Kinetoterapia , sau kinetologia medicală este un tip de gimnastică medicală, care înseamnă, etimologic, terapia prin mișcare . Se folosește pentru… [621349]

1
SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN

INTRODUCERE
Kinetoterapia , sau kinetologia medicală este un tip de gimnastică medicală, care
înseamnă, etimologic, terapia prin mișcare . Se folosește pentru recuperare medicală și constă, pe
lângă efectuarea unor exerciții, într -un ansamblu de tehnici și metode aplicate în funcție de
fiecare pacient: [anonimizat] o prezintă. Kinetoterapia face parte din medicină fizică și
studiază mecanismele ne uromusculare și articulare care îi asigură omului activitățile motrice
normale. Are la bază mișcarea efectuată prin programe de recuperare medicală bine structurate,
ce au ca scop re facerea unor funcții diminuate.
Programele de kinetoterapie sunt special c oncepute ținând cont de particularitatile
individuale ale pacientului, vârs ta, patologia pe care o prezintă , tipul de activitate pe care îl
desfășoară, stadiul de evoluție a bolii, existența altor patologii asociate . În cadrul programelor
fiecare pacient e ste abordat individual, beneficiază de supravegh ere specializată din partea
kinetoterapeut ului.
Din punct de vedere al etapelor care se parcurg în vederea aplicării cu succes a unui
program kinetoterapeutic, un specialist va folosi următoarea abordare:
• Evaluare inițială a pacientului ;
• Elaborarea unui program de recuperare/profilaxie specific ;
• Efectuarea cu regularitate a ședințelor de kinetoterapie ;
• Îndrumarea pacientului să efectueze lucru individual în afara ședințelor ;
• Reevaluare periodică pentru a pu tea monitoriza rata de progres și a ajusta constant
programele de recuperare folosite .1

Partea I

1https://ro.wikipedia.org/wiki/Kinetoterapie , accesat 31.10.2019 ora 10.45

2
FUNDAMENTE TEORETICE Ș I METODOLOGICE
Capitolul I – Aspecte motivaționale ale alegerii temei

1.1 Motivația alegerii temei
Abordarea acestei teme s -a făcut ținând cont de importanț a articulaț iei pumnului în
activitatea profesională , sportivă și casnică zilnică, i mpactul negativ asupra activitaț ii cotidiene
dat de dezechilibrele funcț ionale și patologiile acestei articulaț ii și aria l argă de ră spandire fiind
o patologie destul de frecventă . Importanța acestei teme este deosebită datorită faptului că
această articulaț ie este responsabil ă în facilitarea ș i asigurarea dinamicii membrului sup erior în
general , cât și la asigurarea unei pal ete extrem de variate de mișcări : flexii, extensii, abducț ii,
aducț ii și circumducții atât ale mâinii câ t și ale degetelor . Această lucrare are rol de informare
pentru specialiști privind patologiile articulației pumnului , cauzele care le determină , modu l de
prevenție (profilaxia).
Această tema a fost aleasă deoarece de-alungul practicii specifice am înt âlnit frecvent
această patologie și consider că pot cont ribui la recuperarea pacienț ilor implicați în cercetare prin
parcurgerea unui program de recuper are, reabilitare recomandat de mine care să redea cat mai
rapid funcționalitatea articulației afectat e.

1.2 Date din literatura de specialitate referitoare la temă pe plan naț ional și
interna țional
Incidența sindromului de canal carpian este de 1 -3/1.000 pe rsoane/an; prevalența este de
50 cazuri/1.000 persoane raportat la populația generală î n Marea Britanie, sindromul de canal
carpian are o prevalență de 70 -160/1.000 de locuitori, în Țările de Jos este de aproximativ 2,5
cazuri la 1000 de locuitori, în timp ce în țările în curs de dezvoltare este o raritate. Sindromul de
canal carpian apare mult mai des la femei, rata fiind de 3 -10 : 1, iar vârsta la care apare foarte des
este 45 -60 de ani. Doar 10% din pacienți sunt mai tineri de 31 de ani .
Premizele eval uării funcționale au la bază secvențele din Clasificarea Internațională a
Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF). Evaluarea organică și funcțională a structurilor
somatice la nivelul membrului superior și corelația cu gradul de independență funcțio nală la
nivelul complexului mână – degete modifică înțelegerea diagnosticării clinice și impune extensia
importanței aspectelor disfuncționale în viața pe rsonală, socială, profesională.

3
Astfel, prin CIF se susține evaluarea funcționalității legat de activi tăți și participare.
Condițiile acestea obligă la îmbunătățirea obiectivelor funcționale de manualitate, dexteritate,
punând în prim plan terapeutic activitatea fizică și participarea personală prin implicarea
membrului superior. Clasificarea internațional ă funcțională prezintă coduri specifice și categorii
de evaluare legate de structuri, funcții, activități și participare. Se referă la categoriile diverse de
dizabilități și cuprinde clasificarea funcționării și dizabilității individului. Scopul acestei
clasificări este de a stabili un limbaj comun pentru descrierea stării de sănătate și stările asociate
acesteia, de a asigura o bază științifică, realizarea de comparații ale datelor și asigurarea unei
scheme de codificare. 2

1.3 Scopul lucrării
Scopul ace stei lucrări este de a realiza un program de recuperare , reabilitare după
sindromul de tunel carpian, adaptat la necesitățile funcționale ale pacientului în cauză care să
prezinte un grad destul de pronunțat de eficiență și prin care să -și redobândeas că independenț a
în activitățile sale cotidiene.

1.4 Sarcinile lucrării
În acest sens, se evidențiază:
• Parcurgerea literaturii de specialitate ș i obține rea informați ilor concludente ;
• Stabilirea metodelor de lucru ;
• Aplicarea testelor și a programului de recuperare propus ;
• Obținerea rezultatelor și interpretarea lor ;
• Formularea concluziilor .

1.5 Ipoteza lucrării

2Limitele Și Eficacitatea Terapiei Ocupaționale în Sindromul de Tunel Carpian -Simona Vetu1; Mariana
Constant inovici; Adriana Sarah Nica -Institutul Național de Medicină Fizică și Balneoclimatologie București
,Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București -2017 pg.20 -21

4
După ce s-a parcurs documentația de specialitate ce are ca temă sindromul de tunel
carpian, se va porni de la premisa că aplicarea și adaptar ea programului de recuperare la
pacientul în cauză în vederea obține rii capacității funcționale : mobilitate articulară , tonifiere și
elasticizarea musculaturii ce đe servește întreg segmentul afectat, va duce spre o recuperare și o
redobandire mai rapidă a activității zilnice a pacientului.

