Kinetoterapia In Sarcina Fiziologica

Cuprins

Introducere

Nașterea reprezintă cel mai frumos moment din viata unei femei, fiind cea mai mare binecuvântare pe care o poate primi. Nașterea este un act fiziologic, însa până la acel momentul organismul femeii trece printr-o serie de schimbari. Totul începe cu fecundația, acesta fiind momentul în care se formeaza zigotul, de aici înainte pe parcursul a 9 luni organismul femeii îi va oferii adăpost acestuia până în momentul în care s-a dezvoltat suficient pentru viața extrauterină.

Deșii aducerea pe lume a unei ființe este un moment emoționant și mult așteptat în viața unei femeii, cu cât momentul nașterii este mai aproape cu atât viitoarele mămici sunt tot mai neliniștite și cuprinse de sentimente de teamă, neștiind la ce sa se aștepte, în special în cazul celor care nu au mai trăit astfel de experiențe.

Motivația alegerii acestei lucrari este aceea de a informa viitorii părinți despre beneficiile kinetoterapiei în timpul sarcinii, care nu sunt puține la numar, deoarece am observat că în țara noastră interesul asupra acestui subiect este unul foarte scăzut, probabil și datorită faptului că mijloacele de informare nu au dat prea mare importanță acestui aspect așa cum se procedează în alte țări.

Consider ca subiectul ales le va fi de mare ajutor viitoarelor mamici să ințeleagă mai bine ce se petrece în corpul lor în timpul sarcinii, ce trebuie să facă pentru avea o sarcină cât mai usoară și modul în care le ajută kinetoterapie pe parcursul sarcinii, aceasta având efecte și asupra stării psihice, îmbunătățind starea de spirit a acesteia și astfel scăzând șansele să dezvolte o depresie post partum, problemă tot mai des întâlnită.

Cred că această lucrare are un rol important și în ceea ce privește schimbarea mentalității oamenilor, deoarece mulți consideră ca aceste programe în timpul sarcinii sunt doar un moft, astfel că redactarea acestei lucrări îi va convinge pe cei care au dubii în această privința asupra faptului că femeia trece mai bine peste schimbările fizice care apar pe timpul sarcinii și după naștere revenirea la condiția fizica anterioară va fi mai rapidă.

I.DATE DIN LITERATURA

Noțiuni de anatomie

Pentru a înțelege tot ceea ce se întampla în corpul femeii pe toata durata sarcinii este nevoie de o scurtă prezentare a organelor genitale feminine, acestea îndeplinesc funcția de reproducere fiind (de la interior la exterior): ovarele, tubele uterine, uterul, vagina și vulva.

Ovarele sunt doua glande sexuale feminine, avand rolul de a produce celule sexuale feminine care se mai numesc ovule, acestea la randul lor sunt conduse in uter, locul unde se deșfasoara gestația.

Uterul este locul in care va avea loc dezvoltarea oului fecundat pînă la naștere. Tunica mucoasă cunoscută ca endometru, reprezintă mucoasă in care este implantat ovulul după ce a fost fecundat, iar în lipsa unei sarcini, un strat superficial al endometrului însoțit de o cantitate de sânge se va elimina lunar, cunoscut ca ciclu menstrual iar prin vagina fatul va fi expulzat la naștere, totodata vagina este și organul copulatiei. Vulva reprezinta partea externa a organelor genitale feminine. Tubele uterine, uterul si vagina, impreuna cu ovarele formeaza organele genitale interne, iar organele genitale externe sunt reprezentate de formațiunile vulvei.

1. Ovarele

Ovarele sunt situate in cavitatea pelviană, in spatele ligamentelor largi, iar in cazul femeilor care au avut mai multe nasteri se produc modificări ale poziției ovarelor astfel că acestea ajung să se deplaseze in jos si înapoi, spre partea inferioară a pelvisului. Ovarul are forma ovoidă și prezintă două fețe, două margini si două extremitați (tubară și uterină). Varsta și perioadele fiziologice ale femeii aduc o serie de modificari în ceea ce privește culoarea, aspectul, consistența și dimensiunile ovarelor. Dupa cum am menționat anterior ovarele sunt glande sexuale feminine si au o dublă funcție secretoare: externă și internă, cu alte cuvinte am putea spune ca pe langa faptul ca este organ producător al ovulelor este și glandă endocrină deoarece secretă hormoni sexuali cunoscuți sub denumirea de estrogeni care sunt responsabili de dezvoltarea caracterelor și a functiei sexuale.

Funcție endocrină debutează la pubertate si dureaza pînă la încetarea fiziologică a funcției genitale.Estrogenul nu este singurul hormon secretat de ovar, pe langă el acesta mai secretă progesteron și hormoni androgeni in cantități mici pentru menținerea unui echilibru hormonal. Dacă estrogenul este produs continuu, progesteronul este secretat numai în perioada în care există si corpul galben, cei doi hormoni lucreaza intr-o armonie perfectă avînd rol important in reglarea mentruației și în menținerea sarcinii.

1.1.2. Uterul

Este descris ca o cavitate musculară are formă de pară rasturnată situat in centrul cavității pelviene între vezica urinară și rect, deasupra vaginului, iar cea mai importantă functie a lui este aceea de a gazduii oul fecundat, iar la sfarșitul sarcinii să expulzeze fatul. Este împărțit în trei regiuni: o regiune superioară numită corp, o regiune inferioară sau col uterin și istmul care este situat între cele două regiuni.

Uterul prezintă trei tunici: una seroasă, una musculară și o tunică mucoasă cunoscută ca endometru, mucoasă in care este implantat ovulul după ce a fost fecundat, iar în lipsa unei sarcini, un strat superficial al endometrului însoțit de o cantitate de sânge se va elimina lunar, cunoscut ca ciclu menstrual.

Dimensiunea și forma este diferita de la o femeie la alta, de la o varsta la alta, cele mai mari modificari aparând în timpul sarcinii.Uterul are o consistență fermă, dar totuși elastic, iar în timpul sarcinii consistența este mai moale, în ceea ce privește greutatea uterului aceasta este cuprinsă între 50-70 grame. Poziția sa normala este in anteflexiune și anteversiune, însă există cazuri cand poziția sa este orientata spre posterior, numit uter in retroversie.

1.1.3. Tubele uterine

Cunoscute și sub denumirea de Tubele lui Fallopio, acestea au o structură musculo-membranoasă, au o lungime de 10-12 centimetri lungime cuprinse între coarnele uterine și ovare, fiind o punte de comunicare între cavitatea peritoneală si cavitatea uterină. În ceea ce privește conformația antomică a tubelor, acestea prezinta patru segmente: infundibulul, porțiunea uterină, istmul si portiunea ampulară. Structura tubelor este reprezentată de trei învelișuri: musculară, mucoasă și seroasă, iar consistența este moale. Rolul tubelor este de a transporta spermatozoidul și de a capta ovulul, totodată reprezinta locul unde se produce fecundatia, iar mai apoi dupa ce ovulul care a fost fecundat va fi transportat cu ajutorul tubelor spre uter unde va fi implantat pe mucoasa internă a uterului, cunoscută sub denumireă de endometru.

1.1.4. Vagina

Componentă a aparatului genital feminin, de la interior spre exterior este urmatorul organ după uter, iar in continuarea vaginei se afla vulva. Este un organ muscular elastic, care îndeplinește trei funcții importante și anume: reprezintă locul prin care va fi expulzat fătul la sfarșitul sarcinii și calea prin care se va elimina sângele menstrual, iar cealaltă funcție pe care o îndeplinește este copulația. Datorită elasticitații ei, vagina reușește sa se largească foarte mult atât în timpul actului sexual cât și în timpul nașterii, urmand ca mai apoi să revină la forma inițială.

Din punct de vedere anatomic vagina este mai îngustă catre vulvă și mai largă catre uter, dimensiunile ei sunt diferite de la o femeie la alta și de la o varstă la alta, mucoasa vaginei este neregulată, are o lungime cuprisă între 8-10 centimetri, în cazul în care vaginele depașesc aceasta lungime sau nu o ating putem face o clasificare a vaginelor după criteriul lungimi: scurte sau lungi.

1.1.5. Vulva

Partea externă a organelor genitale feminine este cunoscută și sub denumirea de vulvă. Componentele ei sunt: muntele pubelui, vestibulul vaginei, labiile și aparatul erectil.Muntele pubelui este descris ca o proeminență rotundă care se află înaintea simfizei pubiene. Vestibulul vaginei este situat între clitoris și labii, reprezintă partea profundă a vulvei; este locul în care se afla himenul (membrana care se rupe dupa primele raporturi sexuale), acesta fiind localizat în unul dintre orificiile care se deschid în vestibul.

Labiile au rolul de a delimita vestibulul vaginei aparând sub forma a doua plici tegumentare. Labiile sunt de doua feluri: mari (au o lungime între 7-10 centimetri și se afla între muntele pubelui și perineu) și labiile mici ( sunt acoperite de labiile mari, iar lungimea lor este de 3-4 centimetri).Organele erectile sunt formate din:

– clitoris (este capabil să producă excitare sexuală, fiind cea mai sensibilă zona erogenă)

– bulbii vestibulului (sunt formațiuni erectile mai slab dezvoltate ca și clitorisul)

Evoluția sarcinii

Sarcina sau graviditatea este o perioadă funcțională în viața unei femei în care organismul ei gazduiește produsul de concepție care mai apoi se va dezvolta într-o ființă umană, sarcina aducând cu ea o serie de schimbări fiziologice în corpul femeii.

Până la formarea unei noi vieții în organismul femeii se petrec o serie de fenomene, astfel că prima faza o reprezintă ovulația când un ovul este eliberat din ovar, trecând până în trompele uterine. Când are loc contactul sexual milioane de spermatozoizi vor fi depozitați în vagin, însă foarte puțini vor ajunge în trompele uterine, la 30 de minute de la contactul sexual va ajunge primul spermatozoid, trompele uterine reprezentând locul unde va avea loc fecundația.

Fecundația reprezintă procesul prin care are loc contopirea dintre spermatozoid și ovul. Cu alte cuvinte după ce ovulul a fost eliberat, spermatozoidul îl va penetra astfel luând naștere oul sau zigotul, acest proces desfașurandu-se în treimea externă a trompei.

Migrarea se desfașoară pe durata a 3-4 zile, timp în care are loc călătoria oului spre cavitatea uterină, oul va suferii și procesul de segmentație pe parcursul deplasării lui. Acestă deplasare este posibilă datorită mișcarilor cililor tubari, dar și a miscărilor peristaltice ale trompei uterine.

Nidația reprezintă implantarea oului pe peretele uterului, mai precis în fundul uterului, având o etapă pregatitoare pentru efectuarea implantației și o alta de implantație propriu-zisa. După ce a avut loc fixarea oului vor apărea o serie de modificări la nivelul endometrului, toate acestea fiind dirijate hormonal.

Doar după ce a avut loc nidația putem sa vorbim despre o sarcină propriu-zisă, cu alte cuvinte după ce zigotul a fost implantat va începe dezvoltarea lui, care în primele 3 luni de sarcină va purta numele de embrion, această perioadă fiind una destul critică, deoarece în această perioadă se poate produce avortul spontan. În ultimele 6 luni de sarcină embrionul va devenii făt, perioadă care se va sfârșii odată cu declanșarea nașterii când fatul va fi expulzat, după o perioadă de 280 de zile în care a avut ca adăpost organismul mamei.

În cursul primului trimestru se formează: plămânii, inima, sistemul nervos, măduva spinării, mâinile și picioarele, la sfârșitul primului trimestru are în jur de 17,5 cm și cântărește 112 gr, organele sexuale ale fătului sunt vizibile, capul este mai mare în comparație cu restul corpului. În cel de-al doilea trimestru organele cele mai importante s-au format deja, se dezvoltă musculatura, are deja sprâncene și gene, în a cincea lună mama simte primele mișcări, ajungând ca la sfârșitului celui de al doilea trimestru sa măsoare 28-35 cm și să cântăreasc 675-900 gr, pielea devine roșiatică, cu riduri și acoperită de un strat protector. Dezvoltarea fătului continuă și în cel de-al treilea trimestru când acesta ajunge la o greutate de 3150-3375 gr, măsurând aproximativ 50 cm, spre finalul lunii a noua poziția fatului se schimbă astfel el este gata să se nască.

Modificări morfo-funcționale care apar în timpul sarcinii

Pe inii

Pe parcursul celor 9 luni de sarcină, organismul matern trece printr-o serie de modificări funcționale și anatomice care sunt cauzate atât de dezvoltarea fatului, cât și de acțiunea unor hormoni ca estrogenul și progesteronul.

1.3.1. Creșterea în greutate

Deșii în primele 2 luni, creșterea în greutate are un caracter moderat, pe masură ce sarcina evolueaza crește și numarul de kilograme ale femeii, în imaginea nr. 1 se poate observa creșterea în greutate a mamei și dezvoltarea fătului. Greutatea medie acumulată de femeii pe timpul sarcinii este de 11-14 kg, această creștere se datorează atît dezvoltării fatului cât și datorită prezenței placentei și a lichidului amniotic, fiind astfel repartizată:

– mărirea sânilor-1400 g

– creșterea volumului de sânge 2200 g

– placenta 900 g

– lichidul amniotic 1400 g

– grăsimea maternă și depozitele de proteine 3600 g

– copilul 3600 g

– greutatea uterului 900g, însumând o greutate de 14000 g.

