Jurnalism și comunicare Anul III, nr. 4, 2008 [616489]

Jurnalism și comunicare * Anul III, nr. 4, 2008
45 mmeeddiiaannaalliizzee
Anglicismele în limbajul presei
– formã de activare a funcției fatice
Influența limbii engleze este un fenomen internațional
(nu doar european, ci și mondial). Datoritã progresului anu-
mitor domenii ale tehnicii, a rãspândirii industriei cinema-
tografice americane, fenomenul de invazie a anglicismelor a
luat amploare.
În prezent, asistãm la un proces de invazie a anglicis-
melor în limba românã, iar acest lucru nu este o trãsãturã e
unei perioade de tranziție, ci reprezintã manifestarea unui
fenomen lingvistic internațional.
Apariția anglicismelor în limba românã a fost determi-
natã de necesitatea de a desemna realitãțile extralingvistice
noi. Spre exemplu, termeni precum software, hardware, mouse,
chat, e-mail, computer au pãtruns în sfera lingvisticã româ-
neascã datoritã faptului cã, în domeniul informaticii, nu s-a
realizat traducerea lor. Domenii precum sportul și economia
au impus de asemenea, folosirea unor termeni preluați din
limba englezã și adaptați: fotbal, baschet, schi, fitness, tenis,
marketing, supermarket, management etc. Se poate vorbi des-
pre conturarea unui fond de cunoștințe comun, care cuprinde
toate cuvintele preluate din limba englezã și care desem-
neazã realitãți lingvistice din diverse domenii de activitate.
Pe lângã necesitatea fireascã de folosire a termenilor pre-
luați din limba englezã, existã unele tendințe ale unor cate-
gorii sociale, care utilizeazã, în mod voit, cuvinte englezești,
deși existã traducerea lor în limba românã. Frecvența ridi-
catã în folosirea unor cuvinte englezești care au, totuși,
corespondent în limba românã (ex: job pentru slujbã, party
pentru petrecere, look pentru înfãțișare, hair-stylist pentru
coafezã) desemneazã conturarea unei mode lingvistice exis-
tente în limbajul presei actuale.
Moda lingvisticã constã în folosirea (uneori, în exces) a
cuvintelor preluate din limba englezã. Aceste cuvinte poartã
denumirea de anglicisme și reprezintã acea sferã a vocabu-
larului alcãtuitã din „împrumuturile” limbii engleze.
Invazia anglicismelor este un fenomen prezent nu doar în
sfera lingvisticii, ci în orice domeniu de activitate, având în
vedere faptul cã se poate vorbi despre „universalit atea”
limbii engleze.
Numãrul mare de anglicisme folosite în limbajul presei
sugereazã tendința evidentã a emițãtorului-jurnalist de acti-
vare a funcției fatice, prin abordarea unui limbaj accesibil,
ușor de perceput și de descifrat, dar și configurarea funcției
de divertisment a textului de presã.
Indiferent de scopul folosirii lor (necesitate sau modã),
anglicismele pãtrund succesiv în sfera vocabularului nostru. Deoarece mass-media are ca rol principal prezentarea cât
mai exactã a realitãții, limbajul presei reflectã modalitãțile în
care limba românã suferã anumite modificãri.
În funcție de câteva criterii de bazã, anglicismele pot fi
clasificate, dupã cum urmeazã:
Dupã scopul folosirii lor (necesitate sau modã), anglicis-
mele sunt:
• denotative sau necesare ; sunt acele cuvinte care nu au
traducere româneascã, folosirea lor fiind necesarã (ex: tenis,
nailon, sendvici ).
• conotative de lux ; sunt cuvintele care au traducere
româneascã, venind cu o explicație în plus la nivel semantic.
Folosirea lor nu este strict necesarã și are loc din rațiuni
stilistice (alternarea termenului vechi cu cel nou, preluat din
limba englezã, pentru evitarea repetiției) ex: living-room
(camerã de zi), talk-show (masã rotundã), week-end (sfârșit
de sãptãmânã) .
Dupã cantitatea informaționalã pe care o aduce, existã o
clasã de anglicisme care au adaosuri semantice preluate din
limba englezã. Existã cuvinte care și-au lãrgit aria seman-
ticã, dobândind un al doilea sens ce a fost preluat din limba
englezã. Spre exemplu:
• a nominaliza cu semnificația: a indica, a denumi, a
specifica (DEX, ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic,
București, 1998), este utilizat cu sensul (preluat din limba
englezã): a desemna pe cineva pentru un anumit scop;
• audiențã cu semnificația: întrevedere acordatã unui
solicitator (DEX, ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic,
București, 1998), este utilizat (din limba englezã) cu sensul:
public .
Dupã forma fixã pe care o pãstreazã, existã anglicisme
„crude”, neadaptate, care nu își schimbã forma (ex: sexy ,
cool ,trendy, bye-bye, beep, fifty-fifty ).
Dupã structura și alcãtuirea lor, existã:
• anglicisme frazeologice, alcãtuite dupã modelul topicii
englezești, având în structura lor elemente de abrev iere sau de
compunere de sintagme (ex: CV , Napoca Hotel, Diesel Club ).
• anglicisme alcãtuite prin derivare cu sufixe/prefixe (ex:
superstar, megastar, jumboconcert, FNI-gate ).
Frecvența ridicatã a anglicismelor în limbajul prese i actuale
imprimã limbajului jurnalistic o trãsãturã aparte. Se contu-
reazã, așadar, un limbaj de presã alcãtuit din foarte multe
cuvinte englezești (unele corect, altele incorect folosite).
