Kirizsan Gy Gizella (3) [619285]

FACULTATEA DE
ECONOMIE ȘI DREPT
Faculty of Economics and Law

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI
TEHNOLOGIE “GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: Finanțe – Bănci

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

conf.univ.dr.ec. Adrian Șimon
Absolvent: [anonimizat]
2019

FACULTATEA DE
ECONOMIE ȘI DREPT
Faculty of Economics and Law

1

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE
“GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: Finanțe – Bănci

Surse de finanțare ale întreperinderii

Coordonator științific:

conf.univ.dr.ec. Adrian Șimon
Absolvent: [anonimizat]
2019

2

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE,
ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE “GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ
LUCRARE DE LICENȚĂ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT Candidat (a) : KIRIZSAN
GY. GIZELLA
Programul de studii : Finanțe – Bănci Anul absolvirii: 2019

Coordonator științific : Viza facultății
Conf. univ. dr. ec. ADRIAN ȘIMON
a) Tema lucrării de licență :
SURSELE DE FINANȚARE ALE ÎNTREPRINDERII
b) Problemele principale tratate :
Aspecte generale ale finanțării (d efiniții, noțiuni, concept, politici, structura financiară )
Fințarea întreprinderii pe termen scurt (datorii pe term en scurt, fond de rulment și nevioa de fond de
rulement, viteza de rotație)
Finanțare pe termen lung (surse proprii de finanțare: capacitatea de autofinanțare, amortizare, profitul reținut,
creșteri de capital, surse externe: credite bancare, creditul obligatar, leasing -ul)
Alte surse de finanțare (factoring, scontare, programe de finanțare)

c) Bibliografia recomandată :
Adrian Simon, Culegerea pentru pregătirea examenul de licență, Secțiunea Finanțe corporative I , Editura
UMFST Târgu -Mureș, Târgu -Mureș 2018; Adrian Simon, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura
Univesitatea Petru Maior Târgu -Mureș, T ârgu-Mureș 2009 ; Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a
intreprinderii , Editura Cibernetica MC București, Bucure ști, 2011; Dumitra Stancu și Ion Stancu, Leasing –
ul, A.S.E. București, Legea 31/1999 , Gabriel Nastase, Gestiunea financiară a întreprinderii. Note curs , 2010 –
2011 ; Toma M. Alexandru F., Finanțe și gestiune financiarăde intreprindere , Editura Economică,
București,1998 ; Vasile Ilie, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Meteor Press , București, 2005;

d) Termene obligatorii de consultații :
Bilunar

e) Locul și durata practicii :
Primăria Păsăreni, județul Mureș
01.03.2018 – 31.05.2018
Primit tema la data de :
Noiembrie 2018
Termen de predare :
07.07.2019
Semnătura Director Departament Semnătura coordonatorului

Semnătura candidatului

3
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1 ASPECTE GENERALE ALE FINANȚĂRII ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.1 Definiții, noțiuni, concepte de bază ………………………….. ………………………….. ………………….. 8
1.2 Structura financiară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
2 FINANȚ AREA PE TERMEN SCURT A ÎNTREPRINDERII ………………………….. ……………… 14
2.1 Finanțarea și creditarea activelor circulante ………………………….. ………………………….. ……. 14
2.2 Datorii pe termen scurt ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 14
2.3 Fond de rulement și nevoia de fondul de rulment ………………………….. …………………………. 15
2.4 Viteza de rotație și folosirea eficientă a activelor curente ………………………….. ………………. 17
3 FINANȚARE PE TERMEN LUNG ȘI MEDIU ………………………….. ………………………….. ……… 18
3.1 Surse proprii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
Capacitatea de autofinantare ………………………….. ………………………….. …………………… 20
Amortizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
Profitul reținut ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 22
Creșteri de capital ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 23
3.2 Finanțare din surse împrumutate ………………………….. ………………………….. …………………… 24
Credite bancare pe termen lung și mediu ………………………….. ………………………….. ….24
Împrumutul obligatar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …26
Leasinguri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 26
4 ALTE SURSE DE FINANTARE ALE ÎNTREPRINDERII ………………………….. ………………….. 28
4.1 Factoringul și scontarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
4.2 Prezentarea programelor de finanțare ………………………….. ………………………….. ……………. 29
5 STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 32
5.1 Prezentare general ă a entității ………………………….. ………………………….. ……………………….. 32
5.2 Evoluția veniturilor, cheltulelilor și profitului de expoatare ………………………….. …………… 35
5.3 Analiza ciclului de exploatare ………………………….. ………………………….. ………………………… 35
Fondul de rulment. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 35
Analiza surselor împrumutate pentru finanțarea ciclului de exploatare ……………….. 37
Viteza de rotație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 40
5.4 Analiza surselor de finanțare pe termen lung ………………………….. ………………………….. ……41
Autofinanțare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 41
Amortizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 42
Nivelul împrumuturilor bancare pe termen lung și mediu ………………………….. ………. 43
Împrumutul obligatar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …44
5.5 Analiza principalilor indicatori economico -financiari ………………………….. …………………… 45

4

Indicatori de profitabilitate ………………………….. ………………………….. …………………….. 45
Indicatori de lichiditate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .48
Indicatori de risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 49
Indicatori ai politicii de dividend ………………………….. ………………………….. ……………… 50
5.6 Proiecte de dezvoltare a SNT ………………………….. ………………………….. …………………………. 52
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….55
BIBLIOGR AFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..57

5
Introducere

Lucrarea de față prezintă problematica finanțării unei întreprinderi în România .
Întreprinderile au un rol important în dezvolatrea economiei. De asemenea, scopul oricărui
întreprinderi este de a obține profit însă succesul afaceri i depinde în mare măsură de politica de
finanțare adoptată de firma respectivă . Aproape în toate cazurile, întreprinderile nu se finanțează
în totalitate din fonduri proprii, ci se apelează și la resurse externe. Prin urmare, selectarea
mijloacelor de finanțare externă și ponderea acestora în raport cu f inanțarea internă reprezintă o
decizie majoră a politicii financiare a întreprinderii.
Sursele proprii sunt surse sigure ale firmei determin ă autonomia financiară și elimină
diferte riscuri . Sursele atrase sunt avantaj oase datorită faptului că sunt neone roase, dar în același
timp ele sunt nesigure. Selectarea sursei de finan țare depinde în mare măsură de politica de
finanțare ale asă de agentul economic care are în vedere funcționarea eficientă a societății atât în
prezent cât și în viitor, decizia de fina nțare fiind proprie și adoptată la situația financiară a entității.
Obiectul deciziei de finanțare contă în selectarea surselor de capitaluri, la cel mai redus cost de
procurare , astfel se reduc riscurile.
În alegerea acestei tem e obiectivul meu a fost să prezint oportunitățil e de finanțare prin
care întreprinderea își poate dezvolta activitatea astfel încât să rămână competitivă pe piață . În
primul rând, motivul pentru care am ales acastă temă constă î n actualitatea și importanța ei. Este
o temă pe care t rebuie să fie bine cunoscută și care ajută în formarea punctul nostru de veder e legat
de gestiunea resurselor care are la dipoziție un agent economic . În al doilea rând, în zilele noastre
multe societăți comerciale ajung la starea de faliment datorită folisirii ineficiente a resursel or.
Prin aderarea României la Uniunea Europe ană întreperinderile în România au intrat într -o
situație antagonică. Pe de o parte, s -au deschis porțile spre vest ceea ce a majorat concure nța atât
pe plan național cât și pe plan european . Pe de altă parte, este cunoscut faptul că Uniunea
Europeană acordă sprijin financiar nerambursabil pentru dezvolatrea întreprinderii, oferind astfel
șansa de a putea fi comp etitive și societățile comercial e române nu numai pe plan national, cât și
pe plan european.
Ca și viitor economis t motivația mea este de a aprofunda temele economice, mai întâi
pentru îmbunătățirea cunoștințel or mele, dar și pentru a putea oferi ajutor pentru cei care au nevoie
de el, deoarece datorită informațiilor accumulate și ambigue majoritatea populției nu are o viziune
clară asupra posibilitățil or de finanțarea a une i întreprinderi.

6
Lucrarea mea se compune din două părți importante: p rima parte cuprinde patru capitol e,
din car e primul capitol cuprinde aspecte generale ale finanțării, de ce are nevoie o întreprindere
pentru finanțare din mai multe surse și cine sunt participanți i la der ularea operațiunilor financiare;
al doilea capitol dezbate în amănunt modalitățiile de finanțare pe termen scurt , al treilea capitol
cuprinde sursele de finanțare pe termen lung, iar al patrulea capitol prezint ă posibilitățile de
finanțare din fonduri europene și din cele naționale. Cea de a doua parte conține un studi u de caz
în care este a nalizată evaluția structurii financiare a firmei SC TRAN SGAZ SA în perioada 2014 –
2018 .

7
Capito lul I
1 ASPECTE GENERALE ALE FINANȚĂRII

Finanțarea întreprinderii înseamn ă obținerea și punerea la dispoziț ie a unor sume de bani,
drepturi si bunuri productive, pentru supravieț uirea si de zvoltarea întreprinderii.
În primul rând , întreprinderea pe termen lung trebuie să aibă sufici ente de lichidităț i pentru
onorarea datoriilor scadente în viitorul apropriat, asigurându -și astfel echilibrul financiar a
entității.
În al doilea rând, pe termen mediu și lung întreperinderea trebuie să aibă suficiente surse
pentru investiții și dezvoltare pentru creșterea rezultatelor viitoare și menț inerea echilibrului
financiar. De aceea, modul prin care se finanțează o întreprindere prezintă o problemă complexă,
pentru că soluționarea lor determină supravieț uirea și autonomia întreprinderii, posibilitățile sale
de dezvoltare, performanțele sale prezente ș i viitoare.
Într-un mod general, se disting trei posibilități de finanțare : finanțare prin fonduri proprii,
finanț area prin îndator are si alte surse de finanț are.

Figura 1.1 Conținutul surselor de finanțare
Fondurile proprii constituie cea mai sigură resursă pe termen lung , teoria financiara clasica
invitând întreprinderi le să-și consolideze masa capitalurilor proprii. Creșterea fondurilor proprii
este asigurata, mai ales prin politica de constitui re de rezerve ca urmare a afectării beneficiilor și
a majoră rii capitalulu i social prin aport în numerar.
În economiile de zvoltate, majoritatea operaț iilor d e împrumut au ca obiectiv finanț area cu
preferință a investiț iilor, în detr imentul consumului. Cum inves tițiile reprezintă unul dintre factorii
creșterii economice, efi cacitatea unei politici financiare, la nivel de întreprindere depinde de
capacitatea sa de a mobiliza un volum mare din economii (împrumutul obligatar) sau de a recurge
la împrumutul bancar . Surese de
finanțare
Fonduri
propriiFonduri
împrumutateAlte surse de
finanțare

8
În teorie când întreperineriile recurg la finanțarea prin împrumut pe termen scurt a ciclului
de expoatare, fondul de rulment trebuie să fie mai mare decă t necesarul de fond de rulment, dar
practica arată că aceasta situaț ie este r ar atinsă ș i, în majoritatea cazurilor, în condițiile unor
scadenț e mari, apare o trezorerie negativă . Dec i, întreprinderile sunt condamnate să se finanț eze
pe termen scurt.
Recursul la contractele de locație – finanț are (leasing ) devin o cale tot mai importantă de
finanțare a investițiilor din două motive esenț iale:
– plata unei chirii este, din punct de vedere finaciar, mai ușor de suportat decât costul
investiț iei;
– chiria este deductibilă , din puncte de vedere fiscal, în timp ce, pentru un împrumut, numai
cheltu ielile financiare pot sa aibă acest statut.

1.1 Definiții, noțiuni, conc epte de bază
,,Întreprinderea, în sens economic și juridic este o unitate autonomă cu scop lucrativ de produc ție,
executare de lucrări, prestare de servicii sau comercializare, ”1 având scop maxim izarea profitului.