5
Capitolul 2 -Aspecte teoretice evidențiate în literatura de specialitate

2.1 Anatomie

2.1.1 Componen te osoase :
În componenta articulației pumnului intră epifizele distale ale celor două oase ale
antebrațului : radius și ulnă și deasemeni rândul proximal al oasele carpiene, iar rândul proximal
și deasemeni oasele metacarpiene și falange le intră în componenta articulați ilor mâinii și ale
degetelor.
Oasele carpiene sunt în număr de opt, fiind di spuse pe două rînduri, pa tru proximale și
patru distale: piramidal, semilunar, scafoid, hamat, pisiform, trapez, trapezoid, osul cu cârlig .
În rîndul proximal se identifică, pornind dinspre medial spre lateral, scafoidul,
semilunarul și piramidalul. Osul p isiform, înclus în rîndul proximal, este în realitate un os
sesamoid situat în tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului și se articulează cu osul pirami dal
pe a cărui față palmară se află. Scafoidul și semilunarul se articulează cu radiusul, însă
piram idalul este separat de ulnă printr -un spațiu ocupat de un disc articular. Scafoidul prezintă pe
fața palmară o proeminență rugoasă -tuberculul scafoidului.

Imaginea 1. Anatomia scheletului m âni
Rândul distal este format din patru oase dispuse medio -lateral astfel: osul trapez, osul
trapezoid, osul capitat (cel mai mare os carpian) și osul hamat.

6
Trapezul se caracterizează printr -un tubercul pe suprafața sa palmară, iar hamatul printr –
o apofiză recurbată de forma unui cârlig.
Fiecare deget are trei fala nge, cu exc epția policelui, care are două. Corpul falangelor este
scurt, prismatic triunghiular, una dintre fețe fiind palmară. Baza falangelor prezintă o cavitate
articulară concavă, cea proximală destinată capului metacarpienelor, cele mijlocii și distal e
pentru trohleea falangelor.

2.1.2 Articulaț iile mâinii și a degetelor :
Articulația radiocarpiană
Capsula articulară este fortificată de ligamentele colaterale ulnar și radial și de ligamentele
radiocarpiene palmar și dorsal.

Imaginea 2. Articulațiil e mâinii

Ligamentul colateral ulnar se întinde între procesul stiloidian ulnar la oasele piramidal și
pisiform, iar ligamentul colateral radial între procesul stiloidian radial și osul scafoid.
Ligamentele radiocarpiene unesc suprafețele palmară și dorsa lă ale extremității inferioare
a radiusului cu primul rînd de oase carpiene. Fibrele ambelor ligamente au o direcție oblică în jos
și medial. De reținut că nu există ligamente majore care să atașeze ulnă de suprafața palmară a
carpului; prin urmare, radius ul și mâna au posibilitatea să se miște contra ulnei, în supinație și
pronație, ca o unitate.
Mișcările articulației radiocarpiene sunt inseparabile funcțional de cele care se produc
între primul și al doilea rînd de oase carpiene – articulația mediocarpi ană.

7

Articulația mediocarpiană
Fiecare os carpian se articulează cu oasele carpiene adiacente, prin articulații sinoviale, în
care se produc mișcări fine.
O articulație distinctă se găsește între oasele scafoid, semilunar și piramidal situate
proximal ș i oasele trapez, trapezoid, capitat și hamat situate distal, la acest nivel putându -se
produce o mișcare mai amplă.

Articulațiile carpo -metacarpiene
Cele patru articulații dintre carpiene și metacarpiene sunt articulații sinoviale neregulate,
în care se produc mișcări de foarte mică amplitudine.

Articulațiile metacarpofalangiene
Acestea sunt articulații sinoviale cotilice. Suprafața articulară ușor concavă a falangei
proximale se articulează cu suprafața convexă a capului metacarpianului, parțial diviza t în doi
condili pe fața palmară. Fiecare articulație este înconjurată de o capsulă fibroasă întărită anterior
de un ligament palmar și lateral de două ligamente colaterale. Dorsal, rolul de ligamente îl joacă
tendoanele extensorilor .

Articulațiile interf alangiene
Sunt foarte asemănătoare structural cu cele metacarpofalangiene, însă permit doar
mișcările de flexie și extensie , fiind articulații uniaxiale. Fiecare are cîte un ligament palmar și
două ligamente colaterale. Flexi a este produsă de flexorii lun gi ai degetelor și policelui. Extensi a
este produsă de extensorul degetelor și extensorul lung al policelui, iar atunci cînd se combină cu
flexia din articulațiile metacarpofalagiene (care exclude extensorii lungi), este produsă de
mușchii interosoși și lo mbricali.

Retinaculul extensorilor

8
Este o bandă fibroasă puternică întinsă oblic dinspre supero -lateral spre infero -medial,
între marginea laterală a radiusului și două dintre carpienele proximale – piramidalul și
pisiformu l.

Retinaculul flexorilor
Este o bandă fibroasă puternică dispusă transversal între pisiform și cîrligul osului hamat,
medial tuberculul scafoidului și creasta trapezului lateral. În acest fel transformă șanțul carpian
într-un tunel carpian osteofibros prin care trec tendoanele fl exorilor lungi ai degetelor. De pe
suprafața profundă a retinaculului pleacă spre profunzime o lamă fibroasă care se fixează pe fața
palmară a s cafoidului și trapezului, divizâ nd canalul carpian în două tunele: prin cel lateral trece
tendonul flexorului ra dial al carpului, iar prin cel medial tendoanele flexorilor degetelor și nervul
median.3
Tunelul carpian sau canalul carpian este un canal osteofibros situat la nivelul
articulației radiocarpiene pe fața anterioară (sau palmară) a carpului prin care se face
comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei . El este împărțit de o lamă sagitală în
două loje: medială și laterală. Această lamă despărțitoare se desprinde de pe fața posterioară a
retinaculului flexorilor și se se inseră pe oasele carpiene ( scafoid , trapezoid și capitat ). Prin
canalul carpian trec nervul median și tecile sinoviale ale tendoanelor mușchilor flexori ai
degetelor.

