de rezervã în SEN pentru producerea și
transportul puterii electrice la vârf de consum în
conformitate cu cerințele de dimensionare.
Obiectivele activitãții de planificare a dezvoltãrii RET
Activitatea de planificare a dezvoltãrii RET urmãrește realizarea
urmãtoarelor obiective:
a) sã asigure dezvoltarea RET, astfel încât aceasta sã fie
corespunzãtor dimensionatã pentru transportul de energie electricã prevãzutã a fi produsã, importatã, exportatã și
tranzitatã și sã elaboreze un plan de dezvoltare în
perspectivã ;
b) sã asigure funcționarea în condiții de siguranțã și securitate
a SEN și sã permitã transportul energiei electrice la niveluri
de calitate corespunzãtoare de frecvențã și tensiune în nodurile de racordare din RET ;
c) sã concretizeze rezultatele activitãții de planificare a
dezvoltãrii SEN prin :
– inițierea procedurilor necesare promovãrii investițiilor noi în RET, rezultate ca eficiente;
– evaluarea costurilor marginale pe termen lung în fiecare
nod al RET; – furnizarea de informații pentru elaborarea sistemelor de tarife de transport.
Elaborarea planului de dezvoltare al RET
Elaborarea planului de dezvoltare al RET are la bazã
urmãtoarele date de intrare:
a) situația curentã de cereri de consum pusã la dispoziție anual
de cãtre furnizori și consumatori eligibili;
118 b) ofertele de producție de energie electricã ale producãtorilor
existenți (maxim 10 ani);
c) ofertele de producție și consum de energie electricã ale altor
utilizatori RET existenți și viitori (maxim 10 ani).
Eficiența investițiilor în RET pe termen scurt și mediu trebuie sã
fie justificatã în faza de planificare, cel puțin pe baza duratei de recuperare actualizate.
Studiile de planificare a RET pe termen lung (de 10 ani) trebuie
sã prezinte soluții de dezvoltare ierarhizate pe criterii economice.
a) nivelul de siguranțã în functionare a SEN în ansamblu și pe
fiecare nod conform normelor în vigoare;
b) probabilitatea de neacoperire a sarcinii;
c) strategia dezvoltãrii infrastructurii sistemului de tele-
comunicații.
Alte categorii de date necesare planificãrii dezvoltãrii RET
vor fi furnizate la cererea expresã a Companiei Naționale de Electricitate S.A.
Planificarea dezvoltãrii RET se face cu balanța echilibratã,
pentru funcționarea interconectatã sincronã a tuturor instalațiilor la
frecvența nominalã de 50 Hz și se verificã la funcționare interconectatã sincronã cu alte sisteme electroenergetice.
Toate grupurile generatoare noi trebuie sã asigure reglajul
primar conform normelor tehnice în vigoare.
Criteriul (n-1) în planificarea dezvoltãrii RET
La dimensionarea RET este utilizat criteriul (n-1), pentru:
a) evaluarea gradului de utilizare a capacitãții instalațiilor de
transport existente ;
b) evaluarea restricțiilor de încãrcare a instalațiilor existente
asupra funcționãrii SEN ;
c) evaluarea nivelului de tensiune în RET ; d) justificarea tehnicã a propunerilor de dezvoltare a RET ; e) evaluarea siguranței în funcționare a schemelor de racordare
la RET a instalațiilor utilizatorilor.
119 Verificarea criteriului (n-1) se face pentru transferul maxim de
putere prognozat prin rețeaua electricã de transport.
Pentru RET (400 kV, 220 kV) criteriul (n-1) se aplicã la
dimensionarea unei secțiuni a rețelei electrice de transport interzonal
de putere, pentru un moment de timp corespunzãtor celor mai grele
condiții de funcționare ale rețelei, având la bazã:
a) ieșirea din funcțiune neplanificatã a celui mai mare grup
generator dintr-o zonã deficitarã ;
b) puterea maximã generatã într-o zonã excedentarã. Rețelele de 110 kV existente care sunt realizate în trasee
paralele cu rețelele electrice de 400 kV și 220 kV se considerã
deconectate în scopul evaluãrii capacitãții de transport a rețelelor de
tensiune superioarã celei de 110 kV.
Criteriul (n-1) se aplicã și liniilor electrice de 110 kV cu funcție
de transport.
Pentru liniile care evacueazã energie de la centrale electrice la
acest nivel de tensiune, centralele se considerã cu maxim și minim de putere în funcționare.
Pot face excepție, în condiții de reglementãri specifice,
racordurile producãtorilor independenți și ale autoproducãtorilor.
Pentru dimensionarea evacuãrii în sistem a puterii produse în
centralele nuclearoelectrice se utilizeazã Criteriul (n-2).
Criteriul (n-1) în RET este satisfãcut dacã: a) parametrii de funcționare a RET se încadreazã în parametrii
limitã ai tensiunii de funcționare și ai curentului de sarcinã,
astfel încât sã nu se poatã periclita securitatea funcționãrii
SEN sau sã se poatã ajunge la deteriorarea echipamentului sau la reducerea inacceptabilã a duratei de viațã a
echipamentelor;
b) nu au loc întreruperi în alimentarea utilizatorilor RET; c) nu are loc declanșarea altor instalații prin dispozitivele de
protecție ale echipamentelor care nu sunt direct afectate de
perturbație implicând riscul extinderii acesteia;
d) nu are loc modificarea sau întreruperea transferului de
putere rezultat din convenții pe termen lung.
120 Criterii tehnice pentru verificarea dimensionãrii RET
din punctul de vedere al stabilitãții SEN
a) Criterii tehnice pentru verificarea dimensionãrii RET la
încadrare maximã admisã din criteriile de stabilitate staticã
Verificarea RET la încãrcare maximã admisã din criteriile de
stabilitate staticã se face pentru o perspectivã de pânã la 10 ani
pentru configurația de rețea rezultatã ca optimã din punct de vedere tehnic și economic.
La vârf de consum maxim anual, RET trebuie sã asigure o
rezervã de stabilitate staticã de minimum 20% în configurația cu toate liniile electrice în funcțiune și o rezervã de cel puțin 8% în regim cu (n-1) elemente în funcțiune.
b) Criterii tehnice pentru verificarea dimensionãrii RET din condiții de stabilitate tranzitorie
Verificarea RET din condiții de stabilitate tranzitorie se face
pentru o perspectivã mai micã de cinci ani pentru configurația care satisface criteriile de stabilitate staticã.
Verificarea condițiilor de stabilitate tranzitorie se realizeazã la
urmãtoarele tipuri de perturbații:
a) în configurația cu n elemente în funcțiune:
– scurtcircuit polifazat permanent (bifazat cu pãmântul sau
trifazat), pe o linie electricã de 400 kV sau 220 kV, izolat
prin acționarea corectã a protecțiilor de bazã și a intreruptoarelor și urmat de RART nereușit ;
b) în configurația cu (n-1) elemente în funcțiune:
– scurcircuit monofazat, pe o linie electricã de 400 kV sau
220 kV, eliminat prin acționarea corectã a protecțiilor de bazã și a intreruptoarelor și urmat de RARM reușit ;
– scurtcircuit polifazat permanent (bifazat cu pãmântul sau
trifazat), pe o linie electricã de 400 kV sau 220 kV izolat prin acționarea corectã a protecțiilor de bazã și a intreruptoarelor și urmat de RART nereușit pentru vârf de
consum vara.
121
Criteriile tehnice în dimensionarea instalațiilor de compensare a puterii reactive
Dimensionarea instalațiilor de compensare a puterii reactive se
face cu respectarea benzilor de tensiune admisibile în toate nodurile RET, în toate regimurile de funcționare în configurații cu (n) și (n-1) elemente în funcțiune :
a) pentru tensiunea nominalã de 750 kV, banda de tensiune
admisã în configurație (n) și (n-1) este 735-765 kV ;
b) pentru tensiunea nominalã de 400 kV, banda de tensiune
admisã în configurație (n) și (n-1) este 380-420 kV ;
c) pentru tensiunea nominalã de 220 kV, banda de tensiune
admisã în configurație (n) și (n-1) este 198 –242 kV ;
d) pentru tensiunea nominalã de 110 kV, banda de tensiune
admisã în configurație (n) și (n-1) este 108-123 kV.
Dimensionarea instalațiilor de producere a puterii reactive
necesare optimizãrii funcționãrii SEN (reglajul tensiunii) în scopul
menținerii tensiunii în banda admisibilã de funcționare și reducerii
pierderilor de putere activã în stare normalã de funcționare, se realizeazã pentru o perspectivã mai micã de 5 ani în regimurile de încarcare maximã a RET.
Dimensionarea instalațiilor de absorbție a puterii reactive în
scopul menținerii tensiunii în banda admisibilã se realizeazã pentru o perspectivã mai micã de 5 ani în regimurile de încarcare minimã.
Verificarea și determinarea plafonului de scurtcircuit și
a curentului nominal al echipamentelor
Determinarea și verificarea curenților de scurtcircuit și a
curentului nominal al echipamentelor primare de comutație în nodurile RET se realizeaza pe etape de dezvoltare ale SEN în cadrul
planului de perspectivã.
122
6.8. SERVICII DE SISTEM
Serviciile de sistem au ca obiectiv asigurarea condițiilor pentru
funcționarea normalã a Sistemului Electroenergetic Național (SEN)
sau pentru revenirea rapidã la funcționarea normalã în cazul unor perturbații majore.
