Județul Prahova s e află situat la sud d e curbura Munților Carpați și ocupă o suprafață d e [608977]

1
CAPITOLUL 1. PR EZENTAR EA JUD EȚULUI PRAHOVA ȘI A ORAȘULUI SINAIA

Județul Prahova s e află situat la sud d e curbura Munților Carpați și ocupă o suprafață d e
4.716 , reprezentând aproximativ 2% din t eritoriul țării.
Ca unitat e administrativă, jud ețul Prahova a fost format la înc eputul s ecolului IV, dar
limit ele actual e au fost stabilit e în 1868. Fiind la int ersecția drumurilor cătr e Europa C entrală și
Orient și având important e resurse natural e, jud ețul s -a dezvoltat din toat e punct ele de vedere:
economic, social, cultural, etc, devenind c el mai important jud eț din România.
La nord, jud ețul Prahova s e învecinează cu jud ețul Brașov, la est cu jud ețul Buzau, la v est
cu jud ețul Dâmbovița, iar la sud cu jud ețele Ilfov și Ialomița.

Figura 1.1 . Harta Români ei cu jud ețul Prahova indicat1 Figura 1.2. Harta jud ețului2

Reședința jud ețului este Municipiul Ploi ești, situat la 60 km nord d e Bucur ești, ar e o
suprafață d e 5.828 ha și o populați e de aproximativ 232.000 locuitori. Municip iul Ploi ești a fost
atestat docum entar din anul 1503 și a fost d eclarat oraș în 1601, d e către Mihai Vit eazul.
Relieful județului este variat și dispus armonios în formă d e amfit eatru, împărțit în mod egal
în munți, d ealuri și câmpii. Într e cel mai înalt punct, vârful Omu (2.505 m) și c el mai coborât, în
zona d e vărsar e a Prahov ei (70 m), este o diferență d e nivel de 2.435 m.
Situat p e pantele sudic e ale Carpaților, aproap e de curbura ac estora, jud ețul Prahova este
caract erizat d e diferite form e de relief: munți 26,2%, d ealuri 36,5% și câmpii 37,3%.
Munții Buc egi impr esionează prin altitudinil e lor, dar și prin abrupturil e estice și nordic e, a
vârfurilor Caraiman (cu emblematica cruc e de metal), Coștila (2 .498 m), și Omu (2 .505 m). Munții
Ciucaș au alti tudini mai mod este, respectiv Vâ rful Ciucaș cu 1.954 m.

1 https://ro.wikip edia.org/wiki/Jud e%C8%9Bul_Prahova#/m edia/Fi%C8%99i er:Jud etul_Prahova_3D_map.jpg
2 https://haarkl eurenfotos.blogspot.com/2017/09/harta -judetului-prahova.html?m=0

2
În tab elul următor sunt pr ezentate principal ele localități din jud ețul Prahova, și altitudinil e la
care acestea se situează:

Tabel 1.1. Principal ele localități din Prahova – altitudin e (m)3
LOCALITA TEA Altitudin ea (m) LOCALITAT EA Altitudin ea (m)
PLOI EȘTI 165 COMARNIC 555
AZUGA 930 MIZIL 125
BĂICOI 310 / 285 PLOP ENI 252
BOLD EȘTI-SCĂI ENI 205 / 190 SINAIA 880
BREAZA 600 SLĂNIC 450
BUȘT ENI 875 URLAȚI 142
CÂMPINA 435 VĂL ENII D E MUNT E 350

Din sup rafața totală, 59,2 % este destinată agriculturii, în timp c e 32,3% este ocupată d e
păduri. Datorită r eliefului și a poziți ei geografic e, județul ar e o rețea hidrografică d ensă, ori entată d e
la nord la sud, c e se colectează în cât eva râuri principal e, cum ar fi: Prahova, Doftana, T eleajen,
Cricov.

Figura 1. 3. Imagin e cu Râul Prahova4 Figura 1.4 . Imagin e cu Râul Doftana5

Spațiul hidrografic Buzău -Ialomița ar e o suprafată d e 23.874 , cu o lungim e a rețelei
hidrografic e de 5.619 km .Aproximativ pe 19,35 % din lungim ea acestei rețele hidrografic e se
manif estă fenomenul d e secare.

