La baza coloanelor Morgagni se găsesc formațiuni mameloniforme, conice numite pap ilele [610890]

La baza coloanelor Morgagni se găsesc formațiuni mameloniforme, conice numite pap ilele
anale Morgagni, ce formează crestată în formă de pieptene, numită creasta peptinee sau linia
dințată a canalului anal. [1]
Submucoasa canalului anal este formată din țesut conjunctiv lax, mai redus decât cel din
mucoasa rectului pelvin, conținând plex uri venoase și arteriolare în zonele superioară
(suprapectenală) și inferioară (subpectenală). Această zonă favorizează apariția prolapsului
hemoroidar prin acțiunea de expulzie exercitată continuu de mugurele hemoroidar asupra
mucoasei canalului anal. [6]
Dispozitivul sfincterian este constituit dintr -un cilindru muscular alcătuit din sfincterul anal
intern, sfincterul extern, stratul muscular longitudinal al rectului și mușchiul ridicător anal.
Sfincterul anal intern înconjoară cele două treimi proximale a le canalului anal, constând
dintr -o aglomerare de fibre musculare netede ale stratului circular al rectului. Are aproximativ 2,5
cm lungime și îndeplinește funcția de evacuare completă a canalului anal după trecerea materiilor,
asigurând continența permane ntă, reflexă pentru materii fecale, lichide și gaze.
Sfincterul anal extern este un mușchi voluntar, constituit din fibre musculare striate, ce
înconjoară cele 2/3 distale ale canalului anal. Are două fascicule : unul superficial, subcutanat
situat sub sfi ncterul intern și unul profund care înconjoară sfincterul intern , depășindu -l în jos.
Rolul sfincterului extern este asigurarea continenței voluntare, a canalului anal pentru materii și
pentru gaze.
Stratul muscular longitudinal al rectului se prelungește în jos între sfincterele anale intern
și extern și se încrucișează cu fibre musculare din fasciculul pubo -rectal al mușchilor ridicători,
terminându -se pe linia intersfincteriană.
Din acest sept mus cular intersfincterian anal pornesc unele fibre musculare care se răspândesc
lateral în evantai, pentru a forma septul transvers, care divide spațiul ischirectal într -un
compartiment superficial și altul profund, altele mergând în jos înserându -se pe piele a perineală,
constituind mușchiul ridicător al pielii anale. [1]
Mușchiul longitudinal al rectului trimite anterior două prelungiri (benzi musculare) pe
fiecare parte a liniei mediane și pe partea superioară a diafragmului uro -genital, înserându -se la
nivelul uretrei membranoase și formând mușchiul recto -uretral al lui Roux.

Mușchiul ridicător anal este dispus ca un evantai, formând partea principală a diafragmului
pelvin. Este un mușchi multifascicular, fiind împărțit în trei fascicule simetrice ce se întrepătrund:
pubo -coccigian, pubo -rectal și ilio -coccigian.
Mușchiul pubo -coccigian este porțiunea cea mai medială, care ia naștere pe suprafața
internă a pubisului și se inseră printr -o aponevroză pe coccige și partea inferioară a sacrului, prin
rafeul muscular fascial conjunct laminat. [1,6]
Mușchiul pubo -rectal este un mușchi în formă de U, care formează o „praștie la nivelul
joncțiunii ano -rectale, pleacă de pe ramura descendentăa pubisului, sub originea pubo –
coccigianului și se înseră pe rafeul ano -coccigian.
Mușchiul ilio -coccigian este cel mai lateral, unindu -se cu sfincterele anale în porțiunea
posterioară a canalului anal. Pleacă de pe peretele pelvin lateral, înapoia canalului obturator, și se
îndreaptă intern și în jos spre marginile cocigelui și a rafeului anococcigian, situându -se sub
mușchiul pubo -coccigian.
Cu o structură complexă mușchiul rid icător anal are în același timp funcție dilatatoare și
de scurtare asupra ampulei rectale, și constrictoare de sfincter asupra canalului anal. [1]

1.3 Vascularizația Canalului Anal

1.3.1.Vascularizația Arterială
Iriga ția arterială a rectului și a canalului anal este asigurată, în principal de arterele
hemoroidală superioară și inferioară (arterele rectale superioare și inferioare) și secundar de art era
hemoroidară (rectală) medie.
Artera hemoroidală superioară este continuarea arterei mezenterice i nferioare și începe de
la nivelul vertebrei S1, coboară în pelvis pe linia mediană în spatele recto -sigmoidului. Se bifurcă
la nivelul vertebrei sacrate S3.
Artera hemoroidală superioară dreaptă pătrunde în submucoasă, se divide într -o ramură
dreaptă anter ioară și alta posterioară, coborând până la jonc țiunea ano -rectală, unde se ramifică,
formând plexul hemoroidar intern.

Arterele hemoroidale medii își au originea din artera iliacă internă, izvorând printr -un
trunchi comun cu artera rușinoasă internă și a rtera prostatică (vaginală).Străbate spa țiul pelvirectal
superior, trimi țând ramuri de calibru minor prin ligamentele laterale, peretului rectal.
Artera sacrată medie trimite mici ramuri în teritoriul ano -coccigian și cel sacro -coccigian.
Ramurile arterelor prezentate realizează o bogată re țea anastomotică intramurală.
Extramural, anostomozele sunt în număr redus și nu au semnifica ție anatomică. [2]