.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena


ECONOMIE GENERAL
– Suport de curs – .l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA… [609227]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





ECONOMIE GENERAL

– Suport de curs –

.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





CUPRINS

1. ECONOMIA 3
2. ECONOMIA DE PIA
 8
3. FACTORII DE PRODUC
IE 14
4. PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE PRODUC
IE 19
5. COSTUL I RENTABILITATEA 28
6. VENITURILE FUNDAMENTALE 32
7. PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI 40
8. INDICATORII ECONOMICI AI PROIECTELOR DE INVESTI
II 53
9. PROBLEMATICA COSTURILOR PENTRU PROCESUL DE LUARE
A DECIZIILOR 58
10. TEHNICA ACTUALIZRII SUMELOR DE BANI 66
Bibliografie

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





1. ECONOMIA
Economia reprezint o tiin social ce studiaz: producia, desfacerea, comerul,
consumul de bunuri i servicii. Potrivit definiiei date de Lionel Robbins în 1932 ,,economia
este
tiina ce studiaz modul alocrii mijloacelor rare în scopuri alternative’’.
Deoarece are ca obiect de studiu activitatea uman, economia este o
tiin social.
Economia centrat pe variabile msurabile se împarte în dou domenii principale:
a) microeconomia care se ocup de ageni individuali, cum ar fi bugetele i afacerile;
b) macroeconomia care ia în considerare economia ca pe un întreg, cererea i oferta
agregat, capitalul i materiile prime.

1.1. Trebuinele umane i resursele economice
Pentru a putea trai i a se manifesta în relaiile cu semenii si, individul trebuie s
consume diferite bunuri i s utilizeze anumite servicii, s-i satisfac o varietate de nevoi.
Trebuinele umane apar, iniial, sub forma unor dorine, ateptri, aspiraii ale oamenilor,
ce reprezint latura subiectiv a nevoilor. Ulterior, când acestea sunt acumulate i constientizate,
devin obisnuine i tradiii de consum ale indivizilor, nevoile umane capat un caracter obiectiv.
Trebuinele umane (nevoile) reprezint ansamblul necesitilor de consum
productiv i neproductiv al societii, agenilor economici, instituiilor , etc.
Omul ca individ i membru al societii are multiple nevoi ce apar ca sistem bine
determinat în cadrul cruia nevoile pot fi clasificate dup diverse criterii:
1) dup natura lor:
a) nevoi biologice i fiziologice;
b) nevoi sociale sau spirituale

2) dup natura bunurilor:
a) nevoi ce se pot satisface cu bunuri materiale;
b) nevoi ce pot fi satisfcute cu ajutorul serviciilor

3) dup numrul indivizilor:
a) nevoi individuale;
b) nevoi de grup ;
c) nevoi sociale.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





4) dup legtura lor cu reproducia social:
a) nevoi personale;
b) nevoi de producie.

5) dup desf
urarea activitii umane:
a) nevoi zilnice;
b) nevoi sptmânale;
c) nevoi lunare;
d) nevoi anuale.

Trebuinele umane se caracterizeaz printr-o serie de trsturi i anume:
* Sunt nelimitate ca numar. Specific individului este faptul c satisfacerea unei nevoi
duce la apariia uneia noi ce trebuie satisfacut. Eforturile permanente ale omului de satisfacere a
nevoilor, a dorinelor a fost i este motivaia progresului economico-social;
* Sunt limitate în capacitate. Satisfacerea unei anumite trebuine implic consumarea
unei cantiti dintr-un bun dat. Intensitatea unei nevoi personale este descrescând pe msur ce
ea este continuu satisfacut;
* Sunt concurente. Unele nevoi se extind în detrimentul altora, altele se substituie între
ele;
* Sunt complementare. Spre exemplu, servirea ,,mesei‘’ la un restaurant de lux presupune
o gam larg de ustensile, fa de aceeai ,,masa’’ luat la bufet;
* Orice nevoie dispare momentan prin satisfacere, ea renscând în timp la diferite
perioade.
Satisfacerea trebuinelor umane implic existena unor resurse.
Resursele economice reprezint totalitatea elementelor folosite de om în activitatea
sa de satisfacere a nevoilor, deci pot fi atrase i folosite pentru producerea de bunuri. Ele se
pot clasifica în doua mari categorii:
1) Bunuri economice
2) Servicii
Bunurile economice reprezint mijloacele materiale obinute ca rezultat al muncii
i resursele naturale atrase în procesul de producie.
Din cadrul bunurilor economice, importana principal o reprezint resursele naturale.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Resursele naturale, împreun cu cele demografice reprezint resursele originare sau
primare.
Alaturi de acestea o importan deosebit capat în prezent resursele derivate, rezultate
ca prelucrri ale celor primare.
O prim clasificare a resurselor din economie:
-resurse primare
-resurse derivate.
Resursele economice reprezint totalitatea elementelor atrase care sunt folosite
pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii.
Resursele naturale pot fi clasificate dup diverse criterii :
1) dup durata folosirii lor:
a) resurse recuperabile (pmânt, ap, etc_);
b) resurse nerecuperabile (combustibili fosili i minerali)

2) dup posibilitatea recuperrii lor:
a) resurse recuperabile (diferite materii prime);
b) partial recuperabile ( materiile prime de natura biologica);
c) nerecuperabile (resursele energetice).

Serviciile în funcie de obiectul activitii se clasific în:
a) productive, cum sunt cele de cercetare tiinific, proiectare, transport de mrfuri,
depozitare, etc.;
b) neproductive, cum sunt cele din învmant, ocrotirea sntii, asistena social, etc.

1.2. Raportul de tensiune dintre nevoi si resurse
Resursele, care în general se concretizeaz în potentialul material, finaciar i uman de
care dispune societatea la un moment dat, sunt considerate rare sau limitate, deci insuficiente
pentru acoperirea tuturor nevoilor oamenilor i societii.
Chiar dac dezvoltarea tiinei i tehnicii ofer posibilitatea unei mai bune folosiri a
resurselor existente, cât i apariia altora noi, limitarea acestora reprezint o permanent a
existenei sociale.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Raritatea sau limitarea resurselor arat c dintr-o cantitate dat de resurse, folosind
tehnica i tehnologia cea mai înalt, nu se poate obine decât o cantitate limitat din fiecare bun
necesar consumului.
Raritatea resurselor genereaz probleme oricrei economii i anume:
Ce s se produc i în ce cantiti ?
Cum s se produc?
Pentru cine s se produc?
Indiferent de sistem i form, raritatea resurselor presupune o raionalitate în utilizarea
resurselor, adic obinerea unor efecte maxime cu un consum minim de resurse.

Raritatea (resurselor) reprezint proprietatea resurselor de a fi insuficiente în raport
cu trebuinele umane.

Întrebri i teste gril:

1.Ce reprezinta trebuintele umane?
a. cantitatea de bunuri oferit pe pia
b. ansamblul necesitilor de consum productiv i neproductiv ale societii
c. cantitatea de bunuri consumat de catre agenii economici

2. Identificai clasificarea corect a nevoilor umane:
a. nevoi biologice i nevoi sociale
b. nevoi sociale i primare
c. nevoi biologice i derivate

3. Identificati principalele trsturi specifice nevoilor:
a. limitate ca numar i concurente
b. limitate în capacitate i derivate
c. limitate în capacitate, concurente, nelimitate ca numr

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





4. Identificai principalele categorii de resurse:
a. resurse primare i resurse derivate
b. resurse derivate i fiziologice
c. resurse complementare i derivate

5. În funcie de durata folosirii, resursele naturale se clasific, astfel:
a. resurse derivate i recuperabile
b. resurse recuperabile i resurse nerecuperabile
c. resurse fiziologice i primare

6. Identificai clasificarea corect a serviciilor:
a. servicii primare si fiziologice
b. servicii productive si servicii neproductive
c. servicii neproductive si biologice

7. Ce reprezint resursele economice în perioada actual?
a. elementele stocate de agentul economic care nu reprezint materie prim pentru
producie
b. totalitatea elementelor atrase care nu sunt folosite pentru producerea i obinerea de
bunuri materiale i servicii
c. totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea i obinerea de
bunuri materiale i servicii

8. Raritatea resurselor este specific:
a. doar pentru economia de pia
b. pentru fiecare tip de economie
c. doar pentru economie centralizat

9. Raritatea resurselor din economie impune:
a. folosirea unei cantitti nelimate de resurse
b. risipa resurselor
c. rationalitate în utilizarea resurselor

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





2. ECONOMIA DE PIA

2.1. Economia natural i economia de schimb
În societatea uman, de-a lungul timpului, s-au manifestat diferite forme de organizare a
activitii economice, având la baz mecanisme proprii de alocare i utilizare a resurselor, în
vederea satisfacerii trebuinelor (nevoilor).
Au fost indentificate urmtoarele sisteme economice:
Ø economia natural;
Ø economia de schimb;
Ø economia de pia (economia de pia concurenial)
Ø economia centralizat (economia de comand)
Ø economia mixt
Economia natural reprezint acea form de organizare i funcionare a activitii
economice în care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele propriei activiti, fr
a se apela la schimb.
Economia de schimb desemneaz acea form de organizare i desfurare a
activitii economice în care agenii economici produc în vederea vânzrii, obinând în
schimbul lor altele, necesare trebuintelor. Economia de schimb reprezint forma universal
de organizare i funcionare a activitii economice în lumea contemporan.

2.2. Trsturile generale ale economiei de schimb:
Ø specializarea agenilor economici în obinerea anumitor bunuri;
Ø autonomia, independena economic a ag.ec.;
Ø monetarizarea economiei;
Ø legturile economice dintre ageni se desfoar sub forma tranzaciilor bilaterale;
Ø bunurile produse îmbrac forma de marf.

2.3. Economia de pia. Economia de pia reprezint acel mod de organizare i
funcionare a activitii economice, în care raportul dintre cerere i ofert determin
principiile de prioritate în producerea diferitelor bunuri i servicii, precum i a metodelor
de organizare i combinare a factorilor de producie.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena






Bunurile economice, pot fi clasificate dup diverse criterii i anume:
a) Dup forma de manifestare:
a. obiecte, cu existen autonoma fa de productor i consumator;
b. servicii, care se consum concomitent cu producerea lor;
c. informaii, deinute de specialiti în diferite domenii.

b) Dup destinaia final:
– bunuri de consum personal (precum: hrana, îmbrcminte, locuin etc.)
– bunuri de consum social (serviciile de educaie, sntate, aprare etc)
– prodfactori: bunuri de capital tehnic, resurse naturale, resurse de munc, active
financiare etc.;

c) Dup posibilitile de multiplicare:
– reproductibile- cele care sunt realizate într-un numr oricat de mare de exemplare, în
raport de existena factorilor de producie
– nereproductibile (unice), acestea indicând probleme deosebite în privina corelaiei lor
cu preferinele umane;

2.4. Piaa
Odata cu apariia primelor forme ale economiei de schimb ce a condus la separarea
comunitilor, în productori i consumatori, piaa a evideniat, în special, totalitatea relaiilor
de vânzare -cumprare ce au loc între ag. ec., în cadrul unui anumit spaiu economic.
Altfel spus piaa reprezint:
– spaiul economic i teritorial în care îi desfoar activitatea agenii economici;
– locul de întâlnire al agenilor economici în calitatea acestora de vânztori i
cumprtori;
– locul de întâlnire al ofertei cu cererea de bunuri i servicii;
– locul de formare al preurilor la care se vând i se cumpr bunurile economice i se
presteaz serviciile;
– regulatorul pietei îl reprezint concurena dintre agenii economici prin care acetia îi
realizeaz interesele.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Piaa poate fi clasificat funcie de anumite criterii, astfel:
1) dupa natura economic a bunurilor ce fac obiectui schimbului:
– piaa satisfactorilor (bunuri de consum personal i servicii de consum personal)
– piaa prodfactorilor (piaa muncii, a capitalului, a pmântului, a informaiilor, a
serviciilor productive etc.).
2) dupa forma material a bunurilor ce fac obiectul schimbului:
– piaa cerealelor, a cafelei, a bumbacului, a cauciucului, a petrolului, a aurului, a
constructiilor de masini etc.
3) dupa aria de extindere:
– piaa local,
– naional
– zonal
– mondial
4) dupa modul de realizare a schimburilor:
– piaa geografic (hale, targuri, etc)
– ideal (totalitatea operaiunilor i contractelor încheiate prin pot, telefon, fax sau alte
mijioace de comunicaie)

2.5. Banii
Banii au aparut în procesul formrii economiei de pia, respectiv în perioada trecerii de
la economia natural la cea de schimb, îmbrcând în timp diverse forme:
– banii-bunuri, adic acele bunuri care se gseau cel mai des pe pia în zona respectiv,
ca: vitele, blanurile, sarea, scoicile etc.
– banii-marfa (marfurile cu diferitele lor utilitati)
– banii-aur (o marf special care joac rolul de bani i se poate schimba cu orice marf
– banii-monede din metale preioase (banii s-au restrans la metalele pretioase, ca urmare
a unor caliti intrinseci ale lor i anume: valoare mare într-un volum mic; divizibilitate perfect;
fraciunile acestora au valoare proporional cu greutatea lor; omogenitate calitativ; uurina de
manipulat; nealterabilitatea)
– banii-bilete de banc (înscrisuri) ce atestau existena aurului în depozitele unei banci.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Banii de hartie nu au valoare intrinsec, circula pe increderea oamenilor, au un curs
forat, sunt neconvertibili în metal pretios i sunt emisi de stat, în special, cu scopul finanrii
cheltuielilor sale neproductive i acoperirii deficitelor bugetare.
În concluzie, banii reprezinta expresia generic pentru bancnote, bani de hartie
i
moned divizionara, ce se gsesc în posesia agenilor economici, sub forma de numerar sau în
conturile acestora, ca banii scripturali
i sunt folosii pentru mijlocirea direct sau indirect a
schimbului.

2.6. Rolul banilor în economie rezult din funciile lor si anume:
a) Msura a cheltuielilor
i rezultatelor, trecute, prezente i viitoare a activitilor
economice. Cu ajutorul banilor, bunurile economice neomegene ca gen i calitate, pot fi
comensurate, evaluate i comparate.
b) Mijiocitor al schimbului – schimbul de mrfuri cu ajutorul banilor poarta numele de
circulaia mrfurilor, ce cuprinde dou procese distincte în timp i spatiu:
– vânzarea (M-B), adic cedarea unei cantiti de bunuri în schimbul unei sume de bani i
cumprarea (B-M), adic obinerea unei cantiti de bunuri în schimbul unei sume de bani.
c). Mijloc de plata- bBanii folosesc pentru achitarea unor drepturi sau stingerea unor
obligaii precum: salarii, renta, dobânda, taxe fiscale, chirii, împrumuturi, piaa bunurilor vândute
pe credit etc.
d) Instrument de rezerv
i economisire pentru agenii economici cu scopul asigurrii
surselor de viitor ale produciei i consumului, deci sunt un simbol al avuiei.
e) Bani universali – în schimburile internaionale, stingerea diferitelor datorii se face prin
aur, valuta convertibil sau printr-o moned internaional (EURO). Pentru indeplinirea acestor
funcii, banii trebuie s existe în societate, s fie emisi i pui în circulaie într-o anumit
cantitate.
Masa monetar (masa bneasc) reprezint cantitatea de bani ce exist în circulaie
la un moment dat într-o economie i apartine diferiilor ageni economici. Aceasta se
compune din numerar, adic bancnote i moneda divizionara i bani scripturali, adic înscrisurile
agenilor economici aflate în conturi bancare, case de economii, alte instituii fmanciar-bancare.
Masa monetar este direct proporional cu preul bunurilor i tarifele serviciilor
aflate în circulaie (valoarea marfurilor) i invers proporional cu viteza de rotaie a
banilor.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





vQ Pv M×=
sau M = N+S

M = masa monetar;
Pv = preul de vânzare pentru mrfurile tranzacionate pe pia într-o anumit perioad de timp
Q= marfa vânduta pe pia
v = viteza de rotaie a banilor
N- banii numerar
S- bani scriptuali

Viteza de rotaie a banilor reprezint numrul mediu de operaiuni de vânzare-
cumprare i de pli efectuate cu o unitate monetar într-o perioad de timp.
Cantitatea de bunuri economice i servicii ce se poate cumpra cu o unitate monetar la
un moment dat reprezint puterea de cumparare a monedei ("fiecare popor are moneda pe care o
merita".)

