Kosovo ,o Bomba cu Ceas In Balcani

=== 133f5297a3108cac95823488ba1fab8d3e1401cf_537145_1 ===

FACULTATEA DE …………………….

SPECIALIZARE:…………………..

DISCIPLINA:…………………..

ESEU

Coordonator,

Prof. univ. dr.

Autor,

București,

2018

Pagina de gardă

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE …………………….

SPECIALIZARE:…………………..

DISCIPLINA:…………………..

ESEU

Titlu:

Kosovo ,o bomba cu ceas în Balcani

Coordonator,

Prof. univ. dr.

Autor,

București,

2018

Cuprins

§Abstract……………………………………………………………………………..………..p.5
§Capitolul 1.Importanta și semnificația temei ………………….……………………..…..p.6
§Capitolul 2.Abordarea în studii, publicistică și mass-media.…….…………..p.7
§Capitolul 3. Obiectivele cercetării ……..…………………………………………………………………p.8

§Capitolul 5. Idei, observații și argumente rezultate din cercetarea proprie……………… p.9

§Capitolul 6. Concluzii …………………………………………………………………………………………. p.11

§Bibliografie…………………………………….……………………………….….………p.13
Anexe……………………………………………………………………………………..….p.14

Kosovo, o bomba cu ceas în Balcani

§ABSTRACT :

Kosovo, sau câmpul mierlelor, denumire preluată după 1389, în cinstea unei lupte întee sârbi și otomani, este o regiune restrânsă, amplasată în Peninsula Balcanică, mai exact, sud-estul Europei. Câmpia de pe teritoriul său este mărginită de munți joși. Vecinii săi sunt: Serbia la nord și est, Albania, din sud-vest și Macedonia și Muntele Muntenegru, se află în sud-est și respectiv vest, cu minorități albaneze semnificative. Populația actuală a Kosovo este de 1.733.842 (2011, iar compoziția sa etnică s-a schimbat adesea, odată cu istoria sa violentă. Astăzi, populația este predominant etnică albaneză, dar conține și și musulmani și sârbii, cu mici populațiile de romi, turcii și alte comunități. Din punct de vedere istoric, regiune Kosovo, are proveniențe din era neolitică, în ceea ce privește cultura Vinça. Între anii 1955-1912, Kosovo a avut statut de pașalâc al Imperiului Otoman. Puterea a schimbat multe mâini între sârbi și albanezi în istoria turbulentă a Kosovo. Noțiunea de identitate națională concentrată în jurul căutării controlului național asupra patriei Kosovo în discuție a apărut drept un obstacol major în calea stabilității în regiune. Am ales această temă ca o privire retrospectivă asupra trecutului recent al Kosovo, cu propunerea de a explica provocările actuale și viitoare cu care se confruntă eforturile de stabilizare din regiune. Ne îndreptăm acum spre o discuție despre naționalism, identitate și spațiu și le raportăm la educație, pentru a oferi îndrumări teoretice pentru capitolele empirice care urmează. Mitul din Kosovo a crescut în jurul valorii de a lupta împotriva creștinilor a luptat împotriva otomanilor într-un câmp din afara capitalei contemporane a provinciei, Pristina, în 1389. Pentru secolele care au urmat sub dominația otomană, strămoșii sârbilor moderni au cântat cântece epice despre înfrângerea lor în Kosovo. Mitul a contribuit la definirea distinctivității lor etnice. El a plasat Kosovo în inima sârbilor. Memoria pierderiilor din Kosovo conținea în ea o obligație. La doar câteva săptămâni de la începutul Primului Război Balcanic, Kosovo a devenit parte a statului sârb în 1912, când Milosevici a început să urce la putere la aproximativ șase secole după bătălia din Kosovo și s-a angajt în salvarea modernă a Kosovo. Rezistența albaneză față de controlul politic al Serbiei asupra Kosovo în 1989 a fost o provocare pentru menținerea păcii în regiune.

