Kmysteff@gmail.com 732 Limba Romana Compendiu(1) Text

wi -aoSvun auawoa nqud 10jaaj 1 „190 npGeid |nuițuds uy (NIGNadWO9d) YNYWOU VAI / ANVAIOW NIGIAO TOO Porn aa) ARGUMENT eză a proble- sugerează 1i- se opreste sebi asupra unor. probleme’ controversate, propuni soluții adecvate, eficiente, accesibile. Celor inleresa{i să aprofundeze cunoașterea diferitelor aspecle ale li numai o anumită cantitate de cunoștințe experiență. Se are în vedere, în primul rind, fi practică. Considerajiile de ordin teorelic, spr exemple polrivile, sugestive, sint corelate cu programa de studiu. Cartea vine în sprijinul elevilor din clasele V—VIII, uturor celor care vor să-și sistema- le fixeze și să le faci vor să fie cal liceenilor, precum și ra ceony e (eAL e -fuo3 ap au dans 00d v huraațsap — manu nesam 3p3302g mau amy ido pated ‘vane vi | ee Naa 98 {8 ouBpan up ame 9g 201 impeză gaytiaa a8 u tap34 ap pună Op vasedapn¢ AlAVUOOLUO aa uOTHasaUD ¥ aUVUAT Ad adaao0uUd T BILVMLONNd I$ Ji4VYDOLYO 11 yosajoad) suzana op arata o salut ne (ua ‘reBoq wuney o yyw 25 pe Eton 1 ce se pro- adverbial 1 pentru că ba Singular uri, esti jective sa Pentru proble or, Yer! parle de Vorbire respective. 2. SEMNELE DE ORTOGRAFIE ȘI DE PUNCTUATIE nium a pentru a realiza o lectură adecvată, a) Semnele de ortogratic Cralima (iniuta de unire-despărțire) Exemplu arm citit, să-mi arăți, s-a dus, di ta scrierea aprosimația Se mai foloseste en semn de pune — în repetiiy ind ovina repeat meazi o unitate: ve ginduri (subst) Și folosirca virg formate din mies, trose-peose ia (e ex. de tante Șoseaua. București Brasov 125350 km, — între cuvinte care exprimă intervalul de Umi Perioada 1-30 ienuari, Observatii E bine să se scrie „orele 14—16″ sau „intre orele 14 și 16.” Formularea „Intre orele 14—16″ este greșită. Apostroful Marchează absența accidentală a unor sunete în rostire, sTu’td du’ee, ne Tancule!™ or, în interiorul lor Marchează, de asemen indică anil. Anul „87 căderea eifrelor, în speci n cele care emma usd yredsop as aan etape ao) “8 wad aueăat aArpeindoa tau 29 aymjono9 my sept ooumsn aye „ane nat es 150 [out na A na mopar nants — (2 su Sep sup ‘țue5) aaesiape — pz04j uy vynbn Anwindos mqzoa #6 Anorpaud oqourner any eur dup pnBrșa 20% a ny pr eat au 99834 ‘38250103 33 ays “3yood “Qua. apese ‘ayvod 03) 1san9 ypitxodond pa a is. Wad 91204599 149 1201 ap UTE vers 9489 Muoulavduiea Uh FED ‘waged nun 9yny “eromayo Oy sunose PUT “net | | ua sters — ‘aud ezwanoz; 94 «aeorpa2d (8 yoarqas omu ayer aro GANA e isp Uy stnțy Seam ur p:soypate pe SA Wad 1avdsop 16 avfzuniă, arfizodosd uy DInânA srriqauoo 0 ‘arfeaydxa o yevouyuaoae tnsonquos — „ound wad Fesypuy 333 4’39) 99 jpoap onvur yoru pantă 8 — vinbna 15 mpung you you 48 YIN MT pie: iy = ur yeaa vi sas BE Siăasotoy 98 mnunq Qezeay ns olizodo:d) țagoț ayjemound op aoumos (4 ty și sau disțunetiv Girmplu) nu ee deepart prin Viegula. In raportul de subordonare Wwe și predicative mu se despart nlciodata i = atributiva exp! & suberăonatele așezate speciale i după regenta, subordo- cicumstantială de scop (dacă a el), consteutivă, eauzală (cind nu se ine sită” asupra Două puncte — maintea vorbii directe Trei puncte (pune = imaleă o intrerupere a șirul o îndoială de suspensie ) verbir, o pauza mal mere, o ezi- Semnul întrebării — 1n afirșitul unor cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze Imterogative. Observasit mă, tragedianule? = text arată că are indoieli asupra unul cuvint, cuvintele asupra cărora vorbitorul Vrea în ghilimele sensurile cuvintelor Dohotar insemna tester care exirăgea dohoti. Semnul exclamării — după o proporiție exelamativă, completă sau eliptică de predicat mining, mare cumpankt” (Ar. Sadoveanu) 1″ HE 306 oF sata of “oxy 1 guYDHE BYP taie 250 uri [Hse Bhlwod ye mons oxupa ahaa yt nepot creata ‘rp Aso mis man : aes “sunt sainue © 3p suet aunuy un uxt e efuraudyqo -giouos puss ve soe ‘us 189p “„pseor nds o pa hers lansuos ap Seira, m o unt soaioA oayoay weowow uy yexy Masa wosely AU (aosdazau 9189 es oupaop opiu ate) 9359 MUA “equ 0 ono zaimnedoi uasonțul su ‘Coo surhesoquiy sp 1NIVINEVDOA * nas moun sproyuered 13 yuu, 9 exes) nes vișzodoză os soiuaas ajaqunupuis szayuused uy nep 95 Bano) 9p afesnă ai fnduoxe un “unuguat un “arwzard’0 “arjeaydxa o putsăaa sndarp 18 () spunjor yp ae ayazaqupin ‘gynapfout yapiauoy vudnse masieay as nu orp văi 15 150țoy ayeod 95 nud 3p țațat Im90t a ‘etfearasa9 “sgn vosaagd — ang}s9p — 39 vyswoy” mă a yooo— te guy — sua ese d oer ety tea tat ty pier owen nko ayo mer amano aunt ope rand Torez noa arrogant otet a . penod ap ou sa vama. eundsosr IPS Sojoip ap Du ols FG) atszn}uosy ay ste wet “omrunge 3199 3p whup vpaoaț Hes steiopur ratia yesvjne pr, vărsa vreoqueand ui and 38 nus = uz muop “wey WIS PAN —* dinar ma musozayuț saca 1 ne apany555 Foe) Bortip nat Toaca puns aie SugAna sort (NDOT Mh aro BENS cas 1 ound 95 tener vaza sau sopuzagad year ioatiavar dp anezaden yzoay 0 nus paneladiay apizodosd o gdnp mi 1. COMPONENȚA VOCABULARULUI (structura) ‘Nore cuvinte de bază, din care, 5 jeale, se for- mt tant [> cuvinte. Ele denumesc: grade de rudenie actiuni foarte în prepoziții, conu B) masa vocabularul ite din uz sau intrate INNESIRRII rticole, numerale ete. Tcuprinde cuvinte mai puțin folosite, e eurind în limbă demente de arte pre) Din pane de vedere ema Pee Ce dnd aac 2. Rise o tine euvinte din iba da tes 2 iin, iri dezmierdn,leaphn, sco}, Sanda, ssc, Puntea. Mute, lal Turda ete. a murda ste Ii: mal palin vee, no) dn dieite Um: mu ch so aren, inn ince rsh tea fate prin derivare, compunere, sehimbarea Valori 6 ves = z shh 0 abd ian ri ghee, girgiun ele. Din punet de vedere semantic, se vorbește despre: se găsesc numai moș, vatră, am ce limbi pro “ nl — sinonime: cuvinte sau expresii care au forme diferite si sensuri dentice sau asemanătoare Exemplu zipadi—nea—omat a corecta—a tndrepta—a tepara—a drege — omonime: cuvinte cu forme identice, dar înțeles:ri diterite Exempla broască, mils, dar, port, păr, vie, care, Ine, pană ete. Observattt Aceste cuvinte au aceeași formă din inttmplare, ca „urmare a evoluției limbii. Revelator este ef crmacimn evoluția cuvintelor ptlus (at. păr, podoabă capilera) și pirus (pis, pom). Prin rotacizare (echimbsren wnel consoane întervoealice în F, aici consoana. Slidereaconsonnel Binele (iesi te cuvintelor din latină sn in schimbarea Cunoașterea acestui aspect ne ajută să diferentiem omorimele de cuvintele, polisemantice, — antonimé: cuvinte cu forme diferite Exemplu bună, alb-negru ete. Serii antonimice se pot forma și cu aatorul prefixstar cinste-necinste, corect incorect ete. fi înțelesuri opuse — paroalme: cuvinte cu for:nă aproape identică (pot fi uzar con- fundate), dar înțelesuri diferite Exempla eminent — iminent, tector — eter, stringent — astringent, albastru — alabastru, a erupe — a’ irupey prepare = poziie,îmerslune ~ emersitne, “end spacer {iat —‘temiiar, original oaia solar e fe — coletare,” Compiement = compliment, a tar: terse — Sit ete emi — ewvinte pollsemanties: cuvinte cu mai multe sensuri TFUINED no NHS oF Zep ‘oyMTATO foun. to viunuozd as 9309 <9 Gama} — EMPY “yuNpE — puppi 7 HONp sus ne ‘anew vo ut 3 rayushionrg RAD yevanjuad08 95 sop TeMqus0A 9p ou|qoad suv dama — 29209 sontuna e sonate) — stă “aru — orpezedenoa “ourp tpt) patnauzano ‘axoquoo sp arforny uy yunsuas op tandyy, soti ofotaptouto dojansuas wasezqooxd yy wynfe MIAN, overa igus sojeyuyana oppansuas Mood ys oypuizad aw mErUD = ‘apuved wppved wip wis (oN “puvod ane jen vueosnd SNaS ad a TUE “ALNIAND aa Hliuvasta “LXHINOD NI UOTALNIAND “INSNGS % 33 aug anya" nus aizaiqo 980 Sept op ‘ye yunysuouup “avon * nu area aul spade, osaulauap “aye “yuaa e dest Bxeapia Ocul ea elebunele, specities care ete. a — o epetitic de tip epecial, care constă în reluarea propozitii nstitule o greșeală de e inutilă, ca în ex: na mă vei uita. 2 istic, dar tumibă ta alte situații E greșeală clad repel Abe 1 Cu tect cară expe lod spune o vorbă, e vor! Tera moș Nicuitort” ști trumioasă, Da’ fa nu ți-a iii coasă. Siușoa-i slujbă, arujpai drujba! Sabloanele sr eligete Hngsistlee (lexicale) sint cuvinte sau construchit lexicale (forul ‘stereotipe) care revin în- 0, Silent în vorbirea gi cezisul unui om sau al mal multor oament, , expresii, pentru ie șablonne s-au banalizat, ie și cel administrati administrativ nu - NE rog să binevott necesare, în still pi etrislie (al operelor). ‘stirbese st eliberat prezenta spre 3-! servi la” istic devin supărătuare iar în cel piese memorabile, perie memorabile ete, noasi, piesă frumoasa, casă frumoasă Formule fixe construcții (sintagme, expresii, locuțiuni) neschimbate în verse contexte, care comunică elocvent și concis o idee, dnd sti- ‘loletune Și sugestivitate Exemplu în ultima instanță, prin prisma, pune la dispoziție, pune la batale, pe teme, pe probleme, pe această temă ete, "Unele formule fixe (în fond niște clișee lexleale) au o circulație dau expredivitate exprimarii: olulul, turn de fildeș, marul dlscorăiei, modul! gordian, fata“ morgana, război rece, ‘ad calendas graceas etc. interesante sint cele care au In componență un nume arca lui Noe, mărul lui Adam, mărul dintre șablon și formulă fixă ar putea fi vele expresii care, prin folosire intensă, s-au Ei 1 (02 ome yaxyns tors) oes — tempoeuy (e800 ‘SvetwAUL andes pdnp avavdssp 98 quowe!9 oxeo94, ‘oxyns 18) axeaza no spouap e — epouty e «qo:z3p — jqoaty e aeaprogtte ap J4395 emo} yod 94 sojoxyoud nsoynfe na -£ oMspou “Suosuqaiau ‘oundwootap vi Bad edi și amp 7 ter oua preuorteusayey ar 12 op oxid sue aatonăso ate onuraoosuen) — („9p. ojpaup) stea sivyoqoseadns — („o9s96), eadns amoszadns — aadns arden — ns foupns — ene mara — ait Caro Bao — (HO prop 2p — sp) IP arydnoap — 2p muzszapruinpodsap — (zap) sp ‘arezedoo9 — 09 anyway sop na ayAno you ap waswuss0; — voseayog (e ayernsape ycaasp so} upon au (maior ‘aupwos Sood inagyasore duos = ajută In formarea unor cuvinte care indică grupuri a tnnoda, sutisele brădet, tapet ut = grupuri de sun noi cuvinte (pre intl petrecanie obiecte considerate = igor pulyor =a bitrinet Ovservat — cuvintele rezultate (substantive) se numese diminutive ein preșeolarizi rădăcina unele afixe — auymentative — ajută Ia formarea unor cuvinte care indică obiecte considerate de vorbii mari decit în mod obișnuit - băletan — andra bietandra = ot also ach preseolasiznre, resco- = oie căsenle e,.neșeolire, scolit, meșcolit, școlărat, = iama fetișeană 3 z2 £ - 2 oratizur yosoumag seeqmonte ud “Apuegsgns”":"""mapaețea 0) “sous OLDS a Cipo) “prapuy somnay fosă (a m yBen) quoape'-"-manoafpw frordeou ‘erermepdnp “vivant emis “vozoua.