Imaginea 3. Tunelul Carpian

3Nicolae Testemitanu -Anatomia Topografică a Mâinii -Universitatea de Stat de M edicină și Farmacie -Catedra
Chirurgie Operatorie și Anatomie Topografică, Chișinău 2013 pg.3-10,13,19

9
Loja medială (canalul radiocarpian ) este cu mult mai mare decât cea laterală, conține:
nervul median (Nervus medianus ), tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor flexori ai
degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al carpului ): teaca sinovială comună ( Vagina
communis tendinum musculorum flexorum manus ) a mușchiului flexor superficial al degetelor
(Musculus flexor digitorum superficialis ) și mușchiului flexor profund al degetelor (Musculus
flexor digitorum profundus ) și teaca sinovială a tendonului mușchiului flexor lung al policelui
(Vagina tendinis musculi flexoris pollicis longi ).
Loja laterală (Canalis carpi radialis ) este mai mică și conține tendonul mușchiului flexor
radial al carpului (Musculus flexor carpi radialis ), învelit în teaca sa sinovială.
Tunelul carpian este delimitat:
• posterior de oasele carpului care formează șanțul carpian
• medial de osul pisiform și cârligul osului hamat
• lateral de tuberculul osului scafoid și tuberculul osului trapez
• anterior de retinaculul flexorilor .4

2.1.3 Musculatura ante brațului , mâinii și a degetelor

Mușchii ex tensori ai articulației mîinii și ai degetelor :
Regiunea posterioară cuprinde 8 mușchi situați în două planuri:
– planul superficial – cuprinde 4 mușchi: M. extensor al degetel or, M. extensor al degetului mic,
M. extensor ulnar al carpului, M. anconeu .
– planul profund – M. lung abductor al policelui, M. scurt extensor al policelui, M. lung
extensor al policelui, M. extensor al indexului.

4https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_carpian 5.XI.2019 ora 23.10

10

Imaginea 4 . Musculatura antebrațului , mâinii și a degetelor

Planul superficial
M. Extensor al degetelor
Origine: epicondilul lateral al humerusului
Inserție: se face prin trei bandelete sau conexiuni interosoase, pe fețele dorsale ale
falangei a 2 -a și pe laturile falangei a 3 -a a degetelor 3,4,5
Inervație: nervul radial.
Acțiune: este extensor al mâinii și al falangelor II -V. Realizează abducția degetelor
(răsfirarea lor).
M. Extensor al degetului mic
Origine: epicondilul lateral al osului humerus și fascia antebrahială .
Inserție: pe falan gele II și III ale degetului mic – V
Inervație: nervul radial (ramura profundă).
Acțiune: extensia degetului mic.
M. extensor ulnar al carpului (cubitalul posterior)
Origine: epicondilul lateral al humerusului și marginea posterioară a ulnei.
Inserție: baz a metacarpianului V
Inervație: nervul radial (ramura profundă)
Acțiune: extensor și adductor al mâinii

11
Planul profund
Formează la început o masă musculară comună care se divid e ulterior în cei patru
mușchi.
M. lung abductor al policelui
Este cel mai later al mușchi al planului profund.
Origine: pe ulnă (fața posterioară în regiunea proximală), pe radius (fața posterioară în
1/3 mijlocie) și pe membrana interosoasă.
Inserție: la baza metacarpianului I
Inervație: ram din nervul radial
Acțiune: abductor al pol icelui și al mâinii.
M. Scurt extensor al policelui
Origine: pe ulnă (fața posterioară, în regiunea proximală) pe radius (pe fața posterioară în
1/3 mijlocie); pe membrana interosoasă.
Inserție: baza falangei proximale (I) a policelui
Inervație: ram din ne rvul radial.
Acțiune: extensor al primei falange a policelui și contribuie la extensia mâinii.
M. Lung extensor al policelui
Origine: ulnă (1/3 mijlocie a feței posterioare) și membrana interosoasă
Inserție: falanga distală a policelui
Inervație: ram din n ervul radial
Acțiune: extensia falangei distale a policelui (înclinând lateral și extinzând ușor mâna);
adducția policelui (când acesta este în abducție); extensia și abducția mâinii.
Tendoanele M. lung abductor al policelui și M. scurt extensor police – situate lateral,
delimitează cu tendonul M. lung extensor police – situat medial, un spațiu triunghiular, numit
tabachera anatomică.

M. Extensor al indexului
Origine: fața posterioară a ulnei și membrana interosoasă.
Inserție: pe index, împreună cu tendonul extensorului comun al degetelor.
Inervație: ram din nervul radial.
Acțiune: extensia indexului (poate contribui și la extensia mâinii).

12

Mușchi i regiunii laterale a ante brațului
Regiunea laterală cuprinde 4 mușchi, așezați în două planuri:
– planul super ficial : M. brahioradial, M. lung extensor radial al carpului, M. scurt
extensor radial al carpului.
– planul profund : m.supinator

Planul superficial
M. Brahioradial
Este cel mai superficial și mai puternic din grupul lateral
Origine: marginea laterală a h umerusului, deasupra epicondilului lateral.
Inserție: baza procesului stiloid al radiusului.
Inervație: ram din nervul radial
Acțiune: flexor al antebrațului pe braț; supinator (când antebrațul este în pronație forțată)
și pronator (când antebrațul este în supinație). Această acțiune nu este recunoscută unanim.
M. Extensor lung radial al carpului (primul radial )
Origine: pe marginea laterală a humerusului (1/3 distală)
Inserție: pe baza metacarpianului II.
Inervație: ram din nervul radial.
Acțiune: extenso r și abductor al mâinii.
M. Extensor scurt radial al carpului (al doilea radial )
Origine: pe epicondilul lateral al humerusului.
Inserție: pe baza metacarpianului III
Inervație: ram din nervul radial.
Acțiune: extensor și abductor al mâinii.

13
Planul profund
M. Supinator
Acoperă articulația cotului, fiind situat profund față de precedenții
Origine: pe ulnă (sub încizura radiusului), pe ligamentul colateral radial (extern) și
ligamentul inelar.
Inserție: pe radius (fața laterală și anterioară 1/3 proxim ală)
Inervație: ram din nervul radial.
Acțiune: supinator al antebrațului și al mâinii.
Muș chii flexori ai articulației mâinii și ai degetelor
Regiunea anterioară cuprinde 8 mușchi situați în patru planuri:
– planul I : M. rotund pronator, M. flexor radial al carpului, M. palmar lung, M. flexor
ulnar al carpului.
– planul II: M. flexor superficial al degetelor.
– planul III: M. flexor profund al degetelor și mușchiul flexor lung al policelui ;
– planul IV: M. pătrat pronator.

Imaginea 5. Muschii antebratul ui

14
Planul I
M. Rotund pronator (pronator terres )
Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) și sub procesul coronoid al
ulnei (capul ulnar) .
Inserție: fața laterală a radiusului (regiunea mijlocie).
Inervație: nervul median.
Acțiune: fl exor al antebrațului pe braț și pronator al antebrațului.
M. Flexor radial al carpului
Origine: epicondilul medial al osului humerus ;
Inserție: baza metacarpianului II
Inervație: nervul median.
Acțiune: flexor al mâinii și pronator al antebrațului și slab flexor al antebrațului pe braț.
M. Palmar lung
Este înconstant, lipsește în 20% din cazuri
Origine: epicondilul medial al humerusului.
Inserție: aponevroza palmară
Inervație: nervul median.
Acțiune : tensor al aponevrozei palmare ; flexor al mâinii pe anteb raț; scurtarea lui atrofică
sau spastică determină retracția aponevrozei palmare cu flexia degetelor (boala Dupuytren), slab
flexor al antebrațului pe braț.
M. Flexor ulnar al carpului (cubitalul anterior)
Origine: – capul humeral – epicondil medial al hum erusului, capul ulnar – pe olecran
Inserție: osul pisiform
Inervație: nervul ulnar.
Acțiune: flexor și adductor al mâinii.

