Kinetoterapeut Drago ș-Cristian BOGDAN [608274]

1UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE EDUCA ȚIE FIZIC Ă ȘI SPORT
LUCRARE DE DISERTA ȚIE
NOUT ĂȚI PRIVIND PROGRAMUL
KINETIC
ÎN RECÂ ȘTIGAREA STATURII
PELVINE POSTPARTUM
Coordonator Științific:
Prof. Univ. Dr. SIDENCO Elena-Lumini ța
Masterand: [anonimizat]
2019

2CUPRINS
CAPITOLUL 1 Introducere / 4
1.1 Actualitatea temei / 4
1.2 Motivarea alegerii temei / 4
CAPITOLUL 2 Anatomia plan șeului pelvin. Patologia și programul kinetic / 5
2.1. Anatomia plan șeului pelvin / 5
2.1.1. Diametrele bazinului feminin / 6
2.1.2. Articula țiile și ligamentele centurii pelvine / 9
2.1.3. Biomecanica centurii pelvine / 10
2.2. Bazinul moale / 10
2.3. Clasificarea bazinului / 12
2.4. Incontinen ța urinar ă (IU) / 14
2.5. Statica pelvin ă/ 24
2.6. Kinetoterapia postpartum / 30
2.6.1. Kinetoterapia în lehuzia propriu-zis ă / 30
2.6.2. Obiective și mijloace folosite / 31
2.6.3. Programul kinetic / 31
CAPITOLUL 3 Actualit ăți privind programul kinetic în recâ știgarea staticii pelvine
postpartum / 34
3.1. Kinetoterapie specific ă staticii plan șeului pelvin / 34
3.1.1 Studiul 1. Factori care influen țeaz ă aderen ța pe termen lung la exerci țiile pe termen lung
destinate plan șeului pelvin la femeile cu incontinen ță urinar ă/ 36
3.1.2. Studiul 2. Eficien ța programului de exerci ții pentru musculatur ă profund ă a peretelui
abdominal la femeile postpartum cu diastaz ă a dreptului abdominal: un studiu controlat
randomizat / 38

33.1.3. Studiul 3. Siguran ța și eficacitatea unui câmp electromagnetic de înalt ă intensitate non-
invaziv focusat pentru tratamentul incontinen ței urinare și în cre șterea calit ății vie ții1/ 39
3.1.4. Studiul 4. Exerci țiul de stabilizare afecteaz ă func ția transversului abdominal și a
mu șchilor pelvieni la femeile cu durere lumbo-pelvin ă postpartum: un studiu clinic randomizat
double-blinded / 40
3.2. Electroterapie / 41
3.2.1. BTL EMSELLA. Fotoliul electromagnetic care trateaz ă incontinen ța urinar ă / 41
3.2.2. Studiul 1. Tehnologia HIFEM®– o nou ă perspectiv ă în tratamentul stresului din
incontinen ța urinar ă / 43
3.2.3. Studiul 2. Tehnologia HIFEM- tratament non-invaziv pentru incontinen ța urinar ă/ 44
3.2.4. Studiul 3. Tehnologia HIFEM™ poate îmbun ătăți calitatea vie ții la pacientele
incontinente / 45
3.2.5. Studiul 4. Utilizarea tehnologiei HIFEM în tratamentul musculaturii plan șeului pelvin
ca o cauz ă a disfunc ției sexuale la femei: Un studiu pilot multi-centric / 46
3.3. Pilates. Exerci ții specifice pentru respira ție, stretching și autocontrol pentru femeile
postpaetum / 47
3.3.1. Principii / 47
3.3.2. Studiul 1. Design-ul de program Pilates și beneficiile acestuia pentru s ănătatea femeilor
gravide: Un sondaj al practicienilor / 50
CAPITOLUL 4 Experien ța personal ă în recuperarea staticii plan șeului pelvin / 52
CONCLUZII / 55
BIBLIOGRAFIE / 57
Cărți/ 57
Articole / 58
Webografie / 58
Surse imagini / 60
1 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă:Safety and Efficacy of a Non ‐Invasive
High ‐Intensity Focused Electromagnetic Field (HIFEM) Device for Treatment of Urinary Incontinence and Enhancement
of Quality of Life

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 1
4CAPITOLUL 1
INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA STUDIULUI
1.1 Actualitatea temei
Femeia modern ă dore ște s ă revin ă dup ă na șterea natural ă la integritatea prenatal ă.
Este bine știut faptul c ă în Romania foarte pu ține femei acord ă importan ță recuper ării
postnatale de și în Europa Occidental ă se pune accent pe preven ție. Spre exemplu, in Fran ța
kinetoterapia pentru afectiunile postnatale este subven ționat ă de c ătre casa de asigur ări
medicale. Prevalen ța afec țiunii variaz ă între limite foarte largi (13% și 55 %). Incontinen ța
urinar ă important ă, în m ăsur ă să perturbe activitatea cotidian ă a femeii și care s ă necesite
tratamentul chirurgical, are o inciden ță mult mai redus ă: cel mult 5% – 6% dintre
pacientele serviciilor de ginecologie.
Neacordarea aten ției recuper ării staticii pelvine postpartum atrage dup ă sine
disfunc ții pe termen lung care afecteaz ă calitatea vie ții femeii din urm ătoarele puncte de
vedere: incontinen ță urinar ă, prolapsul organelor pelvine, activit ățile de zi cu zi, via ța
sexual ă.
1.2 Motivarea alegerii temei
Am ales pentru lucrarea de diserta ție acest subiect din dou ă puncte de vedere.
Primul este cel obiectiv, și anume, un subiect pu țin tratat înc ă la noi în țară, nu sunt
suficiente cercet ări pe acest domeniu al kinetoterapiei plan șeului pelvin. Femeile din
România încep sa fie interesate din ce în ce mai mult de efectuarea unei astfel de
recuper ări. Al doilea motiv este preocuparea personal ă pentru acest subiect, am
interac ționat de-alungul timpului cu paciente care aveau nevoie de un astfel de tip de
recuperare atât dupa na șterea natural ă cât și prin cezarian ă. În timpul sarcinii se produc
niște modific ări asupra organismului femeii iar efortul depus la na șterea natural ă este cel
mai mare efort la care este supus organismul uman. Pe de alt ă parte, multe femei în
România nasc prin cezarian ă. Recuperarea staticii pelvine este indicat ă n ambele situa ții
dar cu prec ădere pentru na șterea natural ă.
Scopul lucr ării de fa ță este demonstrarea importan ței construirii unui program de
reabilitarea integrativ cu accent pe sinergia kinetoterapiei și aparaturii de electroterapie
specific ă de ultim ă genera ție.

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
5CAPITOLUL 2
Anatomia plan șeului pelvin. Patologia și programul kinetic
2.1. Anatomia plan șeului pelvin
Bazinul osos este format din cele dou ă oase iliace, sacru și coccige, și este imp ărțit prin cele
două linii nenumite în bazinul mare sau bazinul abdominal, situate deasupra liniei nenumite
și bazinul mic sau bazinul obstetrical, situat sub linia nenumit ă.
Osul Coxal este alc ătuit din 3 oase distincte: ILION,ISCHION și PUBIS.
Osul Sacru stă la baza coloanei vertebrale inaintea coccigelui. Formeaz ă prin
orientarea sa oblic ă, de sus în jos și dinainte înapoi, cu ultima vertebr ă lombar ă, un unghi de
mare importan ță ostetrical ă, numit promontoriu . Acesta este descris astfel: o fa ță anterioar ă
(pelvin ă); o fa ță posterioar ă; dou ă fețe laterale, care prin intermediul fe țelor auriculare, se
articuleaz ă cu oasele coxale; o baz ă; un vârf prin intermediul c ăruia se articuleaza cu
coccigele.
Osul Coccige este alc ătuit din unirea celor 5 sau 4 vertebre coccigiene atrofiate. ®
Fig 2.1. Bazinul osos
(Baltag Rodica.2014)

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
6 2.1.1 Diametrele bazinului feminin
Pelvisul osos prezint ă:
·o circumferin ță superioar ă (baza mare);
·o circumferin ță înferioar ă ( baza mic ă);
·o suprafa ță exterioar ă;
·o suprafa ță inferioar ă;
Circumferin ța superioar ăeste format ă din baza sacrului, creasta iliac ă, marginea anterioar ă
a coxalului, marginea superioar ă a simfizei pubiene. Diametrele din aceast ă circumferin ță
sunt importante, din punct de vedere obstetrical, se evalueaz ă la femeia gravid ă prin
pelvimetrie extern ă.
Aceste diametre sunt:
·bispinos superior ce une ște spinele iliace antero-superioare și măsoară 24 cm;
·transversal maxim (bicrest) ce une ște punctele cele mai îndepartate ale crestelor
iliace, m ăsurând 28 cm.
Suprafa ța exterioar ă prezint ă elementele anatomice de pe fe țele laterale ale celor doua oase
coxale și de pe fe țele dorsale ale sacrului și coccigelui.
Suprafa ța interioar ă se caracterizeaz ă printr-un relief osos circular, numit linia terminal ă.
Acesta delimiteaz ă strâmtoarea superioar ă a pelvisului.
Strâmtoarea superioar ă împarte suprafa ța interioar ă in dou ă porțiuni:
·prima situat ă deasupra numit ăpelvisul mare care apartine de topografia
abdomenului;
·cea dea doua situat ă dedesubt, numit ăstrâmtoarea inferioar ă a pelvisului așa numita,
pelvisul mic .
Aceste dou ă strâmtori și pelvisul mic joac ă un rol foarte important în obstetrica-ginecologic ă
prin diametrele pe care le prezint ă.

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
7Fig. 2.2. Diametrele strâmtorii superioare a pelvisului
(Autor.an)
Strâmtoarea superioar ă prezint ă urmatoarele diametre:
vsagitale :
·promonto-suprapubian se întinde de la promantoriu la marginea superioar ă a
simfizei pubiene și măsoară 11 cm. Mic șorarea lui patologic ă devine un
important factor de risc în mecanismul de na ștere;
·promonto-retropubian se întinde de la promantoriu la fa ța posterioar ă a
simfizei pubiene m ăsurand 10,5 cm. La acest nivel, simfiza pubian ă este
proeminent ă în pelvis;
·promonto-subpubian are o lungime de 12 cm și se întinde de la promantoriu la
marginea inferioar ă a simfizei pubiene;
vtransversale:
·transversal maxim une ște punctele cele mai îndep ărtate ale liniei arcuite și
măsoara 13,5 cm;
·transversal clinic întretaie diametrul promonto-retropubian la mijlocul lui
măsurând 13 cm. El este utilizat de ovoidul fetal în timpul na șterii;

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
8voblice sunt dou ă și se întind de la articula ția sacro-iliac ă la proeminen ța ilio-pubian ă
cu m ărimea de 12 cm. Constituie, în marea majoritate a cazurilor, diametrul de intrare
(angajare) a ovoidului fetal în pelvisul mic.
Fig. 2.3. Diametrele strâmtorii inferioare a pelvisului
(Autor.an)
Strâmtoarea inferioar ă sau (baza mica a pelvisului osos) este format ă din:
·marginea inferioar ă a simfizei pubiene anterior;
·vârful coccigelui posterior;
·cele dou ă tuberozit ăți ischiatice lateral.
Diameterele strâmtorii inferioare sunt:
vsagitale :
·cocci-subpubian unific ă vârful coccisului cu marginea inferioar ă a simfizei
pubiene și măsoară 9,5 cm. În timpul expulziei f ătului (datorit ă mișcării de
nutație) se m ărește pân ă la 12,5 cm;

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
9·subsacru-subpubian dorsal începe de la linia intertube-rozitar ă la vârful
sacrului m ăsurând 8,5 cm;
vtransversal:
·biischiatic leag ă fețele mediale ale celor dou ă tuberozit ăți ischiatice cu m ăsura
de 11 cm;
voblice: sunt dou ă și unesc mijlocul ligamentului sacro-spinos cu mijlocul ramurii
ischio-pubiene de partea opus ă și măsoară 11-12 cm.
Se mai utilizeaz ă în obstetric ă și diametrul bitrohanterian care m ăsoară 32 cm.
2.1.2 Articula țiile și ligamentele centurii pelvine
Articula țiile și ligamentele centurii pelvine leag ă între ele cele dou ă coxale cu sacrul
formând un inel osos numit pelvis. Func ția lui principal ăeste de a prelua și transmite
greutatea corpului de la axial la membrul inferior liber. În partea anterioar ă, simfiza pubian ă
leagă direct coxalele între ele, iar posterior, articula țiile sacroiliace realizeaz ă legătura dintre
coloana vertebral ă și coxala. Ele sunt articula ții masive și rezistente, relativ rigide, capabile
să suporte și solicit ări mecanice mari.Suplimentar, ligamente puternice înt ăresc leg ătura
dintre diferitele componente ale pelvisului, asigurând o mai bun ă stabilitate fa ță de oasele
vecine.
Ligamentule sacroiliace dorsale sunt reprezentate de diverse fascicule de fibre oblice
care unesc creasta intermediar ă și lateral ă a sacrului cu spina iliac ă. Prezen ța structurilor
ligamentare puternice, și mai ales prezen ța ligamentelor interosoase imprim ă articula ției
sacroiliace caracteristicile func ționale ale unei sindesmoze , de care este diferen țiată doar prin
prezen ța unei membrane sinoviale neregulate. Stabilitatea articular ă este dependent ă în mai
mare m ăsura de ligamentele articulare completate prin ligamentele sacrotuberal și
sacrospinal (complexul ligamentar sacroiliac posterior) și în mai mic ă măsură de suprafe țele
artuculare a c ăror mobilitate osoas ă este redus ă. Mobilitatea articular ă (mișcările de nuta ție și
contranuta ție) cre ște evident în timpul gesta ției, ca urmare a relax ării ligamentare indus ă
hormonal.