Serviciile de sistem reprezintã o categorie specialã de servicii de
care beneficiazã toți utilizatorii RET.
Serviciile de sistem sunt de douã categorii: a) funcționale și
b) tehnologice.
Serviciile de sistem funcționale constau în conducerea operativã
a SEN și planificarea operaționalã, precum și celelalte activitãți prestate de Operatorul de Sistem în scopul satisfacerii consumului
de energie în mod sigur și cu costuri de exploatare minime.
Serviciile de sistem tehnologice sunt furnizate de utilizatorii
RET și au scopul de a asigura:
a) stabilitatea frecvenței ;
b) stabilirea tensiunii; c) acoperirea pierderilor tehnice de energie din rețeaua
electricã de transport;
d) restaurarea funcționãrii SEN la rãmânerea parțialã sau totalã
fãrã tensiune.
Serviciile de sistem tehnologice sunt reprezentate prin:
a) asigurarea reglajului primar de frecvențã;
b) asigurareaa reglajului secundar de frecvențã-putere; c) asigurarea rezervei de putere;
d) asigurarea puterii reactive și a reglajului tensiunii;
e) acoperirea pierderilor tehnice de energie din rețeaua
electricã de transport;
f) restaurarea funcționãrii SEN la rãmânerea parțialã sau totalã
fãrã tensiune;
g) disponibilitatea consumatorilor de a-și reduce sarcina
manual sau prin automaticã de sistem.
123 Prin Avizul tehnic de racordare la rețeaua electricã de transport,
toți utilizatorii RET sunt obligați sã furnizeze, la solicitarea
Operatorului de Sistem, serviciile de sistem tehnologice de care sunt capabili, în conformitate cu performanțele tehnice ale instalațiilor
lor, în scopul funcționãrii sigure a SEN și în condițiile prevãzute în
Codul tehnic.
Furnizorii de servicii de sistem tehnologice sunt calificați de
Operatorul de Sistem prin proceduri specifice.
Pot încheia contracte de furnizare de servicii de sistem
tehnologice utilizatorii RET care au fost calificați pentru aceste sevicii.
Compania Naționalã de Electricitate S.A. contracteazã
categoriile de servicii de sistem tehnologice prevãzute în Cod, în volumul solicitat de Operatorul de Sistem, în conformitate cu
reglementãrile emise de Autoritatea competentã. În baza acetor
contracte, furnizorul de servicii de sistem are dreptul sã obținã o platã distinctã pentru fiecare tip de serviciu prestat și, de asemenea, rãspunde pentru consecințele neasigurãrii acestora în termenii
contractuali.
Operatorul de Sistem rãspunde de siguranța funcționarii
sistemului, deține controlul și are drept de utilizare necondiționatã
asupra tuturor serviciilor de sistem tehnologice.
Operatorul de Sistem solicitã furnizarea necondiționatã de
servicii de sistem tehnologice, în scopul asigurãrii siguranței în funcționare a SEN, în primul rând de la furnizorii care au oferte de
furnizare și care au încheiate contracte pentru servicii de sistem și,
în cazuri justificate, de la utilizatorii RET cu care nu sunt încheiate contracte.
Serviciile de sistem tehnologice care nu sunt contractate dar sunt
solicitate de cãtre Operatorul de Sistem și prestate de furnizorii respectivi, vor fi plãtite în baza reglementarilor specifice ale pieței de electricitate.
124 Servicii de sistem care asigurã stabilitatea frecvenței
Operatorul de Sistem are obligația de a coordona acțiunile
menite sã menținã frecvența între limitele normate conform standardului de performanțã din Codul tehnic.
Operatorul de Sistem trebuie sã asigure participarea SEN la
reglarea frecvenței și puterii de schimb programate, în cazul
funcționãrii interconectate sincron a SEN cu alte sisteme electroenergetice, în conformitate cu principiile de siguranțã și
solidaritate convenite de participanții la
Interconexiune (care au
caracter prioritar).
Operatorul de Sistem trebuie sã poatã utiliza o rezervã de putere
existentã în sistem și mobilizabilã în timp util pentru a restabili
echilibrul producție-consum atât în cazul dezechilibrelor cu evoluție
lentã (de exemplu, datorate abaterilor curbei de sarcinã fațã de prognozã), cât și în cazul dezechilibrelor mari apãrute brusc
(de exemplu, în cazul declanșãrii unui grup generator sau a unui
consumator).
Rezerva de putere se clasificã în funcție de timpul și modul
(manual sau automat) în care poate fi mobilizatã, astfel:
a) Rezerva de reglaj primar ;
b) Rezerva de reglaj secundar frecvențã/putere ; c) Rezerva turnantã ;
d) Rezerva de reglaj terțiar rapidã ;
e) Rezerva de reglaj terțiar lentã.
Rezerva de reglaj primar
Rezerva de reglaj primar trebuie sã poatã fi mobilizatã automat
în 30 s, la abaterea frecvenței de la valoarea de consemn , și trebuie sã poatã rãmâne în funcțiune pe durata de minim 15 minute.
Asigurarea prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alți
producãtori a reglajului primar conform solicitãrii Operatorului de
Sistem este o obligație pentru toți producãtorii/importatorii de energie electricã.
125 Operatorul de Sistem stabilește volumul rezervei de reglaj
primar necesar astfel:
a) în condiții de funcționare interconectatã a SEN, rezerva de
reglaj primar este stabilitã de comun acord cu operatorii de
sistem ai sistemelor interconectate,
b) în condiții de funcționare izolatã a SEN, rezerva minimã de
reglaj primar se programeazã, pe baza unei analize care are
în vedere posibilitãțile tehnice și consecințele economice și
sociale, la cca. 5% din puterea totalã produsã.
Rezerva de reglaj primar trebuie sã fie distribuitã cât mai
uniform în rețea. Operatorul Comercial, în cadrul activitãții de
programare pe criterii economice a grupurilor dispecerizabile, pe
baza ofertelor producãtorilor, programeazã rezerva de reglaj primar în volumul solicitat de Operatorul de Sistem.
Ofertele de producție ale producãtorilor vor ține seama de
obligativitatea menținerii disponibile a rezervei de reglaj primar în conformitate cu performanțele tehnice ale fiecãrui grup generator.
Rezerva de reglaj secundar frecvențã/putere
Rezerva de reglaj secundar frecvențã/putere este rezerva care, la
abaterea frecvenței și/sau soldului puterii de schimb de la valoarea de consemn, poate fi mobilizatã automat într-un interval de
maximum 15 minute. Rezerva are rolul de a participa la refacerea
rezervei de reglaj primar și de a readuce frecvența și soldul puterii de schimb cu celelalte sisteme, la valoarea programatã.
Operatorul de Sistem stabilește rezerva de reglaj secundar
frecvențã/putere care va fi contractatã de cãtre Compania Naționalã
de Electricitate S.A., cu producãtorii calificați.
Operatorul Comercial, în cadrul activitãții de programare pe
criterii economice a grupurilor dispecerizabile, programeazã rezerva
de reglaj secundar frecvențã/putere în volumul solicitat de Operatorul de Sistem, pe baza ofertelor producãtorilor.
Producãtorii asigurã rezerva de reglaj secundar frecvențã/putere
conform programului și solicitãrii Operatorului de Sistem.
126
Rezerva turnantã
Rezerva turnantã are rolul de a participa la refacerea rezervei de
reglaj primar și reglaj secundar și de a echilibra balanța în cazul
apariției unor abateri de la programul stabilit.
Rezerva turnantã se încarcã la dispoziția Operatorului de Sistem,
și trebuie menținutã pe durata solicitatã de acesta.
Rezerva terțiarã rapidã
Rezerva terțiarã rapidã are rolul de a participa la refacerea
rezervei de reglaj primar și reglaj secundar și de a echilibra balanța
în cazul apariției unor abateri de la programul stabilit.
Rezerva terțiarã rapidã se încarcã de cãtre producãtorii calificați,
la dispoziția Operatorului de Sistem, pe durata solicitatã.
Rezerva terțiarã lentã
Rezerva terțiarã lentã are rolul de a reface rezerva „minut“,
asigurând echilibrul producție-consum în cazul apariției unor abateri previzibile de la programul stabilit.
Rezerva terțiarã lentã se încarcã de cãtre producãtorii calificați,
la dispoziția Operatorului de Sistem, pe durata solicitatã.
Rezerva „minut“
Rezerva „minut“ are rolul de asigura refacerea rapidã
(maximum 15 min.) a rezervei de reglaj primar și de a participa la reglarea frecvenței și a puterii de schimb programate.
Operatorul de Sistem stabilește rezerva „minut“ necesarã egalã
cu cea mai mare valoare dintre:
a) puterea celui mai mare grup generator în funcțiune, b) cea mai mare putere în funcțiune conectatã pe aceeași secție
de bare,
127 c) 5% din puterea totalã produsã în sistem
și o comunicã Operatorului Comercial pentru a o programa pe baza
ofertelor producãtorilor.
Operatorul de Sistem este obligat ca, în cadrul
responsabilitãților sale pentru funcționarea sigurã a sistemului,
sã asigure în limita capacitãților disponibile în sistem și a contractelor încheiate, puterea de rezervã din fiecare categorie în
cantitate sufucientã pentru respectarea performanțelor normate
în privința stabilitãții frecvenței prevãzute în Cod și convenite cu participanții la sistemul interconectat din care face parte SEN.