Gestiunea financiară cuprinde totalitate a acțiunilor de administarare a resurs elor bănești ale
întreprinderii, care poate fi:

Gestiune financiară pe termen scurt asigură
echilibrului financiar între nevoile de capitaluri
circulante și de trezo rerie, și sursele de capitaluri
circulante. Obiectul principal al gestiunii
financiar e pe termen lung reprezintă startegia de
dezvoltare a valorii întreperinderii.
Figura 1.2 Conținutul gestiunii financiare

1 Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a întreprinderii , Editura Cibernetica MC, Bucure ști, 2011,Pg 1 Ce înseamnă noțiunea de întreperindere ?
Gestiune
financiară
Termen lung Termen scurtCe înțelegem prin gestiunea financiară a întreperinderii?

9
,,Gestiunea financiară eficientă necesită o planificare coerentă și un control de gestiune
riguros. Sistemul de bugete ale întrerinderii se construiește pe o structură ierarhică de la cele de
orientare general (pe 3 -5 ani ) la cele anuale de exploatare și, în final, la cele operaționale de
trezorerie2.”

Cuvântul societ ate vin e din limba latină și înseamnă asociație, unire. Potrivit Legii Societăților
Comerciale 31/1990 republicată , în România există următoarele forme de societăți comerciale:
 societate în nume colectiv (SNC);
 societate în comandită simplă (SCS);
 societate pe acțiuni (SA);
 societate în comandită pe acțiuni (SCA);
 societate cu răspundere limitată (SRL).
Societatea în nume colectiv (S.N.C.) : asociații răspund în mod solidar și nemărginit
pentru operațiunile desfășurate în numele societății. Își exercită comerțul sub o formă colectivă,
iar dreptul de a reprezenta societatea aparține ficărui administrator .
Societatea în comandită simplă (S.C.S.) este caracterizat ă prin existența a două categorii
de asociați: asociații comanditați și asociații coma nditari Asociații comanditați răspund nelimitat
și solidar pentru obligațiile sociale. Asociații comanditari răspund numai până la concurența
capitalului social subscris.
Societatea pe acțiuni (S.A.) este administrată de unul sau mai mulți administrator i.
Administratorii sunt desemnați de către adunarea generala ordinară a acționarilor, cu excepția
primilor administratori, care sunt numiți prin actul constitutiv. Acționarii trebuie să își exercite
drepturile cu buna -credință, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale societății și ale
celorlalti acționari. În societatea pe acțiuni, capitalul social este reprezentat prin acțiuni emise de
societate. Dreptul de proprietate asupra acțiunilor se transmite liber, fără consimțământul celorlalți
acționari.

2 Adrian Șimon, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universitatea ,,Pentru Maior” Târgu –Mureș, Târgu
–Mureș, 2009, pg 7 Care sunt tipurile de societăți comerciale în România ?

10
Societatea în comandită pe acțiuni (S.C.A.) are o formă de asociere avansată față de
societatea în nume colectiv. Asociații se grupează în comanditați, care au pregătire profesională și
practică de conducere , și comanditari, care dispun de bani și de diferite mijloace materiale. Este o
asociere între muncă și capital. Se disting societatea în comandită simplă, și societatea în
comandită pe acțiuni. În cazul societății in comandită simplă, participarea comandit arilor la
constituirea capitalului social cu bani sau în natură este reprezentată de înscrisuri denumite "părți
sociale". Societatea în comandită pe acțiuni se deosebește de prima prin aceea că membrii
comanditari participă la constituirea capitalului soci al pe baza de acțiuni.
Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.) este o societate constituită, pe baza îndeplinei
încrederi, de două sau mai multe persoane care pun în comun anumite bunuri pentru a desfășura o
activitate comercială în vederea împărțirii beneficiilor și care răspunde pentru obligațiile sociale.

La nivelul întreprinderii se distinct trei politici financiare:
A. Politica de investiții (interne și/sau externe)
În politica de ivestiții diversificăm două alternative de decizie, precum
specializarea și diversificarea.
 Specializarea este o alternativă prin care se investesc în produse și tehnologii noi cu scopul
de a adânci profitul de activitate. Acest mod de inve stiții este asociat cu ,,riscul prea mari
specializări și rentabilitatea cuceririi temeinice a segmentului respctiv al pieței ’’3
 Diversificarea are la bază proiecte de investiții externe în achiziționarea de titluri
financiare. Acest gen de investiții este caracterizat cu un risc diminuat.

B. Politica de finanțare (surse proprii și/sau împrumutate)
Politica de finanțare are la bază două alternative: finanțare din surse interne și finanțare din
surse externe.
 Sursele interne cupri nd rezultatele din autofinanțare și din dezinvestiri de active fixe și
circulante.
 Sursele externe cuprind atragerea de capitaluri în afara întreprinderii (atragere de capitauri
noi și împrumuturi bancare, respectiv cele obligatare).

3 Adrian Șimon, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universitatea ,,Pentru Maior” Târgu –Mureș, Târgu
–Mureș, 2009, pg 7 Care sunt politicile de finanțare?

11

C. Politica de dividende (disitribuire și/sau reinvestire de dividende)
Politica de dividende privește ,,deciziile AGA de a distribui dividendele anului financiar
încheiat și/sau de a le reinvesti în dezvoltarea întreprinderii ”4. Distribuirea dividendelor oferă o
imagine favorab ilă despre firma respectivă și conduce la creșterea încrederii publicului față de
întreprindere. Reinvestirea din profitul net conduce la autonomia financiară a firmei. În acest caz,
întreperinderea va avea ,,un potențial financiar superior de a susține pr opriei dezvoltări”5.

,,Evaluarea întreprinderii devine posibilă după analiza financiară a performanțelor acesteia
și după surprinderea elementelor de startegie a investițiilor și a finanțării lor.
În baza elementelor furnizate de analiza și politica financiară se poate face o evaluare a
patrimoniului de active și de pasive ale întreprinderii, o evaluare a f luxurilor viitoare de venituri,
ce se estimează că vor fi degajat e de întreprindere sau o ev aluare mixtă a capacității, prezente și
viitoare, de remunerare a investițiilor de capital în respectiva întreprinderii. ”6

1.2 Structura financiară

,,Prin strucura financiară a unei întreprinderi se înțelege raportul existent între finanțările
pe termen scurt și cele pe termen lung. Aproape în toate cazurile întreprinderile nu se finanțează
în proporție de 100% din fonduri proprii, ci apelează concomitent și la finanțări externe.”7
În structura financiară a unei întreprinderi capitalurile societății sunt grupate în două
categorii: capitaluri permanente și datorii pe termen scurt. Alegerea structurii finaciare reprezintă
o decizie de politică financiară importantă.
Ca să putem vorbi o structură financiară optima trebuie să ținem cont de costul capitalui.
Pentru finanțarea activității sunt folosite atât capitalurile proprii cât și capitalurile împrumutate.
Determinarea mărimii costul capitalului ajtă la eficientizarea activității întreprinderii și alaegrea
raportul optim între capitalu ri proprii și cele împ rumutate. Costul capitalui este o medie a costurilor
specific utilizate pentru finanțarea întreprinderii.

4 Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a î ntreprinderii, Editura Cibernetica MC, Bucure ști, 2011,Pg 14
5 Adrian Șimon, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universitatea ,,Pentru Maior” Târgu –Mureș, Târgu
–Mureș, 2009, pg 8
6 Adrian Șimon , Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universitatea ,,Pentru Maior” Târgu –Mureș, Târgu
–Mureș, 2009, pg 9
7 Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanțe și gest iune financiarăde int reprindere , Editura Economică,
București, 1998, pagina 104

12
Finanț area de termen scurt

Finanțare pe termen mediu ș i lung8

Figura 1.3 Conținutul finanțării pe termen lung

 Autofinanțare: depinde de capacitatea de autofinanțare a firmei, de mărimea amortizărilor
și provizioanelor calculate și neconsumate încă, de mărimea profiturilor nerepartizate încă
și de marimea veniturilor rezultate din dezinvestiții.
 Majorare de capital: capitalul social se poate majora prin emisiune de noi acțiuni (în
cazul societăților pe acțiuni) sau prin încorporarea elementelor de capital propriu (ex:
rezer ve).

8 Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Cibernetica MC, Bucure ști, 2011 ,Pg 349 Deciz iile de finanțare pe termen scurt se mai numește gestiunea trezoreriei și se bazează pe
finanțarea activelor circulante necesare entități i, având o perioadă mai mică de un an.
Decizia de dezvoltare a ,,activelor întreprinderii pe termen lung necesită surse de f inanțare
care acoperă fondurile necesare pentru această activitate.” Entitatea se poate apela la surse
de finanțare din interioriul său ( surse de finanțare interen e) și la surse din exteriorul firmei
(surse de finanțare externe) .
Finanțare pe
termen lung
Finanțare
din surse
proprii
Surse proprii
de finanțare
inetrene
(autofinanțare)Surse pr oprii de
finanțare externe
(majorare de
capital)Finanțare
din surse
împrumutat
e
Împrumuturi
bancareÎmprumu turi
obligatarLeasing

13
 Împrumuturi obligatare : obligațunile sunt titluri negociabile reprezentând un drept de
creanță asupra capitalurilor împrumutate unei societăți.
 Împrumuturi bancare : se primesc de la bancă sau de la alte instituții financiare, sunt
purtătoare de dobândă
 Leasinguri : este un mijloc de obținere a utilizării economice a unui activ pe o anumită
perioadă fără a obține un titlu legal asupra activului.

14
Capitolul II
2 FINANȚ ARE A PE TERMEN SCURT A ÎNTREPRINDERII

2.1 Finanțarea și creditarea activelor c irculante

Activele circulante sunt bunuri destinate pentru a fi consumate într -un timp scurt prin
încorporarea lor în fabricații sau pentru a fi vâ ndute. Sunt foarte lichide de aceea sunt și numite
alocări ciclice. În categoria activel or curente intră: materii prime și materiale, combustibil,
producția neterminată, semifabricate, mijloace bănești, etc. Structura activelor curente cuprind
următoarele elemente: stocuri de materii prime și materiale, creanțe și in vestiții pe termen scurt,
mijloacele bănești și alte active curente .
Funcționarea normal ă și continuă a ciclului de exploatare este asigurat ă prin existența
stocurilor, care au ponderea cea mai mare în structura activelor cure nte. Necesarul de fonduri
depinde de durata ciclului operațional, de valorile producției, de ritmicitatea aprovizionării și
desfacerii. Structura activelor curente cuprind următoarele elemente: stocuri de materii prime și
materiale, creanțe și in vestiții pe termen scurt, mijloacele bănești și alte active curente .
,,Activele curente sunt o parte a activului economic care se caracterizează prin transformarea
permanentă a formelor funcționale, prin consumarea lor într -un singur ciclu operațional și
transformarea valorii integrale asupra produ cției în care se încorporează. ”9

2.2 Datorii pe termen scurt

În această lucrare vom vorbi despre următoarele tipuri de credite pe termen lung:

A. Creditul de furnizor
B. Creditul bancar

9 Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Cibernetica MC, Bucure ști, 2011,Pg 268 Datoriile pe termen scurt sunt contractate pentru satisfacerea nevoilor permanente de
produc ție, având o durată mai mică de un an.

15
A. Creditul de furnizor ,,se naște în momentul în care furnizorul acceptă să nu fie plătit la
momentul livrării a mărfurilor. ”10 Cumpăratorul are la dispoziție 30 -90 zile să -și onore
plata către furnizor .

B. Creditul bancar pe termen scurt este ,,asigurat prin deznodământul oprațiunilor de
expoatare. Bancherul are drept gaj, o încasare prevăzută, iar uneori creditul nu are garanție,
ci gradul de solvabiliatete a firmei. Întreprindrea remite băncii un effect de comerț (bilet la
ordin, scrisoare de schimb), în care caz se acordă un credit. ”11 Într-o econimie de piață
există trei tipuri de credite:

 Credite generale : se acordă întreprinde rii pentru îmbunătățirea trezoreriei, nu au garanție.
Acordarea acest ui tip de credit este foarte riscant și are nevoie de o analiză financia ră
profundă cu privire la gradul de lichiditate a întreperinderii.