Întrebri i teste gril:
1. Identificai trsatura specific pentru economia natural:
a. nevoile de consum sunt satisfacute din producia proprie;
b. nevoile de consum sunt satisfcute de bunuri cumparate;
c. ocup o pondere ridicat în economia de pia

2. Economia de schimb reprezint:
a. forma de organizare i desfurare a activitii economice în care agenii economici
produc în vederea vânzarii;
b. forma de organizare i desfurare a activitii economice în care agenii economici nu
produc pentru pia;
c. forma de organizare i desfurarea activitii economice în care agenii economici
produc bunuri libere.

3. Care din urmatoarele trsturi sunt specifice economiei de schimb:
a. specializarea ag. ec, autonomia ag. ec, monetarizarea economiei;
b. monetarizarea economiei i dependena economic a ag. ec.
c. existena pe pia a unor produse nediferentiate

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





4. Care este trstura definitorie a organizrii i funcionrii economiei de pia?
a. proprietatea privat
b. planificarea
c. autoconsumul
d. intervenia statului
e. cererea i oferta de produse

5. Prezentai clasificarea bunurilor economice.

6. Piaa reprezint:
a. spaiul economic i teritorial în care îi desfoar activitatea agenii economici;
b. locul de întâlnire al agenilor economici în calitatea acestora de vânztori i
cumprtori;
c. locul de formare al preurilor la care se vând i se cumpr bunurile economice i se
presteaz serviciile;

7. Banii îmbrc în timp diverse forme:
a. banii-bunuri,
b. banii-marfa (marfurile cu diferitele lor utilitati)
c. banii-aur
d. banii-bilete de banc

8. Definii i scriei relaia de calcul pentru masa monetar.

9. Care dintre elementele urmtoare exprim puterea de cumprare a banilor?
a. încrederea agenilor economici fa de moned
b. cantitatea de aur de care dispune banca central
c. cantitatea de bunuri i servicii ce se poate cumpra cu o unitate monetar

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





3. FACTORII DE PRODUCTIE
3.1. Factorii de producie i evoluia lor
Procesul de productie presupune interaciunea mai multor factori, care în starea lor
potenial se numesc resurse.
Resurse: -materiale; -financiare; – umane (de munca), etc
Factorii de producie (fp) se afl în proprietatea agenilor economici, locul i rolul lor
schimbându-se în permanen în funcie de evoluia în timp i spaiu.
Fiecare factor de producie reprezinta unitatea unor determinri cantitative i calitative,
oamenii acionând:
• asupra cantitii, utilizând un volum tot mai mare de factori de producie – dezvoltare
extensiv;
• asupra calitii acestora, ameliorând eficiena utilizrii lor – dezvoltare intensiv.
În economia contemporan, preocuparea principal a agenilor economici este
reprezentata de economisirea
i ameliorarea calitii factorilor de producie.

Economisirea factorilor de producie este impus de cauze obiective:
a) creterea i diversificarea nevoilor;
b) tendina de cretere a dificultilor de acces la anumii factori;
c) sporirea exigenei pentru calitatea bunurilor;
d) tendina de scumpire a unor factori;
e) necesitatea proteciei mediului natural.

Factorii de producie reprezinta resurse:
– atrase,
– alocate
– consumate, în procesul de producere a bunurilor economice.
Multitudinea de factori de producie poate fi clasificat în trei mari categorii:
– munca,
– natura (pmântul),
– capitalul.
Activitatea economica de producere a unor bunuri sau prestarea anumitor servicii
presupune utilizarea unor cantitati determinate de factori de productie: munca, natura si capital.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





3.2. Munca
Munca este activitatea contient, specific uman, îndreptat spre un anumit scop
prin care omul îi definete interesul, îi caut i îi construiete mijloacele adecvate
atingerii scopului propus.
Munca a fost i este:
– factorul activ – prin munc are loc combinarea, utilizarea i perfecionarea celorlali
factori;
– factorul determinant – fr munc nu se poate produce nimic, deci progresul este
condiionat de munc.
Munca este o îmbinare de:
– efort fizic – când acesta predomin, munca se numete fizic;
– efort intelectual – când este predominant, munca va fi intelectual.

Pornind de la compoziia fizic-intelectual, munca poate fi privit sub dou aspecte:
– cantitativ – munca este msurat prin timp i numr de locuri de munc;
– calitativ – se msoar prin productivitate (randament) i însuirile tehnicofuncionale i
estetice ale produselor în care se materializeaz.
Ceea ce face cu putin munca este fora de munc, între cele dou neputându-se pune
semnul egalitii.
Fora de munc reprezint totalitatea capacitilor fizice i intelectuale ale unui om.
Condiia esentiala ca fora de munc s intre în aciune, o reprezint existena mijloacelor de
producie.
Numai unirea forei de munc cu mijloacele de producie creeaz posibilitateal
desfurrii muncii. Munca este singura productoare de avuie.Preul forei de munc îl
reprezint salariul.

3.3. Natura
Natura, este factor de producie originar i ea se prezint sub mai multe forme:
– pmântul – este spaiul în care se desfoar activitatea economic i cuprinde:
a) în sens restrâns: solul, subsolul, aerul, apa, fauna, flora etc.,
b) în sens larg: solul – fondul funciar. -relieful; -clima.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Rolul economic al pmântului decurge din:
– constituie cadrul general, spaiul de desfurare a tuturor activitilor umane;
– este surs de elemente nutritive;
– reprezint principalul factor de producie în agricultur
– este singura surs de producere a alimentelor i a materiilor prime de origine
agrosilvic.
Pmântul ca factor de producie are caracter limitat i este regenerabil .

3.4. Capitalul
Termenul de capital desemneaz în sens:
– larg – avuia individului sau a societii;
– restrâns – totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri destinate vânzrii-
cumprrii i nu satisfacerea nevoilor proprii.

Capitalul, poate fi definit, ca fiind ansamblul bunurilor produse prin munc i
folosite pentru obinerea altor bunuri i servicii destinate vânzrii.
Dup natura sa, capitalul se împarte în dou categorii:
– capitalul real (tehnic) – este capitalul concretizat în mijloace de producie (cldiri,
fabrici, utilaje, instalaii, materii prime etc;
– capital nominal – reprezint un titlu de proprietate asupra unor valori reale ce confer
dreptul de a însui venitul adus de acestea.
Capitalul tehnic trebuie analizat pe cele dou componente ale sale:
– capitalul fix;
– capitalul circulant.

Componentele capitalului se comport diferit în activitatea economic, îndeplinind
funcii diverse i clasificându-se dup mai multe criterii, cel mai important fiind modul în care:
– particip la activitate;
– se consum;
– se înlocuiesc.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





1. Capitalul fix este partea capitalului format din bunuri ca: utilaje, cldiri,
instalaii, materii prime etc., care:
– particip la mai multe cicluri de producie;
– se consum treptat (se uzeaz);
– se înlocuiete dup mai muli ani.

Uzura fizic – reprezint pierderea treptat a proprietilor tehnice a mijloacelor de
munc ca urmare a folosirii lor productive i a aciunii agenilor naturali, fizici, chimici,
biologici.
Uzura moral const în deprecierea valoric sau tehnic a capitalului fix înainte de a
se produce uzura fizic complet.

Recuperarea sub form bneasc a valorii capitalului fix consumat se numete
amortizare (A), a crei mrime se determin ca raport între valoarea capitalului fix (Kf,
KF) i durata de funcionare (T,t) exprimat în ani.
, (t) T(KF) Kf A =
detaliat formula va deveni:

(T),t d) r (V A +=
unde: A = valoarea anual a amortizrii;
V = valoarea iniial a capitalului fix;
r = valoarea rezidual a capitalului fix, adic valoarea recuperat dup scoaterea sa din
funciune;
d = cheltuieli fcute pentru scoaterea din uz a capitalului fix;
t = timpul de funcionare a capitalului (în ani).

Raportul procentual dintre amortizare i capitalul fix reprezint rata amortizrii,
care se calculeaz astfel:
100 (Vi) KfA Ra×=

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Apare datorit progresului tehnic i condiiilor pieei care asigur bunuri similare noi, cu:
– preuri mai sczute;
– performane tehnice superioare;
– preuri mai mici i performane superioare.

2. Capitalul circulant este partea capitalului format din bunuri (materii prime,
materiale, combustibil, energie etc.) care:
– particip la un singur ciclu de producie;
– se consum dintr-o dat;
– se înlocuiete dup fiecare ciclu de producie


Întrebri i teste gril:
1. Care dintre enunurile urmtoare definesc factorii de producie?
a. mijloace naturale, financiare i de munc de care dispune o economie la un moment
dat.
b. totalitatea bunurilor materiale i spirituale de care dispune societatea.
c. acea parte a resurselor atrase i consumate în producerea bunurilor i serviciilor..

2. Economisirea factorilor de producie este impusa de cauze obiective precum?
3. Definii munca
4. Definii natura
5. Definii capitalul i prezentai clasificarea capitalului.
6. Definii capitalul fix
7. Definii uzura fizic i uzura moral.
8. Definii i scriei formula de calcul pentru amortizare i rata amortizrii
9. Definii capitalul circulant

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena






4. PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE PRODUCIE
Coninutul randamentului factorilor de producie
Randamentul reprezint forma eficienei economice care reflect relaia între factorii
de producie utilizai i volumul rezultatelor obinute. Aceasta exprim capacitatea unui
factor de producie de a contribui la procesul de obinere a bunurilor economice.

Productivitatea factorilor de producie
În aciunea complex a combinrii factorilor de producie are loc consumarea acestora,
obinându-se bunuri economice sub form material, servicii sau informaii. Întreprinztorul
raional va compara permanent rezultatele dobândite cu factorii de producie utilizai pentru a
desprinde concluzii veridice asupra randamentelor factorilor respectivi.
Randamentul înseamn capacitatea unui factor de producie sau a tuturor
factorilor de a crea un efect util într-o unitate de timp dat. Acesta se apreciaz cu
indicatori corespunztori de productivitate sau randament.
Orice întreprindere dispune de resurse limitate, fapt ce se repercuteaz direct în
activitatea sa, limitând, în mod inevitabil, cantitile de factori de producie pe care le folosete.
Pentru ca întreprinztorul s câtige mai mult trebuie, de regul, s mreasc volumul bunurilor
economice produse i vândute.
Dar, pentru c factorii de producie sunt limitai, poate s ajung la acest rezultat prin
creterea eficienei utilizrii lor, a raionalitii activitii sale.
Expresia sintetic a eficienei utilizrii factorilor de producie în activitile din care
rezult bunuri economice este productivitatea. Prin productivitate se înelege rodnicia,
randamentul factorilor de producie utilizai.
Cât de mare este rodnicia, randamentul factorilor de producie se apreciaz cu ajutorul
nivelului productivitii.

Nivelul productivitii se calculeaz ca raport între bunurile obinute i factorii de
producie implicai în realizarea lor.

În general, nivelul productivitii se determin dup relaia:

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





iFQW= (4.1)
în care:
W = nivelul productivitii;
Q = efectul, rezultatul, adic bunurile economice obinute. Ele sunt exprimate, dup caz,
în uniti fizice (kg, l, m, tone etc.), ca volum al produciei i/sau în uniti monetare (lei, dolari,
franci etc.), ca valoare a produciei;
Fi = efortul depus, adic factorii de producie utilizai, care sunt evaluai, dup caz, fizic
(ca volum) sau în expresie monetar (valoric).
Mrimea productivitii se determin la nivel de firm, de ramur i de economie
naional, privit în ansamblu. Este evident c ultimele dou niveluri sunt expresia sintetic a
mrimii i evoluiei productivitii din firmele ce alctuiesc ramura, respectiv economia
naional.
Formele randamentului
Iniial, cea mai utilizat form a randamentului factorilor de producie a fost cea a
productivitii muncii. Aceasta se poate explica prin rolul activ ce revine factorului munc în
activitatea economic i amploarea pe care munca o deinea în ansamblul factorilor de producie.
Primele evaluri ale productivitii au avut loc în S.U.A., la sfâritul secolului al XIX-lea
i au fost circumscrise unui singur factor de producie – factorul munc – sub forma
productivitii muncii. Ea se determin ca raport între producia obinut i cantitatea de munc
utilizat (apreciat, dup caz, prin numrul de muncitori, de salariai sau prin numrul de ore-om).
Calculat astfel, productivitatea muncii exprim producia medie obinut pe o unitate de
munc vie cheltuit, nivelul su fiind un criteriu pentru stabilirea mrimii salariilor i pentru a
aprecia eficiena economic i competitivitatea întreprinderilor, ramurilor i economiilor
naionale.

Formele productivitii
În condiiile contemporane, metodele de determinare i analiz a productivitii s-au
dezvoltat i diversificat foarte mult, în dependen nemijlocit de complexitatea activitii
economice.
Dintre acestea în teoria i practica economic, sunt consacrate dou forme fundamentale:
productivitatea parial i productivitatea regional.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Productivitatea parial este cea a unui factor de producie, considerat a fi la originea
produciei i a modificrii acesteia (ceilali factori fiind constani). În funcie de factorul reinut,
productivitatea (sau randamentul) parial se prezint ca productivitate (randament) a muncii,
productivitate (randament) a capitalului i productivitate (randament) a pmântului

Fig. 4.1.

Productivitatea global exprim eficiena agregat a tuturor factorilor de producie
implicai în obinerea unui rezultat. Ea indic performana în ansamblu a factorilor de producie
din a cror combinare a rezultat efectul util. Evaluarea riguroas a productivitii
(randamentului) global este dificil, pentru c metodele prin care sunt însumai factorii de
producie utilizai prezint numeroase aspecte discutabile.
Ambele forme ale productivitii (randamentului) apar ca productivitate medie i ca
productivitate marginal.

Productivitatea medie a muncii ()LW se determin ca raport între producia total
()
Q cantitatea total de munc utilizat ()
L exprimat, dup caz, prin numrul de salariai,
de ore-munc etc., dup relaia:


=LQ
LW
(4.2)
Formele
productivitii
(randamentului)Productivitateapar ial
(a unui factor de producie)Productivitatea muncii
Productivitatea capitalului
Productivitatea pmântului
MedieMedie Medie
Medie
Medie
MarginalMarginal Marginal
Marginal
Marginal
Productivitatea global
(a tuturor factorilor de
producie utilizai)

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Exemplu: Dac presupunem c o societate comercial utilizeaz zilnic 50 de salariai i
obine o producie de 6.000 kg din bunul „X”, rezult c:
zi/ salariat /kg 12050000.6
LW = =

Aceasta înseamn c, în medie, fiecare salariat lucreaz cu un randament (eficien) de
120 kg zilnic din bunul „X”. Este evident c între aceti salariai exist unele deosebiri sub
aspectul calificrii, îndemânrii, interesului, al comportamentului etc., ceea ce face ca
randamentul individual al fiecruia s se abat, în sus sau jos, fa de cel mediu.