Planul II
M. Flexor superficial al degetelor . Este flexorul mișcărilor delicate .
Origine:
– capul humero -ulnar – pe epicondilul med ial al humerusului și procesul coronoid al ulnei;

15
– capul radial – pe fața anterioară a radiusului, pe o creastă osoasă situată în 1/3 mijlocie a
osului.
Inserție: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurcă) pe laturile corpurilor falangelor
mijlocii ale degetelor 2,3,4,5.
Inervație: nervul median.
Acțiune: flexia falangei medii a degetelor II -V, flexia degetelor pe mână și a mâinii pe
antebraț, adductor al mâinii și al degetelor (apropie degetele depărtate)

Planul III
M. Flexor profund al degetelor est e flexorul de forță .
Origine: apofiza coronoidă, pe partea superioară a feței anterioare și mediale a ulnei și
partea inferioară a muchiei posterioare a ulnei;
Inserție: prin 4 tendoane, la baza falangei distale – degetele II -V
Inervație: este dublă: nervu l median (porțiunea laterală a mușchiului) și nervul ulnar
(porțiunea medială a mușchiului).
Acțiune: este flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5 și flexor și adductor al
mâinii.
M. Flexor police lung
Origine: fața anterioară a radiusului, pe apofiza coronoidă a ulnei și membrana
interosoasă;
Inserție: baza falangei distale a policelui.
Inervație: nervul median.
Acțiune: realizează flexia falangei distale a policelui, flexia întregului police, flexia și
ușoară abducție a mâinii.

Planul IV
M. Pătrat pronator
Origine: pe partea medială a feței anterioare a ulnei .
Inserție: fața anterioară a radiusului.
Inervație: nervul median.
Acțiune: pronator al antebrațului și mâinii.

16
Mușchii mâinii
Mâna prezintă un aparat muscular complex în raport cu mișc ările fine pe care le execută,
grupat în trei regiuni:
– eminența tenară;
– eminența hipotenară;
– loja palmară mijlocie.
Mușchii eminenței tenare (servesc police): m. scurt abductor police, m. opozant al
policelui, m. scurt flexor al policelui, m. adducto r al policelui. Acțiunea este corespunzătoare
denumirii fiecărui mușchi.
Mușchii eminenței hipotenare (servesc degetul mic): m. palmar scurt, m. scurt flexor al
degetului mic, m. abductor al degetului mic; m. opozant al degetului mic. Acțiunea este
corespu nzătoare denumirii fiecărui mușchi. M. palmar scurt tracționează tegumentele palmei.

Imaginea 6. Mușchii mâinii

Mușchii lojei palmare mijlocii ( situată între primele două) sunt superficiali și profunzi.
Mușchii lombricali sunt mușchi superficiali. Sunt în număr de 4, anexați tendoanelor m.
flexor profund și m. extensor al degetelor. Acțiunea este: flexia falangei I, extensia falangelor
II,III a degetelor iar inervația este dată de nervul ulnar și median.
Mușchii interosoși sunt mușchi profunzi, ocupă sp ațiile dintre oasele metacarpiene și
sunt de două tipuri: palmari și dorsali. Acțiunea comună este de flexie a falangei I și extensia
falangelor II, III a degetelor; acțiunea separată: interosoșii dorsali fac abducția degetelor,

17
palmarii fac adducția deget elor. Inervație este dată de nervul ulnar (doar primul interosos este
inervat de ramuri din nervul median .5

2.1.4 Inervația membrului superior
Inervația membrului superior este asigurată de plexul bra hial care este format din
anostomozele ramurilor anter ioare ale nervilor spinali de la C5 la T1. Are forma unui trunchi cu
baza în regiunea laterală și vârful în axila. Ramurile anterioare din C5 și C6 formează trunchiul
superior.
Ramura anterioară ale lui C7 formează trunchiul mijlociu. Ramurile anterioare C8 și T1
se unesc în ramul inferior

Imaginea 7. Inervația membrului superior

Nervul radial (trunchiul posterior) C5,6,7,8 (T1):
-distribuția motorie : în partea superioară a brațului, nervul radial inervează tricepsul; pe
fața anterioară a cotului, de servește brahioradialul, brahialul, extensorul lung al carpului și o
parte din supinator; în tunel ul supinator, ramura posterioară a radialului inervează restul
supinatorului (leziunile cu această localizare creaza o inflama ție); dupa ce părăsește supinatorul ,
sub cot, radialul inervează extensorul comun al degetelor, indicele, extensorul ulnar al carpului,
abductorul lung al policelui și extensorul lung și scurt al policelui.

5LECTOR UNI V. DR RAȚĂ MARINELA -Anatomie funcțională și biomecanică
CURS STUDII DE LICENȚĂ,Editura Alma Mater Bacău – anul 2014 pg.111 -118

18
-distribuția senzorială : partea terminală a nervului radial (radialul superficial) inervează
partea posterioară radial ă a mâinii ; ramura cutanată posterioară a radialului inervează o mare
parte a brațului (fața posterioară ) și tot ante brațul (fața posterioară ).

Nervul ulnar C7,T1 :
–distribuția motorie : la nivelul ante brațului , inervează mușchi ul flexor ulnar al carpului,
jumatate din mușchi ul flexor profund al degetelor, iar la nivelul mâinii , mușchi i hipotenari,
interosoși și adductor al policelu i;

Imaginea 8. Nervul ulnar C7,T1 :

–distribuția senzorială : la nivelul mâinii (jumatate din inelar și degetul mic, jumătate
din palmă, atat pe fața dorsală câ t și pe cea palmară ).
Nervul median (ramura laterală și medială ) C5,6,7,8; T1: nervul median este unul din cei
mai importanți nervi localizaț i în membru l superior. Are origine com plexă , deri vă din plexul
brahial și are traiect descendent de -a lungul brațului , ante brațului , pe sub tunelul carpian, până la
nivelul mâinii , unde se împarte în ramuri ce inervează degetele. Este singurul nerv care trece pe
sub tunelul carpian, o structură fibro – osoasă situată pe partea pa lmară a încheieturii mâinii .
Tunelul carpian conține, alături de nervul median, nouă tendoane ale mușchi lor flexori ai
degetelor. Nervul median este responsabil de inervația motorie și senzitivă a degetului mare și a
urmatoarelor trei degete, î nsa nu și a degetului mic.6