 Credite legate direct de activele de exploatare : se referă la mobilizarea creanțelor
comerciale, la creditele de mobiliz are de creanțe asupra srăinătății etc.

 Credite specifice unor operațiuni special e se referă la creditul de comerț international.

2.3 Fond de rulement și n evoia de f ondul de rulment12
Valoarea fondului de rulment nu este legat de cifra de afaceri, ci este un rezultat al deciziilor
ploticie, economice și financiare luate de conducerea întreprinderii. Fondul de rulment depinde de
creditul acordat clienților, creditul aco rdat de furnizori și volumul stocurilor. Cu modificarea
acestor elemnte se modifică și valoarea fondului de rulment.

10 Adrian Șimon, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universitatea ,,Pentru Maior” Târgu –Mureș,
Târgu –Mureș, 2009, pg 108
11 Adrian Șimon, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universitatea ,,Pentru Maior” Târgu –Mureș, Târgu
–Mureș, 2009, pg 109
12 Adrian Șimon , Gestiunea financiară a întreprinder ii, Editura Universitatea ,,Pentru Maior” Târgu –Mureș, Târgu
–Mureș, 2009, pg 104 ,,Fond de rulment reprezintă partea din capital ul permanent destinată și utilizată pentru
finanțarea ciclului de exploatare. Cu ajutorul acestui indicator se determină gradul de
onorare a datoriilor curente de plată respectiv gradul de lichiditate al întreperinderii.”

16

Necesitățile de finanțare ale producției sunt acoperite în cea mai mare parte din surse
temporale. Diferența dintre necesitățile de finanțare și datoriile de exploatare este numit nevoia de
fond de rulment.
Interpetarea rezultatelor:
 Dacă rezultatul ecu ației este una pozitivă , atunci activele curente depășesc datoriile pe
termen scurt, ceea ce este o situație normal ă dacă firma are o politică de in vestiții care
necesită un surplus de resurse. În caz contrar, există o situație nefavorabilă între
creanțele și datoriilor pe termen scurt.
 Dacă rezultatul este negativ înseamnă o situație în care există un surplus de resurse
temporale față de nevoile temporale. Poate fi considerat o situație favorabilă, dacă ,,se
urgentează încasările și se relaxează plățile”13. În caz contrar, reprezintă o situație
nefavoarabilă, ceea ce poate provoca rupturi în activitate.

Mulți analiști financiari consider ă că fond ul de rulment este cel mai important indicator al
echilibrului financiar al întreprinderii, deoarece el este ,, rezultatul arbitraj”14 între finanțare pe
termen lung și finanțare pe termen scurt.
În stare de echilibru financiar, fondul de rulment trebuie să fie egal cu nevoia de fond de
rulment și să reflect e o trezorerie pozitivă și să echilibreze partea de jos al bilanțului. În caz contrar,
restabilirea echilibrului constă în majorarea fondului de rulment real până la nivelul do rit și
micșorarea fondului d e rulment necesar până atinge nivelul FRR.

13 Mihaela Zamfir, Finanțe – Curs 1 , pg 4
14 Adrian Șimon, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universitatea ,,Pentru Maior” Târgu –Mureș, Târgu
–Mureș, 2009 , pg 57 NFR= ALOCĂRI CICLICE – SURSE CICLICE (situația 1)
= ACTIVE CURNTE – DATORII CURENTE
= (STOCURI+CREANȚE) – DATORII DE EXPLOATARE Nevoia de fond de rulment reprezintă resursele necesare pentru finanțarea activității
curente.

17
Ecoația de echilibru financiar

Pentru mărirea fondului de rulment se poate acționa asupra capitalului porpriu, după
următoarea relație :

De asemenea pentru micșorarea fondului de rulment trebuie să se acționeze asupra
elemente lor financiare al e ciclului de expoatare, după formula:
Un fond de rulment este satisfăcător, atunci când acoperă 2/315 din stocuri.
2.4 Viteza de rotație și folosirea eficientă a activelor curente
Folosirea eficientă a activelor curente este o cale de creștere a profitului și o cale de
eliberare a fondurilor care pot fi reașezate cu scopul obținerii de noi câștiguri. Prin circuitul
activelor de exploatare se înțelege drumul parcurs de capitalul lichid până la întoarcerea l ui în
acelaș stare.

15 Adrian Simon , Culegerea pentru pregătirea examenul de licență, Secțiunea Finanțe corporative I , Editura
UMFST Târgu -Mureș, Târgu -Mureș 2018 , pg. 58
FR = (ACTIVE CIRCULANTE + DISPONIBILITĂȚI BĂNEȘTI) – ( DATORII DE
EXPLOATARE + CREDITE DE TREZORERIE)
Viteza de rotație este un indicator care exprimă modul de utilizare a activelor circulante și
este exprimat prin: numărul de rotații denu mit și coef icient de rotații și d urata unui circuit
(sau viteza exprimată în zile ).
COEFICIENTUL VITEZEI DE ROTAȚIE = CIFRA DE AFACERI / ACTIVE
CIRCULANTE FR = CAPITAL PROPRIU – DATORII FINANCIARE
FR = ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT

18

Viteza de rotație este mai mare atunci când coeficientul este mai mare și durata în zile este
mai redusă.
Prin analiza utilizării activelor circulante se po ate calcul a numărul de rotații aferent
stocurilor.
Un aspect important este calcularea numărul ui de rotații pe diferite categorii de stocu ri,
care ne furnizează informații mai detaliate legat e de gestionarea reurselor material ale
întreprinderii, furnizând astfel, aspectele pozitive și negative ale compartimentelor întreprinderii.
Număr de roți afarente creditelor clienților și a celor de furnizori:
3 FINANȚARE PE TERMEN LUNG ȘI MEDIU

3.1 Surse proprii

În luarea deciziilor de finanțare a u un aspesct important deciziile de finanțare din surse
proprii ale întreperinderii. Gestiunea financiară din surse proprii, are de ales între autofinanțare
(capitalul intern) și aporturi noi la capital (surse proprii externe). NUMĂR DE ZILE PENTRU UN CIRCUIT = CAPITALURI CIRCULANTE / CIFRA
DE AFACERI) * 90 sau 360
NUMĂR DE ROȚI A STOCURILOR = CIFRA DE AFACERE / STOC GLOBAL
MEDIU
NR. DE ROȚI CREDITELOR CLIENȚILOR = VÂNZĂRI / CLIENȚI NR. DE ROȚI AFARETE FURNIZORILOR = CUMPĂRĂRI / FURNIZORI
Autofinanțare a cuprinde fluxuri de numerar rezultate din profitul reținut pentru dezvoltare
și din cheltuielile de amortizare suportate de firmă.

19

Autofinanțarea este cea mai simplă formă de finanțare pentru dezvoltarea soci etății, fiind
cea mai eficientă soluție de acoprire a ne voilor permenente de capitaluri, folosind drept ca surs ă
de finanțare profitul nerepartizat, fondul de amortizare destinat acoperirii nevoilor de înlocuire a
activelor imobilizate, provizioanelor calculate și neconsumate încă , resp ectiv de venitutile obținute
din dezinvestiții . Decizia de autofinanțare și nivelul acesteia sunt influențate de factori externi
precum: fiscalitatea, restricțiile privind accesul pe piața de capital si diverse constrângeri juridice.

Avantaje autofinanțării sunt:
 Este o sursă independent ă și stabilă
 Asigură autonomia financiară și independența
 Asigura grad mare de libertate pentru dezvoltare
 Reduce cheltuielile financiare;
 Permit e mă surarea randamentului capitalurilor proprii și a rentabilităț ii
 Permite accesul pe piața de capital și atragerea de noi capitaluri din afara întreprind erii
Dezavantajul principal constă în costul de oportunitate majorat.

De regula, nu totalitatea capacității de autofinanțare ramâne la dispoziția entității , de aceea
se apelează și la surse externe de capital, percum:
 Surse externe proprii, prin noi aporturi de capital sau prin subvenții la bugetul statului
 Surse externe împrumutate, prin emisiune și vânzare de de capital (fie în natură sau în
numerar) și/ sau pr in contarctarea creditelor bancare pe termen lung și mediu
 Închiriate (leasing)
Capitalurile pe termen lung sunt necesare pentru cumpărarea terenurilor și îmbunătățirea
financiară a întreprinderii, iar cele pe termen mediu sunt necesare de scule și utilaj e ușoare cu o
durată de utilizare de câțiva ani. Capitalul propriu reprezintă totaliatea capitalurilor constituite prin aportul proprietarilor,
prin autofinanțare și din alte surse financiare. Este dreptul acționarilor în activele
întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor acestuia.
Capitalul social reprezintă valoarea aportului de capital la începutul activității. Acesta este
egal cu valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale, cu valoarea aportului în natura
sau în numerar, a rez ervelor î ncorporate și profitului repartizat pentru majorarea capitalului .

20
Pe parcursul desfă șurării activității capitalul social poate suferi majorări și diminuări.
Acesata se majorează prin emisiune de noi acțiuni (în cazul societăților pe acțiuni) sau prin
încorporarea elementelor de capital propriu (ex: rezerve).

Capacitatea de autofinantare16

,,Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar degajat de activitatea rentabilă
a întreprinderii, la sfârșitul exercițiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii (prin
dividendele datorate) și să finanțeze investițiile de expansiune (partea din profit repartizată pentru
constituirea rezervelor și a fondurilor de dezvoltate) și d e menținere sau reînnoire (prin amortizări
ca veritabilă rezervă care permite reînnoirea imobilizărilor) din exercițiile viitoare. ’’
Capacitatea de autofințare se dete rmină prin două metode:
 Metoda deductivă
 Metoda adițională

Metoda deductivă se calculeză ca diferență între veniturile încasabile și cheltuieile
plătibile, având punct de pornire excedentul brut al exploatării la care se adaugă toate veniturile
susceptibile de a fi încasate (de exploatare, financiare, excepționale) și se scad toa te cheltuielile
susceptibile de a fi plătite.

16 Alexandru Bologa , Gestiunea fin anciara a intreprinderii , Editura Cibernetica MC, Bucure ști, 2011, Pg 215 -217 Capacitatea de autof inanțare reprezintă un surplus monetar și se obține ca diferență între
totaliatea operațiunilor de încasări și plăți efectuate în entitate, într -o perioadă de timp, ținând
cont incidnța de fiscală.
CAF = (Venituri încasabile – Venituri din cesiuni) – Cheltuieli plătibile
CAF = (EBE + Alte venituri încasabile fără venituri din cesiuni) – Alte cheltuieli
plătibile, adică:
Excedent brut al exploatării
+ Alte venituri din exploatare
– Alte cheltuieli pentru exploatare
+ Venituri financiare
– Cheltuieli financiare
+ Venituri excepționale
– Cheltuieli excepționale
– Impozit pe profit
= CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE a exerciț iului

21

Comparativ cu excedentul brut de exploatare, capacitatea de autofinanțare este mai
sensibilă decât primul, fiind influențată de amortizări, provizioane și impozitul pe profit. În
compensare însă, ea prezintă avantajul de a cuprinde în calcul toate elementele care generează
cash-flowurile întreprinderii.

Metoda adițională ,,pune în evidență elementele contabile, negenerătoare d e fluxuri
monetare. Procesul adi țional se porn ește de la rezultatul net de exploatare la care se adaugă
cheltuieli calculate ’’ (amortizări și provizioane) neplătite la o anumită scadență și se scad veniturile
calculate (reluări asupra provizioanelor).
Capacitatea de autofinanțare după distribuirea dividendelor reprezintă autofinanțarea
globală (totală). Aceasta pune în evidență aptitudinea reală a întreprinderii de a se autofinanța.