Productivitatea medie a capitalului ()KW , care exprim randamentul mediu al
capitalului utilizat, se calculeaz ca raport între rezultatele obinute într-o anumit perioad de
timp ()
Q i capitalul tehnic utilizat ()
K, dup relaia:


=KQ
KW
(4.3)

Relaia dintre factorul capital i rezultatele produciei se mai numete i randament al
capitalului.
Coeficientul capitalului exprim necesarul de capital pentru obinerea unei uniti de
efect util. El se determin sub form marginal.
Coeficientul mediu al capitalului ()K se calculeaz prin raportarea cantitii capitalului
utilizat ()uK la volumul produciei obinute într-o perioad de timp.
QuKK=
(4.4)

Coeficientul marginal al capitalului ( )mgK se calculeaz prin raportarea variaiei
capitalului ()KD la variaia produciei ()QD.
QK
mgKDD=
(4.5)

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Acesta reflect sporul de capital necesar pentru obinerea unei cantiti suplimentare de
producie, în condiiile în care ceilali factori de producie nu se schimb. Coeficientul capitalului
este inversul productivitii capitalului, mediu, respectiv marginal.
Productivitatea medie a pmântului ()PW exprim eficiena medie a factorului de
producie pmânt utilizat în activitatea economic. Se determin ca raport între efectul util
obinut ()
Q i suprafaa total de teren ()
P pentru obinerea produciei dup relaia:


=PQ
PW
(4.6)

Productivitatea medie global a factorilor de producie ( )GFW se determin ca raport
între rezultatul total obinut i totalul factorilor de producie utilizai (evaluai în expresie
valoric) dup relaia:
PKLQ
GFW++=
(4.7)
Productivitatea marginal exprim eficiena obinut prin modificarea cu o unitate a
unuia sau a tuturor factorilor de producie. În determinarea sa se pornete de la premisa c dac
un factor de producie se modific cu o unitate (ceilali fiind constani), se obine o modificare a
efectelor care se datoreaz acestei uniti. Cunoaterea nivelului productivitii marginale este
foarte important pentru fundamentarea deciziei întreprinztorului privind viabilitatea
modificrii (cretere sau scdere) cantitii de factori de producie utilizai.
Corespunztor formelor productivitii se pot determina i analiza:
Productivitatea marginal a muncii ( )mg WL care exprim eficiena ultimei uniti de
munc implicat în activitatea economic i se determin ca un raport între variaia absolut a
rezultatelor obinute ()QD i variaia cantitii de munc utilizat ()LD, dup relaia
LQ
mg WLDD=
(4.8)

Pornind de la exemplul anterior, s presupunem c în ziua urmtoare întreprinztorul
utilizeaz 51 de salariai i obine o producie de 6150 de kg. Pentru a evalua eficiena utilizrii
factorului munc, el poate proceda la urmtorul raionament:

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





a) Care este randamentul (eficiena) salariatului adiional (suplimentar)? Pentru aceasta
va determina productivitatea marginal a muncii, dup relaia:
kg WLmg 15050 516000 6150=–=

Aceasta înseamn c în raport cu randamentul mediu al salariailor anteriori, eficiena
lucrtorului adiional (sau suplimentar) este mai ridicat.

b) Care este, în noile condiii, randamentul mediu al muncii comparativ cu cel anterior?
Pentru aceasta va determina productivitatea medie a muncii (6150/51 = 120,6 kg). El poate
compara productivitatea muncii cu cea marginal (a lucrtorului suplimentar), obinând astfel
informaii necesare pentru analiza economic pentru a-i fundamenta comportamentul de
întreprinztor raional.
Productivitatea marginal a capitalului ( )mg WK , care exprim eficiena ultimei
uniti din capitalul tehnic atras i utilizat în activitatea economic. Se determin ca un raport
între variaia absolut a rezultatelor ()QD i variaia absolut a capitalului tehnic utilizat ()KD,
dup relaia:
KQ
mg WKDD=
(4.9)
Se mai numete randamentul marginal al capitalului, iar inversul su se numete
coeficientul marginal al capitalului.
Productivitatea marginal a pmântului ( )mg WP , care exprim randamentul ultimei
uniti de teren (ha, ar, mp) atras în activitatea economic. Se determin ca raport între variaia
absolut a produciei (rezultatelor) exprimat în uniti fizice sau monetare i variaia absolut a
suprafeei de teren.
PQ
mg WPDD=
(4.10)

Productivitatea global marginal ( )mgGW exprim eficiena unei uniti din toi
factorii de producie utilizai în activitatea economic i se determin ca raport între variaia
absolut a rezultatelor ()QD i variaia absolut agregat a tuturor factorilor de producie
( )P K L D+D+D , dup relaia:

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





P K LQ
GWmg D+D+DD=
(4.11)

Metodele pentru determinarea i evaluarea nivelului i dinamicii productivitii cunosc o
mare diversificare în economiile moderne.

Indicatori de apreciere a rezultatelor la nivel microeconomic
În vederea cunoaterii i evalurii rezultatelor firmei, precum i pentru realizarea
anticiprii raionale a managementului firmei se folosesc mai muli indicatori.
I. La nivel de firm, pe baza datelor din contul de producie, se calculeaz o
serie de indicatori care stau la baza aprecierii activitii acesteia, între care menionm:
Producia brut exprim valoarea bunurilor materiale i serviciilor produse de o
firm i destinate vânzrii ctre ali ageni economici, modificrii stocurilor materiale din
producie proprie i creterii, sub forma bunurilor de capital din producie proprie, a
potenialului material al firmei. Se calculeaz în preurile pieei.
Cifra de afaceri reprezint suma veniturilor încasate de o firm din vânzarea
rezultatelor activitii proprii.
Valoarea adugat brut exprim valoarea produciei brute de bunuri materiale i
de servicii produse de o firm din care se scade consumul intermediar (bunurile materiale
i serviciile prelucrate în procesul de producie), mai puin consumul de capital fix, aferent
produciei respective.
Valoarea adugat net exprim valoarea nou creat (în preurile factorilor de
producie) de o firm, în perioada de calcul, adic valoarea adugat brut la preurile
pieei minus amortizarea i impozitele indirecte nete.
Excedentul brut de exploatare dimensioneaz ceea ce rmâne firmei dup ce se
elimin impozitele indirecte nete i elementele care reprezint remunerarea muncii
(impozite pe salarii, contribuii la asigurri).
Excedentul net de exploatare exprim, de fapt, profitul întreprinztorului.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





II. Pe baza contului de venituri al unei firme se pot calcula urmtorii
indicatori:
Veniturile totale ale firmei formate din profitul din producia curent, veniturile din
patrimoniul firmei i veniturile din transferuri curente de la ali ageni economici.
Venitul disponibil sau economiile nete ale firmei reprezint diferena dintre veniturile
totale ale firmei i profitul distribuit, impozitele directe pe venituri i transferurile ctre ali
ageni economici.

III. Pe baza contului de modificare a patrimoniului unei firme se pot calcula
urmtorii indicatori:
Economia brut exprim suma amortizrii i a economiilor nete pe care le folosete
firma ca mijloace de finanare pentru modificarea patrimoniului propriu. Dac la economia brut
adugm i transferurile de patrimoniu de la ali ageni economici obinem indicatorul
mijloacelor de finanare a modificrii patrimoniului firmei.
Investiia net sau investiia pentru dezvoltare este venitul disponibil al firmei care
sporete potenialul tehnico-productiv al ei (element de acumulare).
Investiia pentru înlocuire sau de reproducie are ca surs amortizarea i se folosete
pentru a înlocui capitalul fix uzat al firmei, scos din exploatare.
Investiia de capital exprim achiziii de bunuri capitale de ctre firme plus bunurile
capitale din producia proprie a firmei.
Investiia brut exprim suma dintre investiia net (pentru dezvoltare) i investiia
pentru înlocuire, din amortizare, inclusiv modificarea stocurilor.

IV. Indicatorii financiari ai firmei cei mai importani sunt:
– indicatori de lichiditate (rata curent de lichiditate; rata rapid de lichiditate);
– indicatori de acoperire financiar (rata de acoperire a dobânzii; rata de solvabilitate
etc.)
– indicatori de profitabilitate (rata de rentabilitate a vânzrilor; rata de rentabilitate a
activelor);
– indicatori de activitate (rotaia activelor; durata de plat a datoriilor etc.)

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Asemenea indicatori de rezultate au vocaie microeconomic, se previzioneaz, se
urmresc în timpul activitii economice i se msoar la încheierea acesteia, fiind folosii pentru
determinarea gradului de eficien economico – financiar la nivelul firmelor de afaceri.
Totodat, aceti indicatori se cumuleaz din treapt în treapt, pân la nivelul economiei
naionale, regsindu-se în indicatorii de rezultate macroeconomice.

Întrebri i teste gril:
1. Definii randamentul factorilor de producie.
2. Definii i scriei formula de calcul a nivelului productivitii

3. Care dintre enunurile urmtoare definesc productivitatea?
a. consumul factorilor de producie necesar pentru obinerea bunurilor economice
b. volumul resurselor de care dispune economia.
c. expresia sintetic a eficienei utilizrii factorilor de producie în activitile din care
rezult bunuri economice.

4. Productivitatea global a factorilor de producie exprim:
a. producia total obinut de o firm
b. bunurile produse de o firm u destinate schimbului pe pia
c. producia obinut prin consumarea unui factor de producie
d. eficiena agregat a tuturor factorilor de producie consumai pentru obinerea
rezultatelor economice.

5. Ce exprim cifra de afaceri CA
6. Definii valoarea adugat brut i valoarea adugat net, VAb i VAn
7. Definii excedentul brut de exploatare.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





5. COSTUL I RENTABILITATEA

5.1. Costul de producie: Structur i tipologie
1. Costul de producie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate i suportate de
ctre firm pentru producerea i desfacerea de bunuri materiale i servicii.
a) Delimitri conceptuale:
Costul contabil reflect, în bani, cheltuielile efectiv suportate de ctre firm, care rezult
din evidena contabil a acesteia;
Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil; pe lâng acesta el
cuprinde i acel consum de resurse care nu presupune pli efective evideniate sub form de
cheltuieli (ex: consumul de munc al proprietarului firmei);
Costul de oportunitate reprezint valoarea ansei sacrificate, costul sacrificiului sau
costul renuntarii în procesul de alegere a variantei optime de alocare a resurselor. Costul de
oportunitate are aplicabilitate în procesul de alocare a resurselor umane, materiale, bneti, în
specializarea produciei.
Importana costului
În economia de pia, costul reprezint un instrument economic extrem de util în
fundamentarea i adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumul i structura
produciei.
Calcul economic, funcionarea i dezvoltarea activitii pe principiul eficienei iau în
considerare relaia dintre cost i preul de vânzare pentru fiecare bun economic, relaie de la parte
la întreg.
Costul reprezint numai o parte a preului de vanzare (pv), i anume cheltuielile
suportate de ctre agenii economici, iar excedentul (peste costul de producie) reprezint profitul
sau beneficiul.
Pr Cu Pv + =
Pv= pre de vanzare;
Cu= cost(cost unitar);
pr = marja de profit.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena






5.2. Mrimea i tipologia costului
Mrimea costului este determinat de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea
i desfacerea de bunuri economice la un moment dat.
Mrimea costului poate fi calculat:
– pe unitatea de produs;
– pe întreaga producie omogen pe care o realizeaz o firm sau alta;
– la unul i acelasi productor, îns de la o perioad sau alta, depinzând de modificrile în
ceea ce privete dotarea tehnic.

5.2.1. Tipuri de cost:
Costul global reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obinerii unui volum de
producie dat, dintr-un bun.
El poate fi privit:
· structural, pe termen scurt, divizat în cost fix i cost variabil;
· pe ansamblu, adic drept cost global total, ca sum a tuturor cheltuielilor suportate
de ctre întreprindere.

a1) Costul fix (CF)- reflect acele cheltuieli ale firmei care, pe termen scurt sunt
independnte de volumul productiei obinute(ex: amortizarea capitalului fix, chiria, salariile
personalului administrativ, cheltuieli de întreinere, iluminat, dobânzi, etc ). Aceste cheltuieli nu
sunt afectate de variaia volumului produciei.

a2) Costul variabil (CV) – exprima acele cheltuieli ale firmei care se modifica in
functie de volumul productiei CV = f(Q).
În structura costului variabil se înscriu urmatoarele: cheltuielile cu materiile prime,
materiale, combustibil, energie, salarii directe etc.
Costul variabil este o funcie cresctoare fa de producie:
1. atunci când randamentul este cresctor, costul variabil se mrete o dat cu producia,
îns mai puin decat proporional;
2. dac randamentul este descresctor, costul variabil crete o dat cu producia, îns mai
mult decât proporional.
3. Costul variabil este nul la un nivel de producie nul.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Costul total (CT) reprezint suma costurilor fixe i variabile
CT = CF+CV
Costul mediu (CTM) sau costul unitar exprim costurile globale pe unitatea de
produs.
CTM = CT
Q= reprezinta cantitatea de produse
Costul marginal (Cmg)- exprim sporul de cost total (CT) necesar pentru obinerea
unei uniti suplimentare de producie.
Q CT CmgDD=
 Q = sporul de producie ( producia suplimentar obinut)
O problem important este reprezentat de minimizarea costului pe unitatea de produs.
Obinerea de profit depinde de capaciatea productorului de a fabrica bunuri de calitate
superioar la un cost mai redus, pe care s le vând la preuri competitive.
Din aceast cauz, în condiiile concurenei productorii trebuie s micoreze costul, ei
trebuie s aiba avantaj de cost, asigurandu-i capacitatea concurenial.
Comprimarea costului pe unitatea de produs în interiorul rii reprezint unul din factorii
principali de care depinde competitivitatea produselor i realizarea unor schimburi eficiente pe
piaa internaional.

Rentabilitatea firmei
O form important a eficienei economice o reprezint rentabilitatea activitii
economice. O firm este considerat rentabil atunci când obine profit (P).
P = CA – CT
CA = cifra de afaceri
CT = costul total
Rentabilitatea poate fi masurata:
– în mod absolut prin masa profitului;
– în mod relativ prin rata rentabilitatii sau rata profitului .
Rentabilitatea calculat în mod absolut, ca mas a profitului, este direct proporional cu
preul de vânzare a bunului economic creat i invers proporional cu costul de producie.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Calculat în mod relativ, ca rat a profitului, mai depinde i de volumul capitalului fix, în
mod invers proporional, precum i de viteza de rotaie a capitalului, în mod proporional.
Pragul de rentabilitate
În cutarea nivelului de producie care maximizeaz profitut, este util cunoaterea unui
caz particular, i anume- pragul de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate indic volumul de producie sau cifra de afaceri de la care
pornind productorul poate s obin profit.
În acest ,, punct ‘’ încasrile totale ale firmei, obinute prin vânzarea bunurilor respective
sunt egale cu costul total (CT), iar profitul este nul. Pragul de rentabilitate poate s fie exprimat
prin relaia:

VT (CA) = CT;
VT= venituri totale;
CT = cost total.

Pragul de rentabilitate nu se poate menine pe termen lung fr ca întreprinderea
respectiv s nu fie nevoit s ias din afaceri. Pragul de rentabilitate este un concept pe termen
scurt.