6http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni -ale-nervilor -periferici/sindromul -de-tunel -carpian_5632 6 XI 2019 21.20

19

Imaginea 9. D istribuția senzorială și motorie

-distribuți a motorie: mâna ( mușchi i tenari și cei doi mușchi lombricali laterali),
antebraț ul (mușchi ul flexor lung al policelui, jumă tate din flexorul profund al degetelor,
mușchi ul pătrat pronator), lâ nga cot ( mușchi ul flexor superficial al degetelor, palmarul lung și
rotundul pronator).
-distribuția senzitivă : se urmarește existența unei variaț ii în zonele deservite de nervul
median și radial. Zonele de servite sunt: tunelul carpian, î ncheietura mâinii , plica cotului, la
nivelul ante brațului (nervul interosos anteri or), distal de cot (la nivelul mușchi ului rotund
pronator).7

Inervația tegumentară
Tegumentul membrului superior este inervat de ramuri cutanate provenite din ramurile
ventrale ale nervilor C3 -C8 și ale nervilor T1 -T2. Nervii supraclaviculari (plexul cerv ical)
inervează tegumentul regiunii umă rului. Tegumentul brațului este i nervat lateral de nervii
cutanaț i brahiali superior (nervul axilar) și inferior (nervul radial), iar medial de nervul
intercostobrahial (nervul intercostal al doilea) și de nervul cuta nat medial al brațului (fasciculul
medial al plexului brahial). Tegumentul posterior este inervat de nervul cutanat posterior al
brațului (nervul radial).(fig.5).Tegumentul de la nivelul ante brațului este inervat anterolateral de
nervul cutanat lateral al antebrațului (nervul musculocutanat), iar anteromedial de nervul cutanat
medial al ante brațului (fasciculul medial al plexului brahial), în timp ce posterior inervația este
asigurată de nervul cutanat posterior al ante brațului (nervul radial). Inervația senzitivă a palmei
este da tă lateral de ramuri cutanate ale nervului median, iar medial de ramuri cutanate din nervul
ulnar. Linia de demarcaț ie a teritoriilor de servite de cei doi nervi se află pe linia m ediana a

7http://www.lectiadeortopedie.ro/inervația -membrului -superior/6.XI.2019 0RA 20.30

20
inelarului. De notat că ramura superficială a nervului radial inervează tegumentul eminenț ei
tenare.Tegumentul de pe fa ța dorsală a mâinii este inerva t lateral de ramura superficială a
nervului rad ial, iar medial de nervul ulnar .8

2.1.5. Vascularizarea antebrațului , articulației radio -carpiene, mâinii și degetelor
Aceste segmente sunt irigate de că tre urmatoarele artere : artera brahia lăcu cele trei
subramuri ale sale: artera brahia lă profunda, artera co laterală mediala, artera co laterală radială ,
artera recuren tă radială .

La nivelul ante brațului artera brahia lă este separa tă de nervul median situat medialde
aceasta prin fasciculul coronoidian al rot undului pronator. La nivelul feț ei dorsale a antebrațului
există o rețea arteria lă dorsa lă forma tă din ramurile dorsale carpiene : uln ară ș i radială , din care,
din convexitate se desprind arterele in terosoase dorsale . Rețele anastomotice puternice sunt la
nivelul mâinii , în special pe fa ța palm ară a mâinii , unde sunt cele 2 arcuri arteriale palmare:
superficial și profund, care se formează prin anastomoz a ramurilor superficiale, respectiv
profunde ale celor 2 artere, radia lă și ulnară .

Arcul palmar superficial
Are concavitatea orienta tă superior și de la nivelul concavităț ii nu se desprinde nici un
ram colateral. Ramurile colaterale, arterele digitale co mune desprâ nzandu -se din convexitate .
Are doi stalpi, lateral – radial, medial – ulnar și o porț iune transversa lă mijlocie. Stâ lpul medial se
proiectează după o linie care reprezin tă bisectoarea unghiului format de p liul de opoziție
arcului(arcuată ) este dispusă la un centimetru deasupra linie transversa le (după BOECKEL)
duse prin baza policelui în extensie/abduc ție forțată . Chirurgia mâinii este foarte dezvoltată , nu
neaparat la chirurgia plastică, câ t și cea normal ă (traumatisme pe fa ța dorsală ,dar mai al es pe
fața palmară ). La nivelul feței palmare avem șanțuri transversale, primul merge dintre cele 2
eminențe tenară și hipoten ară pe marginea l aterală a mâinii , 1-1,5 cm deasupra bazei indexului.

8http://www.qdidactic.com/sanatate -sport/medicina/membrul -superior -topografia -generala -a-membrului –
sup317.php 6 XI 2019 ora 22.10

21
Al doilea îl duce de la marginea lat erală a mâinii la acelaș i nivel unde se termină pliul superior
către porțiunea mijlocie a marginii ulnare a mâinii . Și al treilea se duce de deasupra degetului
mic cu 1 -1,5cm către spațiul interdigital dintre index și medius.

Imaginea 10 . Vascularizarea antebrațului, artic ulației radio -carpiene, mâinii și
degetelor

Arcul palmar profund
Se formează din ramurile profunde ale celor 2 artere radiale și ulnare. Este situat
deasupra arcului palmar superficial cu aproximativ 1 cm și spre deosebire de cel superficial dă
ramuri și din concavitate pentru regiunea pumnului (masiv carpian), oasele carpiene(regiune
carpiană )și articulaț iile din tre ele. Din convexitate iau naș tere arterele metatarsiene sau
interosoase comune palmare, precum și ramuri anastomotice perforante, profunde, p entru
anastomoza cu ramurile arcului palmar superficial

.

22
Variante ale arcului palmar superficial
Poate fi format numai de către artera ulnară , artera radia lă oprindu -se la nivelul
articulației metacarpo -falangiene. Reț eaua arterial palm ară poate fi a sigurată de ramuri din
interoasoase care se pot sau nu anastomoza cu artera uln ară, sau vasculari zația palm ară este
asigurată de către cele 2 artere, radia lă și ulnară care nu se anastomozeaza între ele.9

2.2 Biomecanica articulațiilor radiocarpiană , carp o-metacarpiene , metacar po-
falangiene și interfalangiene

Articulatiile pumnului,mainii si ale degetelor sunt urmatoarele :
Articulația radiocarpiană:
– sinovială biaxială elipsoidală
– cu disc articular
– mișcări: flexie/extensie, abducție/adducție, cir cumducție
Articulațiile intercarpiene (sinoviale plane)
Articulațiile carpometacarpiene (cu excepția policelui) – sinoviale plane
Articulația carpometacarpiană a policelui (trapez/metacarpianul 1) – sinovială selară biaxială
Articulațiile metacarpofala ngiene (sinoviale biaxiale elipsoidale)
Articulațiile interfalangiene (sinoviale uniaxiale în balama)

Biomecanica articulației radiocarpiană

Se compor tă ca o articulație elipsoida cu două axe principale. În jurul axului transversal
se execu tă flexia și extensia iar în jurul unui ax antero -posterior mișcările de abducț ie și aduc ție.