CAF = Rezultatul net al exercițiului (Rezultatul net contabil)
+ Cheltuieli calculate
– Venituri calculate
– Venituri din cesiuni
adică:
Rezultatul net al exercițiului
+ Amortizări și provizioane (de exploatare, financiare, excepționale) calculate
– Cote părți din subvenții pentru investiții virate asupra rezultatului exercițiului
– Reluări asupra amortismentelor și provizioanelor
– Venituri din cesiunea elementelor de activ
+ Valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate
= CAPACITATEA DE AUTO FINANȚARE a exercițiului
AUTOFINANȚARE GLOBALĂ = CAPACITATE AUTOFINANȚARE – DIVIDENDE
DISTRIBUITE Excedentul brut de exploatare poate fi calculat
ca diferență dintre totalul încasări și totalul cheltuielilor efectuate, ținând cont de amortizare.

22

Amortizarea

Amortizarea este o componentă a capacități i de autofinanțate (CAF) brută și este o sursă
de constituire a fondului de dezvoltare propriu (fond de investiții), ală turi de profit și alte resurse.
Amortizarea este parte componentă a resurselor proprii care sunt utilizate pentru finanțarea
investiți ilor, dar și pentru rambursarea creditelor . Capacitatea de autofinanțare, ca sumă genera tă
de exploatare (de exercițiul exploatării), cuprinde:
– rezultatul net (profitul net) după impozit are înainte de a fi distribuit;
– donații de amortizare și alte provizioane (rețineri) pentru depreciere;
– donații pentru provizioane cu caracter de rezervă pe o durată certă.
Amortizarea, ca o componentă a autofinanțării, este importantă pentru viața și dezvoltarea
întrepri nderii, deoarece participă la finanțarea totală s au parțială a noilor investiții și la rambursarea
datoriilor pe termen mediu și lung, respectiv la susține rea fondul ui de rulment.
Durata de amortizare este stabilită după Catalogul mijloacelor fixe și durate normale de amortizare.
Literatura de specialitatea prezintă următoarele metode de amortizări:
 Amortizarea liniară este cea mai cunoscută și utilizată metodă de amortizare care constă în
împărțirea valorii activului fix la numărul de ani în care este în folosință.
 Amortizarea accelerată și cea degresivă se folose ște în cazul în care activele fixe sunt
folsite mai intensiv în primii ani de folosință, astfel se generează costuri ma i mari în această
perioadă.

Profitul reținut

La prima vedere, profiturile reținute17 par ca o sursă gratuită de finanțare. Totuși, din
punctul de vedere al acționarilor sau asociaților ( proprietarii firmei), profiturile reținute reprezintă

17 Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Cibernetica MC, Bucure ști, 2011 , Pg 360 Amortizare reprezintă recuperarea treptată , prin cifra de afacere, a capitalului alocat în
mijloace fixe.
Profitul reținut reprezintă dividendele neplătite acționarilor , fiind un mod efectiv de creștere
a finanțării.

23
un cost de oportunitate deoarece, dacă profiturile realizate ar fi fost integral plătite ca dividende în
numerar, acționarii ar fi putut investi acești bani la o rată de venit pe care piața o asigură la
momentul respectiv. Ca urmare, în mod logic, profiturile reținute au un cost similar cu cel al
acțiunilor comune pe care firma le are emise pe piață.
În realitate, în România, ca și în alte țări, pr ofitu rile reținute reprezintă o sursă foarte
importantă de finanțare pentru multe firme, deoarece crește autonomia financiară și capacitatea de
autofinanțare a întreprinderii și îmbunătățește strucura financiară.
Profitul este motorul oricărei entit ateăți, mărimea lui este dovada eficienței, o notă de
siguranță despre imaginea firmei . Dacă societatea prezintă rezultate pozitive l la sfârșitul
exercițiului financiar, înseamă că are capacitatea de a menține poziția pe piață și să se dezvolte.
Dacă rezultatele l a finele perioadei fiscal e sunt negative, înseamă că societatea are pierdere, nu își
gestionează corect resursele , nu și-a găsit piața de des facere și nu a ținut cont de concurență.

Creșteri de capital

1. Creșteri de capital prin aport în numerar și în natură
Motivul pentru care societatea apelează la o majorare de capital18 constă în nev oia de noi
surse de finanțare. Creșterea de capital se poate realiza în numarer sau în natură. Creșterile de
capial în numerar se obțin prin emisiunea de acțiuni noi la un preț de emisiune cuprins între
nominal și valoarea titlurilor. Creșterile de capital în natură crește potențialul economic al
societății. ,, Emisiunea publică de acțiuni este relativ rară în practică. Astfel, se pare că în Marea
Britanie aceasta reprezintă probabil mai puțin de 10% din totalul finanțării rezultate din creșterea
capitalului propriu”19
Avantajele finanțării prin acțiuni Dezavantajale finanțării prin acțiuni
 Nu au scadență
 Nu este obligat plata sumelor fixe
 Cresc cu creșterea infalți ei
 Menține o rezervă adecvată a
capacității de îndatorare  Deținătorii noilor acțiuni au drept de
vot și control aspura entității
 Acordă dreptul de împărțire a
profitului
 Costuri de emisiune mari
Tabel 3.1 Avantajele și dezavantajele finanțării prin acțiuni

18 Majorarea de capital este reglementată de Legea 31/1991, republicată
19 Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Cibernetica MC, Bucure ști, 2011 , Pg 360

24

2. Creșterea capitalului prin încorporarea rezervelor
Rezervele su nt constituite din profitul anu al obținut de întreperindere. Când aceste rezerve ating
un anumit nivel ( maxim 20% din capital social) entitatea poate decide încorporarea lor în capitalul
social emițând noi actiun i care se distribuie gratuit acț ionarilor. Această metodă nu aduce un aport
nou, deoarece acest e elemnete sunt drepturile acționarilor.

3. Creșterea capital ului prin prin conversiunea datoriilor
Acest tip de operațiune este proprie marilor societăți pe acțiuni care au efectuat emisiuni
de obligatiuni convertibile în acțiuni. Convertirea obligațiunilor în acțiuni provoacă o creștere de
capital fără flux finan ciar pozitiv. Pe total sursele societății rămân aceleași numai că î mprumutul
obligatar revine acum capital social . Obligațiunile convertibile în acțiuni sunt niște instrumente
financiare care, sub aspectul conținutului lor, se situează între acțiuni si obl igațiuni.

3.2 Finanțare din s urse împrumutate

Atunci când societatea nu dispune sufiente disponibilăți, pent ru desfășurarea activității, ea
apelează la împrumuturi. Principalele tipuri de finanțare pe termen lung sunt: creditul bancar pe
termen lung, împrumutul obligatar și apelarea la leasing.
Pentru înțelegera mai clară a temei finanțării întreprinderii, prima data trebie să definim
doi termeni esențial i, cum ar fi: împrumut și credit. Împrumutul are ca sursă de proveniență bani
persoanelor fizice, iar temrenul credit este utilizat, în cazul în care banii provin de la peroane
juridice, cum ar fi instituțiile bancare.

Credite bancare pe termen lung ș i mediu
Acest împrumut este negociat între cel care solicită împrumutul și cel care acordă
(instituția bancară sau alte instituții financiare). El este preferbil față de împrumutul pe termen
scurt deoarece oferă un grad mai mare de siguranță, având în vedere că a ctivul finanțat va genera Împrumuturile bancare pe termen mediu și lung se primesc de la bancă sau de la alte
instituții financiare, sun t purtătoare de dobândă și garan tate prin activele întreprinderii. Sunt
destinate finanțării investițiilor .

25
fluxuri de numerar care poate servi l a rambursarea acestuia . La angajarea unui împrumut,
beneficiarul trebuie s ă ia în calcul trei factori:
 costul dobânzii,
 garanțiile cerute de creditori,
 termenul și modul de rambursare.

Avantajele împrumutului bancar pe termen mediu și lung
Se obțin mai rapid , decât emiterea de obligațiuni
Flexibili , deoarece se pot modifica mai ușor decât împrumutul obligatar
Costuri de obținere relativ reduse
Tabel 3.2 Avantajele împrumutului bancar pe termen lung
Rata dobânzilor poate fi fixă sau variabilă. Dacă vorbim despre rată fixă de dobândă acesta
este stabilită aproape de nivelul obligațiunlor cu același scadență și risc ca împrumu tul bancar.
Dacă rata este variabilă, acesta este stabilită ca ,,un anumit număr de puncte procentuale peste
dobânda bancară de referință sau rata interbancară oferită pe piață de la Londra. Acest rate pot fi
ajustate anual, trimestrial sau pe baza altor d ate specificate în contarct. ’’
Majoritatea contarctelor sunt garantate și prevede ca valoarea creditului să fi amortizată pe
întreaga perioadă de angajare a acestuia. Astfel, firma este obliagt ă să plătească periodic rate egale
pentru rambursarea creditului și achitarea dobânzii. Prin acest mod se reduce riscul creditorului de
a nu se recupera creditul. În unele cazuri, contractele de împrumut pe termen lung și mediu prevede
și o peridoada de gar anție.
Perioada de garanție (sau vacanță) are rol de a permite firmei împrumutate o perioadă
de oragnizare și reorganizare, pentru a începe să genereze suficiente fluxuri de numerar înainte
de începerea rambursări creditului.

26

Împrumutul obligata r20
Împrumuturile obligatare au u n cost de procurare mai mic decât sub scrierile la capitalul
social si nu afectează dreptul de proprietate a acț ionarilor. Decizia de emisiunea de obligaț iuni este
luata de Adunar ea Generală a acționarilor, iar mărimea î mprumutului obligatar se stabilește în
functie de necesitățile de finanțare a întrepriderii și î n func ție de gardul de lichiditate al pieț ei
financiare.
,,În special investitorii instituționali sunt atrași de investiția î n obligațiuni emise de firme
și instituțiile care au nevoie de încasări regulate de cash pentru a face față obligațiilor de plată cu
caracter repetitiv, cum ar fi fondurile private de pensii ”21 datorită riscului scăzut generat.
În țara noastră această formă de finanțare este foarte puțin folosită (aproape li psește ).

Avantajele finanțării prin obligațiuni Dezavantajele finanțării de obligațiuni
Costul datoriilor este limitat
Deținătorii nu au drept de proprietate
Rata necesară de rentabliliteta mică
Plata dobânzii este deductibilă fiscal Datoriile reprezintă o cheltuială fixă
Maturitate fixă
Riscul că datoria devine o povară
Tabel 3.3 Avantajele și dezavantajele finanțării prin obligațiuni
Leasinguri
Finanțarea prin leasing este un credit favorizat pentru întreperinderile, prin care se pot
dezvolta cu ritmul pieței, asftel nu amenință poziția pe piață.

20 Adrian Șimon, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Universitatea ,,Pentru Maior” Târgu –Mureș, Târgu
–Mureș, 2009 , pg 125
21 Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Cibernetica MC, Bucure ști, 2011, Pg 354 DOBÂNDA = SUMA INIȚIALĂ A CREDITULUI X PERIOADA MEDIE DE
ACORDARE A CREDITULUI X RATA ANULĂ A DOBÂNZII ,,Obligațiunile sunt titluri negociabile, reprezentând un dret de creanță asupra
captalurilor împrumutate unei societăți. ”
Leasingul este o formă specială de închiriere prin care se obține și utilizează bunurile
imobiliare, fără a deține un titlu legal asupra activului .