Programarea și utilizarea rezervei se face conform prevederilor
„Regulamentului de programare și dispecerizare a Sistemului
Electroenergetic Național“.
Operatorul de Sistem urmãrește ca, prin programarea
funcționãrii și prin dispozițiile date pentru adaptarea ei la condițiile
reale ale sistemului electroenergetic, sã asigure atât transportul în siguranțã al sarcinii maxime prognozate pentru rețeaua respectivã, cât și transportul puterii de rezervã de reglaj primar și rezerva minut.
La programarea rezervei de reglaj primar și a rezervei „minut“
se ține seama de capacitatea și infrastructura sistemului de transport.
Servicii de sistem care asigurã stabilitatea tensiunii
Asigurarea stabilitãții tensiunii este o componentã a mãsurilor
de menținere a funcționãrii normale, pentru care rãspunde Operatorul de Sistem. Acesta are obligația de a asigura, în limitele posibilitãților de reglaj, funcționarea în orice punct al RET cu
tensiuni la nivelurile normate, conform Codului tehnic.
Stabilitatea tensiunii se realizeazã sub coordonarea Operatorului
de Sistem, prin participarea, cu instalatiile proprii de reglaj,
a producãtorilor, a Operatorului de Transport, a consumatorilor, iar
în caz de funcționare interconectatã, a operatorilor de sistem ai sistemelor electroenergetice vecine, pentru reglajul tensiunii în nodurile de granițã din rețelele acestora.
128 Operatorul de Transport trebuie sã menținã instalații proprii
de compensare a puterii reactive în rețeaua electricã de
transport, într-un volum suficient și având caracteristici tehnice corespunzãtoare (capacitate de comutație și reglaj), astfel încât sã
poatã fi asiguratã respectarea valorilor limitã normate, conform
Codului tehnic:
a) în regimuri de minim de consum pe SEN, fãrã a se apela la
deconectãri de elemente de rețea ;
b) în condițiile conectãrii oricãrei LEA în gol ; c) în regimuri de încãrcare maximã a RET, cu respectarea
criteriului (n-1).
Operatorul de Sistem trebuie sã prevadã asigurarea rezervei de
reglaj de putere reactivã de cãtre centralele electrice racordate la rețeaua electricã de transport și de cãtre Operatorul de Transport.
Producãtorii trebuie sã asigure producția/absorbția de putere
reactivã de cãtre grupurile generatoare la cererea Operatorului de Sistem, conform condițiilor de racordare la RET.
Operatorul de Transport, distribuitorii și consumatorii racordați
la RET trebuie de regulã sã-și compenseze consumul/producția de
putere reactivã din rețeaua proprie.
Pot fi admise schimburi de putere reactivã între RET și rețelele
de distribuție sau consumatorii racordați la RET, dacã nu afecteazã
funcționarea sigurã a SEN.
Schimburi de putere reactivã între RET și rețelele de distribuție
sau consumatorii racordați la RET care afecteazã funcționarea
economicã a partenerilor pot fi efectuate pe baze reglementate.
Acoperirea pierderilor tehnice de energie
din rețeaua electricã de transport
Acoperirea pierderilor tehnice de energie și a consumului
propriu tehnologic din stații este asiguratã prin participarea
producãtorilor calificați care au contract și prin programarea sa de
cãtre Operatorul Comercial la programarea funcționãrii grupurilor
129 dispecerizabile, pe baza contractelor producãtorilor, conform
volumului prognozat de Operatorul de Sistem.
Restaurarea funcționãrii SEN la rãmânerea fãrã tensiune, în cazul unor avarii extinse sau cãderii totale a sistemului
Restaurarea funcționãrii SEN se face în conformitate cu
Planul
de restaurare a funcționãrii SEN dupã rãmânerea parțialã sau totalã
fãrã tensiune, întocmit și actualizat ori de câte ori este necesar de
cãtre Operatorul de Sistem în colaborare cu utlizatorii RET și cu
Operatorul de Transport.
Restaurarea rapidã a funcționãrii SEN se realizeazã prin
existența în mai multe zone ale SEN a unor surse de tensiune, care
pot fi:
a) grupuri generatoare care pot porni fãrã tensiune din SEN
(grupuri cu autopornire);
b) grupuri generatoare izolate pe servicii proprii;
c) grupuri generatoare insularizate pe o zonã de consum; d) linii de interconexiune cu sistemele vecine. Sursele de tensiune permit realimentarea serviciilor auxiliare ale
grupurilor generatoare care nu au reușit izolarea pe servicii proprii,
precum și ale centralelor electrice și stațiilor incluse în traseul de energizare.
Participarea grupurilor generatoare la restaurarea funcționãrii
SEN este asiguratã prin condițiile de racordare, în funcție de necesitate SEN.
Operatorul de Sistem este obligat sã elaboreze și sã revizuiascã
periodic
Planul de restaurare a funcționãrii SEN dupã rãmânerea
parțialã sau totalã fãrã tensiune, în cadrul responsabilitãților sale referitoare la funcționarea sigurã a sistemului și restaurarea rapidã a
funcționãrii acestuia dupã o avarie extinsã.
Operatorul de Transport și utilizatorii RET implicați în aplicarea
Planului de restaurare a funcționarii SEN dupã rãmânerea parțialã sau totalã fãrã tensiune sunt obligați sã cunoascã aceastã procedurã
și sã o aplice în caz de nevoie.
130 Operatorul de Sistem realizeazã coordonarea cu ceilalți
operatori de sistem a Planurilor de Restaurare a funcționãrii
sistemelor electroenergetice participante la interconexiune, în cazul funcționãrii interconectate.
Operatorul de Sistem stabilește cu utilizatorii RET dreptul de a
recurge la capacitatea de izolare pe servicii proprii, de insularizare cu o zonã de consum și la capacitatea de autopornire a grupurilor
generatoare pentru asigurarea serviciului "restaurarea alimentãrii",
conform condițiilor de racordare.
Utilizatorii RET au obligația de a colabora Operatorul de
Sistem la întocmirea
Planurilor de Restaurare a funcționãrii și la
testarea lor.
Mãsurile pentru restaurarea funcționãrii SEN vor fi luate, în
conformitate cu Planurile de Restaurare a funcționãrii și, în funcție
de situația concretã, de cãtre Operatorul de Sistem, producãtori,
Operatorul de Transport și distribuitori.
Utilzatorii RET trebuie sã acționeze pentru restaurarea
funcționãrii SEN și sã-și demonstreze fațã de Operatorul de Sistem
capacitatea de a îndeplini condițiile de calificare.
În procesul restaurãrii funcționãrii SEN, fiecare distribuitor și
consumator trebuie sa urmeze dispozițiile Operatorului de Sistem cu
privire la etapizarea în timp și volum a restaurãrii consumului.
Disponibilitatea consumatorilor de a-și reduce sarcina,
manual sau automat
Deconectarea manualã sau automatã a consumului poate fi
necesarã pentru a permite menținerea funcționãrii SEN în situații
speciale caracterizate prin apariția unor deficite temporare de
energie sau putere.
Deconectarea manualã a consumului se face conform unor
proceduri specifice:
a) Normativul de deconectãri manuale ale unor categorii de
consumatori de energie electricã;
131 b) Instrucțiune privind aplicarea Normativului de deconectãri
manuale ale unor categorii de consumatori de energie
electricã;
c) Programul de limitare a consumului de energie electricã pe
tranșe în situații deosebite în SEN;
d) Instrucțiuni privind aplicarea Programului de limitare a
consumului de energie electricã pe tranșe, în situații
deosebite în SEN.
Distribuitorii de energie electricã revizuiesc anual „Normativul
de deconectãri manuale ale unor categorii de consumatori de energie electricã“ și „Programul de limitare a consumului de energie
electricã pe tranșe în situații deosebite în SEN“ și le comunicã
Operatorului de Sistem.
6.9. SCHIMBURI DE INFORMAȚII
Schimburi de informații între titularii de licențe
din sectorul energiei electrice
Schimbul de informații între titularii de licențe din sectorul
energiei electrice se va desfãșura în conformitate cu Regulamentul privind achiziția și circulația datelor între entitãțile din sector și cu
respectarea celorlalte norme în vigoare.
Titularii de licențã din sectorul energiei electrice se vor asigura
cã informațiile confidențiale obținute de ei în cursul desfãșurãrii activitãților ce fac obiectul licenței nu pot fi transmise unor persoane
neautorizate sã primeascã astfel de informații, fapta constituind
contravenție conform OUG 63/28.12.98 art. 79, alin. (1), litera (p). Fac excepție cazurile când:
a) se dispune de consimțãmântul scris al persoanei ale carei
interese pot fi afectate de diseminarea informației ;
b) informația este deja publicã ; c) titularul licenței este obligat sau are permisiunea de a
divulga informația în scopul respectãrii conditiilor licenței,
132 a unui ordin al Autoritãții competente sau a unei legi în
vigoare ;
d) informația trebuie transmisã în cursul îndeplinirii normale a
activitãților autorizate prin licențã.
Compania Naționalã de Electricitate S.A. în calitate de Operator
de Sistem, Operator Comercial și Operator de Transport va emite un acord cadru de confidențialitate în baza caruia se vor încheia
înțelegeri standard cu toți utilizatorii RET. Aceastã prevedere nu se
va aplica atunci când informațiile au fost deja publice.