Funcția faticã devine activã în comunicarea jurnalisticã, prin
folosirea unor anglicisme utilizate și în limbajul familial. În
acest caz, cuvintele englezești folosite în presã fac parte din
fondul comun de cunoștințe al emițãtorulu-jurnalist și al
publicului-receptor. De exemplu week-end înlocuiește, frec-
vent, exprimarea sfârșit de sãptãmânã . De multe ori, funcția Tendințe lingvistice în presa scrisã contemporanã
Asist. dr. Mihaela MUREăAN, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca

Jurnalism și comunicare * Anul III, nr. 4, 2008
46
mmeeddiiaannaalliizzeefaticã este întreruptã prin utilizarea forțatã și abuzivã a unor
cuvinte/expresii englezești (care au corespondent în limba
românã) și care dau altã conotație sensului expresiei inițiale.
De exemplu, cuvântul aplicație al cãrui sens este: a face, a
pune în practicã (DEX, ediția a II-a, Editura Unive rs
Enciclopedic, București, 1998), se utilizeazã, mai nou, dupã
englezescul application, adicã, cerere . Considerãm cã este
total greșitã și forțatã sintagma: „am fãcut o aplicație”, în loc
de: „am fãcut o cerere”. Folosirea în exces a anglicismelor
genereazã sinapse ale funcției fatice, prin faptul cã, publicul-
receptor întâmpinã dificultãți în ceea ce privește înțelegerea
termenilor englezești și decodarea mesajului.
Apreciem cã, deși suntem în era globalizãrii, nu ar trebui
sã permitem pãtrunderea masivã a unor cuvinte/expresii pre-
luate din limba englezã, atâta timp cât existã, în limba ro-
mânã corespondentul acestor termeni. Limbajul presei scrise
actuale este „invadat” în exces de anglicisme, ceea ce duce
la îngreunarea receptãrii mesajului de cãtre public și poate
avea o gravã consecințã: mutilarea limbii române vorbite și
scrise.
Studii de caz
Sesizarea globalizãrii culturale și a celei a informației, ca
procese istorice în cadrul mondializãrii, au dus la conturarea
mai multor puncte de vedere divergente, care au în vedere
consecințe și strategii de contrareacție, vorbindu-se în spe-
cial despre puterea cuvântului și a limbii. O realitate este și
rolul extrem de important al mass-mediei în aceastã ecuație,
mijloacele de comunicare în masã, evidențiindu-se ca tãrâm
de propagare și motor apãrãtor și inculpat în acest caz.
Însã nu trebuie sã uitãm cã limba ia naștere prin schim-
bare și „moare” atunci când înceteazã sã se schimbe
(Coșeriu 1997:9). În ceea ce privește limba românã, dupã
1990, aceasta a cunoscut o dinamicã lingvisticã remarcabilã,
conturându-se douã direcții contradictorii. Pe de o parte, s-a
observat o diversificare și o îmbogãțire, fãrã precedent a
limbii, în derulare la momentul actual, dar s-a vorb it cu înflã-
cãrare și despre „o sãrãcire a limbii, redusã la un lexic mult
prea restrâns și alarmant de rudimentar, un lexic s electat cu pre-
dilecție și cu voluptate din zonele vulgare, indece nte, ale voca-
bularului și la o gramaticã redusã la tipare flexionare și sin-
tactice rudimentare, cu încãlcãri numeroase și flagrante ale
regulilor” (Gabriela Pana-Dindelean în Forța cuvântului-un atu,
publicat în Dilema Veche , anul III, nr. 108,17 februarie 2006:
http// www.dilemaveche.ro/index.php?nr?=1088&cmd=arti-
col&id=1083 13.12.2007, 13:02).
Vom analiza aceste tendințe lingvistice generale prin
prisma acestui actor cu statut controversat, extrem de impor-
tant și pluridimensional: mass-media.
Anglicismele și poziția jurnalistului
În „Dicționarul explicativ al limbii române”, în dreptul
cuvântului anglicism este notatã urmãtoarea explicație:
„Expresie specificã limbii engleze; cuvânt de origi ne englezã, împrumutat, fãrã necesitate, de o altã limbã și nein-
tegrat în aceasta”.
Din perspectiva multilingvismului, în ultimele douã
decenii este considerat anglicism orice cuvânt provenit din
limba englezã care desemneazã un lucru sau un concept care
aparține civilizației engleze.
Oprindu-ne la influența limbii engleze, primul fapt demn
de menționat este cã vorbim de un fenomen internațional (nu
numai european, ci și mondial). „ Împrumutul masiv de ter-
meni anglo-americani s-a manifestat dupã al doilea rãzboi
mondial în majoritatea limbilor europene și nu numai.
Vorbim despre un fenomen explicabil mai ales prin progre-
sul anumitor domenii ale tehnicii.” (Rus Maria Laura,
lucrarea: Un fapt lingvistic de actualitate, accesat vineri, 14
dec 2007,
www.uttgm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/ con-
ferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari/Laura Rus pdf
decembrie 2007).
Termenii preluați din limba englezã au reprezentat la
început o modã, fiind folosiți și de cei care nu au cunoștințe
propriu-zise de limbã. În scurt timp, astfel de cuvinte
englezești au fost „transformate” de limba românã, unele
dintre ele fiind „adaptate” ei, altele pãstrându-și forma
inițialã. În presa scrisã, anglicismele sunt des utilizate, ele
predominând în revistele dedicate mai ales publicului cititor
feminin, dar nu numai. Astfel de publicații abundã în ter-
meni preluați din limba englezã care sunt relativ ușor de
înțeles și folosit.
Fiecare epocã a avut neologismele sale, de la slavonisme,
grecisme, turcisme (în perioada fanariotã), pânã la influențe
ungurești (în perioada stãpânirii austro-ungare, în special) și
franțuzisme (în epoca modernã). Vorbim însã, de aproape
trei decenii, despre un fenomen internațional de afirmare a
anglicismelor și a americanismelor, care a cuprins evident și
țara noastrã, tabloidele, presa sportivã, economicã, politicã,
culturalã, grãbindu-se sã preia elementele lexicale respec-
tive, pentru a fi generat ulterior un „trend” intens dezbãtut,
ce va duce la clasificãri de specialitate în funcție de scopul
utilizãrii, cantitatea informației pe care o aduc, forma și la
adaptãri fonetice și grafice .