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
10Ligamentul pubic arcuat este o lam ă fibroas ă triunghilar ă care solidarizeaz ă ramurile
pubiene imediat sub suprafe țele simfizare, formând bolta superioar ă a arcului pubic.
Superior, se continu ă cu discul interpubic, iar la baza lui liber ă este separat ă de diafragma
urogenital ă. În timpul na șterii, ligamentele simfizei pubiene se relaxeaz ă permi țând trecerea
mai u șoară a capului f ătului pe sub arcul pubian.
2.1.3 Biomecanica centurii pelvine
Se știe c ă pe bazinul osos, sacrul cade singur din structura inelului pelvin, sub
acțiunea propieri greut ăți. La organismul viu, stabilitatea inelului pelvin depinde de
integritatea complexului sacroiliac posterior reprezentat de articula țiile ligamentele
sacrotuberal și sacrospinal șisistemul musculofascial al plan șeului pelvin .
Kinematica pelvin ă
Pelvisul uman corespunde mecanic unei construc ții inelare prev ăzută cu dou ă
articula ții de tip amfiartroz ă situate posterolateral și o articula ție de tip simfiz ă situat ă
anteromedian. În timpul sarcinii și nașterii apere o adevarat ă “deblocare” a articula țiilor
bazinului, printr-un mecanism hormonal. Hisaw a descris ac țiunea relaxinei , un hormon
secretat de ovar și placent ă, care detensioneaz ă ligamentele pelvine prin inhibi ție. Bascularea
sacrului spre dorsal, se ob ține prin adoptarea pozi ției Crouzat-Walcher permite un câ știg de
3-13 mm pentru diametrul sagital al strâmtorii pelvine superioare, iar relaxarea ligamentelor
simfizei pubiene permite m ărirea diametrului transvers. Persisten ța acestei hipermobilit ăși
după naștere se soldeaz ă cu o instabilitate pelvin ă dureroas ă și tulbur ări ale mersului.
2.2 Bazinul moale
Bazinul moale cuprinde totalitatea structurilor musculo-fasciale ce tapeteaz ă peretele
interior al excava ției pelvine și închie inferior cavitatea pelvian ă. Pere ții laterali ai excava ției
pelvine sunt c ăptușiți la interior de mu șchii obturatori interni și de mu șchii piramidali, la
aceștia ad ăugându-se mu șchiul psoas și mușchiul iliac ce traverseaz ă bazinul mare, f ără însă

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
11a-i apar ține. Mu șchiul obturator intern c ăptușește peretele lateral al bazinului mic în
porțiunea sa superioar ă, părăsind apoi pelvisul prin mica incizur ă ischiatica spre a se insera
pe marele trohanter. Mu șchiul piramidal (piriform) cu originea de fiecare parte a vertebrelor
sacrate S 2-4 p ărăsește la rândul s ău bazinul spre a se insera pe marele trohanter. Ansamblul
părților moi ce închid caudal cavitatea pelvian ă, formeaz ă plan șeul pelvian sau perineul.
Acesta este str ăbătut de uretr ă vagin și rect care îl subdivid în perineul anterior (urogenital) și
posterior (ano-rectal). În componen ța plan șeului pelvin intr ă în primul rând diafragma
pelvic ă ce închide aproape integral pelvisul și diafragma urogenital ă ce o dubleaz ă caudal pe
prima, dar numai în por țiunea sa anterioar ă. Diafragma pelvic ă cuprinde dou ă structuri
musculare: mu șchii ridic ători anali și mușchii coccigieni.
Regiunea urogenital ăcuprinde de la exterior spre interior:
·pielea;
·fascia perineal ă superficial ă care se insereaz ă pe ramurile ischiopubiene și pe corpul
perineal;
·fascia perineal ă profund ă, care se continu ă anterior cu fascia mu șchiului oblic extern
abdominal și posterior cu teaca rectului;
·spațiul perineal superficial, între fascia perineal ă profund ă și membrana perineal ă, și
care con ține urmatorii mu șchi:
om. transvers superficial al perineului, între ramurile ischiatice și corpul
perineal;
om. ischiocavernos, întins de-a lungul marginii mediale a ramurilor ischiatice;
om. bulbocavernos, se inser ă pe corpul perineal și pe arcul pubian. Cei doi
mușchi cuprind între ei por țiunea inferioar ă a vaginului.
·membrana perineal ă (lig. Triunghiular al perineului), o condensare de fibre
conjunctive între arcul pubian și ramurile ischiopubiene;
·spațiul perineal profund, care con ține m. sfincter extern al uretrei și transvers profund
al perineului (numi ți și diafragma urogenital ă).
Regiunea anal ă are aceea și structura cu excep ția faptului ca între piele și diafragma pelvin ă
cuprinde și fosa ischiorectal ă.

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
12Mușchii ridic ători anali sunt forma ți din trei por țiuni:
·mușchiul iliococcigian (partea cea mai dezvoltat ă, dispus ă posterior);
·mușchiul pubococcigian (cateva fibre mediale se inser ă pe vagin formând m.
pubovaginal, alte fibre impreun ă cu cele contralaterale înconjoara vaginul și uretra
formând m. sfincter extern al vaginului);
·mușchiul puborectal (împreuna cu cel din partea opus ă formeaz ă o ans ă muscular ă
dispus ă în jurul orificiului anal).
Fig. 2.4. Diametrele strâmtorii inferioare a pelvisului
(Autor.an)
2.3 Clasificarea bazinului
Clasificarea Caldwell-Moloy – în func ție de diametrele strâmtorii superioare se
descriu 4 tipuri de configura ții pelvine, cu importan ță deosebita în actul travaliului:
1) Bazinul Ginecoid considerat ca normal;

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
132) Bazinul Antropoid diametrul anteroposterior al strâmtorii superioare mai mare decat
cel transvers, configura ție ovoidal ă în sens sagital;
3) Bazinul Android diametrul sagital posterior al strâmtorii superioare este mult mai
mic decât cel sagital anterior, segmentul anterior cap ătă forma triunghiular ă;
3) Bazinul Platipeloid diametrul transvers mai mare ca cel anteroposterior.
Aceste clasific ări au mai mult o importan ță teoretic ă. Numai examenul clinic și
câteodat ă cel radiologie al fiec ărei femei, permit aprecieri cu privire la desf ășurarea na șterii.
Examenul clinic al strâmtorii superioare nu este posibil decât în ultimul trimestru de sarcin ă.
El va fi practicat cu blânde țe la femeia în pozi ție ginecologic ă. Totdeauna în aceea și ordine
se examineaz ă întâi diametrul antero – posterior, degetele care examineaz ă urmând fa ța
posterioar ă a vaginului, urc ă de-a lungul concavit ății sacrului; în mod normal contactul se
pierde în treimea superioar ă a sacrului și promontoriul nu este atins. Apoi se examineaz ă
arcul anterior care poate fi în întregime explorat: degetul porne ște de la marginea superior ă a
simfizei și urmeaz ă de o parte și de alta creasta pectineal ă și cele 2/3 anterioare ale liniilor
nenumite. Examenul clinic al strâmtorii superioare se termin ă prin studiul arcului posterior
sau numai printr-o tentativ ă, pentru c ă treimea posterioar ă a liniilor nenumite și sinusurile
sacro – iliace nu sunt accesibile la bazinul normal.

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
14Fig. 2.5. Diametrele strâmtorii inferioare a pelvisului
(Autor.an)
Fig. 2.6. Diametrele strâmtorii inferioare a pelvisului
(Autor.an)
2.4 Incontinen ța urinar ă ( IU )
Defini ție
Incontinen ța urinar ă este definit ă ca ”pierdere involuntar ă de urin ă”. IU afecteaz ă
ambele sexe, dar este mai frecvent întâlnit ă la femei.
Afecteaz ă semnificativ starea de bine a pacientei , din punct de vedere social,
psihologic șifizic. Are unimpact negativ asupra viețiifamiliale șiasupra serviciilor
desănătate.

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
15Prevalen ța
Prevalen țaafecțiunii variaz ăîntre limite foarte largi (13% și55 %).
Incontinen țaurinar ă important ă, în m ăsură să perturbe activitatea cotidian ă a femeii și
care s ă necesite tratamentul chirurgical, are o inciden ță mult mai redus ă: cel mult 5% –
6% din pacientele serviciilor de ginecologie.
Conten ția urinar ă și statica pelvian ă – considera ții anatomice și fiziopatologice
Micțiunea este supus ă controlului voluntar. Pentru ca urina s ă fie evacuat ă din vezic ă prin
contrac ția reflex ă a detrusorului, trebuie ca sfincterul striat al uretrei s ă se relaxeze
voluntar . Între mic țiuni, urina nu for țează uretra și nu se scurge în afar ă, deoarece presiunea
intravezical ă este suficient de sc ăzută, vezica urinar ă având capacitatea de a- și mări volumul
conținut f ără modificarea semnificativ ă a presiunii. Astfel se men ține un gradient de presiune
în favoarea uretrei. Dac ă, dintr-un motiv oarecare presiunea intravezical ă crește, trebuie s ă
creasc ă în mod corespunz ător și presiunea intrauretral ă. Presiunea intrauretral ă se men ține în
mod constant superioar ă presiunii înregistrate în interiorul vezicii.
Clasic exist ă cel pu țin cinci mecanisme care concur ă la asigurarea conten ției vezicale:
· unsfincter neted dispus de-a lungul întregii uretre – are valoare
mică înasigurarea conten țieiurinare; inerva țiaestedetipadrenergic;
· sfincterul extern striat – alc ătuit din fibre musculare striate
dispuse în jurul uretrei mijlocii și acționeaz ă sinergic cu musculatura plan șeului
pelvian. Sfincterul striat asigur ă controlul voluntar al golirii vezicii urinare;
· turgorul șielasticitatea mucoasei uretrale ,aflate sub influen ța
estrogenilor;
· plasarea uretrei proximale deasupra plan șeului pelvian , în a șa-
numita ” incint ă manometric ă abdominal ă“.
Când presiunea cre ște în interiorul vezicii urinare, cre ște și în uretra proximal ă, situat ă în
mod normal deasupra plan șeului pelvian, care închide distal incinta abdominal ă.
Gradientul de presiune r ămâne favorabil uretrei, iar urina nu se scurge în afar ă. În anii
”90 Petros și Ulmstem au dezvoltat ”teoria integral ă” conform c ăreia tulbur ăriledestatic ă
pelvian ă șicele deconten țieurinar ăsunt datorate alterării,dindiferite motive, a unor

Bogdan Drago ș-Cristian______________________________________________Capitolul 2
16structuri fasciale șiligamentare care intrăîncomponen țadiafragmei pelviene. Aceste
structuri, sunt împărțite,conform acestei teori, întreicompartimente :
·anterior – constituit din ligamentul uretral extern, hamacul vaginal
suburetral șiligamentul pubouretral (PUL); acestea aurolul deasusține
uretra șideao fixa lafațaposterioar ăapubelui.
·mijlociu – constituit din arcul tendinos al fasciei pelvine (ATFP), fascia
pubocervical ă (PCF), ligamentele cardinale și inelul cervical al lui
Gilvernet; acestea aurolul deasusțineperetele anterior alvaginului
împreun ăcuperetele vezical, delajoncțiunea uretrovezical ăpânăla
nivelul buzei anterioare acolului uterin.
·posterior – constituit din ligamentele uterosacrate (USL), fascia
rectovaginal ă (RVF) și centrul tendinos al perineului (corpul perineal, PB)
IUE este astfel rezultatul leziunilor fasciale și ligamentare ap ărute în special la nivelul
compartimentului anterior șimai puținlanivelul compartimentului mijlociu.
Dissinergia detrusorului, conform acestei teorii este rezultatul alter ărilor survenite la
nivelul tuturor celor 3 compartimente.
Fig. 2.7. Diametrele strâmtorii inferioare a pelvisului
(Curs Ginecologie UMFCD. 014)

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
17Clasificare
·Incontinen țaurinar ăde efort (IUE) -survine în condi țiile
creșterii intempestive a presiunii intraabdominale, f ără să fie precedat ă de
nevoia de a urina (laefort, tuse, strănut, scream ătetc). Înacest caz
incompeten țasfincterian ă este demonstrat ă de studii urodinamice.
·Dissinergia de detrusor ( vezica hiperactiv ă, instabilitatea detrusorului)
(DD) –afecțiune caracterizat ădecontrac țiiinvoluntare aledetrusorului,
în timpul fazei deumplere, spontane sau provocate. Acestea creeaz ă
senza țiade imperiozitate micțional ă(urgen ță)cusau fără pierdere de
urină,polakiurie, nicturie. Deobicei este idiopatic ă.Când seasociaz ăcuo
afecțiune neurologic ă( Parkinson, scleroz ă multipl ă) poart ă denumirea de
hiperactivitate neurogen ă de detrusor. Aici este caracteristic ă golirea
complet ă a vezicii urinare în timpul episodului de pierdere involuntar ă de
urină.
·Incontinen țaurinar ămixt ă(IUM) –asociaz ămanifest ăriale celor
douăforme clinice precedente : pierderi involuntare de urin ă și imperiozitatea
micțional ă(urgen ță)
·Reten țiadeurinăcumicțiuni prin ”prea plin” –adesea nuareo
cauzăevident ă. Apare mai frecvent la pacientele vârstnice sau cele cu leziuni
neurologice. Mecanismul este unul obstructiv sau atonia vezicii urinare.
·Incontinen țafunc țional ă–este asociat ăcutulbur ăricognitive, psihice
sau fizice :stăridelirante, infec țiiurinare, atrofie uro-genital ă,cauze
farmacologice ( blocan țialfa-adrenergici), endocrinopatii, constipa țieetc.
Patogenia
O serie de teorii încearc ă să explice IUE:
·Multiparitatea induce alterarea sistemelor fibro-conjunctive ale celor dou ă
compartimente cu:
opără sirea incintei abdominale de c ătre uretra proximal ă și colul
vezical . În efort, cre șterea presiunii intraabdominale este receptat ă