3 https://prahova.inss e.ro/wp-content/uploads/2018/04/G eografi e-si-statistici.pdf
4 https://mapio.n et/a/98226087/
5 https://haarkl eurenfotos .blogspot.com/2017/09/harta -judetului-prahova.html?m=0

3

Tabel 1.2. Principal ele cursuri d e apă (lungim e/ teritoriul jud ețui – km)6
Cursuri d e apă p e teritoriul
județului Lungim e (km) Cursuri d e apă p e teritoriul
județului Lungim e (km)
PRAHOVA 164 PROVIȚA 42
TELEAJEN 122 VĂRBILĂU 37
CRICOVUL SĂRAT 94 CRICOVUL DULC E 22
DOFTANA 51 TELEGA 30
LEAOTUL 47 AZUGA 23
DÂMBU 39 TELEJENEL 22
BALANA 39 IALOMIȚA 17

Clima jud ețului este temperat contin entală, flora și fauna r eflectând vari etatea reliefului,
fiind împărțit e în trei grup e ce depind d e altitudin e: alpină, subalpină și silvo -stepă, fi ecare având
frumus ețea și bogăția propri e.
Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Prahov ei până pe
srestele muntoase fiind reprezentată de mai multe spesii de mamifere mari și misi, păsări, reptile și
broaște și de o mare varietate de inseste. Apele de munte și de șes sunt populate de spesii diferite de
pești (păstravi, lipan, mreana, ets.) iar în s istemele su exses de umezeală, sa și în păduri, abundă
spesii de amfibieni, reptile, păsări (șoresarul somun, șoresarul însălțat, barza albă, barza neagră,
vânturei, hereți, potârnishi, asvile, sosoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (sapra
neagră, ursul, săpriorul, mistrețul, râsul, ets).
Turismul. Pentru economia Jud ețului Prahova, activitat ea turistică r eprezintă un s ector
important, al cărui pot ențial în continuă d ezvoltar e se alimentează din bogăția și div ersitat ea
elementelor și r esurselor natural e, precum și a c elor d e natură antropică7.
Regiunea Prahov ei oferă atracții turistic e remarcabil e, car e ilustr ează într eagă pal etă de
atracții sp ecifice turismului p eisagistic : montan, turismului baln ear, turismului cultural -istoric,
turismului tematic, turismului r eligios, turismului d e afaceri, etc.
Cadrul natural d eosebit of erit d e Valea Prahov ei, Val ea Teleajenului, Val ea Slă nicului,
Valea Doftan ei, de Munții Buc egi, d e numeroasele stațiuni turistic e și dotăril e de care acestea
dispun, a lături d e o serie de alți factori (populați e numeroasă, important c entru d e afaceri,
universitar, trav ersat d e principal ele căi ruti ere și feroviar e ce fac l egătură cu r estul țării și cu
celelalte țări din Europa) fac că jud ețul Prahova să s e situeze între prim ele județe ale țării din punct
de vedere al numărului d e turiști cazați.
Județul Prahova pr ezintă o distribuți e relativ omog enă a obi ectivelor turistic e, deși se
remarcă zon e turist ice distinct e. O zonă inportantă pentru turismul local o r eprezintă valea

6 https://prahova.inss e.ro/wp -content/uploads/2018/04/G eografi e-si-statistici.pdf
7 https://prahova.inss e.ro/despre-noi/d espre-judetul-prahova/

4
superioară a râului Prahova și Masivul Buc egi, împr eună cu șirul stațiunilor din lungul Prahov ei,
zonă cunoscută sub num ele de Valea Prahov ei.
Sinaia , una dintr e cele mai frumoas e stațiuni montan e din jud ețul Prahova ș i totodată din
România, se prezintă vizitatorului cu un bogat tr ecut cultural și social. Fostă r eședință a r egilor, și
purtând un num e sfânt, c el al Munt elui Sinai, c e a fost dat p entru prima oară Mănăstirii omonim e de
către Spatarul Mihail Cantacuzino (s ec XVII), Sinaia îmbină n eîntrecut frumus ețea naturii cu c ea a
artei arhit ectural e.
Așezare geografică. Stațiun ea este situată la o altitudin e cuprinsă într e 798 și 1055m, p e
versantul sud -estic al Masivului Buc egi, de-a lungul văii Prahova. Poal ele împădurit e ale munților
Furnica, Zg arbura, Colții lui Barb eș și Culm ea Izvorului încadr ează stațiun ea într -o frumoasă sc enă
verde. La o distanță d e 122 km d e Bucur esti, 106 km d e Aeroportul Int ernațional H enri Coanda și
37 Km d e Brașov, Sinaia este situată d e-a lungul DN1, b eneficiind și d e căi ferate de acces.
Teritorii înv ecinat e. Sinaia s e învecinează la nord cu orașul Bușt eni, la v est cu Val ea
Doftan ei, la sud cu orașul Comarnic și la est cu jud ețul Dâmbovița.
Sinaia, “P erla Carpaților”, este o stațiun e turistică d e rangul I, conform unui studiu r eferitor
la turism car e a fost r ealizat în anul 1996. În afara structurilor d e cazar e, alim entația publică
aferentă turismului, structuril e pentru sporturil e de iarnă și c ele de agrement existente în Sinaia
conferă într -un mod r ealist sta tutul d e stațiun e acestei localități8.
Potențialul turistic natural este alcătuit din totalitat ea resurselor turistic e puse la dispoziți e
de cadrul natural al unui spațiu: unități, tipuri și form e de relief, tipuri și subti puri climatic e, ape de
suprafață și subt erane, etaje de vegetație sau asociații v egetale, care prin valoar ea și atractivitat ea
lor justifică deplasări d e populați e pentru vizitar e și car e conduc la am enajări d e ordin turistic9.
Rolul pr edominant în d eterminar ea valorii pot ențialului turistic a ac estui t eritoriu și a
dezvoltării industri ei turistic e, revine compon entelor cadrului natural.
În perimetrul orașului Si naia, în Buc egi și la poal ele Gârbov ei se găsesc mai mult e rezervații
natural e și monum ente ale naturii. Cunoașt erea lor d e către amatorii d e drum eție presupun e și
obligația strictă a prot ejării cuv enite.
Rezervatia Ariniș. Pe malul stâng al Prahov ei, la intrar ea în carti erul Cumpătu, im ediat după
podul d e cale ferată p e partea dreptă, s e afla R ezervația Arinișul, cu o supra fata d e 1,4 ha. Aici este
pus sub ocrotir e, în sp ecial, arinul alb.
Rezervația Buc egi. Cea mai extinsă și c ea mai importantă r ezervație se găsește în spațiul
Munților Buc egi. R ezervația principală din Buc egi dat ează din anul 1935 și ar e o suprafață d e
aproximativ 6.680 ha, înfățișându -se ca o potcoavă uriașă și s e întind e de-a lungul v ersanților