Informarea Autoritãții competente
Titularii de licențe din sectorul energiei electrice vor furniza
Autoritãții competente datele și informațiile care îi sunt necesare în
exercitarea atribuțiilor sale, în conformitate cu cerințele precizate în licența de funcționare și cu reglementãrile în vigoare.
Titularii de licențe din sectorul energiei electrice vor întocmi și
supune anual Autoritãții competente un
Raport anual cu privire la
activitãțile desfãșurate în anul precedent. În funcție de natura activitãții, acesta va cuprinde:
a) un rezumat și o analizã:
– a activitãților desfãșurate pe baza licenței deținute ; – a respectãrii Standardului de performanțã a serviciului și a
mãsurilor luate pentru îmbunãtãțirea calitãții acestuia ;
– a principalelor incidente și avarii ; – a problemelor deosebite existente în SEN ; – a plângerilor și reclamațiilor ce i-au fost adresate și nu au
fost soluționate la nivelul sãu ;
– a modificãrilor intervenite în instalațiile proprii și în activele societãții ;
– a modificãrilor survenite în structura pe specialitãți a
personalului ;
b) statistici legate de activitatea titularului licenței; c) o strategie privind evoluția instalațiilor proprii pe termen
mediu și pe anul curent, cu detalii privind intențiile de
133 instalare a noii capacitãți, de transferare parțialã, totalã sau
de încetare a activitãții.
De la caz la caz, Autoritatea competentã poate cere rapoarte
semestriale, trimestriale, lunare sau zilnice asupra activitãții
titularilor de licențe din sectorul energiei electrice. Informațiile sunt considerate publice și, la cererea Autoritãții competente titularii
licențelor sunt obligați sã le publice.
Titularii de licențe din sectorul energiei elctrice vor întocmi un
raport cãre Autoritatea competentã ori de câte ori în instalațiile lor se produc evenimente soldate cu pagube materiale importante, victime,
sau întreruperi semnificative ale serviciului.
Modul de raportare precum și conținutul detaliat al rapoartelor
vor face obiectul unei proceduri de raportare propusã de titularul
licenței și aprobatã de Autoritatea competentã.
Autoritatea competentã poate cere, examina și copia orice
informații, înregistrãri și documente ale titularilor de licențe, pe care le considerã legate în vreun fel de activitãțile sau afacerile acestuia
în sectorul energiei electrice. Informațiile solicitate pot conține
secrete de stat, de serviciu sau de afaceri.
Autoritatea competentã va utiliza aceste informații în scopul
pentru care au fost furnizate și nu va dezvãlui nici unei alte persoane
neautorizate conținutul acestora.
Orice comunicare, accept, confirmare, aprobare sau altã
informație cerutã se va face în scris și se va putea transmite prin
telefax cu condiția ca, în toate cazurile, originalul sã se depunã prin
curier sau serviciile poștale la sediul destinatarului.
Furnizãri de informații
Utilizatorii RET sunt obligați sã furnizeze, la cerere, toate
informațiile tehnice relevante necesare Companiei Naționale de Electricitate S.A., în calitate de Operator de Transport și Operator de Sistem, pentru analiza avariilor din RET, în conformitate cu
licențele emise și cu acordul Autoritãții competente.
134 Compania Naționalã de Electricitate S.A., în calitate de Titular
al Licențelor de Operator de Transport și respectiv Operator de
Sistem, va urmãri aplicarea prevederilor Codului și se va asigura cã este respectat de cãtre toți Utilizatorii RET. În caz de nerespectare,
Compania Naționalã de Electricitate S.A. va aplica mãsuri în
conformitate cu normele in vigoare.
Compania Naționalã de Electricitate S.A., va asigura revizuirea
tuturor normelor tehnice referitoare la funcționarea SEN și va
propune norme noi, pe baza programelor de revizuire și completare a reglementãrilor tehnice, aprobate de Autoritatea Competentã.
6.10. ABREVIERI
DASF = Deconectare Automatã a Sarcinii la Frecvențã (scãzutã) DASU = Deconectarea Automatã a Sarcinii la Tensiune (scazutã)
LEA = Linie Electricã Aerianã
OUG = Ordonanțã de Urgențã a Guvernului PE = Prescripție Energeticã RAR = Reanclanșare Automatã Rapidã
RET = Rețeaua Electricã de Transport
SEN = Sistemul EnergeticNațional UCTE = Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei
electrice
135
CAPITOLUL 7
TERMINOLOGIE
7.1. TERMINOLOGIE SATD
Contrast negativ
caractere deschise afișate pe un fond întunecat.
Contrast pozitiv
caractere închise afișate pe un fond deschis.
Date
entitãți efective, cum ar fi un text, numere, sunete și imagini sub o formã ce poate fi prelucratã de un calculator.
Dialog
activitate în care mesajele introduse de operator într-un
sistem informatic alterneazã cu rãspunsurile furnizate de calculator.
Dispozitivele periferice ale calculatorului
echipamente destinate introducerii datelor și programelor în unitatea centralã, extragerii rezultatelor sau a altor date,
precum și depozitãrii temporare a datelor și programelor, de regulã pe suporți magnetici (ecran de vizualizare,
imprimantã, etc.).
Echipament electronic de calcul
calculatorul electronic, compus din unitatea centralã și
dispozitivele periferice.
136 Echipament de calcul cu ecran de vizualizare
echipament de calcul dotat cu ecran alfanumeric sau grafic,
indiferent de procedeul de afișare angajat.
Echilibrul luminanțelor
raportul dintre luminanța imaginii afișate și cea a vecinãtãții
sale imediate sau a suprafețelor privite consecutiv.
Informații
cunoștinte (date) comunicate sau primite, referitoare la
anumite fapte și circumstanțe particulare.
Introducere de date
intrarea datelor într-un sistem informatic, cel mai adesea prin tastare.
Instabilitate spațialã (scâteiere)
perceperea unor variații spațiale neintenționate ale
imaginilor.
Instabilitate temporarã (pâlpâire)
perceperea variațiilor temporare neintenționate ale
luminanței.
Imprimantã
dispozitiv periferic cu ajutorul cãruia rezultatele obținute cu calculatorul pot fi tipãrite pe hârtie (valori numerice, texte,
grafice, etc.).
Linie de vedere
dreapta care unește punctul fixat de ochi cu centrul pupilei.
Matrice
rețea în interiorul cãreia poate fi desenat un caracter. Într-o
matrice de 7×9, caracterul reprezentat pe ecran este format
dintr-o combinație de 7 puncte pe orizontalã și 9 puncte pe
verticalã.
Memorie externã
dispozitiv pe care se pot pãstra date și informații organizate
sub formã de fișiere.
Modem
dispozitiv care convertește semnalul digital (binar), furnizat
de calculator, în semnal analogic.
137 Pixel
cel mai mic element adresabil al unui ecran. La un ecran
policron, cel mai mic element adresabil capabil sã producã
toatã gama de culori.
Plan de lucru
suprafațã stabilã pe care sunt utilizate echipamentul și
obiectele sarcinii de muncã.
Post de muncã
post pentru unul sau mai mulți utilizatori echipat cu toate
mijloacele pentru a realiza un anumit tip de sarcinã de
muncã.
Post de muncã la videoterminal
ansamblul ce cuprinde un echipament cu ecran de
vizualizare care poate fi prevãzut cu tastaturã sau cu dispozitiv de introducere a datelor și/sau software
determinând interfața operator/mașinã, accesorii opționale
și dispozitive periferice incluzând unitatea de disc, telefon modem, imprimante, suport pentru documente, scaun și o
masã sau o suprafațã de lucru ca și mediul înconjurator de
muncã.
Poziție (posturã) de lucru
poziție generalã a corpului și a pãrților corpului unele în
raport cu altele care ține seama de postul de muncã și componentele sale.
Poziție (posturã) de referințã
poziție specificatã în funcție de studiul necesitãților postului
de muncã, pe baza cãreia pot fi determinate poziții și dimensiuni relative.
Prelucrarea automatã a datelor
activitatea de introducere, evaluare, selectare, stocare,
ordonare și transformare a datelor în scopul obținerii unor
informații realizatã prin intermediul unui echipament de
calcul.
Rezoluție
numãr maxim al pixelilor care pot fi afișați pe un ecran.
138 Software
ansamblul programelor unui calculator care permit sã-l facã
sã funcționeze.
Tastaturã
dispozitiv care permite introducerea de informații în
calculator (date sau conmenzi) constituit dintr-o configurație de taste funcționale și de scriere, amplasate într-un mod specific.
Unghi de incidențã
unghiul format de axa ochiului și perpendiculara pe
suprafața ochiului.
Unghi de vedere
unghiul dintre linia de vedere și dreapta perpendicularã pe
suprafața ecranului în punctul de intersecție al liniei de vedere cu suprafața ecranului.
Unitatea centralã a calculatorului
componentã cu rol de coordonare a întregii activitãți a unui calculator, compusã din memorie operativã și procesor.
Videoterminal (VDT)
echipament prin intermediul cãruia utilizatorii
interacționeazã cu un sistem informaționalizat. Un VDT va prezenta întotdeauna informații pe un ecran: el furnizeazã de
asemenea cãile de introducere a informației într-un sistem
computerizat, cel mai adesea prin intermediul unei tastaturi. Termenul VDT include pe lânga ecran și tastaturã orice alt
echipament electronic cerut de terminal.