Exemplele utilizãrii sunt numeroase și fac parte din
domenii diverse (tehnic, comunicații, presã, învãțã mânt, gas-
tronomie etc.): „Muzica Subscribe este un melanj de stiluri:
jazz, raggae, metal și funk care se fac simțite în toate piese-
le trupei, preponderent fiind, totuși, hardcore-ul” (anglicism
denotativ) ( Gândul , Rock gothic suedez la Preoteasa:
http://www.gandul.info/timpul-liber/agenda-zilei-de -30
noiembrie -2007.htlm?6566;1067506 (15.12.2007, 17:51).
• „Editura Polirom a mai publicat […] „Shalimar
clovnul” (anglicism adaptat din englezescul clovn).
• „ Goal-keeperul Cãlin Moldovan a încasat la Târgul Jiu al
4-lea cartonaș galben din acest sezon […] (anglicis m conota-
tiv cu sensul de portar) (Marius Tuhuț în articolul Cu noroc? ,
Gazeta Sporturilor , 12.12.2007:http//www.gsp.ro/U-
Cluj/Cu-noroc.html?a=3439/157649 , 15.12.2007, 18:02).
• „Aveau emoții de fapt, pentru cã vreme de 6 luni,

Jurnalism și comunicare * Anul III, nr. 4, 2008
47 mmeeddiiaannaalliizzeefotbalistul o curtase. Rãmãseserã la faza de sms a relației.”
(anglicism denotativ, respectiv neadaptat) (Radu Oprișan și
Ionuț Petrișor în articolul Testul cardului, Gazeta Sportu-
rilor , 11.12.2007: http//www.gsp.ro/Super-Articole/Testul-
cardului.htm?a=4039/156468, 15.12.2007, 18:11).
• „Boli nãscute din stres” (anglicism adaptat)
(România liberã , 20.11.2007.http//www.ziare.com/Boli
nãscute din stres – 177780.htlm, 15.12.2007, 18:55).
Se observã, astfel, faptul cã utilizarea unor anglicisme
este absolut necesarã ( subscribe ) în unele situații, întrucât nu
existã corespondent în limba românã. Altele nu își au locul
(goal-keeper ) sau rãmân „crude” ( sms ), afirmându-se însã ca
o necesitate de expresie culturalã, socialã și funcționalã.
Foarte interesantã este și situația celor deja adaptate, care,
fonetic și grafic, s-au integrat limbii și nu mai sunt privite ca
forțe tangente ( clovn și stres ), rezultând o îmbogãțire evi-
dentã a lexicului limbii române.
Pe lângã cuvinte simple și compuse ( club, impact, interviu,
poster, șampon, volei, bancnotã, cec, antiperspirant ), sunt
luate în considerare și locuțiuni, sintagme, expresii frazeolo-
gice ( all right, the show must go on, there is always a but,
ok, best seller, angry young man, glamour girl etc.).
Cuvintele împrumutate din engleza britanicã și ameri-
canã au invadat în ultimele decenii limba românã atât la
nivelul vorbirii, rostirii, cât și al scrierii. Presa scrisã a
cunoscut o pãtrundere masivã a acestora, care continuã sã
creascã într-un ritm accelerat.
Pentru a analiza douã categorii de împrumuturi, „nece-
sare” și „de lux”(cum le numea Sextil Pușcariu), respectiv
denotativ sau conotativ, vom extrage și sesiza din publicații
diferite (presã economicã, sportivã, tabloidã și reviste pentru
femei) aspecte legate de problema abordatã.
În funcție de tema abordatã și de cititorii țintã, publicați-
ile abundã în anglicisme (reviste pentru adolescenți: Cool
Girl, Bravo ; reviste pentru femei, tabloide) sau, dimpotrivã,
întâlnim arareori anglicisme – și atunci doar pe cele absolut
necesare (presa economicã, reviste IT).
Împrumuturile necesare nu au un corespondent în limba
românã sau prezintã unele avantaje în raport cu termenul
autohton. Astfel, anglicismele au avantajul preciziei, fiind
motivate de noutate. Spre exemplificare, vom lua, pentru
început ca model, presa economicã, sportivã și domeniul
tehnic.
În presa economicã se folosesc termenii precum leasing,
management, marketing (Sãptãmâna financiarã, Averile din
presa românã, noiembrie 2007 ) sau în declarațiile unor
VIP-uri de la noi din țarã, se folosesc anglicisme adaptate,
neflexibile precum „ ok ” (Capital, 30 noiembrie 2007).
Utilizarea acestor termeni este justificatã, întrucât aceste
anglicisme nu au un corespondent în limba românã.
În domeniul tehnic ( PC WORLD din noiembrie 2007,
București), revistele de IT&C abundã în anglicisme precum
hard, soft (trunchieri din englezã – hardware, software ),
high-def, wireless, view, review, inkjet, PC gaming, site .
Ultimele sunt conotative „de lux”, dublând obiectul . Termenul de influențã englezã „site” este foarte cunoscut, el
fiind abordat de George Pruteanu, cel care propunea scrierea
lui românizatã – „sait”.
În presa sportivã existã exemple de anglicisme adaptate
precum: fotbal, rugby, meci, derby, tenis etc. Un anglicism
care îmbogãțește vocabularul este întâlnit în „Gaze ta
Sporturilor”, din 14 noiembrie 2007: „Dacã Poli va câștiga
derby -ul cu CFR, se va reabilita dupã sincopele din ultima
vreme”.