Imaginea 11. Biomecanica articulației radiocarpiană

9 Vasculari zația -membrului -superior -Pr.Bordei Petru -Facultatea de medicina Ov idius C onstant a pg.2 -3

23

Cele două articula ții radioulnare acționează simultan și sinergic, avâ nd caracterul unei
articula ții troh oide, în care osul mobil este radiusul. Aceas ta execu tă mișcări de rota ție internă și
externă, care însă la nivelul ante brațului și mâinii devin mișcări de prona ție și supina ție. Axul
acestor mișcări nu corespunde axului vertical al radiusului și are o pozi ție oblică , unind centrul
capului radiusului cu capul ulnei. Pentru analizarea mișcări lor de prona ție și supinație se pleacă
de la poziția fiziologică a ante brațului care este o pozi ție intermedi ară între aceste două mișcări ,
antebrațul fiind atâ rnat de -alungul trunc hiului cu palma spre corp și cu policele înainte (poziția
„de drepti”).

Imaginea 12. Biomecanica articulației radiocarpiană

Flexia este apropierea palmei de fața anterioară a ante brațului (flexia palmară ) având o
amplitudine de 60 – 90°.

Extensia sau mai corect retrofle xia este mișcarea prin care fața dorsa lă a mâinii este
apropia tă de cea posterioară a ante brațului , formâ nd cu acest unghi de 60 -90°.

Abducția este mișcarea prin care marginea ext ernă a mâinii este apropia tă de ante braț.
Datori tă poziției joase a apofizei stiloide a radiusului are o mărime de 20 -30°.

Aducția ulnară prin care marginea media lă a mâinii este apropia tă de ante braț are o
mărime a de 40°.

24
Pronația
Este mișcarea în care palma pri mește îna poi iar policele este îndreptat înauntru.
Cu cotul plecat, palma va privi în jos. Diferitele segmente ale radiusului se depla sează
astfel:
-Capul se ro tește medial în încisura radia lă completa tă de ligamentul inelar f ară să se
deplaseze în spatiu.
-Extremitatea inferio ară se ro tește în jurul capului ulnei, de plasând u-se medial fața de
acesta. Deci nu se produce numai o simp lă rotație și o transla ție (deplasare), a extremita ții
inferioare a radiusului față de ulnă .
-Diafiza radiusului încalecă diafiza ulnei încrucișâ nd-o.
Această încrucișare es te realizabi lă deoarece diafiza radiusului este con cavă spre ulnă,
dispunând de aș a-numita „curbura de prona ție”.

Supi nația
Este mișcarea inversă a prona ției, în care palma priveste înainte iar policele este purtat în
afară .
Cu cotul flec tat, palma va pri vi în sus.
Mișcări le segmentelor radiusului, sunt inverse celor din prona ție, cele două oase
devenind paralele. Mișcarea de prona ție și supina ție totalizează împreuna 140˚ (70 -70˚) și poate
fiind amplifica tă până la 300˚ prin mișcări le de rota ție internă și externă a le brațului .

Biomecanica articulației carpo -metacarpiene a policelui și ale degetelor II -V
Cele două fețe articulare au forma de „șa” realizând u-se o articulație de șa sau prin
îmbucă tura reciproca. Este cea mai diferenț iată articulație a mâin ii datori tă căreia policele poate
executa mișcări caracteristic umane legate de prehensiune. Articulați a dispune de două axe
principale dintre care axul antero -posterior trece prin baza primului metacarpian și permite
mișcări de abduc ție-aduc ție. Iar axul transversal străbate trapezul, în jurul lui efectuând u-se
mișcări de opozi ție și de repozi ție.

25

Abducția este mișcarea prin care policele este îndepărtat de celelalte degete având o
mărime de 40°.
Adducția este apropierea policelui în planul palmei la c elelalte degete.
Opoziția este mișcarea caracteristică omului prin care în urma flexiei în articulație ,
policele părăsește planul palmei și este îndreptat spre mijlocul acesteia, față în față cu celelalte
degete. Amplitudinea opozi ției permite policelui să atingă vârful degetului mic.
Repoziția este mișcarea inversă opozi ției realizând u-se prin extensia articulației , policele
fiind plasat lângă celelalte fiind plasat lângă celelalte degete în planul palmei.
Circumducț ia policelui se face prin legarea mișcări lor precedente
Iar art.degetelor II -V acționează ca articula ții plane, permițâ nd mici mișcări de alunecare
metacarpienelor, modificandu -se astfel forma palmei neces ară cuprinderii suprafeț elor plane sau
curbe.
Circum ducția degetelor rezul tă din succes iunea mișcări lor precedente

Imaginea 13. Biomecanica articulației carpo -metacarpiene a policelui și ale
degetelor II -V

Biomecanica articulați ilor metacarpo -falangiene și interfalangiene
Sunt trohleartroze care permit executarea flexiei și extensiei falangelor în jurul unor axe
transversale ce străbat trohleea.
Flexia în articulația interfalangiană proxima lă este de 90 -120° iar în cea dista lă este de
90°.
Extensia în ambele articula ții este de 180°, la police se p oate realiza o hiperextensie de
15-20°.

26

Imaginea 14. Felxia și extensia degetului

Abducția sau îndepă rtarea degetelor între ele se face cu degetele în extensie.
Amplitudinea abduc ției pentru degetele II -IV este de 20° , iar pe ntru degetul mic de 50°, dar
luându-se în considera ție și abducția executa tă în articulați a carpometa carpiană , abducția totală a
policelui va fi de 90°.