Cuvinte cheie: conflict, media, Kosovo, NATO, migrație, Serbia

§CAPITOLUL 1.IMPORTANTA ȘI SEMNIFICAȚIA TEMEI

Revenind la întrebarea inițială despre importanța Kosovo, s-ar putea susține că semnificația Kosovo depășește cu mult dimensiunea conflictului . Putem descrie cinci factori care au contribuit la importanța Kosovo. Conflictul a apărut în 1981 între pretențiile sârbe privind re-centralizarea și reducerea dezavantajelor resimțite de populația sârbă din Kosovo, iar cererile albaneze pentru o mai bună consolidare a statutului provinciei la nivelul republicii au fost impulsul cheie pentru re-apariția doleanțelor, fapt amplificat de venirea la putere a lui Slobodan Milosevic. În ceea ce privește disputa care a urmat asupra viitorului Iugoslaviei, Kosovo a avut din nou o mare importanță simbolică pentru ambele părți. Lipsa războiului cu privire la existența unui conflict în Kosovo în perioada anilor 1990 a ridicat problema principală a modului de implicare în prevenirea conflictelor. În timp ce prima misiune de prevenire a conflictelor din istoria Organizației Națiunilor Unite a fost lansată în Macedonia, Kosovo a fost în mare parte exclus din încercările internaționale de a preveni o escaladare a conflictului. Probabil că marginalizarea Kosovo din medierea internațională în fosta Iugoslavie, în special în Acordul de Pace de la Dayton pentru Bosnia, a contribuit la accelerarea conflictului din Kosovo. În cele din urmă, Kosovo este o provocare pentru susținătorii coexistenței și toleranței inter-etnice. În timp ce Bosnia avea o istorie bogată "de coexistență și cooperare înainte de război, istoria Kosovo în secolul al XX-lea a fost influențată în mod semnificativ de confruntarea dintre sârbi și albanezi pentru amplasarea frontierelor. Conform unui interviu preluat de C-Spain președintelui Milosevic în timpul mandatului, acesta susține ´´transparența și prezentarea conflictului la televizor´´. A fost condamnat în 1999 pentru crime împotriva umanității, genocid, printre altele, de către Tribunalul de la Haga și executat.

§CAPITOLUL 2.ABORDAREA SUBIECTULUI ÎN STUDII, PUBLICISTICĂ ȘI MASS-MEDIA

Reprezentarea mediatică a spațiului rural din Kosovo și cea a regiunii înconjurătoare a completat reprezentarea politică, discutată anterior, a aceluiași spațiu, făcând-o mai accesibilă și mai ușor de înțeles cititorilor și telespectatorilor. De exemplu, o fotografie din Monde din data de 5 aprilie 1999 arată o femeie bătrână călare pe un fundal de munți pustii. Această fotografie însoțește subiectul zborului albanezilor kosovari în Albania. Semnificația textului este clară: încearcă să descrie războiul ca transformând albanezii kosovari în nomazi, făcândui să fugă de violența din conflict. Astfel, mass-media a reprezentat o dublă disidență a spațiului Kosovo: au arătat cum dispăruse teritoriul ca spațiu care a oferit identitate locuitorii și un spațiu de locuit stabilit într-unul care a transformat albanezii kosovari în nomazi. Acest lucru face ca reprezentarea și accentul pus pe semnificația istoriei de către mass-media să fie cu atât mai importante: semnificația istoriei a fost aceea de a demonstra că Kosovo a existat doar ca o țară și ca spațiu viu în contextul trecutului, a dispărut. Fostul spațiu al Kosovo se schimbă în semnificație: în timp ce teritoriul în trecut a însemnat un loc de viață și securitate, după izbucnirea conflictului a devenit un deșert în care doar mișcările deplasamentale și nomade le-au permis locuitorilor să supraviețuiască. În acest caz, retorica imaginii și a textului constă în a arăta că războiul a provocat dispariția teritoriului Kosovo și înlocuirea acestuia cu un deșert în care era posibilă doar nomadismul și în care drumurile și trecerile au structurat și organizat distribuția populației în fostul spațiu al Kosovo. De-a lungul anilor '90, mass-media și liderii politici au promovat energic convingerea că "privatizarea" este singura modalitate adecvată de a îmbunătăți performanța economică, că globalizarea "este următoarea fază inevitabilă a dezvoltării umane și că acest proces economic în esență este ghidat de o versiune seculară contemporană sau de o providență divină: comunitatea internațională odată cu un sens moral inconștient aplicabil tuturor situațiilor de pretutindeni. Între timp, principiul "intervenției umanitare" a fost promovat atât de mass-media, cât și de organizațiile neguvernamentale. S-a constatat un larg consens că o astfel de intervenție ar putea fi necesară – fără însă a exista o metodă clară de determinare a intervenției.