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
18numai de c ătre vezic ă, nu și de uretra proximal ă. Gradientul de
presiune se inverseaz ă în favoarea vezicii. Gradientul modificându-
se, urina se scurge din vezic ă prin uretr ă, în afar ă;
o”vezicalizarea“ uretrei și dispari ția unghiului uretro-vezical
posterior (Jefcoatte). În timpul mic țiunii, prin studii radiologice s-a
demonstrat c ă regiunea cervical ă a vezicii coboar ă sub linia care
unește marginea inferioar ă a simfizei cu vertebra S 4. Unghiul
uretro-vezical posterior care în repaus m ăsoară aproximativ 100°
dispare. Uretra coboar ă, se deformeaz ă în pâlnie, scurtându-se și
orizontalizându-se. Toate aceste modific ări care la femeia normal ă
sunt prezente pe parcursul mic țiunii sunt reg ăsite la femeia cu IUE;
·Caren ța estrogenic ăprin efectul s ău atrofiant exercitat, printre altele, și
asupra plexurilor vasculare c ărora li se datoreaz ă turgorul mucoasei
uretrale, agraveaz ă incontinen ța la menopauz ă
·Inciden ța mai mare la femeile albe, prezen ța IUE la nulipare, sunt
elemente care pledeaz ă în favoarea implic ăriifactorului constitu țional.
lezarea, de obicei chirurgical ă, a sfincterelor uretrei – apare ”incompeten ța“ sau ”bean ța“
regiunii (jonc țiunii) cervico-uretrale.
Factori de risc
· Paritatea –nașterea pecale vaginal ăfavorizeaz ăapari țiaIU.Indiferent
decalea na șterii, sarcina pare s ă altereze statica plan șeului pelvian.
·Vârsta –prevalen țaIU creștecuvârsta, persoanelor tinere fiindu-
le caracteristic ă IUE iar celor vârstnice DD și IUM. Între 50 și 54 de ani
incidenta IU este dubl ă față de cea a persoanelor mai tinere de 40 de ani.
·Rasa –IU seîntâlne ștemai rar lanegrese, hispanici sau asiatici.
Incontinen țade tip urgen ță este mai frecvent ă la negrese decât la caucaziene.
·Menopauza – atrofia urogenital ă prin caren ță estrogenic ă este recunoscut ă
drept component ă a patogeniei IU de și studii randomizate nu au reu șit să
demonstreze vreo asociere.
·Presiunea intraabdominal ă crescut ă– ca rezultat al obezit ății, bolii

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
19pulmonare cronice obstructive, astmului bronșic, constipa ției
cronice, profesiilor care implic ă efort fizic intens.
·Patologia preexistent ă–diabetul, deme țța,accidentele ischemice
cerebrale, sindromul depresiv, boala Parkinson, scleroza multipl ăsunt
factori favorizan ți aiapari țieiIU.
Interven țiilechirurgicale însfera pelvisului –pacientele cuhisterectomie
auun risc pe termen lung crescut de a dezvolta IU.
·Agen țiifarmacologice –detipul diureticelor, cofeinei, anticolinergicelor
și alfa adrenoblocantelor potinterfera cufuncțiaurinar ă.
Incontinen țaurinar ădeefort –simptomatologia
Unicul simptom al IUE este pierderea involuntar ă de urin ă care survine în timpul
tusei, str ănutului, ridicarea de greut ăți, practicarea de sporturi, mers etc. Pierderea de
urină nu este precedat ă de nevoia de a urina.
Au fost definite 3 grade ale IUE:
· gradul I: pierderi involuntare de urin ă în timpul tusei, str ănutului, al
exerci țiilor sportive. Este forma u șoară de incontinen ță;
· gradul II: pierderi care survin în timpul mersului, la trecerea din
poziție culcat ă în picioare sau cu ocazia unor cre șteri ale presiunii intraabdominale,
chiar dac ă femeia este culcat ă la orizontal;
gradul III: pierderile involuntare de urin ă sunt aproape continue când femeia este în
picioare, iar când este culcat ă survin la orice schimbare a pozi ției.
Examenul clinic în IUE
Are drept obiective:
·diagnosticarea / evaluarea unor eventuale afec țiuni cronice, care afecteaz ă
starea general ă a femeii;
·depistarea unor entit ăți, care asociindu-se cu tusea sau cu constipa ția
cronic ă, cresc repetat, de o manier ă important ă, presiunea intraabdominal ă;
·diagnosticarea prolapsului genital asociat (prolapsul este prezent la 3/4 din

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
20femeile cu IUE)
·evaluarea troficit ății mucoasei genitale ;
·depistarea unor eventuale infectii ( urinare, etc).
Teste de diagnostic pentru IU de efort:
·testul NARIK ( stress test): permite stabilirea gradelor incontinen ței. Se
introduc intravezical 300 ml ser fiziologic colorat cu albastru de metilen.
În func ție de importan ța eforturilor comandate femeii, la care apare emisia
involuntar ă de urin ă, se stabilesc gradele incontinen ței;
·testul BONEY-MARCKETTI: cu ajutorul unui tampon montat pe o
pensă port-tampon, suficient de lung ă, introdus în vagin, se ridic ă
joncțiunea uretro- vezical ă. Dac ă nu mai apar pierderi involuntare de urin ă
în timpul eforturilor comandate bolnavei, se conchide c ă o eventual ă
interven ție chirurgical ă de ridicare a jonc țiunii uretro-vezicale va fi
eficient ă;
·testul Q–demonstreaz ăhipermobilitatea uretrei întimpul mic țiunii
prin plasarea intrauretral ă,lanivelul jonc țiunii uretrovezicale, aunui
tampon devată. O mobilizare care s ă depășească 30 de grade este considrat ă
patologic ă.
·studii urodinamice (sfincterometriile, cistometrii) :evalueaz ă eficien ța
sfincterelor uretrale (pentru a învinge rezisten ța sfincterului neted sunt
necesari 20-50 cm H 2O, iar a celui striat, 30-70 cm H 2O) și
comportamentul detrusorului vezical în timpul umplerii cu urin ă (este
important ă în primul rând pentru a exclude o eventual ă ”instabilitate a
detrusorului“, care poate s ă se confunde cu IUE)
·uretrocistoscopia –verific ăintegritatea anatomic ă șifunc țional ăa
tractului urinar inferior
·jurnalul mic țional –isesolicit ăpacientei înregistrarea, de-a lungul a3-7
zile, a diurezei, ingestiei delichide, mic țiunilor șisimptomatologiei înso țitoare.
·evaluarea sonografic ăavolumului deurinărezidual, dupămic țiune .

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
21·investiga țiile radiologice – cistografia, uretrocistografia cu l ănțiș or,
uretrocistografia mic țional ă au fost abandonate fiind incomode, costisitoare și
expunând pacienta unor doze de radia țiinejustificate înraport cu
informa ția medical ăobținută
·Investigatii paraclinice : sumar urina, urocultura, etc.
Diagnosticul pozitiv al IUE se stabile ște pe baza simptomatologiei descrise de
bolnav ă: pierderi involuntare de urin ă, în general reduse cantitativ, determinate de
eforturi care sunt înso țite de cre șterea intempestiv ă a presiunii intraabdominale (tuse,
strănut, ridicare de greut ăți etc.) și care pot fi întrerupte voluntar.
Diagnosticul diferen țial al IUE poate fi necesar cu:
·afecțiuni neurologice (tabes, siringomielie, scleroz ă multipl ă). În aceste
boli exist ă atonie vezical ă și incontinen ță prin prea plin;
·incontinen ța din fistulele uretero-vezico-vaginale. Istoricul, caracterul
continuu al pierderilor urinare, examenul clinic stabilesc diagnosticul;
·micțiunile imperioase din inflama țiile c ăilor urinare joase (uretrite, cistite,
trigonite);
· instabilitatea detrusorului (vezica neurogen ă). În acest caz
pierderea involuntar ă de urin ă succede nevoii imperioase de a urina, în timp
ce în incontinen ța urinar ă de efort pierderea involuntar ă de urin ă succede
unui efort fizic f ără să fie precedat ă de nevoia de a urina. În instabilitatea
detrusorului, tulburarea mic țional ă survine și în repaus.
Tratamentul IUE
In formele u șoare de IUE, tratamentul este conservator și consta in:
·schimbarea modului de via ță: reducerea greut ății corporale, tratamentul tusei
cronice și oprirea fumatului
·gimnastica musculaturii perineale – se contract ă și se relaxeaz ă succesiv, în
mod repetat, musculatura perineal ă.
·administrarea de Duloxetin ă (inhibitor al recapt ării serotoninei) care cre ște
tonusul sfincterului uretral, cu eficien ță în 60 -70% dintre cazuri

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
22·tratamentul cu estrogeni pentru ameliorarea troficit ății
locale Tratamentul chirurgical se adreseaz ă cazurilor în care:
·tratamentul conservator a e șuat;
·IUE gr.II sau III.
Au fost imaginate peste 150 de tipuri de interven ții chirurgicale. Fiecare din interven țiile
propuse poate s ă soldeze cu e șecuri. Rata general ă de succes se situeaz ă între 60% și 90%.
Pe termen lung tulbur ările de golire vezical ă apar în 1-5% din cazurile operate iar morbiditatea
postoperatorie se situeaz ă între 5% și 10%. Recidivele IUE sunt mai frecvente la obeze,
tușitoare cronice și cu relax ări importante ale peretelui vaginal anterior.
Instabilitatea (dissinergia) detrusorului
Este un tip special de vezic ă neurogen ă manifestat ă prin incontinen ță de tip
urgen ță. Pierderile involuntare de urin ă sunt precedate de nevoia imperioas ă de a urina.
Dacă femeia nu î și gole ște prompt vezica, apare emisia involuntar ă de urin ă. Pierderea
spontan ă de urin ă este relativ important ă – considerabil mai mare decât în incontinen ța
urinar ă func țional ă. În plus, în instabilitatea detrusorului, femeia nu poate s ă opreasc ă
actul mic țiunii o dat ă demarat – o alt ă particularitate prin care se deosebe ște de IUE.
Patogenia instabilit ății detrusorului nu este cunoscut ă. Este mai frecvent ă:
·la femei cu stresuri emo ționale persistente, anxioase;
·în circumstan țele caren ței estrogenice ovariene, a inflama țiilor, calculilor,
neoplaziilor urinare;
·în prezen ța unor leziuni neurologice (scleroz ă multipl ă de ex.)
Tablou clinic .Tulburarea mic țional ă este manifest ă mai ales ziua. Senza ția
imperioas ă și necesitatea de a urina imediat dispar noaptea sau survin cu o frecven ță
considerabil mai mic ă. La femeile tinere, instabilitatea detrusorului poate s ă se manifeste
sub forma enurezisului.
Nevoia imperioas ă de a urina poate s ă apar ă inopinat sau poate s ă fie precipitat ă de:
·mișcare și în general de schimbarea pozi ție ;

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
23·acte reflexe sau ac țiuni care se soldeaz ă cu cre șterea presiunii
intraabdominale (râs, str ănut, tuse, sporturi);
·umplerea rapid ă a vezicii, ca de exemplu dup ă ingestia de b ăuturi alcoolice.
Prin studii urodinamice s-a stabilit c ă aproximativ 15% din femeile cu incontinen ță
urinar ă de efort prezint ă și o instabilitate a detrusorului.
Diagnosticul în ”instabilitatea detrusorului“ se bazeaz ă pe tabloul clinic al
pierderii involuntare de urin ă, descris de c ătre pacient ă. Evaluarea urodinamic ă este
principala metod ă paraclinic ă de eviden țiere a ”dissinergiei“. La femeile cu instabilitatea
detrusorului, în timpul umplerii vezicii apar cre șteri importante de peste 15 cm H 2O,
repetate, ale presiunii intravezicale. Pacienta nu poate s ă controleze aceste cre șteri și
pierde involuntar urina.
Conduita în instabilitatea detrusorului presupune:
·identificarea eventualilor factori care pot fi implica ți în agravarea patologiei
micționale (caren ță estrogenic ă, infec ții urinare, litiaz ă etc.);
·educarea vezicii : golirea vezicii la intervale de timp fixe, din ce în ce mai
lungi. Intervalul de golire a vezicii va fi crescut progresiv, dup ă mai multe
zile sau chiar s ăptămâni. Prin golirea vezicii ”dup ă ceas“, poate ap ărea o
ameliorare a simptomelor în 80% din cazuri;
·administrarea de anticolinergice : Propanthelin ă (Probanthine),
Oxybutinin ă clorhidrat (Driptane) eficiente la 60-80% din cazuri.
·la femei cu component ă depresiv-anxioas ă a fost propus ă administrarea de
amitriptilin ă, nortriptilin ă, imipramin ă.
Vezica neurogen ă(reten țiadeurină,IUdetipmic țiune prin ”prea plin”)
Semanifest ăprin reten țieinvoluntar ădeurinăcusupradistensia vezicii urinare,
frecvent prin atonia detrusorului șimai rarlafemeie prin obstruc țieuretral ă.Pacienta
nu prezint ăsenza țiadeamic ționa sau aceasta apare foarte târziu. Golirea vezicii este
incomplet ă prin mic țiuni frecvente șireduse cantitativ, cupierderi involuntare deurinăși
nicturie.

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
24Este asociat ăfrecvent cudiabetul, afec țiuni neurologice (boala Parkinson),
alcoolism, anemie pernicioas ă,tabes dorsalis, medicamenta ție sau obstruc ție
postchirurgical ă.
Tratamentul nechirurgical const ă în autocateterizarea intermitent ă a vezicii urinare,
care este relativ simpl ă, sigur ă și poate fi utilizat ă chiar pe termen lung. Administrarea de
anticolinergice încazurile combinate dereten țieurinar ăneurogen ășiincontinen țădeti p
urgen țăs-au dovedit eficiente. Anxioliticele daurezultate bune înreten țiilepostoperatorii.
Sunt descrise șitehnici chirurgicale care constau îndilatarea sau sec ționarea stenozelor
uretrale sau tratamentul chirurgical al eventualului diverticul uretral.
Un procedeu fizioterapic este în dezvoltare. Acesta const ă în electrostimularea
rădăcinii sacrate S3 (sacral root neuromodulation). Rezultatele sunt încurajatoare f ără a se
cuno șteînsămecanismul deacțiune.
2.5Statica pelvin ă – prolapsul genital
Prolapsul genital este o anomalie de statica pelvin ă, ce se caracterizeaza prin coborarea
in axul vaginului a peretilor vaginali si a uterului, cu exteriorizarea lor prin orificiul vulvar.
Prevalenta raportata este intre 30-93%, iar solicitarile pentru prolaps reprezinta 3% din
consultatiile ginecologice.
Etiologie —multifactorial ă; printre factorii de risc menționăm:
·factorul-obstetrical -sarcina, nasteri laborioase, multiparitatea, gimnastica de
recuperare deficitara in perioada de lauzie;
·factorul constitutional —deficiente constitutionale musculo-conjunctive
pelviperitoneale (asociere cu varice, hemoriozi, vergeturi pronuntate in timpul
sarcinii, cazuri rarisime de prolaps la virgine);

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
25·alti factori -cresterea exagerata , repetata, de lunga durata a presiunii
intraabdominale-munca fizica, tuse cronica, constipatia cronica, obezitatea;
·carenta estrogenica in menopauza, inaintarea in varsta;
·factori genetici, rasa(neagra);
·histerectomia, interventii chirurgicale perineale.
Fiziopatologie— multifactorial ă
Tabel. 2.1. Fiziopatologie – multifactorial ă (Curs Ginecologie UMFCD. 2014)
Predispozan ți Inițiatori Acceleratori Decompensatori
defecte congenitale sarcina Factori
ocupational/recrea ționalvârsta-îmb ătrânirea
anomalii ale țesuturilor
dobânditemultiparitatea presiune abdominal ă cronic ă menopauza-ceren ța
estrogenic ă
rasa denervare fumat miopatii
interven ții precedente
perinealechirurgie constipa ție neuropatii
histerectomie obezitate
boli pulmonare
Cauza principal ă este reprezentata de lezarea structurilor de sustinere si suspensie
pelvina (fascii,ligamente,muschi, vezi IU).
Diagnosticul clinic . Prolapsul poate fi asimptomatic, daca este de dimensiuni reduse,
alteori pacintele acuza:
·senzatie de greutate in pelvis, presiune pelvina, durere pelvina;
·incontinenta urinara de efort, imperiozitate mictionala, golire incompleta a vezicii
urinare, disurie, polakiurie, nicturie;
·tulburari de defecatie-constipatie cronica, rareori incontinenta anala;
·dispareunie, scaderea lubrifierii vaginale, a libidoului;
·leucoree-colpite-(beanta vulvara-favorizeaza infectiile vaginale) .