De cealaltã parte, anglicismele de lux țin de tendința de
ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza
lingvistic în acest mod. Aceste împrumuturi inutile , sau altele
„de lux”, precum advertising (publicitate), band (orchestrã),
fashion (modã), show (spectacol) sunt întâlnite frecvent în
tabloide, în reviste pentru femei și pentru adolescenți.
În „Libertatea pentru femei” (revista pentru femei, ediția l,
București, numerele 5, 12, 19, 29 – luna noiembrie 2007),
paginile 7-9 sunt dedicate rubricii „Fashion”. Aici, sunt folo-
site predominant anglicisme precum: casual, look, bolero,
brand, shoping.
În cotidianul „Adevãrul” (din 14 noiembrie 2007, p. 30-
31), o rubricã poartã denumirea: „Advertising&Media”.
Dupã cum am precizat anterior, acest anglicism își are tra-
ducere în românã: publicitate; deci, folosirea lui este conota-
tivã, „de lux”.
Alte exemple: „SMS” (în tabloidul Cancan p. 5) sau
„Flash” (în Gazeta Sporturilor, p. 9). De altfel, multe din
rubricile ziarului „Cancan” sunt exprimate prin anglicisme a
cãror folosire este justificatã: „Showbiz” ( Cancanuri din
lumea modernã , p. 9), „Blitz cancan” (p. 11). În pagina 8 a
aceluiași ziar, se descrie un „Super concert” în clubul
„Cabaret” susținut de Tudor Chirilã. Acest anglicism frazeo-
logic este alcãtuit prin adãugarea prefixului „super” și aratã
aprecierea concertului.
Anglicismele sunt o realitate, iar atitudinea vorbitorilor
și a specialiștilor trebuie sã fie una raționalã în aceastã pri-
vințã, cântãrind atât avantajele, cât și dezavantajele care nu
sunt numeroase, dar existã.
Esența limbii este aceea de a se reînnoi în permanențã.
„Împrumutul din alte limbi reprezintã un aspect al crea-
tivitãții lingvistice prin care limba se schimbã, î mbogãțin-
du-se neîncetat pentru a corespunde unor realitãți în perma-
nențã noi” (Rus Maria Laura, lucrarea: Un fapt lingvistic de
actualitate, accesat vineri, 14 decembrie 2007 ).
Însã, anglicismele au o anumitã clasificare, cea amintitã
anterior. În funcție de scopul în care sunt utilizate, de canti-
tatea de informație pe care o aduc, sau dupã forma pe care o
au (crude sau frazeologice), exemplele sunt relevante în
acest sens:
• „outfit”: un anglicism folosit în funcție de scop; cono-
tativ de lux, cu rol stilistic; poate fi ușor înlocuit cu termenul
autohton „ținutã”. Acest termen este des folosit în revistele de
modã și a fost preluat în consecințã și de cititori i acestui fel de
reviste (Revista „ Glamour ”, ediția Octombrie 2007, p. 74).
• „sexy”: un termen preluat și folosit în funcție de forma
sa, fiind denumit un anglicism „crud”. Acest adjectiv este

Jurnalism și comunicare * Anul III, nr. 4, 2008
48
mmeeddiiaannaalliizzeeprobabil unul dintre cei mai cunoscuți termeni, și în prezent
nu doar în presa scrisã, ci și în televiziune, sau viața de zi ci
zi. Definește un obiect sau o persoanã care emanã senzuali-
tate și atrage privirile prin apariția sa (Revista „ Glamour ”,
ediția Octombrie 2007, p. 63).
• „tweed”: face parte din anglicismele denotative (nece-
sare), deoarece în limba românã nu existã un termen care sã-l
explice, fãcându-i astfel inutilã folosirea. Termen ul face trimi-
tere la un material englezesc folosit pentru fabric area hainelor
(Revista „ Glamour ”, ediția Octombrie 2007, p. 156).
• „shopping”: și acest cuvânt este des utilizat pentru a
înlocui termenul românesc de „cumpãrãturi”. Are un rol
stilistic, conotativ, dar face parte, în același timp, din catego-
ria anglicismelor frazeologice, format fiind prin derularea
sufixului „ing” (Revista „ Cosmopolitan” , ediția Octombrie
2007, p. 132).
• „make-up”: înlocuiește tot mai des termenul de „ma-
chiaj”, și are doar un rol stilistic (Revista „ Cosmopolitan ”,
ediția Octombrie 2007, p. 167).
Anglicismele se comportã ca și cuvintele românești, și de
aceea tind sã fie folosite din ce în ce mai des de vorbitorii de
limba românã și nu numai. În mass-media, anglicismele se
bucurã de o poziție privilegiatã, deoarece sunt utilizate din
plin în toate domeniile acesteia.
Am ales aleatoriu un articol (Raluca Dumitriu, Deputații
primesc în aceastã lunã un laptop pe pupitru în Gândul ,
Anul III, Numãrul 774, p. 4), din ziarul Gândul , în care am
depistat un anglicism ( laptop ) și un înlocuitor pentru un
anglicism ( calculator ). Dacã în primul caz termenul este de
neînlocuit (anglicism denotativ), apãrând în formã brutã,
neadaptatã (anglicism crud), în cel de-al doilea, jurnalista a
ales varianta româneascã de trei ori în detrimentul cuvântu-
lui computer, care putea elimina repetiția. Acest procedeu
este recomandabil, însã în cazul materialelor mai vaste. De
exemplu, un articol amplu din Cotidianul este construit în
jurul termenului brand, care apare de 33 ori, inclusiv în titlu
(Alexandra Bãdicioiu, Cosmin Popan, „România: un brand
plãtit degeaba cu 8 milioane de euro” în cotitdianul.ro/
index.php?id=15490&art38597&cHash29000ac465,
consultat în data de 16 decembrie 2007). Acest anglicism nu
are echivalent în limba românã, de aceea un cititor neanglo-
fon ar putea avea mari probleme de înțelegere. Termenul
brand vizeazã domeniul publicitãții și, dacã nu este explicat
sensul acestui cuvânt, se pot crea confuzii în înțelegerea/
receptarea mesajului de cãtre public. În acest caz, mesajul
jurnalistic nu mai poate fi decodat de cãtre receptor.
