Judetul Gorj

INTRODUCERE

Județul Gorj este situat în partea de sud-vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al raului Jiu. Clima este temperat continentala cu influente submediteraneene în partea de nord-vest și nord-est. Suprafața județului, de 5641 kmp reprezintă 2,4 % din întreaga suprafață a țării și acoperă parțial trei unități fizico-geografice de megarelief distincte ce coboară în trepte de la nord la sud. Cele trei forme de relief sunt constituite din Carapatii Meridionali, Subcarpatii Getici și dealurile colinare apartinanad Podișului Getic fiind determinate, pe fondul mișcărilor tectonice în mare măsură de rețeaua hisdrografica ce străbate județul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneza.

Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au găsit adăpost în peșterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi și speologi la Baia de Fier și Broșteni. Așezările de la BăleHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4ƒle%C8™ti,_Gorj"șHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4ƒle%C8™ti,_Gorj"ti,Crasna, Vladimir, Runcu și TeleHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tele%C8™ti,_Gorj"șHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tele%C8™ti,_Gorj"ti stau mărturie locuirii județului în epoca neolitică și cea a bronzului.

Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații romane de la BumbeHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bumbe%C8™ti-Jiu"șHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bumbe%C8™ti-Jiu"ti-Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârt, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia – BârseHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2rse%C8™ti,_Gorj"șHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2rse%C8™ti,_Gorj"ti, care atestă o viață romană intensă, fapt ce va duce la o simbioză daco-romană, etapă importantă în formarea poporului și limbii române.

Implementarea politicilor și planurilor turistice reprezintă o responsabilitate a guvernului, cât și a sectorului privat. Sectorul public răspunde de stabilirea tacticii, planificării și cercetării, realizarea infrastructurii de bază, dezvoltarea anumitor atracții turistice, stabilirea și administrarea normelor de oferire a facilităților și serviciilor, stabilirea măsurilor de administrare și valorificare a teritoriului și de

protecție a mediului înconjurător, stabilirea standardelor pentru pregătirea și perfecționarea în domeniul turismului, menținerea sănătății securității publice. Sectorul privat răspunde de dezvoltarea serviciilor de cazare, operațiunilor agențiilor de turism, de activitatea întreprinderilor comerciale cu specific turistic, și

se bazează pe infrastructură, pe dezvoltarea unor atracții turistice, promovarea acestora prin activități specifice de marketing. Pentru dezvoltarea unui turism durabil sunt uitilizate diferite tehnici de implementare. Montajul logic și programarea proiectelor de dezvoltare și a altor acțiuni necesare (programul de acțiune turistică) sunt de asemenea esențiale.

În turism trebuie să existe organizații eficiente atât ale sectorului public cât și ale celui privat și trebuie adoptată o legislație corespunzătoare referitoare la valorificarea teritoriului, măsurile de protejare a mediului înconjurător și standardele facilităților turistice. Proiectele specifice turismului trebuie dezvoltate într-o manieră sistematică, aplicându-se metoda drumului critic. Securitatea financiară a proiectelor, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat reprezintă o condiție foarte importantă.

Pentru fiecare activitate turistică ar trebui să se stabilească o strategie de finanțare iar comunitățile trebuie să se implice în dezvolatrea turismului prin acțiuni și mijloace specifice.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj

CAPITOLUL 1. PARTICULARITÃȚILE OFERTEI TURISTICE A JUDEȚULUI GORJ

1.1. Prezentarea generală a județului Gorj

Județul Gorj este unul dintre cele 41 de judeHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8›ele_Rom%C3%A2niei"țHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8›ele_Rom%C3%A2niei"e ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu.

Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au găsit adăpost în Gorj. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.

Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane.

Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai puțin favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut. El dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil și este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților cât și al diversității.

Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică.

Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Teritoriul pe care îl acoperă astăzi a fost numit judeHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8›ul_Jale%C8™"țHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8›ul_Jale%C8™"ul JaleHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8›ul_Jale%C8™"ș, în documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I și din 1387, de-a lungul domniei lui MirceaHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4ƒtr%C3%A2n" cel Bătrân. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.

Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Din aceeași dată sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni, ultima fiind fosta reședință a Gorjului.

De pe aceste meleaguri se declanșează mișcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria Principatelor Române sfârșitul vechiului regim feudal și începutul epocii moderne. Acest proces de renaștere națională în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, la PadeHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Pade%C8™,_Gorj"ș, dă citire proclamației către popor, un adevărat program al revoluției.

Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde și județul Gorj, „Proclamația eliberatoare” fiind citită la Târgu Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcă activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalilor Gheorghe Magheru, originar din Gorj și Christian Tell, născut în Brașov, dar devenit moșier în Gorj în urma căsătoriei, ce vor reprezenta județul în Adunarea ConstituHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adunarea_ConstituÈ›ională&action=edit&redlink=1"țHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adunarea_ConstituÈ›ională&action=edit&redlink=1"ională.[8]

Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul de independență. Se remarcă șarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Călărași, în luptele de la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul ostașilor gojeni în obținerea independenței, s-a ridicat la peste 241 morți.

Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale ascunde comori nebănuite de mulți dintre gorjeni. Aici, pe lângă actele păstrate pentru că așa prevedea legea, există și altele foarte vechi, donate de familii care au conștientizat valoarea lor. Printre cele mai importante, se află documente scrise cu mâna pe hârtie sau pergament (făcut din piele de vițel prelucrată), scrierile fiind în română sau slavonă, cu caractere chirilice.

Deși, de-a lungul timpului, autoritățile au conștientizat importanța păstrării documentelor, au existat și momente în istorie când acestea au fost distruse.