În primul trimestru greutatea poate să crească în medie cu aproximativ 1,5-2 kg, în cel de-al doilea între 5-7 kg, iar în cursul ultimului trimestru creșterea în greutate poate fi cuprinsă între 4,5 și 7,5 kg, totuși aceste valori pot să fie diferite de la o femeie la alta. O mamă supraponderală poate dezvolta afecțiuni ca preeclampsie, diabet și anumite complicații la naștere, iar cele subponderale pot să dea naștere unor copii subponderali, care vor fi mai vulnerabili în fața unor boli decât cei cu greutate normală.

Imagine 1

1.3.2. Modificări tegumentare

Schimbările care apar pe parcursul sarcinii se manifestă și la nivelul tegumentelor și a țesutului celular subcutanat astfel că:

– crește activitatea glandelor sebacee și a celor sudoripare, deci transpirația va fi mai abundentă.

– apare o hiperpigmentația a pielii (chloasma gravidică) în special la nivelul sânilor, la nivelul liniei abdominale (linea nigra), și la nivelul pomeților și pe frunte (melasma).

– vergeturile apar ca rezultat al intinderii și mai apoi a ruperii fibrelor de colagen, fiind determinată de creșterea în greutate a femeii intr-un interval de timp scurt. Cel mai adesea vergeturile apar pe abdomen, sâni coapse și doar în al treilea trimestru de sarcină.

Apare infiltrația edematoasă a dermului și a țesutului celular subcutanat, astfel că pielea fiind lucioasă, catifelată.

1.3.3. Modificări psihice

Aceste modificări își fac și ele simțită prezența pe timpul sarcinii, existând anumite devieri afective în ceea ce privește comportamentul gravidei, putând chiar modifica psihicul. Modificări sunt mai frecvente la începutul și la sfârșitul sarcinii deoarece la început mama este cuprinsă de sentimente de teamă și neâncredere, fiind veșnic preocupată de siguranța fatului. Modificările psihice care apar la sfârșitul sarcinii constă în sentimente de teama, stresul și anxietatea în special la primipare deoarece se află în fața unei situații necunoscute, cel de-al doilea trimestru aflându-se într-un echilibru cortico-subcortical.

Deci putem observa că tulburările comportamentale ale gravidei sunt caracterizate de o creștere a intensității nevrotice cu cât se apropie mai mult de momentul nașterii, apărând irascibilitatea, oscilațiile de dispoziție ( depresie ușoară sau euforie) sau chiar refuzul de a socializa cu alți oameni.

1.3.4. Modificările sistemului endocrin

Sistemului endocrin este format din glande endocrine care au rolul de a secreta hormoni, aceste glande împreună cu sistemul nervos reglează activitatea organismului. Sistemul nervos acționează asupra glandelor endocrine, la rândul lor și glandele endocrine influențează activitatea sistemului nervos. Acțiunea acestor glande debutează încă din viața intauterină, urmând ca mai apoi hormonii care sunt produși de aceste glande să ajute la dezvoltarea armonioasă a organismului.

Hipofiza- se hipertrofiază, greutatea ei ajungând să se dubleze. Această creștere apare datorită inmultirii celulelor care secretă prolactina, hormonul care stimulează lactația. Hipofiza posterioară va secreta cantități mari de ocitonină, aceasta stimulează contracțiile uterului în momentul nașterii și favorizează alăptarea.Și la nivelul suprarenalelor se produce o hipertrofie, datorită creșterii activității funcționale, hormonul melanotrop și activitatea sporită a suprarenalelor, prin depozitarea în piele a melaninei va produce pigmentarea de sarcină ( masca gravidica, linia albă). Hipertrofia tiroidei apare începând cu luna a 5-a, aceste modificări morfofuncționale sunt în strânsă legatură cu evoluția sarcinii, astfel că nu apar clinic semnele unei hipertiroidii ci joacă un rol deosebit în metabolismul bazal, în metabolismul apei și în creșterea iodemiei.

Inițial estrogenul este produs de corpul galben, iar mai apoi dupa a 6-a săptămână de sincițiotrofoblast. Placenta produce și ea estrogen ajungând ca la sfârșitul sarcinii sa ajungă la 200mg/24h. Placentă mai produce: progesteronul, relaxina, ocitocina și vasopresina, pe lânga acești hormoni, placenta mai secretă enzime și proteine specifice.

1.3.5. Modificările aparatului digestive

Întreg sistemul digestive este influențat de modificările care au loc pe perioada gravidității, primele simptome sunt prezente încă de la începutul sarcinii și se manifestă prin:

– greață și vărsături, prezente în special dimineața

– ptialismul sau hipersalivația

– modificarea apetitului

– pirozis, durere ca o arsură, cu sediul in epigastru, cauzată de refluxul gastro-esofagian

– încetinirea tranzitului intestinal va duce la instalarea constipației Aceste simptome, sunt prezente la aproximativ 70% dintre femei, fiind mai des intâlnite în primul trimestru, iar pe parcurs ce sarcina evoluează acestea dispar.

1.3.6. Modificările aparatului cardiovascular

Aparatul cardiovascular va trece printr-o serie de schimbări pe parcursul sarcinii, aceste schimbări vor cuprinde vasele, sangele și cordul, astfel se observă:

– o creștere a volumului de sânge circulant.

– creșterea frecvenței cardiace cu 15-20 de bătăi pe minut.

– creșterea debitului cadiac cu 40%, ajungând ca în momentul nașterii debitul să fie aproximativ de 6 litri pe minut, creștere pusă pe seama creșterii debitului sistolic.

– presiunea venoasă centrală rămâne neshimbată, însă cea periferică crește în membrele inferioare în special în ultimele 3 luni de sarcină, în urma unei acumulări importante de sânge în sistemul venos periferic.

– scăderea tensiunii arteriale cu 10-15 mmHg în prima jumătate a sarcinii, urmând ca mai apoi să revină la normal. Postura gravidei influențează tensiunea arterială, deoarece este mai mare in ortostatism ca și în decubit dorsal.

1.3.7. Modificările sistemului nervos

Modificările care apar la nivelul acestui sistem pe timpul sarcinii, sunt puse pe seama unei reactivități speciale a sistemului nervos central și în corelația dintre sistemul nervos simpatic și parasimpatic.

În primul trimestru al sarcinii apare fatigabilitatea și somnolența, simptome despre care se spune că apar în urma creșterii nivelului de progesteron, deci putem observa că intensificarea funcției secretorii ale glandelor endocrine sunt cauzate de modificarile care apar asupra sistemului nervos vegetativ. Atât grețurile cât și vărsăturile matinale sunt de origine centrală și sunt cauzate de un nivel crescut al hormonilor estrogeni. Al doilea trimestru trimestru de sarcină se află intr-un echilibru în ceea ce privește activitatea sistemului nervos și se caracterizează printr-o stare de bine, euforie, urmând ultimul trimestru să fie dominat de aceleași stări ca și în primul trimestru. De această data manifestările sunt mai puternice astfel că oboseala va deveii una cronică, iar apariția anxietătii va favoriza instalarea depresiei.

1.3.8. Modificările aparatului urinar

Aparatul urinar asigură atât formarea cât și eliminarea urinii. Pe perioada sarcinii datorită creșterii in dimensiune a uterului rinichii vor fi puțin ascensionați. Relaxarea produsă de progesterone și apăsarea exercitată de uterul gravid va produce dilatarea căilor urinare, reflux vezico-uretral și scăderea peristaltismului uretral lucru care va favoriza apariția unor infecții. De asemenea crește filtratul glomerular, resorbția tubulară a electroliților și apei cu 30-50%, la fel și fluxul plasmatic renal. Tulburări micționale care apar pe timpul sarcinii: polakiuria, albuminuria și glicozuria apar în special spre sfârșitul sarcinii, incontinența urinară și nicturia.

1.3.9. Modificările aparatului respirator

Sarcina induce o serie de schimbări la nivelul aparatului respirator astfel că se observă o intensificare a schimburilor gazoase, cauzate de necesitățile crescute de oxigen atât a mamei cât și a fatului. Sub acțiunea progesteronului se modifică respirația și apare o hiperventilație alveolară. Diafragmul va fi ascensionat, iar coastele false vor fi împinse afară.

Volumul respirator curent crește progresiv începând cu săptămâna a cincea săptămână de sarcină, și va crește cu aproximativ 40% tipului respirator se va schimba din diafragmatic în costal, frecvența respiratorie crește cu 10 % datorită deplasării viscerelor și creșterii uterului gravid, consumul de oxigen crește cu 20 -30%, atât capacitatea reziduală cât și cea inspiratorie va scădea ușor, scade presiunea CO.

În timpul travaliului, poate apărea hipocapnie cu alcaloză respiratorie.cauzată fiind de hiperventilația accentuată de stimulul dureros și anxietatea care apare în acel moment.

1.3.10. Modificările aparatului genital

Din categoria modificărilor morfologice și funcționale care au loc în cursul sarcinii, cele mai importante apar la nivelul aparatului genital și a glandelor mamare.

Uterul- pe perioada gravidității dimensiunile acestuia vor crește pe măsură ce sarcina evoluează, această creștere este cauzată de hipertrofia elementelor musculare și vasculare cât și prin distensia progresivă a pereților săi.

– La trei luni de sarcină uterul depășește simfiza pubiană, mai precis marcinea superioară.

– La cinci luni uterul este atât de crscut încât va ajunge până la ombilic, iar în luna a noua uterul ajunge până la procesul xifoid, urmând ca în ultimele zile de sarcină să coboare.

– Creșterea în volum a uterului va avea ca și consecința modificarea direcție și a raporturilor acestuia.

– Se observă o creștere a masei musculare uterină de aproximativ 20 de ori in cursul sarcinii.

– Greutatea uterului crește de la 50g la 1200-1500g.

– Celulele musculare netede se hipertrofiază și se hiperplaziază, însă vor reveni la forma inițială după naștere.

– Capacitatea uterului negravid este de 2-3cm, dar la termen va fi de 3-4 litri sau mai mult.

– Se modifică și grosimea pereților, consistența diminuă în sarcină.

– Istmul, colul și corpul uterului vor suferi de asemenea modificări.

Vaginul, vulva și perineul- mucoasa vaginală devine mai suplă și extensibilă. La nivelul vulvei și perineului întâlnim aceleași procese de vascularizație intensă. Musculatura se relaxează progresiv, țesutul conjunctiv suferă o transformare elastică.

1.3.11. Modificări la nivelul glandei mamare

Creșterea glandei mamare începe o dată cu debutul sarcinii, are o evoluție discontinuă, în total crescând cu aproximativ 70grame. În primele luni de sarcină, sub influența progesteronului, sânii cresc în volum pe seama hipertrofiei acinilor și a formării unor lobuli, în timp ce proliferarea canalelor galactofore rămâne sub influența estrogenilor. Efectul inhibitor al estrogenului și progesteronului eliberează prolactina, hormon care va acționa asupra glandei mamare și astfel apara lactogeneza imediat după naștere, secreția acestui hormon va fi menținută prin stimularea mamelonului în urma suptului.

1.3.12.Modificările aparatului mioartrokinetic

În timpul sarcinii conținutul de Calciu al oaselor scade, dar în același timp elasticitatea lor crește. Bolta plantară se va aplatiza pe perioada sarcinii, iar apariției unor decalcifieri va crește riscul unor fracturi. În ceea ce privește articulațiile, acestea devin mai laxe, în special articulațiile sacroiliace, articulațiile coloanei vertebrale și cele ale simfizei pubiene.

Toate aceste modificări la care se adaugă creșterea în greutate a uterului gravid, vor determina modificarea staticii gravidei, cu accentuarea lordozei lombare și modificarea centrului de greutate. Modificarea staticii organismului feminin se modifică atât în urma scăderii consistenței, căreia îi este supus întregul aparat locomotor și de susținere, cât și în urma modificărilor repartiției ponderale în cursul sarcini și astfel cauzând dureri în regiunea sacrată și a spatelui. Ca urmare a modificării echilibrului ce presupune un efort compensator suplimentar pentru grupele musculare dorso-lombare și extensorii membrelor inferioare, aici intervenind ajutorul kinetoterapeutului pentru a restabilii echilibrul, apelând la modificare a poziției corpului în sens posterior.

Musculatura abdominală are un rol foarte important în menținerea unei stări de sănatate satisfăcătoare, la gravide este slab dezvoltată, hipotonă, nu este în stare să mențină în poziție normală uterul gravid care este în continuă creștere. O dată cu scăderea forței musculaturii abdominale, coloana vertebrală își pierde o parte însemnată a sprijinului său, această pierdere este compensată în parte de mușchii spatelui și în mică măsură de mușchii oblici abdominali. În urma căderii sper înainte a uterului se modifică centrul de greutate al corpului, lucru ce este compensat prin înclinarea pe spate a corpului și prin accentuarea lordozei lombare.

În concluzie observăm că pentru a menținere în poziție corectă uterul gravid și pentru asigurarea unei nașteri cât mai ușoare, este necesară atât prezența unei musculaturi abdominale puternice, cât și a unei musculaturi perineale elastice, capabile de distensie, acest lucru fiind unul din obiectivele kinetoterapiei în cazul gravidelor.

1.3.13. Modificările metabolice

Pe perioada sarcinii are loc o creștere a metabolismului bazal cu 10- 20 %, creștere pusă pe seama nevoilor crescute de oxigen ale fatului și de activitatea crescută a diferitelor organe.