Imaginea 15. Abducția și Adducția degetelor

Adducția sau apropierea degetelor în planul palmei se poate realiza până cand acestea
vin în contact între ele. Plasarea de getelor înainte a planului palmei permite o asemenea
apropiere, încât marginea pulpei degetului II poate veni în contact cu cea a degetului V

Circum ducția rezul tă din succesiunea mișcări lor precedente10
Biomecanica mișcări i de Prehensiune
Tipuri de prehens iune în funcție de elementele participante:
● bidigital ă – police + 1 opozant
● tridigital ă – police + 2 opozanți
● polidigital ă – police + celelalte 4 degete
● polidigitopalmar ă – polidigital ă + palm ă (prehnsiune de for ță)

10https://prezi.com/brt3dtzrupgc/articulațiile -membrului -superior/ 9.XI.2019 ora 20.00

27
● digitopalmar ă – fără police
1)Prehensiune terminal ă – Extremitatea pulpei policelui , aproape de unghie și
extremitatea pulpei fiecărui deget (INDEX)

Imaginea 16. Fazele Prehenisuni

2)Prehensiune subterminal ă – Pulpa policelui și pulpa altui deget (bidigital ă) sau
pulpe le a dou ă degete (tridigital ă)
3)Prehensiune subtermino -lateral ă – Pulpa policelui fața lateral ă a unui deget (mai
frecvent indexul)
– priză mai puternic ă
4)Prehensiune polici -digitopalmar ă – Palma și cele 5 degete
– prehensiune de forț ă
5)Prehensiune prin opoziție digitopalmar ă – Opune palmei degetele II -V

28
6)Prehensiune latero -lateral ă – interdigital, mai ales între index și medius11

11Prehensiunea -Universitatea de Medicin ășiFarmacieTîrgu Mureș Recuperareînpatologiasportiv ă.pg.9-15

29
2.3 Patologie

Sindromul de tunel carpian este datorat presiunii mari la nivel local, dezvoltând
obstrucția venoasă și edem local, urmate de ischemia nervului. Prin compresia nervului median
în tunelul carpian sunt afectate atât funcția motorie, cât și cea senzitivă și secundar sunt afectate
și fibrele vegetative. Inițial, se menționează apariția demielinizării, urmată de degenerare
axonală. Primele fibre afectate vor fi cele senzoriale, urmate de cele motorii, fibrele nervoase
vegetative fii nd afectate în cazurile severe. Reprezin tă cea mai frecventă neuropa ție periferică
întâlnită la nivelul membrului superior. Se poate dezvolta rapid, ca o complicație posttraumatică
neglijată în evaluările inițiale, sau progresiv, atât în contex t profesional, dar și casnic .

Imaginea 17. Sindromul de tunel carpian

Fiziopatologie
Acest sindromu este datorat presiunii mari la nivel local, dezvoltând obstrucția venoasă și
edem local, urmate de ischemia nervului. Schimburile tisulare sunt depen dente de poziția distală
a membrului superior (procliv/ andecliv), de activitatea musculară și celelalte manifestări
fiziopatologice, cum ar fi prezența unei reacții inflamatorii sistemice sau a unor leziuni post –
traumatice. Astfel, fluidul în țesuturi est e redistribuit în timpul nopții în ciuda faptului că nu

30
există o pompă musculară activă, și, atât solicitarea și presiunea intraneurală, cât și circulația
periferică sunt diminuate în poziția de flexie a pumnului în timpul somnului. 12

Semiologie
Simptomat ologia specifică acestui sindrom cuprinde urmatoarele manifestari:
– parestezii ale primelor trei degete și a marginii laterale a inelarului
– slăbiciune și diminuare a musculaturii tenare
– durere nocturnă cu extensie proximală către cot ameliorată de zgu duirea mâinii sau mișcarea
degetelor
– durere în palmă resimțită la flexia degetelor, dar, în unele cazuri, ea poate iradia la articulațiile
MCF și IFD pe fața dorsală
– mediusul și indexul sunt degetele cele mai frecvent afectate
– un nodul fibros poate f i palpat în palmă proximal de articulația MCF, interferând cu
mecanismul normal de alunecare a tendonului și producând bl ocare intermitentă în flexie (dg în
resort)

Cauze
– poziția mâinii și a art. mâinii : efectuarea unor activități care implică o flexie sau o extensie
extremă a mâinii și art. mâinii pentru o perioadă prelungită de timp poate crește presiunea
asupra nervului.
-suprasolicitarea articulației mâinii : repetarea acelorași mișcări și activități ale mâinii și
încheieturii mâinii, pe o perioadă î ndelungată de timp, poate inflama tendoanele de la nivelul
art., provocând dilatarea lor, aparâ nd astfel presiunea asupra nervului median;
-ereditatea : -tunelul carpian poate fi mai mic la unii oameni sau pot exista diferențe anatomice
care micșorează spa țiu pentru nerv;
– patologiile asociate : diabetul, guta, artroza, poliartrită reumatoidă și hipotiroidismul sunt
condiții care sunt asociate cu sindromul de tunel carpian , apare dea semeni și în timpul
sarcinii la femei.13

12Limitele Și Eficacitatea Terapiei Ocupaționale în Sindromul de Tunel Carpian -Simona Vetu1; Mariana
Constantinovici; Adriana Sarah Nica -Institutul Național de Medicină Fizică și Balneoclimatologie București
,Universitatea de Medicină și Farmacie „C arol Davila”, București -2017 pg.20 -24
13Afectiuni reumatismale ale mâinii -Dr.Craciun Relu Liviu 2018 pg.24 -28

31
Tratament de recuperare prin kinet oterapie

Programe kinetice în traumatologia mâinii
Traumatismele de la nivelul mâini i determină leziuni variate: plăgi, entorse, luxații,
fracturi, arsuri etc. Indiferent de natura traumatismului și de nivelul la care s -a produs, sechele
posttraumatice p ot antrena tulburări funcționale majore prin instalarea posturilor vicioase,
redorilor articulare cu limitarea amplitudinii de mișcare,

Obiectivele kinetoterapiei :
-prevenirea / corectarea redorilor și anchilozelor;
-menținerea / câștigarea mobilității și stabilității articulare;
-menținerea / câștigarea forței și rezistenței musculare;
-menținerea, dezvoltarea și perfecționarea îndemânării.

Mijloace folosite :

Posturarea segmentului afectat
-Cu membrul superior într -o eșarfă astfel încât brațul să fie li pit de torace, cotul în flexie,
antebrațul în unghi ascuțit cu antebrațul iar mâna este într -o poziție ridicată.
-Din așezat; pacientul își plasează mâinile sub șezută, coatele menținute în extensie.
-Cu antebrațul pe o masă; pacientul își plasează palma p e un rulou.
-Poziționarea mâinii pe o atelă astfel încât pumnul să fie în extensie ușoară și înclinare cubitală.

Mobilizări pasive, întinderi și tracțiuni în articulația pumnului
-Din așezat cu antebrațul sprijinit pe o masă, kinetoterapeutul execută mișc ări pasive ale
pumnului pe toate direcțiile de mișcare (înainte de a începe mobilizarea pasivă a pumnului se
execută o ușoară tracțiune pentru câștigarea spațiului intraarticular). Kinetoterapeutul cu o
mână prinde extremitatea distală a antebrațului iar c u cealaltă prinde mâna pacientului astfel
încât policele său să fie pe fața dorsală a mâinii; execută o ușoară tracțiune în axul
longitudinal al antebrațului.