Am observat cã în articolele ce trateazã subiecte generale
(politicã, societate etc.), frecvența anglicismelor este scãzutã
sau chiar nulã, prin urmare ne-am îndreptat spre unele ru-
brici de specialitate sau chiar publicații de gen (sport,
lifestyle, financiare).
Într-un articol sportiv, am întâlnit câteva anglicisme, mai
ales termeni sportivi, care s-au înrãdãcinat în limbã și au
cãpãtat o formã nouã: ofsaid, fotbal, șut, corner.
Împrumutul acestora s-a dovedit necesar, din cauzã cã
echivalentele românești sunt mult prea lungi, dar acestea se folosesc totuși, mai ales în comentariile televizate: poziție
afarã din joc, loviturã de pedeapsã, colțul terenului etc. Este
de încurajat, în acest articol, utilizarea sintagmei „Liga
Campionilor” și nu Champions League, mai ales pentru cã
apare o singurã datã, dar este discutabilã folosirea termenu-
lui top în detrimentul variantei „ clasament ” (Daniel Conțescu,
Hibe: Lider la ofsaiduri, ultima la posesie și la șuturi, în
Evenimentul Zilei , Nr. 5022, p. 20).
Într-un articol din altã publicație, am întâlnit anglicisme
de diferite tipuri. Titlul articolului este o combinație franco-
englezã: Clip à la Hollywood, made in Paris (Cãtãlina
Matei, Clip à la Hollywood, made in Paris! În Pro Tv
Magazin , Nr.46/2007, p. 46). Dacã luãm în considerare stilul
abordat, aceastã alegere poate avea circumstanțe atenuante.
În corpul textului apar mai multe anglicisme: showbiz,
single, top, manager, mixaj, r’b’n, rock, clip, videoclip.
Observãm cã unele dintre acestea nu își schimbã forma,
fiind despãrțite cu cratimã: showbiz-ul, single-ul, iar altele
sunt flexibile: mixaj. Am întâlnit și cuvântul „a promova”,
care este un anglicism prin adaosul semantic, însemnând „a
face reclamã la un produs”.
Un domeniu în care termenii strãini sunt indispensabili
este cel financiar. În acest caz, publicul este avizat și angli-
cismele de toate tipurile pot fi folosite fãrã multe restricții,
în afarã de cel al bunului simț. De exemplu, în sãptãmânalul
Capital , gãsim termeni precum: boom, termopan, stoc,
standard, management, cash&carry, supermarket,
hypermarket (Laurențiu Gherghe, Chiriile din București
sunt la nivelul celor din Europa, în Capital , nr. 31, 31 iulie
2003, p. 15). Unele publicații de acest gen oferã fr ecvent mici
dicționare și explicații pentru termenii foarte noi. De exem-
plu, într-un supliment al ziarului România Liberã , se explicã
sub forma unui articol urmãtorii termeni: broker, trader, preț
BEST BID, BEST ASK, ordin HIDDEN, ordin DAY, ordin
OPEN (abc-ul investitorului – Ordine bursiere, în Ghid
Financiar, p. 5, supliment la România Liberã, Nr. 3 97, 2005 ).
În urma cãutãrilor, într-un articol, am întâlnit o greșealã
ce constã în nedeclinarea cuvântului mass-media, așa cum
este recomandat dupã noile norme: „… privilegiile financiare
de care încã se mai bucurã grupurile pentru apãrarea
drepturilor omului și ale mass-media vor fi reduse sem-
nificativ…”. Corect ar fi fost: „drepturilor omului și ale
mass-mediei” (Dan Stancu, Venezuela, la un vot de dic-
taturã , în Evenimentul Zilei , Nr. 5009, p. 8), deoarece cuvân-
tul mass-media se comportã ca un substantiv în genul femi-
nin, singular.
În numãrul 9 din BEAU MONDE (septembrie 2007), la
pagina 32, gãsim alte exemple de anglicisme: „cel mai efi-
cient designer […] Marc jacobs pare încã un adolescent cu
probleme de personalitate care a gãsit în fashion o cale de
a-și exprima creativitatea”. Anglicismele de lux fashion și
designer pot fi ușor înlocuite cu modã și creator de modã,
dar tendința este aceea de a folosi aceste cuvinte, chiar și
numai cu sens stilistic.
În cele 15 pagini din Adevãrul financiar (3.10.2007), în-
tâlnim cuvinte precum: „soft-ware”, „showroom”, „manager”,

Jurnalism și comunicare * Anul III, nr. 4, 2008
49 mmeeddiiaannaalliizzee„marketing”, „trening”, „leadership”, „team”, „building”,
„board”. „trust”, „broker”, „raiting”, „business”, „mana-
gement” etc., pentru care traducerea în limba românã ar fi
imposibilã, desemnând realitãți extralingvistice inexistente.