* * *
Accident de muncã
vãtãmarea violentã a organismului precum și intoxicația
acutã profesionalã care au loc în timpul procesului de muncã
sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu indiferent de
natura juridicã a contractului în baza cãruia își desfãșoarã activitatea și care provoacã incapacitatea temporarã de
muncã de cel puțin 3 zile, invaliditate ori deces.
139 Avarie
eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producție
caracterizat prin defectarea și deteriorarea acestora.
Boli profesionale
afecțiuni care se produc ca urmare a exercitãrii unei meserii
sau profesiuni, cauzate de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncã precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului în procesul de muncã.
Defectare
încetarea aptitudinii unei mașini, instalații, utilaj etc. de a-și
îndeplini funcția specificatã.
Dispozitiv de protecție
dispozitiv care reduce sau eliminã riscul, singur sau în
asociere cu un protector.
Echipamente tehnice
mașinile, utilajele, instalațiile, aparatura, dispozitivele, uneltele și alte mijloace asemãnatoare necesare în procesul
muncii.
Echipament individual de lucru
mijloacele pe care persoanele juridice le acordã unui salariat
pentru protejarea îmbrãcãmintei și încãlțãmintei personale
în timpul procesului de muncã.
Echipament individual de protecție
mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul
de muncã, pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare și îmbolnavire profesionalã.
Factor de risc
factor propriu elementelor componente ale sistemului de muncã executant (sarcini de muncã, mijloace de producție,
mediul de muncã) care în condițiile unei situații periculoase determinã probabilitatea sau gravitatea producerii unei
leziuni sau afectarea sãnãtãții.
140 Funcții de securitate
funcții ale unui echipament tehnic sau ale unui mijloc de
protecție prin care, fie se eliminã sau se reduce riscul, fie se
semnalizeazã prezența unui pericol.
Indicatori de securitate
mijloc de informare standardizat, care prin combinarea unei
forme geometrice cu o culoare de securitate și cu un simbol furnizeazã o informație referitoare la securitatea muncii.
Instructaj de securitatea muncii
modalitate de instruire în domeniul securitãții care se
desfãșoarã la nivelul unitãților și are ca scop însușirea de cãtre salariați a cunoștințelor și formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitãții pe care o
realizeazã sau urmeazã a o realiza.
Instrucțiuni specifice (proprii) de securitate a muncii
componente ale sistemului de reglementãri din domeniul
securitãții muncii ale cãror prevederi sunt valabile numai pentru activitãțile desfãșurate în cadrul unei unitãți;
elaborarea lor de cãtre unitãți (prin efort propriu sau
colaborarea cu institute specializate) este obligatorie atunci
când normele generale și specifice de securitatea muncii nu acoperã totalitatea activitãților desfãșurate în unitate sau
voluntarã , atunci când patronul considerã necesar pentru
îmbunãtãțirea securitații muncii, detalierea și completarea normelor cu unele prevederi specifice unitãții.
Instrucțiuni de utilizare
instrucțiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantã a documentației pentru
certificarea produsului și prin care producãtorul trebuie sã prezinte toate informațiile necesare utilizãrii produsului, în
conformitate cu scopul pentru care a fost creat și al
asigurãrii securitãții muncii.
Mijloc individual de protecție
mijloc de protecție destinat pentru protecția unui singur
executant și care se aplicã asupra acestuia.
141 Nocivitate
proprietatea unei noxe de a produce efect dãunãtor asupra
organismului.
Noxã (factor nociv)
agent fizic, chimic sau biologic cu acțiune dãunãtoare
asupra organismului în mediul luat în considerare.
Pericol
1) sursa unei posibile leziuni sau afectãri a sãnãtãții;
2) proprietatea inerentã a unei substanțe, agent, surse de
energie sau situație cu potențial de a cauza evenimente
nedorite.
Persoanã autorizatã
o persoanã competentã, împuternicitã în scris (de cãtre
organe de specialitate abilitate și/sau de cãtre patron) sã îndeplineascã anumite activitãți.
Persoanã avertizatã
o persoanã informatã asupra riscului profesional și asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfãșurarea
unei activitãți în condiții de securitate.
Persoanã competentã
o persoanã care posedã cunoștințele și aptitudinile necesare
pentru a realiza corect anumite activitãți.
Persoanã expusã
o persoanã care se aflã în întregime sau parțial într-o zonã periculoasã.
Prevenire
ansamblul poceselor și mãsurilor luate sau planificate la
toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
Prevenire intrinsecã
prevenire realizatã în stadiul de concepție/proiectare care constã în:
– evitarea sau reducerea pericolelor, atât cât este posibil
prin alegerea corespunzãtoare a unor caracteristici de
concepție;
142 – limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au
putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea
necesitãții de intervenție a executantului în zonele
periculoase.
Proces de muncã
succesiunea în timp și spațiu a acțiunilor conjugate ale
executantului și mijloacelor de producție în sistemul de muncã.
Protector
mijloc de protecție special conceput sã fie utilizat pentru a
realiza protecție prin interpunere, ca obstacol (fizic) între
pericol și persoana expusã.
Protecție
ansamblul de mãsuri care constau în utilizarea unor mijloace
specifice, denumite mijloace de protecție, cu scopul protejãrii executanților fațã de pericolele care nu au fost
suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinsecã.
Risc
probabilitatea asociatã cu gravitatea unei posibile leziuni sau
afectãri a sãnãtãții într-o situație periculoasã.
Risc profesional
risc în procesul de muncã.
Situație periculoasã
orice situație în care o persoanã este expusã unuia sau mai
multor pericole.
Substanțã periculoasã
o substanțã care, în virtutea proprietãților sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
Zonã periculoasã
orice zonã în care existã sau poate apãrea un pericol.
Zonã periculoasã a unui echipament tehnic
orice zonã situatã în interiorul sau în jurul echipamentului
tehnic în care o persoanã este expusã riscului de leziune sau de afectare a sãnãtãții.
143 7.2. TERMINOLOGIE ENERGETICÃ
Acces la rețea
Dreptul agenților economici care produc și furnizeazã
energie electricã, precum și al consumatorilor de energie electricã de a se racorda și de a folosi, în condițiile legii,
serviciile rețelelor de transport și distributie.
Acord de confidențialitate
Documentul semnat în comun de cãtre Compania Naționalã
de Electricitate S.A. și solicitantul de acces la rețea în privința obligațiilor reciproce pe care și le asumã de a
respecta confidențialitatea unor date și informații.
Autoproducãtor de energie electricã și/sau termicã
Agent economic care, în afara activitãților sale de bazã,
produce: (1) singur, sau (2) cu un alt producãtor din apropiere, în întregime sau în parte, energia electricã și/sau termicã necesarã consumului sãu. În cazul (2), agentul
economic consumator deține o cotã de minimum 10% din
capitalul social al agentului economic producãtor și trebuie sã consume cel putin 50% din producția anualã de energie
electricã și/sau termicã a agentului economic producãtor.
Autoproducãtorul poate sã livreze surplusul de energie electricã și/sau termicã, pe bazã de contract, în rețeaua de transport sau în rețeaua de distribuție, și poate sã primeascã
energie electricã, tot pe bazã de contract, în cazuri de
necesitate.
Autoritatea competentã
Autoritatea Naționalã de Reglementare în domeniul
Energiei – ANRE.
Autorizație
Actul tehnic și juridic emis de Autoritatea competentã, prin care se acordã o permisiune unei persoane juridice, românã
sau strãinã, pentru a construi, a pune și menține în funcțiune sau a modifica o instalație de producere, transport,
dispecerizare și distribuție a energiei electrice.
144 Avarie (stare de avarie)
Stare de funcționare rezultatã în urma unuia sau mai multor
incidente care conduc la înrãutãțirea sub un anumit nivel
reglementat a parametrilor regimului de funcționare al unei instalații electrice.
Avarie de sistem electroenergetic
Stare de funcționare rezultatã dupã pierderea unor surse de
alimentare sau a unor instalații importante ale rețelei de
transport, caracterizatã prin valori ale parametrilor de regim
în afara limitelor admisibile sau prin oscilații de mare amplitudine, care pot periclita funcționarea în sincronism.
Avarie extinsã de sistem electroenergetic
Avarie de sistem electroenergetic care are ca efect și întreruperea alimentãrii consumatorilor dintr-o zonã de
sistem sau din întreg sistemul.
Aviz tehnic de racordare
Documentele emise de Operatorul de Transpoort în urma
analizei unei cereri de racordare la rețeaua electricã de
transport a SEN, valabilã numai pentru amplasamentul
respectiv. Specificația cuprinde soluția și condițiile de racordare.
Centrala electricã
Ansamblul de instalații, construcții și echipamente care are
ca scop producerea energiei electrice.
Cerere de racordare
Documentul prin care se solicitã accesul la rețeaua electricã
de transport, conform prevederilor din Cod, pentru acordarea Avizului tehnic de racordare la rețeaua electricã de transport a SEN.
Cod
Codul tehnic al Rețelei de Transport.
Cogenerare
Producerea combinatã a energiei electrice și termice.
145 Comanda Operativã a SEN
Componentã a conducerii prin dispecer a SEN, care constã
în comanda exercitatã ierarhizat, în timp real de cãtre
Operatorul de Sistem, referitoare la acțiunile asupra echipamentelor și instalațiilor din SEN în scopul coordonãrii acestora și menținerii SEN în stare normalã de funcționare.