Patrimoniul cultural imobil al județului Gorj are înscrise în Lista monumentelor istorice, aprobată de ministerul culturii și cultelor în 2004, peste cinci sute de obiective monument istoric. Acestea reprezintă a șasea parte din totalul monumentelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Principalele cursuri de apă care au influențat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea așezărilor omenești de pe raza județului, sunt Jiul, pe cursul căruia se afla municipiul Targu-Jiu, Gilortul, pe cursul căruia se afla orașele Novaci și Targu-Carbunesti, dar și Oltetul, Galbenul, Motrul, Sohodolul, Bistrtia, Amaradia și Jaleșul. Vecinii săi  sunt județul Hunedoara la nord, Vâlcea la est, Dolj la sud, iar la vest Mehedinți și Caraș-Severin. Organizarea administrativă delimitează 70 de localități dintre care două municipii, Targu-Jiu și Motru și șapte orașe (Bumbești-Jiu, Novaci, Rovinari, Țicleni, Targu-Carbunesti, Turceni și Tismana).

Municipiul Targu-Jiu găzduiește memorabila operă a marelui sculptor Constantin Brâncuși, Ansamblul Monumental Calea Eroilor constituit din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit. În zestrea turistică a județului intra cu deosebire Manăstirile: Tismana, Lainici, Visina, Polovragi, precum și schiturile sau bisericile din lemn, care ar convinge pe oricine că aceste locuri merita a fi văzute.  

Pornind de la moștenirea artistică lăsată de Constantin Brâncuși, în Gorj se dezvolta și un puternic pol de turism, domeniu care poate reprezenta o oportunitate de afaceri pentru investitori. În județul Gorj, exista multiple posibilități de investiții, atât pentru industrie și agricultură, cât și pentru turism. În plan economic ponderea cea mai mare este deținută de activitatea industrială în cadrul căreia tradițional este extracția lignitului.   

Gorjul nu reprezintă doar o regiune turistică, de transit intre Banat și munteni, ci este și cel mai mare producător de energie din România care realizează în jur de 70% din producția de lignit energetic și aproape 40% din energia electrică prețuri competitive pe piața europeană. Pe lângă Societatea Națională a Lignitului Oltenia, o experiență în domeniu de peste 50 de ani, activitatea minieră se desfășoară și în cadrul complexurilor energetice Turceni și Rovinari, cei mai mari producători de energie din țară. În ceea ce privește orașul Turceni, acesta este situat în sudul județului și s-a format în jurul a două obiective industriale din zona: termocentrala Turceni și Hidrocentrala Turceni. Întreaga activitate a orașului gravitează în jurul acestora.

Cât privește potențialul hidroenergetic putem spune că este în continuă dezvoltare, producția de țiței și gaze naturale oscilând între 10 și 20% din realizările la nivel național, zăcăminte imense și încă puțin exploatate pot facilita apariția unei prospere industrii a mamurei, granitului, pietrelor ornamentale, a materialelor de construcții în general, iar resursele forestiere și tradiția existenta în prelucrarea lemnului și confecționarea obiectelor de mobilier pot aduce profituri mai mult decât semnificative.

1.2. Elementele de atractivitate ale ofertei turistice

Muzeul județean Gorj. Clădirea care adăpostește Muzeul Județean Gorj „Alexandru Stefulescu”, din Târgu Jiu, a fost construită în anul 1875, în stil arhitectonic eclectic. A fost sediu al Palatului Administrativ al județului Gorj (Prefectura județului Gorj). Muzeul județean Gorj „Alexandru Stefulescu” a fost înființat la 16 iulie 1894, are un patrimoniu de peste 20.000 de obiecte a căror tipologie diversificată surprinde istoria județului Gorj de-a lungul secolelor, din erele preistorice până în prezent, atestând fapte, evenimente, figuri de personalități care dau conținut memoriei istoriei locale.

Figura1 Titlul: Muzeul județean Gorj

Sursa: http://romaniamama.ro/turism/muzeul-judetean-gorj_256.html

Secția etnografică în aer liber Curtișoara a muzeului județean Gorj,
cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj, Cula Cornoiu (secolul al XVIII-lea), biserica din zid Sf. Ioan Botezătorul (1820), construcții țărănești din lemn (case, pivnițe, pătule, instalații tehnice populare din secolele XVIII – XIX);  mobilier țărănesc, piese de port, țesături, unelte, ceramică, crestături în lemn. În anul 1968 s-a organizat o expoziție în Cula Cornoiu de la Curtișoara, iar prin decizia nr. 178 din 19 mai 1970 a Consiliului Popular Județean Gorj s-a hotărât organizarea unui muzeu în aer liber având ca tema: „Arhitectura populară din Gorj”, muzeu care a fost inaugurat la 18 august 1975. Muzeul a fost amplasat în satul Curtișoara aflat la 10 km nord de Tg. Jiu, pe o suprafață de 13 ha. Au fost aduse din județ și amplasate aici un număr de 24 de monumente de arhitectură populară.

Mănăstirea Tismana, datează din timpul lui Vladislav(Vlaicu Vodă) (1364-1377) sub forma unei bisericuțe din lemn de tisă, făcută de pribeagul călugăr sârb Nicodim. Domnitorul Radu I (1377-1384) a înlocuit lăcașul din lemn cu unul din zid. Biserica a fost zugrăvită în 1564 și rezugrăvită în 1732. În perioada 1955-1962 s-au făcut reparații capitale, ocazie cu care au fost scoase la iveală fresca din 1564, care se află în pronaos și cea din 1732, care se afla în naos și altar. În biserica paraclis, ridicată de Matei Basarab, într-o altă incintă, la sud-est de prima, se pot admira cele trei vitralii lucrate de Iohan Wirnst. Tismana a avut un important rol cultural, aici a funcționat o școală de cărturari și caligrafi vestiți printre care a fost și artistul caligraf și miniaturist Dionisie Eclesiarhul. În muzeul mănăstirii sunt adăpostite obiecte de cult, fragmente de pictură murală ale frescei de la 1732, uși din vechea biserică, documente și acte interne care stau la baza istoriografiei române. Pornind de la Mănăstirea Tismana spre nord-vest, pe dealul Cioclovina, într-o zonă a pădurilor de stejar, fag, frasin și brad în amestec cu bătrâni castani comestibili, se află Schitul Cioclovina de Jos, monument de arhitectură ridicat în 1715 pe locul unei biserici de lemn și căreia în 1668 Radu Postelnicul Știrbei îi dăruise o vie. Pe vârful cel mai înalt al muntelui Cioclovina, în anul 1714, Petru Obedeanu – vel serdar în vremea lui Ștefan Vodă Cantacuzino, așa cum se specifică în pisania de la intrarea în biserică, ridică, ajutat de Nicodim egumen, o mică biserică și o încăpere anexă, cunoscută sub numele de Schitul Cioclovina de Sus.