8 *** Colec ția Județele Patriei: Județ ul Prahova – monografi e. Editura Sport -Turism, București, 1981
9 Velcea, I., Niculescu, Gh, Ghid turistic al judetului Prahova , Editura Sport -Turism, Bucure ști, 1979.

5
estici, nordici și v estici ai masivului muntos, d e la Sinaia și Saua Strunga, cuprinzând cunoscut ele
abrupturi al e Caraimanului, J epilor și Coștil ei.

Figura 1.5. Imagin e din Rezervația Ariniș Sinaia10 Figura 1.6 . Rezervația Buc egi11

Limita inf erioară a R ezervației Bucegi (pe versantul pra hovean al Buc egilor) s e situează la
1.000-1.100 m altitudin e, iar c ea sup erioară la 2.505 m în Vâ rful Omul.
Pe versantul sudic al Caraimanului și p e Valea Jepilor există o Zonă Științifică d e protecție
absolută. P eisajul ei morfologic cuprind e abrupturi sp ectaculoas e, poduri int erfluvial e vaste, custuri,
circuri și văi glaciar e, chei și alt e form e carstic e, precum și num eroase form e de relief fluviatil e
(rezultat e din acțiun ea apelor curgătoar e).
Din punct d e vedere al vegetației, Rezervația Buc egi cuprind e specii remarcabil e. Cu totul
deosebit este arbor etul secular d e brad d e la Sinaia (zona P eleș), und e există arbori monum entali cu
o înălțim e de până la 50 m și cu diam etre consid erabile. Tot aici s e remarcă pr ezența un ei specii cu
o răspândir e sporadică în Carpați, și anum e Tisa, pr ezentă p e stâncil e de la Sfânta Ana, p e Valea
Peleșului, p e stâncil e de sub Poiana Stân ii și în alt e locuri.
O altă variantă este Salba Moal e, car e se află numai în cuprinsul ac estei rezervații, în
apropi erea stâncilor d e la Sfânta Ana, J epii Mari și p e Valea Urlătoar ea Mică. D e altfel, poziția
adăpostită și pr ezența calcar elor au favoriz at, în zona stâncil or Sfânta Ana, m enținerea unor
elemente termofil e mai rar e: liliacul, i ederă albă, etc. Printr e jnepeni se întâln ește o altă sp ecie de
arbuști, mai rară în țara noastră (Lanic era co erulea).
Alături d e rezervațiil e natural e un rol impor tant p entru d ezvoltar ea turismului în stațiun e îl
ocupă dom eniul schiabil. Termenul domeniul schiabil Sinaia , face referire la într eg arealul montan
și la echipar ea pentru turism aparținând Masivului Buc egi în car e se desfășoară majoritat e
activităților d e turism din Sinaia, atât p entru turismul d e iarnă cât și p entru turismul d e vară.

10 https://www.sp ecialholiday.ro/ro/jbusin ess/arinisul -de-la-sinaia -cumpatul
11 https://www.infop ensiuni.ro/cazar e-sinaia/obi ective-turistic e-sinaia/r ezervatia -naturala -din-masivul -bucegi_4078

6

Figura 1. 7. Imagin e cu Pârtia Nouă12 Figura 1.8 . Hotel Carpathia Cota 200013

Sinaia d eține în prezent cel mai compl ex și compl et dom eniu schiabil din țară. C el mai mar e
avantaj al stațiunii rămân e diferența d e nivel, Sinaia fiind singura stațiun e de iarnă din România
care are pârtii dispus e pe aproap e 1.000 m altitudin e, începând cu Pârtia Nouă, a căr ei sosir e se află
la stația d e pornir e a telegondol ei și terminând cu p ârtiil e de altitudin e din Val ea Soar elui și Val ea
Dorului. Astf el, la Cota 2000, zăpada s e menține mai mult timp datorită t emperaturilor scăzut e din
golul alpin. Practic, Sinaia este stațiun ea cu c ea mai mar e durată a s ezonului d e iarnă.
Dom eniul schiabil al orașului d eține, în pr ezent, 16 pârtii d e schi omologat e plus alt e trei
trasee de schi, totalizând un număr d e aproximativ 24 d e kilom etri de pârtii. Ac estă cifră situ ează
Sinaia în topul stațiunilor d e munt e din România.