Femeia gravidă are nevoie de un spor de calorii, care variază în funcție de activitatea fizică a acesteia. La nivelul metabolismul protidic s-a demonstrat că există o creștere a necesitaților de proteine, datorită importanței lor în ceea ce privește dezvoltarea dezvoltarea fătulului și astfel putându-se evita eventualele carențe proteice.

Componentele metabolismului lipidic, colesterolul, leitina și acizii grași vor crește progresiv cu sarcina, în special în ultimele două luni ale sarcinii. Activitatea crescută a glandelor suprarenale cauzează creșterea colesterolului, iar pe toată perioada sarcinii cantitatea lipidelor din sânge e în creștere. În ceea ce privește metabolismul glucidic pe timpul sarcinii datorită consumului crescut de glucide, fiind principala sursă de energie a organismului, vom asista la o hiperglicemie gestațională. Metabolismul apei la gravidă suferă modificări, astfel că are loc o retenție de ape și săruri. Apariția edemelor și creșterea ponderală ne indică o absorbție tisulara exagerată de apă, acest fenomen apare in special în ultimele săptămâni de sarcină și stă sub dependența estrogenilor și hormonilor corticosupra- renalieni. Creșterea conținutului de apă se accentuează pe măsură ce sarcina evoluează, proces denumit ”imbibiție apoasă”.

1.4. Perioada sarcinii

În decursul celor nouă luni de sarcină, organismul matern suferă o serie de modificări, aceste modificări sunt răspunsul adaptabilității femeii la graviditate și a dezvoltării produsului de concepție. Această perioadă este împărțită în 3 trimestre a câte trei luni. Primul trimestru se mai numește perioada embrionară, după produsul de concepție care se găsește în stadiul de embrion, iar următoarele două reprezintă perioada fetală, deoarece embrionul devine făt.

1.4.1. Primul trimestru de sarcină

Activitatea crescută a hormonilor transformă treptat organismul mamei, astfel este posibil să apară următoarele simptome:

– Sângerări ușoare sau scurgeri vaginale maronii, aproximativ la 2 săptămâni după concepție

– Amețeli și dureri de cap

– Senzația de greață matinală și chiar vomă

– Oboseală și stare de somnolență

– Senzație frecventă de a urina din cauza presiunii exercitate de uter asupra vezicii, senzație care dispare odată cu dezvoltarea sarcinii și implicit a uterului, în sus.

– Sânii sunt mai sensibili și cresc în dimensiune datorită glandelor producătoare de lapte

– Hipersalivație care dispare începând cu a V-a lună.

– Pofte alimeaentare neobișnuite și creșterea sensibilitații la mirosuri.

1.4.2. Al II-lea trimestru de sarcină

Este o perioadă mai fericită deoarece multe din simptomele primului trimestru au dispărut, gravida putându-se bucura din plin de starea de bine neuro-psihică instalată, însă și în această perioadă unele gravide pot prezenta simptome ca:

– Modificări musculoscheletale datorită creșterii în greutate, gravida acuzând durerilor de spate

– Parestezii ale mâinii

– Edemul gingiilor până la sângerări ușoare

– Edemul picioarelor și a mâinilor

– Apariția arsurilor la stomac și chiar a sângerărilor nazale

– Apariția zonelor hiperpigmentate pe piele și înmulțirea alunițelor.

– Urinările frecvente și persistența durerilor de cap.

1.4.3. Al III-lea trimestru de sarcină

– Apare greutate în mișcări, respirație, oboseala se instalează rapid

– Crampe ale membrelor inferioare, cauzate fiind de absorbirea deficitară a calciului pe perioada sarcinii, acesta fiind implicat în contracția muschilor

– Scurgerile vaginale sunt prezente și în această perioadă, fiind mai abundente datorită volumului crescut de sânge și de activitatea crescută a hormonilor

– Edeme la nivelul membrelor inferioare

– Exagerarea cordoanelor varicoase

– Vergeturile sunt prezente la 90% din gravide de la mijlocul până la sfârșitul sarcinii, în special pe abdomen, coapse, sau fese și sunt produse prin ruperea fibrelor elastice de colagen din piele

– Contracții Braxton Hicks, bătăi puternice ale inimii

– Constipație, cu apariția hemoroizilor, care pot fi descrise ca dilatări ale venelor din rect cauzate de creșterea volumului de sânge circulant.

1.5. Kinetoterapia pe perioada sarcinii

Deșii nu foarte practicată în țara noastră, kinetoterapia efectuată pe perioada sarcinii are un efect benefic, îmbunătățind starea fizică și psihică a mamei. Kinetoterapia urmărește ca viitoarea mamă sa facă față mai ușor modificărilor care apar pe perioada sarcinii, să aibă o nașterea mai ușoară, previne apariția unor complicații în momentul nașterii și ajută la refacerea mai raidă a femeii după naștere. O bună stare de sănătate a mamei va influența deci și o dezvoltare normală a fătului.

În formularea unui program de kinetoterapie pe perioada sarcini se ține cont de modul în care evoluează sarcinii, starea de sănătate a femeii, gradul de antrenament fizic, plăcerea și aptitdinile pentru anumite sporturi. Ca și activități recomandăm gimnastica înviorare și de întreținere, mersul pe jos, înotul în bazine sau apa mării, masajul, pilates.

Prin kinetoterapiei în sarcină urmărim:

– prevenirea sau combaterea durerilor lombare, a constipației, a edemelor și a vergeturilor

– ameliorarea respiratorie, prin diferite tehnici de respirație foarte utile pe perioada travaliului

– tonifierea musculaturii în special a celei perineale și creșterea mobilității articulare

– îmbunătățirea posturii și a aliniamentului corporal

– alungirea și asuplizarea musculaturii solicitante prin stretching

– menținerea greutății corporale la valorile optime perioadei de sarcină

– menținerea controlului și a echilibrului și executarea unor ererciții de relaxare asupra coloanei vertebrale.

1.5.1. Contraindicații

Înainte de a începe programul de exerciții fizice gravida va trebuii să obțină aprobarea medicului curant, asigurându-se că efectuarea unui program kinetic nu va reprezenta un risc pentru evoluția sarcinii. Au fost stabilite o serie de contraindicații ale exercițiului fizic în sarcină de către Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor acestea fiind:

– hipertensiune arterială pe timpul sarcinii

– ruptura prematură a membranelor

– diabet

– hemoragii pe perioada sarcinii

– creștere intrauterină întârziată

– pierderi de sarcină repetate

– câștig ponderal insuficient sau supraponderalitate excesivă

– travaliu prematur în antecedente sau în sarcina prezentă

leziuni cardiace și pulmonare active.

1.5.2. Elaborarea programului de exerciții:

– Sala în care se desfășoară execițiile trebuie să fie una aerisită

– Gravida trebuie sa evite hainele care împiedică dispersia căldurii și mai apoi favorizează supraîncălzirea organismului

-Ședințele de exerciții fizice trebuiesc planificate de trei ori pe săptămână, cu o durată de cel puțin 20 de minute și se încep cu circa 5-10 minute de încălzire, cum ar fi mersul pe jos

– Exercițiile se efectuează la doua ore post prandial, sau o oră înainte de masă

– Intensitatea efortului va fi moderat, iar odata cu adaptarea organismului la efort va crește numărul de repetări.

– Se pune accentul pe execițiile cu bază largă de susținere pentru a avea un bun echilibru

– După luna a treia de sarcină trebuie evitate exercițiile din decubit dorsal, pentru că se produce compresie pe vena cavă inferioară

– Ca activități sportive înotul este foarte indicat, spre deosebire de alte sporturi ca schiatul, patinajul sau călăritul

– Se vor aduce în plus 300 de calorii/zi în rația alimentară deoarece sarcina și efortul fizic cer o suplimentare adecvată a aportului caloric

– Se vor evita exercițiile obositoare, în care pulsul ajunge la 140 bătăi/min, gravida fiind învățată cum să îsi măsoare pulsul.

Se oprește imediat orice exercițiu dacă apare:

– dispnee,

– cefalee,

– greață,

– oboseală,

– creșterea tensiunii arteriale,

– astenie musculară,

– dureri toracice,

– metroragii,

– contracții uterine.

II.CERCETĂRI PERSONALE

Ipoteza de lucru

În cadrul studiului efectuat am dorit sa demonstrez eficacitatea metodelor kinetice utilizate pe perioada gravidității pentru a pregătii viitoarele mămici pentru o naștere fiziologică. Aceste exerciții efectuate corect și sub supraveghere permanentă a unui fiziokinetoterapeut, influențează pozitiv starea mamei pe perioada gravidității, ea făcând față mai ușor modificărilor organismului din această perioadă, astfel fiind influențată în mod pozitiv și dezvoltarea fătului. Aceste exerciții au menirea și de a pregăti organismul mamei pentru momentul nașterii, astfel încât aceasta să fie cât mai ușoară.

Pentru a putea formula un program de exerciții fizice specifice acestei perioade, am ținut cont de:

– starea de sănătate a gravidei, există femei la care simptomele de sarcină sunt atât de puternice, încât nu pot realiza orice fel de activitate, astfel că a trebuit să fiu atentă la acest aspect și să individualizez programul de exerciții pentru a putea fi realizat și de acestea.

– perioada sarcinii, programul de exerciții este diferit de la un trimestru la altul

– nivelul de activitate fizică a paciente, dacă este o persoana activă sau mai puțin activă

– afinitatea pentru pentru o anumite activitate, astfel am urmărit ca gravida să facă totul cu plăcere și nu ca o obligație.

Material

Studiul l-am efectuat pe un lot de 16 gravide selectate dintr-un Cabinet Medical Individual, efectuând un program de kinetoterapie specifică sarcinii fiziologice, în perioada noiembrie 2012- august 2013. Aceste ședințe s-au desfășurat atât la domiciliul gravidei cât și cabinete specializate.

În cadrul discuțiilor cu pacientele am urmărit date referitoare la

– Nivelul de trai

– Numărul de sarcini

– Numărul de copii născuți și tipul de naștere normală sau prin operație cezariană

– Complicații aparute în cursul sarcinilor precedente sau alte boli asociate.

– În cazul multiparelor, am fost interesată dacă mama s-a confruntat cu depresia post partum și astfel încercând să intervin în acest sens prin aceste exerciții.

-Pe lângă celelalte date din chestionar, prin discuția cu pacientele multipare am căutat să aflu cum au evoluat sarcinile precedente, cum a fost nașterea, dacă au fost complicații la naștere și durata travaliului.

– Nivelul de activitate fizică, aici am dorit să aflu dacă pacienta este sedentară sau activă

– Cunoștințele privind sarcina și nașterea.

În monitorizarea gravidelor am urmărit: – valorile tensiunii arteriale

– valorile pulsului

– frecvența respiratorie

CHESTIONAR

Numele și prenumele Vârsta

Mediul de proveniență Numar copii

Starea civilă

Ultima școală absolvită

Numărul de nașteri Naturală Cezariana

Vârsta sarcinii în momentul începerii pregatirii

Boli, complicații în timpul sarcinii actuale

Înălțime Greutatea inainte de sarcina

Consum toxice Frecvența zilnic/ ocazional

Activitate fizica Frecvența Durata

Participare la o consiliere sau pregătire pentru naștere

Cunoștințe privind sarcina și nașterea

2.2.1. Date demografice

Repartiția în funcție de vârstă arată că predomină vârsta 20-25 ani conform graficului nr. 1

Grafic 1 -Repartiția după vârstă

Conform graficului nr. 2 mediul urban este cel predominant

Grafic 2- Repartiția după mediul de proveniență

Graficul nr. 3 arată că cele căsătorite sunt majoritare

Grafic 3- Repartiția privind starea civilă

În graficul nr. 4 se observă predominanța celor cu studii liceale și universitare

Grafic 4- Repartiție în funcție de studii

Conform graficului nr. 5, predomină gravidele cu stare materială bună.

Grafic 5- Repartiție în funcție de starea materială

2.2.2. Criterii clinice

Deșii diferența nu este una foarte mare predomină primiparele, după cum se observă în graficul nr. 6, astfel că exceptând gravida 5 care se află la a treia sarcină, restul gravidelor multipare sunt la a doua sarcină.

Grafic 6- Repartiție în funcție de numărul de nașteri

Indicele de masă corporal a fost calculat după formula greutatea corporală în kilograme/înălțimea2 în centimetri. Indicele de masă corporal a reprezentat un factor important în individualizarea programului kinetic, rezultatele conform tabelului nr. 1 fiind interpretate astfel:

– Sub 19- subponderală- nici o gravidă nu s-a aflat în această categorie în urma calculării acestui indice

– Între 19-25- greutate normală- 15 gravide s-au încadrat în această categorie, 2 dintre ele fiind unala limita spre subponderalilate, iar cealaltă spre supraponderalitate

– Între 26-29- supraponderal- o singură gravidă s-a încadrat în această categorie

– Între 30-39- obez

– 40 sau mai mult- foarte obez, ultimelor 2 categorii nu a corespuns nici o gravidă.

Înălțimea, greutatea și indicele de masă corporal înainte de sarcină

Tabel 1 Indicele de masă corporală

În prima fază a studiului, ca și metodă de evaluare am utilizat indicele de activitate fizică. Indicele de activitate fizică reprezintă o metodă prin care se determină condiția fizică a unei persoane sau mai poate fi definită ca o metodă prin care se determină caracteristicele antrenamentului, utilizând metoda chestionarului.