Întrebri:
1. Definii costul de producie.
2. Definii costul contabil.
3. Definii costul economic.
4. Definii costul de oportunitate
5. Definii costul i scriei relaia de calcul a preului de vânzare.
6. Tipuri de cost: costul global, costul fix, costul variabil.
7. Definii: costul total, costul mediu, costul marginal.
8. Scriei relaiile de calcul pentru costul mediu i costul marginal i total.
9. Definii i scriei relaia de calcul pentru rentabilitate (firm), profit.
10. Definii i scriei relaia de calcul pentru pragul de rentabilitate.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





6. VENITURILE FUNDAMENTALE
Unul din momentele importante ale activitii economice este distribuia sau repartiia
produselor i a veniturilor realizate – ca moment intermediar între producie i consum.
Repartiia în sens larg cuprinde atât activitile prin care bunurile i serviciile sunt
dirijate, orientate spre domenii pentru care au fost produse, cât i modalitile prin care
veniturile rezultate ajung la participanii la viaa economic (distribuirea) i la ceilali
membri ai societii (redistribuirea).
Bunurile i serviciile în principiu – dup cum se tie – au dou destinaii: una productiv
(mainile, utilajele, agregatele, mijloacele de transport, materiile prime, materialele,
semifabricatele etc., ca i serviciile pentru întreinerea, repararea, modernizarea elementelor de
capital fix) iar celelalte iau calea utilizrii finale, pentru acoperirea trebuinelor de interes
personal ale membrilor societii.
În economia de pia bunurile i serviciile de interes personal – aa cum s-a vzut – ajung
la consumatorul final prin intermediul pieei, prin cumprare, cu ajutorul veniturilor obinute.
Modul cum ajung aceste venituri la membrii societii (persoane fizice sau juridice –
colectiviti) face obiectul repartiiei veniturilor adic repartiiei în sens restrâns.
Repartiia veniturilor are loc în dou faze:
– repartiia primar (distribuirea) se refer la veniturile directe, obinute de posesorii celor
3 factori fundamentali: munca, capitalul i natura, respectiv salariul, profitul (inclusiv dobânda)
i renta;
– repartiia secundar are loc la nivel macroeconomic i se efectueaz prin intermediul
pieelor i al bugetului.

Salariul
Ca venit fundamental principal, salariul a fost abordat i analizat de corifeii tiinei
economice înc de la apariia acesteia. În funcie de perioada istoric în care acetia au trit i au
creat, de orientarea doctrinar-ideologic a fiecruia dintre ei, au fost formulate puncte de vedere
deferite cu privire la coninutul noiunii de salariu, aa cum se va putea constata din concepiile
câtorva mari economiti.
Salariul este venitul încasat de persoana care muncete, care-i folosete cunotinele,
abilitile i împreun cu ceilali factori de producie realizeaz bunuri i servicii.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Din acest punct de vedere, salariul reprezint venitul însuit pentru munca închiriat
i utilizat pe baz de contract. Acest venit recompenseaz factorul de producie munc
închiriat de un întreprinztor sau de orice alt agent economic, condiia fiind folosirea
acesteia pe baz contractual.
Pentru persoanele care particip la producerea de bunuri i servicii salariul este privit ca
un venit obinut pentru munca depus, acesta apare ca salariu – venit.
Pentru utilizatorul de munc angajat în orice activitate economic salariul devine un
cost încorporat în costul total de producie.
Prin corelarea celor dou unghiuri de abordare a respectivului venit fundamental, au fost
conturate cel puin urmtoarele noiuni i indicatori:
Salariul nominal reprezint suma încasat de salariat pentru munca prestat.
Salariul real reprezint cantitatea de bunuri i servicii ce se poate cumpra cu salariul
nominal.
Salariul real reprezint, de fapt, puterea de cumprare a salariailor, aceasta fiind
influenat de:
– mrimea salariului nominal, care la rândul su este influenat de politica fiscal, de
asigurri sociale i alte obligaii sociale (contribuii la casele de sntate, omaj); acest factor are
influen direct asupra salariului real;
– nivelul mediu al preurilor (indicele general al preurilor) cu influen invers
proporional;
– tarifele la bunuri i servicii.
La rândul su, salariul nominal este brut i net.
Salariul brut reprezint toate veniturile brute din munc, formate din salariul de baz i
toate adaosurile salariale.
Salariul net reprezint salariul brut din care s-au sczut reinerile obligatorii conform
legii în vigoare. Acesta este suma primit efectiv de salariat pentru munca prestat.
La nivelul economiei se calculeaz salariul mediu, fie în forma sa brut, fie în cea net.
La stabilirea salariului mediu se au în vedere mrimea tuturor salariilor existente în economie.
Media obinut va fi întotdeauna apropiat de salariile mai sczute deoarece se calculeaz ca
medie ponderat, iar numrul persoanelor cu salarii reduse va fi mereu mai mare decât numrul
celor care vor avea salarii mari.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Salariul colectiv reprezint venitul care se acord tuturor salariailor pentru participarea
acestora la rezultatele financiare ale firmei sau ca faciliti la obinerea unor servicii pentru
familiile angajailor.
Salariul minim reprezint acel nivel al venitului fixat pe baz legal pentru a asigura
salariailor din categoriile cu calificri reduse un venit care s le asigure minimul de subzisten
în raport cu stadiul dezvoltrii economice i cu politica social promovat în ar.
Salariul minim a fost criticat de o serie de economiti, deoarece în viziunea acestora el
nu face altceva decât s dezavantajeze chiar pe cei pe care trebuie s-i ajute, adic pe cei care se
gsesc pe cea mai de jos treapt având în vedere mrimea salariilor.
În legislaia actual a României se prevede c mrimea salariului stabilit pe baza
contractului de munc între angajator i angajat nu poate s fie mai mic decât salariul de baz
minim brut pe ar.
O problem de mare actualitate i mult controversat este cea privitoare la mrimea i
dinamica salariului primit – pltit.
Mrimea salariului se afl între cele dou limite, dar ea este influenat de o serie de
factori: economici, tehnici, sociali, culturali, comportamentali etc.
Pe termen lung, tendina salariului nominal este de cretere fiind influenat de o serie de
factori:

sporirea cheltuielilor cu formarea i perfecionarea forei de munc;

creterea mai rapid a productivitii muncii comparativ cu creterea salariului
mediu;

raportul de pe piaa muncii în favoarea ofertei de munc;

relaiile dintre sindicate i patronate; capacitatea sindicatelor de a apra interesele
salariailor;

politicile active ale guvernului cu privire la fora de munc.

Profitul
Concepii referitoare la natura profitului au fost i sunt diverse, adesea puternic
controversate. În gândirea economic clasic dobânda era confundat cu profitul, iar
mercantilitii (Jean Baptiste Colbert) considerau c profitul apare doar într-un singur domeniu
de activitate i anume din activitatea de comer.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Profitul economic contemporan: concept, funcii i factori
Profitul reprezint venitul obinut în urma combinrii factorilor de producie într-o
activitate economic, fiind privit din dou unghiuri total diferite.
Profitul poate s fie privit ca un venit obinut de o persoan fr a aduce nici o contribuie
la realizarea acestuia. În aceast situaie profitul primit este considerat un profit ilegal, iar
persoana respectiv profitor. De cele mai multe ori profitul ilegal este obinut datorit ne
respectrii legilor în vigoare.
Profitul poate s fie privit ca un venit obinut dintr-o activitate economic de ctre cei
care au un avantaj în faa concurenei, avantaj datorat inovaiei i progresului. În aceast
accepiune profitul este considerat profit legal, realizat datorit spiritului dinamic i inovator al
întreprinztorului.
Profitul economic reprezint diferena dintre venitul total al întreprinderii i costul
de oportunitate al factorilor de producie utilizai într-o anumit perioad.
Ambele tipuri de profit pot fi prezentate ca profit normal sau ca profit pur (supraprofit).
În concluzie, profiturile economice (pure) i pierderile pot fi asociate cu riscuri ne
asigurabile, care apar atât din cauza trecerilor brute de la o stare la a economiei la alta, cât i din
cea a mutaiilor structurale generate de inovaii i investiii.
Mrimea profitului poate s fie stabilit atât ca mrime absolut, cât i ca mrime
relativ.
În mrime absolut prezentm masa profitului ca totalitatea profitului obinut într-o
anumit perioad de timp, prin scderea costului total de producie din încasrile realizate
în aceeai perioad.
Pr = CA – Cp (6.1)
Ca mrime relativ se calculeaz rata profitului ca raport procentual între masa
profitului i un element de referin (cifra de afaceri, activele totale, activele proprii, cost de
producie).

100CAPr 'Pr= ; 100ATPr 'Pr= ; (6.2)
100CPr 'Pr= ; 100CpPr 'Pr=
(6.3)
unde: Pr = profit;

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





CA = cifra de afaceri;
AT = active totale;
C = active totale sau capitalul total propriu;
Cp = cheltuieli (costuri).
În funcie de formula utilizat mrimea ratei profitului va fi diferit în funcie de mrimea
numitorului.

Între masa i rata profitului exist o relaie direct proporional, odat cu creterea masei
profitului crete i rata, i invers. Asupra masei profitului acioneaz o serie de factori, printre
care amintim:
· productivitatea factorilor de producie, care influeneaz direct producia,
recomandându-se utilizarea acestora cu raionalitate de ctre întreprinztor;
· preul de vânzare
i costul, influena acestora fiind diferit, masa profitului este
direct proporional cu preul de vânzare i invers proporional cu costul;
· volumul, structura
i calitatea produciei, aceste variabile acionând separat sau
în totalitate asupra profitului;
· viteza de rotaie a factorilor de producie, influena acesteia fiind direct.

În cea mai mare parte a cazurilor profitul net se repartizeaz având în vedere urmtoarele
fonduri:
· constituirea rezervelor legale (provizioanele);
· fixarea cotei – pri de profit pentru remunerarea managerilor – administratori;
· stabilirea fondurilor pentru autofinanare;
· stabilirea fondului pentru primele excepionale atribuite unor salariai;
· determinarea prii din profitul net ce se transform în dividende.
Modul în care este împrit profitul net ridic multe discuii. Pe de o parte se dorete ca
suma stabilit pentru dividende s fie mai mare prin renunarea la alte elemente, pe de alt parte
fr o investiie în dezvoltare i inovare nu se va putea vorbi despre o evoluie mulumitoare a
firmei în viitor.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Dobânda i rata dobânzii
Dobânda – venit fundamental actual
Dobânda este un venit care are o importan deosebit în economia contemporan. Banii
de care dispun agenii economici sunt de cele mai multe ori pstrai pe anumite perioade în
conturi bancare. Venitul obinut pentru depozitarea sumelor deinute în conturi poart numele de
dobând. În situaiile în care nu exist o cantitate suficient de moned, se poate apela la
obinerea de credite i astfel venitul pltit pentru utilizarea acesteia se numete tot dobând.
În unele teorii clasice dobânda este adesea confundat cu profitul. De fapt, aceasta este o
form a profitului primit de persoana care a împrumutat pentru o anumit perioad altei
persoane. Posesorul sumelor de bani primete acest venit (dobânda) drept recompens pentru
economisire, dar i pentru faptul c nu utilizeaz capitalul deinut acordând acest drept altei
persoane.
În prezent dobânda poate s fie definit în sens restrâns i în sens larg.
În sens restrâns, dobânda reprezint venitul ce revine proprietarului capitalului
împrumutat pentru cedarea dreptului de folosin a sumei respective pe o perioad determinat
de timp i pentru riscul asumat.
În sens larg, dobânda reprezint venitul obinut de proprietarul oricrui capital utilizat
într-o activitate economic cu un risc normal. Astzi doar acest concept este operaional.
Fie c privim dobânda în sens larg sau în sens restrâns, mrimea i dinamica acesteia sunt
exprimate cu urmtorii indicatori:
· masa dobânzii sau suma absolut a acesteia (D);
· rata dobânzii sau valoarea relativ (d).
Masa dobânzii reprezint suma primit anual exprimat în procente pentru capitalul
împrumutat. Exist dou moduri prin care calculm dobânzii:
– dobânda simpl care reprezint suma primit în fiecare an pentru capitalul
împrumutat, fr a capitaliza dobânda. Formula de calcul este:
dCD ´=
unde: C = mrimea creditului; d = rata dobânzii
– dobânda compus care reprezint suma primit dup un anumit numr de ani, dar
în aceast situaie capitalizând dobânda. Formula de calcul este:
n D S C = – (6.4)

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





( ) 1n
nS C d = + (6.5)
unde: Sn = suma primit dup n ani; n = numrul de ani
Rata dobânzii reprezint raportul exprimat în procente dintre masa dobânzii i capitalul
utilizat în condiii normale.
100DdC= ´
(6.6)
Rata dobânzii se poate calcula în mai multe moduri: rata nominal a dobânzii, care
reprezint venitul adus într-un an de o unitate monetar investit; rata real a dobânzii, care
reprezint rata nominal a dobânzii corectat cu rata inflaiei. De asemenea, putem s calculm:
rata brut a dobânzii sau rata net a dobânzii, iar în funcie de timp: rata dobânzii pe termen
scurt, pe termen mediu sau pe termen lung.
Rata dobânzii este influenat de cererea i de oferta de credit. Astfel, în situaia în care
dobânda este mare cererea de credit scade deoarece în aceste condiii pentru cel care s-a
împrumutat dobânda este suma pe care trebuie s o restituie alturi de credit. Dac dobânda este
mare, atunci oferte de credit crete, deoarece cel care împrumut sumele deinute, va încasa la
scaden alturi de sumele creditate i dobânda aferent. În perioada în care dobânda este mic
situaiile sunt invers, adic cererea de credit crete, iar oferta de credit se reduce.
Alturi de oferta i de cererea de credit mai sunt i ali factori care influeneaz rata
dobânzii.
Pe termen lung, scderea ratei dobânzii este influenat de:

dezvoltarea general a economiilor;

scderea relativ a productivitii capitalului;

politici antiinflaioniste stabilite de guvern;

creterea autofinanrii întreprinderilor.

Pe termen lung, creterea ratei dobânzii este determinat de:

creterea costurilor serviciilor, inclusiv cele bancare;

emigrarea capitalurilor flotante i speculative;

creterea înclinaiei spre investiii

apariia rzboaielor sau a altor evenimente majore.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena






Întrebri i teste gril:
1. Definii salariul, salariul nominal, salariul real,
2. Definii salariul brut, salariul net, salariul colectiv, salariul minim.

3. Mrimea salariului real este influenat de:
a. mrimea salariului nominal i nivelul productivitii muncii
b. mrimea salariului nominal i nivelul preurilor i tarifelor la bunuri i servicii
c. mrimea profitului.

