Kinetoterapie și Motricitate Mpecială [625356]

Universitatea din Oradea
Facultatea de Geografie, Turism și Sport
Kinetoterapie și Motricitate Mpecială

Referat – Kinesiologie

Oradea, 2017 CADRU DIDACTIC STUDENT: [anonimizat] 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 4
Ce înseamnă leisure ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 4
Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
Cele trei funcții ale timpului liber ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 6
1. Odihna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
2. Distracția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7
3. Dezvoltarea personalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
Capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 9
Factori economico -sociali ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
Capitolul 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10
Timpul liber printre adolescenți ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10
Capitolul 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
Arta ca hobby ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
Capitolul 6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 12
Alpinismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 12

Capitolul 1
Ce înseamnă leisure

Petrecerea timpului liber, leisure, studii sociologice de
petrecere a timpului liber implică, în general, retragerea din
activități de rutină, cum ar fi locul de muncă, și implicarea în
schimb într -o activitate plăcută, foarte apreciate de către individ.
Acesta poate sau nu poate fi productiv, dar aceasta nu
implică responsabilitățile sociale atașate celorlalte roluri sociale.
Jucând jocuri este un exemplu clar, cu toate că, acest lucru devine
o muncă grea atunci când este asociată cu reconstruirea unei
mașini vechi sau motoare pentru plăcere.
Sociologia petrecerii timpului liber este destul de recent
subcâmp de sociologie, în comparație cu subcâm puri mai
tradiționale, cum ar fi sociologia muncii, sociologia familiei și
sociologia educației. Cea mai mare dezvoltare a sa a fost în a doua
jumătate a secolului al 20 -lea.
Până atunci, petrecerea timpului liber a fost văzut de multe
ori ca o caracteris tică relativ neimportantă , caracteristică minoră
a societății.
Recreerea este perioada de timp care nu este dedicată
activităților profesionale, casnice, de afaceri sau educaționale și
este perioadă de odihnă activă după acestea.

Diferența între activitățile recreative și cele obligatorii sau
necesare nu este strictă și depinde de fiecare persoană, așadar, a
cânta, a dansa, a găti pentru unii pot fi sarcini profesionale. În
timpul timpului liber multe persoane își ocupă timpul cu pasiuni.
Odihna activă este un timp esențial pentru păstrarea sănătății
fizice și psihice.
Petrecerea timpului în mod neplăcut sau dezorganizat și care
duce la plictiseală, petrecerea unui timp liber îndelungat la
televizor, în baruri, la calculator sau în pat (lenevire) nu se
consideră recreere și nu au un impact pozitiv asupra sănătății!

Capitolul 2
Cele trei funcții ale timpului liber

Sportul amator recreeațional este o activitate specifică
petrecerii timpului liber. Joffre Dumazedier1 identifică trei funcții
ale petrecerii timpului liber, care pot fi atribuite și recreeației
sportive:
1. Odihna
Petrecerea timpului liber e menită a elibera persoana de
oboseală sau tensiune. Modalitatea de petrecere a timpului liber e
determinată în pa rte și de măsura în care munca efectuată de
persoană e obositoare. Anumite modalități de petrecere a timpului
liber, printre care și sportul, presupune angajament fizic și
concentrare, resurse care pot să fie epuizate în cadrul activității
profesionale. As tfel, o persoană care desfășoară zilnic o muncă
solicitantă fizic e puțin probabil să se angajeze frecvent în practici
sportive.

Figure 1 – Odihna

1 Joffre Dumazeider – născut în 1915 și a murit în 2002, este un sociolog francez considerat unul dintre pionierii
Sociologiei petrecerii timpului liber.