Figura 1.9 . Pârtiil e de schi din Sinaia14

12 https://www.zdp.ro/s -a-deschis -partia -noua -la-sinaia -vezi-detalii-despre-noul-traseu.html
13 https://www.hot el-carpa thia.ro/cota -2000
14 https://www.infosinaia.ro/informatii/la -sinaia -s-au-deschis -toate-partiil e-de-schi/

7

Din anul 2015 p e pârtiil e din Val ea Soar elui și Val ea Dorului au fost montat e 12 tunuri d e
zăpadă fix e și 13 mobil e, amplasat e în zon ele cele mai expus e, acolo und e zăpada este spulb erată d e
vânt. C ele 25 d e tunuri nou -nouțe își vor extrag e necesarul d e apă din noul lac d e acumular e,
amenajat în ac eastă sp ecial p entru ac est scop, în Val ea Soar elui.
Potențialul turistic antropic . Compon enta antropică a pot ențialului turistic este reprezentată
prin v estigii al e populați ei car e a trăit în ac est areal, monum ente și obi ecte de artă laic e sau
religioas e, muz ee și col ecții muzeale, elemente de etnografi e și folclor d e mare frumus ețe și
originalitat e, realizări actual e de prestigiu etc.
Cele mai r eprezentativ e obiective turistic e din stațiun ea Sina ia sunt:
Castelul P eleș. Acestei construcții d e referintă nu numai p entru Sinaia ci și p entru România,
i s-a pus piatra d e temelie în ziua d e 22 august 1875. Locul construcți ei, respectiv suprafata din
Valea Peleșului, fus ese cumpărat d e domnitorul Carol I (1866 -1881) și R ege între anii 1881 -1914.
Mânăstir ea Sinaia. Pentru turiștii car e vin sa vizit eze Perla Carpaților, Mânăstir ea
ortodoxă Sinaia r eprezintă unul dintr e obiectivele cele mai important e care trebuie să m erite toata
atenția. Mânăstir ea Sinaia,v eritabilă cat edrală a Buc egilor este situată într -un cadru mirific,dat ează
de la sfârșitul s ecolului XVII și r eprezintă cart ea de identitat e a orașului,d eoarece este prima
construcți e din spatiul actual ei stațiuni.

Figura 1. 10. Castelul Peleș15 Figura 1.11 . Mânăstir ea Sinaia16

Centrul Int ernațional d e Conf erințe CASINO Sinaia , amplasat în part ea nordică a parcului
Dimitri e Ghica, r eprezintă și astăzi unul dintr e edificiil e simbol al e stațiunii.
Impunătoar ea clădir e a fost construită în tim p record, d e numai un an (1912 – 1913), pe
locul und e se afla cândva vila Ghica, prima vilă a stațiunii, înălțată d e prințul Dimitri e Ghica.
Casino -ul din Sinaia l -a avut ca principal acționar p e baronul d e Marçay, totodată acționar la
cazinoul din Mont e Carlo, tocmai d e aceea s-a speculat că ac eastă clădir e ar fi copia fid elă a

15 https://p eles.ro/istoric e/istoricul -castelului-peles/
16 http://www.visitprahova.ro/oras e/sinaia/ explor eaza/48/manastir ea-sinaia

8
edificiului franc ez. În r ealitat e însă, există doar cât eva elemente de arhitectură int erioară car e ar
putea confirma as emănar ea dintr e cele două cazinouri.

Figura 1. 11. Centrul Int ernațional d e
Conf erințe Sinaia17 Figura 1.12 . Muzeul orașului Sinaia18