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
26Forme clinice de prolaps genital:
Tabel 2.2. Forme clinice de prolaps genital (Curs Ginecologie UMFCD. 2014)
Denumire Descriere
Cistocel Coborarea peretelui vaginal anterior si a
vezicii urinare
Uretrocistocel Hernierea peretelui posterio al
uretrei,peretelui vaginal anterior si a vezicii
urinare
Enterocel Hernierea fundului de sac vaginal posterior
impreuna cu intestin
Rectocel Hernierea peretelui vaginal posterior sia
rectului
Prolaps uterin gr. 1 Cervixul coboara pana in 1/3 mijlocie a
vaginului ,nu depaseste introitul nici in efort.
Prolaps uterin gr. 2 Cervixul ajunge la nivelul introitului
Prolaps uterin gr. 3 Prolaps uterin total –uterul si colul se afla in
afara introitului vaginal
Examenul clinic – permite diagnosticarea prolapsului genital, gradului si stabilirea
formei anatomoclinice.
Lainspectie – beanta vulvara-intredeschiderea orificiului vulvar prin care se
vizualizeaza bombarea peretelui vaginal anterior /posterior si/sau coborarea cervixului,
atrofia vulvara si vaginala, lezarea corpului tendinos al perineului (apropierea anormala
a comisurii posterioare vulvare de orificiul anal).
Examenul cu valve -pentru aprecierea cistocelului se deprima peretele vaginal
posterior; pentru rectocel-peretele vaginal anterior.
Latactul vaginal -se poate aprecia coborarea uterului, supunand pacienta unui efort de
pulsiune
Obligatoriu tactul rectal (recto-vaginal) pentru diferentierea unui rectocel de

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
27elitrocel. Pentru a aprecia gradul prolapsului in timpul examinarii – se comanda
pacientei un efort de pulsiune (tuse).
Aprecierea corecta a prolapsului –formei clinice si a gradului prolapsului -se face cu
pacienta sub anestezie.
Exista mai multe stadializari:
·cuantificarea prolapsului organelor pelvine-POP-Q(stadiul 1-4)
oGrad 0-pozitionare normala a fiecarui locus.
oGrad 1-coborare in vagin pana la jumatatea distantei de himen.
oGrad 2-coborare pana la hymen
oGrad 3 –coborare jumatate in afara himenului(a vaginului)
o Grad 4-coborarea maxima a fiecarui locus
Teste de diagnostic utile pentru prolaps:
·histerometria –in cazul elongatiei de col uterin;
·ecografia-permite evaluarea volumului uterin si a patologiei anexiale conexe;
·uretrocistograma –pentru vizualizarea vezicii urinare si uretrei(fistule, diverticuli,
funelizarea uretrei);
·studii urodinamice-in cazul pacientelor ce asociaza incontinenta urinara (diagnosticul
diferential al IU);
·MRI in dinamicala pacientele cu prolaps/simptomatologie complexa.
Diagnosticul diferential
1.intre diferitele forme anatomoclinice de prolaps
2.diagosticul diferential al simpomelor asociate prolasului: incontinenta urinara (de
efort neurogena, dissinergie de detrusor vezical), constipatia cronica (patologie
intestinala), durerea pelvina, dispareunia,sa

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
283.cu alte afectiuni :
·polipi cervicali, fibroame pediculate
·elongatia hipertrofica a colului
·chisturi vaginale
·tumori uretrale sau vezicale
·tumori ale septului rectovaginal
·inversiune uterina(urgenta obstetricala majora)
Tratament
Tratament profilactic este reprezentat de:
·conduita corect ă la na ștere (expulzie,delivrenta);
·gimnastica perineala pentru tonifierea musculaturii pelvine (la femeile tinere dupa
nastere);
·tehnici chirurgicale corecte (fara tractionari exagerate in op. cezariana, histerectomie) .
Tratament conservator –nechirurgical – este recomandat in cazurile usoare de prolaps.
·aplicatii locale de creme cu estrogeni -pentru imbunatatirea vascularizatiei si
tonifierea sfincetrului uretral extern (la paciente in menopauza);
·electroterapie pelvina.
Folosirea pesarelor (dispozitive din silicon, plastic, cauciuc ce se introduc intravaginal
pentru sustinearea organelor pelvine prolabate) este indicata la pacientele la care este
contraindicat tratamentul chirurgical (contraindicatii anestezice, paciente varstnice care
refuza, gravide cu prolaps).
Tratament chirurgical se recomanda in cazul prolapsului simptomatic si in cazurile de
prolpas de grad inalt.

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
29·proceduri restaurative
oreconstituirea anatomiei pelvine prin refacerea lungimii, calibrului si
orientarii vaginului. Exista multiple tehnici chirurgicale clasice:
osuspensia vaginului la ligamentul sacrospinos, suspensia la fascia
iliococcigene, suspensia la ligamentul uterosacrat ;
ocolporafie anterioara – repararea directa a defectului fasciei pubocervicale,
repararea defectului paravaginal;
ocolporafie posterioara, repararea directa a defectului fasciei, histerectomie
vaginala;
orepararea enterocelului-procedeu Moscowitch, procedeu Halban, plicatura
ligamentelor uterosacrate, culdoplastia McCall.
·proceduri compensatorii
ofolosirea grefelor compensatorii când țesuturile proprii sunt insuficiente
Materialele protetice folosite sus țin și întaresesc structurile lezate („ țesuturile de legatura-
ligamente, fascie,muschi), astfel refacerea anatomiei pelvine duce la disparitia simptomelor:
„REPAIR THE STRUCTURE AND YOU WILL IMPROVE THE FUNCTION”1
(Petros, 2010)
Exemple:
·sacropexie transabdominala/laparoscopica;
·proceduri cu mesa sintetica -de intarire/inlocuire a fasciilor/ligamentelor lezate ale
peretelui anterior/posterior/apical;
·pentru cistocel – cistopexia directe cu plasa – pr transobturator( sistemul perigee);
·pentru rectocel – reparare cu plasa (ex. sistemul apogee) sa.
1 Traducerea în limba român ă conform autorului: Repar ă structura și vei îmbun ătăți func ția

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
302.6. Kinetoterapia postpartum
Perioada numit ă postpartum, se mai nume ște (lehuzie ), are ca scop s ă aduc ă organismul
femeii, cat mai rapid posibil, la nivelul s ău estetic și func țional de înainte de sarcin ă. Modific ările
făcute de sarcin ă în arhitectonica organelor și viscerelor abdominale prin distensia peretului
abdominal pot duce la dureri și la deschiderea orificiilor herniare. Refacerea “presei adbominale”
are o mare importan ță în prevenirea pztozelor (deplasarea organelor datorat ă slăbirii și a relax ării
ligamentelor) viscerale.
Distensia perineului, prin trecerea mobilului fetal, poate duce la afect ări de structur ă anatomic ă:
modific ări în func ția nervilor ru șinosi ( cre șterea perioadei de laten ță motorie) ;
·scăderea presiunii maxime de constric ție la nivelul sfincterului anal;
·alterarea coborârii colului vezical în timpul manevrei Valsalva;
·scăderea capacit ății musculaturii plan șeului pelviperineal de a ridica uretra, uneori cu
incontinen ță urinar ă, instabilitate temporar ă, disconfort pelvin etc;
Programele de kinetoterapie postpartum se diferen țiază pe cele dou ă perioade ale lehuziei:
·prima perioad ă este cea a lehuziei propriu-zise cu durata de 10 zile;
·a doua perioad ă este cea de lehuzie tardiv ă cu durat ă de 30 de zile, timp în care continu ă
involu ția uterului, iar secre ția lactat ă trece în faza de automatism mamar, prelungindu-se
până la revenirea la normal a st ării fizice și psihice a mamei.
Înaintea începerii tratamentului recuperator, kinetoterapeutul trebuie:
·să se informeze asupra eventualelor contraindica ții ale gimnasticii medicale;
·să se informeze asupra st ării structurale și func ționale a zonei ce urmeaz ă a fi recuperat ă;
·să facă testarea muscular ă;
·să facă testarea “ reflexxului de re ținere perineal ă a tusei”.
2.6.1 Kinetoterapia în lehuzia propriu-zis ă
Acest ă perioad ă trebuie s ă se caracterizeze prin mult discern ământ în alegerea mijloacelor
terapeutice, deoarece exist ă o labilitate a st ării de s ănătate a femeii, amenin țată și de o serie întreag ă
de complica ții.
Exerci țiile de tensiune muscular ă, ce intereseaz ă plan șeul pelvin, favorizeaz ă involu ția
uterin ă și au ac țiune benefic ă asupra peristaltismului intestinal și al vezicii urinare. Acest program
începe din a doua zi de la na ștere.

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
312.6.2 Obiective și mijloace folosite
Obiectivele recuperatorii sunt urm ătoarele:
1) profilaxia trombozei;
2) reluarea respira ției normale;
3) refacerea musculaturii plan șeului pelviperineal;
4) îmbun ătățirea tonusului postural;
5) asigurarea suportului fizic, necesar satisfacerii tuturor obliga țiilor materne;
Mijloacele folosite:
1)exerci ții libere
2) contrac ții izometrice ale musculaturii gambei;
3) masajul membrelor inferioare și, în special, al “lojei vasculare Lejars”;
4) exerci țtii voluntare de control perineal și vezical al mic țiunii;
5) exerci ții de reeducare a respira ției.
2.6.3 Programul kinetic
Exerci ții:
1) culcat dorsal cu capul și umerii pe pern ă se exercut ă flexia t ălpilor indoind gleznele simultant de
10 ori. Apoi se executa 10 repet ări alternative. În continuare se executa circumduc ția gleznelor
exterior de 10 ori și 10 ori interior.
2) Culcat dorsal cu capul și umerii pe perna se rdic ă membrul inferior cu genunchiul flectat la 900. Se
efectueaz ă 5 repet ări cu ambele membre.
3) Culcat dorsal cu capul și umerii pe perna se ridic ă membrul inferior cu genunchiul flectat 900și se
rotește din coaps ă în interior și exterior. Se fac 10 repet ări cu ambele membre.
4)Culcat dorsal se efectueaz ă târârea simultan ă a picioarelor cu flexia genunchilor, departarea acestora și
revenire. Se fac 5 repet ări.
5)Culcat dorsal, genunchii flectati, membrele superioare pe langa corp se ridic ă bazinul, 5 repet ări.
6) Culcat dorsal, mâinile pe lang ă corp se balanseaza bazinul, 5 repet ări.

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
327) Pentru perineu: Culcat dorsal cu genunchii flecta ți se efectueaza 10 încord ări simple. 5 încorda ări
simple cu 5 secunde de men țină; 10 încord ări ascendente anus-vagin-meat urinar; 10 încord ări
descendente: meat urinar-vagin-anus.
8) Culcat dorsal cu capul jos de pe perne se aplatizeaz ă coloana lombar ă cu men ținere 5 secunde , 5
repet ări.
9) Culcat dorsal cu capul jos de pe perne, genunchii flecta ți și culca ți lateral, mâinile se întind deasupra
capului în sens opus genunchilor, 5 repet ări.
10)Șezând turce ște talp ă în talp ă mâinile pe glezne se flutur ă membrele inferioare simultan de 10 ori.
11) Șezând turce ște talp ă în talp ă, mâinile pe glezne se întind lateral membrele inferioare.
12) Șezând turce ște talp ă în talp ă, se țin membrele superioare palm ă în palm ă, se efectueaz ă împingere în
podul palmei de 10 ori în dreptul nasului, sânilor și ombilicului.
13) Șezând cu un membru inferior flexat și celălalt întins, mân ă de pe partea piciorului întins se întinde
paralel cu aceasta, cealalt ă mân ă se sprijin ă pe cot, se duce spre um ărul opus și se men ține 5 secunde, apoi
deasupra capului cu men ținere, 5 repet ări.
14) Șezând turce ște normal, cu sprijin pe mân ă, se efectueaz ă răsucirea spre spate cu membrele
superioare, 5 repet ări.
15) Șezând turce ște normal, cu palmelepe coapse se duce capul fa ță-spate de 5 ori, lateral de 4 ori, peste
umăr de 5 ori.
16) Stând în patru labe se leag ănă stânga-dreapta, 10 repet ări.
17) Stând în patru labe se încordeaza abdomenul, se men ține 5 secunde, se efectueaz ă 5 repet ări.
18) Stând în patru labe se ridic ă membrele inferioare cu genunchiul flectat la 900. Se execut ă 5 ridic ări
pentru fiecare membru inferior.
19) Stând în patru labe se execut ă acela și exerci țiu cu întinderea membrului înferior la 450,5 repet ări
pentru fiecare membru inferior.
20) –pisicutele: stând în patru se execut ă extensia și flexia coloanei vertebrale, 5 repet ări.
21) Stând cu picioarele departe, genunchii u șor flecta ți, palmele pe șolduri, se basculeaz ă bazinul fa ță-
spate, 10 repet ări.
22) Stând cu picioarele dep ărtate, genunchii u șor flecta ți, palmele pe șolduri, bazinul basculat anterior, se
execut ă rotiri mici dreapta de 10 ori, stânga de 10 ori.
23) Stând cu picioarele dep ărtate, genunchii u șor flecta ți, palmele pe șolduri, bazinul basculat posterior, se
execut ă rotiri mici dreapta de 10 ori, stânga de 10 ori.