“eyof “voanaasiun ome “unde jouY :ssamINEIp azeD sfaatyuersqns aqaaApy MAI 1 98 inmvoa, Casans) “uuza vi eumver song” fas 38 oloyuana — aupinjpyo upd vazundulo) 300 aymyano opta yeu nes FOP wIP ayULARD Jou 9p vaaetlioj — vosounduroy (q surat — punea oa — wod ou oaie, nN adi, scrii 27 Seriei, ett — cltitul — gerunzitl…@jectiv (dacă. sa acorda) meginde, rint singerinde averbul devine — substantiv, prin articulare bine — binele, rău — răul — prepozitie (asupra, deasupra, contra, înaintea, dinaintea) ‘Nori stau deasupra. (ad) Deasupra satului sint Dori. (prep.) se folotese cu cazul genitiv. FONETICA Un sunet este redat, în tații: 2) mai x=cs, în cuvinte ca: excursie, extras ete, Observații Să mu se confunde eu situațiile cînd grupul cs se serie i se pronunță ca atare, in cuvinte ea: văesuit, ticit, micsanără, imblesit, cos, 1. TIPURI DE SUNETE e, semivocale Consoanele sint sunete care se pronunță cu ajutori ve sunete care se pronunță fară ajutorul altor sunete: Lh (0). — ————— DDD NN ii e asez și0pa anos un no „gun dod yoyo NB 2 wns deoxy ou aivoyetazn ofoqens et 985 ayetatso oupugi wud :1opie ivăsop 98 atmosa0o oyu pete nus xy, 6. audsop 98 ate ax prana 4 Medsop 96 ap anu 7 4 (q *n3p-09 nds susoyman veges UL popujule 2925 *svdsop os nu steuvosuos +4 nes 4 oys9 yuvosuos enop e you (6 nfeasasy, ep-unza ntdizaxa oma aa va 2 i Dupuiuiga “9zedsap 96 210908 Enop axjuj auLostion 0-00 “ay-04 Nqweosuos) yauns anu un syesapysuos 1uj 46 449 0340, pui rue „gd-u anyday “stwoyyutin ees si 9992) se208 gnop aayuj puvosuoa O “~T AAVIIS NI HOTALNIAND Hurluyasaa aunoau “e anauns 9p mans — vama most ‘oysooy papa nasa . -yw20A 0 od vunsapyosai a your varefunuoad — 19 unea oras foun e 224 900 + INLNADOV % 1 yood ‘apa “sale ndunaxar “ayeamyyte ateo0s poop e 9itzapp arene ay voztanuozd — montat epoymepso-gt “vert ‘ateooajuies enop wip yeusoy De ardmaxa aus Jtraaoe ay ayejunoud “preaoa nds — muamaxa yod oN “ofouvosuoa no sopra reaoapao$ syuas 16 geo yp Vetaoy yyouns wnop “one paorarmson ee 18 w auesoarunae 980 ayețunuoză wp “apt50a wp ayuanoud ayauns Exceptie: consoanele et, eh pt, pt se despart intotdeauna, indl- ferent cite consoane sint în jur. fune-tie, pune-tu-al 0 pre-rump-the, somp-tu-os ? + 4. Hiatul: pune-te-al er + IV. MORFOLOGIA 5. Dacă diftongul sau triftongul snt precedate de o vocally LED sata urate, Studiază modifietrile formei cuvintelor în vorbire Exempla PĂRȚILE DE VORBIRE PLEXIDILE ‘tiian 6. Cuvintele compuse sau derivate se despart în silabe respectind 1. SUBSTANTIVUL regulle pentra fiecare parte componentă Parte de vorbire fezibilă care denumește Exempla cru, fenomene ale naturii ete, adică obiecte a aspre, in-e-gal, virst-nle 7, Cuvintul jerttă se desparte: jertfă = După numărul de silabe, cuvintele pot fi elev, banca ete Maria, Brașov ete, — monosilabiee (1 silabă): tu, stă, not ete. — armă tae (ame — Bailabiee (2 silabe): ma-mă, cacsă compuse — pollslabiee (plurisilabice) — formate din mai multe silabe Oervații Se mal vorbește de svbstantive epicene (care au acerași formă pentru exemplarele masculine și femnine dintr-o specie) Exemplu veveriță, future ete, — mobile (an forms pentru masculin și fe jeetivele) in, întocmai ca ad: se meri eo —e wv 9989 vaze) anvoqposd suma yeanqm96 yeapuensgns Inq amen ama ate gma ye dna w gino yohgauy e nasaog (aaa camu v “tnye0d sotia sara :(apizode) 1enorițzote vnqtije 919 wamd e ‘yuanep e “ye :anypoqndo apequon Ban aaede — ((myoaqqns) go1s9 aus case 29 apeamaaă (aan pna 9989 ata) 499 pet s9e;qnS amount otirzodoză uy rnynanaessqns omtiouns 4$ oppinze) (p mo9 “2809 “109 — 09 ‘muse ‘susv0> “44103 — wi09 unea tțro2 — 1100 era Wy Ș7EoNUVEU, axe mMVIEN ape syd”) undeo S(oqemyue 16 paine i) sado !