Folosirea acestora este în opoziție cu anglicismele conota-
tive care predominã articolul din revista BEAU MONDE ,
menționat mai sus. Astfel, „piese must have”, „boss”,
„pantaloni army”, „stil grundge”, „showbizz”, „trend”,
„glamour”, „flash”, „second hand” au corespondent în
limba românã, dar jurnaliștii și publicul preferã varianta
englezeascã. Orice cititor care parcurge un articol de modã
sau de IT (chiar și în limba românã), va înțelege esențialul,
chiar dacã nu cunoaște limba. Anglicismele „crude” nu pot
fi ocolite. În mod normal, acestea nu se flexioneazã. La pa-
gina 10, douã propoziții se evidențieazã: „a comentat penal-
tiul acordat” și „primul derbi câștigat de Steaua”; astfel,
vechile forme de derby și penalty au fost înlocuite cu va-
riantele adaptate, „românizate”, care nu fac altceva decât sã
sublinieze caracterul preponderent fonetic al limbii române.
În revistele „ Bolero ” și „ Joy ”, anglicismele abundã de la
prima la ultima paginã. Majoritatea sunt termeni folosiți
corect, însã în mod excesiv. Aproape toate titlurile de paginã,
numele rubricilor și titlurile articolelor sunt scrise în en-
glezã: „Andreea s-a bucurat de un week-end de vis” , „Cele
mai hot costume pentru ski”, „ Brandul Roccobarocco”,
„Shoping time”, „Shiny ladies”, „be happy!”, „partidã de
jogging”, „Diamonds are girl’s best friend”, „Beaut y
news”, „Look de iarnã, It’ s snow time!, „Full service per-
fect” (Joy , Decembrie 2007, Nr. 38). Folosirea acestora în
text nu este necesarã, însã ele apar pentru a crea un univers
lingvistic modern, care-l introduce pe cititor în atmosfera
„vieții europene”.
La fel este și cazul revistei „Bolero”, care are toate rubri-
cile denumite în englezã („Boleroinside”, „MailBox”,
„Celebspy”, „Cover Story”, „You and Him”, „All about
you”, „Body”, „Money”, „Happy birthday” etc.). Nici în
cazul acesta, folosirea lor ne este necesarã. Cu toate cã sunt
utilizate corect, anglicismele „sufocã” pur și simplu cititorul,
nefiind paginã la care sã fie întâlnit mãcar un termen
englezesc simplu: look, fashion, make-up, hot party, trendy,
shopping, movie,cool, fresh, must-have, beauty, enjoy!, new,
style, world etc. (Bolero , Decembrie 2007).
În paginile revistei Cosmopolitan nu sunt folosite angli-
cisme decât acolo unde este necesar. Astfel, în afarã de rubri-
cile denumite „News și Beauty”, celelalte au denumiri în
limba românã, cum ar fi: „Trai în doi”, „Tu cu tine”, „Ce arzi
de nerãbdare sã afli” etc. ( Cosmopolitan , Decembrie 2007,
vol. 9, Nr. 12), renunțând la anglicismele utilizate de toate
celelalte publicații de același gen și dând dovadã de creati-
vitate. Se aratã, astfel, cã limba românã este ea însãși una
modernã ce nu trebuie subestimatã.
Vom enumera câteva din anglicismele des întâlnite în
cadrul numerelor din Octombrie, Noiembrie, respectiv
Decembrie 2007 ale revistei de gastronomie „Good Food”,
dupã care ne vom opri asupra fiecãruia dintre ele pentru o
analizã mai detaliatã. Termeni precum: chicinetã, chocolate, cake, food, drinks, blender, tips, sendviș etc. apar folosiți în
mod repetat, indiferent de necesitatea utilizãrii acestora.
Substantivul chicinetã denumește, în limba românã, o
bucãtãrie micã, întâlnitã, de regulã, în apartamentele mici.
Aceastã formã a rezultat în urma adopției de cãtre limba
românã a englezescului kitchenette, diminutivul substan-
tivului kitchen. Cu toate cã substantivul chicinetã a fost
adaptat fonetic și grafic limbii române, considerãm cã acesta
poate fi inclus și în categoria anglicismelor de lux, folosirea
lui nefiind necesarã, însã poate ajuta la evitarea unei repetiții
ce poate fi supãrãtoare.
Cel de-al doilea substantiv enumerat, chocolate, este un
anglicism inutil, deoarece pentru el existã un corespondent
în limba românã: ciocolatã. Acestui termen i s-a alãturat sub-
stantivul cake, care, de asemenea, beneficiazã de un cores-
pondent în limba românã: tort. Prin alãturarea acestor douã
substantive, rezultã sintagma chocolate cake, care, în românã,
echivaleazã cu sintagma tort de ciocolatã . Așadar, atât ter-
menul chocolate, cât și cake , se încadreazã în categoria
anglicismelor conotative inutile, necesitatea folosirii aces-
tora fiind una scãzutã.
Substantivele food și drink , la fel ca și în cazul anterior,
au corespondent în limba românã: mâncare, respectiv bãu-
turã. Ambele fac parte din categoria anglicismelor inutile,
folosirea lor marcând un abuz, un exces. Acești doi termeni
au fost folosiți ca titlu de capitol în cadrul revistei gastro-
nomice, iar aceste capitole ofereau tips-uri privind modul în
care puteau fi servite anumite mâncãruri sau bãuturi. Tip (în
traducere sfat ) a fost, în acest caz , românizat prin adãugarea
sufixului „-uri” . Este o metodã forțatã, ce nu face altceva
decât sã ilustreze, într-un fel, disperarea de a îmbrãca textul
cât mai mult în aceastã „hainã” lingvisticã peticitã. În primul
rând, englezescul tips este deja o formã de plural, iar adãu-
garea sufixului „-uri”, a avut o contribuție mare în îngreu-
narea textului. Asemenea cazurilor de mai înainte,
englezescul tips face și el parte din categoria anglicismelor
inutile, iar efectul supãrãtor creat de folosirea acestuia poate
fi evitat prin simpla sa înlocuire cu echivalentul din limba
românã: sfaturi .