Bogdan Drago ș-Cristian________________________________________________Capitolul 2
3324) Stând cu picioarele dep ărtate, palmele pe șolduri se efectueaz ă rotiri de bazin dreapta și stânga, 10
repet ări.
25) Stând în picioare, cu sprijin pe o mân ă, un membru inferior ridicat în fa ță la 450, glezna foarte bine
flectat ă se efectueaz ă rotiri exterioare și interioare, 10 repet ări pentru fiecare membru.
26) Stând în picioare, cu sprijin pe o mân ă, un membru inferior ridicat în spate la 450, glezna foarte bune
flectat ă se efectueaz ă rotiri exterioare și interioare, 10 repet ări pentru fiecare membru.
27)Stând în picioare, cu sprijin pe o mân ă, se ridic ă un membru inferior cu genunchiul flectat la 900, se
duce în lateral, se revine. Se fac 5 repet ări cu ambele membre inferioare.
Aerobic
BICICLETA: 5 minute.
STEPPER: 5 minute .
EXERCI ȚII CU MINGEA:
Exercitiul 1) Șezând pe minge, picioarele dep ărtate la 900, palmele sprijinite pe coapse se efectueaz ă:
balans ări față-spate, 10 repet ări;
balans ări laterale, 10 repet ări;
balans ări spre fiecare picior, 10 repet ări.
Este foarte important s ă se cunoasc ă în am ănunt atât anatomia cât și patologia
plan șeului pelvin pentru a putea elabora un program kinetic individualizat în func ție de
pacient ă și indica țiile date de c ătre medicul curant. Pacientele trebuie s ă conștientizeze c ă
incontinen ța urinar ă și prolapsul pot fi consecin țe ale na șterii pe cale natural ă.
Kinetoterapeutul colaboreaz ă cu medical ginecolog și de reabilitare medical ă.

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
34CAPITOLUL 3
ACTUALIT ĂȚI PRIVIND PROGRAMUL KINETIC ÎN
RECÂ ȘTIGAREA STATICII PELVINE POSTPARTUM
3.1. Kinetoterapia specific ă staticii plan șeului pelvin
Capitolul 3 trateaz ă inova ții și confirm ări ale programelor kinetice pentru statica
planșeului pelvin împreun ă cu electroterapia specific ă și exerci țiile de pilates.
Exerci țiile de referin ță Kegel1 sunt utilizate cu succes pentru înt ărirea plan șeului
pelvin care sus țin uretra, vezica urinar ă, uterul și rectul2 încă din anii ’40.
1https://seni.ro/ro_RO/content/exercitiile-kegel . Arnold Kegel este un medic ginecolog care a recomandat
aceste exerci ții în anii 40 femeilor cu incontinen ță urinar ă după naștere.
2https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/exercitiile-kegel-2
Fig. 3.1. Exerci ții pentru plan șeul pelvin
Fig. 3.2. Exerci țiul 1 Kegel
© TZMO. 2019

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
35·În pozi ție pe spate cu genunchii îndoi ți și picioarele pe podea, mâinile sunt
poziționate sub spate, în zona inferioar ă a coloanei. Se recomand ă presarea cu mâinile a
zonei inferioare a spatelui și simultan, ridicarea șoldurilor de la sol, încordând mu șchii pe
care anterior pacienta i-a folosit la toalet ă.
·În pozi ție culcat pe spate cu genunchii îndoi ți și cu picioarele pe podea,
mâinile r ămân sub spate, în zona inferioar ă a coloanei, presând u șor partea inferioar ă a
spatelui și încordând mu șchii vaginali (ca la la toalet ă). Mu șchii trebuie ținuți încorda ți
mult în timp ce unul dintre picioare este întins u șor, fără a-l ridica de la sol, mi șcând
înainte c ălcâiul pe podea. Se recomand ă aten ție pentru a nu modifica atât presiunea
exercitat ă asupra zonei inferioare a spatelui, cât și gradul de încordare al mu șchilor Kegel.
Piciorul trebuie adus în pozi ția ini țială și repetat exerci țiul cu cel ălalt picior.
·De data aceasta pozi ția este pe burt ă Aseza ți-vă pe burt ă și fruntea sprijinit ă
pe mâini. Încerca ți să “vă rotiți” pelvisul. Dac ă exerci țiul este corect executat, ar trebui ca
picioarele, pelvisul, pieptul și brațele să rămână la nivelul solului și doar zona abdominal ă
să se ridice de la podea. În momentul în care sunt “localiza ți” mu șchii Kegel și se de ține un
control total asupra acestora, pacienta va fi capabil ă să contracte și să relaxeze ace ști
mușchi din orice pozi ție: din șezut, din picioare sau din pozi ție culcat ă. Femeia va putea
Fig. 3.3. Exerci țiul 2 Kegel
© TZMO. 2019
Fig. 3.4. Exerci țiul 3 Kegel
© TZMO. 2019

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
36exersa în timpul activit ăților cotidiene, în timp ce se spal ă pe din ți, în timp ce a șteapt ă un
mijloc de transport, la locul de munc ă, etc.
Pot fi utilizate și dispozitive pelvine pentru tonifiere, dispozitive Kegel3:
·haltere, greut ăți vaginale (conuri concepute pentru a fi introduse în vagin).
Dispozitivele sunt realizate dintr-un o țel inoxidabil masiv neted, lucios, de forma
cilindrica, cu o umflatur ă rotunjit ă la fiecare cap ăt. Greutatea aproximativ ă este de
jumatate de kilogram (454g) și au cam 17 cm lungime, cu un diametru de 2,5 cm la
cea mai mare parte. Dispozitivele vaginale sunt neporoase și pot fi șterse cu o
cârpă umezit ă cu săpun pentru igien ă intim ă și apă;
·dispozitivele TENS administreaz ă curent electric printr-o sond ă intern ă, curentul
stimulând mu șchii adiacen ți să se contracte;
·bilele de rezisten ță din cauciuc cu indicatori care ofer ă o rezisten ță împotriva
căreia se realizeaz ă un efort prin contrac ția mu șchilor pelvini;
·dispozitive vaginale progresive pentru rezisten ța cu arcuri care ofer ă un
biofeedback conform c ăruia mu șchii sunt antrena ți prin aplicarea unei rezisten țe
variabile și progresive pentru a maximiza efortul exerci țiului.
În continuare vor fi prezentate studii recente care valideaz ă conduite terapeutice actuale.
3.1.1 Studiul 1. Factori care influen țeaz ă aderen ța pe termen lung la exerci țiile pe
termen lung destinate plan șeului pelvin la femeile cu incontinen ță urinar ă 4
Acest studiu începe cu definirea incontinen ței urinare conform The International
Continence Society (ICS). Astfel, incontinen ța urinar ă (UI) înseamn ă scurgeri involuntare
ale urinei. Aceast ă problem ă este mai frecvent ă la femei decât la b ărbați și poate ap ărea în
orice etap ă a ciclului de via ță, deși cel mai frecvent apare în perioada de vârst ă adult ă și la
vârstnici. La nivel global, se estimeaz ă că un procent de 25% pân ă la 45% dintre femei
sufer ă de aceast ă problem ă.
3https://www.kegel8.ro/exercitii-kegel.html
4 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă:Factors influencing long-
term adherence to pelvic floor exercises in women with urinary incontinence

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
37S-a demonstrat c ă tratamentul bazat pe exerci ții de stabilitate destinate plan șeului
pelvin ofer ă un beneficiu mai mare decât niciun tratament sau tratament placebo la
pacien ții cu IU. Acest tip de exerci țiu este eficient, reducând laxitatea tractului urinar și
crescând sec țiunea transversal ă a sfincterului uretral și îmbun ătățind for ța și controlul
planșeului pelvin la femeile cu incontinen ță urinar ă de stres (IUS), solicit ă incontinen ță
urinar ă (UUI) și incontinen ță urinar ă mixt ă. Acest tip de terapie are un cost redus și are
efecte minime secundare, fiind eficient reducerea frecven ței episoadelor de incontinen ță
urinar ă.
Materiale și metode: Acest studiu a fost conceput ca un studiu non-experimental,
observa țional, studiu descriptiv, transversal. Criteriile de includere au fost: femei cu vârsta
cuprins ă între 18 și 85 de ani, tratate pentru incontinen ța urinar ă în "Centro Integral de
Reeducación" de Piso Pélvico "(CIREP) în perioada 2014-2015. Pacientele au fost tratate
cu fizioterapie (kinetoterapie) bazat ă pe antrenamentul de reeducare a plan șeului pelvin.
Criterii de excludere- femei care au primit tratament doar cu neuromodulare prin
stimularea nervului tibial posterior.
Rezultatele indic ă faptul c ă efectuând un program de exerci ții la domiciliu dup ă
finalizarea programului de fizioterapie (kinetoterapie) a fost semnificativ asociat cu
niveluri mai ridicate de aderen ță la tratament. Cea mai mare influen ță pe termen lung a fost
în cazul ader ării la exerci ții la domiciliu într-un e șantion de femei cu incontinen ța urinar ă
tratat ă în "Centro Integral de Reeducación" de Piso Pélvico "(CIREP) în perioada 2014-
2015. Uitând s ă facă exerci țiile sau plictisind-se, rezultatele au fost diminuate.
Implica țiile clinice ale acestui studiu ofer ă îndrumare pentru echipa de tratament, în
special în timpul etapei de planificare a fiec ărei etape. Aceste constat ări subliniaz ă
importan ța evalu ării comportamentului și atitudinii pacien ților cu exerci ții pentru plan șeul
pelvin, selectând eficace strategii pentru a facilita inten ția pacientului de a adera la
program, ajutând pacien ții să perceap ă beneficiile exerci țiilor și să-și gestioneze a șteptările,
să simplifice integrarea exerci țiilor în via ța de zi cu zi a pacientului. Sunt necesare studii
viitoare pentru a determina strategii specifice, personalizate care au cel mai mare efect pe
termen lung.

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
383.1.2. Studiul 2. Eficien ța programului de exerci ții pentru musculatur ă profund ă a
peretelui abdominal la femeile postpartum cu diastaz ă a dreptului abdominal: un studiu
controlat randomizat5
Context și obiective: Pentru a asigura eficacitatea terapiei fizice pentru
incontinen țĂ urinar ă (IU), este esen țial ca pacien ții să adere la tratament atât pe termen
lung, cât și pe termen scurt. Aderarea la tratament poate împiedica progresia simptomelor
și necesitatea unei interven ții chirurgicale, care este asociat ă cu costuri mai mari și
complica ții poten țiale. Adeziunea este definit ă ca efectuarea unei modific ări sau modific ări
comportamentale recomandate. Organiza ția Mondial ă a S ănătăț ii (OMS) a stabilit c ă
aderarea este un fenomen multifactorial determinat de interac țiunea a cinci dimensiuni,
care includ diferi ți factori care afecteaz ă aderen ța pe termen lung pe mai multe niveluri.
Scop: Scopul cercet ării a fost de a identifica factorii care influen țează aderen ța pe
termen lung la exerci țiile pentru plan șeul pelvin la femeile cu IU.
Metode: Studiul este de tip observa țional, descriptiv, transversal. E șantionul a fost
recrutat de la "Centrul Integral de Reeducareon de Piso Pélvico" (CIREP) și a inclus 61 de
femei tratate pentru UI la centru în 2014 și 2015. Participan ții au completat un chestionar
de 28 de articole elaborat pentru acest studiu privind cele cinci dimensiuni ale OMS.
Analiza datelor a fost efectuat ă utilizând software-ul STATA 13.0.
Rezultate: Efectuarea exerci țiilor pentru plan șeul pelvin la domiciliu, dup ă
descărcarea de gestiune din terapia fizic ă, a fost semnificativ asociat ă cu aderen ța la
tratament auto-evaluat ă (P <0,001). Factorii lega ți de pacien ți au fost semnificativ asocia ți
cu aderarea pe termen lung la programul de exerci ții pentru plan șeul pelvin (P <0,001).
Concluzie: Factorii lega ți de pacien ți, au exercitat cea mai mare influen ță asupra
aderen ței pe termen lung la exerci țiile de plan șeu pelvin la femeile cu IU; uitând s ă facă
exerci țiile și plictiseala dat ă de monotnia în efectuarea acestora au fost factorii cel mai
puternic lega ți de aderen ța scăzută la tratament, în timp ce motiva ția și angajamentul au
fost asociate cu o aderen ță ridicat ă la aceast ă popula ție.
5 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă:Efficacy of deep core
stability exercise program in postpartum women with diastasis recti abdominis: a randomised controlled
trial

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
393.1.3. Studiul 3. Siguran ța și eficacitatea unui câmp electromagnetic de înalt ă
intensitate non-invaziv focusat pentru tratamentul incontinen ței urinare și în
cre șterea calit ății vie ții6
Incontinen ța urinar ă este o afec țiune comun ă și tulburatoare care interfereaz ă cu
viața de zi cu zi. Pacien ții au frecvent disconfort legat de scurgerea urinei și necesitatea
ulterioar ă de a utiliza tampoane absorbante. Deoarece mecanismul de continen ță este în
primul rând men ținut de o func ție adecvat ă a mu șchilor pelvieni (PFM), numeroase metode
de tratament axate pe consolidare din MFP au fost introduse în trecut. Scopul acestui lucru
studiu a fost de a evalua siguran ța și eficacitatea unui câmp electromagnetic de înalt ă
intensitate non-invaziv focusat pentru tratamentul incontinen ței urinare și în cre șterea
calității vie ții pacien ților poten țiali.
Studiul a urmat un protocol aprobat de consiliul de evaluare institu țional. Un total
de 75 de femei (55,45 ± 12,80 ani, 1,85 ± 1,28 livr ări) care au prezentat simptome de stres,
urgente sau mixt urinare incontinenta au fost inrola ți. Au primit șase Tratamente HIFEM (2
pe săptămână) pe durata a 28 de minute. Rezultatele au fost evaluate dup ă al șaselea
tratament și la urm ărirea dup ă 3 luni.
Rezultatul principal a fost evaluarea de modific ări ale incontinen ței urinare de c ătre
International Consultation on Incontinence Questionnaire ‐Short Form (ICIQ ‐SF) și
modific ări ale num ărului de absorbante folosit pe zi. Rezultatul secundar a fost evaluarea
subiectiv ă a terapiei și a modific ărilor raportate de paciente legate de calitatea vie ții.
Analiza statistic ă a fost efectuat ă prin testul T asociat și coeficientul de corela ție Pearson
(α = 0,05).
Rezultate: Dup ă a șasea sesiune, 61 din 75 de paciente (81,33%) au raportat o
reducere semnificativ ă a simptomelor lor. Cre șterea medie a scorului ICIQ-SF a fost de
49,93% observat ă dup ă al șaselea tratament, care a crescut în continuare la 64,42% la
urmărirea (ambii P <0,001). În mod individual, cel mai înalt nivel de ameliorare a fost
atins la paciente care sufer ă de incontinen ță urinar ă mixt ă (69,90%). Reducerea num ărului
tampoanelor absorbante a fost de 43,80% dup ă al șaselea tratament și 53,68% la 3 luni
6 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă:Safety and Efficacy of a
Non ‐Invasive High ‐Intensity Focused Electromagnetic Field (HIFEM) Device for Treatment of Urinary
Incontinence and Enhancement of Quality of Life