Figura2 Titlu: Mănăstirea Tismana

Sursa: http://www.mitropoliaolteniei.ro/?page_id=1362

Mănăstirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lăcaș sunt Radu și Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menționați într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481). Timp de peste un secol și jumătate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfânt lăcaș, pentru ca în anul 1645, satul Polovragi să fie în stăpânirea lui Danciu Pârâianul, fiul lui Hamza. Danciu Pârâianu a zidit biserica pe vechile temelii, așa cum se procedă frecvent în epocă, păstrând partea cea bună a acestora. După Danciul Pârâianu și înaintașii acestuia, Constantin Brâncoveanu poate fi socotit, al treilea ctitor al Mănăstirii Polovragi. Pictura bisericii este deosebit de valoroasă atât în ceea ce privește iconografia cât și execuția tehnică. Ea a fost executată în anul 1713 de Constantin Zugravul. De o parte și de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări, iconografice, unice în țara noastră ale mănăstirilor românești închinate la Sfântul Munte Athos. Chiliile și celelalte încăperi ale mănăstirii sunt orânduite în jurul bisericii pe laturile de est, sud și vest, formând alături de zidul de incintă de pe latura de nord o adevărată cetate de apărare. Intrarea în incintă se realizează pe latura de sud printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalță clopotnița ridicată în epoca lui Constantin Brâncoveanu.  Printr-o poartă din zidul nordic al incintei mănăstirii se pătrunde în cea de-a doua incintă unde se află bolnița, ctitorie a egumenului Lavrentie, la 1732, fiind pictată la 1738 de Gheorgheie și Ionu – zugravi.

Figura 3 Titlul: Mănăstirea Polovragi

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-polovragi-68217.html

Mănăstirea Strâmba (schit după unele documente), din comună Turceni, nu mai păstrează din vechiul ansamblu decât biserica cu hramul Sf.Treime, stăreția și ruinele unor ziduri pe aripa de nord. După unele documente aceasta a fost ridicată între anii 1597 și 1599 așa cum afirmă marele istoric gorjean Al.Ștefulescu, de marele vistier Stoichiță Râioșanu și soția să Dochia. La ridicarea ei a contribuit și nepotul lor Milos. Acesta, răsculându-se împreună cu Lupu Mehedințeanu împotriva grecilor, atrage urgia domnitorului Alexandru Iliaș asupra casei sale și implicit asupra mănăstirii care este confiscată și transformată în metoc al Mănăstirii Tismana. Aceste evenimente explică și realizarea abia după 200 de ani a picturii (1793) de către Constantin Rîioșanu, mare armaș. Biserica prezintă un plan triconc cu turlă octogonală pe naos, fațadele fiind împărțite în două registre cu panouri dreptunghiulare mărginite de ciubuce.

Mănăstirea Crasna, din satul Crasna, a fost întemeiată în 1636 de marele Pitar Dumitru Filișanu. După un secol de la întemeiere a decăzut la treapta de schit și apoi la 12 noiembrie 1752 a devenit metoh al Episcopiei de Râmnic. Biserică de tip bizantin, are pereți puțin înalți decorați cu un brâu de cărămidă sub streașină și cu arcuri ce par a se rezema pe o bogată colonadă ce înconjoară biserica, cu o singură turlă octogonală așezată pe o bază pătrată deasupra naosului. Pictură în frescă a fost realizată la 1757 în timpul egumenului Vartolomei Hotinescu și în primii ani ai sec. al XIX-lea. Chiliile au fost realizate tot în secolul al XVIII-lea – corpul sudic, care cuprinde și clopotnița, celelalte dinspre nord au fost refăcute în secolul XX, pe locul celor vechi, ruinate.

Mănăstirea Lainici situată în orașul Bumbești Jiu, pe drumul european ce leagă Oltenia de Transilvania, s-a dezvoltat în jurul bisericii monument istoric,cu hramul Intrarea în Biserică construită și ea pe locul unui mai vechi așezământ bisericesc din lemn. Are formă de corabie cu o singură absidă, a altarului și a fost clădită între anii 1812 și 1813, are o turlă pe pronaos de formă pătrată. Arhitectura exteriorului este simplă compunându-se în principal din două registre despărțite printr-un brâu semicircular. Registrul inferior este realizat în tencuială simplă de culoare albă pe când registrul superior este pictat. Pictură este realizată în anul 1817 și se păstrează încă bine.

Figura 4 Titlul: Mănăstirea Lainici

Sursa: www.obiectivortodox.wordpress.com

Principalele tipuri de fortificații specifice Olteniei sunt „culele”. Cuvântul ‘cula’ desemnează o construcție tipică din Oltenia. Având originile în Afganistan și Iran, acestea sunt prezente și în câmpiile altor țări latine ca Italia, Franta, Spania. Cula este o locuință fortificată construită de marii boieri pentru a se proteja de incursiunile bandelor armate ale turcilor care, în secolul al XVIII-lea traversau Dunărea plecând de la cazarmele Imperiului Otoman stabilite în Bulgaria. Cu timpul, cula a pierdut vocația defensivă devenind pentru locuitorul lor mai degrabă un semn de apartenentă la clasa proprietarilor de teren. Tradițional, construcția are forma unui turn cu o bază mai degrabă pătrată, înălțându-se pe unul sau două etaje, cu pereți groși și o scară interioară, iar la etajul al doilea, cu o logie spațioasă.