2. Distracția
Petrecerea timpului liber vine să acopere nevoia persoanei
de a se elibera de plictisit. Potrivit specialiștilor în sociologia
muncii, munca industrială este caracterizată de monotonie șo
alienare, stări care sunt asociate unui nivel scăzut al satisfacției ,
și care determină căutarea vieților paralele. Prin urmare, acestei
funcții i se mai poate spune și funcție de evaziune.
Evadarea se poate realiza prin două tipuri de activități. O
soluție o reprezintă activitățile reale, precum schimbul ritmului, a
locului, a stilului de viață, prin călătorii, sport sau jocuri. De altă
natură sunt activitățile fictive, care presupun identificarea sau
proiectarea individului în contexte imaginare furnizate de
cinema, TV, teatru sau lectură.

Figure 2 – Distracția

3. Dezvoltarea personalității
Petrecerea timpului liber poate contribui la eliberarea de
automatismele gândirii și acțiunii cotidiene. O modalitate de
realizare a acestei funcții este integrarea voluntară în grupuri
recreative sau prin dezvoltarea voluntară a aptitudinilor, ca de
exemp lu hobby -urile, brcolaj, etc.

Figure 3 – Dezvoltarea personalității

Capitolul 3
Factori economico -sociali

Modalitățile de petrecere a timpului liber sunt influiențate de
un complex de factori economico -sociali. Din punctul de vedere
al individului, dincolo de variabilele de ordin cultural, accesul și
apelul la diferite forme de loisir sunt determinate de venituri.
Modalitățile de petrecere a timpului liber presupun costuri de
diferite ordine de mărime (transport, echipamente , taxe, etc.)
majoritatea calor active sunt mai costisitoare decât cele pasive,
majoritatea persoanelor axându -se în loisir -urile pasive.
Mulți sociologi au presupus că un anumit tip de activitate de
petrecere a timpului liber este mai ușor explicat prin variabilele
socio -economice cum ar fi venitul, ocupația sau educația. Venitul
este asociat cu suma totală cheltuită pe aceste activități, dar doar
astfel se poate determina ce tip de activități sunt accesibile.
Funcția are un efect similar, deoarece cele mai multe
ocupații inf luențează puternic veniturile unei persoane .
Structura de clasă în societatea americană :

Sursa: Norman Goodman, Introducere în sociologie
Clasa de sus
Clasa mijlocie de sus
Clasa mijlocie de jos
Clasa muncitoare
Clasa de jos

Capitolul 4
Timpul liber printre adolescenți

Adolescenții de azi sunt împinși de la spate de tehnologie.
Tehnologia este o noutate deoarece adolescenții din trecut nu
dețineau această putere. Astăzi, calucalotul sau laptup -ul au
preluat majoritatea atribuțiilor costisitoare care aveau nevoie de
mult timp. De exemplu, acum nu mai trimitem scrisori și cărți
poștale, trimitem e -mailuri și felicitări electronice. Timpul este
mai scurt și nu costă nimic.
Internetul prin rândul adolescenților, duce ușor la pierderea
noțiunii timpului. Jocurile pe calculator nu ar trebui să îi
acapareze tot timpul liber. În doze prea mari, lumea virtuală te
poate rupe de realitate, devenind tot mai singuratic.
Un studiu intr enațional arată că 34% dintre cei cu vârste
cuprinse între 11 -12 ani au un profil activ pe o rețea socială (tip
Facebook sau Tweeter), spațiu în care postează numeroase
informații personale. Dintre adolescenții de această vârstă, mai
mult de 20% oferă info rmații despre orașul în care locuiesc, ce
vârstă au și imagini cu ei înșiși.
Orașele din România cu cei mai mulți utilizatori pe
Facebook:

Graphic 1- Utilizatori Facebook2

2 Sursa: Patrick Vrabie – Rețelele sociale ne transformă în roboți. (www.wall -street.ro) 32%
5% 5% 4% 4% 3%
0%10%20%30%40%Chart Title