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
40(ambele P <0,001), în timp ce aproape 70% dintre paciente (30 din 43) au raportat sc ăderi
ale num ărului de tampoane folosite.
Lafollow up , sa constatat o corela ție medie semnificativ ă (r = 0,53, P <0,001) între
îmbun ătățirea scorului ICIQ-SF și reducerea utiliz ării absorbantelor. S-a constatat o
scădere substan țială a frecven ței declan șatorilor de scurgere a urinei. Pacientele nu au
raportat nici o durere sau evenimente adverse, și a raportat, de asemenea, suplimentare
efectele benefice ale terapiei, cum ar fi cre șterea sexualit ății, dorinta si un control mai bun
al urin ării.
Concluzii: Acest studiu a demonstrat c ă tehnologia HIFEM este capabil ă să trateze
în mod sigur și eficient o gam ă largă de pacien ți care sufer ă de incontinen ță urinar ă. Dup ă
șase tratamente, o îmbun ătățire a scorului ICIQ-SF și a fost observat ă reducerea utiliz ării
plăcuțelor absorbante.Pe baza unei evalu ări subiective, aceste schimb ări sunt pozitive a
influen țat calitatea vie ții.
3.1.4. Studiul 4. Exerci țiul de stabilizare afecteaz ă func ția transversului abdominal
și a mu șchilor pelvieni la femeile cu durere lumbo-pelvin ă postpartum: un studiu
clinic randomizat double-blinded.7
Metode: Durerea pelvian ă de tip lumbo-pelvian este o tulburare obi șnuită la femei
după sarcin ă din cauza laxit ății ligamentului și a modific ărilor posturale. Transversul
abdominal(TrA) și activitatea muscular ă a p ătrunderii pelvine (PFM) sunt importante
pentru stabilitatea lumbo-pelvian ă. Scopul acestui studiu a fost de a compara efectul
exerci țiului de stabilizare (SE) și exerci țiului general (GE) asupra activit ății musculare TrA
și PFM și a intensit ății durerii la femeile cu LPP postpartum.
Rezultate: Rezultatele au ar ătat c ă nu a existat o diferen ță semnificativ ă în
reducerea durerii dup ă interven ția între grupuri. Diferen țele în activitatea TRA și PFM
între grupuri au fost semnificative (P <0,05). Activitatea muscular ă PFM și TrA a crescut
semnificativ dup ă SE la femeile cu LPP postpartum (P <0,05).
Concluzii: SE a îmbun ătățit func ția muscular ă PFM și TrA mai mult decât GE la
femeile cu LPP postpartum. Cu toate acestea, rezultatul clinic al amelior ării durerii nu a
fost mai mare în grupul SE.
7 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă:Stabilization exercise affects
function of transverse abdominis and pelvic floor muscles in women with postpartum lumbo-pelvic pain: a
double-blinded randomized clinical trial .

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
413.2 Electroterapie
3.2.1. BTL EMSELLA. Fotoliul electromagnetic care trateaz ă incontinen ța
urinar ă
Descoperirea tehnologiei revolu ționare HIFEM reprezint ă o nou ă procedur ă non-
invaziv ă pentru tratarea incontinen ței urinare. 95% din satisfac ția pacien ților este bazat ă pe
știință. Pacien ții beneficiaz ă de un confort maxim, f ără perioad ă de recuperare și cu
randament crescut al rezultatelor ob ținute. Nu necesit ă operator, f ără consumabile, și cu
recuperarea rapid ă a investi ției.
BTL EMSELLA utilizeaz ă tehnologia HIFEM pentru stimularea și restabilirea
controlului neuromuscular la nivelul musculaturii plan șeului pelvian. Eficien ța terapiei se
bazeaz ă pe energia electromagnetic ă focalizat ă, pătrunderea acesteia în profunzime și
stimularea musculaturii plan șeului pelvin. O singur ă terapie cu BTL EMSELLA produce
mii de contrac ții supramaximale ale musculaturii plan șeului pelvin, contrac ții care sunt
extrem de importante în reeducarea muscular ă a pacien ților ce sufer ă de incontinen ță.
Cercet ările științifice au ar ătat că 95% dintre pacien ții trata ți au raportat o
îmbun ătățire a calit ății vie ții.
Nu exist ă doar o singur ă cauz ă a problemelor pacietelor, ci o varietate complex ă de
modific ări la nivelul plan șeului pelvin care apar în perioada postpartum și a îmb ătrânirii.
Fig. 3.5. Compara ție între exerci ții Kegel și terapie cu BTL EMSELLA
© BTL. 2018

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
42BTL EMSELLA trateaz ă musculatura plan șeului pelvian și componentele
principale ale țesutului conjunctiv în zona pelvian ă.
BTL EMSELLA a fost conceput pentru a optimiza confortul pacientului și al
terapeutului.
MONITORIZAREA VIZUAL Ă ajută operatorul la supravegherea terapiei.
Fig. 3.6. Înainte. Plan șeul pelvin relaxat și slăbit
© BTL. 2018
Fig. 3.7. Dup ă. Restaurarea sistemului neuromuscular
© BTL. 2018

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
43SISTEMUL AVANSAT DE POZI ȚIONARE asigur ă transmiterea cu precizie a
energiei c ătre plan șeul pelvian.
TEHNOLOGIA COOL FLOW™ ofer ă multiple stimul ări plan șeului pelvian
datorit ă sistemului de r ăcire încorporat.
3.2.2. Studiul 1. Tehnologia HIFEM®– o nou ă perspectiv ă în tratamentul stresului
din incontinen ța urinar ă8
Stresul de incontinen ță urinar ă (SUI) este o condi ție predominant ă printre femei și
le afecteaz ă în mod negativ calitatea vie ții (QoL). Scopul studiului a fost de a evalua
efectul tehnologiei electromagnetice concentrat ă cu intensitate mare (HIFEM) în
tratamentul SUI.
Materiale și metod ă: 30 de femei din dou ă clinici (Statele Unite ale Americii,
Bulgaria) cu SUI au primit un curs de tratament cu tehnologie HIFEM. Pacientele au
participat la 6 terapii programate 2 ori pe saptaman. QoL a fost evaluat prin chestionarul
King's Health (KHQ). Datele au fost colectate înainte și dup ă tratament, la 3 și 6 luni vizite
de urm ărire. To ți pacien ții au raportat num ărul de tampoane utilizate. S-au calculat scoruri
de chestionare și evaluat statistic prin testul t (p <0,001). Num ăr de tampoane utilizate a
fost calculat ca medie.
Rezultate: Cura de tratament cu tehnologia HIFEM a îmbun ătățit semnificativ
calitatea vie țiituturor femeilor cu 77%. 95% dintre paciente au redus utilizarea
8 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă:HIFEM® technology – a new
perspective in treatment of stress urinary incontinence
Fig. 3.8. Peste 25 ani de inova ție EMSELLA
© BTL. 2018

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
44tampoanelor igienice pân ă la 2,0 tampoane pe zi și pe noapte dup ă tratament. 71% dintre
paciente au redus semnificativ utilizarea tampoanelor igienice pân ă la 1,33 tampon pe zi și
noapte în timpul perioadei de urm ărire de 6 luni.
Concluzie: Rezultatele sugereaz ă că tehnologia HIFEM este eficient ă pentru
tratamentul SUI.
3.2.3. Studiul 2. Tehnologia HIFEM- tratament non-invaziv pentru incontinen ța
urinar ă9
Materiale și metod ă: Acesta este un studiu retrospectiv în dou ă locuri care investigheaz ă
eficien ța tratamentului utilizând date cuantificate, precum și impactul asupra calit ății vie ții
la femeile incontinente care au fost tratate cu tehnologie electromagnetic ă concentrat ă de
intensitate (HIFEM). Au fost selectate 20 femei, 45-77 ani (58,63 ± SD = 9,86) care au
prezentat cu incontinen ță urinar ă incluzând stresul, nevoia de urinare și IU mixt ă și incluse
într-un studiu pilot. To ți pacien ții au finalizat un total de 6 tratamente efectuate de dou ă ori
pe săptămână, 3 s ăptămâni consecutive. Dou ăzeci de pacien ți au finalizat chestionarul
King, înainte și dup ă tratament. Pacien ții au raportat frecven ța din episoadele de scurgere
urinar ă și utilizarea tampoanelor. Scorurile KHQ au fost calculate și evaluate statistic prin
t-test (p <0,05). Frecven ța episoadelor de scurgere urinar ăn și num ărul de tampoane
igienice utilizate au fost calculate prin frecven ța apari ției.
Rezultate: Tratamentul cu tehnologia HIFEM a îmbun ătățit semnificativ calitatea vie ții la
toate pacientele. A existat o îmbun ătățire de 60% în ambele p ărți ale KHQ care au fost
menținute prin urm ărirea dup ă 6 luni (p <0,05). Aproape 75% dintre paciente au raportat
scăderea semnificativ ă a scurgerii urinare sau a num ărului total de tampoane utilizate. Pre-
tratament, 16 paciente au utilizat în medie 2 tampoane igienice pe 24 de ore. În perioada de
urmărire de 3 luni, 6 paciente au folosit 0,6 tampoane, 10 paciente au fost complet uscate.
20 paciente au efectuat urm ărirea dup ă 6 luni, 11 paciente s-au uscat complet și 5 paciente
au utilizat câte 0,5 tampoane per Perioad ă de 24 de ore. Marea majoritate a pacientelor a
redus num ărul de tampoanelor igienice la un nivel minim sau le-au eliminat total.
9 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă: Hifem technology – the non-
invasive treatment of urinary incontinence

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
45Concluzie: Rezultatele sugereaz ă că tehnologia HIFEM îmbun ătățeș te semnificativ
calitatea vie ții și reduce IU în post-partum.
3.2.4. Studiul 3. Tehnologia HIFEM™ poate îmbun ătăți calitatea vie ții la
pacientele incontinente10
Incontinen ța urinar ă reprezint ă de departe cea mai mare problem ă de s ănătate
intim ă a femeilor cu impact negativ asupra calit ății vie ții. Teatamentele curente au
opțiunea de a combina exerci țiile pentru statica plan șeului pelvin și electrostimulare
extravaginal ă și tratament medicamentos cu efecte adverse. Femeile caut ă tratamente non
invazive și cu eficacitate maxim ă în incontinen ța urinar ă.
Obiectiv: Studiul și-a propus investigarea efectului HIFEM asupra calit ății vie ții a
pacientelor cu incontinen ță.
Metode: 30 de femei (vârsta medie 53,05 ani) cu stres, senza ția de urinare și tipul
mixt de IU au luat parte la studiul pilot. Au participat la 6 terapii programate 2x pe
săptămână. Calitatea vie ții a fost evaluat ă prin King's Health Questionnaire (KHQ).
Num ărul utilizat de tampoane și scutece igienice a fost înregistrat subiectiv. Datele au fost
colectate înainte și dup ă tratament, în timpul 3 și 6 luni dup ă care s-a f ăcut un follow-up .
Scorurile KHQ au fost statistic evaluat prin testarea (p <0,05). Num ăr de tampoane
igienice și scutece au fost evaluate prin frecven ța utiliz ării.
Rezultate: Dup ă 6 tratamente, 95% dintre pacientele tratate și-au îmbun ătățit
calitatea vie ții conform scorului KHQ. Aceste rezultate au fost men ținute în timpul
perioadei de urm ărire de 3 și 6 luni. 67% dintre pacientele tratate au redus sau eliminat
utilizarea tampoanelor igienice în via ța de zi cu zi. 100% dintre paciente a raportat o mai
bună conștientizare a mu șchilor pelvisului.
Concluzii: Rezultate sugereaz ă că dispozitivul testat a îmbun ătățit semnificativ
semnificativ calitatea vie ții la pacientele cu incontinen ță urinar ă.
10 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă:HIFEM™ technology can
improve quality of life of incontinent patients

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
463.2.5. Studiul 4. Utilizarea tehnologiei HIFEM în tratamentul musculaturii
plan șeului pelvin ca o cauz ă a disfunc ției sexuale la femei: Un studiu pilot multi-
centric11
Introducere: Musculatura plan șeului pelvin (MPP) ac ționeaz ă ca suport pentru
organele cavit ății plan șeului pelvin, controleaz ă continen ța și este esen țială pentru
excita ția genital ă adecvat ă și atingerea unui orgasm. Din cauza procesului de îmb ătrânire, a
condi ție post-partum sau a menopauzei, MPP sl ăbește. Prin urmare, musculatura nu mai
oferă suport suficient pentru organelepelvine și controlul vezicii urinare și pot afecta
negativ satisfac ția sexual ă.
Scop: Am încercat s ă investig ăm tehnologia electromagnetic ă focalizat ă de înalt ă
intensitate (HIFEM) pentru înt ărirea și consolidarea mulsculaturii plan șeului pelvin la
femeile cu dificult ăți în func ționarea sexual ă.
Metode: Au fost selectate 30 de femei (vârsta medie 36,41 ± 5,62) cu excitare
limitat ă, incapacitate de a ajunge la orgasm și și act sexual dureros în timpul penetr ării.
Pacientelor li s-au aplicat 6 tratamente (28 de minute fiecare) programate de dou ă ori pe
săptămână. A fost utilizat indexul de func ționare sexual ă standard (FSFI) pre-, post-
tratament și urm ărite 3 luni dup ă aceea. Scorurile FSFI au fost evaluate statistic prin testul t
al pacien ților ( ɑ = 0,05). Ulterior, a fost calculat coeficientul de corela ție Pearson pentru
excitarea / lubrifierea sec țiunilor, lubrifierea / orgasmul, orgasmul / satisfac ția și durerea /
dorin ța.
Rezultate: Scorul mediu total FSFI semnificativ (p <0,001) a crescut de la 20,06 ±
6,55 la 30,69 ± 7,55 posttratment și la 30,29 ± 7,37 în timpul perioadei de urm ărire de 3
luni. O îmbun ătățire semnificativ ă a fost observat ă în toate sec țiunile FSFI. Modificarea
cea mai semnificativ ă la urm ărirea de 3 luni a fost observat ă în dorin ța sexual ă (76%),
satisfac ția (76%) și orgasm (60%). Scorul general al FSFI a fost îmbun ătățit la 93% dintre
cazuri (n = 28) ulterior tratamentului. To ți pacien ții (n = 30; 100%) au prezentat o
îmbun ătățire în timpul perioadei de urm ărire de 3 luni.
Concluzie: Experien ța noastr ă inițială arat ă că tehnologia HIFEM este o metod ă
promi țătoare care se adreseaz ă femeilor cu satisfac ție sexual ă redus ă prin înt ărirea
musculaturii plan șeului pelvin.
11 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă:The Use of HIFEM
Technology in the Treatment of Pelvic Floor Muscles as a Cause of Female Sexual Dysfunction: A Multi-
Center Pilot Study