(„popgonpuoo) deo — deo ay “1p tunsues 46 yeanyd 9p auizo; aynw yew ne aanueysans aun, -yeusoy ward pyp2x09 prezapssu0d “339 aoătos — snazv08 temotă — fois ‘e20qioq — oaza ‘any — o4nyny HBUIS et aqup Duo) Ne aanueqns san (oye Huda idoad “ysqns “(02 “2qe8) unuzoo, sun :(332 Tobey “a 9p stun ;ymamd puman — spusa ap aut Cana oBus sueta ap anu (an votosue “spaom “1eqy0]) ținyaods ap țapeinuap (393 oua “agra ‘fems) psagotins plânsty “jeyuieo genpudsa :aepaBuțs prana — ze (gemma ap gun jetanu nes zepisațe ap joy younu ne) zpwnu sp sayp0/7 sjearuersans tifeaszeqo (wand — sense — rayumy (0 awe-pojung «votes teyuopns op 9peză yoypuy 3103 ojoain et soon sis “Apasa ei APaațp gSnupe 25 Ațsasod [ouțuzouoză jrapooțpe “6. nea par UOT pop “Koy m ones (npoan ze uo pzvautzo, 36 “o youd gs sia od sud e+ vaita ceueoy od oN my od yorhizod meznae vorezazog “y axă ynaoynfe no yo0up yuomayd0> ud masa e ziua wysweoy “aneagpuoszad. ape es ouvosind osouinuap 313 suntuod 4 4 sSuysp e ap viumpusy Puyo van up sd aus, quad — rwuosind wb aspx yomnaqunas 46 pa unaseta pote Of wy — whe os — pgoanoneg WH ne padosd ojaaqueyscns pi — syroyuered sp yorput 98 mina ‘atesyuine wad osounooa 38 — (gnop-un) nnnou “{gnop-6) pura; “(op-an) Nos anu (q Dativ Tam adus Observaste Dativul complement indirect apare după Verbe, dar Și după adjective, adverbe sau interjcetl: o minge… luerul pe care…2) 2 de dn ce? Ia = deloc unde? de unde? ping unde? incotro? pe unde? — de timp cină? de cind? ping cina? cit timp? de cite ori? — de moa cum? în ce fel? în ce mod? cit? = de cauză din ce cauză? din ce pricină? = de seop în ce scop? eu ce scop? Observații Aceste complemente ca și atributul sau numele pre- par de obicei după prepoziții care cer act Casa este de cărămidă. Vocativ — nu are funcție sintactică; exprimă o chemare adresată culva Importantă e punctuația vocativului Toane, vino acasă! ‘Vino,’ Ioane, Vino’ acasă, Tom e) Declinarea substantivelor 1) Ortografia substantivelor — substantivele comune se seriu cu literă mică (eu exceptia situ: Afiel cind începe o propoziție sau rază cu ele) (mamare) noyusey — aya ray a9 ona) sin [po ‘meesranunysqns of ‘asiqaoa 9p tind aye sant od pis pur) “ns yu ad poțao 9p Py nisa imypoqqo gris 39 my eyeaw a și poy aia 9p emana TNT0DLLUV 7 Bsns vateotaa (8 suime pay souny eunvapyoquy Ree a8 (€ (ox9pa4 9p around 3380) mp) tars, CE pA as Apumsqus pun ezyeey 20 sant: urou 9p yrus9y no aanuensdtns 9p aforint guiness na mpa N Cr ap eoung “ata 9p ațiog :ațipzodaud op yepovoad Aurie se ate Fea soyeig TAlBA “IOMEPRNE HUME cana imzea a Apurgsqns un F oe aa ‘Womdy lunge “ems (moe :Ap2otpe un — ap oxosm Ponta “youesB0=8 vaapun arsa opursdanuy ‘soy erueBue ș& sojsuvBso “sore SHauittap — ‘319 Tewog BABA “BY 2 0-a “AuUIY ape “aERE MES “OLE “au 135 unpayg tnzeză vosiad ap nudosă algun njasvos-v at-io ep qudoyuoa ne-s nu) pun. Gantoven* oduioo avură 310334 (1531) yoxnspd vi azeo wy eseu ap vateițun 9p 3 sos 98 soda aunties foăpueeans — mume de persoane Carmen, numeral trei — cei trei, teiul lor care denumese lunile anului: mijlocul ivelor nearticulate urmate de adjectiv posesiv. elo neat te de adjectiv posestv: adverbul devine substantiv bine — binele se folosește — pentu a lega posedat “ acest prieten al col Sa incheiat pronumele sine — si 3) cas FELURILE ARTICOLULUI a) hotărit propriu-zis (encl | ome ra = mn oye (avăenzed ut aqzaa mp) Hod urs atonuosd exe “oua 2 (ease mpage rpt-oonuzțe) “spuoesuin9 : “oye apa una re wrouzote vă eco aaa “oovdea ‘eonne ‘200295 03 omsffojoau Aaa — ata fad ai asa vomom tammgns say, ap ajaoAouățiorn3 9p damă — „390 soo ‘epson “opodam “areas :orieuputay 9 atasa 7orpag om INALLOAray e atzesaannu 31 > atare 1507 geese sndwoo -jiod 31 seyxne quan — sd oumnuosd (0159) „ui i qmynquOA e eyuhos gta) — sea „od — phuouoaozd pdap (¢ owes — ‘purutsay pdap (1 wapoofpe rata (e 199 nay ws Sazpa 30 pănă anydtuoser ov AneBozoyuy nes Arma “woud — eo ono no (ao +33 “99 “sd “uo musa are “pu «e atouopouo, Appu38-Ap6a50d (ajoonze apunjuoa as nu BS “7 A1AVUDOL10 ce no (oye zu, rauanonau “vea costaa ojpunuosd) putza, eo” no 9.04 9p ag ine i totuna 99 0 un “ue eaaq3%099 wr opta sieasnsgo E: ston op onised wevazisnuryeans veneopront is) ar :(onao:a) momou (a 14308 ynotouna tazpumue 9p suraqorg | Locujtunt adjectvate — exepuri de cevinte cu veloare de ad- jective. Exemple ©) Gradele de compar: — pozitiv: bun — comparativ de: mai bun tot aga de bun, e fe de ben, tot etft de br: — de superioritate: cel mai bun, cea mat bună, eei mai bunt, cele mai bune! sa, cea mai puțin bună tare, nespus de, ‘extraordiaar de ete! | Serie framos. (dv) Observe implică o serie de pro. Analiza unui , ar cazul, gradut de comp! funcția sintactică, oe ” ră 43 să urințe tauri “aura yo una your Seung ue 10p 494 ne pat :ioajans — ploua (q (emonmed) e+ (304 mare at arearps0 3 ‘vo eyWepuodsaioo atat eur gisise (oun) “num eoppies Apo nano nivaesqo, Pop — tale or toansafow maep ‘Anasisine Bay ad fess pay ivasesqg, ama sundser ne 7927 o Apuezaqus op eat „tA mv “Apprigeioarop [mțooriza 9p onrlosu yuys puri nivazenao audios — “ut 9p lup” mands Sed 9p aveam pus si mitazario 309 spn o ‘supe 0 “vas “oweuzeunț ;aeouonțoaaj zyazouna sa“ oysoquon. țel oS musai, “fou un pipe ura „uns peat ema piso enop e Miop 0 fads arsi (e007, 2) pinpo ynqzaape no opunjuo apnea wpe UO et Stat, muaza:49 4 pivo sa e za00 sep © ‘Pep o “o fan 9p “0 yon op. foțipadaa ep) ayoyezesD — pazei saprontpata — arin «anton “ned în 18 rooxinn “aoozauăspas rovazauăsțaă — mduzoo — ‘ve pup man top = mâna — ao, pnp — reurpwes jepesoumy (4 wmpao — reaps — amana (e aamașie o-apu dot wousps0 ‘nos sojpyoeyqo (nipummu șeațadxa az paapca aajqăoA 9p Sean NIVUaNAN *p — indică persoana (I ~ care