La aproape 3 decenii de la căderea Zidului Berlinului, fostele țări socialiste din [618762]

La aproape 3 decenii de la căderea Zidului Berlinului, fostele țări socialiste din
Europa Centrală, de Est și de Sud -Est au făcut progrese uriașe în ceea ce privește obținerea de
economii de piață și creșterea nivelului veniturilor cetățenilor . Privatizarea pe scară largă în
anii 1990 a fost un element -cheie al acestei tranziții, dar a produs rezultate controversate . În
unele cazuri, privatizarea a generat o concurență sănătoasă, în timp ce în alte
cazuri ,privatizarea nu a avansat într-un ritm corespunzător sau a condus la înlocuirea
monopolurilor publice cu cele private. Această experiență a evidențiat importanța unui mediu
instituțional și competitiv puternic, inclusiv o mai bună guvernanță a entităților publice și
private.
Deși rolul statului în economia României s-a diminuat dramatic, proprietatea statului
rămâne în continuare semnificativă. În actualul context ,în care oricând este posibilă o criză
financiară globală, este evident ca există un interes crescut în ceea ce privește rolul sporit al
firmelor și al băncilor care ar puteaconstitui o sursă importantă de creștere economică sau
dacă ar putea da un impuls economiei.
Potrivit datelor statistice ale FMI, c ompaniile de stat reprezintă acum între 2% și 15%
din totalul locurilor de muncă din țările Europei Centrale, de Est și de Sud -Est. Acestea sunt
predominante în sectoare precum mineritul, energia și transporturile. În sectorul financiar,
variația este și mai mare: în mai mult de jumătate din țări, băncile comerciale de stat sunt mici
sau inexistente .
Întreprinderile de stat înregistrează în mod sistematic o performanță economică slabă
față de cei din sectorul privat. Există riscul ca pe baza unei decizii politice cei angajați in
sectorul public să fie plătiți mai generos și să genereze venituri mai mici pe angajat decât
colegii din sectorul privat. Aceste potențiale tendințe se dovedesc a fi mai neproductive și mai
puțin profitabile. S-ar putea obține câștiguri doar în situația în care productivitatea
întrepri nderilor de stat ar putea fi ridicată la nivelul sector ului privat.
Un studiu relativ recent al FMI arată faptul că lipsa de eficiență economică a întreprinderilor
aflate în proprietatea statului sunt de regulă justificate de obiective care nu țin de d omeniul
economiei . Studiul indică și deficiențe semnificative în guvernarea și sup ravegherea
companiilor de stat
România ar trebui să analizeze cu mare atenție raționamentul proprietății existente în stat,
ținând cont de costurile, beneficiile și risc urile asociate statului, dacă întreprinderile de stat au
obiective clar articulate și dacă există mijloace mai eficiente de realizare al unora dintre aceste
obiective . Se poate utiliza o abordare tip triaj în scopul identificării entităților viabile de st at.
Dintre cele care sunt mai puțin viabile, se pot identifca cele care au nevoie de restructurare și

mai pot fi identificate si întreprinderile neviabile. P entru acestea din urmă. p rivatizarea (sau
falimentul) va fi o alegere adecvată, dar nu este o opțiu ne realistă în anumite cazuri.
În calitate de membru al Uniunii Europene din 2007, statul român ar trebui sa fie atent la
evoluțiile de pe planul economiilor europene.
Deși sunt anunțate creșteri economice in zona de sud est a Europei această evoluție
rămâne una extrem de fragilă, în timp ce riscurile au crescut. Țările din zonă, inclusiv
România, ar putea fi puse în situația in care sunt obligate să-și consolideze capacitatea de a
acoperi orice dificultăți economice viitoare.
Un studiu FMI constata că țările europene au avut recesiuni mai frecvente și mai severe
decât alte economii avansate în ultimii 20 de ani. Un motiv de îngrijorare și mai mare este că
diferențele dintre creșterea economică și rata șomajului au crescut.
Pentr u ca economiile europene să fie mai rezistente, tre buie să fie capabile să rezolve șocuri
temporare, cum ar fi o criză a creditelor , o posibilă sursă a unei noi crize financiare
internaționale. .
Promovarea reformelor structurale ar trebui, prin urmare, să fie prioritatea -cheie pentru
România . Nu numai că aceste reforme vor îmbunătăți productivitatea, creșterea economică și
convergența economică, dar, așa cum sugerează Fondul Monetar Internațional , ele vor
construi, de asemenea, rezistență macroeconomică îm potriva crizelor viitoare. Aceasta este o
sarcină importantă într -un climat de creștere a incertitudinii, cu riscuri mondiale și interne în
creștere.