32
-Cu membrele superioare în flexie 90ș, mâinile încleștate astfel încât fața dorsală să fie orient ată
spre piept; pacientul ridică mâinile deasupra capului.
-Antebrațele pe o masă, palmă în palmă; pacientul execut ă ridicarea coatelor de pe masa.
-Din patrupedie membrele superioare în rotație externă, palmele privesc înapoi; pacientul se
așează cu fesel e pe călcâie și menține câteva secunde. Cu palmele orientate spre înainte;
pacientul execută o ușoară depla sare spre înainte a trunchiului și menține câteva secunde.

Tehnici de facilitare neoroproprioceptivă

Izometria alternantă
-Kinetoterapeutul cu o mâ nă pe fața palmară și cealaltă pe față dorsală a palmei; se execută
contracții izometrice scurte, alternative, pe agoniști și antagoniști, fără pauze (se realizează
pe rând toate punctele arcului de mișcare).

Stabilizarea ritmică
-Kinetoterapeutul cu o mâ nă pe fața palmară și cealaltă pe față dorsală a palmei; pacientul
execută mișcarea activ pe direcția musculaturii slabe, la capătul mișcării kinetoterapeutul
opune rezistență în ambele sensuri de mișcare („trage -împinge”).

„Hold -relax”
-Se începe pe musc ulatura puternică, kinetoterapeutul cu mână în fața mișcării opune rezistență,
pacientul încearcă să învingă rezistența prin contracția musculaturii puternice, apoi relaxează,
(comanda: rezistă -relaxează), se repetă de câteva ori, apoi execută mișcarea opu să cu
musculatura slabă.

Exerciții active și active cu rezistență

Din așezat
-Antebrațele, în pronație , se sprijină pe coapse, mâinile prind o bară; pacientul execută extensia –
flexia pumnului.

33
-Antebrațele, în supinație , se sprijină pe coapse, mâinile prind o bară: pacientul execută flexia –
extensia pumnului
-Antebrațul sprijinit, în supinație , pe o masă, mâna în afara mesei cu o greutate în mână; exec ută
flexia – extensia pumnului.
-Antebrațul sprijinit, în pronație , pe o masă, mâna în afara mesei c u o greutate în mână; exec ută
extensia – flexia pumnului.
-Antebrațul sprijinit pe o masă, mâna în afara mesei cu policele orientat în sus, o greutate în
mână: execută înclinare radială – înclinare cubita lă
-Antebrațul sprijinit pe o masă în supinație , mân a în afara mesei cu pumnul în extensie și ușoară
înclinare cubitală, kinetoterapeutul opune rezistență pe capătul metacarpianului II; pac ientul
execută flexia pumnului.
-Antebrațul sprijinit pe o masă în supinație , mâna în afara mesei cu pumnul în extensie și ușoară
înclinare radială, kinetoterapeutul opune rezistență pe capătul metacarpianului V; pac ientul
execută flexia pumnului.
-Antebrațul sprijinit pe o masă în pronație , mâna în afara mesei cu pumnul în flexie,
kinetoterapeutul opune rezistență pe fața dorsală a metacarpienelor II și III; pacie ntul execută
extensia pumnului.
-Antebrațul sprijinit pe o masă în pronație , mâna în afara mesei cu pumnul în flexie,
kinetoterapeutul opune rezistență pe fața dorsală a metacarp ianului V; pacie ntul execută
extens ia pumnului.
-Antebrațul în pronație , palma pe masă, kinetoterapeutul opune rezistență la capătul
metacarp ianului II; pacientul execu tă abducția radială a pumnului.
-Antebrațul în pronație , palma pe masă, kinetoterapeutul opune rezistență la capătul
metaca rpianului V; pacientul execut ă abducția cubitală a pumnului.
-Cu o minge în mâini; pacientul apasă cu degetele în minge.

Din ortostatism
-Membrele superioare în flexie 90ș cu un baston în mâini apucat de la mijloc; pacientul își mută
mâinile pe basto n aju ngând la capăt, și înapoi.
-Membrele superioare în flexie 90ș cu un baston mai gros în mâini; pacientul execută flexii –
extensii alternative ale pumnului (mișcări de „stoarcere”). Cu un baston la spate; execut ă

34
flexii -extensii ale pumnului. Cu un cordon ela stic prins pe sub picioare; pacientul execută
abducția brațelor concomitent cu flexia pumnului. Cu fața la spalier, mâinile prind șipca de la
nivelul umerilor; pacientul execută flotări. Cu o minge în mâini; aruncă mingea la un perete
și o prinde .14

14KINETOTERAPIE Metodica desfășurării activității practice, Rodica Cotoman – București: Editura Fundației
România de Mâine , 2005 pg 76 -79

35
Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Kinetoterapie , accesat 31.10.2019 ora 10.45
Nicolae Testemitanu -Anatomia Topografică a Mâinii -Universitatea de Stat de Medicină
și Fa rmacie -Catedra Chirurgie Operatorie și Anatomie Topografică, Chișinău 2013 pg.3-
10,13,19
https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_carpian 5.XI.2019 ora 23.10
Lector Universitar Dr.Rata Marinela -Anatomie funcțională și biomecanică ,Curs Studii
de Licenta ,Editura Alma Mater Bacău – anul 2014 pg.111 -118
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni -ale-nervilor -periferici/sindromul -de-tunel –
carpian_5632 6 XI 2019 ora 21.20
http://www.lectiadeortopedie.ro/ inervația -membrului -superior/ 6.XI .2019 XI ora 20.30
http://www.qdidactic.com/sanatate -sport/medicina/membrul -superior -topografia -gener ală
-a-membrului -superior 317.php 6 XI 2019 ora 22.10
Vasculari zația -membrului -superior -Pr.Bordei Petru -Facultatea de medicina Ovidiu s
Constanta pg.2-3
https://prezi.com/brt3dtzrupgc/ articulați ile-membrului -superior/ 9.XI.2019 ora 20.00
Prehensiunea -Universitatea de Medicin ă și FarmacieTîrgu Mureș Recuperar e în patologia
sportiv ă.pg.9 -15
Limitele Și Eficacitatea Terapiei Ocupațional e în Sindromul de Tunel Carpian -Simona
Vetu1; Mariana Constantinovici; Adriana Sarah Nica -Institutul Național de Medicină Fizică și
Balneoclimatologie București ,Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București –
2017 pg.20 -24
Afectiuni reumatismale ale mâinii -Dr.Craciun Relu Liviu 2018 pg.24 -28
KINETOTERAPIE Metodica desfășurării activității practice, Rodica Cotoman –
București: Editura Fundației România de Mâine , 2005 pg 76 -79