§CAPITOLUL 3. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul studiului este de a ne orienta spre o soluție teoretică are să sprijine dezvoltarea Kosovo, în ceea ce privește dezvoltarea .Obiectivele de cercetare pot fi rezumate după cum urmează:

– Să analizeze și să descrie progresul operațiunilor de aducere a păcii în zonă și de reconstrucție economică.

-Să explice avantajele și dezavantajele intervențiile externe în politica Kosovo.

-Să investigăm limitările și obstacolele din Kosova de ordin istoric și politic pentru a stabili un cadru pașnic pentru o dezvoltare durabilă a generațiilor viitoare, prin revenirea fenomenului migrației și detensionarea tensiunilor din zonă, care se pot extinde la nivel mondial.. Metodologia adecvată va fi aplicată pentru a investiga aspecte legate de aceasta, cum ar fi: studiul de caz și documentarea științifică asupra unui set de resurse care tratează acest subiect.

§CAPITOLUL 4. IDEI, OBSERVAȚII ȘI ARGUMENTE REZULTATE DIN CERCETAREA PROPRIE

Atacurile albanezilor față de Kosovo au fost asociate cu simțul identității naționale hrănite în timpul comunismului, în ciuda restricțiilor ideologice, sârbii au văzut această viziune națională alternativă axată pe Kosovo ca pe o amenințare. După eliminarea autonomiei provinciei Kosovo, învățământul din provincie, de la școala primară la cel universitar, a fost plasat sub controlul Serbiei, cu limitări grave asupra accesului albanezilor la educație. Mesajul mitului reînviat a rămas neschimbat: Kosovo a fost sârb. O asemenea citire a Kosovo și semnificația sa nu a lăsat loc pentru importanța sa ca patrie a populației sale albaneze. Autonomia Kosovo a fost sortită politicii sârbe care a avut un rezultat neintenționat în acțiunile sale. Albanezii au organizat cursuri de școală și universitare în case particulare pe întreg teritoriul Kosovo în perioada 1992-1999. Lupta împotriva educației una dintre caracteristoicile influenței democrației în Kosovo. Modelul de separare spațială între două comunități naționale în Kosovo a fost reprodus, în perioada post-1999. Sârbii kosovari trăiesc expulzați în enclave. În același timp, sistemul educațional din Kosovo a rămas împărțit pe linii naționale, continuând să consolideze lecturile excluse reciproc ale trecutului, prezentului și viitorului Kosovo. Dominația unei comunități față de alta a apărut ca o trăsătură definitorie a relațiilor din Kosovo, fie în perioada otomană, fie în războaiele mondiale, fie în comunism. Abolirea autonomiei kosovare, condusă de Slobodan Milosevic la sfârșitul anilor 1980, preda, dincolo de doleanțele albanezilor, sârbiilor controlul asupra Kosovo. Mitul a fost pus în slujba politicii naționale. Kosovo și-a declarat independența față de Serbia la 17 februarie 2008. Începând cu 27 noiembrie 2017, 112 state ONU își recunosc independența, inclusiv toți vecinii săi imediați, cu excepția Serbiei. De la declararea independenței, a devenit membru al instituțiilor internaționale, cum ar fi Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, deși nu a Națiunilor Unite. Importanța sau natura oricărei crize dat a fost lăsată la lumina proastă a mass-mediei. Acest lucru a oferit posibilități largi de manipulare a opiniei publice, în special prin fabricarea "unei practici vechi de vârstă în războaie. Cum ar trebui să interpretăm această afirmație, în lumina Convenției și a dezbaterilor științifice discutate mai sus? Este un exemplu de extindere – și prin urmare trivializantă – a conceptului? Sau respectă Kosovo ceea ce am numit o lectură expansivă a Convenției?