Cula de la Curtișoara, cunoscută și sub numele de cula Cornoiu, a fost construită încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea și a fost lăsată moștenire de Radu Piștescu logofătului Cornea din Târgu-Jiu (1785), împreună cu toată averea. Dezvoltată pe trei niveluri, cu fântână în pivniță și cu creneluri de tragere la fiecare nivel, ea putea adăposti familia boierească și apropiații săi și putea face față chiar unui asediu prelungit.

Cula Crăsnaru se află pe povârnișul unui deal ce domină Valea Groșerea și Valea Gilortului, din satul Groșerea. Construită cu trei nivele, a aparținut lui Costache Săvoiu zis Surcel și soției sale Ecaterina născută Frumușanu și a fost dată de zestre fiicei lor Elena căsătorită cu Achil Crăsnaru.

Casa – culă din Glogova, situată pe malul stâng al Motrului, a fost construită în mai multe etape de către Necula Glogoveanu (sec. XVII ) ce folosește ca bază un beci mai vechi, apoi de Matei și Ioniță Glogoveanu (sec. XVIII), concomitent cu realizarea bisericii paraclis cu hramul Sf. Nicolae. Tradiția amintește de existența unor subterane ce făceau legătura între culă și biserica paraclis din apropiere și dintre culă și un luminiș din apropierea Motrului, subterane folosite în cazul unui asediu.

Cula Siacu sau Cioabă-Chintescu situată în satul Siacu,  comună Slivilești, este una din cele mai recente construcții de acest tip. Ea a fost începută în 1818 de boiernașul Raducan Cioaba, după moartea acestuia, soția să Zoita s-a recăsătorit cu Marin Chintescu, acesta fiind cel care a terminat cula în 1822. Moștenirea ei s-a făcut în general pe linie femeiască, astfel încât este cunoscută sub mai multe denumiri printre care și cea de Cula Grecescu, după numele boierului Grecescu, soțul  Stancăi Chintescu. Construcția are un plan dreptunghiular dezvoltat pe trei niveluri. În timp a suferit unele transformări, usa originală nu se mai păstrează. La etaj se urcă pe o scară îngustă care pornește din beci. Pridvorul se deschide la ultimul nivel și permite o bună vizibilitate asupra împrejurimilor, pe vremea când funcționa putând comunica cu o alta culă, care astăzi a dispărut, cea de la Borăscu (1770). Toate laturile au prevăzute metereze folosite pentru tragerea cu arma în caz de nevoie. Ca sistem constructiv și după amplasarea în teren, Cula de la Siacu aparține tipului de veghe, semnalizare și alarmă. Deși este un valoros monument de arhitectură, astăzi se afla într-o stare avansată de degradare și încă nu s-au găsit resursele financiare necesare pentru restaurarea, conservarea și punerea sa în valoare.

Case memoriale și conace

Casa Dimitrie Măldărascu, din municipiul Târgu-Jiu, strada Tudor Vladimirescunr.36, a aparținut în 1719 lui Gheorghe Măldărascu, care este recunoscut ca fiind ctitorul acesteia. A avut mai multe funcțiuni, iar în ultima perioadă a făcut obiectul unei ample acțiuni de restaurare.
Casa Cartianu, datează de la sfârșitul sec. al XVIII – lea, având ca nucleu de bază Cula de la Cartiu. Ulterior este transformată prin adăugirea perimetrală a unor pridvoare, conferindu-i imobilului o volumetrie aparte, constituind astfel un monument de referință în arhitectura românească. Restaurată la sfârșitul secolului XX, clădirea adăpostește o colecție etnografică de excepție.

Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu-Jiu, Piața Victoriei nr.1, este o construcție în stil neoromânesc realizată pe un nucleu datând din anul 1790. La sfârșitul secolului al XVIII-lea aceasta aparținea slugerului Barbu Gănescu. Ion Bărbulescu fost guvernator al Băncii Naționale, o restaurează radical și o reamenajează în anul 1929 sub supravegherea arhitectului Iulius Doppelreiter care nu se abține în a-și aduce contribuția personală începând de la decorația exterioară până la distribuția încăperilor.

Ansamblul Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni, al municipiul Târgu-Jiu, este unul dintre cele mai vechi și reprezentative construcții pentru județul Gorj. Are în compunere casa(palatul), biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, grajdurile (dispărute la sfârșitul sec. XX) și zidul de incintă. Casa fost construită pe un nucleu din secolul al XVI de către Cornea Brăiloiu, mare ban al Craiovei, utilizând ca bază pivnițele masive din cărămidă și folosindu-se de meșterii care construiseră palatul cumnatului său, domnitorul Constantin Brâncoveanu, de la Potlogi. Biserica paraclis, beneficiară a unei picturi de excepție, a fost restaurată în ultimii ani, scoțând la iveală o frescă foarte valoroasă.

Casa memoriala Tudor Vladimirescu  se află la 50 km de Târgu Jiu în satul Vladimir , comună Vladimir și se înscrie în categoria monumentelor comemorative din Lista monumentelor istorice. A fost reconstituită de arhitectul Iulius Doppelreiter după o fotografie publicată la începutul secolului XX. Casă,  cu două camere (vatră și odaie), în care se pătrunde dintr-un pridvor cu stâlpi sculptați într-o manieră tipică pentru arhitectură tradițională din Gorj, reconstituie atmosfera de la începutul secolului XIX și ne poartă în timp în vremea în care Tudor Vladimirescu încă nu devenise personalitatea care avea să ne pună temeliile unui stat român modern.