4. Definii profitul economic.

5. Asupra masei profitului acioneaz o serie de factori, precum:
a. productivitatea factorilor de producie, preul de vânzare i costul
b. volumul structura i calitatea produciei
c. viteza de rotaie a factorilor de producie

6. Profitul net se repartizeaz având în vedere urmtoarele fonduri:
a. constituirea rezervelor legale (provizioanele) i determinarea prii din profitul net ce
se transform în dividende.
b. rata profitului i dinamica salariului pltit- primit
c. stabilirea fondurilor pentru autofinanare i stabilirea fondului pentru primele
excepionale atribuite unor salariai;

7. Definii dobânda i masa dobânzii (dobanda simpla i dobânda compus)
8. Definii rata dobânzii i scriei relaia de calcul.

9. Pe termen lung, scderea ratei dobânzii este influenat de:
a. dezvoltarea general a economiilor i creterea autofinanrii întreprinderilor
b. creterea costurilor serviciilor, inclusiv cele bancare
c. scderea relativ a productivitii capitalului;

10. Pe termen lung, creterea ratei dobânzii este influenat de:
a. creterea costurilor serviciilor, inclusiv cele bancare i creterea înclinaiei spre
investiii
b. emigrarea capitalurilor flotante i speculative;
c. creterea autofinanrii întreprinderilor

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





7. PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI
Valoarea adugat brut (VAB) exprim producia final, respectiv diferena dintre
producia brut (PB) i consumul intermediar (Ci), astfel:
VAB = PB − Ci.
Valoarea adugat net (la nivel de sectoare) sau produsul intern net (la nivelul
economiei naionale). Valoarea adugat net (VAN) exprim diferena dintre valoarea adugat
brut (VAB) i consumul de capital fix (amortizarea – A), astfel:
VAN = VAB − A.
Diferena dintre subveniile de exploatare i impozitele indirecte se ia în calcul atunci
când indicatorii macroeconomici sunt evideniai în preurile pieei.
Produs naional net (PNN), care, dac este exprimat în preurile factorilor, se mai
denumete i venit naional (VN).
Venitul naional se obine adugând la PIN exprimat în preurile factorilor, soldul
veniturilor factorilor de producie în raport cu strintatea (SVFS), astfel:
VN = PNNpf = PINpf + SVFS
Indicatorul economii brute i se determin conform relaiei:
Eb = VND − CF = VND − (Cpv + Cpb).
Economiile brute sunt destinate investiiilor brute, adic formrii brute a capitalului. Dac
din economiile brute se scade amortizarea, se obin economiile nete, destinate investiiilor nete,
adic formrii nete a capitalului. Investiia net este acea parte din venit care se folosete pentru
a spori capitalul fix i stocurile.
Principalii indicatori
de rezultate macroeconomice sunt:
1) produsul global brut (PGB);
2) produsul intern brut (PIB.);
3) produsul intern net (PIN);
4) produsul naional brut (PNB);
5) produsul naional net (PNN);
6) venitul naional (VN).

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Produsul global brut (PGB) reflect valoarea total a bunurilor materiale i a
serviciilor, cu caracter marfar i nemarfar, obinute într-o perioad de timp, de regul un an, în
cadrul subsistemelor economiei naionale.
Produsul intern brut (PIB) reflect, valoric, producia final de bunuri i servicii
obinute de ctre toi agenii economici (autohtoni i strini) care îi desfoar activitatea în
interiorul rii, destinate consumului final. Acest indicator exprim mrimea valorii adugate
brute bunurilor materiale i serviciilor produse în interiorul rii i ajunse în stadiul final al
circuitului economic. PIB se determin fie prin însumarea valorilor adugate brute ale tuturor
bunurilor create de agenii economici din interiorul rii (agregate la nivel de sector sau ramur),
într-o perioad determinat (un an), fie prin scderea din produsul global brut a consumului
intermediar, astfel:
PIB =  VABi sau
PIB = PGB − Ci,
unde: i reprezint sectoarele economiei,
Ci – consumul intermediar.
Acest indicator este baza msurrii rezultatelor macroeconomice în SCN i se calculeaz,
în practic, prin combinarea metodei valorii adugate (metoda de producie) cu metoda repartiiei
(a însumrii veniturilor).
Produsul intern net (PIN) sintetizeaz suma valorilor adugate nete ale bunurilor
materiale i serviciilor finale produse de ctre toi agenii economici (autohtoni i strini) care
acioneaz în interiorul rii, într-o perioad de timp (de regul un an), astfel:
PIN =  VANi.
De asemenea, se mai calculeaz sczând din produsul intern brut consumul de capital fix,
amortizarea (A), astfel:
PIN = PIB − A.
Produsul naional brut (PNB) reprezint valoarea adugat brut a tuturor bunurilor
materiale i serviciilor finale provenite din activitile agenilor economici naionali, obinute atât
în ar cât i în afara acesteia, în decursul unei perioade de timp (un an).
PNB se determin prin scderea din PIB a valorii adugate brute realizate pe teritoriul
naional de ctre agenii economici strini (VABS), la care se adun valoarea adugat brut
realizat de agenii economici naionali care îi desfoar activitatea pe teritoriul altor state
(VABNS), astfel:
PNB = PIB − VABS + VABNS.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Acest indicator poate fi mai mare sau mai mic decât PIB, în funcie de soldul pozitiv sau
negativ (± M) dintre VAB obinut de agenii economici naionali în strintate i VAB obinut
de agenii economici strini în interiorul unei ri (PNB = PIB ± M).
Produsul naional net (PNN) reprezint expresia bneasc a valorii adugate nete
obinute de agenii economici naionali, atât pe teritoriul rii, cât i în afara acesteia i se
determin prin scderea din PNB a amortizrii capitalului fix (A), astfel:
PNN = PNB – A
Produsul naional net (PNN) se mai poate calcula adugând la PIN soldul, pozitiv sau
negativ, (± M) dintre VAN obinut de agenii economici naionali în strintate i VAN obinut
de agenii economici strini pe teritoriul unei ri astfel: PNN = PIN ± M. Dac PNN este evaluat
la preurile factorilor, atunci el reflect venitul naional.
Venitul naional (VN) sintetizeaz veniturile obinute de ctre proprietarii factorilor de
producie prin care se recompenseaz aportul acestora la producerea bunurilor si serviciilor.
VN poate fi considerat i ca indicator ce exprim veniturile din munc i din proprietate
care decurg din producia bunurilor economice. De asemenea, el refect i utilizarea veniturilor
pentru cumprarea de produse i servicii de consum i pentru economisire

inând seama de cheltuielile agenilor economici, determinarea venitului naional
pornete de la PNB evaluat la preurile pieei (PNBpp) din care se scad alocaiile pentru
consumul de capital fix (amortizarea), precum i impozitele indirecte (Ii) i se adaug subveniile
de exploatare (Se).
La acelai rezultat se ajunge i prin scderea din PNB, exprimat în preurile factorilor
(PNBpf), a alocaiilor pentru consumul de capital fix (A).
Deci: VN = PNBpp − A − Ii + Se sau VN = PNBpf − Amortizarea.
Dac sunt exprimai în preurile curente ale anului de calcul, indicatorii se numesc
indicatori nominali sau monetari. Raportul dintre PIB nominal i PIB real se numete deflatorul
PIB (D) i exprim indicele mediu al preurilor pe întreaga economie, în perioada analizat,
astfel:
D = PIBnominal / PIBreal,
de unde rezult
PIBreal = PIBnominal / D.
Dup calcularea PIB real, se poate trece la stabilirea dinamicii (evoluiei) indicatorului
respectiv, prin calcularea indicelui produsului intern brut (IPIB):
IPIB = PIBreal1 / PIBreal0.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





În cadrul modelului de echilibru elaborat de J. M. Keynes, sunt eseniale cunoscutele
ecuaii de echilibru, privind relaiile dintre venit (Y), consum (C), investiii (I) i economii (S),
astfel:
Y = C + I;
C = Y – I;
I = Y – C;
S = Y – C;
S = I
aceasta din urm fiind o relaie fundamental, deoarece transformarea economiilor în
investiii reprezint cheia problemei în realizarea echilibrului economic.
Condiia de echilibru macroeconomic în economia unei ri este ca oferta global (Y)
s fie egal cu cererea global (D), adic
Y = D.
De precizat, c oferta global este reflectat de produsul naional brut sau venitul
naional, care se repartizeaz pentru consum (C) i pentru economii (E). Dar, cererea global
cuprinde cererea de bunuri de consum i cererea de bunuri de investiii.
Deci, D = C + I i Y = C + I.
Venitul este folosit, o parte pentru cumprarea bunurilor de consum (C) i alt parte
pentru economii (S).
Rezult deci c Y = C + S sau C + S = C + I sau S = I.
Aceasta înseamn c, pentru realizarea echilibrului pe piaa produselor i serviciilor,
trebuie ca tot ce s-a produs s fie i cumprat i, în consecin, tot ceea ce este neconsumat (adic
ceea ce este economisit) s fie investit.
În aceste condiii, cererea excedentar (De) este nul. Cererea excedentar este diferena
dintre cantitile de bunuri materiale i servicii cerute de consumatori (D) i producia curent
(Qc), la care se adaug rezervele necesare (Rn).
Deci
De = D – (Qc + Rn).

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Echilibrul economic material exprim acea stare de concordan relativ între volumul,
structura i calitatea produciei (oferta global – Y) pe de o parte, i nevoile de consum final i
de producie (cerere global – D), sub aspect cantitativ, structural i calitativ, pe de alt parte.
De pild, pentru a asigura o anumit cantitate de energie electric este necesar o
cantitate determinat de combustibili, într-o anumit structur i putere caloric.
Pe piaa bunurilor economice, condiia de echilibru este ca suma dintre oferta global (Y)
i import (H) s fie egal cu suma dintre cererea global (D) i export (E).
Deci: Y + H = D + E sau C + S + H = C + I + E.
Adic, S + H = I + E, sau S – I = E – H.
Deci, condiia de echilibru pe aceast pia este ca diferena dintre economii i investiii
s fie egal cu diferena dintre export i import, luându-se în considerare i relaiile economice
ale rii respective cu exteriorul.
Pe piaa monetar, echilibrul este asigurat, când cererea de bani (Dm) este egal cu oferta
de bani (Ym), ambele fiind în concordan cu cererea i oferta de bunuri economice.
Luându-se în calcul cei mai importani factori care acioneaz asupra cererii i ofertei de
bani (masa monetar – M; viteza de circulaie a banilor – V; volumul global al tranzaciilor pe
aceast pia – T; nivelul general al preurilor – P), condiia de echilibru devine:
M×V = P×T.
Adic, oferta real de bani este egal cu cererea real de bani.
Pe piaa muncii exist o condiie similar de echilibru: cererea de locuri de munc (DL) este
egal cu oferta de locuri de munc (YL), astfel:
YL = DL
În economia contemporan, realitatea arat c agenii economici care sunt
susceptibili de a economisi, în general, nu sunt aceeai cu cei care iau decizia de a investi,
existând posibilitatea dezechilibrului economic, dereglarea raportului dintre cererea i
oferta global fa de nivelul de echilibru (I < S sau I > S).
INFLATIA
M. Friedman, reprezentantul colii monetariste, consider c inflaia este totdeauna i
pretutindeni un fenomen monetar de care se face rspunztoare politica statului. Politica sa
const în a finana surplusul de cheltuieli, imprimând din ce în ce mai muli bani. Este unul
dintre motivele pentru care cantitatea de moned crete . În esen, adepii monetarismului susin
c nu exist inflaie fr emisiune monetar i deci, dac exist inflaie, ea este o inflaie prin
moned. Nu excesul de cerere în raport cu oferta de mrfuri determin o cretere generalizat a

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





preurilor, ci excesul de moned în circulaie. Explicaia acestui tip de inflaie îi are originea în
teoria cantitativ a banilor, care consider c moneda exercit o influen direct asupra nivelului
general al preurilor, în condiiile unei oferte inelastice pe termen scurt i a unei viteze de
circulaie constante.
Aceast teorie se bazeaz pe cunoscuta ecuaie a lui I. Fischer:
M × V = P × T.
În acest context, considerm c pot aprea dou situaii:
a) dac indicele de cretere a masei monetare > indicele de cretere a PIB, inflaia este de natur
monetar;
b) dac indicele de cretere a masei monetare < indicele de cretere a PIB, i suntem totui în
prezena unei inflaii, aceasta este de natur real, structural.
Dup anul 1990, în România, se folosete pentru msurarea inflaiei, indicele preurilor
de tip Laspeyres, calculat dup formula: IP = × 100, unde: Q0 – cantitatea de bunuri economice
din perioada de baz T0, iar P1 i P0 – preurile medii ale fiecrei categorii de bunuri din
perioada de baz T0 i perioada curent T1.
Principalele categorii macroeconomice sunt:
– cererea agregata (CA)
– oferta agregata (OA)
– venitul (Y)
– consumul (C)
– economisirea (S)
– investitiile (I)
– cheltuielile guvernamentale (G)
– consumul intermediar (Ci)
– consumul final (Cf)
– nivelul general al preturilor (P)
– amortizarea capitalului fix (A)
– exportul (X), importul (M) si soldul balantei comerciale (SBC)

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Definitii:
· Cererea agregata (CA) reprezinta suma algebrica, în expresie valorica, a tuturor cererilor
de bunuri si servicii individuale, la nivelul economiei nationale, pe o perioada determinata, de
regula un an
· Oferta agregata (OA) reprezinta suma algebrica, în expresie valorica, a tuturor ofertelor de
bunuri si servicii individuale, la nivelul economiei nationale, pe o perioada determinata, de
regula un an
· Venitul (Y) reprezinta suma monetara care se constituie ca o contrapartida valorica la
fluxurile materiale din economia nationala, pe o perioada determinata, de regula un an
· Consumul (C) reprezinta acea parte din venit utilizata, pe ansamblul economiei, pentru
satisfacerea nevoilor economice curente, pe o perioada determinata, de regula un an
· Economisirea (S) reprezinta acea parte din venit utilizata, pe ansamblul economiei
nationale, pentru satisfacerea nevoilor economice viitoare, pe o perioada determinata, de regula
un an
· Investitiile (I) reprezinta acea parte din economisire utilizata, pe ansamblul economiei
nationale, pentru refacerea deprecierii capitalului fix sau pentru cresterea acestuia, pe o perioada
determinata, de regula un an
· Cheltuielile guvernamentale (G) reprezinta consumul general al institutiilor si autoritatilor
publice, centrale si locale, pe o perioada determinata, de regula un an, în doua scopuri:
– cheltuieli cu investitiile publice
– cheltuieli cu achizitiile (cumpararile) publice
· Consumul intermediar (Ci) reprezinta acea parte din produsul economic realizat pe
ansamblul economiei nationale, pe o perioada determinata, de regula un an, care nu este utilizat
pentru satisfacerea directa a nevoilor economice ci pentru obtinerea altor bunuri care satisfac, în
mod direct, nevoile economice
· Consumul final (Cf) reprezinta acea parte din produsul economic realizat pe ansamblul
economiei nationale, pe o perioada determinata, de regula un an, utilizata pentru satisfacerea
directa a nevoilor economice
· Nivelul general al preturilor (P) reprezinta un pret mediu anual, pe ansamblul economiei
nationale, care cuprinde influenta tuturor preturilor individuale din economie, ponderata cu
cantitatile produse din fiecare bun economic

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





– fie pi pretul bunului individual "i" si qi cantitatea bunului "i"
atunci:

· Amortizarea capitalului fix (A) valoarea deprecierii anuale a capitalului fix, pe ansamblul
economiei nationale, valoare care se recupereaza prin pretul de vânzare a bunurilor
· Exportul (X) reprezinta acea parte din produsul economic realizat pe ansamblul
economiei nationale, pe o perioada determinata, de regula un an, care este utilizat pentru
satisfacerea nevoilor economice ale altor economii nationale
· Importul (M) reprezinta acea parte din produsul economic realizat de alte economii
nationale, care este utilizat pentru satisfacerea nevoilor economice ale propriei economii
nationale, pe o perioada determinata, de regula un an
· Soldul balantei comerciale (SBC) diferenta valorica dintre export si import
Ecuatia echilibrului macroeconomic
1. OA = CA
2. OA = OAint + OAext = Y + M
3. CA = CAint + CAext = (C + I + G) + X
4. Y + M = C + I + G + X
5. SBC = X – M
6. Y = C + I + G + SBC
unde: C: consumul sectorului privat
I: investitiile facute de sectorul privat
int: componenta interna; ext: componenta externa