Pentru parametrul intensitate se utilizează:

– 5 puncte pentru o activitate fizică ce duce la o accelerare marcată a respirației și la transpirație abundentă.

– 4 puncte pentru un efort care duce doar din când în când la creșterea respirației și la transpirație.

– 3 puncte pentru un efort nu prea greu.ex cicloturism.

– 2 puncte pentru eforturi moderate ex volei.

– 1 punct pentru eforturi ușoare de ex. mers.

În funcție de durată punctajul va fi acesta :

– 4 puncte peste 30 de minute

– 3 puncte pentru o durată a efortului de 20-30 de minute

– 2 puncte cu o durată de 10-20 de minute

– 1 punct pentru un efort sub 10 minute.

Alt parametru judecat este frecvența :

– 5 puncte pentru un efort efectuat zilnic sau aproape zilnic,

– 4 puncte pentru un efort de 3-5 ori pe săptămână,

– 3 puncte pentru o frecvență de una, două ori pe săptămână

– 2 puncte pentru de câteva ori pe lună

– 1 punct pentru mai puțin de o dată pe lună.

În final Indicele de activitate fizica se va stabili în funcție de produsul dintre intensitate frecvență și durată. Grila de comparație este urrmătoarea.

Punctaj 80-100 persoană cu un stil de viață foarte activ și o condiție fizică superioară.

Punctaj 60-80 pers. activă, condiția fizică foarte bună.

Punctaj 40-60 acceptabil, este nevoie de mai mult, condiția fizică rezonabilă.

Punctaj 20-40 insuficient de activ, relativ sedentar, condiție fizică slabă.

Punctaj sub 20 sedentar , condiție fizică foarte slabă.

După ce toate gravidele au fost evaluate, am calculat Indicele de activitate fizică pentru fiecare în parte și astfel am aflat ce fel de condiție fizică are, după cum arată figura următoare. Se observă din graficul nr. 7, că predomină cele cu condiție fizică acceptabilă, adică deșii multe dintre ele fac un efort aproape zilnic cu o durată de peste 30 de minute, acesta nu este unul foarte solicitant.

Grafic 7- Repartiție făcută în funcție de condiția fizică

Consum de toxice- conform graficului nr. 8 , sunt 7 gravide care consumă cafea zilnic, una dintre gravide consumând doar aproximativ de 2 ori pe săptămână. În ceea ce privește fumatul, 3 paciente fumează zilnic, iar 1 pacientă fumează aproximativ cam odată la 1-2 săptămâni, iar alcoolul e consumat la diferite ocazii de 2 gravide. Gravida nr. 11 este menționată atât la consumul cafelei cât și al tutunului zilnic.

Grafic 8- Repartiție făcută în funcție de consumul de toxice

2.2.3. Boli asociate și complicații în timpul sarcinii- după cum se observă în graficul nr. 9 cele mai frecvente acuze ale pacientelor pe perioada sarcinii au fost reprezentate de lombosacralgie 5 paciente și constipație 4 gravide.

Grafic 9- Repartiție făcută în funcție de bolile asociate și complicațiile apărute

După terminarea evaluării, ținând cont de toți factorii mai sus menționați, am început programul de exerciții fizice cu viitoarele mămici, acesta fiind individualizat în funcție de perioada sarcinii, astfel lotul a fost împărțit după cum urmează:

– lotul 1- gravide în primele 3 luni de sarcină, reperzentând primul trimestru,

– lotul 2- lunile 3-6, al doilea trimestru de sarcină

– lotul 3- lunile 6-9, ultimul trimestru de sarcină.

Metodă

2.3.1. Obiectivele programului kinetic

2.3.1.1. Obiectivele programului kinetic în primul trimestru de sarcină

– Se pune accent pe formarea unui autocontrolului asupra aliniamentului corect al corpului și posturii

– Menținerea tonusului muscular

– Creșterea compleanței musculo-articulare

– Se va realiza autocontrolul asupra planșeului pelviperineal

– Reeducarea mișcărilor toracice și diafragmatice

– Prevenirea apariției vergeturilor

– Gravida va trebuii să se obișnuiască cu un program kinetic bine dirijat pentru combaterea sedentarismului și menținerea capacității la efort

– Controlul greutății corporale în vederea menținerii ei la valori adecvate lunilor de sarcină (2 kg în primele 14 săptămâni sau maxim 1kg/lună în primele 6 luni; 2kg/lună în ultimul trimestru de sarcină).

Exercițiile din acest trimestru sunt unele ușoare, fără prea mare efort, pentru că se poate ca embrionul să nu fie bine fixat în uter. Această perioadă cuprinde exerciții globale de menținere a sănătății fizice și psihice.

2.3.1.2. Obiectivele programului kinetic în al doilea trimestru de sarcină

Deșii după a treia lună de sarcină fenomenele neuro-vegetative neplăcute au dispărut, totuși în cel de-al doilea trimestru de sarcină modificările fiziologice ce au loc în organismul gravidei, vor impune o limitare asupra efortului fizic, dintre acestea cele mai frecvente fiind:

– probleme cardio-vasculare (hipertensiune arterială) și apariția tulburărilor de circulație venoasă (varicele)

– durerile lombare

– constipația

– modificări posturale ( picior plat, hiperlordoză)

– scade volumul expirator și de rezervă favorizând instalarea insuficienței respiratorii

– hipotonia musculaturii abdominale

– anxietatea și depresia

În cadrul acestui trimestru am avut ca obiective:

– Menținerea tonusului postural, acest lucru realizându-se prin exerciții de tonifiere a musculaturii spatelui, exerciții de tonifiere a musculaturii abdominale și fesiere din poziții delordozante, prin reeducarea poziției neutre a bazinului și cu ajutorul exercițiilor de asuplizarea musculaturii lombare și psoasiliacului.

– Formarea autocontrolului postural și folosirea lui în activități zilnice.

– Evitarea supraponderabilității prin controlul periodic al greutății și al dietei.

– Am pus mare accent pe exercițiile care previn tulburările care apar la nivelul circulației venoasă.

– Am urmărit prevenirea prăbușirii boltei plantare, deoarece aceasta tinde să se aplatizeze pe parcursul sarcinii.

– Menținerea unei bune elasticității musculo-articulare.

– De asemenea se vor continua exercițiile de reeducare respiratorie, de tonifiere a musculaturii planșeului pelviperineal și cele de prevenirea apariției vergeturilor.

2.3.1.3. Obiectivele programului kinetic în al treilea trimestru de sarcină

În cursul ultimului trimestru gravida suportă mai greu efortul fizic, iar greutatea crescută și laxitatea articulară o pot predispune la anumite probleme, motiv pentru care am pus mare accent pe individualizarea programului kinetic, cu scădere a efortului kinetic spre luna a 9-a și pregătirea viitoarei mame pentru actul nașterii.

– Se vor continuarea exercițiile de asuplizare musculo-articulară

– Se vor aplicarea măsuri de îndepărtare a tulburărilor circulatorii

– Se continuă învățarea respirației corecte și în timpul diferitelor faze ale nașterii

– Se urmărește menținerea tonusului muscular și prevenirea aplatizării bolții plantare

– Gravida va fi instruită asupra posturii corecte în aplicarea gesturilor uzuale și profesionale (școala spatelui)

– Se vor prezenta metodele de naștere naturală și pregătirea gravidei pentru actul nașterii, obiectiv este realizat de echipa de specialiști formată din : psiholog, kinetoterapeut și soțul gravidei.

– Pe lângă exercițile specifice ultimului trimestru se continuă și cele din trimestrul doi.

2.4. Mijloace de recuperare

1.Kinetoterapia

2. Masoterapia

3.Tratamentul igienodietetic

2.4.1. Kinetoterapia

2.4.1.1. Elaborarea programului kinetic

În realizarea programului kinetic am ținut cont atât de vârsta sarcinii, starea de sănătate a gravidei și posibilitățile motrice ale viitoarei mame. Programul de exerciții a avut o durata de minim 30 minute, fiind împărțit în 3 etape și anume:

– perioada de încălzire, având o durată de 5-10 minute, timp în care sunt realizate o serie de exerciții simple

– perioada de antrenament propriu-zis, 15-20 minute

– perioada de revenire, 5-10 minute, terminând ședințele de antrenament cu exerciții respiratorii și de relaxare.

În ceea ce privește frecvența exercițiilor, am recomandat participarea la cel puțin 3 ședințe pe săptămâna, iar intensitatea exercițiilor a fost moderată și adecvată fiecărei situații în parte, evitând astfel durata efortului putând fi mai mare. Intensitatea a fost stabilită pentru fiecare gravidă în parte în urma măsurării pulsului și a tensiunii arteriale după câteva minute de la începerea exercițiior kinetice, urmând ca mai apoi pacientele să fie învățate să îșî măsoare singure pulsul.

2.4.1.2. Kinetoterapia în primul trimestru de sarcină

În cadrul primului trimestru am căutat sa învăț gravidele să își formeze deprinderi care au în vedere crearea unui psihic favorabil nașterii, prin discuția cu pacientele le-am explicat beneficiile kinetoterapiei și importanța pregătirii organismul pe plan somatic și psihic pentru marele eveniment.

Indicații metodice respectate în momentul efectuării programului kinetic au fost:

– Exercițiile de stretching (Bob – Anderson), le-am folosit la începutul și sfârșitul fiecărei ședințe de kinetoterapie

– Pozițiile de lucru au fost cu baza lărgită pentru a evita dezechilibrele

– Reeducare respirației am început-o din primul trimestru de sarcină

– Autocontrolul pelvin l-am inițiat printr-o serie de poziții facilitatorii încă din prima lună de sarcină

– Am evitat săriturile, exercițiile de forță, viteză și rezistență excesivă, transportul de greutăți sau împingeri de obiecte grele, exerciții care supraîncălzesc organismul

– Am urmărit formarea autocontrolului postural în fața oglinzii, analizând corpul gravidei atât față cât și profil,

– Individualizarea programului kinetic se face în funcție de : – Vârstă

– Starea de sănătate prezentă

– Posibilitațile motrice.

În cursul primului trimestru am urmat un program de exerciții ușoare, de respirație și relaxare, pentru a evita suprasolicitarea gravidei. Durata a fost crescută treptata pentru cele aflate în primele 3 luni de sarcină ținându-se cont și de activitate fizică.

Mijloacele de kinetoterapie utilizate au fost:

– Training-ul Schultz- aplicată gravidelor 4, 5, 7

– Stretching-ul Bob Anderson- aplicat tuturor gravidelor

– Gimnastica Kegel- aplicat tuturor gravidelor, dar cu predilecție gravidei 4, cu incontinență urinară

– Reeducarea respiratorie- aplicată tuturor gravidelor

– Metoda Pilates- aplicată gravidelor 8, 11, 13, iar în cel de-al doilea trimestru și gravidelor cu lombosacralgie aceste fiind gravidele nr. 3, 7, 9, 14, 15.

– Am mai utilizat exerciții liber posturale, exerciții cu obiecte ( cu scaunul), exerciții cu încărcături mici, și gimnastica cotidiană.

În prima fază a programului kinetic am învățat pacientele să adopte o postură corectă, așa că am realizat câteva exerciții posturale cu pacientele 2, 4, 5, 16, care sunt foarte utile în această perioadă. Postura corectă se realizează după ce acesta se va relaxa urmând ca mai apoi să mențină gâtul drept aliniat cu coloana vertebrală, brațele gravidei vor atârna relaxate pe lângă corp, poziția corectă a spatelui și abdomenului se face poziționând gravida lateral în fața oglinzii, membrele inferioare vor fi îndepărtate la o distanță egală cu lățimea bazinului, astfel încât gravida să simtă că are greutatea egal distribuită pe ambele membre inferioare, după care am tecut la gimnastica cotidiană.

În realizarea programului de exerciții fizice am urmat toate indicațiile referitoare la această perioadă, astfel că în prima fază am început cu exerciții simple de relaxare folosind Training-ul Schultz și apoi trecând la exerciții de stretching.

Training-ul Schultz l-am aplicat unui lot de 3 gravide, aceste fiind gravidele cu nr. 2, 5, 7, acestă tehnică de relaxare inventată în anii 30 de Johannes Heinrich Schultz, a fost foarte utilă, deoarece pacienta îsi induce starea de relaxare folosind autosugetia, urmărind doi parametri, și anume greutatea și căldura.

Am rugat pacientele să se așeze în cea mai comodă poziție urmând ca mai apoi să repete odată cu mine sugestiile care vor induce starea de relaxare, iar apoi după ce le învață, individual.

Câteva dintre sugestiile folosite în inducerea relaxării au fost:

– Sunt calmă și liniștită, o liniște plăcută mă cuprinde (repetat de 3 ori)

– Acum îmi concentrez atenția asupra brațelor

– Brațul drept este mai greu (repetat de 3 ori)

– Brațul stîng este mai greu (repetat de 3 ori)

– Brațele mele sunt foarte grele (repetat de 3 ori)

– Sunt calmă, liniștită (repetat de 2 ori), se procedează la fel și cu picioarele

– Întregul meu corp este mai greu, apoi foarte greu (repetat de 4 ori)

– Sunt calmă și liniștită (repetat de 2 ori)

– Căldură plăcută cuprinde întregul meu corp (repetat de 3 ori)

– Liniște plăcută îmi cuprinde corpul (repetat de 3 ori)

– Pulsul meu devine rar, regulat ( repetat de 3 ori)

– Inima mea bate rar, liniștit (repetat de 3 ori)

Aceste sugestii au fost învățate de gravide și astfel că unele gravide au folosit această tehnică și la domiciliu, după ce au observat că sunt foarte utile în obținerea relaxării.