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
473.3. Pilates. Exerci ții specifice pentru respira ție, stretching și autocontrol pentru
femeile postpaetum
3.3.1. Principii
Pilates poate fi introdus într-un program de recuperare ca o metod ă care înbin ă atât
aplicarea tradi țional ă a principiilor și obiectivelor de recuperare cu abordarea reeduc ării
folosind principii somatice și teoretice. Exist ă dou ă moduri principale de a performa
programul Pilates: exerci ții efectuate pe o saltea, pe podea sau exerci ții efectuate pe aparate
cu arcuri de rezistente diferite . (Bryan, M. & H61w son, S., 2013)
Principiile în Pilates pot fi identificate în c ărțile lui Joseph Pilates:
Respira ția
Respira ția are un rol fundamental, poate fi un fir comun care trece prin toate
principiile fundamentale și pe care, într-un fel le une ște, le d ă un sens comun. Respira ția
este o condi țiesine qua non pentru via ță, mu șchii respiratori reprezint ă singurii mu șchi
sceheletici esen țiali pentru via ță. Cu toate acestea, respira ției nu ie acord ă importan ța
binemeritat ă.
Concentrarea
Fig. 3.9. Modific ări ale scorului complet al FSFI la pacien ții trata ți. Datele sunt vizualizate în casete;
dreptunghiurile albastre con țin 50% din date (intervalul interquartilat).
Miscarea indic ă variabilitatea rezultatelor.

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
48Concentrarea poate fi definit ă ca îndreptarea aten ției către un singur obiectiv, în
acest caz efectuarea eficient ă a unui anumit exerci țiu. Scopul persoanei care practic ă
pilates este de a efectua exerci țiul cât mai corect posibil.
Centrul
Conceptul de centru poate avea multe sensuri. Fiecare persoan ă este construit ă
diferit și are propriul centru de greutate.
Controlul
Controlul poate fi definit ca reglementarea efectu ării unei anumite ac țiuni. Prima
dată când efectu ăm un exerci țiu trebuie s ă ne folosim de control, dar, pe m ăsură ce
căpătă m experien țpă, acest control se va îmbun ătăți. Se poate vedea o diferen ță clară când
se observ ă o mi șcare realizat ă de c ătre o persoan ă care a atins un nivel ridicat de control
comparativ de c ătre cineva c ăreia îii lipse ște aceast ă capacitate. Perfec ționarea controlului
necesit ă mult ă practic ă, ajut ă la dezvoltarea for ței și a flexibilit ății necesare mu șchilor
importan ți, dar favorizeaz ă și dezvoltarea unor programe motorii îmbun ătățite.
Precizia
Este esen țială atunci când se face diferen ța între pilates și alte metode de
antrenament. Cuno ștințele de anatomie ajut ă foarte mult în ob ținerea preciziei. Precizia
poate fi asociat ă cu activitatea mu șchilor izola ți și, în acela și timp, cu integrarea mu șchilor
necesari pentru a crea mi șcarea. Precizia poate face diferen ța în ceea ce prive ște mu șchii
angrena ți și atingerea obiectivului.
Fluen ța
Fluen ța este o calitate esen țială spre care trebuie s ă aspir ăm. Poate fi descris ă ca u
succesiune lin ă și neîntrerupt ă de mi șcări. Fluen ța presupune o în țelegere profund ă a
mișcării și integreaz ă activarea muscular ă precis ă și coordonarea. Pe m ăsură ce experien ța
de mi șcare se dezvolt ă prin practic ă extensiv ă, fiecare ac țiune și fiecare sesiune trebuie s ă
aibă fluen ță.
Pilates este o metod ă care poate fi utilizat ă și în timpul sarcinii de c ătre femeile
gravide dar și postpartum pentru recuperea plan șeului pelvin.

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
49Cele mai bune exerci ții de pilates12 pentru incontinen ță sunt:
·Un exerci țiu foarte u șor și eficient este Knee Folds :
oÎntinde ți-vă pe spate în pozi ție relaxat ă și neutr ă a coloanei
vertebrale, cu picioarele paralele pe podea și vârful degetelor pe
șolduri;
oInspira ți și apoi expira ți în timp ce ridica ți piciorul drept ținându-v ă
genunchiul îndoit. Asigura ți-vă că pelvisul nu se mi șcă ș i rămâne în
poziția neutr ă. De asemenea, nu v ă pune ți toat ă greutatea pe cel ălalt
picior pentru a v ă stabiliza. Cel ălalt picior trebuie s ă ating ă ușor
podeaua;
oRespira ți și țineți-vă câteva secunde;
oRespira ți și întoarce ți ușor piciorul pe podea;
oRepeta ți cel pu țin 5 ori pe fiecare picior.
·Squeeze Pillow este, de asemenea, excelent pentru lucrul cu podea pelvian ă
și ajut ă și la sciatic ă:
oÎntinde ți-vă pe spate la fel ca în exerci țiulKnee Folds ;
oAșezați o pern ă între genunchi și verifica ți-vă că pelvisul este
neutru;
oInspira ți și apoi expira ți în timp ce strânge ți perna dintre genunchi și
păstrați pelvisul în continuare în neutru;
oContinua ți să respira ți normal în timp ce strânge ți perna pentru un
număr de 10 s;
oElibera ți apoi repeta ți de cel pu țin cinci ori.
·Um ărul Bridge este un exerci țiu pu țin mai dificil, care vizeaz ă spatele și podeaua
pelvian ă:
oStând pe spate într-o pozi ție relaxat ă, cu picioarele paralele și lățimea
șoldului în afar ă, aprox. 20 cm de fesele tale, bra țele de partea ta cu palmele
în jos;
oInspira ți și apoi expira ți, în timp ce v ă curba ți încet coccisul de pe podea;
12https://spinewellness.org/pilates-and-incontinence-how-pilates-can-help

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
50oRespira ți din nou și expira ți în timp ce coborâ ți și prelungi ți coloana
vertebral ă înapoi pe podea;
oRepeta ți de aproximativ 5 ori ridicarea coloanei vertebrale pu țin mai mult
de la podea de fiecare dat ă până când ajunge ți în partea de sus;
oCând ajunge ți în vârf, lua ți-vă brațele de deasupra capului și le a șezați pe
podea pentru a ob ține o întindere suplimentar ă. Doar face ți acest lucru dac ă
vă este confortabil. Spatele dvs. superior nu trebuie s ă fie arcuit în timp ce
faceți acest lucru;
oRepeta ți aceast ă secven ță de 3 ori.
3.3.2. Studiul 1. Design-ul de program Pilates și beneficiile acestuia pentru
sănă tatea femeilor gravide: Un sondaj al practicienilor13
Metode: A fost efectuat un studiu transversal. Practicantele Pilates au fost invitate
prin e-mail s ă participe la studiu. Participantele au fost chestionate cu privire la experien ța
și opiniile lor privind: procesele de screening în conformitate cu ghidul Colegiului
American al Obstreticienilor și Ginecologilor (ACOG) (2002); (ii) tr ăsături optime ale
programului de exerci ții și (iii) beneficiile fizice și psihice ale Pilates pentru femeile
însărcinate.
Rezultate: Studiul a fost finalizat de 192 de practicante Pilates. Practicantele au
efectuat screening -ului oficial (84%) pentru siguran ță înainte de începerea cursurilor
Pilates. Cele mai multe nu au solicitat în mod obi șnuit aprobarea medical ă. Au ap ărut
opinii divergente cu privire la siguran ța și beneficiile exerci țiilor Pilates în pozi ția culcat pe
spate. De asemenea, s-au generat opinii mixte cu privire la efectele exerci țiilor de flexie ale
coloanei vertebrale, ale exerci țiilor cu un singur picior și ale manevrelor de respira ție. Nu
s-a în țeles foarte bine care trebuie s ă fie frecven ța optim ă sau doza de exerci ții. Viziunile
privind contraindica țiile absolute de a exercita s-au diferen țiat de la Ghidul Colegiului
American al Obstreticienilor și Ginecologilor (ACOG) (2002) care avertizeaz ă cu privire la
pericolele sânger ării persistente, a travaliului prematur, a pre-eclampsiei, praeviei
placentare și a colului incompetent. Cel mai frecvent raportat beneficiu fizic și psihologic
13 Traducerea în limba român ă apar ține autorului, titlu original în limba englez ă:Pilates program design and
health benefits for pregnant women: A practitioners' survey

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 3
51al Pilatesului a fost îmbun ătățirea rezisten ței plan șeului pelvin (12%) și îmbun ătățirea st ării
de bine sociale (23%).
Concluzii: Studiul a subliniat varia ții mari în practic ă pentru exerci țiile Pilates
pentru femeile gravide, precum și aderen ța scăzută la liniile directoare de practic ă clinic ă.
Sunt necesare alte dovezi pentru a oferi sfaturi privind screening ul adecvat și programarea
personalizat ă a Pilates, în special pentru femeile cu afec țiuni medicale în timpul sarcinii.
Studiile demonstreaz ă că aparatura de electroterapie de ultim ă genera ție
sus ține o ameliorare semnificativ ă a instabilit ății plan șeului pelvin la femeile cu
incontinen ță urinar ă, imbun ătățindu-le calitatea vie ții, aceasta însemnând controlul
voluntar al continen ței urinare și a calit ății actului sexual (un act fiziologic important
pentru organismul uman de reglare hormonal ă). Studiile de asemenea atest ă că
eficacitatea maxim ă se ob ține sinergic prin efectuarea exerci țiilor de kinetoterapie, a
exerci țiilor clasice de tip Kegel, exerci ții de tip Pilates și electroterapie. Toate studiile
indic ă faptul c ă un program de reabilitare a stabilit ății plan șeului pelvin trebuie s ă se
desf ășoare pe o perioad ă de minim 6-9-12 luni în func ție de anatomia și patologia
specific ă fiec ărei paciente în parte.

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 4
52CAPITOLUL 4
EXPERIEN ȚA PERSONAL Ă ÎN RECUPERAREA STATICII
PLAN ȘEULUI PELVIN
Prin lucrarea de fa ță am investigat studii recente care certific ă rezultatele pozitive
pe care le aduce aparatura de ultim ă genera ție împreun ă cu programele kinetice deja
consacrate.
Pe parcursul a 3 ani de practic ă personal ă a kinetoterapiei am întâlnit câteva cazuri
în care pacientele sufereau pe lâng ă alte patologii și de incontinen ță urinar ă, una dintre
acest paciente având prolaps gradul I.
Mai jos redau cazul unei paciente de care m-am ocupat. În 2013, la vârsta de 64 de
ani, pacienta a fost diagnosticat ă cu incontinen ță urinar ă de efort (IUE). Pacienta avea la
momentul diagnostic ării în ălțimea de 1.67ml și o greutate de 104kg, fiind obez ă. Istoricul
pacientei include mai multe interven ții chirurgicale: apendectomie (1971), hernie de disc
L4-L5 operat ă (1986), 2 cezariene (1983 și 1990) și 2 hernii ombilicale (1992 și 1995- cu
plas ă). La indica țiile medicului urolog curant, pacienta a urmat un tratament medicamentos
timp de de 3 ani la care a renun țat, neavând rezultate pozitive, ba chiar ap ărând și alte
probleme de natur ă oftalmic ă. Dup ă întreruperea medica ției, pacientei i s-a recomandat s ă
fac ă exerci ții de tip Kegel și exerci ții de abduc ție și adduc ție timp de 6 luni. Pacienta a dat
curs indica țiilor terapeutice și pe parcursul celor 6 luni a observat c ă musculatura
plan șeului pelvin s-a înt ărit, ducând la reducerea num ărului de tampoane, de la 4-5 pe zi la
2 pe zi. În aceast ă perioad ăpacienta a mers în mod constant la sal ă de 5 ori pe s ăptămân ă.
În urma unui puseu de tensiune (2016), pacienta renun ță la mersul constant la sal ă dar
continu ă exerci țiile Kegel și de adduc ție și abduc ție la domiciliu. Rezultatele s-au men ținut
pentru c ă pacienta a avut constan ță în executarea exerci țiilor, de asemenea efectul a fost
sport d ă sc ăderea în greutate, de la 104kg la 85kg (2017). În prezent, la vârsta de 70 de ani,
pacienta continu ă să fac ă exerci țiile în fiecare zi, men ținând acel câ știg. Urmeaz ă să o
îndrum și spre electroterapie cu scaun EMSELLA.