Figura 5 Titlul:Casa memoriala Tudor Vladimirescu

Sursa: www.verticalonline.ro

Casa memorială Ecaterina Teodoroiu se află în Târgu Jiu, pe D.N. 66 Târgu Jiu -Petrosani. Construită în 1884 de părinții Ecaterinei, casa țărăneasca adăpostește două camere, camera cu vatră și cea de dormit. În fața casei și pe latura de vest se afla tindă. Acoperișul este făcut din sită. Până în 1945 casa a fost locuită de membrii familiei, iar începând cu anul 1959 după restaurare, devine casa memorială „EcaterinaTeodoroiu”. Fotografiile, documentele și obiectele personale ale sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, reconstituie fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită „Eroina de la Jiu” .Eroină a primului război mondial, înscriindu-se ca voluntară și participând la luptele pentru apărarea pământului strămoșesc la Jiu și pe frontul din Moldova. A căzut în lupta eroic, în fruntea plutonului, în bătălia de la Mărășești, în 22 august 1917. Rămășițele sale pământești au fost aduse la Targu-Jiu peste câțiva ani în 1921 și înmormântate în centrul orașului unde, în 1936,se va ridica un mausoleu, ce are reprezentat în basorelief, pe cele patru laturi, scene din viață și activitatea militară a eroinei, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu.

Casa memorială „Constantin Brâncuși” Hobița. Casa în care s-a născut Constantin Brâncuși (1876-1957) se află în satul Hobita, nu departe de orașul Târgu Jiu. Construită pe la 1870 de către tatăl sculptorului, casa avea trei încăperi, nu foarte mari; la mijloc se afla o cameră ce avea în spate o vatră micuță cu corlata. În fața casei se întindea o prispă cu stâlpi din lemn, puțin sculptați la capete, intrarea prispei fiind și ea străjuită de stâlpi. Din 1970 ea a fost transformată în casa memorială care adăpostește astăzi o colecție de albume, scrisori, fotografii și documente referitoare la viață și opera celui care a fost părintele sculpturii moderne.

Figura 6 Titlul:Constantin Brâncuși

Sursa: www.turismland.ro

Casa memorială „Ion Popescu Voitesti” (sat Voitesti, comună Bălănești). Construită între 1938-1940 după planurile arhitectului Iulius Doppelreiter, casa adăpostește exponate care evocă opera și activitatea marelui geolog și profesor universitar: Ion Popescu-Voitesti (1876-1944). Transformată în 1976 în casa memorială, aceasta cuprinde lucrări din opera să, obiecte personale, corespondența și documente, precum și o restrânsă, dar valoroasă colecție de malacologie și paleontologie.

Castrul roman. Se află la 3 km de centrul civic al orașului. Castrul roman a fost ridicat pe malul stâng al Jiului, în apropierea Pasului Vâlcan ( străveche cale de trecere din Oltenia în Transilvania) pentru Cohorta IV Cypria. Castrul construit inițial în vremea împăratului Traian și refăcut în anul 201 din piatră de către împăratul Septimiu Sever și Antoniu Caracalla (Castru este prezentat pe larg în capitolul istorie) era prevăzut cu turnuri puternice, valuri și șanțuri, având scop de a proteja Valea Jiului contra atacurilor de peste munți. Probabil că această fortificație milenară era în legătură nu numai cu celelalte castre, dar și cu capitala Daciei romane. În apropierea Castrului Roman s-a construit Popasul turistic cu același nume, care dispune de căsuțe de cazare, restaurant și parcare.

Castrul de la Vârtop. Nu departe de castrul de la Bumbești spre nord la cca. 800m pe  șoseaua națională în locul numit “Vârtop” se află un castru de pământ tot pe malul stâng al Jiului, între 82-83 pe șoseaua națională Tg-Jiu –Petroșani. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el și este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu – Petroșani și de gropile unei cărămidării . În săpăturile din interiorul lui s-au găsit modeste urme de  ceramică, un vârf de lance, piroane de fier și trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbești, la o distanță de 800 m spre sud.)  Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106,), după care a fost abandonat . Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o așezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbești prin Porceni peste munți, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum și de a supraveghea populația dacică de aci. Este important faptul că romanii și-au ridicat castrele lor  în  apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază și sanctuare.

Stațiuni

La 32 de km spre nord-est de Targu-Jiu se afla Băile Săcelu, cărora un împărat roman le ridicase, cu aproape 2000 de ani în urmă, un monument pe care scria: „Eu, Marcus Tiberius Marcianus, închin zeilor Aesculap și Hygea puterea tămăduitoare a acestor ape”, piatra cu inscripția fiind descoperită în vadul Blahnitei, apa ce străbate stațiunea, aflându-se astăzi la Muzeul de istorie din Târgu Jiu. Apele de la Săcelu au o eficacitate asemănătoare celor din renumitele izvoare de la Olănești și Căciulata, Săcelul fiind denumit și „Techirghiolul Gorjului”.

Stațiunea Râncă este situată la altitudinea de 1600-1800 m, la 18 km de orașul Novaci, județul Gorj, pe drumul national 67 C Novaci-Sugag (Transalpina) fiind o stațiune aflată în plină ascensiune și dezvoltare atât din punct de vedere al serviciilor cât și al numărului mare de pensiuni și hoteluri construite în ultimii ani. Pensiunile cochete ce alcătuiesc oferta de cazare de aici, cu camere confortabile și preparate  ecologice, fac din stațiunea Râncă o destinație tot mai căutată de turiști. Stațiunea Râncă are două părții de schi, ambele pe muntele Cornescu. Una de nivel mediu și una pentru începători, aceasta din urmă fiind dotată și cu teleski și instalație de nocturnă. Sezonul schiabil începe în luna decembrie și se termină în lună martie.