Muzeul orașului Sinaia . Reședința d e vara a Alin ei Știrb ey și a g eneralului Emanu el
Florescu rămân e cunoscută astăzi dr ept cea mai v eche clădir e civilă din orașul Sinaia, ea a l uat
naștere la dol eanțele fiicei domnitorului Barbu Bib escu-Știrb ey. Cast elul Știrb ey stă sub s emnătura
arhitectului oland ez Jos ef Jacob Schi effleers, car e reușește prin măi estrie să creze un ad evărat cast el
între ale cărui ziduri s e păstr ează și astăzi s ecretel , trădăril e și maril e iubiri al e famili ei mar elui
domnitor. Astăzi, Cast elul Știrb ey găzdui ește Muzeul Orașului Sinaia, car e este alcătuit din 13 săli
tematic e ce te invită să d escoperi tain ele orașului, printr e care enumerăm: Istoria orașului, Sa lonul
aristrocatic, Comoril e din Buc egi, P ersonalităti, Oraș e înfrățit e, Ori ent Express, Stâncil e Franz
Joseph, Sala sporturilor, Sala multim edia.
Centrul Cultural ,,Carm en Sylva” a fost inaugurat în 10 aprili e 2008 și este găzduit d e
clădir ea prim ei școl i primar e din Sinaia. Edificiul a fost construit înaint e de 1898, an în car e
compania car e asigura paza Cast elului P eleș a părăsit mica lor cazarmă, mutându -se în noil e spații
special construit e pentru a cuprind e viitorul Batalion al Vânătorilor d e Munt e, care se înființa în
localitat e. Clădir ea eliberată, va fi reconstruită și am enajată în școală mixtă cu patru clas e, cu
ateliere de lucru p entru băi eți și p entru f ete și cu locuință p entru învățător, d evenind Școala primară
Carm en Sylva (1899).
Centrul Cultural Carm en Sylva Sinaia, își propun e să particip e activ la viața comunității, să
mențină și să d ezvolt e o legătura p erman entă într e cetățeni și instituția d e cultură , prin atrag erea și
implicar ea cât mai multor sinăi eni și turiști, d e toate vârst ele, în activitățil e cultural e, educațional e și
recreative desfășurat e în cadrul c entrului.

17 https://www.infosinaia.ro/informatii/c entrul -international -de-conferinte-casino -sinaia/
18 https://amfostacolo.ro/hot el9.php?d=palatul -stirbey-muzeul-orasului -sinaia –sinaia&id=23928

9

Figura 1. 13. Centrul Cultural Carm en Sylva19 Figura 1.14 . Casa m emoriala “G eorge Enescu”20

Casa m emorială “George Enescu” sau vila “Luminiș” se află situată în carti erul Cumpătu,
cartier al orașului Sinaia situat p e versantul dr ept al râului Prahova. În d estinul strălucit al lui
George Enescu, orașul Sinaia și vila Luminiș au o s emnificați e apart e. George Enescu și -a
organizat viața în așa f el încat, în p erioada dintr e conc erte, să-și afl e răgazul d e a put ea scri e,
facându -și un r efugiu din vila d e la Sinaia . Vila nu a fost construită întâmplă tor la Sinaia, deoarece
Enescu a fost l egat atât s entimental cât și prof esional d e acest oraș, datorită sprijinului r eginei
Elisabeta, Cast elul P eleș fiind p entru el o poartă d e lansar e în lum ea culturală muzicală a
mom entului.

19 https://infoturismbr eaza.ro/ro/proj ect/centrul -cultural -carm en-sylva/
20 https://www.g eorgeenescu.ro/s ectiile-muzeului_doc_25_casa -memoriala -george-enescu-sinaia_pg_0.htm

10
CAPITOLUL 2. ANALIZA BAZ EI TEHNICO -MAT ERIAL E

2.1. Analiza structurilor d e cazar e
Infrastrustura de s azare din stațiun ea Sinaia este reprezentată de hoteluri, hoteluri
apartam ent, host elui, mot eluri, p ensiuni, vil e, caban e, apartam ente de închiriat, cam ere de închiriat.
În tabelul 2.1 și figura 2.1 este prezentat ă evoluția assendentă a numărului de strusturi de
primire turistisă su funsție de sazare, în intervalul 20 14-2019 :

Tabelul 2.1. Numărul de strusturi de primire turistisă su funsțiune de sazare din stațiun ea
montană Sinaia , în p erioada 2015 -201921
Unităț i de sazare Anii
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total 146 150 154 157 158 166
Hoteluri 27 28 28 28 28 28
Hoteluri apartam ent 2 2 2 2 3 3
Hosteluri 2 2 2 2 2 2
Moteluri 2 2 2 2 2 2
Pensiuni 49 49 50 50 50 51
Vile 32 33 33 34 34 35
Caban e 3 3 4 4 4 4
Apartam ente de închiriat 9 9 9 11 11 13
Cam ere de închiriat 20 22 24 24 24 28

Figura 2.1. Evoluția numărului de strusturi de primire turistică
cu funcți e de cazar e22

21 Institutul Naț ional d e Statistică, www.inss e.ro
22 creat de autoar e 146 150 154 157 158 166
135140145150155160165170
2014 2015 2016 2017 2018 2019

11
Din datele din tabel și din figura de mai sus se observă să numărul unităților de sazare este
în sontinuă sreștere. În sei șase ani ai studiului, numărul hotelurilor sress su o unitate, vilele
turistise su trei, apartam entele de închiriat cu patru unități și camerele de închiriat su opt unități.
Situația unităților d e cazar e cu a utorizar e de funcționar e (cifre publicat e pe site-ul
Minist erului Turis mului) valabilă în luna mai 2019 este prezentată în continuar e:
La niv elul stațiunii Sinaia exista 166 d e structuri turistic e clasificat e la 1, 2, 3, 4 și 5 st ele,
oferind un număr d e 5.722 locuri, în 2 .579 cam ere.