27
Chiriașul intră în proprietatea bunului respectiv, după încheierea contractului de leasing și
după plata valorii reziduale ale acestuia. Leasingul presupune existența a trei terțe persoane:
furnizorul, societatea finanțatoare (locator) și utilizatorul (loc atar). Societatea de leasing cumpără
de la furnizor bunul solicitat de utilizator si îl cedează acestuia din urmă pe o anumită perioadă de
timp contra unor redevențe lunare.
Firmele care au ca obiect de activitate leasingul pot fi următoarele: bănci comerciale,
instituții financiare, firme fi nanciare și firme industriale.
,,Opțiunile de leasing au fost reglementate în țara noastră prin OG nr. 51/1997, Completată
și modificată ulterior, privind operațiune a de leasing, o parte, denumită locator/ finanțator ,
transmite pentru o perioadă determinate dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar
este, celeilalte părți, denumită utilizator , la solicitarea acestuia, contra unei plăți periodice,
denumită rata de leasing, iar la sfârșitul peri oadei de leasing l ocatorul/finanțatorul se obligă să
respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing
ori de a înceta raporturile contractuale .22’’

Exista mai multe tipuri de contracte leasing:
 Leasingul operațional este numit și leasing de întreținere deoarece oferă servicii de
întreținere și asigurarea a bunurilor închiriate. Costurile întreținerii și asigurării sunt
incluse în chiria bunurilor .
 ,,Leasingul financiar este o formă de finanțare a bunului intrat în folosința
chiriașului pe toată durata de viață a obiectului închirierii. La expirarea contrac tului,
utilizatorul leasingului financiar are posibilitatea de a reînnoi închirierea (cu o
redev ență semnificativ mai mică) sau de a cumpăra bunul (la un preț rezidual
prestabilit). ’’
 ,,Vânzare și leaseback , prin care o întreprindere vinde unei societăți de leasing sau
altui investitor (individual ori instituțional) bunuri din proprietatea sa la valoarea lor
de piață și, în același timp, închei e un contract de închiriere a respectivelor bunuri în
condițiile specifice ale leasingului financiar.23’’

22 Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Cibernetica MC, Bucure ști, 2011, pg 365
23 Dumitra Stancu și Ion Stancu, Leasing -ul, A.S.E. București, pg 31

28
Capitolul III
4 ALTE SURSE DE FINANTARE ALE ÎNTREPRINDERII

Figura 4.1 Conținutul alte surse de finanțare ale întreprinderii

4.1 Factoringul și scontare a

Factoringul este o operațiune de creditare pe termen scurt prin care un client (aderent)
transfer ă proprietatea creanț elor unu i institut financiar (factor). Creditul se garantează cu o factură
înainte de scadență apărută dintr -un contract de vânzare -cumpărare între un furnizor și un
cumpărător. Din punct de vedere juridic reprezintă un contract încheiat între factor și aderent, prin
care f actorul se obligă să plătească la prezentarea documentelor care atestă o creanță comercială o
anumită sumă de bani în schimbul unui comision (diferența dintre prețul plătit și cea încasată) .
Suma de bani pe care o plătește banca la prezentarea facturilor p oartă denumirea de finanțare
imediată sau factoring disponibil. Această operațiune este garantat ă de aderent.

De asemenea, scontarea este o formă de creditare pe termen scurt acordată de bănci
comerciale prin achitarea înainte de scadență a unor efecte comerciale (trate, bilete la ordin, etc.).
Operațiunea de scontare implică cumpărarea de către bănci a acestor efecte de comerț și acordarea
în schimbul lor a unor credite de scont. Această operațiune necesită prezentarea a unor garanții Alte surse
Factoring ScontarePrograme
de finanțare

29
pentru banca credi toare de către solicitant. Societatea care necesită operațiunea de scontare, vinde
băncii creanțele pe care le are asupra partenerilor săi de afaceri înainte de scadență. Banca va
scădea din această sumă taxa de scontare (numită agio) care conține dobănda, comisioanele de
gestiune. Acest tip de credit este foarte costisitoare și este folosită de societăți doar în cazul în care
au nevoie urgentă de lichidități.

4.2 Prezentarea programelor de finanțare

A. Programe de finanțare la nivel național

1) Programul Start -up Nation pubilcat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț
și Antreprenoriat . Este un program de încurajare pentru înființarea IMM. Prin intermediul acestui
program antreprenorii pot obține o finanțare nerambursabilă de 100% din valoarea eligibilă a
investiției, dar fără a depăși valoarea de 200.000 de lei/proiect. Ajutorul nerambursabil e ste acordat
pentru dezvoltarea unor afaceri în diferite domenii precum: producția, IT -ul, industriile creative,
serviciile, comerțul sau alte activități

Avantaje Dezavantaje
 Pot participa societăți no u înființate
 Finanțarea nerambursabilă acoperă 100%
din valoarea eligibilă  Numărul beneficiari lor este limitat
 Acționarii nu au acces de participare
Tabel 4.1 Avantajele și dezavantajle programului Start -up Nation, surse
www.startupcafe.ro
2) Programului de Microindustrializare : Prin intermediul programului antreprenorii care
dețin firme mai vechi de un an de zile pot solicita un sprijin financiar nerambusabil de aproximativ
450.000 lei pentru dezvoltarea și modernizarea afacerilor , cu o intesitate de 90 % . În acest sens,
beneficiar ii vor suporta 10% din valoare a investiției din bani proprii. Beneficiarii pot fi
întreprinderile mici sau mijlocii din zonele( Nord -Est, Sud -Est, Sud Muntenia, Sud -Vest Oltenia,
Vest, Nord -Vest, Centru) si microîntreprinderi, întreprinderi mici sau întrepri nderi mijlocii în
regiunea de dezvoltare București -Ilfov. În cadrul programul ui se pot aplica pentru urămtoarele
categorii de investiț ii: echipamente tehnologice, aparate și instalații de măsură, achiziționarea de IMM = Întreprinderi Micro, Mici și Mijlocii

30
spații de lucru, mobilier, aparatură birotică. cursuri de dezvoltare a abilităților antreprenoriale,
realizarea unei pagini web, etc. Bugetul programului este foarte restrăns ( 22,6 milio lei) față de
anul trecut (74 milio lei), ceea ce va ajunge pentru circa 50 de persoane,

Avantaje Dezavanatje
 Sume mari de repartizat  Numai întreprinderile cu un ciclu de
exploatare mai mare de un an au acces de
participare.
 Societatea să nu fi în stare de faliment
 10% din cheltuielile trebuie asigurate din
fonduri proprii
Tabel 4.2 Avantajele și dezavantajele Programului de Microindustrializare 2018 , sursa
www.startupcafe.ro
3) Programul Comerț : Este un program de sprijin pen tru IMM -uri finanțat numai din
Bugetul de S tat, prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri. Antreprenorii cu firm e mici si mijlocii
vor putea obț ine ajutoare neramb ursabile de la Stat maxim 250000 lei pentru investiții în perioada
2017 – 2020. Firmele care beneficiează au ca obiect de activitate come rcializarea p roduselor si
serviciilor de piață .

Tabel 4.3 Avantajele și dezava ntajele Programului Comeț, sursa www.startupcafe.ro

Avantaje Dezavantaje
 Sume mari
 Intensitatea sprijinului mare  10% din valoarea investiției este suportat
de către beneficiar
 Vechime cel puțin de un an calendaristic
de la înființare
 TVA suportat de beneficiar
 Se acordă în cazul în care entitatea nu a
beneficiat de alocații financiare
nerambursabile în ultimii 3 ani.

31
Programe de finanțare la nivel european
În perioada 2014 – 2020 România a alocat 38,9 miliarde de euro din fonduri europene, din
care aproximativ 3 miliarde de euro au fost destinați IMM -urilor. Acești bani vor pute a fi accesați
până în anul 2022, în principal prin Programul Operational Regional, Programul Operational
Competitivitate, Programul National pentru Dezvoltare Rurala si Programul Operational pentru
Pescuit.
4) Programului Oper ațional Regional : Sprijinirea creării și extinderea capacităților
avansate de producție și dezvoltarea serviciilor anuntat de Ministerul Dezvoltarii Regionale. Prin
cadrul acest ui program de finanțare fiecare proiect poate primi î ntre 200.000 euro si 1 milion euro
ajutor de stat ș i ajutor de minimis, finanțat de la Uniunea Europeană. Alocarea totală a apelu lui de
proiecte este de 172,94 milioane euro. Banii sunt disponibili pentru IMM -urile din mediul urban,
sau pentru intreprinderi le mijlocii din mediul rural, cu exceptia Bucureștului , a judetului Ilfov si
Delta Dună rii.
Avantaje Dezavantaje
 Sume mari  Vechime mai mare de 1 an fiscal
 A înregistra profit din exploatare ( >1) în
anul fiscal anterior
 30 % – 55% din valoarea investiției trebuie
asiguart din fonduri proprii în cazul
ajutorului de stat și 10 % din investiția din
ajutor de minimis
 Minim 3 angajață
Tabel 4.4 Avantajele și dezavantajele Programului Operațional Regional , www -startupcafe.ro
5) Programul Horizon 2020: Este un program european care finanțează proiecte inovatoare,
inclusiv pentru IMM -uri. Se aplică direct la Comisia Europeană, on line. Bugetul total al
programului este de 80 miliade euro, în perioada de programare 2014 -2020. Doar câteva IMM -uri
din România au reușit să fie selectate la finanțare, cu câte 50.000 de euro. Intensitatea sprijiului
variază între 70% și 100%.
6) Programul Internaționalizare : Firmele mici si mijlocii vor putea primi fonduri
nerambursabile in valoare de maxim 50.000 de lei (circa 11.000 euro), pentru activitati de
internationalizare a afacerii, prin participare la targuri in strainatate si achizitionare de de site-uri
si aplicatii mobile de promovare. Programul se derulează între 2017 -2020.

32

Capitol IV
5 STUDIU DE CAZ

Societatea Națională de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A . Mediaș

5.1 Prezentare general ă a entității

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. a fost înființat în 2000 pe baza Hotărârii Guvernului. Este o
persoană juridică română, având forma juridică „socieatate comercială pe acțiuni ”. Compania are
ca scop îndeplinirea strategiei naționale pentru transportul , tranzitul internațional, controlul
gazelor naturale și cercetarea -proiectarea în domeniul t ransportului de gaze naturale.
Structura acționarilor din data de 31.12.2017
Transgaz este o societate comercială pe acțiuni care își desfășoară activitatea în
conformitate cu legile române și Actul Constit utiv actualizat. Este listată la Bursa de Valori
București, simbol ul bursier fiind TGN. Acțiunea TGN, este acțiune de portofoliu și atractivă,
mulțumită obiectul ui de activitate al companiei, statutului de monopol deținut de Transgaz în
transportul gazelor naturale, poziției pe piața națională și internațională, profilului financiar și
capacității societății de a genera performanțe, veniturilor stabile și predictibil e, politicii de
dividende attractive. Pentru anul 2017 a fost aprobat un dividend brut pe acțiune în valoare de
45,38 lei.

Acționari Acțiuni Procent
STATUL ROMAN , PRIN MINISTERUL
ECONOMIEI , cu sediul în loc. BUCURESTI ,
SECTOR 1 6.888.840
58,5097 %

33
Free float – Alți acționari (pers. fizice și
juridice), din care 4.885.004 41,4903 %
 Persoane juridice 1.048.270 8,9034
 Persoane fizice 3.836.734 32,5869
Total 11.773.844 100%
Tabel 5.1 Structura acționarilor SNTGN Transgaz SA 2017, Sursa www.bvb.ro
Graficul 5.1 Ponderea acționarilor SNTGN Transgaz SA, sursa www.bvb.ro
Capitalul social al Transgaz la data de 31 decembrie 2017 este de 117.738 mii lei și este
împărțit în 11.773.844 acțiuni nominative, fiecare acțiune având valoarea nominală de 10 lei.
Obiectul de activitate
Obiectul principal de activitate al Transgaz este transportul de gaze naturale și cercetarea –
proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale. Mai exact, este vorba despre monitorizarea,
întreținerea și exploatarea conductelor magistrale dedicate tranzitului si a instalațiilor tehnologice
aferente acestora. Aceste conducte sunt destinate transportului gazelor naturale provenite din
Federația Rusă și tranzitează România prin zona Dobrogei spre culoarul balcanic.
Obiectivele companiei
Misiune
Misiunea SNTGN TRANSGAZ SA constă în reabilitatea, modernizarea, dezvolatrea
societă ții pe pri cipale direcții de consum și dezvoltarea de noi infrastructuri de transport de gaze
59%
9%32%
Statul Român Persoane juridice Peroane fiziceStrucura acționarilor

34
naturale spre vestul Europei și dezvoltarea culturii organizaționale și a performanțelor profesionale
îmbunătățind informatizările activității de transport gaze naturale prin elaborarea unor proiecte de
acte normative și a cțiuni de susținere a acestora.