Tehnica Bob Anderson- această tehnică am efectuat-o cu toate cele 16 gravide, deoarece am respectat indicațiile metodice, astfel că am folosit stretching-ul atât în perioada de încălzire, cât și în cea de revenire.

Metodele de stretching pot să fie statice și dinamice, tehnica Bob Anderson încadrându-se în cele statice, având ca principale efecte:

– Ameliorează starea mușchilor, artiuculațiilor, tendoanelor și ligamentelor precum și a țesuturilor conjunctive

– Va stimularea secreția de lichid sinovial

– Reduce stresul general, prin relaxarea mușchilor

– Prin această metodă se obține o îmbunătățire evidentă a elasticității musculare

– Împiedică deformările musculare cauzate în mare parte de ținuta greșită a corpului.

Aceste exerciții au fost utilizate ca exerciții de încălzire și de revenire după terminarea efortului.

Principiul după care se realizează această tehnică este următorul:

– 20-30 de secunde – întindere

– 5-10 secunde – relaxare

Câteva exemple de exerciții de stretching folosit în cadrul antrenamentului sunt:

– Gravida va ridica brațele deasupra capului și le va întinde la maxim cu degetele întrepătrunse.(Imagine 2)

Imagine 2

– Brațele sunt paralele cu solul poziție din care va realiza extensia la maxim a acestora, cu degetele întrepătrunse

– Pacienta va extinde brațele în față

– Își apucă coatele și le întinde la maxim spre înapoi.

– Gravida își va îndoii trunchiul în fiecare parte, cu brațele ridicate și degetele întrepătrunse

– Gravida flectează bustul înainte cu brațele extinse și degetele întrepătrunse, gambele apropiate și genunchii întinși

– Se așează în poziția pornind din poziția așezat turcește, apasând cu mâinile pe coapse

– Gravida flectează trunchiul înainte cu brațele extinse și degetele întrepătrunse, gambele fiind apropiate și genunchii întinși.

Fiecare poziție a fost menținută timp de 20 de secunde, exercițiile fiind repetate de 3 ori, după fiecare exercițiu urmând o scurtă perioadă de relaxare. De asemenea am utilizat și poziții din care pacientele s-au putut relaxa mai ușor după realizare acestor exerciții una dintre ele fiind din decubit dorsal, cu un membru inferior extins și cu celălalt flectat relaxând succesiv toate părțile corpului, durata 2-3 minute, după care se va ridica lent. Pacientele s-au simțit foarte bine după aceste exerciții, afirmînd că le-au utilizat și la domiciliu.

Reeducarea respiratorie- complexul de exerciții respiratorii l-am efectuat cu toate cele 16 gravide, pe toată perioada sarcinii, deoarece am urmărit ca viitoarea mamă să își formeze un bun control respirator, acest lucru îmbunătățind astfel ventilația pulmonară necesară mamei și fătului.

Înițial am început programul de gimnastică respiratorie punând accent pe eliberarea diafragmului deoarece stabilizează tendința de îngreunare a respirației, care apar din cel de-al doilea trimestru.

Din decubit dorsal cu membrele inferioare flecate și talpile fixate pe sol, se inspiră ridicând brațele deasupra capului pentru a mări capacitatea de expansiune a cutiei toracice și se expiră ducând brațele de-a lungul corpului, se repetă lent și regulat exercițiul de mai multe ori.

Am realizat exerciții și pentru respirația toracică deoarece pe timpul sarcinii coastele se îndepărtează și se ridică iar diafragmul coboară și se aplatizează.

Gravida se va așeza cu o mână pe abdomen și cu cealaltă pe piept, poziție din care va expira profund înainte de a începe exercițiul și va inspira profund pe nas umflându-și pieptul. Mâna amplasată pe abdomen trebuie sa rămână nemișcată în timp ce mâna de pe piept se înalță concomitent cu ridicarea coastelor și aplatizarea diafragmului, se oprește în inspirație maximă făcând o scurtă pauză, expirând apoi lent cu gura deschisă, cu coborârea progresivă a cutiei toracice.

Exercițiile Kegel- și aceste exerciții le-am aplicat tuturor gravidelor, dar am pus mare accent pe efectuarea lor în special în cazul gravidei nr. 4 cu incontinență urinară.

Ginecologul Arnold Kegel a creeat acest program de exerciții în urmă cu aproximativ 60 de ani, punând accent pe tonifierea musculaturii pubococcigiene.

Acest tip de exercuții le-am folosit încă din primul trimestru, deoarece sunt foarte utile în ceeea ce privește pregătirea corpului pentru naștere și de asemenea ajută la refacerea mai rapidă după naștere. Exercițiile Kegel au foarte multe beneficii, unul dintre ele fiind acela că poate preveni și trata în același timp incontinența urinară care apare la unele gravide, motiv pentru care am recomandat aceste exerciții în special celor două gravide care au întâmpinat această problemă.

Exerciții Kegel pot fi executate oriunde, oricând, nu necesită mult timp, au o durată de apoximativ 20 de minute și pot fi executate de 3 ori pe zi. După ce am învățat gravidele tehnica exercițiilor Kegel, le-am recomandat sa le execute acasă, la servici sau chiar în autobus deoarece cei din jur nu vor observa.

Există mai multe tipuri de exerciții pe care le-am folosit, în cadrul metodei Kegel, prin care am urmărit tonifierea musculaturii planșeului pelviperineal și tratarea incontinenței urinare, astfel am utilizat:

– Contracții lente- gravida execută o contracție puternică a muschilor pubococcigieni, ca și cum ar întrerupe jetul de urina, menținând această contracție 3-5 secunde, după care se relaxează

– Contracții rapide- se realizează contracția și relaxarea câ mai rapidă a mușchilor pubococcigieni

– Împingeri- se execută astfel de exerciții ca și cum gravida s-ar forța să urineze.

După ce am explicat gravidelor importanța tonifierii mușchilor planșeului pelvin, acestea au efectuat exercițiile Kegel și la domiciliu, observând o schimbare în ceea ce privește forța de contracție a acestor mușchi după prima lună. Deșii la începutul antrenamentului contracția musculaturii vaginale se efectua concomitent cu contracția anusului, după câteva ședințe pacientele au reușit să facă diferența dintre acesti mușchii.

Metoda Pilates- am aplicat-o unui lot de 3 gravide, mai precis gravidelor cu nr. 8, 11, 13 urmărind prin aceste exerciții menținerea unor poziții echilibrate ale corpului, lucru foarte important în ceea ce privește suportul coloanei vertebrale, de asemenea prin aceste exerciții obținându-se și o relaxare generală.

Exercițiile din cadrul acestei metode sunt foarte utile putând fi folosite pe toată perioada sarcinii, adaptate în funcție de vârsta sarcinii, dar și în perioada lăuziei. Aceste exerciții sunt ușoare de realizat, întreaga musculatură se dezvoltă echilibrat, fortifică întreg organismul, îmbunătățesc flexibilatea, iar tehnicile de respirație utilizate în cadrul acestei metode vor contribuii la controlul respiratiei in timpul nasterii.

Principiile după care am realizat această metodă au fost:

– Concentrarea- este foarte importantă în momentul realizării acestor exerciții, astfel că gravida se va concentra doar asupra corpului, uitând de grijile și fricile ei.

– Respirația- este foarte importantă în Pilates, astfel că am învățat pacientele ca efortul să aibă loc pe expir, în caz contrar, gravida se va tensiona automat.

– Cordonul de forță- este format din trei zone: spate, abdomen și fese. Prin antrenarea mușchilor abdominali și fesieri, pe lângă faptul că ii vom tonifia, vom îmbunătății și postura gravidei, deoarece această metodă având beneficii și asupra aliniamentului corporal. În ceea ce privește spatele, prin aceste exerciții vom căuta să combatem încordarea care apare în special în zona superioară a spatelui.

– Mișcări în valuri- aceste exerciții se efectuează lent, fiind executate cu precizie și intr-un mod coordonat, gravida trecând de la o mișcare la alta cât mai ușor și mai natural.

– Relaxarea- constituie un element foarte important al acestui program, în general, dar foarte important în timpul perioadei de sarcină.

Iată câteva dintre exercițiile efectuate în primul trimestru:

– Se execută flexii, exetnsii și rotații ale gâtului, eliminând astfel tensiunea apărută la acest nivel.(Imagine 3)

Imagine 3

– Gravida se așează în decubit dorsal, cu genunchi flectați, poziție din care va folosi o pernă pe care o va strânge, astfel lucrând cu mușchii planșeului pelvin și cu partea interioară a coapselor.

– Sprijinindu-se de o bară stabilă sau un scaun, gravida va flecta trunchiul înainte, eliminând astfel încordarea coloanei vertebrale.(Imagine 4)

Imagine 4

– După terminarea exercițiilor se așează în decubit dorsal, poziție din care se va relaxa întreg corpul.

4.1.2.6. Gimnastica de întreținere- aceste tipuri de exerciții le-am efectuat cu toate cele 16 paciente, deoarece pe lângă faptul că sunt ușor de realizat atît în sala de kinetoterapie, cât și la domiciliu, ajută la menținerea unei condiții fizie optime acestei perioade și combate sedentarismului mai jos fiind prezentate câteva exerciții din cadrul acestui program

Exercițiul1- Pacienta din poziția șezând, va înclina lateral trunchiul și mâna spre stânga/dreapta, cealală mână fiind spijinită pe sol, 7-10 repetări.(Imagine 5)

Imagine 5

Exercițiul 2- Din poziția stând pe genunchi cu șezutul pe călcâie, brațele la spate, se execută inspirație profundă cu ridicarea șezutului, ducerea brațelor sus și expirație profundă cu aplecarea capului înainte, 6-8 repetări

Exercițiul 3- Din poziția șezând pe marginea unui scăunel, se basculează bazinului înainte, trunchiul fix, brațele întinse sus și se revine cu brațele întinse înainte, 4-8 repetări

Exercițiul 4- Din poziția șezând pe scăunel se inspiră profund cu lordozarea bazinului și ducerea palmelor pe creștet apoi expiră cu spirjinirea palmelor la spate pe scăunel, cifozarea, genunchii îndoiți la piept, 4-6 repetări

Excițiul 5- Șezând pe scăunel cu brațele întinse lateral, pacienta va răsuci trunchiul la dreapta cu arcuiri, repetând aceeași mișcare spre stânga, 4-8 repetări

Exercițiul 6- Gravida se așează în decubit dorsal cu brațele pe lângă corp, palmele pe sol, menținând poziția, urmând ca mai apoi să flecteze genunchii, tălpile sprijinite pe sol și ridicarea șezutului cât mai sus, 4-8 repetări. (Imagine 6)

Imagine 6

Exercițiul 7- Șezând pe scăunel, se inspiră profund cu brațele întinse în sus pe lângă urechi și expirație cu îndoirea trunchiului până la atingerea solului cu palmele, 4-8 repetări

Exercițiul 8- Gravida se așează în decubit dorsal cu brațele pe lângă corp, palmele pe sol, trunchiul relaxat, urmează menținerea poziției și extensia corpului cu sprijin pe umeri și călcâie, 6-8 repetări

Exercițiul 9- Din poziția șezând pe scăunel, gravida va executa un inspir cu lordozarea bazinului, trunchiul fix, brațele sus, iar apoi va expira cu bascularea bazinului, brațele înainte, 6-8 repetări

2.4.1.3. Kinetoterapia în trimestrul al II-lea de sarcină

Pe parcursul celui de-al doilea trimestru am continuat cu unele programe de exerciții din primul trimestru, cărora am mai adăugat și alte programe specifice acestei perioade și individualizate în funcție de starea fiecărei paciente, deasemenea am recomandat pacientelor să execute și gimnastica de înviorarea timp de 10 minute din șezând punând accent pe exercițiile de suplețe și respirație, dar și pe exerciții care se adresează musculaturii spatelui.

Indicații metodice:

– Pozițiile de lucru au fost delordozante și cu bază largă de susținere

– Am evitat poziționarea pacientelor în decubit dorsal, deoarece poate să apară fenomene ca bradicardia și hipotensiunea arterială, cauzate fiind de compresia vaselor mari

– Am efectuat masajului membrelor inferioare, punând accent pe mișcările ușoare și mobilizări pasive ale piciorului pentru a favoriza întoarcerea venoasă și a prevenii edemele sau varicele, de asemenea am pus accent pe gimnastica Burger și utilizarea unor posturi antideclive

– Am introdus exerciții care au pus accent pe antrenarea mușchiului transvers abdominal, mușchi foarte important în momentul nașterii, aceste exerciții fiind combinate cu exerciții repiratorii

– Am continuat exercițiile de tip stretching și reeducarea respiratorie

– Gravida a fost învățată principiile programului ,,Școala spatelui’’ creeat de Marianne Zachrison.

Am început programul cu exercițiile de încălzire, pentru cap, gât, umeri, brațe și zona toracală, executând mișcări pe toate direcțiile, lent și amplu, trecând mai apoi la exerciții de mers precum mers prin cameră cu legănatul brațelor, mers pe vârfuri, mers pe călcâie sau mers cu brațele în lateral și cu ridicarea alternativă a unui picior flectat din genunchi, la fiecare trei pași, mai apoi am continuat cu programele de exerciții din primul trimestru, adaptate stării pacientelor, precum stretching pentru umeri, spate, trunchi, membre inferioare, continuând Training-ul Schultz și exercițiile Kegel pentru mușhii planșeului pelvin, dar și cele Pilates.