vorbește; [1 — eu carese vor beste: despre care se vorbește) a ea dem omst „Ne-a vorbit despre dot din ei. Ne-a vorbit despre al dollea. „Atentie Ia particulaitățile. formării unor cazuri ale torui prepoziiei a 2. Dativul se exprimă următoarea Da cărți la 1 prepoziții la în 5. PRONUMELE e vorbire flexibilă care personal, personal de pe iv, relativ, interogal a) Pronumele personal Forme 5 pe mine ete.) ete): nu formează singure silabe, se i ca alte pării de vorbire. ra genitiv (au al meu, al tău ete, ) ca pronume personale” insa, dinglt, cinsele Cazuriie pronumelui pers cazu Perii Singlar Pharat No – oi E 6. — – – – D. mie sut, mai nouă me, ai Ac. (pe) mine ak, m (Pe) mole Wee = = = = Caz Persoana a Ila Singular Phat No = vai + ‘an Ni – z BD. te ft vous vi ui, e Ac. (pe) tine te © voi ve vu =~ voi! hi a a mr eo Iafood 9p poiană youd ae 9007 une yenmnp sexy „ra permită peria A av Nur “spd ana “a 9 sotezuunp waseoavauuinp p youn 11 “8d naqued swing ore — us ap wey imoadser popa — alamod ep yeuosied ajounuosg „urstoneat come no pgp “eu no ea răni Ceuaezuruvus jouossod ynyoumuoad yyenyuasaven puzaoj — [esynou [nape e-TIT e wuvosiod 2} yams) 990) (Grou au) afara) up nuj na npăunoxă “teamă ze una oaspuy quauydiso> nu) eurwouosd ynqysye ap asvoTwa axe 1S ‘isas0d yoIpUy uta [wuosiad jnjownuosd ¥ Vyuiiuaooeau puso; — ajsasod mape ab A7BA nest aU” vvesoae. il a pup 16 andone sanțiaopi. 9p gyvuțuuap «phuauoyaede aes (ousted faoud w pyemyuasseat puso] — moop: mu ane mapa toy Ped) 14 IN) Di) u v2 (2a) er a E m ura te tere me) (ow tee) Owe ey) 9 ew . iia, seas aur e vocea ream pt: ata tii ” i — mata, matale, matăluță, talied tâluță (In limba) familiar) — Domnia ta, Domnia sa, Dom Domnia voastră — Maria ta, Măria sa, Măria voastră (Ataria Ta) Inăițimea ta, Înălțimea sa, Înălțimea voastră Luminăția ta, Lumindjia sa, Luminăția voastră Excelența sa, Excelen{a voastră că îi ține Toe uribut, complement (de toate felurile) ncala) ești prietenul meu. (S.) e sint de la tine (dumneata) (S.P) turile lui (dumitale) sint prețioase. (Atr.) Leam dat lor (dumnealor) cărțile. (C.L.) Despre vot (dumnealor) am păreri bune. (CL) ră) of cunoaște lumea. (C.D.) — are forme — pentru persoana T si a II-a Imprumută formele neaccentuate ale pronumelui personal. Funcții sintactice — dativ: complement indirect — acuzativ: complement direct 50 Formele Ac. Pers. 1 mă n te MIL se) 1 ne vk UI sets) Exempla mă apăr, imi ai Formele accentuate ale pronumelui reflexiv propriu-zis sint: D. sie, sieși ‘Ac. (pe) sine Atenție ! e de deosebire intre formele neaccentuate ale pronumelui i eflexiv (pers. 1 și II) este concordanța între persoana persoana pronumelui zu mă apăr (pron. refl.) aaa Eu te apir (pron. pers.) iar Observații Acest procedeu este foarle folositor la deosebirea! Glatezet active de cea reflexivă, fiindcă pronumele reflexiv este marca dlatezel reflexive ©) Pronumele de intirire — are rolul de a arăta că se insistă asupra obiectului căruia fi fine locul, Ia care se referă in adăugarea formelor scurte ale pronumelui re- flexiv la rădăcinile: Anse, îmsă-, Inge, înse- a {pe “ue «N atemaea uy îvaolă ¥ nau 2Io}D8 taniuad „(029 ul ofan none dus atoApaofpe He aa nuegsqas yea) ,(* snBuys Un nd NTE 98 EASON Mou oo; — ayeaBoqio ap aurarqoid ecoripzodază aque “ton ye vy ursoze0y Su BS) 301 op -asp > synfou ye ap usoydoade on” oasqpay “> vansou ye 9752 mune cingow pe of date yyy apă ads nos8.ou puteri sy upua3op emiuzenoud ‘Teansatpe di oaie ant your puosasod epesat sape oua Feu! “ososod ua “apd ei jeuosied imeranuozd eanpuoS-ațsasod uO nuosasod ynjoutnn poor aur} — Asosod ojammmnosg (p ot ‘usp 9p reurmouosd yout 9 casa oyacos ozede Bremiae eq UI (auinuold go nyuad “sep tem 180) “fpe yngine — “epropundsy! od arms +} epasoă rmyayD9IKO I mansotpe vi sara) ap insa “85 ap sminsuy 35 “ose de vorbitor a lungul une: »plerea san depărtarea obieetulul cu altele sau perioade” de timp Formele și felurile acestea aceștia astea cestelalte cestonaite acela — acelea celălalt — cealaltă te. celorlalți — celor ia, aia — colele demonstrativ-adjectivale (cel, cea, cel, ce Exempla Ivan ajunge la cu sumele de depărtare și pronumele aceleiași, acelorași Ja scrierea formelor de in și masculin nume predicativ, atribut, comple- 1) Pronumele relativ = face legătura între două propo Forme: ul (pentru pron. yeine*) Funcții sintactice Pronumele relativ are funcție în pr Pentru a Se vede cae a tovatt, i — atribut: e adjectival) ‘yor wadnse gspauă arieorpui © wp e es “2190 1 apogeu opumnuosg (4 ăvapendazp ao jwefoundg* yer ounuosd 1 dun 3 1 ayeod goqpe “oțiaunțaoa 9p ou 18 aa aye Urldoyte emp eq amp yuomeyduos — um nfo upped mo voma — eee © na ra 2 quan ‘sundsps wo 4 odosă 0-1 “oloy Foop aud. ‘Anas imtunuoad ope to piața auzoa “ameqanuy my sundsps vo peydavte sutana mun (noa our — apeBosyu; apounuorg (6 saca ad yeue wy, tmaaup quawa(dwoo = = numeral cardinal, adj. pron. nebot. (48 exemple + forma populară a auniliarulut Exempla O să meargă el. (=are) sau inteecție: Exemplu „0, esti fromos…” (oa ode i vama e pronume prana, pere. 4 1 fam văzut-o) subiect, mume predicativ, atr., compl (aa exemple în prop) 4) Pronumele negativ = se folosește în propoziții negative imenea, nimic, nimica, niei un (piei unu), nfet ‘unui(a), niet uneia) Funefil sintaetiee — sublect: N-a venit nimeni. = atribut: Nu sa aprobat propunerea miei unuia. 