Capitolul 5
Arta ca hobby

Arta, este un hobby, un lucru pe care oamenii care își doresc
să își dezvolte și exploreze talentul nativ, celor care urmăresc să
își aprofundeze cunoștințele de Istoria Artei acumulate de -a
lungul timpului sau celor care vor să deprindă cu ușurință de lucru
ale diferitelor ramuri ale Artelor Plastice și Decorative, de la
trasarea primelor linii ale unei schițe și până la amestecul
culorilor, compoziția și finalizarea unei lucrări. De asemenea,
este adresat și celor care știu cât de importantă este petrecerea
timpului liber într -un mod cât mai plăcut și constructiv, în
compania unor oameni care împătrășesc aceleași hobby -uri.
Ca de exemplu, ”Arta Egiptului Antic” trezește un mare
interes printre iubitorii de artă din antichitate. Civilizația antică a
Egiptului își are originile în străvechi epoci ale Preistoriei și
Protoistoriei , ale căror culturi
dezvoltate pe cursul Nilului erau
similare ca manifestări și evoluție
cu alte culturi aflate în zone
diferite ale planetei.

Figure 4 Sfinxul din ansamblul de la Gisech

Capitolul 6
Alpinismul

Alpinismul, este o activitate umană preponderent turistico –
recreativă și într -o mai mică măsură sportivă, dar non –
competițională, care are ca scop ascensiunea în munți, pe zăpadă,
stâncă și gheață.
În mijlocul ț ării noastre, se află un podiș (Podișul
Transilvaniei) cu înălțimea de 500 -600 m. De jur împrejur se
înalță o cunună de munți, care în multe părți trec de 2000 m
înălțime.
Unii oameni, pasionați de aplinism, practică acest sport în
mare parte pe timpul verii. Însă, pentru a escalada un munte, ai
nevoie și de un echipament pe măsură, fără de care nu poți să
pornești într -o astfel de aventură.
În primul rând, Frânghia de alpinism este indispensabilă,
atât vara, cât și iarna. Folosirea unei frânghii de proastă calitate,
uzată, poate avea urmări foarte grave. De aceea ea trebuie să fie
controlată cu cea mai mare atenție înainte de întrebuințare.
Calitățile unei frînghii sunt, în gen eral, următoarele: să fie ușoară,
rezistentă la eforturi și
uzură, să nu facă bucle și
să nu devină prea rigidă
când este udă.
Acest hobby, de
petrecere a timpului
liber, este apreciat și de Tipul de frînghie Rezistența Greutatea unei
Frînghii de 40 m
Mătase 2 000 kg 2,2 kg
Perlon sau relon Peste
1500 kg 2,4 kg
Manilă cablată 800 kg 2,4 kg
Cînepă cablată 900 kg 4,2 kg
Cînepă țesută 600 kg 3,6 kg
Tabel 1.Caracteristici principale ale
diferitelor frînghii – Alpinismul în munții
noștrii –

către amatorii de sporturi extreme. De exemplu, cățărarea liberă
reprezintă cățărarea pe stânci – pasaje stâncoase, poteci, creste și
văi de abrupt, executată cu ajutorul mâinilor cât și cu cel al
picioarelor, exact cum ne -am urca pe o scară. Mersul trebuie să
se efectueze pe cât posibil fără ajutorul mâinilor, ținând corpul
cât mai departe de pantă, de la înclinări mai mari de 40 de grad e
panta impune însă și folosirea mâinilor.

Bibliografie

Alpinismul în munții noștrii – Constantin Basalic, Editura
militară 1971
Istoria artelor plastice – Adriana Botez -Crainic, Volumul I
Antichitatea, Evul mediu, Editura didactică și pedagogică,
Bucure ști, 2004
Kinesiologie Știința mi șcării – Iacob Hanțiu, Universitatea
din Oradea, Facultatea de Geografie, Turism și Sport, 2004
http://en.wikipedia.org /wiki/Sociology_of_leisure
http://ro.wikipedia.org/wiki/Recreere
http://fr.wikipedia.org/wiki/Joffre_Dumazedier
http://encyclopedia .com/…/leisure -sociological -studies
http://wall -street.ro/articol/New -Media/112368 /Retelele –
sociale -ne-transforma -in-roboti