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 4
53Principiul meu de baz ă respect ă dictonul: Repar ă structura și îmbun ătățeș ti
func ția1. Un alt principiu care st ă la baza programului de recuperare pe care l-am aplicat a
fost sinergia metodelor de tratament. În acest sens, am combinat exerci țiile Kegel cu
programele dedicate tratamentului incontinen ței urinare, rezultatul ob ținut fiind
semnificativ îmbun ătățit fa ță de aplicarea unui singure metode (doar Kegel). Tot în
conduita terapeutic ă pe care am aplicat-o m-am bazat și pe urmtoarele principii: principiul
grad ării efortului, principiul individualiz ării tratamentului, principiul continu ării
tratamentului pân ă la recuperarea integral ă.
Abordarea unei paciente cu disfunc ții ale plan șeului pelvin se face în echip ă
interdisciplinar ă: medic ginecolog, medic urolog, medic de reabilitare medical ă,
kinetoterapeut și asistent de balneo-fizio-terapie.
Din punctul meu de vedere, este important ca specialistul în kinetoterapie s ă fac ă
supraspecializ ări mai ales pentru o astfel de patologie delicat ă cum sunt disfunc țiile
plan șeului pelvin care pot ap ărea na șterii naturale. Trebuie de asemenea s ă dea dovad ă de
tact, de în țelegere și empatie pentru a câ știga încrederea pacientei în mijloacele de
tratament. Kinetoterapeutul este un membru important în cadrul echipei care urm ărește
conduita de tratament.
Sunt foarte încrez ător în apari ția acestui dispozitiv- EMSELLA, fotoliul
electromagnetic care trateaz ă incontinen ța coroborat cu programul de kinetoterapie dedicat.
De asemenea, am avut posibilitatea s ă particularizez și s ă individualizez programul
recuperator ca terapeut fizic personal, aplicând programul de kinetoterapie de la un cap ăt la
altul , fiind în permanent ă în leg ătur ă cu pacienta. Este foarte important s ă dozezi
intensitatea tratamentului și să urm ărști progresele. Pe toto parcursul aplic ării tratamentului
am colaborat cu medicii de specialitate și cu celelalte cadre din domeniul reabilit ării
medicale.
În urma acestor experien țe am ajuns la concluzia c ă tratamentul de recuperare
func țional ă trebuie s ă înceap ă imediat la indica țiile medicului ginecolog, atât exerci ții care
țin de zona vizat ă cât și de restul corpului (ex. exerci țiile izometrice aferente membrelor
inferioare pentru a combate edemele și stazele venoase). Se recomand ă evalu ări regulate pe

1 Petros, 2010: Repair the structure and you will improve the function

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Capitolul 4
54o perioad ă de 9 luni zile dup ă na ștere pentru a urm ări și înregistra progresele pacientei care
îi vizeaz ă calitatea vie ții în general.
Aș dori s ă scot în eviden ță urm ătorul aspect, chiar dac ă pacientei i s-a reabilitat
acea disfunc ție, pacientei i se recomand ă să aib ă în vedere controale regulate 1-2 ori pe an
specifice disfunc ției reabilitate. Este foarte important s ă motivezi pacienta s ă aib ă
continuitate în efectuarea programelor kinetice dedicate deoarece, o dat ă cu înaintarea în
vârst ă, cu instalarea menopauzei sau cu alte trasaturi specifice care țin de un stil de via ță
mai pu țin s ănătos (ex. obezitate, efort fizic necontrolat, accidente) pot reap ărea simptomele
și chiar mai acute, mai violente decât prima dat ă care pot fi mult mai greu de recuperat.
Calitatea vie ții unei paciente cu astfel de disfunc ții a plan șeului pelvin poate fi
semnificativ îmbun ătățită pân ă chiar la recuperarea complet ă, ajutând la redarea
încrederii și stimei de sine, a ob ținerii satisfac ției în activitatea sexual ă și a
recuper ării continen ței urinare.
Experien ța personal ă mi-a demonstrat c ă exerci țiile f ăcute zilnic prezerv ă
câștigul pe durat ă semnificativ ă de timp iar efectul acestor exerci ții poate fi crescut în
prezent prin tehnologiile de ultim ă genera ție, cum este fotoliul electromagnetic. În
succesul unei astfel de conduite terapeutice este important și psihicul pacientei pentru
a avea constan ță în efectuarea tratamentului.

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Concluzii
55CONCLUZII
Capitolul 1 a demonstrat actualitatea temei de cercetare propuse și motivarea
alegerii temei care porne ște de la situa ția din România cu privire la tratarea
disfunc ționalit ăților ap ărute în urma instabilit ății plan șeului pelvin.
Capitolul 2 a dovedit importan ța cunoa șterii atât a anatomiei cât și a patologiei
planșeului pelvin în scopul elabor ării unui program kinetic individualizat în func ție de
pacient ă și indica țiile date de c ătre medicul curant. Pacientele trebuie s ă conștientizeze c ă
incontinen ța urinar ă și prolapsul pot fi consecin țe ale na șterii pe cale natural ă.
Kinetoterapeutul colaboreaz ă cu medicl ginecolog și de reabilitare medical ă.
Capitolul 3 aduce în discu ție actualit ăți privind programul kinetic în recâ știgarea
staticii pelvine postpartum, punând accentul pe studii recente din ultimii 5 ani. Studiile
demonstreaz ă că aparatura de electroterapie de ultim ă genera ție sus ține o ameliorare
semnificativ ă a instabilit ății plan șeului pelvin la femeile cu incontinen ță urinar ă,
imbun ătățindu-le calitatea vie ții, aceasta însemnând controlul voluntar al continen ței
urinare și creșterea calit ății actului sexual (un act fiziologic important pentru organismul
uman de reglare hormonal ă). Studiile de asemenea atest ă că eficacitatea maxim ă se ob ține
sinergic prin efectuarea exerci țiilor de kinetoterapie, a exerci țiilor clasice de tip Kegel,
exerci ții de tip Pilates și electroterapie. Toate studiile indic ă faptul c ă un program de
reabilitare a stabilit ății plan șeului pelvin trebuie s ă se desf ășoare pe o perioad ă de minim 6-
9-12 luni în func ție de anatomia și patologia specific ă fiecărei paciente în parte.
Capitolul 4 subliniaz ă experien ța personal ă în recuperarea plan șeului pelvin.
Calitatea vie ții unei paciente cu astfel de disfunc ții a plan șeului pelvin poate fi semnificativ
îmbun ătățită până chiar la recuperarea complet ă, ajutând la redarea încrederii și stimei de
sine, a ob ținerii satisfac ției în activitatea sexual ă și a recuper ării continen ței urinare.
Experien ța personal ă mi-a demonstrat în cazul pacientelor tratate c ă exerci țiile făcute zilnic
prezerv ă câștigul pe durat ă semnificativ ă de timp iar efectul acestor exerci ții poate fi
crescut în prezent prin tehnologiile de ultim ă genera ție, cum este fotoliul electromagnetic.
În succesul unei astfel de conduite terapeutice este important și psihicul pacientei pentru a
avea constan ță în efectuarea tratamentului.
Tot din experien ța personal ă, la finalul studiului men ționez urm ătoarele concluzii:

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Concluzii
56·abordarea unei astfel de paciente se face în echip ă interdisciplinar ă, aceasta
însemnând: kinetoterapeut, medic specialist ginecolog, medic specialist
reabilitare medical ă, psiholog, asistent medical de balneo-fizio-terapie;
·conduita terapeutic ă se stabile ște personalizat, în func ție de profilul bio-
psiho-social al pacientei;
·Reabilitarea staticii plan șeului pelvin cre ște calitatea vie ții femeii și îi red ă
bucuria de a tr ăi.
Contribu ția personal ă vizeaz ă un program de reabilitare pentru statica plan șeului
pelvin la femeile postpartum care va fi compus din:
·exerci ții clasice de tip Kegel;
·exerci ții de tip Pilates;
·exerci ții de baz ă pentru statica pelvin ă;
·electroterapie modern ă (de tip HIFEM).
Durata acestui program este în func ție de profilul pacientei și se va urma pe o
perioad ă de minim 6-9-12 luni.
Din punctul personal de vedere, cel mai indicat este un program vizeaz ă o durat ă de
36 luni (3 ani) și este structurat astfel:
·PLANNING FAMILIAL- la modul ideal, sarcina ar trebui planificat ă;
·PREVEN ȚIE ȘI CORECTARE ÎNAINTE DE GRAVIDIE- cu 4-5 luni
înainte ca femeia s ă rămână gravid ă ar trebui s ă înceap ă un program de
kinetoterapie specific ă pentru a înt ări și a permite o mobilitate a plan șeului
pelvin, a întregului perete abdominal și a zonei lombare și memebrelor
inferioare;
· MEN ȚINERE ÎN TIMPUL GRAVIDIEI- Toate câ știgurile din aceast ă
perioad ă trebuie men ținute și sus ținute pe toat ă perioada gravidiei ( de 9
luni) prin exerci ții specifice;
·CONTINUAREA PROGRAMUL DE REABILITARE DUP Ă GRAVIDIE-
Imediat dup ă naștere se recomand ă efectuarea programului kinetic complet
(men ționat mai sus) pentru o perioad ă de 18-24 de luni.
Lucrarea deschide direc ții noi de cercetare în special legat de tehnologia, aparatura
care sus țin efectuarea exerci țiilor izochinetice.

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Bibliografie
57BIBLIOGRAFIE
Cărț i:
·Alessandrescu, D., Luca, V., Gheorghiu, D., Dumitrescu, A. 1965. Probleme de
practic ă și tehnic ă obstretical ă. Medical ă. Bucure ști
·Bu șneag, C. 2014. Kinetoterapia în afec țiunile obstretico-ginecologice și
abdominale. Funda ția România de Mâine. Bucure ști .
·Cri șan, Nicolae, Dimitrie Nanu, Camelia Constantinescu, Liana Ple ș, and Nicolae
Ples. 1996. Obstetrica – ginecologie: teste pentru examene . Bucure ști: Știin ță &
Tehnic ă.
·Gheorghiu, N. Lemnete, I. R ădulescu, I. 1975. Manual de obstretic ă și ginecologie
pentru cadre medii. Medical ă. Bucure ști
·Isacowitz, R., Clippinger, K. 2017. Anatomia Pilates. Lifestyle Publishing .
·PE Papa Petros. The Female Pelvic Floor . 2010. Heidelberg: Springer.
http://dx.doi.org/10.1007/978-3-642-03787-0.
·Theobald, Peter von, Carl W. Zimmerman, and G. Willy Davila. 2011. New techniques in
genital prolapse surgery . London: Springer.
·Hoffman, Barbara L., and J. Whitridge Williams. 2016. Williams gynecology .

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Bibliografie
58Articole:
·Alinsod R., Vasilev V., Yanev K, Buzhov B., Stoilov M., Yanev K., Georgiev M.
2018. HIFEM® TECHNOLOGY – A NEW PERSPECTIVE IN TREATMENT OF
STRESS URINARY INCONTINENCE. Presented at 38th American Society for
Laser Medicine and Surgery Annual Conference on “Energy-based Medicine and
Science”, April 11-15, 2018.
·Berenholz J., MD, Sims T., MD, Botros G., MD. HIFEM™ TECHNOLOGY CAN
IMPROVE QUALITY OF LIFE OF INCONTINENT PATIENTS.
·TC, Hlavinka, Turcan P, and Bader A. 2019. "The Use of HIFEM Technology in
the Treatment of Pelvic Floor Muscles as a Cause of Female Sexual Dysfunction: A
Multi-Center Pilot Study". Journal of Women's Health Care. 08 (01).
·Mazzarino M, D Kerr, and ME Morris. 2018. "Pilates program design and health
benefits for pregnant women: A practitioners' survey". Journal of Bodywork and
Movement Therapies. 22 (2): 411-417.
·Samuels J., Guerette N. 2018. HIFEM TECHNOLOGY – THE NON-INVASIVE
TREATMENT OF URINARY INCONTINENCE. Presented at 38th American
Society for Laser Medicine and Surgery Annual Conference on “Energy-based
Medicine and Science”, April 11-15, 2018.
·Samuels JB, A Pezzella, J Berenholz, and R Alinsod. 2019. "Safety and Efficacy of
a Non-Invasive High-Intensity Focused Electromagnetic Field (HIFEM) Device for
Treatment of Urinary Incontinence and Enhancement of Quality of Life". Lasers in
Surgery and Medicine.
·Thabet A.A., Alshehri M.A., and Alshehri M.A. 2019. "Efficacy of deep core
stability exercise program in postpartum women with diastasis recti abdominis: A
randomised controlled trial". Journal of Musculoskeletal Neuronal Interactions. 19
(1): 62-68.
·Venegas, Mónica, Bernardita Carrasco, and Romina Casas-Cordero. 2018. "Factors
influencing long-term adherence to pelvic floor exercises in women with urinary
incontinence". Neurourology and Urodynamics. 37 (3): 1120-1127.

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Bibliografie
59Pliante:
·BTL EMSELLA. Spune ți nu incontinen ței. Pliant oficial
Webografie1:
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/exercitiile-kegel-2
https://www.kegel8.ro/exercitii-kegel.html
www.emsella.com
https://spinewellness.org/pilates-and-incontinence-how-pilates-can-help
https://feminapt.com/blog/pilates-and-the-pelvic-floor
https://www.drnorthrup.com/liberated-from-incontinence/
https://www.incontinence.co.uk/why-you-should-consider-pilates-for-incontinence-
treatment
1 Ultima accesare: 25.06.2019

Bogdan Drago ș-Cristian___________________________________________Bibliografie
60Surse imagini:
CAPITOLUL 2:
Fig. 2.1. https://anatomie.romedic.ro/bazinul-osos-normal
Fig. 2.2. http://www.scritub.com/medicina/FILIERA-PELVIGENITALA22281.php
Fig. 2.3. http://www.scritub.com/medicina/FILIERA-PELVIGENITALA22281.php
Fig. 2.4. http://www.scrigroup.com/sanatate/ANATOMIA-PELVISULUI-SI-A-
ORGAN64562.php
Fig. 2.5. http://www.scrigroup.com/sanatate/ANATOMIA-PELVISULUI-SI-A-
ORGAN64562.php
Fig. 2.6. http://www.scrigroup.com/sanatate/ANATOMIA-PELVISULUI-SI-A-
ORGAN64562.php
Fig. 2.7. Curs ginecologie UMFCD, 2014
CAPITOLUL 3:
Fig. 3.1. https://www.elipetromed.ro/kinetoterapia-in-disfunctiile-sexuale.html
Fig. 3.2. https://seni.ro/ro_RO/content/exercitiile-kegel
Fig. 3.3. https://seni.ro/ro_RO/content/exercitiile-kegel
Fig. 3.4. https://seni.ro/ro_RO/content/exercitiile-kegel
Fig. 3.4. © BTL EMSELLA prospect
Fig. 3.5. © BTL EMSELLA prospect
Fig. 3.6. © BTL EMSELLA prospect
Fig. 3.7. © BTL EMSELLA prospect
Fig. 3.8. © BTL EMSELLA prospect