Consecința acestei lupte a fost că peste 600.000 de oameni au devenit refugiați. Încă 270.000 de persoane au fost strămutate în Kosovo. Din cauza acestor circumstanțe, NATO sa implicat.

În data de 24 martie 1999, NATO a lansat primul lor atac asupra Serbiei și Kosovo. După efectuarea cercetării pentru această carte, autorii adoptă o abordare echilibrată. Ei presupun că ambele circumstanțe și alegerile sunt explicații complementare ale rezultatelor din Balcani. Deși Milosevic este un politician și care folosește etnia ca pârghie pentru jocul politic, animozitățile etnice își restrâng libertatea de acțiune. Cu alte cuvinte, politicienii nu creează animozități etnice, deși deseori exacerbează aceste diviziuni. Dacă nu ar exista o ură etnică preexistentă, Milosevicii lumii nu ar fi capabili să manipuleze aceste diferențe pentru avantaje politice. Nu există nici o îndoială că politicienii și mass-media s-au angajat în paralele absurde dintre călcarea evreilor pe trenuri care conduc la muncă forțată și / sau camerele de gaz și transportul forțat al kosovarilor în lagărele de refugiați din Albania și Macedonia.44 Robin Cook a susținut că "deportările masive îngrozitoare pe care le-am văzut de la Pristina, în special utilizarea căilor ferate, evocă ceea ce sa întâmplat sub Hitler și din nou sub Stalin. "4" Nu există nici o îndoială că acest tip de argumentare este conform cu ceea ce Tatz numea "trivializare comparativă". Alți lideri mondiali au fost mai mult păziți în evaluările lor. Secretarul General al ONU a declarat că acțiunile din Republica Federală Iugoslavia încalcă legislația umanitară (nu în mod explicit Convenția privind genocidul). Descrierea lui preferată pentru actele barbare a fost "epurarea etnică" 46. Diferențierea dintre genocid și purificarea etnică este importantă aici, deoarece arată că utilizarea interschimbabilă a celor două concepte a contribuit la dezbaterea despre prevenirea și pedepsirea genocidului. Am dori să argumentăm acest lucru. Speranța este că echilibrul dintre autorități în ceea ce privește globalizarea și tribalismul sau circumstanța și alegerea vor compensa o balanță între antagoniștii din Balcani. Dacă da, Bosnia și Kosovo ar putea experimenta efectele globalizării care au transformat state precum Ungaria și Polonia de la economia socialistă și economia la economia capitalistă orientată spre piață. Dar înainte ca o națiune să poată intra în economia globală, trebuie să treacă de la război la pace. La fel cum Ungaria și Polonia s-au mutat de la războiul rece până la cald pacea ca membri ai Alianței Atlantice, Serbia, Bosnia și Kosovo se pot mișca de la războiul rece la pace rece.