Viziune
Societatea intenționează să devină un ,,lider pe pia ța energetică, un operator de transport
recunoscut pe piața internațională a gazelor naturale, cu un sistem național de transport gaze
naturale modern, integrat la nivel european și un sistem de management performant. ”24
Piața și concurența
Transgaz deține statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România și
vehiculează 90% din totalul gazelor naturale consumate , făcând legătura între companiile care se
ocupă cu extracția ( Romgaz , Petrom și alții) și distribuitorii autorizați (printre care E.ON Gaz
România și GDF SUEZ Energy Romania ). Din totalul venitu rilor realizate în anul 2017, 18 % sunt
în valută și prov in din comerțul internațional al gazelor naturale.
Principalii beneficiari ai serviciului de transport intern în anul 2017 sunt următorii:
Denumirea beneficiarului %
ENGIE ROMÂNIA 32%
E.ON ENERGIE ROMÂNIA 21%
OMV PETROM GAS BUCUREȘTI 12%
ROMGAZ S.A. MEDIAȘ 10%
ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI 8%
AZOMUREȘ TG. MUREȘ 4%
AȚII 13%
TOTAL 100% ( 1.437.092 mii lei fără TVA)
Tabel 5.2 Ponderea principalilor utilizatori ai SNT în 2017, sursa www.transgaz.ro
În anul 2017 s -au încheiat și semnat cu utilizatorii de rețea 238 contracte pentru servicii de
transport gaze naturale .

24 www.transgaz.ro

35
5.2 Evoluția veniturilor, cheltulelilor și profitului de expoatare

Indicator 2017 mii lei 2016 mii lei 2015 mii lei 2014 mii lei
Venituri 1.749.946 1.815.385 1.663.398 1.655.319
Cheltuieli 1.085.220 1.125.268 1.077.219 1.063.751
Profit din
exploatare 664.726 690.117 586.179 591.568
Tabel 5.3 Evoluția veniturilor, cheltulelilor și profitului de expoatare sursa: www.transgaz.ro
La sfârș itului ciclului de exploatare în 2017 disponibilitățile în conturi bancare sunt de circa
1.058.931 mii lei, din care 66,20% sunt în valută (majoritatea în EURO), de aceea societatea este
expusă riscului valutar. Așadar, societatea nu este protejat ă împotriva riscului valutar deoarece
conducerea consideră că este acope rită împotriva riscului v alutar din devizile încasate din care se
sting obligațiile exprimate în devize.
Luând ca etalon anul 2014 profitul din expoatare a suferit următoarele modificări:
 În 2015 se înregistrează o pi rerdere de 0,91 %,
 În 2016 profitul se majoarează cu 16,65%
 În 2017 se înregistrează o majorare de profit de 12,36% față de anul etalon, și o diminuare
de 4,29% față de 2016
Acest e modificări sunt datorate de deprecierea cursului valutar național și de politica
economică, fiscală și monetară adoptată de guvern.
5.3 Analiza ciclului de exploatare
Fondul de rulment.

Pentru continuitatea activității societatea are nevoie de o sursă de finanțare permanentă.
Această sursă este fondul de rulment, care arată capacitatea de aș -i onora o bligațiile financiare
scadente.
Sursă de finanțare 2017 ( mii lei) 2016 (mii lei) 2015 (mii lei) 2014 (mii lei)
Activele curente
1.523.897
1.556.496
1.137.316
996.065 Fond de rulment = Active curente – Datorii curente

36
Tabel 5.4 Conținutul fondului de rulment, sursa www.transgaz.ro

Graficul 5.2 Evoluția fondului de rulment în perioada 2014 -2017
Din Graficul 5.2 putem observa că fondul de rulment a crescut în urma anilor și arată un
rezultat pozitiv, ceea ce arată o situație favorabilă pentru compani e, deoarece activele circulante
transformabile în lichidități permit, pe termen scurt, rambursarea integrală a dato riilor și degajarea
unor lichidități excedentare. Rezultatele pozitive semnifică că societatea Transgas SA are o măsură
de siguranță, în sensul că activele circulante pot fi finanțate de capital permanent.  Stocuri

 Creanțe
82.093
83.715
73.992 36.645
379.452
523.488
362.527 401.552
Datorii curente 273.603
305.332
277.333 320.350
Fond de rulment 1.250.295 1.251.164 859.983 675.716
1,250,295 1,251,164
859,983
674,716
2017 2016 2015 2014Evoluția fondului de rulment
Fond de rulment (mii lei)
Nevoia de fond de rulment = (Stocuri + Creanțe) – Datorii de expolatare

37

Graficul 5.3 Nevoia fondului de rulment în perioada 2014 -2017
Valorile pozitive indicatorului nevoia de fond de rulment arată un surplus de nevoi de
stocuri și creanțe, în raport c u sursele temporale mobilizate (furnizori, datorii pe termen scurt).

Analiza surselor împrumutate pentru finanțarea ciclului de exploatare

Datorii curente 2017 2016 2015 2014
Datorii
comerciale 255.036
251.110
225.501 238.527
Provizion
pentru riscuri 14.959
15.380
15.110 16.365
Impozit curent
de plată 0 34.085
32.286 38.542
Provizion
pentru
beneficile
angajaților 3.609
4.758
4.437 2.915
Total 273.603 305.332
277.333 320.350
Tabel 5.5 Conținutul datoriilor curente în perioada 2014 -2017, sursa www.transgaz.ro
187,943301,871436,518
117,848
2017 2016 2015 2014Nevoia de fond de rulment
(mii lei)
Nevoia de fond de rulment (mii lei)

38

Graficul 5.4 Evoluția datoriilor cure nte în 2014 -2017
A. Datoriile curente s-au modificat pozitiv în 2017 față de 2016 cu 31.729 lei, datorită
următoare lor aspecte :
 Creșterea datoriilor comerciale cu 3.926 mii lei
 Scădere a provizionului pentr u riscuri și cheltuieli cu 422 mii
 Scăderea datoriei privind impozitul pe profit curent cu suma de 34.084 mii lei
 Scăderea provizion ului pentru beneficiile angajați lor cu suma de 1.149 mii lei .
Graficul 5.5 Datorii curente în 2017 comparativ cu datorile curente în 2016
B. Datoriile curente au prezentat o majorare în 2016 față de 2015 cu 27.999 mii lei , care sunt
determinate prin:
 Creșterea soldului datoriilor comercial e și altor datorii cu 25.609 mii lei,
 Creșterea provizionului pe ntru riscuri și cheltuieli cu 260 mii lei , 255,036 251,110
14959 15380034085
3609 4758
0100,000200,000300,000
2017 2016Datorii curente în 2017 față de 2016
(mii lei)
Datorii comerciale Provizion pentru riscuri
Impozit curent de plată Provizion pentru beneficile angajaților
273,603305,332
277,333320,350
2017 2016 2015 2014Total datorii curente
(mii lei)
Total datorii curente (mii lei)

39
 Creșterea datoriei privind impozitul pe pr ofit curent cu suma de 1.798 mii ,
 Creșterea provizionului pentru beneficiile angajaților cu 321 mii lei.
Graficul 5.6 Datorii curente în 2016 comparativ cu datorile curente în 2015
C. Datoriile curente s-au micșorat în 2015 față de 2014 datorită:
 Scăderii datorii lor comerciale și altor datorii cu 13.026 mii lei ,
 Scăderii provizionului pentru riscuri și cheltuieli 520 mii lei,
 Scăderii datoriei privind impozitul pe profit curent cu suma de 6 .256 mii lei ,
 Scăderii provizionului pentru beneficiile angajaților cu 1466 mii lei,
 Rambursarea împrumutului cont ractat la banca BRD în valoare de 2.400 mii lei.

Graficul 5.7 Datorii curente în 2015 comparativ cu 2014 251,110225501
15380 15109 34085 32286 4758 4437
2016 2015Datorii curente în 2016 față de 2015
(mii lei)
Datorii comerciale Provizion pentru riscuri
Impozit curent de plata Provizion pentru beneficile angajatilor
225,501238,527
15,111 16,365 32,286 38,542 4,437 2,915
2015 2014Datorii curente în 2015 față de 2014
(mii lei)
Datorii comerciale Provizion pentru riscuri
Impozit curent de plată Provizion pentru beneficile angajaților

40

Viteza de rotație
Rotația creanțelor arată în câte zile se încasează în medie o factură emisă. În cazul nostru
această valoare variază între 17 și 19 zile, care demonstrează o politică comercială mai strictă și o
colectare eficientă.
Graficul 5.8 Evoluția vitezei de rotație în perioada 2014 -2017, sursa www.transgaz.ro
Rotația furnizorilor exprimă numărul mediu de zile în care se onorează obligațiile de plată de către
furnizori și alți creditori comerciali. Ac est indicator arată o creștere în urma anilor și variază între
94 și 142 zile, ceea ce înseamnă că de la o perioadă la alta se eliberează cash în enitate. Perioada
lungă este în favoarea acționarilor, deoarece nu generează costuri prea m ari.

Viteza de rotație debitor – client = Soldul mediu clienți x 365 zile / Cifra de afaceri

Viteza de rotație creditor – furizor = Soldul mediu furnizor x 365 zile / Cifra de afaceri
142.85
125.88
99.5694.18
19.43 17.64 19.32 17.61
2017 2016 2015 2014Viteza de rotație
(Zile)
Debitor-clienți Creditori-Furnizori

41
5.4 Analiza surselor de finanțare pe termen lung

Tabel 5.6 Conținutul capitalurilor proprii în perioada 2017 -2014

Autofinanțar e

Tabel 5.7 Conținutul capacității de autofinanțare , sursa www.transgaz.ro
2017 (mii lei) 2016 (mii lei) 2015 (mii lei) 2014 (mii lei)
Capital propriu 3.721.150
3.837.701
3.569.238 3.326.967
Provizioane
pentru riscuri 14.958
15.380
15.110 16.365
Datorii pe
termen lung 1.238.525
1.211.416
1.104.863 1.077.684
Capital
permanent 4.974.632
5.064.497
4.689.211
4.421.016

An CAF (mii lei) Dividende (mii lei) Autofinanțare
2017 796.489 -715.180 1.511.669
2016 803.228 -324.633 1.127.861
2015 682.230 -257.344 939.574
2014 687.809 -207.307 895.116 Autofinanțare = CAF – Dividende
Capacitatea de autofinanțare = Rezultatul net al exercițiului + Amortizări Capital permanent = Capital propriu + Provizioane pentru riscuri + Datorii pe termen lung

42
Tabel 5.8 Conținutul autofinanțării

Rezultatul net generat de activitateta firmei este în curs de creștere în perioada 2014 – 2017,
acordând asfel o autonomie financiară mai mare pentru propria finanțare a activității. Datorită de
mărimea ridicată a acest ui indicator, planul de dezvoltare SN TGN în 2014 – 2023 ( ulterior
completat și renumit planul de dezvoltare SNTGN 2017 -2026) va fi acoperit în 35 % din surse
proprii, care înseamă aprox. 560 milioane Euro.