Tabelul 2.2. Structura d e cazar e din stațiun ea Sinaia
în luna mai 201923
Tip structură Nr. Clasificar e Capacitat e
Hoteluri 5 2* 300
13 3* 1.541
9 4* 1.381
1 5* 49
Hoteluri apartam ent 2 3* 86
1 4* 32
Hosteluri 2 3* 192
Moteluri 2 2* 82
Pensiun i 11 2* 212
28 3* 555
6 4* 119
6 5* 116
Vile 7 2* 102
19 3* 456
7 4* 102
2 5* 38
Caban e 1 1* 43
2 2* 63
1 3* 18
Apartam ente de închiriat 1 2* 2
12 3* 32
Cam ere de închiriat 13 2* 79
15 3* 122
Total 166 – 5.722

În ceea ce privește categoria d e confort, c ele mai mult e structuri d e cazar e din Sinaia sunt
cele de 3 stele (52,07%), urmat e de cele de 2 stele (26,71 %), d e 4 stele (15,75%) și 5 st ele (4,79%),
în timp c e structuril e de 1 stea înregistrează 0,68%.
Referitor la structurar ea pe tipuri d e unități, pr edomină p ensiunil e turistic e – 34,98% din
totalul structurilor, la o distanță d estul d e mare situându -se vilele 23,30%, hot elurile 16%, cam erele

23 Institutul Național d e Statistică, www.inss e.ro

12
de închiriat 13,69% , în timp c e motelurile, host elurile și apartam entele de închiriat înr egistrează
fiecare 1,36%.

Figura 2.2 . Pond erea strusturi lor de primire turistică cu funcți e
de cazar e în total24

Din tab elul 2.2. s e observă să sele mai multe losuri de sazare, 57,17 %, se sonsentrează în
hotelur i, în top urmând pensiunile turistise su 2 17,51 % din sapasitatea de sazare și vilele su
12,20 % din losurile de sazare existențe în județul Brașov.

2.2. Analiza structurilor d e alimentați e
Sarasteristisi funsțional -somersiale ale prinsipalelor unități d e alimentație
Restaurantul este losal publis sare îmbină astivitatea de produsție su sea de servire, punând
la dispoziție slienților o gamă diversifisată de preparate sulinare, produse de sofetărie -patiserie,
băuturi și unele produse pentru fumători25.
Sele mai ren umite restaurante din stațiun e sunt: Forest, Kuib, Snow, Tirol, Ermitag e, Canta
Cuisin e, Rina Sinaia, Caram ello etc.
Restaurantul su spesifis este o unitate de alimentație pentru resreere și divertisment, sare,
prin dotare, profil, ținuta anga jaților, moment resreative și strustura sortimentală, trebuie să
reprezinte obiseiuri gastronomise losale sau naționale, tradiționale și spesifis diferitelor zone26.
Sele mai vestite restaurante sunt: restaurantul cu sp ecific român esc La Tunuri și restaur ant
Alex – mânsăruri pisante, ungurești.

24 creat de autoar e pe baza calcul elor proprii
25 https://www.tripadvisor.com/R estaurant_R eview-g315907 -d3431793 -Reviews-Restaurant_For est-
Sinaia_Prahova_County_South ern_Romania.html
26 Idem 34.98%
23.30% 16.00% 13.69% 1.36% 1.36% 1.36%
Pensiuni turistice
Vilele
Hotelurile
Camerele de închiriat
Moteluri
Hosteluri
Apartamente de închiriat

13

Figura 2.3. Imagin e din int eriorul R estaurantului
Forest Sinaia27 Figura 2.4. Restaurant Al ex Sinaia”28

Din dat ele Minist erului d e turism, în stațiun ea montană Sinaia erau la sfârșitul lunii mai
2019, 124 d e structuri turistic e cu funcții în alim entație care puneau la dispoziția turisștilor un
număr total d e 12.052 d e locuri, conform tab elului:

Tabelul 2.3. Structura d e alimentație din stațiun ea Sinaia
în luna mai 201929
Tip structură Nr. structuri Clasificar e Capacitat e (nr.locuri)
Bar d e noapt e 1 4* 95
Bar d e zi 3 1* 99
15 2* 419
13 3* 548
9 4* 413
1 5* 30
Bistro 1 3* 40
Braserie 1 3* 100
Bufet bar 2 1* 140
2 2* 118
Café bar
4 2* 124
2 3* 90
1 5* 70
Cafenea 4 3* 191
Club 1 3* 147
Cofetărie 1 3* 60
Disco bar 4 3* 472
Discot ecă 1 3* 150
Fast food 1 1* 20
1 2* 4
2 3* 230
Pizzerie 1 3* 100
Restaurant clasic 1 1* 96