§CAPITOLUL 5. CONCLUZII

La mijlocul anilor 1990, populația etnică albanezi a dorit independența față de Iugoslavia. Atât sârbii, cât și etnicii regiunii au vrut revendicarea regiunii Kosovo din diferite motive. Ca răspuns, forțele de securitate sârbe ale lui Slobodan Milosevic au declanșat o campanie nemiloasă împotriva lor. Aceste atrocități percepute privind drepturile omului nu au fost pierdute de NATO și de ONU. A doua operațiune în Europa care a implicat forțele americane de la sfârșitul războiului rece, operațiunea Forța Allred a început în martie 1999. Aceasta a fost prima misiune militară oficială a NATO ca o alianță, deși nu a fost provocată de un atac direct asupra unui aliat al NATO. NATO și Statele Unite au decis să intervină din cauza mai multor factori. În primul rând, înregistrările lui Milosevic despre atrocitățile nemiloase în domeniul drepturilor omului au fost bine cunoscute în întreaga lume. În al doilea rând, factorii de decizie din Statele Unite și NATO au crezut că stabilitatea în Balcani a reprezentat o preocupare centrală pentru stabilitatea globală în regiune. În cele din urmă, istoria a convins liderii că Miloșevici era dispus să negocieze și să-l convingă ușor. Cu toate acestea, liderii americani au subestimat importanța Kosovo pentru Milosevic si pentru sigurnanța mondială. Astfel, ne aflăm în situația de astăzi, unde nu am găsit încă codul de dezamorsare al acestui potențial butoi cu pulbere din Balcani. Să ne amintim, de altfel, că istoria se poate repeta, recidivând încă din perioada celor două mari conflagrații mondiale, unde tot Balcanii au găzduit declanșarea conflictului.

§BIBLIOGRAFIE

RESURSE PRIMARE ȘI SECUNDARE FOLOSITE ÎN CERCETARE

Kosovo Human Development Report 2014 MIgration as a force for development, UN Security Council Resolution 1244 (1999)., p.106 și urm., disponibil la http://hdr.undp.org/sites/default/files/khdr2014english.pdf

Vickers, Miranda; Fraser, John M., Between Serb & Albanian: A History of Kosovo, New York: Columbia University Press, 1998, xix, p.328., https://www.questia.com/library/journal/1P3-390581551/between-serb-albanian-a-history-of-kosovo.

Florian Bieber, Zidas Daskalovski, Understanding the War in Kosovo, Ed. Frank Kass, London, 2013,

Prishtina Council on Foreign Relations, Brussels “First Agreement” Kosovo Policies, Ed. Konrad, Pristina, Aprilie 2014,

https://www.youtube.com/watch?v=uDgChR7kBnk

Tony Weymouth, The Kosovo Crisis: The Last American War in Europe?, Ed. Pearson, Londra, 2011,

Chiara de Franco, Media Power and The Transformation of War, Ed. Springer, Londra, 2009,

James Ker-Lindsay, The Foreign Policy of Counter Secession, Ed. Oxford University Press, 2012,

Thomas Allan Emmert, The Battle of Kosovo: a Reconsideration, Ed. Willey, London, 2011,

Gabriella Citroni, The Specialist Chambers of Kosovo: The Applicable Law and the Special Challenges Related to the Crime of Enforced Disappearance, Journal of International Criminal Justice, Volume 14, Issue 1, 1 March 2016, Pages 123–143, https://doi.org/10.1093/jicj/mqv084, 10 February 2016

http://www.dailymail.co.uk/news/article-2318573/Serbian-troops-fought-Kosovo-war-ethnic-cleansing-receive-millions-pounds-pay-plea-says-European-Court-Human-Rights.html

Marco Medici, Valentina Modugno, Alessandro Pracucci, How to face the scientific communication today. International challenge, Ed. Firenze, Italia, 2017,.

Nemanja Aleksic, Who were more responsible for the start of the Kosovo War: the Serbs or the Albanians?, https://www.quora.com/Who-were-more-responsible-for-the-start-of-the-Kosovo-War-the-Serbs-or-the-Albanians

Henry Kissinger, World Order, ed. Penguin Press, New York, 2014, p.398.

https://www.truthinmedia.org/Bulletins99/tim99-2-5.html

http://www.dailymail.co.uk/news/article-2318573/Serbian-troops-fought-Kosovo-war-ethnic-cleansing-receive-millions-pounds-pay-plea-says-European-Court-Human-Rights.html

https://www.quora.com/Who-were-more-responsible-for-the-start-of-the-Kosovo-War-the-Serbs-or-the-Albanians

ANEXA NR. 1 KOSOVO- LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

ANEXA NR. 2

STILIZARE A INFLUENTEI NATO IN KOSOVO

ANEXA NR. 3 ASPECTE ALE SITUAȚIEI DE CRIZĂ ÎN KOSOVO

Trupe sârbe

Populația civilă