7 comp. ind.: Nimănul nu-i place asta = compl. cire.: Nara fost la nel unul. Observații — să mu se confun: construcția eonjunct Exempla nici unul ca pron. negativ cu = 1a plural pron, nimieari (si dacă are articol: un nimic) = poate forma Jocutiune adjectivală om de nimie Casnic) 5 Analiza wnuf pronume persoana, cind are) gen mamara 2 3 4 5. 8. cazul funcția sintactică 7. prepozitia Pot deveni adjective pronominale mumal: pron. de întărire, posesiv, “demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărit, negati Nu pot deveni adj. pron. pron. personal, reflexiv. Au persoane mumal: personal, reflexiv, de întărire, posesiv. 6. VERBUL Partea de vorbire care exprimă o acțiune. i poate exprima starea, posibilitatea, voința, a exista, a trebui, a putea, a voi, a dori Locufiunile verbale — grupuri de cuvinte on valoare de verb. Exempla a băga de seamă — a observa n o Tua In fugă — a fugi sta de veghe — a veghea a comanda — a da o comanda, a face comandă onanstas aus pu — yf y imeompaud aanăurs gzvauizor pă yO ue papal capre — : 221 e pad “ani ‘sanrorpasd wjsap e3p505e siaqian. 19 se :y99p104 “Avido-puoa Impota — am 1 5 îzoopd (aia zi Heo) aug e — (uaaap e wossp e — ue Dafgns 9udsop vaoo yunds ou ys wo Aryeoypoad owt un ap aoAoU ne eypasd sans yzvow0} nu (eapejndes) aappeo|pesdeu i anu your e29 — yayvoqpoud amt ‘nde 9p ojooup jnjidoo noon y E zac jwoAop yod 94204 alo “opxayaoo opun Uy Mfeas9sq0, “ona jaa e inp e feSsom w syn vrauroțdezoo ne OW oaspete “AT ‘aneompasd own ouasp ea 99 fanued ‘eanemndoo oquan ynuuop uy ezobe 30d os AN (Oru Hojaquan [opus Is apaA ap yound wip nea) ayeyEAWaLdxo yp sopunilasor eaNSO[0y — -oduzea aurquoa ap raed mys 93 & “EN “uu 98 v redea (3 Exemplu ‘am să merg, ai să mergi ete. A VREA (A VOI) — la modul indicativ, viitor (ambele forme) Exempla Eu pot citi, eu vot ft citit VI. regulate — au o conjugare după legi specifice dlieritelor tipuri de verbe: a Inera, a citi ete. VII. neregulate — în conjugare, formele lor suferă moditieări neașteptate: a coace — copsei a merge — merel ete. VIL personale — au toate persoanele impersonale și unipersomale acțiunea lor nu poate fi ‘unel persoane, au formă numai Pentru persoana ‘Exempla = a tona, a fulgera, a ninge, a teint Za trebal, a păsa = a plăcea (pers. III: Mt place carte.) = feflexiv impersonale: se zice, se spune, se înserează, se îmtunecă, ‘se insenineazi etc. 2 doare, poate, se cuvine, se cade, a oua 7 Vibe dare provin din interjecți sau îndea sunete scoase de animale: a măcăi, a ben, a coteodăei, a miorlăi ete. impersonale în ce privește ce privește forma, Ga aceași. Valoare, onală și unipersonală se Inregistreazx ȘI. expresie: e bine, e rău, © posibil greu, e lesne ete. Obeervatit După aceste verbe și expresii apar sublectul și pro- poziția subiectivă: E umor de apus. E ușor să sput. b) Cele patru conjugări — grupurt de verbe ordonate după terminatia la infinitiv: Tas luca jugarea, e necesar să aflim rădă- aceea conjugim verbul la prezent, Exemplu a crea nu e de con}, If, ci de conj. I cu creez, tu creezi, el creează… (edad cre) A conjuga un verb înseamnă a-l trece la toate modurile și tim- purie sau numal la cele indicate, cy 9 soanad os ‘ynoanjad es “pa op seri apo — 5 ‘soonjad vs as nes wwor yyesopisuod 3153 vata — – Imaggeorpur minqaa4 vozefințuoo magi (3 euros (J (oqworpordyeeousoy tmp [294 “ouvosiod ne) aapoqpadd moi Lam ot oy — MO (P ear wes „apr “daad woqoy 9]vod 9s “parsed wrayeyp et quoa uni edt “teunaoui fxyeoqpaud ap salsed yazayep e alkgos00p 9p {MOOI Coe mmquaa “sad “mpow yaop wpyuoqs0 ot) sndwoo “sad “pu inpow — peppy yf wo ns prântaoa op ymnquea idionsvd yBnepe os azo of “ătizdtan 18 Aninei 3300) vf yePHfu0D 414 v* (NQ23A typ Yevouns a parvo zana “gaysed wzaqep vi Gia Ud pesta azi Imyxorpaad na qeurmmod jayearpaud spunjuo3 os he RS “qoo}pou8 ayqns ata oad mai das Guus -s „vorund ap qnasas9 380} e maidog od (motan 9p psagas 1 veoppaud-1oa4a, ‘AOU 9p Pivasiwad tounioe — gapud 6 „219 apne ene (nava uy Atsoyas afoumtuoxd no 809 98 gfetiosiaduly aArsoyat ataqaoy (aan oa na) anznoe es woud ynaoqnfe no Șzvotsăoy 38, (use 9p “tao3 yum) mimazasa0 co das nsonunure 11 1 e MSapuă OF E tntnse rnp ferduse aBujapsta 38 yoojqns 9p By Hou apar 7 Das 7 nm oaomra E) “votata na wadnse aBuțuera 38 yoorqns ap wisayays voungioe — pansa “P sworpaad ap werațada catiae 18 oarans omu (npsode prd sara quicken ae oun alazateiq (0 2 vol — „a erea” se conjugă după model — verbele de conjugarea a IV-a term! pL hotărăște, hot trecută, neterminată tn simplu acț de momentul vorbirii ne trecută, terminată, Exempla Orlogratie: — verbele de conjugarea a IV-a în -i* se scriu la pers. Tag. ca ni” far