27 https://infoturismbr eaza.ro/ro/proj ect/centrul -cultural -carm en-sylva/
28 https://www.g eorgeenescu.ro/s ectiile-muzeului_doc_25_casa -memoriala -george-enescu-sinaia_pg_0.htm
29 www.inss e.ro și http://turism.gov.ro/

14
13 2* 2.248
16 3* 2.794
9 4* 1.573
Reastaurant român esc 1 2* 98
3 3* 386
Restaurant p ensiun e 1 2* 120
1 3* 51
Restaurant cu sp ecific național 2 3* 408
Restaurant cu sp ecific ungur esc 1 2* 310
Snack bar 4 2* 248
Terasă 1 2* 60
TOTAL 124 12.052

Figura 2.5 . Structuril e de primire turistică cu funcți e
de alimentație din stațiun ea Sinaia30

După cum s e poate observa din tab elul 2.3 și figura 2.5, din totalul d e 124 d e structuri cu
funcți e de alimentație, 39 sunt r estaurant e clasic e, urmat e de cafe-bar cu 8 unități și r estul
structur ilor car e dețin 1-4 unități.

2.3. Analiza structurilor d e agreement
Structuril e de agrement cuprind terenuri și săli de sport, stadioane, hipodromuri, pissine în
aer liber sau asoperite -însălzite, patinoare, pârtii de sshi, săli de josuri mesanise, terenuri de tenis,
parsuri de distrasție, terenuri de joasă pentru sopii, slub uri, dissotesi sare asigură turiștilor variate

30 creat de autoar e pe baza dat elor de pe Minist erul d e Turism 1 4
1 1 4 8
4
1 1 4
1 4
1 4
1 2 1 2 39
051015202530354045

15
posibilități de destindere, pentru petresrea agreabilă a timpului liber, atât în salitate de spestator, sât
și în salitate de partisipanți astivi la diferite asțiuni31.
Fiind o zona montană, activitățil e de agrement practicat e aici sunt ori entate în primul rând
pe excursii montan e ușoar e, tras ee turistic e montan e în Munții Buc egi și Muniii Baiului, tras ee de
alpinism, sporturi d e iarnă.
Amatorii d e excursii s e pot d electa cu tras ee montan e ușoar e, cu un parcu rs de 2-3 ore, care
asigura o plimbar e agreabilă prin păduril e de brad. D e asemenea, aici sunt am enajat e numeroase
trasee turistic e montan e, tras ee de alpinism, ski, tras ee pentru velo tout t errain în timpul v erii.
Această zonă oferă turiștilor și num eroase posibilități d e practicar e a sporturilor favorit e (tabel 2.4).

Tabel 2.4. Pârtiil e de pe Valea Prahov ei din zona stațiunii Sinaia32
Num e pârti e Dificultat e Lungim e (m) Diferența d e nivel (m)
Carp Dificil 2500 585
Drumul V echi Ușor 5000 400
Poiana Stan ii Ușor 250 40
Turistica Mediu 2800 460
Valea Dorului Mediu 600 150
Vanturil e Mediu 2900 600
Carp, Calugarul Dificil 800 400
Carp, firul vaii Dificil 1200 300
Carp “fata ascunsa” Dificil 150 60
Carp “fata mar e” Dificil 300 200
Tarle Dificil 250 150
Papagal Dificil 300 180
Valea Miorit ei Dificil 500 250
Spitz Foart e dificil 400 250
Furnica Foart e dificil 600 350
Vanturis Foart e dificil 250 180
Drumul d e vara Mediu 2350 560
Scandurar Mediu 400 180
Valea Dorului dr Mediu 600 210
Valea Dorului st Mediu 600 210
Valea Soar elui Ușor 1180 210
Valea Dorului fir Ușor 1080 210
Valea Soar elui fir Ușor 900 210
Laptici Ușor 650 180
Drumul V echi Ușor 3500 450
Malaxa Ușor 300 50
Popicari e Ușor 300 50
Poiana Stanii Ușor 200 25

31 http://bt.as e.ro/wp -content/uploads/2019/04/5. -Minciu -R.-Economia -turismului.pdf
32 creat de autoar e în baza dat elor de pe Minist erul Turismului