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Indicatorii macroeconomici
Definitie: Prin indicatori macroeconomici se întelege expresia numerica a categoriilor
macroeconomice
Tipologie:
· indicatori macroeconomici ai productiei
– se refera la cuantificarea valorica a fluxurilor materiale din economie
· indicatori macroeconomici ai venitului
– se refera la cuantificarea valorica a fluxurilor monetare din economie

Indicatorii macroeconomici ai productiei
1. Produsul intern global brut (PIGB)
– definitie: valoarea tuturor bunurilor si serviciilor realizate de factorii de productie atrasi în
economia nationala, pe o perioada determinata, de regula un an
2. Produsul intern brut (PIB)
– definitie: partea din PIGB care reprezinta consum final brut
– mod de calcul: PIB = PIGB – Ci
– Obs.: PIB se mai numeste si valoare adaugata bruta
3. Produsul intern net (PIN)
– definitie: partea din PIB care reprezinta consumul final net
– mod de calcul: PIN = PIB – A
– Obs.: PIN se mai numeste si valoare adaugata neta
4. Produsul national brut (PNB)
– definitie: valoarea adaugata bruta creata de factorii de productie apartinând subiectilor
economici nationali
– mod de calcul: PNB = PIB + Vbex – Vbin
unde: – Vbex: valoarea bruta a bunurilor si serviciilor create de
agentii economici proprii în alte tari

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena






– Vbin: valoarea bruta a bunurilor si serviciilor create de
agentii economici straini pe teritoriul national
5. Produsul national net (PNN)
Definitie: valoarea adaugata neta creata de factorii de productie apartinând subiectilor
economici nationali
Mod de calcul: PNN = PIN + Vnex – Vnin
unde: – Vnex: valoarea neta a bunurilor si serviciilor create de
agentii economici proprii în alte tari
– Vnin: valoarea neta a bunurilor si serviciilor create de
agentii economici straini pe teritoriu national
Obs.: – Vnex = Vbex – Aex
– Vnin = Vbin – Ain
NB: Indicatorii macroeconomici ai productiei se caracterizeaza prin urmatoarele
trasaturi:
– sunt exprimati exclusiv valoric (monetar)
– se refera la fluxuri si nu la stocuri
– se refera numai la bunurile care sunt marfuri
– se exprima în pretul pietei
Pretul pietei (Pp): valoarea monetara încasata de agentul economic producator în urma
tranzactiei economice
Costul factorilor ( ): valoarea monetara care recompenseaza, în final, activitatea
economica depusa de producator

unde: – sunt impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.
– Svb sunt subventii bugetare

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Indicatorii macroeconomici ai venitului

1. Venitul national (VN)
– definitie: venitul total realizat în economia nationala, pe o perioada determinata, de
regula un an, si care este încasat de totalitatea subiectilor economici din economie
– mod de calcul: VN = PNN – + TSvb
unde: este totalul impozitelor indirecte
TSvb este totalul subventiilor bugetare

2. Venitul personal (VP)
– definitie: venitul final indivizilor din economia nationala, pe o perioada determinata, de
regula un an
– mod de calcul: VP = VN – Vf- Cs + Tr
unde: Vf sunt veniturile firmelor (ex., profiturile)
Cs sunt contributiile sociale de orice fel
Tr sunt transferuri (plati de transfer)

3. Venitul disponibil (VD)
– definitie: venitul final care ramâne la dispozitia indivizilor, pentru a fi utilizat pentru
consum si economisire
– mod de calcul: VD = VP – TId – Tapo
unde: TId este totalul impozitelor directe
Tapo este totalul altor prelevari obligatorii

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Câteva consideratii metodologice
Valori nominale vs valori reale
· Indicatorii macroeconomici exprimati în preturile fiecarui an se numesc indicatori
valori nominali
– indicatorii valorici nominali includ si influenta inflatiei
· Pentru a asigura comparabilitatea în timp a indicatorilor macroeconomici, se calculeaza
indicatorii macroeconomici reali
· Indicatorii macroeconomici reali se determina cu ajutorul deflatorului (de regula se
foloseste deflatorul PIB – DPIB)
· Deflatorul PIB reprezinta rata generala a cresterii preturilor în economia nationala pe o
perioada determinata, de regula un an

Valori potentiale vs valori actuale
· Produsul activitatii economice poate fi potential sau actual
– produsul potential se refera la marimea maxima a acestuia (posibil de
obtinut în conditiile utilizarii complete a factorilor de productie)
– produsul actual se refera la marimea efectiva a acestuia (în functie de
conditiile concrete de utilizare a factorilor de productie)
– diferenta dintre produsul potential si produsul actual se numeste ecart
Ex.: ecartul PIB = PIBpotential – PIBactual = L* . w* – Lef . wef
unde L este forta de munca, w este productivitatea medie a muncii, semnul
"*" indica valoarea maxima iar "ef" înseamna valoarea efectiva

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Valori economice vs valori financiare
· Indicatorii macroeconomici prezentati au contrapartide financiare
– în analizele concrete, valorile economice si cele financiare sunt
intersanjabile
· Câteva echivalente valorice:
Expresia economic Expresia financiar
PIB Consumul final (valoare adaugat brut)
PNB Utilizarea final
PIN Valoare adaugat net
PNN Venit national

Întrebri:
1. Definii i scriei relaia de calcul pentru VAB- valoarea adugat brut.
2. Definii i scriei relaia de calcul pentru VAN- valoarea adugat net
3. PNN, VN- venitul net i economiile brute, Eb.
4. Definii i scriei relaia de calcul pentru PIB- produsul intern brut
5. Definii i scriei relaia de calcul pentru PIN- produsul intern net
6. Definii i scriei relaia de calcul pentru PNN- produsul naional net.
7. Ecuaiile de echilibru la nivel macroeconomic.
8. Enumerai indicatorii macroeconomici ai produciei –enumerare i relaii de calcul
9. Enumerai indicatorii macroeconomici ai venitului–enumerare i relaii de calcul

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





8. INDICATORII ECONOMICI AI PROIECTELOR DE INVESTIII
8.1. Conceptul de investiie
O definiie a conceptului de investiie a fost formulat de P. Masse în 1959, care spunea
c: ,,investiia reprezint o cheltuial actual, cert, realizat pentru obinerea unor efecte
viitoare de cele mai multe ori incerte".
O alt definiie a investiiei a fost formulat de J. English- Morley i analizeaz investiia
sub un dublu aspect financiar i material sau fizic. Potrivit acestei definiii investiia este:
– o cheltuial, reprezentând o resurs financiar consumat în prezent, pentru a obine
efecte viitoare;
– o aciune, o lucrare realizat într-un anumit mod.
În sens strict financiar prin investiie se înelege suma de bani necesar pentru realizarea
proiectului pân la începerea exploatrii.

8.2. Etapele proiectelor de investiii
De la stadiul de idee i pân la darea în exploatare a obiectivului, un proiect de investiii
trebuie s parcurg o serie de etape care sunt indispensabile.
În esen aceste etape au urmtoarea structur:

ETAPA A: PREINVESTIIE
¨ Studiul de oportunitate: este lucrarea pe baza creia se face identificarea
oportunitilor de investiie
¨ Studiul de prefezabilitate: este lucrarea în cadrul creia se analizeaz
alternativele posibile
¨ Studiul de fezabilitate: lucrarea pe baza creia se face selectarea proiectului ce
se propune pentru realizare
¨ Raportul de evaluare: este documentaia de evaluare a proiectului pentru luarea
deciziei de investiie.

ETAPA B: INVESTIIE
¨ Stabilirea bazelor legale, financiare i organizatorice pentru implementarea
proiectului
¨ Achiziia i transferul de tehnologii

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





¨ Executarea proiectului ingineresc
¨ Construcia i montajul instalaiilor
¨ Pregtirea personalului

ETAPA C: EXPLOATARE
¨ Punerea în funciune a instalaiilor
¨ Analiza comparativ a rezultatelor obinute, în raport cu prevederile de proiect i
executarea de corecturi
¨ Monitorizarea rezultatelor obinute în exploatare
¨ Pe termen lung, adoptarea de soluii tehnice moderne
Etapa de preinvestiie este esenial pentru reuita fiecrui proiect. Asta deoarece
documentaiile elaborate în cadrul acestei etape constitue elementele-suport pe baza crora se
asigur sursele de finanare a proiectului.
Împrirea etapei de preinvestiie în mai multe subetape asigur trecerea de la faza de
idee la cea de selectare a lucrrii, lucru imposibil de realizat fr o examinare pas cu pas a
proiectului i fr posibilitatea de a analiza soluii alternative. Parcurgerea tuturor acestor
subetape exclude posibilitatea executrii unor studii de fezabilitate superficial întocmite, lucrri
cu anse reduse de a ajunge în faza de investiie.
Studiul de oportunitate este o lucrare sumar ce se bazeaz cu precdere pe estimri
globale, nu pe analize detaliate. Detalii referitoare la eficiena proiectelor sunt de obicei luate din
proiecte comparabile.
Studiul de prefezabilitate este o lucrare intermediar situat între studiul de oportunitate
i cel de fezabilitate.
Studiul de prefezabilitate are o structur asemntoare studiului de fezabilitate, diferena
fa de acesta din urm constînd în nivelul de detaliere al informaiilor i al gradului de
aprofundare în analiza alternativelor proiectului.
Analiza alternativelor posibile trebuie realizat în studiul de pefezabilitate. În unele
situaii, un studiu de oportunitate bine realizat poate justifica omiterea studiului de
perfezabilitate.
Studiul de fezabilitate furnizeaz toate datele necesare pentru luarea deciziei de
investiie. Deoarece el are rol hotrîtor în luarea deciziei, va fi analizat ceva mai detaliat. Studiul
de fezabilitate are urmtoarea structur:

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





¨ Sinteza pentru executiv
¨ Cadrul proiectului i ideea de baz a acestuia
¨ Analiza pieii i conceptul de marketing
¨ Materii prime, materiale, combustibil, energie, utiliti
-clasificarea furnizorilor
-specificarea necesitilor
-programul de aprovizionare
-estimarea i previzionarea costurilor de achiziie
¨ Localizarea investiiilor, amplasament, protecia mediului
¨ Inginerie i tehnologie
-stabilirea capacitii instalaiilor
-alegerea tehnologiei
-selectarea echipamentelor i utilajelor
-proiectul tehnic al instalaiilor
-estimarea costurilor de investiie
 pentru tehnologie
 pentru echipamente i utilaje
-estimarea costurilor pentru întreinere, etc
-estimarea eficienei energetice
¨ Organizare, management
¨ Resurse umane
¨ Planificarea realizrii investiiei
-graficele de execuie
-estimarea bugetului necesar implementrii
¨ Analiza financiar i evaluarea investiiei
-analiza costurilor estimate
-evaluarea investiiei
-finanarea proiectului
-indicatori financiari i de eficien
-evaluarea financiar i condiii de incertitudine
-evaluarea economic

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Sinteza pentru executiv prezint concluzii definitive privind aspectele principale ale
proiectului, luînd în consideraie diversele alternative.
Sinteza pentru executiv se va concentra pe aspectele eseniale ale studiului i anume:
¨ acurateea datelor luate în studiu
¨ datele de intrare i ieire ale proiectului
¨ marja de eroare; incertitudine, risc
¨ tehnologia i realizarea proiectului
¨ avantajele majore ale proiectului
¨ ansele de implementare
Analiza financiar este unul din cele mai importante capitole ale studiului de
fezabilitate. Studiul de fezabilitate este documentul care ofer potenialilor investitori,
promotori
i finanatori informaiile necesare pentru a accepta investiia
i pentru a finana
proiectul.
Aprecierea unei investiii presupune ca soluiile tehnic fezabile s fie i financiar fezabile
i s continue s fie fezabile pentru o perioad de timp minim stabilit de ctre decideni, ca
orizont de planificare pentru deciziile lor.
Deci obiectivele analizei financiare constau în a stabili, analiza i interpreta toate
consecinele financiare ale investiiei care pot fi relevante i care sunt semnificative pentru
investiie i pentru deciziile de finanare.
Analiza financiar a proiectelor de investiie nu este o activitate izolat, realizat sub
forma unui capitol autonom al studiului de fezabilitate. Aceast activitate trebuie s însoeasc
toate etapele studiului fcînd astfel posibil eliminarea de la bun început a alternativelor
financiar nefezabile. Pentru aceasta este necesar ca în echipa care efectueaz studiul de
fezabilitate s fie inclus un analist financiar înc din fazele de început ale studiului.
În esen analiza financiar are urmtoarele obiective:
¨ analiza acurateei datelor proiectului
¨ analiza structurii i semnificaiei costurilor i economiilor financiare proiectate
¨ identificarea variabilelor critice cu impact asupra fezabilitii investiiei
¨ determinarea i evaluarea beneficiilor nete exprimate ca profitabilitate, eficien i
productivitate a investiiei
¨ considerarea factorului timp în ceea ce privete preurile, costurile de exploatare i
costul capitalului investit

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





¨ stabilirea deciziilor necesare referitoare la gradul de incertitudine (evaluarea
riscurilor generale i a riscurilor specifice proiectului)
În vederea fundamentrii unor aspecte ale proiectului, în faza de preinvestiie se pot
elabora i alte documentaii, denumite generic studii suport.
Studiile suport trateaz problemele specifice proiectului i ofer detalii pentru studiile de
prefezabilitate i fezabilitate. Ele pot fi:
¨ studii de pia pentru colaborare cu exteriorul organizaiei
¨ studii referitoare la impactul asupra mediului înconjurtor
¨ studii de selectare a tehnologiilor, echipamentelor, etc.
Raportul de evaluare
Instituiile de investiii i instituiile financiare au stabilit un mod unitar de evaluare a
proiectelor de investiie precum i a modului de întocmire a rapoartelor de evaluare.
Raportul de evaluare este un studiu de sine stttor pe baza cruia se iau deciziile de
investiie i finanare a proiectului.
Raportul de evaluare este o realizare a instituiilor financiare, el fiind focalizat asupra:
¨ stabilitii companiei ce urmeaz a fi finanat (activitatea companiei, competivitatea
produselor, cererea pieii)
¨ beneficiile rezultate în urma implementrii proiectului
¨ protecia creditorilor companiei (finanatorii proiectului)

Întrebri:
1. Definii conceptul de investiie
2. Prezentai etapele proiectelor de investiii
3. Definii studiul de fezabilitate
4. Definii conceptul de analiza financiar
5. Prezentai principalele obiective ale analizei financiare.
6. Definii raportul de evaluare

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





9. PROBLEMATICA COSTURILOR PENTRU PROCESUL DE LUARE
A DECIZIILOR
9.1. Categorii de costuri i venituri
Un proiect de investiie este caracterizat de o succesiune de cheltuieli i venituri datorate
atât realizrii cât i exploatrii investiiei. Principalelele elemente ale fluxului de cheltuieli i
venituri sunt: investiiile; costurile; venituri brute; valori reziduale.
Investiiile
Principalele metode de estimare a investiiei:
– Metoda global- care se bazeaz pe informaii referitoare la obiective asemntoare;
– Metoda modular- care se bazeaz pe cunoaterea structurii procentuale a investiiei
dar i a valorii maxime a investiiei (estimate prin metoda global).
– Metoda analitic- ce are la baz un calcul detaliat pe baza cunoaterii structurii
investiiei i a costurilor echipamentelor obinute în urma unui studiu de pia. Deoarece metoda
presupune un volum foarte mare de lucru de obicei se asociaz metoda analitic (aplicat doar
pentru echipamentele foarte scumpe) cu metoda global (aplicat pentru instalaiile anexe).
Costurile
Costurile se împart în dou categorii:
– costuri de exploatare;
– costuri reziduale
Pentru estimarea costurilor de exploatare este necesar s se prevad condiiile de
funcionare a echipamentelor i a produciilor ce vor fi realizate pe perioada de exploatare.
Pentru stabilirea acestor costuri este important cunoaterea consumului de materii prime
i cheltuieli pentru personal, utiliti (energie electric, cldur, ap), etc.
În unele analize determinarea costurilor de exploatare poate fi simplificat;
– se determin analitic costul de exploatare cel mai important;
– restul costurilor se estimeaz pe baza unei structuri a costurilor de exploatare estimate
pe baza unor informaii privind proiecte asemntoare.
Costurile reziduale sunt costurile rezultate în urma realizrii proiectului de exemplu
cheltuielile necesare pentru înlturarea efectelor negative produse prin realizarea investiiei
(refacerea solului în cazul exploatrilor miniere, cheltuielile neccesare pentru dezafectarea
centralelor nucleare, etc.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena






Venituri brute (încasri)
Estimarea preului produselor ce vor fi vândute dup realizarea proiectului este foarte
dificil deoarece în viitor preul poate fi afectat de oferta concurenei. Din acest motiv de cele
mai multe ori este necesar elaborarea a dou scenarii:
– unul pentru preul maxim de vânzare;
– al doilea scenariu ce ine cont de efectul concurenei, de creterea productivitii,
pierderea unor subvenii, stabilitatea politic pe pieele de desfacere, etc)
Valoarea rezidual
Analiza financiar se face pe durata efectiv de funcionare a obiectivului. #n unele
cazuri aceasta poate fi inferioar duratei de amortizare contabile, din raiuni tehnice ca urmare a
îmbtrânirii fizice sau morale a echipamentelor sau din raiuni economice. Valoarea rezidual a
investiiei este în acest caz dat de sumele realizate prin vânzarea unor echipamente scoase din
uz. Valoarea rezidual a investiie trebuie corelat cu modul de amortizare a acesteia.
Estimarea posibilitilor de finanare a unui proiect de investiie trebuie fcut în cadrul
studiilor de oportunitate i prefezabilitate. Studiul de fezabilitate se va realiza doar dac s-au
identificat posibilitile de finanare a investiiei.
În afara fonduriulor necesare pentru realizarea efectiv a obiectivului mai exist:
– fonduri fixe- adic fondurile necesare pentru asigurarea exploatrii (legate de materii
prime, materiale i piese de schimb avansuri salariale, etc.);
– fondurile circulante (cum ar fi capitalul rulant, fondul de rulment, etc)
Pentru finanarea acestor fonduri exist mai multe surse:
Fondurile proprii
Se utilizeaz atunci când fondurile proprii sunt suficiente iar restul surselor de finanare
sunt greu accesibile i scumpe. Utilizarea fondurilor proprii poate prezenta interes i în situaiile
în care profitul realizat de obiectiv este foarte mare (adic când profitul realizat este mai mare
decât dobânda bancar).
Emiterea de aciuni
Aciunile pot contribui la creterea fondurilor proprii. Ele pot fi de dou feluri:
– obinuite – cu drept de vot al deintorului i cu dividente în funcie de rezultatele
financiare ale firmei;
– prefereniale- fr drept de vot sau cu drept de vot limitat în schimb dividentele pot fi
independente de rezultatele financiare ale firmei.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Credite
Creditele sunt de fapt împrumuturi pe termen lung sau scurt. Creditele pe termen lung se
utilizeaz pentru acoperirea investiiei i a fondurilor fixe iar cele pe termen scurt se utilizeaz
pentru acoperirea fondurilor circulante.
Alte variante de finanare
Aici întâlnim finanarea în contrapartid (creditul se ramburseaz în natur), concesiunea
sau leasingul.

9.2. Elementele unui credit
Elementele unui credit sunt:
– Data creditului – data la care se elibereaz împrumutul.
– Perioada de graie – reprezint perioada de timp în care creditul este scutit de plata
de rate.
– Dobânda procentual nominal – reprezint o valoare procentual din suma
creditat, pltit creditorului.
Dobânda trebuie s in cont, în primul rând de rata inflaiei, i în aceste condiii între
valoarea dobânzii exprimat în moned constant (dct) i cea exprimat în moned curent (d)
exist relaia:
1+d=(1+dct)(1+i)
unde i reprezint rata inflaiei.
Dac se ine cont i de plata impozitelor valoarea dobânzii exprimat în moned
constant devine:
i1id)t1(
ctd+- -=
unde t este este impozitul procentual anual exprimat în moned constant.
Problemele apar atunci când nu se cunoate rata inflaiei. #n aceste condiii dobânda
procentual poate fi exprimat în funcie de rata dobânzii percepute de banca naional din ara
respectiv. De exemplu în România bncile comerciale percep o dobând mai mare cu 5..10 %
decât cea a Bncii Naionale a României.
– Perioada de rambursare a creditului – reprezint perioada de timp dintre prima i
ultima rat de rambursare a creditului.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





– Anuitile – reprezint tranele fixe, pltite pe toat perioada de rambursare a
creditului. Relaia de calcul a unei anuitai:
1 )ctd1()ctd1(ctdC A
n- ++=
unde: C- valoarea total a creditului.

Valoarea creditului rambursat:
1n)ctd1(ctdC Cr
– +=
Creditul care mai trebuie rambursat:
Crr= C-Cr
Ultimele trei relaii pot fi exprimate i în moned curent îns acest mod de lucru ar
presupune actualizarea permanent a creditului care mai trebuie rambursat în funcie de rata
inflaiei.
– Rata de schimb valutar se utilizeaz atunci când se face apel la credite internaionale.
În acest caz toate sumele trebuie convertite în aceiai valut pentru compararea efectelor. Rata
oficial de schimb valutar este rata stabilit de banca naional din ara respectiv.

9.3. Leasingul
Leasingul este un contract între un locator i un proprietar prin care locatorul pltete un
cost financiar asociat leasingului pentru dreptul de utilizare al echipamentului pentru o perioad
de timp. Spre deosebire de contractul unei închirieri, în cazul leasingului contractul nu mai poate
fi reziliat i plile nu mai pot fi întrerupte.
Costul financiar asociat leasingului (cl), se determin prin rezolvarea ecuaiei:



==
+-+
++
= +-n
1iIn)lc1(nV)t1(
i)lc1(itAcn
1ii)lc1(iC)t1(
unde:
Ci- chirira pltit în anul ,,i"
Aci- amortizarea contabil în anul ,,i"
Vn- Valoarea ce mai trebuie pltit
t- impozitul procentual pltit de firm

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Avantajul leasingului este c permite utilizarea unui echipament fr ca beneficiarul s
dispun de fonduri iniiale. În general leasingul este mai avantajos decât creditul dac se verific
inegalitatea:
cl< dct
dct- dobânda procentual real pentru rambursarea creditului, exprimat în moned
constant.

9.4. Amortizarea investiiilor
Sub aspect financiar amortizarea este definit ca o prelevare anual din venituri în scopul
recuperrii capitalului iniial.
Valoarea amortismentelor se scade din veniturile anuale supuse impozitrii, motiv pentru
care modul de amortizare este impus prin reglementri de adiministraia financiar.
Principalele metode sunt:
– metoda amortismentelor uniforme
– metoda amortismentelor degresive
– metoda sumei primilor doi ani
– metoda fondului de acumulare.

Metoda amortismentelor uniforme
Este metoda cea mai simpl i des utilizat. Amortismentul pltit este constant:
ctnVn I
iAc =-=
I- investiia iniial
Vn- valoarea ce mai trebuie achitat
n- durata de amortizare contabil a echipamentului

Metoda amortismentelor degresive

ine cont de o depreciere accentuat a echipamentului în primii ani. #n felul acesta se
poate micora impozitul pltit de firm rezultând o cretere a atractivitii investiiilor
Amortismentul annual este descresctor i este dat de relaia:
ct)Vn I(1i
nn
niAc = –


 a- a=

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





unde avariaz în funcie de n, de exemplu pentru România:
a=1,5 pentru n= 2..5 ani
a= 2 pentru n= 5..10 ani
a= 2,5 pentru n> 10 ani
Deoarece metoda nu permite acumularea întregii investiii în timp finit se trece la
amortizarea liniar prin calcularea valorii amortizate uniform anual pentru o perioad de ,,n+1-i"
ani:
i1nVi
ilinAc++=
unde Vi este valoarea ce mai trebuie amortizat în momentul respectiv:
)VI(i
nn1I Vi –




 a–=
Dac:
– Aci<Aclini se consider ca valoare amortizat anual Aci
– Aci>Aclini se consider ca valoare amortizat anual Aclini pentru perioada
rmas.

Metoda sumei primilor doi ani
Este tot o metod degresiv îns de data aceasta rata este liniar descresctoare:
)VI()1n(n)1in(2
iAc -++-=

Metoda fondului de acumulare
)Vn I(
1n)1ctd(1i)1ctd(ctd
iAc –
– +-+=
dct- dobânda procentual real pentru rambursarea creditului, exprimat în moned
constant.
Metoda este recomandat pentru estimarea valorii care rmâne de achitat pentru proiecte
de investiii a cror durat de studiu este mai mic decât durata de via.
Aceast valoare se calculeaz cu relaia:

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





)Vn I(
1n)1ctd(1i)1ctd(I Vi –
– +- +-=

9.5. Costurile i nivelul produciei
În cazul analizei economice se folosesc urmtoarele definiii:
Costul mediu unitar:
PCc=
Costul marginal:
dPdC
mc=
unde: C- costul total de producie, inclusiv amortismentele
P- producia realizat.

Putem defini beneficiul anual al unei întreprinderi prin relaia:
CP*rpB – =
unde: pr- este preul de vânzare

Beneficiul anual este maxim dac:
0 mcPdPdCPdPdB= -= -=

Relaia ne arat dou lucruri:
– pentru analiza eficienei unei soluii se utilizeaz costurile marginale;
– beneficiul anual maxim se obine când costul marginal este egal cu preul de
vânzare al produselor. Cu alte cuvinte capacitatea optim de producie se obine când :m rc p=

Condiia: 022
<
dPBdne arat c valoarea costului marginal trebuie s fie cresctoare.
În cazul în care preul este influenat de nivelul produciei beneficiul este maxim dac:
0dPdCPdPrdp
rpdPdC
dP)rp*P(d
dPdB= – + = – =

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Dac definim încasarea marginal prin relaia:
PdPrdp
rpdP)rp*P(d
mIn + = =
Dac introducem încasarea marginal în relaia beneficiului maxim obinem:
0 mc mIndPdC
mIndPdB= – = – =
Cu alte cuvinte capacitatea optim de producie se obine când încasarea marginal este
egal cu costul marginal.

Stabilirea capacitii optime de producie când preul de vânzare este dependent de
producie.
unde: Popt- capapacitatea optim de producie

Întrebri:
1. Prezentai principalele categorii de costuri i venituri
2. Prezentai elementele principale ale unui credit
3. Definii i scriei relaia de calcul pentru Leasing.

4. Costurile i nivelul produciei: scriei relaiile de calcul pentru costul mediu unitar,
costul marginal, beneficiul anual


pr,
Inm, cm
Popt P Inm pr cm

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





10. TEHNICA ACTUALIZ
RII SUMELOR DE BANI
10.1. Creterea în timp a valorii banilor
Pentru a putea compara sume de bani în ani diferii este necesar s se in cont de
modificarea în timp a valorii banilor.
De exemplu dac considerm c dispunem în prezent de o sum de bani (pe care o notm
cu A0) depus la o banc prin cumularea dobânzii obinem:

Anul iniial A0

Anul 1 A1 = A0 +A0d1 = A0(1+d1)

Anul 2 A2 = A1+A1d2 = A1(1+d2) = A0(1+d1) (1+d2)
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
Anul n An = A0(1+d1) (1+d2)..(1+dn)

An – reprezint suma de bani de care vom dispune în anul n

Dac dorim s exprimm valoarea actual în funcie de valoarea viitoare obinem:
)nd )..(12d(1 )1d(1nA
0A+ + +=

10.2. Rata de actualizare
Valoarea banilor este influenat de mai muli factori, dintre care cei mai importani sunt:
– acumularea de capital ca urmarea dobânzii bancare
– realizarea de profit prin investirea capitalului în afaceri,
– scderea puterii de cumprare ca urmare a inflaiei.
Datorit acestor factori pentru actualizarea diferitelor fluxuri de capital vom utiliza o rat
de actualizare (mai mare decât dobânda bancar). În aceste condiii între valoarea actual i
valoarea sa în anul n putem scrie relaia:
) )..(1 (1 ) (1n 2 10a a aAAn
+ + +=

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Dac considerm a1=a2=..=an = a relaia devine:
n 0) (1aAAn
+=
unde:na) (11
+ = coeficientul de actualizare;
a= rata de actualizare
Rata de actualizarea este raportul dintre beneficiu i investiie. Din acest motiv stabilirea
ratei de actualizare este foarte dificil ea putându-se stabili la nivelul economiei naionale sau la
nivelul diferitelor ramuri industriale ce pot avea rate de actualizare diferite. Exemple pentru
diferite ri din Uniunea European:Anglia 5 %; Olanda 4 %; Belgia 4 %; Frana 8 %.
Inflaia la rândul ei poate afecta valoarea în timp a banilor i din acest motiv este
important corelarea fluxurilor de capital cu rata inflaiei.
Pentru corelarea fluxurilor de venituri i cheltuieli cu rata inflaiei se poate utiliza efectul
Fischer:
ia1 i) a)(1 (1 ++»+ +
i- rata inflaiei
În aceste condiii coeficientul de actualizare devine: ni)a(11
++

10.3. Criterii i indicatori de analiz economic
Venitul net actualizat
Venitul net actualizat adun matematic toate plile i încasrile estimate actualizate.
Dac se neglijeaz sursele externe de finanare, putem calcula venitul net actualizat în funcie de
momentul de referin fa de care se face actualizarea:

– Dac se consider ca moment de referin momentul demarrii proiectului relaia de
calcul a venitului net actualizat este:


= +- -=n
1ii)a1(iIiCiVinVNA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





– Dac se consider ca moment de referin momentul punerii în funciune a instalaiei
relaia de calcul a venitului net actualizat este:

= =+ –
+-=nv
1inr
1ii)a1(iIi)a1(iCiVinVNA
unde:
Vini- veniturile realizate din încasri;
Ci- costurile de exploatare;
Ii- Investiia din fonduri proprii;
n- durata de studiu; n=nv+nr;
nr- durata de realizare a proiectului;
nv- durata de via a echipamentului.

Aprecierea proiectelor de investiii în funcie de valoarea venitului net actualizat se face
astfel:
– VNA>0 pe lâng recuperarea investiiei, proiectul va genera un surplus de
capital. În aceast situaie proiectul se accept.
– VNA=0 prin realizarea proiectului se va recupera investiia iniial, dar
proiectul nu va genera surplus de capital.
– VNA<0 realizarea proiectului nu asigur recuperarea investiiei. #n acest caz
proiectul nu va fi acceptat.

Criteriul permite i selectarea soluiei optime din mai multe variante analizate, varianta
optim având cea mai mare valoare a venitului net actualizat.