ln pers, TIL, SA et a , descoperi sl et, descoperi, fsuzl, iebutl, înnoi ie ack verbul se termină vor avea trel I în perf. Simplu, respectiv dot Exemplu fam cintat, ai cintat, a cintat, am cintat cintat, au cintat ratie: — atenție Ia scrierea formelor însoțite de pronume sau reflexive adus, văzut sau dus, sa dus atenție la serierea formelor verbale inverse însoțite de pronume: mate pentru a forma m.n.e.p., folosim acele pers. 1, sg., unde atsinențe ca 1a esinena este mi se adsugh sufical gramatical se Pest, simplu Mmep. eu văzul eu viru +4e–m=vizusem tu văzu tu văzu Fse-Fgi > văzuseși eu Iuerai eu Iucrasem ete. a © qa08 4 ți “oa 1 wo “poa fearumpuy — saeuqouy €y ovare 30944 9p asryedod auto și nrăurara Ban mmaanrayer maoanțe na aymayeos aneido-teaortipue> op pan eu eto). pipa mieazas00 ton) toat mu 301 no) 220] a. ‘9085 (Ifo) rii “2004 wo “ay v:a0e, (4) (omaias Wmanounțaoa 1 ymynavyysae e goepmdăd uta, mea yw n aa 10) YES 0 ep FF 0 “usor BF 0 ro Hew «iu poe) pia — te auazauă aneydo-tmyeuoy{;puoa up gavouiioj 38 — Iojiad — Dn a 7 ES © HOU] HS 0 “fu BS 0 “Oey Bs vont we ae 34 Inapounțuca ane e n) per ne a a cee e “ier ws Home zar ge aa Yoo} YS aa or] BY au We Me — 9p sxejndod stasoa Uazaud typ YeaLu0y 38 arad — rauluog mingaa 16 An ‘wBnfuos op ymnqsas IS wp pevows0) 9g 2 19 Han you ufos na a Hoe poate woyureM “parquoa’ sou vdup wivotess9p 95 3303 auasiaw 0 yom dosope pi oripuoo © 9p apuidap asco « apeado : 10190.34 3334235 st vo otopqoxd Wieapae md as — 3 “oie 6 0 spun pla “vază 0-99 pon] ‘tp 0-99 214 HIT © vuvosied și azede nu ups eyfuinfuoa yroaun minazas0 Caro „usa oa wernt ys p yess ura 100) at yen, 4 ys toa yeni jeni we meupene mundaaa e e 98 ead manomnfuog sus i pe na — posed His ys na” — quazaud :ouuzoy pod wos ys na zatd “Tuo, ue na. tyuagaad “poy aunțaoa peatuzo) 35 — d ounjioe o — “{woo 9p 1030434 waio10s vf ayyesBor20 9p owoqqoud mu ansojos, ound axBnfoo9 9p mnqaaa eus0}-+,ys* exfounfuos mleszasuo w1s94 ata prataud ap samo} ‘muanantead 9p atepanasd inapaunțao) Ortograti atenție 1a scrierea formelor inverse ale. con: insotite “de rome neace. Exemplu Lovite-ar moartea -e Disiscăt… Aduce-taș.-. 70 exprimă ordinul chemarea, porunca, are forme numa pentru persoana a Ia, singular și plural Se formeasi astfel: pers. Il, afirmativ, din pers. a III-a ind, prezent: Ind, prez. m el cinté Imp. — ci Omereații Unele verbe preiau de la același mod si timp formele de pers. a Tla, singular tu treci treci pers. II, plural, are forme identice eu ale indicativului prezent; voi. citați emntați! Imperativul negare pers. a Ia sing se 1ormează din infinitiv-+-negatie Exemplu (a) nu tera Nu luera! pers. a I-a Nu Ivezațit Nu vorbii Observagit Sint anumite verbe care au forme proprii pentru imperai ‘ino! fi desta! 2it du-tet redut dezit Imperatival mumare decit prezent. Orlogratie: atenție la formele insoțile de furme heace. ale prot dustel adu: Omervații specialiștii mai re presimtioul, Infinitivul arată nui are două are două Owertații Intră în aleătolrea viitorul tiv prezent, imperativulul negativ, n limba română infinitivul lang a devenit substan- ‘ive citire, mincare, seriere ete avutul Fonefil sintaetiee ale tati toate, în afară de predicat subleet: A cdti este o plăcere nume predieativ: Placerea atribut: Plăgerea de a cit ste a citi. caracterizează, complement direct: (de cele mai multe ori far prepozitia a) Poate eid, complement Indirect: S-a săturat a eld. Complemente cireumstanti — de loc: Placerea Tul se aa în a ei n smjdpnmed wp syuenosd appqzoape hes sjeanoefpe no midpqned opunpuoo 9s nu xs ivasosqo vorba “sojafurreweu tea mquaApe stendsoquy 35 aaa anu pulp saneSeu sojeu0s wesBO0 vi opiuoy mirazosq0 svorejurae “saroțarou tanubon — asvoraiu “sarotar canuzage — sypadse ynop sy img pfooe “aug ys Muza un “naragi — ups arderea Huwuqauap șut j ntre op qrlomy nes azemmoae und anueysqns 4 paoaap eyood — (292 ANP urină yeux AHP șut 199 topenars Hyswooe uy eyfeseduoa ap psf if van ayeod) youraumap Inyeta sno na zwp “xpunU „wad uy poe 98 1 Te putza oa op omângpe puy nes pur aojexyns Inzozațe aunriae pie Io qtoyTuODU0D șatogpsap 35 aaa sepajuyyewou op “urat ap ‘nydox, sanesou owaoy y$ vos oyeod — H zone smynsoyns “Rapid manta “ypo}sed Apieydo–pa03 “aoapzad. ynjnapaunfuoo “sndusoa morqoeed wosreyyore. ui pita — weeigo mun eadnse pimprae ounțae o piere — ae foun rndoos popi — ed inudag dw 9p otoaau 3 pp e nuag :doos 9p — taina ou “pp etapă :pow sp — belea “pp e ap nureur dun ap — | nevăzindu; ‘Am auzit clntina. eptind. 