Gimnastica Burger- am aplicat-o în special gravidelor cu nr. 1, 3, 11 și 12 care s-au confruntat cu varice și edeme ale membrelor inferioare, însă am prezentat-o și celorlalte gravide pentru a prentîmpina apariția acestor tulburări circulatorii și a edemelor. Principalele efecte ale acestei metode sunt acele că favorizează circulația de întoarcere venoasă, reducând staza venoasă și consecințele acesteia.

Modul de executare al Gimnasticii vasculare Burger este următorul:

– Gravida se așează în decubit dorsal, poziție din care ridică memebrele inferioare extinse la zenit, executând din această poziție pedalări și rotații ale picioarelor până aproape la apariția palorii plantare

– Următoarea fază a gimnasticii Burger o reprezintă coborârea membrele inferioare în poziție declivă până ce se realizează eritroza după care timp de 4-5 minute gravida rămâne în decubit dorsal cu membrele inferioare întinse la planul patului, după care exercițiul se poate relua

– Durează aproximativ 15-20 minute de minute și se poate repeta de aproximativ 4-5 ori/zi.

Gimnastica respiratorie- am început-o din primul trimestru cu toate gravidele, continuând-o până la sfârșitul sarcinii.

Gimnastica respiratorie urmărește învățarea tehnicilor de respirație corectă deoarece în momentul în care gravida va dobândi o rutină în ceea ce privește tehnica respiratorie si va învața tipurile de respirație, acestea fiind foarte utile în momentul travaliului, menținând o cantitate de oxigen suficientă pentru organism. Datorită schimbărilor ce au loc în organismul gravidei , se va produce și o modificare a respirației, astfel că aceasta ajunge să gâfâie foarte repede și are loc o creștere a frecvenței respiratorii care o va face să fie mai vulnerabilă la efort.

Principalele beneficii ale gimnasticii respiratorii sunt:

– se realizează o mai bună distribuție intrapulmonară a aerului

– sunt antrenați mușchii respiratori

– se realizează o oxigenarea corespunzătoarea a organelor

– se obține relaxare

– influențează favorabil organele interne.

În momentul nașterii gravida utilizează respirația toracică, motiv pentru care am pus accent pe exersarea a trei tipuri de respirație și anume:

– respirația superficială, utilă în faza de dilatare

– respirația gâfâită, utilă în timpul contracțiilor

– respirația abdominală care va favoriza expulzia

Respirația superficială

– Se inspiră și expiră lejer cu gura închisă, rapid și fără zgomot, abdomenul va rămâne aproape imobil, mobilizând numai partea superioară a toracelui.

– Respirația trebuie să fie ritmată, iar timpul inspirației trebuie să fie egal cu timpul expirației

– Aceasta nu trebuie să fie mai rapidă ci să se respire mai mult timp pe același ritm rapid și regulat, realizând o suită inspir-expir de aproximativ 2 secunde, astfel că în urma antrenamentului aceasta va putea ajunge aproape până la 60 de secunde.

Respirația gâfâită

– Aceasta urmărește ca ritmul respirator să se accelereze la o respirație pe secundăm, realizată fiind cu gura întredeschisă, gravida va inspira și expira ținând limba scoasă, astfel că în urma antrenamentului trebuie să ajungem de la 20-30 de secunde la o respirație gâfâită de 60 de secunde.

– Ca o metodă de relaxare am rugat pacientele sa respire complet după aceste exercițiu, iar mai apoi am trecut la alternarea celor două tipuri respiratorii.

Respirația abdominală:

– Gravida își așează o mână pe abdomen și una pe piept, iar înaintea începerii exercițiului va executa o expirație completă, urmată de o inspirație cu gura închisă, astfel ridicând peretele abdomninal, simțind în mometul efectuării exercițiului cum abdomenul urcă și coboară, iar cutia toracică rămâne fixă

– Expirul este unul prelung până pacienta simte că a expulzat tot aerul din plămâni,astfel aplatizându-se progresiv peretele abdominal, care la sfârșitul respirației trebuie să fie revenit la poziția normală. Poziționarea mâinii pe abdomen este foarte importantă deoarece astfel se va putea observa corectitudinea executării exercițiului. După realizarea tuturor acestor exerciții se vor respirații complete care vor combina toate cele 3 tipuri de respirație.

Aceste exerciții respiratorii au fost executate atât pe perioada trimestrului doi, cât și pe perioada celui de-al treilea, exercițiile au fost realizate de 2-3 ori pe săptămână, fiind organizate în grupuri de câte 6-10 gravide, urmărind fiecare gravidă în parte.

2.4.1.4. Kinetoterapia în cel de-al treilea trimestru

În cursul celui de-al treilea trimestru datorită solicitărilor care apar la nivelul aparatului cardiovascular și respirator, efortul nu poate fi susținut mult timp, motiv pentru care în această perioadă am scăzut frecvența și durata exercițiilor, acestea având o durata de 15 minute și desfășurându-se 1-2 ori pe săptămână, accentual fiind pus în special pe exercițiile respiratorii.

Programul de exerciții fizice începe cu o serie de mișcări care pregătesc organismul pentru adaptarea la efort, astfel cu gravidele am executat diferite tipuri de mersuri cum ar fi mers înainte și înapoi, mers lateral, mers pe vârfuri și pe călcâie. Am pus mare accent pe gimnastica respiratorie care este foarte importantă în momentul nașterii.

De asemenea am aplicat atât în acest trimestru cât și în al doilea câteva exerciții posturale, am efectuat câteva exerciții din diferite poziții cu gravidele 2, 4, 16, astfel că am recomandat ca ridicarea de pe scaun să se realizeze ținând cont de cel protejarea spatelui realizeându-se prin: poziționarea membrelor inferioare la o distanță cel puțin egală cu lățimea bazinului, un picior să fie în fața celuilalt la aproximativ 15 cm, mâinile sprijinite pe coapse, aplecându-se peste genunchi, în față, gravida se va ridica contractând mușchii fesieri, mușchii coapsei și nu pe cei ai spatelui, iar din poziția șezând , în special în ultimele luni de sarcină, gravida din luna a noua trebuie să se asigure că are spatele sprijinit pe spătarul scaunului, tălpile sunt sprijinite pe podea, greutatea corpului este pe pelvis, coloana vertebrală este menținută întinsă și nu într-o poziție vicioasă, membrele inferioare nu vor fi încrucișate.

Exercițiile Kegel le-am continuat cu toate pacientele și în acest trimestru însă au fost de o durată și intensitate mai scăzută, am evitat folosirea unor exerciții din decubit dorsal deoarece acestea reduc umplerea cardiacă, cauzate fiind de comprimarea venei cavă inferioară.

O parte din exercițiile pe care recomandat tuturor gravidelor în această perioadă sunt:

– Din ortostatism cu membrele inferioare îndepartate, cu membrele superioare extinse lateral se execută rotări mici de brațe din articulația umărului spre înainte și înapoi în ritm vioi

– Tot din ortostatism, dar cu mâinile pe șolduri, executăm balansul posterior al membrului inferior stâng, cu inspirație și antepulsia membrului inferior cu genunchiul flectat, pe expirație, apoi se repetă și cu celălalt membru

– În ortostatism cu mâinile sprijinite posterior pe o masă față de care gravida e poziționată cu spatele, ridicarea pe vârfuri cu inspirație, genuflexiune ușoară cu expirație

– Gravida se așează pe un scaun cu sprijin posterior pe mâini, poziție din care ridică un membru inferior extins după care îl coboară, acest exercițiu se va realiza și cu ambele picioare odată

– Din poziția anterioară, gravida se va ridica de pe scaun cu ducerea brațelor în sus pe lângă urechi, în inspirație și va revenii în șezând pe scaun cu aplecarea trunchiului pe expirație.

Am recomandat gravidelor să execute la domiciliu și gimnastica cotidiană, aceasta utilizează exerciții de mers. Mersul pe jos trebuie practicat zilnic o oră deoarece ajută călirea organismului la aer și la soare, acesta trebuie făcut lent, relaxat cam 3-4 km/oră, utilizând încălțăminte adecvată și nu va merge pe teren accidentat și în condiții atmosferice nefavorabile.

Spre luna a 9-a de sarcină scade considerabil capacitatea de efort a gravidei, astfel că exercițiile fizice le-am fost realizate cu prudență, executând și aici variante de mers și fandări ușoare însă în această utimă lună a sarcinii am urmărit reeducarea respirației din timpul dilatației și al expulziei.

Faza de dilatație

– Din decubit dorsal cu brațele pe lângă corp și palmele pe planul patului, pacienta respiră natural și în mod obișnuit, urmând ca după 1-2 inspirații și expirații profunde cu gura întredeschisă, să înceapă așa numitul „joc diafragmatic”, această mișcare fiind asigurată de participarea activă a diafragmului, se începe cu un ritm mai lent și apoi se accelerează

– După ce dispare senzația de durere, se execută 2-3 inspirații- expirații profunde și se revine la respirația normală.

Faza de expulzie

– Din decubit dorsal cu coapsele flectate pe bazin și gambele pe coapse, se inspiră profund când începe contracția, apoi pacienta va închide gura și va realiza o apnee voluntară contr- cronometru, urmând ca mai apoi sa își contractă puternic mușchii abdominali făcând un efort asemănător cu acela al defecației

– Concomitent în timpul efortului capul se flectează iar membrele superioare trag puternic de cele două bare de susținere ale mesei de travaliu, urmând apoi o expirație rapidă, iar la sfârșitul exercițiului să respire relaxant de 2-3 ori.

După efectuarea acestor exerciții am realizat câteva exerciții de relaxarea pentru a putea trece la exercițiile Kegel. Am continuat metoda Pilates cu gravidele nr. 3, 7, 8, 9, 14, 15 au fost utile și în această perioadă, deoarece sunt ușor de realizat și nu solicită organismul mamei, finalizând cu exerciții posturale.

În luna a 9-a am recomandat tuturor gravidelor câteva exerciții pe care să le execute:

– Din poziția șezând pe scaun cu sprijin pe brațe situate posterior, se ridică membrul inferior stâng extins și revine, după care se repetă și cu celălat și apoi alternativ

– Poziția anterioară, se va ridica bazinul pe inspirație, extinzând corpul concomitent cu extinderea membrelor superioare, revenind în poziția de start,cu expirație

– Sezând pe scaun, picior peste picior se va rotii laba piciorului stâng din articulația gleznei în ambele sensuri, după care cu celălat picior.

– Din șezând, cu o pernă între genunchi, pacienta va strânge perna cu genunchii. apoi se va relaxa.(Imagine 7)

Imagine 7

2.4.1.5.Kinetoterapia specifică unor obiective particulare

2.4.1.5.1. Prevenirea lombosacralgiilor- exercițiile au fost aplicate gravidelor cu nr. 3, 7, 9, 14, 15, paciente care au acuzat dureri de spate începând cu a 12 săptămână de sarcină.

Principalele cauze ale lombosacralgiei pot fi:

– Obezitatea va afecta articulațiile sacro-iliace și simfiza pubiană

– Scăderea tonusului musculaturii abdominale va suprasolicită musculatura paravertebrală, cu apariția accentuării lordozei lombare

– Oboseala musculară acumulată în timpul zilei

– Ortostatismul prelungit

Am pus mare accent pe metoda Pilates, deoarece aceasta urmărește menținerea unor poziții echilibrate a corpului, lucru foarte important în ceea ce privește suportul coloanei vertebrale, utilizând exerciții posturale și de relaxare, completând cu exercițiile din “Școala spatelui’’, mai jos fiind exemplificate câteva principii ale acestui program:

– Gravida este învățată poziția corectă din care se va odihnii și anume din decubit lateral cu o pernă mică sub cap, și una sub piciorul de deasupra care este în triplă flexie.

– În cazul în care gravida va căra greutăți, acestea trebuie să fie distribuite egal în ambele mâini.

– Gravida se va ridica din pat rostogolindu-se lateral, apoi împingându-se în brațe și coborând pe sol concomitent membrele inferioare.

– Ridicarea din poziția șezând se realizează prin deplasarea trunchiului înainte, cu împingere în mâini, mai apoi urmând ca să se execute înălțarea corpului prin extensia genunchilor.

– Pacienta va lua poziția stând cu un picior flectat și așezat pe un suport de câtiva centimetri înălțime în momentul în care se va apleca la masă.

Aceste indicații au fost de mare folos gravidelor, deoarece acestea au învățat să adopte o postură corectă, exercițiile au urmărit creșterea rezistenței structurilor musculo-ligamentare, astfel că cele 5 gravide care au acuzat lombosacralgii pe perioada sarcinii au observat că durerile s-au ameliorat considerabil.

2.4.1.5.2. Prevenirea constipației- am aplicat aceste exerciții gravidelor cu nr. 5, 8, 10, 13 care au întâmpinat această problemă pe parcursul sarcinii.