Amortizarea

Graficul 5.9 Evoluția amortizării în perioada 2014 -2017, sursa www.transgaz.ro

214.428208.663
144.092173.553
2017 2016 2015 2014Amortizare (mii lei)
AmortizareIndicator 2017
(mii lei) 2016
(mii lei) 2015
(mii lei) 2014
(mii lei)
Rezultatul net al exercițiului 582.061 594.565
488.729
502.516
+ Amortizări 214.428 208.663
193.401 185.293
= CAPACITATEA DE
AUTOFINANȚARE 796.489 803.228 682.230 687.809

43
Luând în considerare datele din Tabelul 16 sumele amortizabile pe p arcursul perioadei
analizate s-au majorat. Acest efect este datorat de investiți ile realizate în anii respectiv i

Nivelul împrumuturilor bancare pe termen lung și mediu

Graficul 5.10 Evoluția împrumuturilor bancare pe termen lung în perioada 2014 -2017,
sursa www.transgaz.ro
În urma Graficului 10 putem observa că datoriile pe termen lung au crescut de la an la an. Acest
aspect are la bază următoarle cauze :
 Evoluția datoriilor pe termen lung în 2017:
 Înregistrarea primei tranșe a împrumutui pentru finanțarea proiectului BRUA Faza 1
în sumă de 69.896 mii lei.
 Scăderea provizionului pentru beneficiile angajațiilor cu suma de 13.275 mii lei
 Scăderea veniturilor înregistrate și a subvențiilor cu 27.192 mii
 Reducerea datoriei privind impozitul pe profit amânat cu 2.321 mii lei care este cauza
diferențelor între amortizare a contabilă și amortizare a fiscală
 Evoluția datoriilor pe termen lung în 2016 este cauzată de următoarele aspecte :
 Creșterea veniturilor înregistrate în avans cu 1.238 mii lei ;
 Creșterea subvențiilor pentru investiții în sumă de 104.804 lei ,
1238525
1211416
1104863
1077684
2017 2016 2015 2014Datorii pe termen lung
(mii lei)
Datorii pe termen lung

44
 Creșterea provizionului pentru beneficiile angajaților pe termen lung cu 6.180 mii
lei;
 Reducerea datoriei privind impozi tul pe profit amânat cu 5.669 mii lei
 Evoluția datoriilor pe termen lung în 2015 are la baz ă urmatoarele cauze:
 Creșterea veniturilor înregistrate în avans cu 36.800 mii
 Scăderea provizionului pentru beneficiile angajaților pe termen lung cu 4. 283 mii
lei;
 Reducerea datoriei privind impozitul pe profit amânat cu 2.350 mil lei
 Evoluția datoriilo r pe termen lung în 2014 are la baza urmatoarele cauze:
 Reclasificarea de la termen lung la termen scurt a sumei de 24.000 mil lei cu privire
la împrumul contractat de la BRD Group Societe Generale
 creșterea veniturilor înregistrate in avans cu 523.598 mi l lei,
 reducerea datoriei privind impozitul pe profit amanat cu 7.306 mii lei

În anul 2010 societatea a contarctat un împrumut de la BRD Group Societe Generale în
valore de 120.000 mii lei, care a fost integral rambursat în 2015. În anul 2017 a fost contract un
împrumut de la Banca Europeană de Investiții (BEI ) pentru finanțarea proiectului “Dezvoltarea pe
Teritoriul României a Sistemului National de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria –
România – Ungaria – Austria” (”BRUA Faza 1”) valoarea împrumutului este de 50 milioane
EURO (aproximativ 235 milioane de lei, la cursul valu tar mediu este 4,70 RON/EUR) , pe durata
de 15 de ani, termeni de garanție 3 ani, cu dobândă fixă . Rambursarea se efectuează în tranșe
trimestriale. În luna noiembrie 20 17, societea a încasat prima tranșa a împrumutului, în valoare de
15 milioane de EUR.

Împrumutul obligatar

,,Prin Hotararea nr.4 a Adunării Generate Extraordinare a Acționarilor din data de 16 iunie
2015 a fost aprobată emisiunea de obligațiuni corporat ive, negarantate, neconvertibile în acțiuni
în valoare de maxim de 500 milioane de lei cu dobândă fixă de maxim 4,5%, cu maturitate de
minim 5 ani, pentru finanț area Planului de dezvoltare al Sistemului Național de Transport al
gazelor naturale î n perioada 2014 -2023 .25 “

25 www.trasgaz.ro

45
5.5 Analiza principalilor indicatori economico -financiari

Indicatori de profitabilitate

Rentabilitatea veniturilor

Tabel 5.9 Conținutul rentabilității veniturlilor , sursa www.transgaz.ro

Graficul 5.11 Evoluția rentabilității a veniturilor în perioada 2014 -2017
Rentabilitatea veniturilor caracterizează eficiența întregii activități a firmei în cursul
exercițiului. În urma calculelor re alizate de mai sus putem afirma că rentabilitatea venituilor are o An Profit brut
(mii lei) Venituri totale
(mii lei) Rentabilitate veniturilor
(mii lei)
2017 705.045 1.749.946 40,28%
2016 713.975 1.815.385 39,32%
2015 607.101 1.663.398 36,49%
2014 610.587 1.655.319 36,88% Rentabilitatea Veniturulor =Profit Brut /Veniturile Totale x 100
40.28%
39.32%
36.49%36.88%
RATA DE RENTABILITATE A VENITURLILORRentabilitatea veniturilor
2017 2016 2015 2014

46
dinamică pozitivă între anii 2014 -2017, cee ace înseamă că activitatea entități i Trasngaz SA este
profitabilă
Rentabilitatea economică

Tabel 5.10 Structura Rentabilitășii economice în perioada 2014 – 2017, sursa
www.transgaz.ro
Graficul 5.12 Evoluția ratei de rentabilitate economică în perioada 2014 – 2017
Rentabilitatea economică exprimă capacitatea activului economic de a genera profit prin
care să se asigure autofinanțarea societății precum și remunerarea investitorilor de capital și
depinde de politica societății privind reinvestirea profitului în elemente de active. Rezultatele An Profit brut (mii lei)
Active totale (mii lei) Rentabilitatea Activelor
2017 705.045 5.233.277 13.47%
2016 713.975 5.354.450 13.33%
2015 607.101 4.951.434 12.26%
2014 610.587 4.725.001 12.92% Rentabilitatea economic ă (activelor) = Profit brut / Active totale x 100
13.47%
13.33%
12.26%12.96%
RATA DE RENTABILITATE ECONOMICĂRentabilitatea economică
2017 2016 2015 2014

47
obținute arată că entitatea analizată se află în intervalul de siguranță deoarece activele sunt utilizate
eficient, la fiecare un leu investit în active, societ atea obține un profit de 13.17 lei în anul 2017 ,
13.33 lei în 2016, 12.26 lei în 2015 și 12.92 lei în 2014.
Rentabilitatea financiară

Tabel 5.11 Strucura rentabilității financiare în perioada 2014 -2017, sursa
www.transgaz.ro

Graficul 5.13 Evoluția ratei de rentabilitate în perioada 2014 -2017
Rentabilitatea financiară măsoară profitabiliatea capitalurilor proprii, respectiv gradul în
care investiția făcută de asociați în părțile sociale ale societății generează dividende sau re zerve. An Profit net
mii lei Capital proriu
mii lei Rentabilitatea financiară
mii lei
2017 582.061 3.721.150 15.64%
2016 594.565 3.837.701 15.49%
2015 488.729 3.569.238 13.69%
2014 502.516 3.326.967 15.10% Rentabilitatea financiar ă = Profit net/ Capital propriu x100
15.64%15.49%
13.67%15.10%
RATA DE RENTABILITATE FINANCIARĂRentabiltatea financiară
2017 2016 2015 2014

48
Rezultatele arată că din punct de vedere al valorizării capit alului propriu activitatea societății
Transgaz SA a fost eficient ă în perioada 2014 -2017.

Indicatori de lichiditate

1. Rata de lichiditate general ă

An Active circulante
(mii lei) Datorii curente
(mii lei) Rata de lichiditate general ă

2017 1.523.897 273.603
5,569
2016 1.556.496 305.332 5,097
2015 1.137.316 277.333 4,100
2014 996.056 320.350 3,109
Tabel 5.12 Structura ratei de lichiditate gnerală în perioada 2014 -2018

Rata de lichiditate generală reflectă gradul de acoperire a obligațiilor de plată pe termen
scurt cu active circulante . De asemenea, r ezultatele obținute în urma analizelor realiazte indică că
societatea Transgaz SA deține suficiente disponibilități pe ter men scurt de aș -i onora datoriile.
Valoarea ratei este în curs de creștere ceea ce ne indică, că riscul de nerambursare este redus. Pe
parcursul anilor analizate rata riscului de lichiditate g enerală arată o modificare pozitivă, ceea ce
reprezintă un risc scăzut de lichiditate generală. Astfel , în 2017 valoarea activelor circulante sunt
2,5 ori mai mar i decât în 2014.

2. Indicatorul lichidității imediate

LG = Active circulante / Datorii curente
ILI = Active circulante – Stocuri/ Dato rii pe termen scurt

49
An Active circulante
(mii lei) Stocuri
(mii lei) Datorii pe termen
scurt (mii lei) Lichiditate imediat ă
2017 1.523.897 82.092 273.603 5,27
2016 1.556.496 83.715 305.332 4,82
2015 1.137.316 73.992 277.333 3,83
2014 996.056 36.645 320.350 2,994
Tabel 5.13 Structura indicatorului de lichiditate în perioada 2014 -2017

Tabelul 5.13 arată faptul că, capacitatea de plată imediată a întreprinderii este bună, în
sensul în care datoriile scadente azi pot fi achitate din disponibilitățile curente. De asemenea, în
situația favorabilă această valoare este egală cu 126 În cazul nostru această valoare este mul t mai
mare decât 1 și este în curs de creștere, ceea ce sugerează, că societatea folosește ineficient
disponibilitățiile .
Indicatori de risc

1. Indicatorul gradului de îndatorare

An Capital împrumutat
(mii lei) Capital proprii
(mii lei) Gradul de
îndatorare (mii lei)
2017 1.238.525 3.721.150 0,33%
2016 1.211.416 3.837.701 0,31%
2015 1.104.863 3.369.238 0,32%
2014 1.077.684 3.326.967 0,32%
Tabel 5.14 Structura indicatorului gradului de lichiditate în perioada 2014 -2017, sursa
www.transgaz.ro
Indicatorul gradului de lichiditate exprimă măsura în care angajamentele pe termen mediu
și lung sunt garantate prin capitaluri proprii. Acest indicator variază între 0,31% și 0,33% pe

26 Radu Stroe , Gestiunea financiara a intreprinderii. Note de curs si aplicatii , pg 7
GI = Capital împrumutat/ Capital proprii

50
parcursul anilor analizate și se află în limite normale , riscul de nerambursare a creditelor fiind
scăzut.
2. Rata de acoperire a dobânzii

An EBIT Cheltuieli cu dobândă Rata de acoperire a
dobânzii
2017 705.045 150.227 4,69
2016 713.975 9.683 73,73
2015 607.101 22.315 27,20
2014 610.587 14.356 42,53
Tabel 5.15 Structura ratei de acoperire a dobânzii în perioada 2014 -2017, susra
www.tradeville.eu
Rezultatele tabelului 5.15 reflectă măsura în care societatea obține suficient profit pentru a
susține dobânzile aferente împrumutului și reflectă repartizările sub fo rma de dividende. Astfel ,
rata de acoperire a dobânzii a prezentat valori bune în 2014 și în 2016, iar valori scăz ute în 2015
și mai ales în 2017, fapt care poate fi datorat împrumuturil or pe termen lung ( împrumutul
contractat în 2010 de la BRD Group Socie te Generale și care a fost integral rambursat în 2015 ;
împrumutul contractat în 2017 pentru proiectul de investiții BRUA faza 1).

Indicatori ai politicii de dividend

1. Randamentul dividendului

Rad = Profit brut / Cheltuieli cu dobândă
DIVY = DPS/ Preț pe acțiuni pe piață

51

Graficul 5.14 Evoluția randamentul dividendelor în perioada 2017 – 2014, sursa
www.tradeville.eu

Acest indicator reflect ă cât de atractiv este dividendul oferit de o companie în raport cu
prețul acțiunilor sale . Diagram a de mai sus prezintă valori în curs de creștere pe parcursul anilor
analizate. Astfel, un investitor în 2017 a câștigat cu 4% mai mult din dividendele societ ății
Transgaz SA față de anul 2014.
2. Coeficientul de capitalizare bursieră

După datele preluate de pe site-ul Burs a de Valori din București , SNTGN Transgaz SA
ocupă locul al 7-lea din lista top 15 companii listate în funcție de capitalizarea bursieră , cu o
valoare de 2,80%. Acest indicator arată perioada de timp (în ani) în care un investitor își recuprează
investiția făcută din dividendele viitoare . Cu cât valoarea este mai redus ă, cu atât durata d e
recuperare este mai mic ă și cu atât acțiunea este considerat ă mai atractiv ă. Generic vorbind , această
valoare de 2,80%, este puternic subevaluată, dar valorile acestui indicator ar trebui interpretat e în
contextul unor companii cu domeniu de activitate similiară . Transgaz SA fiind în poziția monopol PER = Prețul unei acțiuni/ Câștig net pe acțiuni 11.73%
10.39%
9.42%
7.74%
DIVYRandementul dividendului
2017 2016 2015 2014

52
ca transporator de gaze naturale în România nu putem compara acest coeficinet de capitalizare
bursieră cu un alt rezultat.