1 nu se acordă, pentru că, că se aco este atribut adjectival): ate Spence a Se vedea o adjectival exprimat prin verb ln gerun md E oameni muri STP Sa Analiza unui verb teza 3) conjugren, 4) m 5) timpul 6) persoan: Pot: ” sintactică, care determină un verb, un ad- sau o interiecție a Are o minte destul de ageră fav. ăi, — I e casa? int. adv. 8) Felurile adverbului — după formă: simple: asa, bine, rău ete. după-amiază, astă-vară ete românește Observatit Adverbele de mod sint de mal multe feluri, în fune- fie e înțeles: — de mod propriu-zise: bine, îneet, agale ete. = cantitative: mult, putin, destul, prea — comparative: ca, decit, cum, asemenea, precum — afirmative: de, desigur, firește, sigur su, ba, nici, nicidecum mitate: poate, posibil, probabil = de pr Obsereații Adverbele provin uneori din alte părți de vorbire: Substantive, adjective, verbe Ia participiu, numerale {v._plrtile de Vorbire respective) Observații Ă Să nu se confunde ,ce* ca pronume relativ cu sce” adverbial: Exemplu Ce repede trece vremea! adv, A inet i a spus. ron. relativ! 75 a“ 9 ana ta peur :aqey sop) ap — aa 9p se 309 23 sa nep tne otunuoză 13 asapnansuoo 35 apunanav ys Te Pl) > lovtoua „20 glshon atazăaa 2 any ‘oud ‘ap :moupure paper snuosd naoynfe no aura zu izodosa (a amospe op andy oy ut ad 9p “ey ap :osndnoo — ‘ed “ap ‘ng petirodaad oi Hnzva owunue 199 “one et vand “ans a ih Ca nes :9 no) vouswase “earned „apodos de 0 săuna ofooe ag sanooipe — duo. quo doua “ne sang Mitta shied ru vIvoot oy Buapy OMNI ap amin “x noa op oul wre yaxsp uspyep ai 919 wseu-Rdnp ‘zupuue-pdop. «agaape-nuj sine un apa) emnyy39p “pimowise “pres-yise “usual wap ‘eydeaip Bap = 279 pup 1 pup 20d 9p erloung nv 944 ‘91092 9p vse] :ruANIApE anqEE — sqerjueysumosi3 syuomardwioa — ‘aps 9 “oua a taneapaud suma — sea und peur aotaalui ap — ioyedns 3p — Anetaz saneuadas — orețgzoape punyiuvo7y (q, ©) Locuțiuni prepozitionale 9. CONJUNCTIA — srupuri de cuvinte cu valoare de prepoziți. Se recunose după: Partea de vorbire neflexibilă care face degătura între părți de = pot c ca 2 prepozie propoziție de același fel sau tntte propoziții ) a) Felurile conjunesiei int este o prepositie: , afară de, impreună eu, asemănator eu, potrivit să ete. ci și ete. b) Locuțiuni conjunctionale — stat grupuri de cuvinte eu rol de conjuncție Exemplu entra că, pentru ca să, fAră să, pink să, cu toate că, măcar Ca, chiar dacă, așa inet, de pared, din pricină că, în loc să, Exemplu în’timp ce, după ce, ca și cind ete. conpuneționale toate cA=dest mul cuvint din grupul de părți de Vorbire care aledtuiese uflunea este o conjuncție sau un cuvint eu Tol de confumetie iv, pronume relativ) Prep. Observatt “Criteriile de ms ajută 1a deosebirea loc. prep. efie eo 0 de cele adv, Se adaugă Și observația Că oc. ad. au saa rspezu funetie sintactică mie, precum și, iar (=și) st păltinași (doua. complemente) (două propozitity 2. adversative: iar, dar, însă, cl, ba (ee pune virgulă tnaintea tor) Era o fată frumoasă, dar lenesă, (doua ‘atrib, ‘Ar imvăța J, dar [1 e lene. (oud prop). a m te mines 1a: uawaydaios — ‘apne as :oatans — ou no veri (aaprorpază yal) (eUDA yeoIpeLd — oapoevurs ouna (4 ap aysed 0) 93 pasă ap awoyea’ pad — ney op = ue 16 (apse ap ont yous kath eu mp 9yoa08z nepos 9:03 449) sarea ner sedoqewous — Misofiovuț op yundyy (e mape afeqe e nus iste. vea oson : tastă 48 au VILDGrUALNI “Or i Ada ouinuoud “y c-ai may su nu apuin 4S 3009365) ausas0d soja eadnsw (qipytese p Sima ve 9p doză ur Sue în tara „Ace 9p i azaae 9g anunta 16 e ep “pup: youn ne ¥ nds mupu ap ) aoa ye90y “16 aug îi vedas “raneindoa. sxeoyeuops009″eyfounfaos av pura “(uyauaaps sqeopvewies# parea sjazeoyruN ase „rs ‘ayfoun{aoo asa 16 aano aN Gray vomă your nt ap ‘eine Bsa ¥ ase route ‘youp* sus ro guid “pujo op “spun 2p) ar “uno “pur 1S Sanyo 9foqaea 89 vam “99 9093 syouunuoad vi afiusav 23 139 99 199 :sadroa 9 punțaoa op aatopea na arms. op țara (0 apnea opaamuoaă 7 savoyeaopzogns apauzața vu (aarsurouoo 919 ap naeye ui). ațeuoțiatnțaoa 312 Wo :233109p “wo ned «popi ssuops009 3183 9p pirie ui copsoqns otizodoză 0. ai oF e ‘nT BS op „eploat aySvoanD, “a9 uman eo vaneye eo “or pp sa fempauoa „p 3 a “acpte “oavut aud (oonvapaid oun pnop) ore nus aston pate 3 UIs zodoad “a ‘uo “ou — nume predicativ: E vai de elt — atribut: Din pădu chemarea hap! hap! le repetate se despart prin virgulă (dacă se accen- a ficcărela) sau eratim (ducă formează © Capitolul 1 Di CUPRINS 1 — ortografie și punetuat Procedee de evitare a greselilor de ortogra Semnele de ertograție A de punetuaie a) semnele de orlograție – . 5) semnele de Sensi 3) Derivarea sa a a Ei a se me we [i a u o 69 so so so 9 so 0 9 09 63 se us îs 9 9 o [ri Ei Anaunțuo) Anrotpul vangnfuog = yaRUAN (5 * word (5 aan, (e * tempo (o oprea @ aRBnfuos nayed ar39 (4 sonpeus sues, = anvedosoyuy sjamnuos (3 7720 eroung — Sued — sonaevus ptoana (9 srtesedioa ap arapeao) (p oquaape ap tnd any (9 = aqeiquoape țunținao (a mm mmmnqaaape ora (8 imqeapy — ummoyeu sjounuosg (q Airțar afauititosă (4 ? amantopt ap — ¢ amd 9p =z vs aupidoude 9p — | oe ună — ssuotwep mo — aisood ayaunuosg (p sonoeyuis yfoung — rer Vaman — sumer ap aqounuosg (9 oe par af sonore mount — osiad ajounuosg — teuossed ajauniioss (6 – sjomnuorg — e 8 ze (a sDppanpafpe ines (e manootpy = € aridono — auarousu (4 8 — Prepoziția a) Felurile prepoziției 9 — Conjuneția a) Fel b) Locuți : ©) Pirți de vorbire ex valoare de co 10 — Interjeetia 8) Tipuri de interject ) Funct e) Punctus SC. Tipocart Bragovia SA. — 1136