Valoarea venitului net actualizat este influenat de mai muli factori:
– Modul de realizare a investiiei. Pentru calcularea precis a valorii actualizate a
investiiei este important s cunoatem repartizarea investiiei pe durata de realizare a
proiectului. Acest lucru este destul de dificil presupunând calcule complicate i din acest motiv
putem considera o repartizare uniform a investiiei pentru perioada de realizare.
În acest caz dac considerm ca moment de referin momentul punerii în funciune
valoarea actualizat a investiiei se poate calcula cu formula:

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena








=+ =nr
1ii)a1(nrIIact

– Capacitatea de producie instalat. În cazul în care se compar mai multe obiective cu
capaciti de producie diferite este necesar echivalarea lor.
Echivalarea se face în raport cu obiectivul cu cea mai mare capacitate de producie
adugând la celelalte variante investiii echivalente, care se calculeaz cu formula:
echi)P maxP( echI – =
unde:
Pmax- capacitatea maxim de producie;
P- capacitatea variantei analizate;
iech- investiia specific de echivalare.

– Durata de via a echipamentelor, influeneaz i ea alegerea variantei optime din acest
motiv în cazul în care avem durate de via diferite putem considera ca durat de studiu cel mai
mic multiplu comun al duratelor de via sau se alege durata de via cea mai mic.

– Practica a artat c VNA favorizezaz proiectele mari în detrimentul proiectelor mai
mici dei riscul asumat de investitor este proporional cu mrimea proiectului. Din acest motiv
este important ca în cazul utilizrii venitului net actualizat pentru proiecte mari de investiii s
se efectueze i o analiz de risc.

– Valoarea ratei de actualizare influeneaz foarte mult valoarea venitului net actualizat.
Alegerea ratei de actualizare este foarte dificil ea putând varia în timp fapt ce poate conduce la
erori foarte mari. Din acest motiv este important s repetm calculul pentru mai multe valori al
ratei de actualizare iar pentru luarea unei decizii putem apela i la un criteriu ajuttor: rata
intern de rentabilitate.
Rata intern de rentabilitate i venitul net actualizat sunt criterii complementare i din
acest motiv este recomandabil utilizarea lor în paralel.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Rata intern de rentabilitate
Este rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este 0 (VNA=0). Cu alte cuvinte
rata intern de rentabilitate reprezint valoarea limit a ratei de actualizare pentru care proiectul
nu produce pierderi.
Calcularea ratei interne de rentabilitate este important deoarece ne furnizeaz o msur
a riscului asumat la aprobarea unui proiect de investiii. O valoare mai mare a RIR ne arat c
proiectul rezist mai bine procesului inflaionist.
Dac considerm ca moment de referin momentul demarrii proiectului:



==
= +- -=

RIR ra0n
1ii)ra1(iIiCiVinVNA

Practic pentru determinarea RIR trebuie s rezolvm ecuaia anterioar. Condiia de
eligibilitate a proiectului în cazul în care ecuaia are o singur soluie:
RIR ra£

Pentru ecuaia scris mai sus putem avea mai multe soluii, din punct de vedere
matematic toate soluiile sunt corecte îns din punct de vedere economic doar valoarea cea mai
mic este corect (nu putem considera corect o rat de actualizare de 100% în conditiile în care
rata inflaiei este 16 % iar dobânda bancar este în jur de 20 %).
Exist situaii în care rata intern de rentabilitate nu se poate calcula, în special în cazul
proiectelor mari de investiii în care se alege o durat de studiu foarte mare caz în care toate
fluxurile de capital devin pozitive, sau negative (de exemplu în cazul unor credite leasing sau a
unei alte forme de împrumut).
În aceast situaie se poate împri durata de studiu în intervale mai mici.

Durata de recuperare a capitalului
Reprezint numrul de ani pentru care este îndeplinit relaia: VNA=0
Dac considerm ca moment de referin momentul demarrii proiectului:

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





0n
1ii)a1(iIiCiVinVNA =
= +- -=

Ecuaia poate fi scris i sub forma:

Cact VinactIactn-=

act- arat c sumele sunt actualizate.
Condiia de eligibilitate a proiectului este ca durata de studiu s fie mai mic decât durata
de via a echipamentelor (n<nv)
Criteriul furnizez informaii uor de îneles i poate fi utilizat în paralel cu RIR pentru
analiza complet a unei investiii. El poate fi utilizat i pentru selectarea soluiei optime din mai
multe variante tehnice de realizare a proiectului selectând varianta cu cea mai mic durat de
recuperare a capitalului.

Rata intern de acumulare a capitalului
Acest criteriu este definit prin relaia:
n1
IactCact VinactRc =-=
n – durata de recuperare a capitalului
Criteriul este foarte important deoarece ne arat cât de profitabil este un proiect pentru
perioada de studiu.

Criteriul cheltuielilor totale actualizate
Criteriul se aplic pentru alegerea variantei optime din mai multe variante de realizare a
proiectului când nu cunoatem nivelul încasrilor.
Varianta optim va avea valoarea minim a cheltuieilior totale actualizate:

==
++=n
1imini)a1(iIiCCTA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Aplicarea acestui criteriu prezint dou impedimente:
– nu poate fi utilizat i pentru stabilirea eligibilitii proiectului de investiii,
– deoarece nu se iau în considerare i veniturile realizate din încasri este
obligatorie echivalarea proiectelor din punct de vedere a capacitii de producie i a efectelor
anuale utile.
Pentru proiecte care presupun investiii reduse se pot utiliza i criterii empirice de
evaluare economic în care fluxurile de capital nu mai sunt actualizate.

Cele mai utilizate criterii empirice sunt:
– termenul de recuperare
– rentabilitatea proiectului sau rata randamentului contabil

Termenul de recuperare
Reprezint numrul de ani în care este îndeplinit relaia:
0t
1iiIiAn iCiVin =
=- – -

de unde:
C VinIt-=
unde:
I- valoarea investiiei
Vin- Venitul total realizat din încasri
C- Cheltuielile totale.
Se observ c acest criteriu este similar cu durata de recuperare a capitalului cu
deosebirea c sumele nu mai sunt actualizate.

Rentabilitatea proiectului (rata randamentului contabil)
Se determin cu relaia:
t1
IC VinRp =-=
Condiia de eligibilitate: Rp>1
Criteriul permite eliminarea rapid a variantelor mai slabe de realizare a proiectului.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





10.4. Managementul riscului. Meritele relative ale metodelor de analiz economic
Riscurile exist în toate etapele unui proiect de investiie, managementul riscului putând
determina reuita unui proiect de investiie. Pentru un proiect în domeniul energetic putem
identifica o serie de riscuri asumate de iniiatorul proiectului.
Riscurile legate de evaluarea proiectului.
Intrrile unui proiect de investiii sunt:
– Parametrii nominali de funcionare pentru echipamentul respectiv;
– Mrimea investiiei;
– Presupuneri financiare: încasri, presupuneri legate de cerere, etc;
– Fonduri fixe i circulante;
– Ali parametrii ce influeneaz balana financiar a intrepriderii cum ar fi
deprecierea echipamentelor i impozitul pe profit;
Toate aceste intrri impun riscuri pentru iniiatorul proiectului, de exemplu mrimea
investiiei este direct proporional cu riscul asumat de iniiator.
Presupunerile financiare la rândul lor pot afecta riscul asumat de iniiator. Este suficient
s amintim situaia din anii 1970..1980 când foarte muli productori de energie electric s-au
bazat la întocmirea planurilor de dezvoltare pe presupunerea unei creteri a cererii de energie
electric. Cum creterea real a cererii de energie electric a fost mai mic decât cea prognozat,
muli productori de energie electric au ajuns s funcioneze la sarcini pariale sau s închid
unele capaciti de producie.
Deprecierea trebuie s in cont de uzura moral i fizic a echipamnetelor. Din acest
motiv utilizarea metodei degresive de calculare a amortismentelor permite o mai mare siguran
în recuperarea investiiei iniiale. Un alt punct de vedere legat de depreciere este c beneficiarii
creditului trebuie s returneze întreaga sum necesra pentru investiie i din acest motiv
pierderile financiare legate de deprecierea echipamentelor ar trebui adugate la costul investiiei
iniiale.
Impozitele pentru deinerea proprietilor, asigurrile (cum ar fi cele de incendiu) pot
mri fondurile fixe sczând atractivitatea investiiei în schimb ele contribue la scdere riscului
asumat de iniiatorul proiectului. Legat de parametrii nominali de funcionare pentru
echipamentul respectiv, iniiatorul trebuie s se asigure de primirea unor certificate de calitate i
garanie ce contribue la scderea riscului.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Pe lâng riscurile enumerate mai sus mai exist o serie de riscuri legate de metoda de
evaluare a proiectului de investiie. Pentru scderea riscurilor este recomandat utilizarea a cel
puin trei criterii:
– Venitul net actualizat- ca o msur a eligibilitii proiectului;
– Rata intern de rentabilitate- care ne arata care este valoarea limit a ratei de
actualizare pentru care proiectul nu produce pierderi, cu alte cuvinte stabilete o limit pentru
riscul asumat de investitor;
– Rata intern de acumulare a capitalului care ne arat cât de profitabil este un
proiect pentru un anumit an sau pentru întreaga perioad de studiu.
În afara acestor criterii poate fi util i o analiza balanei financiare în paralel cu analiza
fluxurilor monetare. Acest lucru este important chiar în cazul proiectelor ce asigur venituri din
încasri satisfctoare deoarece pot exista perioade în care obligaiile financiare (cum ar fi cele
pentru plata creditelor) pot cauza o criz de lichiditi.
Riscurile financiare se adaug acestor riscuri, având un efect negativ asupra proiectului
cum ar fi: fluctuaiile ratelor de schimb, ale dobânzilor sau creterea inflaiei.
Riscuri secundare asumate de iniiatorul proiectului:
– Riscuri asumate înainte de finalizarea proiectului: se datoreaz unor daune ce
pot aprea înaintea finalizrii proiectului dar i a unor depiri de costuri sau de termene în
realizarea obiectivului. O parte din aceste riscuri pot fi diminuate prin asigurarea unor marje de
capital sau prin elaborarea unor contracte cu cost fix pentru construcia obiectivului.
– Riscuri de aprovizionare i livrare . Aceste riscuri se refer la anumite produse
ce trebuie livrate continuu cum ar fi de exemplu energia electric sau termic. În aceste condiii
unele fluctuaii în livrarea produselor pot duce la pierderi dac în contractele de aprovizionare nu
sunt incluse prevederi pentru fluctuaiile de pre.
– Riscuri ce in de reglementri sau de stabilitatea politic. Riscurile ce in de
reglementri apar în general în perioadele de tranziie din unele ri. Diminuarea acestor riscuri
se poate face prin aprofundarea reglementrilor din ara respectiv dar i prin analizarea evoluiei
acestora (de exemplu în cazul României ar trebui s se in cont de alinierea legislaiei în vederea
aderrii la UE). Stabilitatea politic dintr-o ar poate afecta la rândul ei un poriect de investiii
atât prin riscuri financiare (creterea inflaiei) dar i prin retragerea unor msuri de sprijinire a
proiectelor respective, retragerea subveniilor, etc.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





Întrebri:
1. Definii i scriei relaia de calcul pentru rata de actualizare.
2. Definii i scriei relaia de calcul pentru venitul net actualizat.
3. Definii i scriei relaia de calcul pentru rata intern de rentabilitate
4. Definii i scriei relaia de calcul pentru criteriul cheltuielilor totale actualizate.
5. Definii i scriei relaia de calcul pentru termenul de recuperare

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





BIBLIOGRAFIE
1. Abraham-Frois, G., Economie politic, ed. Humanitas, Bucureti, 1994
2. Apostol D.M., Noua economie si productivitatea, Tribuna, 2007
3. Babeanu M.(coordonator), Economie politica, vol.I, Editura Sitech, Craiova, 1993
4. Bacescu M., Bacescu A.,Compendiu de macroeconomie, Editura Economica, 1997
5. Bramham, John, Human Resource Planning, Institute of Personnel Management, 1989
6. Bramham, John, Practical Manpower Planning, ed. 5, Institute of Personnel Management,
1990 (din care s-a extras o mare parte a materialelor i ideilor prezentate în acest capitol).
7. Bue, G., (coordonator). Dicionarul complet al economiei de pia, Informaia Business
Books Craiova, 1994
8. Dobrot, N. (coordonator), Economia politic, Editura Economic, Bucureti, 1995
9. Dobrot, N. (coordonator), Economia politic, aplicaii, Editura Economic, Bucureti, 1997
10. Dobrot, N. (coordonator), Dicionar de economie, Editura Economic, Bucureti, 1999
11. Dragomir Gh., Tomita I., Productivitatea muncii, Editura Universitaria, Craiova, 1997
12. Fourcans, André Explicându-i fiicei mele ….economia Editura Eurosong & Book, Bucureti,
1998.
13. Gh. Zaman, S. Sandu, (1990), Eficienta economica si formele de proprietate, Tribuna
Economica, nr. 31, 32.
14. Higham, M., The ABC of interviewing, Institute of Personnel Management, London, 1979
15. Institute of Personnel Management, Code of Recruitment and Selection, IPM, London, 1990
16. Institute of Personnel Management, Code on Occupational Testing, IPM, London, 1989

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





17. Ivan I., Oprea P., Particularitati ale evaluarii productivitatii muncii în activitatea de
programare, Revista Româna de Statistica nr.11, 1996
18. Kiss, F., Cocheci Delia, Economie contemporan. Introducere în micro
i macroeconomie
(note de curs) UTC-N, 1993
19. Negucioiu, A., (coordonator), Economie Politic, Vol.1 i 2, editura George Bariiu, Cluj-
Napoca, 1998
20. Paliu L.,Eficienta economica, Editura Spirit Românesc, 1999
21. Pettman, Barrie 0., Manpower Planning Workbook, ed. 2, Gower, Aldershot, 1984
22. Pîrvu Gh., Microeconomie, Editura Sitech, Craiova, 2003
23. Pîrvu Gh., Economie europeana, Editura Sitech, Craiova, 2005
24. Plumbley, P., Recruitment and Selection, ed. 2, Institute of Personnel Management, London,
1976
25. Samuelson, P., Economics, McGrow-Hill Book Company, New-York 1989 sau L'
economique, vol I i II, Armand Colin, Paris, 1982
26. Sidney, Elizabeth (ed), Managing Recruitment, ed. 4, Gower, Aldershot, 1988
27. Sonea, tefan, Economie general – macroeconomie, UTC-N, 1995
28. Toba D., Teorie economica generala, Editura Universitaria, 2002
29.Whitehead, Geoffrey, Economia, Editura Sedona, Timioara, 1997
30. Pîrvu Gh., Microeconomie, Economie I, Editura Universitaria, Craiova, 1999.
31. *** , Dicionar Macmillan de Economie Modern, Editura Codex, Bucureti, 1999
32. *** Curs Economie Generala, http://cursuri-imapa.ucoz.ro/_ld/0/6_Economie_genera.pdf
33. Apgar, W., Brown, James, Microeconomics and Public Policy, Scott, Foreman and
Company, 1987

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ELECTRIC
ECONOMIE GENERAL

Suport de curs
.l. dr. ing. Stan Ivan Felicia Elena





34. D. Ciucur, Ilie Gãrilã, C-tin Popescu, Economie, Manual Universitar, Editura Economica,
1999 3.Coralia Angelescu, Ileana Stãnescu, Economie politicã
i elemente fundamentale, Editura
Oscar Print, 1999
35. Coralia Angelescu, Ileana Stãnescu, Economie politicã
i elemente fundamentale, Editura
Oscar Print, 1999
36. Michel Didier, Economia: regulile locului, Editura Humanitas, Bucureti, 1994
37. Niã Dobrotã (coord.), ABC-ul economiei de piaã modernã, Casa de Editurã i Presã „Viaa
Româneascã", Bucureti, 1991
38.***Economie, Manual ASE Bucureti, Ed. a 7-a, Editura Economic, Bucureti, 2005
39. *** www.dicionar- economic.com
40.***www.stiucum.com/ economie