Tabel 5.16 Lista topului 15 companii listate în funcție de capitalizarea bursieră în 2018,
sursa www.bvb.ro

5.6 Proiecte de dezvoltare a SNT

Conform Directivei Europene societățile care au activitate în domeniul transportării
gazel or naturale pe teritoriul Uniunii Europene sunt obligate de elaborarea unui Plan de Dezvoltare
pe următorii 10 ani. De asemenea, și Transgaz SA a elaborat Planul de Dezvoltare al sistemului
de transport gaze naturale în perioada 2017 -2026, prin actualizarea și completarea Planului de
Dezvoltare pentru perioada 2014 -2023.
Planul de dezvoltare prezintă liniile de dezvoltare ale rețelei românești de transport gaze
naturale și alte proiecte , pe care compania intenționează să le implementeze în următorii 10 ani,
în scopul atingerii unui grad maxim de transparență în ceea ce privește dezvoltarea sistemului
național de transport gaze naturale. Proiectele propuse în ,,Planul de Dezvoltare a SNTGN în 2017
– 2026 ” sunt următoarele (valoarile totale estimate a investițiilor sunt 1.694,49 mil ioane de EUR ): Nr.ctr Simbol Capitalizare în %
1 EBS 45,18%
2 SNP 9,68%
3 SNG 7,35%
4 TLV 5,81%
5 BRD 5,25%
6 FP 4,79%
7 TGN 2,80%
8 EL 2,31%
9 DIGI 2,04%
10 ALR 1,39%
11 SNN 1,35%
12 RRC 1,34%
13 TEL 1,09%
14 SIF2 0,90%
15 SIF1 0,89%

53
1. ,,Dezvo ltarea pe teritoriul României a SNTGN pe Coridorul Bu lgaria –România –Ungaria –
Austria, cu valoare totală estimată a investiției de 547,4 milioane EUR.
2. Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea
gazelor nat urale de la țărmul Mării Negre cu valoare estimat ă de 298,4 milioane de euro.
3. Interconectarea Sistemului Național de Transport gaze naturale cu conducta de transport
internațional gaze naturale T1, a vând valoarea estimat ă de 100,55 milioane EUR.
4. Dezvoltări ale SNT în zona de Nord – Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării
cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităților d e transport spre Republica
Moldova. Valoarea estimată a investiției este de 152,7 milioane EUR.
5. Amplificarea coridorului bidirecțional de transport gaze naturale Bulgaria –Romania –
Ungaria –Austria (BRUA faza 3) , valoarea estimată este de 530 milioane EUR.
6. Proiect pr ivind noi dezvoltări ale SNT în scopul preluării ga zelor naturale din Marea
Neagră în valoare de 9,14 milioane EUR.
7. Interconectarea Sistemului Național de Transport gaze naturale din România cu sistemul
de tra nsport gaze naturale din Serbia în va loare de 50,7 milioane EUR.
8. Modernizare SMG Isaccea 1 și SMG Negru Vodă 1 în valoare de 13,9 milioane EUR. ”27
Graficul 5.15 Efortul investițional în funcție de termenele de finalizare al
investițiilor 2017 -2026
Modalitățile de finanțare a proiectului de dezvoltare sunt constituite din surse proprii și
surse atrase. Valoarea planului de dezvolatre este estimată la 1,6 miliarde de EUR , care va fi

27 www.transgaz.ro 40530
347698
2026 2023 2020 2019Efortul investițional
(milioane EURO)
Efortul investițional (milioane EURO)

54
acoperit ă în 35 % din surse p roprii, aprox. 560 milioane E UR și vor fi constituite în principal din
amortismente și profit n et repartizat pentru investiții , iar 65 %, aprox. 1040 milioane EUR va fi
acoperită din surse atrase. În acest sens, SNTGN Transgaz SA ,,se preocup ă de obținerea de
asistență financiară nerambursabilă pentru finanțarea proiectelor de investiții cu impact asupra
modernizării, retehnologizării și dezvoltării infrastructurii SNT, în vederea obținerii unui mix de
finanțare care să asigure cel mai redus co st în finanțarea programului de dezvoltare. ”28
Planul de Dezvoltare al Sistemului Național de Transport Gaze Naturale 2014 – 2023 a
avut ca sursă de finanțare:
 fonduri nerambursabil e,
 fonduri împrumutate de la institutii financiar -bancare,
 emisiuni de o bligatiuni.
Astfel, proiectul de "Dezvoltarea pe teritoriul României a SNTGN pe Coridorul Bulgaria
– România – Ungaria – Austria’’ a avut la baza finanțării programul de finanțare ,,Connecting
Europe Facility 2014 – 2020 ’’.
Proiectul de dezvoltăre în zona de Nord –Est a României în scopul îmbunătățirii
aprovizionării gaze lor naturale a zonei precum și a asigurării capacităților de transport spre
Republica Moldova, este propus pentru finanțare prin fonduri europene din perioada 2014 -2020.

28 www.transgaz.ro

55
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma realizării această lucrare am dezvoltat cunoștințe în domeniul economic. Tema
surselor de finanțare ale întreprinderii este complexă și importantă. Pentru o bu nă funcționare a
oricărei entități trebiue să existe echilibru atât pe termen lung cât și pe termen scurt. O firmă, care
se află în stare de echilibru din punct de vedere financiar știe să se dezvolte prin surse proprii, nu
are probleme financiare și ocupă o poziție stabilă pe piață.
Scurta prezentare d in literatur a de speialiteta legat de gestionarea întreprinderi i este urmat ă
de un studiu de caz, legat de tema finanțării întreperinderii, care este exemplificat cu datele socieții
SNTGN Transgaz SA. Pentru o mai bună înțelegere a temei au fost prezentate tabele și gr afice.
Societatea pe acțiune SNTGN Transgaz din Medi aș este o întreperindere de stat, ocupând
loc de monopol pe piața românească fiind singurul transportator național și internațional de gaze
naturale în România. Soc ietatea ocupă locul al șaptelea în lista firemlor în funcție de capitalizarea
burseriă, conform B uletin ului lunar din ianuarie 2018 (www.bvb.ro ). Această poziție este datorată
de politica financiară echilibrată a firmei.
Temele abordate pe parcursul lucrării mele subliniează aspectele cele mai importante ale
finanțării atât pe termen lung , cât și pe termen scurt. Alegerea surselo r de finanțare potrivite pentru
o entitate este cea mai mare provacare pentru oricare agent economic, luând în calcul situați ile
econ omice pe piață. Lângă gestionarea resusurelor băneși p entru un întreprinzător există și alte
provocări, percum : luarea unor decizii corecte legat e de forța de muncă, concurența, dezvolatrea
întreprinderii, dar mai ales este necesar să ofer e un produs, un s erviciu de care populația are nevoie.
Astfel, SNTGN Transgaz SA se află într -o situație norocoasă, deoarce ocupă loc monopol de piața
românească.
Totodată , o bună gestiune a l ciclului de expoatare, constă în primul rând în diminuarea
stocurilor, iar în al doile a rând, disponibiltățile societății trebuie să fie suficiente pentru acoperirea
cheltuielilor curente. Pe termen lung, o politică financiară sănătoasă depinde de mărimiea
capitalurilor proprii. În acest sens, s ocietatea are două altermatve. Prima este majorarea capitalului
propriu iar al doilea variație este să -și dezvolate activitatea. Dezvoltarea activității se poate face
prin finanțări din surse proprii (cele mai importante surse) sau din împrumuturi rambursabile și
nerambursabile. În cazul firmei SNTGN Transgaz SA, finanțarea programului de dezvolare în
perioada 2017 -2026 se realizează în 35 % din surse proprii și în 65 % din surse împrumutate. Un

56
alt aspect important legat de finanțarea investi țiilor pe term en lung este că societatea treb uie să
păstreze o sumă pentru cazurile neprăvuzte, prin care asigură bun aă funcționare a societății.
Ca urmare a rezultatelor obținute din analiza surselor de finanțare a SNTGN Transgaz SA
putem afirma următoarele aspecte pozit ive și negative.
Aspectele pozitive constatate în urma realizării acestui studiu de caz sunt următoarele:
 Existenț a planului de dezvoltare pentru următorii 10 ani
 Dezvolatrea continuu a capitalului
 Își exercită activitatea și la nivel european
 Sursele proprii acop eră 35% din invetiția în perioada 2017 -2016
 Sume mari alocate ca dividende

Aspectele negative:
 Creditul pe termen lung în Euro
 Ratingul companiei s -a schimbat
Aceste aspecte negav ive sunt legate de programul de dezvoltare BURA faza 1. Astfel
Agenția S&P Global Rating a revizuit ratingul societății de la stabil la negativ, decizia fiind
motivată de următoarele aspecte: posibilitatea de diminuare a performanței financiare datorată de
proiectul de dezvoltare BURA faza 1 și posibil ele presiuni privind lichiditatea și incertitudini pe
termen lung legate de poziția afacerii, ținând cont de schimbarea potențială a rutei de transport.
Creditul acordat de BEI în valoarea de 50 milioa ne de EURO, ceea ce poate duce la apariția
riscului v alutar.
În general, societatea comercială Transgaz își gestionează corect resursele, păstrând
echililubrul în firmă. Totuși, recomandăriile mele sunt următoarele:
 Ce mai sigură monedă de finanțare, este moneda națională, deoarece nu este supus riscului
valutar. O monedă străină în cele mai multe cazuri s e apreciază față de moneda națională
ceea ce poate provoca mari deficite. Un astfel de deficit, poate conduce la insolvabilitatea,
chiar și lichidarea întreprinderii.
 Deprecierea ratingului poate trezi se mne de alarmă în rândul acționari lor. Aceste semne
pot conduce la neliniștirea acționarilor, ceea ce poate genera un dezechilibru în realațiile
cu investitor ii. Un astfel de proiect mare și complex , ca și BURA faza 1, trebuie să fi bine
gândit și desfășurat ca să nu infuenț eze solvabilitatea și continuitatea activității.

57

BIBLIOGRAFIE

 Adrian Simon, Culegerea pentru pregătirea examenul de licență, Secțiunea Finanțe
corporative I , Editura UMFST Târgu -Mureș, Târgu -Mureș 2018
 Adrian Simon, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Univesitatea Petru Maior
Târgu -Mureș, Târgu -Mureș 2009
 Alexandru Bologa , Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Cibernetica MC
București, B ucure ști, 2011
 Dumitra Stancu și Ion Stancu, Leasing -ul, A.S.E. București
 Gabriel Nastase, Gestiunea financiară a întreprinderii. Note curs , 2010 -2011
 Radu Stroe, Gestiunea financiara a intreprinderii. Note de curs si aplicatii
 Toma M. Alexandru F., Finanțe și gestiune financiarăde intreprindere , Editura Economică,
București,1998
 Vasile Ilie, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Meteor Press , București, 2005
 Legea 31/1991, republicată
 http://www.aippimm.ro/articol/imm/legislatie -imm/definitie -imm
 https://www.contzilla.ro/fondul -de-rulment -termenul -zilei/
 www.startupcafe.ro
 www.avocatnet.ro
 https://www.avocatnet.ro/articol_48040/Microindustrializare -2018 -IMM -urile-vor-putea –
solicita -pan%C4%83 -la-100000 -de-euro-pentru -dezvoltarea -afacerilor.html
 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european -semester_thematic –
factsheet_small -medium -enterprises -access -finance_ro.pdf
 www.transgaz.ro
 http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+financiar -bancar
 https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori -economico -financiari
 http://www.utgjiu.r o/revista/ec/pdf/2009 -02/9_CONSTANTIN_CARUNTU.pdf