Compania Naționalã de Electricitate – S.A.
Societate comercialã de interes public și național care desfãșoarã activitãți specifice de: operator de transport,
operator de sistem (dispecer), operator comercial (bursã a energiei) și coordonare a planificãrii și dezvoltãrii
sistemului electroenergetic în baza politicii energetice
naționale.
Conducerea prin dispecer
Activitate tehnicã specificã sectorului energiei electrice,
care este efectuatã de unitãți specializate ce au relații de
autoritate asupra participanților la piața energiei electrice,
în scopul exploatãrii coordonate a instalațiilor și echipamentelor componente ale SEN care necesitã o comandã unitarã.
Consumator (de energie electricã)
Persoanã fizicã sau juridicã care cumpãrã energie electricã pentru uzul propriu sau pentru un subconsumator racordat la
instalațiile sale.
Consumator eligibil
Consumatorul de energie electricã acreditat de Autoritatea
competentã, care poate sã aleagã producãtorul și/sau
furnizorul și sã contracteze direct cu acesta energia
consumatã și care are acces la rețeaua de transport și/sau distribuție.
Contingența simplã
Ieșirea din fucțiune ca urmare a unei perturbații a unui singur element din SEN, care poate fi un circuit de linie, o
unitate de transformare dintr-o stație electricã, un grup generator sau un consum concentrat, în condițiile
146 funcționãrii corecte a protecțiilor și automatizãrilor din
SEN.
Criteriul (n-1)
Criteriul de dimensionare și verificare a unui sistem
electroenergetic, care este satisfãcut dacã, în urma unei contingențe simple:
– nu au loc întreruperi în alimentarea consumatorilor de
energie electricã;
– sistemul rãmane unitar;
– nu declanșeazã alte echipamente;
– SEN trece într-un regim staționar cu parametrii normali
de funcționare și nu sunt afectate contractele și
convențiile încheiate privind transferul de putere prin SEN
Criteriul (n-1) este îndeplinit când puterea totalã generatã
într-o zonã poate fi transportatã în condiții de ieșire din funcțiune a unui element din rețea, fãrã a ieși din limitele
parametrilor stãrii normale de funcționare.
Observație: Se considerã cã schema cu (n) elemente este:
– schema completã a SEN (în cazul evaluãrii siguranței în
funcționare în activitatea de planificare a dezvoltãrii
RET);
– schema programatã de funcționare a SEN (în cazul
evaluãrii siguranței în funcționare în activitatea de
programare a funcționãrii);
– schema în care se funcționeazã în momentul considerat
(în cazul evaluãrii siguranței în funcționare în activitatea
de conducere operativã a SEN).
Criteriul de stabilitate staticã
Criteriul de dimensionare și verificare privind respectarea
puterilor limitã de stabilitate în secțiunile SEN, astfel încât
sã fie asiguratã o rezervã de stabilitate staticã:
1. de 20% din puterea limitã de stabilitate pentru fiecare
secțiune, în schema cu (n) elemente în funcțiune;
147 2. de 8% din puterea limitã de stabilitate, în cazul unei
contingențe simple
Tinând seama și de puterea fluctuantã Pf. , puterea maximã
admisibilã în secțiune, care asigurã o anumitã rezervã de
stabilitate staticã, se calculeazã cu formula:
unde
Plimita este limita de stabilitate staticã în secțiune,
Pc este puterea consumatã în zona cu cel mai mic consum de
o parte și de alta a secțiunii, K
rez este procentul normat de rezervã de stabilitate staticã pe
secțiune.
Curba de sarcinã
Evoluția sarcinii în funcție de timp.
Dispecerizare
Conducerea SEN cu luarea în considerare a programãrii și
cu respectarea condițiilor tehnice de siguranțã și calitate a funcționãrii SEN.
Distribuitor de energie electricã
Persoana juridicã, titularã a unei licențe de distribuție și
deținãtoare a unei rețele electrice situatã într-un anumit
perimetru, cu niveluri de tensiuni pânã la 110 kV inclusiv,
ce asigurã alimentarea cu energie electricã a consumatorilor situați în acel perimetru.
Distribuție
Transmiterea energiei electrice prin rețelele cu tensiunea de cel mult 110 kV de la RET sau de la producãtori cãtre
instalațiile consumatorilor de energie electricã.
Energizare
Procedura de punere sub tensiune a elementelor de rețea
într-un traseu prestabilit de restaurare, din grupuri
generatoare cu capacitate de pornire fãrã alimentare din
sistem (cu surse proprii de pornire) sau dintr-un sistem electroenergetic vecin. 100[%]1limita
. max
rezf
admkP PP
+−=
c f P P ⋅ =4,1
148 Funcționare în paralel (funcționare în sincronism)
Stare de funcționare a unui ansamblu de grupuri
generatoare interconectate printr-o rețea, caracterizatã prin
faptul cã tensiunile electromotoare ale tuturor grupurilor generatoare se rotesc sincron.
Furnizor
Persoanã juridicã, titular al unei licențe de furnizare, care
asigurã alimentarea cu eneregie electricã a unuia sau a mai
multor consumatori, pe baza unui contract de furnizare.
Grup (generator)
Ansamblu de mașini rotative destinat sã transforme energia
de altã formã în energie electricã.
Grup dispecerizabil
Grup generator care poate fi programat pe piața angro și a
cãrui putere se încadreazã în urmãtoarele categorii:
– grupri generatoare hidroelectrice cu putere mai mare de
10 MW,
– grupuri generatoare termoelectrice cu putere mai mare
de 20 MW.
Indicatorul „minute, sistem“ (MS)
Parametrul de performanțã al serviciului de transport care
estimeazã durata medie de întrerupere anualã prin raportare
la vârfuri de consum anual:
unde :
EN este energia nelivratã [MWh/an] datoritã întreruperilor serviciului de transport, iar
PV este vârful anual de consum [MW]
Indicatorul de severitate (IS)
Parametrul de performanțã al serviciului de transport care
estimeazã, pe baza timpului mediu de întrerupere (TMI) pe an, durata medie a unei întreruperi a serviciului de transport: sistem] minute[] [60]/ [
MWPVan MWhENMS×=
e] întreruper / minute[NITMIIS=
149 unde: NI este numãrul (IS) de întreruperi pe an.
Interconectare (interconexiune)
Legãturã electricã sincronã sau nesincronã între douã sau
mai multe sisteme electroenergetice.
Licențã
Actul tehnic și juridic emis Autoritatea competentã, prin
care se acordã o permisiune unei persoane juridice, românã sau strãinã:
– de exploatare comercialã a instalațiilor autorizate de
producere, transport, dispecerizare, distribuție și
mãsurare a energiei electrice,
– de furnizare (comercializare) a energiei electrice.
Limita de stabilitate staticã în secțiune
Puterea activã maximã de calcul transferatã printr-o secțiune
a SEN, pentru care se pãstreazã stabilitatea staticã.
Mentenanța
Ansamblul tuturor acțiunilor tehnice și organizatorice care se executã asupra instalațiilor și componentelor acestora
pentru menținerea sau restabilirea capacitãții de a-și îndeplini funcția pentru care au fost proiectate.
Norme
Standarde, coduri, regulamente, reglementãri, instrucțiuni, prescripții energetice, hotãrâriri și alte acte normative,
stabilite prin legi, alte acte legislative, contracte sau alte documente oficiale.
Obiectiv energetic
Ansamblul instalațiilor, construcțiilor, și echipamentul
aferent care este proiectat sã producã, sã transporte și/sau sã
distribuie energie electricã.
Operator comercial (al pieței energiei electrice)
Compania Naționalã de Electricitate S.A., care în baza
OUG 63/1998, art.13 (2) (b) a energiei electrice și termice asigurã (mijlocește) încheierea aranjamentelor comerciale
cu energie, referitoare la cantitãțile tranzacționate și la preț,
pe piața de energie electricã.
150 Operator de sistem
Compania Naționalã de Electricitate S.A., care în baza
licenței de Operator de Sistem are misiunea de a asigura
dispecerizarea și funcționarea coordonatã a instalațiilor de producere, transport și distribuție (la tensiunea de 110 kV) a energiei electrice, componente ale SEN.
Operator de transport
Compania Naționalã de Electricitate S.A., care în baza licenței de Operator de Transport deține, exploateazã,
întreține, modernizeazã și dezvoltã rețeaua electricã de transport.
Ordine de merit
Lista grupurilor (centrale sau amenajãri hidroenergetice) dispecerizabile în ordinea crescãtoare a prețurilor ofertate,
cu luarea în considerare a restricțiilor de producere.
Ordinul de împãrțire a autoritãții de conducere operativã
asupra instalațiilor
Documentul prin care se stabilește autoritatea de conducere
operativã asupra instalațiilor și modul de exercitare a acesteia.
Parametrii normali de funcționare a SEN
Parametrii care respectã simultan toate valorile limitã de funcționare de duratã impuse de:
i) parametrii tehnici de calitate pentru serviciul de transport al energiei electrice;
ii) standardul de performanțã pentru serviciul de furnizare al
energiei electrice; iii) standardul de performanțã pentru serviciul de distribuție al energiei electrice.
Performanțe de siguranțã (ale sistemului electroenergetic)
Capacitatea sistemului electroenergetic de a asigura alimentarea cu energie electricã a consumatorilor, în condiții
normate de continuitate, într-un interval de timp dat cu respectarea standardelor de performanțã.