Figura 7 Titlul: Statiunea Râncă

Sursa: http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro

Artă populară

Realitatea etnografică gorjeană, tradiționala și contemporană, se caracterizează printr-o remarcabilă arhitectură populară, cu trăsături proprii, printr-o excepțională dezvoltare a prelucrării artistice a lemnului, prin case, porți, obiecte de uz casnic și gospodăresc bogat ornamentate, printr-o valoroasă tradiție în arta țesutului și cusăturilor, în portul popular, cântec, dans, în datini și obiceiuri.
În realitatea etnografică gorjeana se întâlnesc, de asemenea, trăsături ale modului de viața de odinioară, mai ales la renumitele bâlciuri care au loc în lunile de vara la Polovragi și Drăgotești și care de fapt continua tradiția vestitelor nedei din această parte a Carpaților.

Arhitectura țărănească se manifestă ca o strălucită artă a construcțiilor din lemn. Stejarul greoi al bogatelor păduri ale zonei a dat proporții și decor siluetei zvelte a casei cu stâlpi frumos dăltuiți.

Figura8 Titlul:Arhitectura țărănească

Sursa: www.monumente-etnografice.cimec.ro

O adevărată artă sunt podoabele create cu dalta de meșteri anonimi pe fațada locuinței ori pe porțile primitoare. La un asemenea nivel de creație se ridică în Gorj și produsele centrelor de olari – ca acelea din Galesoaia, Glogova și Ștefănești. Costumul gorjenesc, de o elegantă dusă până la rafinament, nu și-a pierdut nici sobrietatea și distincția decorației, nici echilibrul culorilor ori armonia nuanțelor. La Peștișani, Balcesti, Bumbesti Pitic, Polovragi, Aniniș, turistul poate admira gherghefurile ieșite din mâinile fetelor și femeilor. Dintre satele care păstrează nealterate îndeletnicirile tradiționale, amintim: Glogova (ceramică ce prezintă o cromatică variată), Ștefănești (centru de ceramică roșie nesmălțuită), Polovragi (cioplitul și sculptatul lemnului), Somănești (dulgherit).

Sursa: https://ice25ice.wordpress.com/2013/02/01/obiective-turistice-din-judetul-gorj/

1.3. Elementele funcționale specifice ofertei turistice

Servicii turistice de transport

Fără îndoială, Gorjul este un ținut bântuit de himera culturii. Explozia de manifestări culturale din ultimi ani arată câtă energie creatoare a fost ținută sub obroc în anii dictaturii comuniste.

Învățământul pre-universitar cuprinde toate formele de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal. La începutul anului 2002 la nivelul județului Gorj existau 780 de unități de învățământ, dintre acestea 376 aparținând învățământului primar și gimnazial, 32 celui liceal și profesional, 3 învățământului postliceal și tehnic de maiștri. Populația școlară era de 86,7 mii, dintre care 66.000 de elevi în diferite cicluri de învățământ. Din numărul total al elevilor înregistrați la începutul anului 2002, 70% studiau în învățământul primar și gimnazial, iar 28% în învățământul liceal și profesional. În cel postliceal și tehnic de maiștri erau înscriși 1.527 de cursanți.

În prezent, în Gorj există peste 30 de licee, grupuri școlare și industriale și colegii.

Gorjul beneficiază de un Plan Local de Acțiune pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (PLAI), un „document de planificare strategică aofertei de formare profesională prin învățământ profesional și tehnic în perspectiva anului 2013”. Conducerea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Gorj vrea să creeze, pentru 2015-2016, o rețea școlară bine organizată. Acțiunile pe care ISJ Gorj vrea să le întreprindă vor avea ca obiectiv, potrivit lui Gheorghe Mitescu, inspector școlar general adjunct, integrarea tinerilor absolvenți în societate pe baza competențelor profesionale dobândite în școală și liceu, în mod special.

Adevărata viață culturală a județului se manifestă în ultimele decenii ale secolului XIX. Astfel, în 1875 este atestată existența primei trupe profesioniste de teatru, devenită în 1880 Teatrul Român din Târgu Jiu, iar în 1877, în planul urbanistic al localității este consemnat Teatrul Milescu, a cincea clădire de gen din țară la vremea aceea. Un grup de intelectuali depune eforturi pentru înființarea unor instituții de educație și cultură. Apar astfel, succesiv, Muzeul Goratestată (16 iulie 1894), societatea filarmonică „Lira Goratestată”, se tipăresc ziare, se creează o atmosferă de mare spiritualitate. Este și momentul în care se ridică unele dintre clădirile reprezentative ale orașului Târgu Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată, Palatul Administrativ al Județului, Palatul Municipalității.

În perioada imediat următoare primului război mondial în multe localități din țară s-au întreprins acțiuni pentru a se ridica monumente care să amintească numele eroilor care au luptat și au căzut pe front pentru apărarea pământului strămoșesc, pentru unitatea neamului. Acțiunea era preluată de căminele culturale care făceau evidența celor căzuți pe front, adunau bani pentru a putea construi astfel de „monumente ale eroilor”.[63]

După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populația județului, de la 7 ani în sus este de 167.827 de locuitori, din care 48,5% sunt știutori de carte. După sex, proporția este de 72,8% bărbați știutori de carte și 28,3% femei știutoare de carte.

După cel de-al doilea război mondial, sistemul cultural se instituționalizează, apare ansamblul folcloric profesionist „Doina Goratestată”, iar Muzeul Goratestată își continuă și amplifică activitatea prin crearea secțiilor de artă și de etnografie de la CurtiHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Curti%C8™oara,_Gorj"șHYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Curti%C8™oara,_Gorj"oara.