În sfârșit, am ajuns la substantivele blender și sendviș –
printre puținele anglicisme denotative pe care le-am întâlnit
în cadrul revistei. Neavând un echivalent în limba românã,
folosirea lor este acceptatã de normã. Substantivul blender nu
a necesitat o adaptare graficã, precum anglicismul sendviș.
Acesta se scrie precum în limba englezã, însã, la nivel fone-
tic, se poate sesiza o micã diferențã: în englezã se pronunțã
[blendãr], iar în limba românã, se pronunțã la fel cum se
scrie: blender. Sendviș a suferit schimbãri, atât sub aspect
fonetic, cât și sub aspect grafic. În limba englezã, se scrie
sandwich și se pronunțã [senduici] , iar în limba românã
existã douã moduri în care substantivul poate fi scris și pro-
nunțat: sendviș sau sandvici.
Invazia anglicismelor a pus stãpânire pe tot ceea ce ne
înconjoarã. Ele sunt prezente nu doar în gastronomie, ci și în
celelalte domenii:în IT, în sport, în economie, în medicinã,
în muzicã etc., iar sustragerea noastrã de la acest fenomen

Jurnalism și comunicare * Anul III, nr. 4, 2008
50
mmeeddiiaannaalliizzeeeste aproape imposibilã. Am observat tendința redactorilor
de a înghesui din ce în ce mai mult acești „intruși” lingvis-
tici printre rânduri publicațiilor, fapt ce uneori devine atât
îngrijorãtor, cât și supãrãtor. Este important sã înțelegem cã
aceastã fuziune lingvisticã este necesarã, dar totodatã este la
fel de important sã învãțãm sã nu cãdem pradã unei tendințe
de a ne mutila limba.
„Jurnalistul face educație lingvisticã la nivel național”
(Gruițã, 2003: 85).
Aceastã afirmație ar trebui tratatã cu seriozitate de cãtre
toți cei care scriu în presã, deoarece exprimã un rol impor-
tant al jurnalistului, din pãcate de multe ori neglijat.
Tendința generalã este de folosire corectã a limbii, foarte
puține fiind însã edițiile publicațiilor care sã conținã nici
mãcar o greșealã.
Anglicismele ca modã lingvisticã
Indiferent de tipul de presã (tabloidalã, sportivã, eco-
nomicã etc.), anglicismele sunt folosite în exces. Multe din-
tre ele îmbogãțesc vocabularul prin sensurile noi aduse unor
cuvinte existente deja:
• „Comãnescu susține cã” ( Adevãrul , 16 octombrie
2007, p. 6);
• „forțatã sã-i ia interviu lui Chivu” ( Pro Sport , 6
decembrie 2007, p. 1);
• „a profitat de partida cu Sãnãtatea pentru a-și promova
romanul” ( Pro Sport , 6 decembrie 2007, p. 7);
• „în cadrul unui miting organizat în fața palatelor
Cotroceni și Victoria” ( Click, 6 decembrie 2007, p. 7);
• „clujenii continuã sã facã greșeli când aplicã pentru un
job” ( Cluj Expres , 4 decembrie 2007, p. 4).
Datoritã faptului cã denumesc obiecte sau acțiuni noi,
expresii ale modernizãrii societãții, pentru care nu existau
cuvinte în limba românã, anglicismele denotative au o vastã
utilizare în limbajul mass-mediei:
• „El a rãmas fãrã douã leptop-uri” (Cluj Expres , 13
decembrie 2007, p. 9);
• „Brockerii au tranzacționat ” (Ziua de Cluj , 15
octombrie 2007, p. 5);
• „Începe greul la CM feminin de handbal ” ( Pro Sport ,
6 decembrie 2007, p. 1);
• „Anul 2007 a fost unul bogat în cãsãtorii pentru fot-
baliști ” ( Cancan , 6 decembrie 2007, p. 12);
• „ Baschetbaliștii clujeni vor juca” ( Cluj Expres , 27
noiembrie 2007, p. 11);
• „prima generație de marketing ” ( Adevãrul financiar ,
12 octombrie 2007, p. 7);
• „ puzzel-ul crește puterea de concentrare”
(www.ceseimntampladoctore.ro. 14.12.2007, ora 10:08).
La fel de rãspândite sunt și anglicismele conotative, care
dubleazã obiectul, venind cu o explicație în plus:
• „din fața supermarketului Billa” ( Ziua de Cluj , 15
octombrie 2007, p. 5);
• „în weekenduri se face coadã” ( Adevãrul financiar , 12
octombrie 2007, p. 28); • „poveștile cu happy – end ” ( Clujeanul 15-21
octombrie 2007, p. 12).
În cazul cuvântului care desemneazã lovitura de la 11
metri, sunt folosite ambele variante acceptate de normã:
• „golul din penalti ” ( Click , 19 decembrie 2007, p. 27);
• „a forțat un penalti ” ( Gazeta Sporturilor , 13 decembrie
2007, p. 13).
Am gãsit un singur exemplu de scriere greșitã: „pentru a
ajunge la hypermarket-ul Carrefour” ( Ziua de Cluj , 15 oc-
tombrie 2007, p. 3). Redactarea la fel ca în englezã nu este
o tendințã, în general cuvântul fiind utilizat corect: „ Hiper-
market la Iași” ( Pro TV . Magazin , 19-25. 10 2007, p. 18).
Îngrijorãtoare este folosirea anglicismelor conotative
inutile, care aduc un aer de superficialitate limbajului:
• „are un viciu deloc ieftin: shoppingul ” ( Clujeanu l 15-
21 octombrie 2007, p. 4);
• „Un bussiness în fazã incipientã” ( Cancan , 6 decem-
brie, p. 2).