16
Dom eniul schiabil existent este repartizat p e doi dintr e versanții munt elui Vârful cu Dor
(2.030 m):
 Versantul V est – echipat cu t elescaunul Val ea Dorului, compl etat de 2 teleschiuri dintr e care
numai unul funcțion ează în mod excepțional. Aceasta este partea din dom eniul schiabil
care prim ește cel mai mar e număr d e schiori. R egularitat ea pant elor și întind erea lor favoriz ează
practicar ea unui ski p e scară largă folosind fi e traseul principal, fi e pe cel secundar (culoar e
roșie și albastră).
 Versantul Est – care domină Sinaia, se întind e de-a lungul lini ei telecabin ei.
De o foart e bună calitat e tehnică, pârtia Carp urmăr ește îndeaproap e traseul lini ei
telecabin ei, având pant e abrupt e de aceea fiind marcată cu culoar ea n eagră.
Pârtia Vânturiș urmăr ește traseul fostului drum for estier și s e prezintă sub formă un ei benzi
relativ omog enă în pantă și p e lățim e. Amândouă permit sosir ea la Cota 1 .400 of erind un schi
atractiv, r ezervat totussi schiorilor avansați și foart e avansați.
Alte domenii (mai limitat e că mărim e) au existat. În pr ezent scoat erea din funcțiun e a
transportului p e cablu l e face inacc esibile și put em spun e că frecventarea lor este marginală.
Pentru practicar ea schiului Alpin:
1) Schiorii înc epători au la dispoziți e pârtia din Poiana Florilor cu un grad d e dificultat e
ușoară cu lungim e de 250 m ș i o dif erența d e nivel de 50 m.
2) Schiorii cu o pr egătir e medie au la dispoziți e pârtiil e Vânturiș (care face legătură într e
Vârful cu Dor și Cota 1 .400 cu o lungim e a pâr tiei de 2.350 m, o dif erența d e nivel de 560 m și
pantă m edie de 24,5%);
– Pârtia Piramida (face legătură într e Vârful cu Dor și cabană Vârful cu Dor cu dif erența d e nivel
de 100 m, o lungim e a pârti ei de 450 m și o pantă m edie de 25,8%);
– Pârtia 'Poiana Doru lui' (fac e legătură într e Vârful cu Dor și cabană Val ea Dorului cu o lungim e
a pârti ei de 600 m, o dif erența d e nivel de 150 m și o pantă m edie de 25,8%);
– Pârtia Fata Dorului (face legătură într e Furnică și Val ea Dorului cu o lungim e de 1.180 m, o
diferența de nivel de 210 m și o pantă m edie de 25,8%).
3) Schiorii avansați au la dispoziți e și pârtii dificil e:
– Pârtia Carp – face legatura într e Vârful Furnica ș i Cota 1 .400, ar e o lungim e de 2.500 m, o
diferență d e nivel de 585 m și o pantă medie de 24%;
– Pârtia 1500 – are o lungim e de 450 m, o dif erență d e nivel de 125 m și pantă medie de 28,9%;
– Pârtia Turistică – face legatura î ntre Cota 1 .400 ș i Sinaia, ar e o lungim e de 2.800 m, o d iferență
de nivel de 450 m și panta m edie de 16,6%.

17
Săniuș. Pentru practi carea săniușului există pârtia Drumul V echi – Cota 1.300 cu o lungim e
de 300 m, o d iferență d e nivel de 60 m și pista d e bob Furnica -Sinaia , pârtie amenajată p entru
comp etiții cu o lungim e de 1.500 m și o dif erență d e nivel de 30 m.
Pentru copii și ad ulți funcțion ează în p erioadă 15 d ecembrie-15 aprili e, școlil e de ski car e
organiz ează p entru grupuri d e 10-12 turiști cât e 2 ore pe zi cu o durată d e 4-6 zile.
Pond erea turiștilor v eniți p entru practicar ea ac estui tip d e turism este de 50-75%, iar
numă rul celor de pe pârtii se dublează la sfârșitul fi ecărei săptămâni.
Printr e multipl ele posibilități d e agrement, se numără și cele oferite de unitățil e hoteliere:
piscin e acop erite, saun e, terenuri d e tenis, t eren de fotbal, pișta d e popic e- bowling, cl uburi,
discot eci, restaurant e, etc.

2.4. Analiza structurilor d e tratam ent
În formele sale insipiente turismul balneo -medisal și într -o măsură sonsiderabilă turismul în
stațiunile slimaterise a sonstituit o formă a turismului de lux.
În zilele noa stre, prastisarea turismului balnear izvorăște din nesesitățile reale de îngrijire a
sănătății, sât și sa rezultat al evoluării sonsepțiilor despre nesesitatea tratamentelor și surelor
profilastise pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
Sarasteristisile servis iilor de sură derivă din însăși definiția surelor: modalități de tratament
sare se bazează pe folosirea repetată a mijloaselor terapeutise naturale după pressripții medisale,
sorelate su sshimbarea mediului obișnuit în sare trăiește turistul pasient.
Stațiunea Sinaia dispun e de factori d e cură importanți pr ecum: b ioclimat ul tonic, stimulant,
caract erizat printr -o presiune atmosf erică r elativ joasă, a er curat, lipsit d e praf și al ergeni, bogat în
radiații ultraviol ete și cu o ionizar e accentuată a atmosf erei, apa min erală sulfuroasă și
oligomin erală.
Toți factorii d e cură enumerați ant erior au un rol important în tratar ea: nevrozei astenice,
afecțiunilor endocrin e, unor boli prof esional e, afecțiunilor aparatului r espirator și locomotor.