151 Perturbație
Modificare, de origine externã sau internã, care apare la un
echipament sau într-un sistem electroenergetic și care
afecteazã starea normalã de funcționare.
Perturbație majorã
Scurtcircuite, declanșãri de linie, unitãți de transformare sau
grupuri generatoare, care determinã abateri semnificative ale parametrilor de funcționare ai SEN.
Piața angro de energie electricã
Piața pe care se tranzacționeazã energie electricã în scopul
revinderii în detaliu cãtre consumatorii finali.
Pierderi tehnice de energie
Integrala în funcție de timp, pe un interval determinat a
diferenței între puterea activã totalã la intrarea și respectiv la ieșirea dintr-o rețea, dintr-o parte de rețea sau dintr-un
element de rețea.
Planificarea operaționalã
Activitate constând în planificarea de cãtre Operatorul de
Sistem, pe diferite orizonturi de timp (anual, semestrial, lunar) a schemei normale de funcționare a SEN și a modului
de echilibrare a balanței producție-consum, cu respectarea
parametrilor tehnici de calitate și siguranțã.
Planul de Aparare a SEN împotriva perturbațiilor majore
Mãsuri tehnice și organizatorice, cu rol de a impiedica
extinderea perturbațiilor în sistem și de a limita consecințele
acestora.
Planul de restaurare a funcționarii SEN
dupã rãmânerea parțialã sau totalã fãrã tensiune
Procedura de revenire la starea normalã de funcționare dupã o cãdere parțialã sau totalã a sistemului.
Probabilitatea de neacoperire a sarcinii
Probabilitatea de neacoperire a vârfului de consum în
sistemul electroenergetic, cu puterea disponibilã existentã, calculatã pentru o perioadã de un an. Valoarea normatã a
acestei probabilitãți este aprobatã de cãtre Autoritatea
152 competentã pe baza propunerii fundamentate de Compania
Naționalã de Electricitate S.A.
Producãtor (de energie electricã)
Persoanã juridicã, titular al licenței de producere a energiei
electrice.
Producãtor calificat
Furnizor al unuia sau mai multor tipuri de servicii de sistem
tehnologice, calificat în acest sens de cãtre operatorul de
sistem.
Producãtor independent de energie electricã
Producãtorul de energie electricã care participã, în nume
propriu, distinct de alți producãtori preexistenti, la acoperirea consumului de energie electricã.
Programarea operativã
Activitate constând în programarea pe un orizont de timp de cel mult o sãptãmânã, de cãtre operatorul de sistem, a
schemei de funcționare a SEN și a modului de echilibrare a balanței producție-consum, cu respectarea parametrilor
tehnici de calitate și siguranțã.
Punct de mãsurare
Locul de racordare a transformatoarelor de mãsurare la care
este conectatã aparatura și ansamblul instalațiilor care servesc la mãsurarea puterii și energiei electrice.
Punct de racordare
Punctul fizic la care un utilizator RET se racordeazã la
rețelele electrice ale SEN.
Putere programatã
Puterea activã prevãzutã a fi produsã pentru acoperirea
consumului prognozat.
Putere disponibilã
Puterea maximã pe care un grup generator o poate da cu
respectarea condițiilor de siguranțã mecanicã și electricã.
153 Putere instalatã
Puterea activã nominalã indicatã în documentația tehnicã a
fabricii constructoare, care este înscrisã pe plãcuța
indicatoare sau care este indicatã de producãtor.
Reglaj primar (de frecvențã)
Reglaj automat descentralizat cu caracteristica staticã
repartizat pe un numãr mare de grupuri generatoare care asigurã corecția rapidã (în cel mult 30 sec.) a diferențelor
între producție și consum la o frecvențã apropiatã la
valoarea de consemn.
Reglaj secundar (frecvențã/putere)
Reglaj automat centralizat al frecvenței (puterii de schimb
cu corecția de frecvențã) pentru aducerea frecvenței/puterii
de schimb la valorile de consemn în cel mult 15 minute.
Restricții de rețea
Situațiile care pot apãrea în exploatare când circulația de
putere între douã noduri sau zone ale rețelei este limitatã din punct de vedere al normelor privind siguranța SEN, iar acest
lucru are consecințe asupra modului în care urmeazã a fi
dispecerizate grupurile generatoare din cele douã zone.
Rețeaua (electricã)
Ansamblul de linii și stații electrice racordate între ele care
funcționeazã interconectat, eventual și cu alte rețele.
Rețeaua electricã de distribuție
Rețea prin care se transmite energia electricã în zonele de
consum, distribuind-o la consumatori.
Rețeaua electricã de transport (RET)
Rețea electricã de înaltã tensiune de 220 kV și mai mulț,
prin care se transportã la distanțã puteri electrice importante.
Rezerva „minut“
Suma dintre rezerva de reglaj secundar, rezerva turnantã,
rezerva terțiarã rapidã, consumul care conform condițiilor
contractuale poate fi întrerupt fãrã preaviz și puterea de
rezervã contractatã cu alte sisteme din interconexiune.
154 Rezerva de stabilitate staticã într-o secțiune
Diferența între limita de stabilitate staticã în secțiune și
încãrcarea realã a secțiunii.
Rezerva de reglaj primar
Rezerva de putere care, la abaterea frecvenței de la valoarea
de consemn, poate fi mobilizatã automat în 30 sec. și poate rãmâne în funcțiune pe durata de minimum 15 minute.
Rezerva de reglaj secundar
Rezerva de putere care, la abaterea frecvenței și/sau soldului
puterii de schimb de la valoarea de consemn, poate fi
mobilizatã automat într-un interval de maximum 15 minute.
Rezerva terțiarã lentã
Rezerva de putere asiguratã pe grupuri generatoare care au
timp de pornire și preluare a sarcinii mai mic de 7 ore.
Rezerva terțiarã rapidã
Rezerva de putere asiguratã de grupuri generatoare care sunt
calificate pentru a realiza sincronizarea și încãrcarea sarcinii
în maximum 30 minute.
Rezerva turnantã
Diferența dintre
puterea disponibilã și suma dintre puterea
produsã , rezerva de reglaj primar si rezerva de reglaj
secundar frecvențã/putere a grupurilor generatoare în
funcțiune.
SCADA
Sistem informatic de monitorizare, comandã și achiziție de
date a unui proces tehnologic/instalație.
Schema normalã de funcționare
Schema electricã de conexiuni a echipamentelor și
aparatajului primar dintr-o instalație, rețea sau sistem
electroenergetic, inclusiv starea protecțiilor prin relee și
automatizãrile de sistem aferente, aprobatã de operatorul de sistem pentru o perioadã de timp determinatã. Schema
normalã de funcționare rezultã din activitatea de planificare
operaționalã.
155 Schema programatã de funcționare
Schema electricã de conexiuni stabilitã de operatorul de
sistem pentru a doua zi, ținându-se cont de situația
energeticã, retragerile din exploatare și indisponibilitatile din sistem.
Scurtcircuit
Legatura galvanicã, accidentalã sau intenționatã, printr-o
impedanțã de valoare relativ redusã între douã sau mai
multe puncte ale unui circuit care, în regim normal, au
tensiuni diferite.
Sectorul energiei electrice
Ansamblul activitãților de planificare, dezvoltare,
construire, exploatare și de mentenanțã a instalațiilor de
producere, transport, distribuție și de furnizare a energiei
electrice, inclusiv importul și exportul energiei electrice, precum și schimburile de energie electricã cu sistemele
electroenergetice ale țãrilor vecine.
Secțiune (a SEN)
Totalitatea liniilor care leagã douã zone ale Sistemului
Energetic Național (SEN).
Servicii de sistem tehnologice
Servicii asigurate de regulã de cãtre producãtori, la cererea
operatorului de sistem, pentru menținerea nivelului de siguranțã în funcționare a sistemului electroenergetic,
precum și a calitãții energiei transportate la parametrii ceruți
de normele în vigoare.
Serviciul de transport
Asigurarea transmiterii unei cantitãți precizate de energie
electricã activã între douã sau mai multe puncte ale rețelei
de transport a SEN, cu respectarea normelor de continuitate
și calitate.
Serviciul public (de transport)
Obligația titularului de licențã de transport de a asigura
accesul reglementat la RET în condiții nediscriminatorii
pentru toți participanții la piața de energie electricã.
156 Sistem electroenergetic
Ansamblul instalațiilor electroenergetice interconectate, prin
care se realizeazã producerea, transportul, distribuția și
utilizarea energiei electrice.
Sistem electroenergetic interconectat
Sistem electroenergetic format prin interconectarea a douã
sau mai multe sisteme electroenergetice care funcționeazã în paralel.
Sistem electroenergetic național (SEN)
Sistemul electroenergetic situat pe teritoriul țãrii, SEN
constituie infrastructura de bazã utilizatã în comun de participanții la piața de energie electricã.
Solicitant
Persoanã juridicã, actual sau potențial utilizator RET, care
solicitã un
Aviz tehnic de racordare la rețeaua electricã de
transport.
Stabilitate staticã (stabilitate la perturbații mici)
Capacitate a unui sistem electroenergetic de a ajunge într-o
stare de regim permanent, identic cu regimul inițial sau foarte aproape de acesta, în urma unei perturbații mici
oarecare.
Stabilitate tranzitorie
Capacitatea unui sistem electroenergetic de a revenmi la o
stare de funcționare sincronã dupã una sau mai multe perturbații majore.