Rețeaua și activitatea unităților culturale în Gorj la începutul anului 2002 cuprindea: 2 teatre, dintre care un teatru dramatic, și anume Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu, un ansamblu artistic profesionst – „Doina Goratestată”. Activitatea instituțiilor culturale în anul 2001 s-a materializat în 383 spectacole și concerte, numărul total al spectatorilor și auditorilor înregistrați s-a ridicat la 908.700. La începutul anului 2002 activau 11 muzee, care au atras în cursul anului 2001 peste 1 milion de vizitatori. Rețeaua de biblioteci totaliza la debutul lui 2002 257 de unități, dintre care o bibliotecă universitară, 186 biblioteci școlare, 70 de unități publice, iar în cadrul acestora una județeană, 6 municipale sau orășenești și 63 comunale. În 2001 în județul Gorj au emis 5 stații de radiodifuziune ( 3 aparținând sectorului public și 2 celui privat) și 8 stații de televiziune (una în sectorul privat).

Romanul O viață împreună, scris de Constantin Stănoiu, este primul roman scris în grai neaoș gorjenesc, cu regionalismele specifice. Pentru o mai bună înțelegere a acestor regionalisme, autorul atașează la sfârșitul romanului, un mic dicționar de gorjenisme (oltenisme), în care sunt cuprinse chiar și unele cuvinte, ce azi, în zona respectivă, au devenit rar întrebuințate.

La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane. Astfel, în municipiul Târgu Jiu au fost înregistrate 81.163 de persoane, în Motru – 18.001, Rovinari – 12.627, Bumbești-Jiu – 9.373, iar în Târgu-Cărbunești – 8236. De asemenea, în Târgu Jiu a fost înregistrat cel mai mare număr de locuințe – 33.803, în timp ce cel mai mic număr a fost înregistrat la nivelul comunei Samarinești, unde au fost numărate doar 805 locuințe.[17] Distribuția pe medii a populației totale în anul 2010 a pus în evidență preponderența populației rurale cu un număr de 202.128 de persoane (53%), față de populația din mediul urban, ce însumează 179.515 de persoane (43%).[18] La nivelul județului Gorj există între 25.000 și 30.000 de romi. Alin Bobu, consilier pe problemele romilor în cadrul Instituției Prefectului, a declarat (în 2011):

„În județul Gorj există cinci categorii de persoane care aparțin etniei: țigani nevorbitori (lăutarii), țigani de vatră (precum cei din Obreja și Peșteana), țigani căldărari (precum cei din Meteor și Pleoștina), rudarii (precum cei de pe strada Luncilor și Baia de Fier) și ursarii (doar aproximativ 60 de persoane la Dănești). Dintre aceștia doar țiganii de vatră și cei căldărari vorbesc limba țigănească și ca atare în aceste comunități vor fi recenzori care cunosc limba.”

Directorul Direcției Județene de Statistică Gorj spune însă că nu aceasta este populația Gorjului deoarece nu cuprinde persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată din județ, persoanele din unitățile speciale, care au fost recenzate separat și persoanele care s-au autorecenzat.

Populația județului Gorj s-a redus 41.000 de persoane față de anul 2002, când a avut loc ultimul recensământ al populației și locuințelor. Specialiștii spun că scăderea populației s-a înregistrat ca urmare a natalității scăzute, precum și a plecării gorjenilor în străinătate.

Conform prognozelor INS, populația județului va fi în 2013 de 379,9 mii de persoane față de anul 2010 când a fost de 380.000 de persoane. Previziunile INS prevăd că populația regiunii va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de 348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% față de 15,4% cât se preconizează pentru nivelul regiunii sud-vest Oltenia. De asemenea, la nivelul județului populația de vârsta școlară, menține tendința de scădere, pe toate grupele de vârstă școlară; în anul 2015 populația totală de vârstă școlară (3-24 ani) va fi 91.000 de persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 18,14%.

Polițiștii gorjeni au demarat la începutul lui 2009 o amplă acțiune de verificare a modului de aplicare a legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. În prima zi de la demarare a acțiunii, șapte unități au fost deja sancționate, pentru că nu respectau prevederile legale.

Începuturile jandarmeriei se regăsesc în prima zi a lunii septembrie anul 1973, când batalionul 43 Slatina se mută la Târgu Jiu, comandant fiind maiorul Iovan Ilie. Sediul unității nu era cel actual, instituția desfășurându-și activitatea pe calea București din Târgu Jiu din anul 1977. În decursul anilor nume reprezentative ale unității precum Dumitru Matei, Ilie Gorjan, Ion Amza, Niculae Vasile, Dumitru Buta, Victor Guta și colonelul Vasile Tâlvescu, au fost nume sonore ale Jandarmeriei din Gorj. Actualul drapel de luptă al unității a fost înmânat reprezentanților Jandarmeriei în Piața Prefecturii din Târgu Jiu, în luna noiembrie a anului 1997.

Securitatea în școlile din județ a început să dea în toamna anului 2010 bătăi de cap și la nivelul județului Gorj; astfel a avut loc în octombrie o întâlnire între reprezentanții Instituției Prefectului și cei ai Inspectoratului Școlar Județean Gorj. Aceștia au discutat măsurile ce se pot lua în unitățile de învățământ pentru a reduce actele de violență dintre elevi.[31] Participanții la această întâlnire au venit cu mai multe propuneri pentru a eficientiza securitatea unităților de învățământ. Și prefectul a venit cu o idee care a fost pusă în discuție:

„Una dintre ele este trecerea în fișa postului anumitor persoane care sunt în instituție deja și activități de pază în interiorul școlii, măcar. Și există o posibilitate, prin comitetul de părinți, să se strângă niște fonduri, să fie plătite persoanele acestea, responsabile să facă treaba asta. Avem multe informații din școlile din Gorj, cu diferite întâmplări, și dorim să facem pași importanți în domeniul ăsta.”

Fiecare unitate de învățământ trebuie să fie inclusă în itinerariile de patrulare auto și pedestre ale poliției, asigurându-se, totodată, supravegherea în permanență a traseelor de deplasare a elevilor.

În martie 1844, dr. Culcer înaintează un raport conducătorilor orașului Târgu Jiu prin care solicită înființarea unui spital în oraș pentru a izola și trata bolnavii de boli venerice, socotiți un adevărat pericol pentru restul populației. Din lipsa locașului necesar, spitalul va luă ființă abia doi ani mai târziu.