Folosirea unor anglicisme conotative, inutile (exemplu:
„Blush-ul aplicat la locul potrivit întinerește”, Burda nr. 7,
p. 68), care au corespondent în limba românã, în acest caz
„fard de obraz”, poate duce la apariția unor pleonasme:
„Ingredientele sunt fardul de ochi și Blush-ul de obraz ”
(www.femeia.ro. , 15 decembrie 2007, 17:15). De asemenea,
sunt folosite anglicisme conotative, de lux, aducând precizie
în exprimare: „ Animal-prints combinație cu tonuri ” ( Burda
nr. 7, p. 79), însã, la fel de bine, este folositã și sintagma în
românã: „accesorii ce imitã blana de leopard ” ( Burda nr. 7,
p. 83). Nu lipsesc nici anglicismele denotative, necesare,
care nu au corespondent în limba românã. În acest caz,
existã exemplul: „mãtasea finã cu imprimeu pachwork ”
(Burda nr. 7, p. 21). Necesitatea folosirii acestui anglicism
provine din faptul cã, pentru a folosi echivalentul în limba
românã al acestuia, ar trebui sã scriem „mãtasea finã cu
imprimeu care imitã o îmbinare a mai multor bucãți de mate-
riale diferite, cusute împreunã”, exprimare prea lungã și
greoaie pentru ochiul cititorului.
Domeniul muzical din publicații este și el invadat de
anglicisme, preponderent conotative, inutile, care creeazã un
limbaj bombastic: „Dar vor apãrea ca bonus-tracks ” ( Popcorn
nr. 12, p. 8), „care nu putea fi incluse în playlist” (Popcorn
nr. 12, p. 8), „Comback în lanț!”, ( Popcorn nr. 12, p. 10),
„interpreteazã song-ul ” ( Popcorn nr. 12, p. 17), „ sound-ul ne
duce cu gândul ( Popcorn nr. 12, p. 32) etc. Toate aceste
anglicisme au corespondent în limba românã: „piese bonus”,
„listã de piese”, „întoarcere”, „piesã” și respectiv „sunet”,
însã sunt rareori folosite, acest fapt ducând și în cazul acesta
la unele pleonasme sau dezacorduri: „ăi pe alte site-uri se
gãsesc playlist-ul pieselor difuzate.” (www.radiodeea.ro, 15
dec. 2007, 19: 33).
Un alt caz demn de menționat este cel al anglicismelor
intrate demult în limbã, adaptate fonetic și grafic: „ Topul
este bun numai atunci când alergați, jeanșii ziua …” ( Ciao !
Nr. 90, p. 47), „topul” venind din englezescul „top” care
desemneazã”ceea ce se situeazã în partea superioarã”, iar
„jeanșii”, din englezescul „blue-jeans”, adicã „pantaloni

Jurnalism și comunicare * Anul III, nr. 4, 2008
51 mmeeddiiaannaalliizzeestrâmți”, confecționați dintr-un material special, foarte rezis-
tent” (sursa:www.dexonline.ro. ,15 dec., 21: 15); un alt
exemplu este: „al treilea capitol la care românii s-au evi-
dențiat negativ este cel al ofsaidurilor” (ProSport 14 dec.,
p. 6), termenul venind din englezescul offside . În capãtul
opus al anglicismelor intrate în limbã sunt cele care încã nu
au fost adaptate fonetic și grafic, însã sunt folosite ca atare,
fãrã ghilimelele de rigoare: „Cum sã faci biznis atunci când
nu existã oportunitatea pentru acel business” (Academia
Cațavencu nr. 48, p. 2)sau „spãlãtoria la care i se polisheazã
mașina” ( Ciao ! Nr. 90, p. 7), termenii venind din „business”
respectiv „ to polish”.
Invazia de anglicisme reprezintã o trãsãturã a limbajului
publicistic actual. Chiar dacã îmbogãțirea limbii prin împru-
muturile din alte limbi are și dezavantaje, cum ar fi crearea
de forme inculte de exprimare, avantajele sunt urmãtoarele:
segmentul de public-receptor este atras de aceastã modã
lingvisticã, percepând limbajul presei ca fiind un limbaj
familiar și extrem de accesibil.
În concluzie, putem spune cã esența unei limbi este de a
se înnoi în fiecare zi. Împrumuturile din alte limbi, schim-
bãrile interne și folosirea ei corectã este tot ceea ce conteazã
pentru acest fapt. Se poate vedea, totodatã, cã mass-media
este cea care promoveazã limba cel mai mult, cea care îi
cunoaște cel mai bine tendințele și care o influențeazã zi cu
zi, atât pe ea, cât și pe vorbitorii ei.
Bibliografie
Cesereanu ,Ruxandra, coord, 2003, Curente și tendințe în
jurnalismul contemporan , Cluj-Napoca, Limes.
Ciobanu, Georgeta, 1996, Anglicisme în limba românã ,
Timișoara, Editura Amphora. Dimitrescu, Florica, 1997, Dicționar de cuvinte recente ,
Ediția a II-a, București, Editura Logos.
Gruițã, Gligor, 2007, Moda lingvisticã 2007 , Pitești,
Paralela 45.
Gruițã, Gligor, 2007, Gramaticã normativã , Pitești,
Paralela 45.
Rad, Ilie, coord, 2007, Stil și limbaj în mass-media din
România, Iași, Polirom.
Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2005, Vocabularul limbii
române actuale. Dinamicã, influențe, creativitate, București ,
Editura All.
Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2006, Aspecte ale influenței
engleze în româna actualã, București , Editura Universitãții
din București.
Abstract
General language features of the written press.
The study emphasizes the main features of the language
used in the contemporary written press, regarding also the
evolution of the journalistic language.
The study case is based on the way that the language
used in some newspapers/magazines has some concrete
tendencies, such as: the use of many English words, the use
of some incorrect words, the use of a specific language
(viewed as a fashion of words). These are the features of the
language used by common people, but also by the written
press.
Key words/concepts: the general evolution of the lan-
guage, English words, journalistic language.