Stare criticã
Regim permanent în care instalația electricã sau sistemul electroenergetic funcționeazã cu parametrii în afara limitelor
normale.
Stare normalã de funcționare
Stare de funcționare care îndeplinește urmãtoarele criterii:
i) parametrii de funcționare sunt parametrii normali de
funcționare,
ii) este stare sigurã de funcționare.
157 Stare perturbatã de funcționare
Orice stare diferitã de starea normalã de funcționare.
Stare sigurã de funcționare
Stare de funcționare în care sunt satisfãcute criteriul de siguranțã (n-1), criteriul de stabilitate staticã și condițiile de
stabilitate tranzitorie.
Stație de transformare
Instalație electricã a cãrei funcțiune este de a transfera
energia electricã între douã rețele de tensiuni diferite.
Timpul mediu de întrerupere (TMI)
Parametrul de performanțã care se calculeazã în felul urmãtor:
unde:
EN este energia nelivratã datoritã întreruperilor serviciului de transport [MWh/an] iar
EC este consumul anual net pentru sistemul electroenergetic
(fãrã consumul propriu tehnologic) [MWh/an]
Titular de autorizație/licențã
Persoanã juridicã deținãtoare a unei autorizații (licențe)
eliberate de cãtre Autoritatea competentã.
Utilizator RET
Producãtor, furnizor, distribuitor, consumator eligibil, orice persoanã juridicã care este racordatã direct la RET,
persoanele juridice care beneficiazã de tranzite de energie electricã prin RET.
Vârf de consum (vârf de sarcinã)
Valoare maximã a sarcinii înregistratã într-o perioadã de timp.
an] / minute[ 60 8760ECENTMI ×× =
158
BIBLIOGRAFIE
1. Chiuțã I.N., Chiuțã A.I.: Sisteme de achiziție și transmisie a
datelor , Editura ICPE, 1999.
2. Tanenbaum A.S.: Rețele de calculatoare , Editura AGORA,
1998.
3. PE 029/97: Normativ de proiectare a sistemelor informatice
pentru conducerea prin dispecer a instalațiilor energetice din
sistemul energetic național GSCI , 1997.
4. FLUKE: A toolbox full of profits, Fluke 70/20/80 Series III,
Fluke T2/T45. Distributor CD/ROM .
5. FLUKE: Interactive Fluke 43, Power Qualitiy Analyzer
Demo, Plus Fluke VR 101. Event Viem software to analyze
voltage events – CD ROM.
6. FLUKE: New Fluke – 787 Process Meter .
7. FLUKE: Process Tools – CD-ROM.
8. FLUKE: Introduction Of 80 Series IV, 65 AND 725 – CD-
ROM.
9. FLUKE: New Fluke Tools – CD-ROM.
10. FLUKE: New Fluke 16, Multimeter CD-ROM .
11. TELECOMM-SA: Software EMS-SCADA – dischetã.
12. TELECOMM-SA: ACE-28 – dischetã.
13. TELECOMM-SA: ACE-28S – dischetã.
14. SR EN 60529 -25: Grade normale de protecție asigurate prin
carcase (cod IP)
15. SR CEI 536 -95: Clasificarea echipamentelor electrice și
electronice din punct de vedere al protecției împotriva șocurilor
electrice
159 16. SR EN 29241 [-1: 1994 ; -2: 1994 ; -3: 1994]: Prescripții
ergonomice pentru activitatea de birou desfãșuratã prin
intermediul videoterminalelor (VDT): Partea 1 – 3.
17. SR EN 29 [-5: 1996 ; -10: 1996]: Prescripții ergonomice
pentru activitatea de birou desfãșuratã prin intermediul
videoterminalelor (VDT): Partea 5 – 10.
18. STAS 12604-87: Protecția împotriva electrocutãrii. Prescripții
generale
19. STAS 12604/4-89: Protecția împotriva electrocutãrilor.
Instalații electrice fixe. Prescripții.
20. STAS 12604/5-90: Protecția împotriva electrocutãrilor.
Instalații electrice fixe. Prescripții de proiectare, execuție și
verificare.
21. STAS 12894-90: Prescripții ergonomice generale de concepere
a sistemelor de muncã.
22. Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Norme specifice de
securitatea muncii pentru prelucrarea automatã a datelor , 1999
23. CONEL S.A.: Codul tehnic al rețelei electrice de transport ,
București, aprilie 2000
24. Sãndulescu A., Cerințe de calitate în mãsurarea cantitãților de
energie tranzacționate pe piața engros de energie electricã – în
revista: ENERGETICA, 47, 1999, Nr.8-9 pag. 381-385
25. S.C. Automatix Ind. S.A.: Proiectare, producție sisteme de
automatizãri industriale .
160
CUPRINS
PREFAȚÃ 1
CAP. 1. – SISTEME DE ACHIZIȚIE ăI TRANSMISIE DE DATE
ÎN ENERGETICÃ
1.1. INTRODUCERE 3
1.2. PRINCIPII DE BAZÃ ÎN ABORDAREA PROIECTELOR ăI REALIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE
4
1.3. TIPURI DE INFORMAȚII 5
1.4. FUNCȚIILE SISTEMELOR INFORMATICE 5
1.5. STRUCTURI DE PRINCIPIU ALE SISTEMELOR
INFORMATICE
8
1.6. CONDIȚII TEHNICE PENTRU DOTAREA HARDWARE 10
1.7. REȚEAUA DE TRANSMISIUNI 11
1.8. CERINȚE GENERALE PENTRU SOFTWARE 12
CAP. 2. – REGLAREA NUMERICÃ A PROCESELOR
2.1. REPREZENTAREA ANALOGICÃ ăI NUMERICÃ 14
2.2. CONVERSIA NUMERICÃ ANALOGICÃ 16
2.3. TEHNICI DE REGLARE CU CALCULATIOR NUMERIC 18
2.4. DEZAVANTAJELE CALCULATORULUI NUMERIC 21
2.5. AVANTAJELE CALCULATORULUI NUMERIC 24
CAP. 3. – PRINCIPII DE ALEGERE A S.A.T.D.
3.1. PRINCIPII DE PROIECTARE LA S.A.T.D. 27
3.2. ALEGEREA LOCULUI DE MUNCÃ LA S.A.T.D. 35
3.3. EXPLOATAREA, ÎNTRETINEREA ăI REPARAREA
ECHIPAMENTULUI SATD
37
3.4. FIăA DE EVALUARE PENTRU S.A.T.D. 40
CAP. 4. – SISTEME DE TELEMÃSURARE ÎN REȚEA
4.1. INTRODUCERE 43
4.2. SISTEME DE TELEMÃSURARE ÎN REȚEA 44
4.3. PUNCTELE DE MASURÃ 48
161 CAP. 5. – SISTEME DE ACHIZIȚIE DE DATE ENERGETICE
5.1. INTRODUCERE 50 5.2. FLEXIBILITATEA S.A.D..E 51 5.3. TEHNOLOGIA S.A.D..E 52 5.4. COORDONARE PROIECT S.A.D.E. 52 5.5. ÎNTREȚINERE SISTEME S.A.D.E. 52 5.6. FUNCȚIUNI ALE S.A.D.E. 53 5.7. PACHETUL DE PROGRAME 56 5.8. FACILITÃȚI SUPLIMENTARE 58 5.9. ANALIZA STATISTICÃ 59 CAP. 6. – CODUL TEHNIC AL REȚELEI ELECTRICE DE TRANSPORT
6.1. INTRODUCERE 64 6.2. SERVICIUL DE TRANSPORT 71 6.3. PARAMETRII TEHNICI DE CALITATE AI SERVICIILOR DE TRANSPORT ăI DE SISTEM
74
6.3.1. FRECVENȚA ÎN S.E.N. 74 6.3.2. TENSIUNEA ÎN R.E.T. 74 6.3.3. PIERDERILE TEHNICE DE ENERGIE ÎN R.E.T. 75 6.3.4. CALITATEA UNDELOR DE TENSIUNE ăI CURENT 75 6.3.5. SIGURANȚA ÎN FUNCȚIONARE 75 6.3.6. DATE TEHNICE REFERITOARE LA INSTALAȚIILE PRODUCÃTORILOR ăI CONSUMATORILOR RACORDAȚI LA R.E.T.
76
6.4. TESTARE, CONTROL, MONITORIZARE 84 6.5. CONDUCEREA PRIN DISPECER A SISTEMULUI ENERGETIC NAȚIONAL
89
6.6. CONDIȚII DE RACORDARE LA REȚEAUA DE TRANSPORT
6.7. PLANIFICAREA DEZVOLTARII R.E.T. 115 6.8. SERVICII DE SISTEM 122 6.9. SCHIMBURI DE INFORMAȚII 131 6.10. ABREVIERI 134 CAP. 7. – TERMINOLOGIE
7.1 TERMINOLOGIE S.A.T.D. 135
7.2. TERMINOLOGIE ENERGETICÃ 143
BIBLIOGRAFIE 158
162
CHIUȚÃ ION CHIUȚÃ ALEXANDRU
RADU CONSTANTIN RADU CRISTIAN
SISTEME DE
ACHIZIȚIE ăI TRANSMITERE
A DATELOR
– PRINCIPII DE ALEGERE –
EDITURA ICPE
– 2000 –
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: La început, în energeticã a fost preponderentã arta [604375] (ID: 604375)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.