Principalele cauze ale constipației pot fi reprezentate de:

– alimente sărace în fibre

– reducerea aportului de lichide

– sedentarismul

– activitatea intestinală mai lentă, cauzate de presiunea exercitată a uterului asupra intetinului

– unele alimente consumate în exces precum pâinea albă

– slăbirea sau limitarea mișcărilor diafragmului

Gimnastica de înviorare are un rol foarte important în prevenirea constipației, motiv pentru care am sugerat gravidelor să o execute și la domiciliu, pe lângă aceasta am mai recomandat pacientelor să execute și plimbări în aer liber, să consume alimente bogate în fibre și să consume lichide.

Mai jos sunt exemplificate câteva din exercițiile aplicate gravidelor pentru a combate dar și a prevenii constipație:

– Pacienta va executa mers cu răsucirea trunchiului stânga- dreapta, ducând brațele lateral

– Mers cu trunchiul flectat, balansând și încrucișănd brațele înainte jos, flectând și extinzând genunchi

– Mers cu trunchiul înclinat, mâinile pe șold, cu ducerea a câte unui genunchi alternativ la piept

Imagine 8

– Mers cu genunchii flectați 5-6 pași alternativ cu mers pe vârfuri cu pași ascuțiți cu brațele pe șold.(Imagine 8)

– Din decubit dorsal, ridică trunchiul la verticală cu răsucirea lui spre stânga/dreapta , revenire cu expirație prelungită

– Mers cu inspirație și expirație profunde cu relaxarea trunchiului.

2.4.1.5.3. Prevenirea incontinenței urinare de efort- exerciții aplicate gravidei cu nr. 4, în ultimul trimestru de sarcină. Incontinență urinară se manifestă ca o pierderea involuntară de urină cauzată de modificările bruște ale presiunii intraabdominale din timpul efortului de tuse, al strănutului, a râsului sau implicit de modificările apărute în sarcină.

Pentru prevenirea aparițieie incontinenței urinare este nevoie instituirea unui program de kinetoterapie profilactică prin care urmărim tonizarea musculaturii abdominale si perineale

și evitarea eforturilor fizice care cresc presiunea intraabdominală.

Exerciții utilizate:

– Din decubit dorsal cu membrele inferioare flectate pe abdomen, plantele lipite cu musculatura abdominală și vaginală relaxată, se contractă pereții vaginului, încercând apropierea lor, ca și pentru a opri jetul de urină, contracția se menține 6 secunde după care se va relaxare înaiante de a începe din nou – nu se vor contracta mușchii fesieri sau abdominali.

– Din poziția anterioară, pacienta se va relaxarea, urmând ca mai apoi să execute trei contracții rapide

– Din poziția anterioară se încearcă executarea unor contracții lente și localizate ale musculaturii planșeului perineal, pacienta imaginându-și că vaginul este un lift, parterul este intrarea în vagin iar ombilicul este etajul 10, comparând mișcarea de contracție cu imaginea ascensionării lente a liftului de la parter la etajul 10.

– Poziția este de decubit dorsal cu membrele inferioare flectate pe abdomen și plantele lipite se realizează contracția musculaturii perineale 3 secunde, urmată de relaxare 3 secunde,se repetă de 8 ori.

– Din poziția anterioară se realizează contracția și relaxarea musculaturii cât de repede posibil, repetându-se de 20 de ori.

Există dispozitive speciale precum conurile vaginale de diferite greutăți, foarte utile în tratamentul celor cu incontinență urinară. Aceste conuri vor fi introduse și menținute intravaginal printr-o contracție a musculaturii locale, timp în care pacienta merge pe loc sau tușește, deoarece în aceste situații se produce cel mai frecvent pierderea de urină, astfel că forța musculaturii perineale va crește și se va trece treptata la greutăti mai mai ale conurilor vaginale, durata acestor exerciții crescând treptat.

2.4.1.5.4. Prevenirea edemelor și varicelor- gravidele cu nr. 1, 11 și 12 au prezentat edeme, iar gravida nr. 3 varice, la nivelul membrelor inferioare, cauzate fiind de presiunea pe care o exercită uterul cât și de influența unor hormoni, astfel că a fost necesar instituirea unor exerciții pentru combaterea acestor probleme.

Inițial am aplicat acestor gravide Gimnastica vasculară Burger, care este foarte utilă deoarece favorizează circulația de întoarcere venoasă, reducând staza venoasă, această metodă fiind descrisă în cadrul kinetoterapiei din al doilea trimestru.

Pe lângă această gimnastică, am m-ai recomandat pacientelor câteva exerciții simple care previn atât varicele, cât și edemelor, astfel că și cele 3 gravide care au sesizat apariția edemelor au urmat aceste exerciții, care s-au dovedit a fi foarte benefice.

– Din decubit dorsal, cu picioarele sprijinite de perete, va ridica membrul inferior la verticală, poziție din care va executa rotații ale articulației gleznei, acest exercițiu repetându-se cu fiecare picior pe rând.(Imagine 9)

Imagine 9

– Din poziția șezând pe un scaun, gravida va ridica piciorul stâng, susținut cu ambele mâini la nivelul spațiului popliteu, poziție din care va flecta laba piciorului, se repeta cu fiecare picior.

– Din decubit dorsal, se vor ridica membrele inferioare extinse la verticală, poziție din care se va efectua o „scuturare vibratorie”, poziția se menține 30 secunde și se revine lent.

De asemenea am dat gravidelor câteva indicații în acest sens, cum ar fi:

– Evitarea purtării unor jartiere strânse și a ortostatismului prelungit

– Am recomandat să poarte îmbrăcăminte amplă, vaporoasă și încăltămintea cu toc cuprins între 3-5 cm, se vor corija toate deformările

– Le-am indicat indicat să facă zilnic un duș cu apă rece la nivelul gambelor, incepând de jos în sus și să stea cu gambele ridicate în timpul nopții și de câte ori este posibil, mai ales în timpul sarcinii

– În cazul unor activități statice prelungite le-am recomandat să execute o pășirea energică și mici sărituri pe vârfuri.

2.4.1.5.5. Prevenirea obezității

După calcularea IMC-ului înainte de sarcină, am observat că gravida nr.15 depășește valorile normale ceea ce poate duce la posibilitatea apariției unor probleme în timpul sarcinii. În primul rând i-am recomandat acesteia un regim igieno-dietetic adecvat și corect și am sfătuit-o să facă multă mișcare. Aceasta problemă poate fi cauzată de sedentarism și un aport alimentar prea mare, astfel că am urmărit să echilibrez balanța energtică, consumul caloric putând fi sporit și prin exerciții fizice sau activități fizice.

De exemplu în 30 de minute de gimnastică moderată se consumă circa 100 calorii și dublu dacă aceasta se efectuează cu intensitate mai mare, iar o plimbare de o oră, în funcție de intensitatea mersului, înseamnă un consum caloric de la : 180- 200 calorii la parcurgerea de 4 km la 280- 300 calorii la o distanță parcursă de 6 km.

2.4.1.5.6. Prevenirea crampelor musculare

Gravideler cu nr. 6 ,12, 13 au intâmpinat spre sfârșitul celui de-al doilea trimestu apariția crampelor musculare cauzate fiind de absorbția deficitară a calciului în timpul sarcinii, deshidratarea sau ortostatismul îndelungat.

Acestor gravide am recomandat câteva exerciții și am dat căteva indicații:

– Executarea flexiei dorsale și plantare, iar mai apoi apucarea degetelor de la picioare cu tragea lor în direcția genunchiului

– Pacienta se așează la un braț distanță de perete, punând mâinile pe peretele din față mutând piciorul drept în spatele celui stâng, din această poziție se va îndoii ușor piciorul stâng in față, menținând genunchiul drept in poziție dreapta si cu călcaiul pe podea, această poziție se menține 30 de secunde, timp în care spatele este drept și șoldurile înainte, apoi se trece și la celălat picior.

– Efectuarea unor plimbări, urmând ca la sfârșit să se scuture fiecare picior în parte

– Pacienta sa se hidrateze coresunzător, pentru a preveni cramele musculare

– Purtarea unor încălțăminte adecvate cu evitarea tocurilor

2.4.2. Masajul

Masajul este foarte benefic în timpul sarcinii, deoarece o dacă gravida se simte bine, această stare se va transmite și fătului. Contraindicații masajul pe timpul sarcinii sunt similare cu cele ale kinetoterapia în această perioadă.

Masajul l-am început doar din al doilea trimestru, iar manevrele utilizate în această perioadă au fost: – netezirile lungi

– fricțiuni ușoare cu vârful degetelor

– frământat ușor

Printre principalele efecte ale masajului amintim că:

– Ameliorează durerile din țesuturile moi și din articulații

– Eliberează tensiunea din organism

– Imbunătățește metabolismul

– Are efecte favorabile asupra psihicului

– Ajută la decontracturarea musculară parvertebrală

2.4.2.1. Masajul în al doilea trimestru

Masajul l-am început abia din al doilea trimestru, inițial masajul l-am aplicat pacientelor nr 1, 11, 12, la care au început să apară edeme la nivelul membrelor inferioare. În cursul ședinței de masaj pentru a combate aceste probleme care au apărut, am aplicat un masaj al membrelor inferioare, utilizănd manevrele de drenaj limfatic, dar am fost atentă ca intensitatea acestor manevre să nu fie prea mare pentru a nu crește foarte mult travaliul cardiac, iar în final am recomandat gravidei să adopte posturi antideclive.

Pacientelor nr. 7, 9 care au acuzat lombosacralgii cu o durată de o săptămână am aplicat ca și metodă adjuvantă masajul, la nivelul coloanei vertebrale, utilizând neteziri lungi, frământări și fricțiuni ușoare, iar mai apoi am aplict masajul și la nivelul membrelor superioare, urmate de mobilizări pasive ale degetelor. Prin această metodă am urmărit să decontracturez musculatura paravertebrala, să ameliorez durerea și să scad tensiunea are se află în special la umeri.

2.4.2.2. Masajul în ultimul trimestru

În cursul ultimului trimestru de sarcină am continuat cu masajul regional la pacientele nr 1, 11, 12 cu edeme, de asemenea în urma masajului din trimestrul anterior gravidele au observat ameliorări în starea generală, iar în ceea ce privește cele două gravide cu lombosacralgii în urma masajului și a ședințelor kinetice, durerea a scăzut în intensitate, ajungând la o durată de 1- 2 zile.

Pacientele care au acuzat crampe musculare nr. 6 ,12, 13, au beneficiat și ele de masaj, deoarece acesta este o metodă de relaxare, astfel că am utilizat în special netezirile lungi și frământări ușoare la nivelul membrelor inferioare, urmate de mobilizări ale degetelor de la picioare.

2.4.3. Tratamentul igieno-dietetic.

Pe tot parcursul sarcinii, am acordat o mre atenție gravidei cu nr. 15, care înainte de sarcină, după calcularea IMC- ului era inclusă în categoria supraponderală recomandându-i acesteia să fie atentă în ceea ce privește obiceiurile alimentare, cât și în privința consumului de cafea zilnic, deoarece datorită legăturii puternice dintre mamă și făt în momentul în care mama va suferii, aceasta suferință se va transmite și fătului, putând astfel apărea anumite complicații în dezvoltarea aceastuia.

Am recomandat gravidei să evite supraalimentarea, deoarece există o foarte mare legătură între starea nutrițională a mamei și greutatea fătului la naștere, deoarece necesarul caloric crește doar cu 300 kcal față de necesarul energetic anterior sarcinii.

Dacă celorlalte gravide, pot lua în greutate intre 12-14 kg pe parcursul sarcinii, am monitorizat cu foarte mare atenție creșterea în greutate, astfel că i-am recomandat să consume alimente bogate în nutrienți, iar mesele să fie mai dese, dar în cantități mai mici, deci să mănânce sănătos, variat și să țină cont de necesitățile speciale gravidității, urmărind necesarul de proteine și glucide care sunt puțin crescut, elemente minerale, am recomandat un aport suficient de fier, calciu, acid folic si vitamina D. Am recomandat acesteia să consume legume și fructe cat de multe, carne și lapte în cantități moderate și să scadă consumul de dulciuri și de grăsimi.

2.4.3.1. Consumul de toxice

Din lotul de paciente gravidele nr. 2, 7 consumă alcool ocazional, gravida nr. 10 consumă tutun ocazional, gravidele nr. 9, 11, 14 consumă tutun zilnic, a nr. 5 consumă cafea ocazional, iar gravidele nr. 1, 2, 4, 7, 8 , 11, 15 consumă cafea zilnic. În cursul ședințelor de kinetoterapie am prezentat gravidelor în acest sens modul în care influențează aceste toxice evoluția sarcinii, astfel că în special am recomandat gravidelor nr. 9, 11, 14 care consumă tutun zilnic, dar și gravidei nr. 5 să renunțe la tutun , deoarece reprezintă una dintre cele mai puternice cauze ale problemelor de sănătate în timpul sarcinii, influențând negative atât starea mamei cât și dezvoltarea fătului, putând provoca chiar un avort spontan.

Gravidelor nr. 2, 7 care au afirmat că consumă alcool la diferite ocazii, le-am recomandat să renunțe la acest obicei deoarece până și cantitățile mici de alcool pot provoca afecțiuni ale dezvoltării mentale și fizice ale fătului, sau chiar pot produce un avor spontan. Și gravidelor care consumau cafea zilnic. 1, 2, 4, 7, 8, 11, 15 le-am recomandat să încerce să reducă cantitatea de cafea consumată și eventual consumul să fie doar ocazional, deoarece cafeina rămâne de 10 ori mai mult în sângele copiilor decât în sângele adulților, pentru că nu o pot metaboliza și elimina, la cantități mari de cafea putându-se produce avortul.

2.5.Rezultate

2.5.1. Frecvența ședințelor

Grafic 10 – Frecvența ședințelor

Toate gravidele au fost stimulate să continue acest program până în momentul nașterii, astfel că nici una nu a renunțat, după cum se vede în graficului nr.10.

Evaluarea greutății

Tabel 2- Evoluția greutății

În ceea ce privește greutatea acumulată în timpul sarcinii, toate gravidele au reușit prin efectuarea programului kinetic și printr-un regim igieno- dietetic corespunzător sarcinii să se încadreze în limitele fiziologice, date prezentate în tabelul nr. 2.

Valorile parametrilor clinici:

Frecvența cardiacă

Tabel 3- Frecvența cardiacă

În ceea ce privește frecvența cardică, conform tabelului nr. 3 la gravida nr. 15 valorile sunt mai crescute la efort, asta și datorită fapului că ea este predispusă la obezitate, astfel că am fost foarte atentă la activitățile pe care le efectua și la intensitatea lor, așa că m-am bazat pe progresivitatea crescută a intensității exercițiilor. Acest principiul l-am aplicat și gravidelor 2, 5, 7, 14 care nu aveau o condiție fizică foarte bună.

Tensiunea arterială

Tabel 4- Tensinea arterială

În ceea ce privește valorile tensiunii arteriale în tabelul nr.4 se observă că în primul trimestru are valori inferioare, hipotensiunea fiind specifică în această perioadă, urmând ca mai apoi pe parcursul sarcinii, valorile ei să revină la normal. Deșii câteva gravide au valori tensionale ușor crescute, nu au apărut incidente neplăcute pe parcursul efectuării exercițiilor.

Frecvența respiratorie

Tabel 5- Frecvența respiratorie

Prin gimnastica respiratorie gravidele au învățat să respire corect, astfel că frecvența respiratorie este cuprinsă în valorile normale conform tabelul nr. 5, ceea ce va ameliora distribuția intrapulmonară a aerului, cu oxigenarea corespunzătoare a tuturor țesuturilor. Doar 3 dintre gravide au avut valori puțin crescute, însă nu au constituit motive de îngrijorare, deoarece prin reeducarea respiratorie au învățat cum să respire corect.

Consum de toxice

Grafic 11- Consum de toxice

Dacă la începutul studiului 2 gravide consumau alcool ocazional, 3 consumau tutun zilnic, 1 ocazional, iar 7 consumau cafea zilnic și 1 ocazional, după ce am prezentat modul în care aceste obiceiuri influențează negativ sarcina, doar gravida nr. 9 nu a putut renunța de tot la tutun, spunând că fumează cam de 2-3 ori pe lună, toate cele care consumau alcool au renunțat la acest obicei pentru a se putea bucura de o sarcină sănătoasă. Dintre cele care consumau cafea, gravidele nr. 2, 8 au afirmat că încă consumă zilnic, iar gravida nr. 11 dintre ele consumă cafea odată la 2-3 zile, date prezentate în graficul nr.11.

Tratarea bolilor și a complicațiilor apărute

Tabel 6- Tratarea complicațiilor apărute

Dacă la început gravidele nr. 3, 7, 9, 14, 15, acuzau lombosacralgie având o durată de 6-7 zile, după efectuarea programului kinetic starea lor s-a ameliorat considerabil, conform tabelului nr. 6 doar gravidele nr. 7, 9 a mai prezentat lombosacralgie în ultimul trimestru al sarcinii, dar cu o durată de doar 1-2 zile și o intensitate mai scăzută. Gravida nr. 15 care era predispusă la obezitate, a reușit prin programul kinetic și regimul igieno-dietetic să se încadreze în valorile normale, luând în greutate doar 10 kg.

Beneficiile s-au observat și în cazul gravidelor nr. 6 ,12, 13, care au întâmpinat în ultimul trimestru apariția crampelor musculare, astfel că acestea au dispărut. Și gravidele nr. 5, 8, 10, 13, la care a apărut constipație, au afirmat că kinetoterapia le-a ajutat în reglarea tranzitului intestinal, doar gravida nr.5 a afirmat că deșii starea i s-a ameliorat a mai apărut această problemă pe parcursul sarcinii. Edemele apărute la gravidele 1, 11, 12 au fost stăpânite prin efectuarea masajului, însă la gravida nr 11, acestea au fost mai persistente, iar varicele apărute la gravida nr. 3 s-au ameliorat în urma folosirii mijloacelor kinetice. Incontinența gravidei cu nr. 4 a fost tratată prin exercițiile Kegel scăpând astfel de această problemă.

Asistarea la naștere. Durata travaliului

Tabel 7-Asistarea la naștere

După cum se observă în tabelul nr.7, durata travaliului a scăzut considerabil, astfel că în cazul primiparelor în care durata teoretică a travaliului este cuprinsă între 10-12 ore, prin antrenamentul efectuat pe parcursul sarcinii s-a ajuns la o durată de aproximativ 8-9 ore, iar în cazul multiparelor în care durata teoretică a travaliului este cuprinsă între 7-8 ore, s-a reușit performanța de a scurta durata travaliului la 5-6 ore. Toate cele 16 gravide au născut natural, epiziotomia fiind necesară gravidelor 3,4, 6, 10,11, 12, 15.

Date antopometrice ale nou-născuților

Tabel 8- Date antopometrice ale nou-născuților

Greutatea și înălțimea noi născuților au valori foarte bune, conform, tabelului nr. 8.

Scor Apgar

Scorul Apgar apreciază starea noi născuților la naștere astfel se observă în graficul nr. 12, că toate notele obținute sunt foarte bune. Două dintre ele, reprezentând un procentaj de 12, %, obținând nota 9, iar restul de 14, reprezentînd un procentaj de 88 %, obținând nota 10.

Grafic 12- Scorul Apgar

Sex masculin/feminin

Grafic 13- Sex masculin/feminin

Conform graficului nr. 13, predomină noi născuții de sex feminin acestea fiind în număr de 10, cu un procentaj de 63%, iar restul sunt de sex masculin, mai precis 6, cu un procentaj de 37%.

Concluzii

Adresabilitatea la ședințele de kinetoterapie a depins de gradul de instruire, starea materiala si starea civila, lotul de 16 gravide fiind obtinut dintr-un număr de 46 de paciente, din care doar 35% au acceptat terapia.

Creșterea în greutate a fost cuprinsă în limitele fiziologice, 56% dintre gravide se află la prima sarcină, iar restul de 44% sunt la a doua și a treia naștere.

Condiția fizică s-a ameliorat chiar in aceasta stare fiziologica, procentajul majoritar de 46 % a fost reprezentat de gravidele care au o condiție fizică acceptabilă, iar la sfârșit acesta a crescut cu 17 procente, ajungând la 63 %.

Lombosacralgia este cea mai frecventă, reprezentând un procent de 31%, urmând ca după efectuarea programului kinetic procentajul lombosacralgiei să scadă la 12,5%.

În ceea ce privește consumul de toxice, procentul majoritar de 44% este distribuit consumatoarelor de cafea, urmând ca la sfârșitul sarcinii doar 12% din gravide să mai consume cafea.

Valorile parametrilor clinici cardiovasculari si respiratori s-au situat în limitele fiziologice, deșii au fost oscilante, nu au ridicat probleme pe parcursul ședințelor de kinetoterapie.

Toate gravidele au avut o naștere fiziolgica, 56% din gravide nu au avut nevoie de epiziotomie.

Un procent de 88% din valorile scorului Apgar sunt de nota 10, travaliul înregistrează și el valori bune.

Complexul de exerciții care utilizează starea de contracție și de relaxare, au ajutat gravida să aibă un mai bun control asupra musculaturii ducând la o naștere normală, dezvoltată în condiții fiziologice, iar programul kinetic nu a avut nici un efect negativ asupra fătului.

Fiecare gravidă a beneficiat de o atenție și o monitorizare perseverentă în cursul ședințelor de kinetoterapie, programele fiind individualizate în funcție de posibilitățile gravidelor.

Ca și propuneri, menționez că ar trebui mediatizată terapia prin exerciții fizice sub îndrumarea fiziokineoterapeuților și instruite viitoarele mame în ceea ce privește beneficiile kinetoterapiei pre și post partum, astfel ca fiecare gravidă care obține avizul medicului să poată participa la aceste ședințe de kinetoterapie.

III.Bibliografia

1. Aldea Marie-Jean, Brăniștean Irina, Niculescu Rodica, Țopa Elena, Obstetrică fiziologică, Elemente de Kinetoterapie, Institutul European Iași, anul 1999

2. Ancăr Virgil, Dr. Crângu Ionescu,Obstetrică, Editura Național, anul 2008

3. Farago Monica, Pop Simona, Metode și tehnici de evaluare în kinetoterapie, Editura Universității din Oradea, anul 2009

4. Firimiță Marian, Gimnastica medicală la domiciliu, Editura Sport-Turism București, anul 1989

5. Frydman Rene, Taylor Sabine, Sarcina, Editura Corint, București, anul 2003

6.Graham Janis, Biblia femeii gravide, Editura Elit, Ploiești, anul 1997

7. Kroop Tori, Sarcina ta pas cu pas, Editura Polirom Iași, anul 2009

8. Papilian Victor, Anatomia omului, vol II, Splahnologia, Ediția a VI-a,Editura Didactică și Pedagogică București, anul 1982

9. Riley Laura, You & your baby pregnancy, Editura John Wiley & sons Hoboken ,New Jersey, anul 2012

10. Sbenghe Tudor, Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului pentru medicul de familie, Editura Medicală București, anul 1996

11. Stamatian Florin, Obstetrică și Ginecologie, vol I Obstetrică, Editura Echinox Cluj, anul 2003

12. Stoppard Miriam, New pregnancy and birth book, Editura Ballantine Books New York, anul 2009

13. Șerbescu Carmen, Kinetoprofilaxie primară Biologia condiției fizice Ed. Univ. Din Oradea, anul 2000

14. Verrilli E. George, Mueser Anne Marie, În așteptarea bebelușului, Editura Bic All București, anul 2004

15. Vlădărean Radu, Obstetrică și ginecologie clinică-pentru studenți și rezidenți, Editura Universitară Carol Davila, anul 2006

16. Zighelboim Itic, Guariglia Domenico, Clinica obstetrica, 3ra Edition, Editura Disinlimed C.A., Caracas, Venezuela, anul 2007

Site-uri de documentare:

1.http://ghid-sanatate.info

2.http://www.sfatmedical.ro

3.http://www.viata-medicala.ro

4.http://www.copilul.ro

5.http://www.cuibulberzelor.ro/

6.http://www.scrigroup.com

7.http://www.armyacademy.ro

8.http://sanatate.acasa.ro

9.http://en.wikipedia.org

10.http://www.scritube.com

11.http://www.corpul-uman.com

12.http://ro.wikipedia.org

III.Bibliografia

1. Aldea Marie-Jean, Brăniștean Irina, Niculescu Rodica, Țopa Elena, Obstetrică fiziologică, Elemente de Kinetoterapie, Institutul European Iași, anul 1999

2. Ancăr Virgil, Dr. Crângu Ionescu,Obstetrică, Editura Național, anul 2008

3. Farago Monica, Pop Simona, Metode și tehnici de evaluare în kinetoterapie, Editura Universității din Oradea, anul 2009

4. Firimiță Marian, Gimnastica medicală la domiciliu, Editura Sport-Turism București, anul 1989

5. Frydman Rene, Taylor Sabine, Sarcina, Editura Corint, București, anul 2003

6.Graham Janis, Biblia femeii gravide, Editura Elit, Ploiești, anul 1997

7. Kroop Tori, Sarcina ta pas cu pas, Editura Polirom Iași, anul 2009

8. Papilian Victor, Anatomia omului, vol II, Splahnologia, Ediția a VI-a,Editura Didactică și Pedagogică București, anul 1982

9. Riley Laura, You & your baby pregnancy, Editura John Wiley & sons Hoboken ,New Jersey, anul 2012

10. Sbenghe Tudor, Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului pentru medicul de familie, Editura Medicală București, anul 1996

11. Stamatian Florin, Obstetrică și Ginecologie, vol I Obstetrică, Editura Echinox Cluj, anul 2003

12. Stoppard Miriam, New pregnancy and birth book, Editura Ballantine Books New York, anul 2009

13. Șerbescu Carmen, Kinetoprofilaxie primară Biologia condiției fizice Ed. Univ. Din Oradea, anul 2000

14. Verrilli E. George, Mueser Anne Marie, În așteptarea bebelușului, Editura Bic All București, anul 2004

15. Vlădărean Radu, Obstetrică și ginecologie clinică-pentru studenți și rezidenți, Editura Universitară Carol Davila, anul 2006

16. Zighelboim Itic, Guariglia Domenico, Clinica obstetrica, 3ra Edition, Editura Disinlimed C.A., Caracas, Venezuela, anul 2007

Site-uri de documentare:

1.http://ghid-sanatate.info

2.http://www.sfatmedical.ro

3.http://www.viata-medicala.ro

4.http://www.copilul.ro

5.http://www.cuibulberzelor.ro/

6.http://www.scrigroup.com

7.http://www.armyacademy.ro

8.http://sanatate.acasa.ro

9.http://en.wikipedia.org

10.http://www.scritube.com

11.http://www.corpul-uman.com

12.http://ro.wikipedia.org