Ulterior au apărut noi unități sanitare, la a căror înființare și-au adus o contribuție hotărâtoare personalități marcante ale vieții medicale gorjene, dintre care pot fi amintiți: dr. Alinescu, dr. Urbeanu și dr. Nicolae Hasnaș. La începutul anului 2002 în Gorj funcționau 7 unități spitalicești, 31 de dispensare madicale, o policlinică, 11 farmacii, 4 centre de sănătate și un sanatoriu.

CAPITOLUL II. DETERMINANȚII CERERII TURISTICE PENTRU JUDEȚUL GORJ

2.1. Analiza factorilor economic-sociali, demografici, și motivaționali în relație cu cererea turisticǎ

Se remarcă existența unui număr mare de muzee în Județul Gorj, o mare parte cu specific etno-folcloric: Muzeul Județean (inaugurat în 1894, reorganizat în 1954, cu secții de istorie și artă, cu un patrimoniu de 25.629 obiecte aflate în depozitele muzeului, în expoziții temporare sau permanente), Muzeul Arhitecturii Populare a Gorjului, de la Curtișoara (înființat în 1946, cu o expoziție pavilionară și un parc etnografic de 1,5 ha), Muzeul de istorie și etnografie de la Lelești (inaugurat în 1977), Muzeul de la Arcani (amenajat în cadrul școlii, unde se găsesc dovezi cu privire la modul de viață tradițional, la activitatea de piuare specifică în trecut pe apa Jaleșului), Muzeu de la Glogova (amenajat în cula Glogoveanu, cu piese etnografice, costume populare, vase ceramice, obiecte de uz gospodăresc).

În județul Gorj există un număr de colecții etnografice și de istorie locală situate în orașe și localități rurale care au meritul de a conserva obiecte și valori ale artei și creației populare specifice acestei vetre folclorice precum cele de la: Albeni – colecție sătească – prelucrare a lemnului, Arcani – Colecția muzeală „Grigore Pupăză– țesături, cusături, Bengești –Ciocadia – muzeu sătesc – ceramică, tehnică casnică, Borăscu – colecție muzeală – etnografie și istorie locală, Curtișoara – muzeu etnografic în aer liber – arhitectură populară, Runcu – Colecția Muzeală „Maria Apostol‖ – Memorie culturală, Căluia (sat Găleșoaia), Lelești – muzeu sătesc – mori și pive colecție sătească – olărit, Tismana – muzeu sătesc – port popular. De asemenea, în localitățile Baia de Fier, Bărbătești, Bumbești Pițic, Câlnic,

Ciuperceni, Crasna, Dănciulești, Mușetești, Săcelu, Turburea, Țânțăreni, există tradiție în sculptura și cioplirea lemnului. Se regăsesc colecții muzeale de etnografie și istorie locală la Padeș (sat Călugăreni), Runcu (sat Dobrița), Glogova, Samarinești (sat Larga), Mun. Târgu Jiu (sat Ștefănești).

Patrimoniul și arta religioasă este prezentă prin Colecțiile Muzeale ale Mănăstirilor Tismana și Polovragi.Patrimoniul memorial și memoria culturală se găsesc în: Comuna Peștișani, sat Hobița – Casa Muzeu „Constantin Brâncuși‖, Comuna Vladimir – Casa Memorială „Tudor Vladimirescu, Comuna Bălănești, sat Voitești – Casa Memorială „Ion Popescu Voitești, Târgu Jiu – Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu, Comuna Turcinești, sat Cartiu – Casa „Cartienilor, Localitatea Curtișoara – Casa Muzeu „Gheorghe Zamfir, Comuna Bengești-Ciocadia, sat Bălcești – Casa Muzeu „Maria Lătărețu, Târgu Cărbunești – Muzeul „Tudor Arghezi, Comuna Ciuperceni – Casa Memorială „Domnica Fometescu (colecție particulară), Comuna Runcu – Colecția Muzeală „Maria Apostol, Com. Țânțăreni, sat Florești – Colecția publică „Mihai Eminescu”.

Figura 10 Titlul: Artă religioasă

Sursa: www.crestinortodox.ro

În județul Gorj există un număr de 73 așezăminte culturale, cele mai importante fiind: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Școala Populară de Artă, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși”, Ansamblul Profesionist „Doina Gorjului”. La acestea se adaugă Centrul de Cultură „Tudor Arghezi” Târgu Cărbunești, Casa Multiculturală Motru, Casa orășenească „Nicolae Diaconu” Țicleni, Casele de Cultură din Bumbești – Jiu, Rovinari, Tismana și Turceni, Căminul Cultural prof. „Titu Rădoi” Arcani, Căminul Cultural „Ion Nițulescu” Baia de Fier, Căminul Cultural „Teoteoi” Bălești, Căminul Cultural „Călugăreni” Padeș, precum și alte cămine culturale în localitățile rurale.

Prima bibliotecă publică a fost înființată la școala din Târgu Jiu, în anul 1840 de către magistratul orașului (primarul); în 1869, în ședința Consiliului General al județului, se lua în discuție raportul comitetului permanent referitor la înființarea unei biblioteci publice, aceasta fiind înființată 30 ani mai târziu în 1899.

În ceea ce privește situația actuală a bibliotecilor din județ, acestea sunt in număr de 70, dintre care se remarcă din punct de vedere al importanței, Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, care continuă activitatea bibliotecii publice orășenești constituită în 1934, prin donația făcută de Alexandru Christian Tell, nepotul generalului Christian Tell. Aceasta are sediu propriu, cu patru clădiri, amplasate în diferite puncte ale orașului (sediul central căruia i s-a mai adăugat un corp, investiție din anul 1995, filială pentru copii și tineret, secția de artă „Iosif Keber: și o filială de cartier), precum și o colecție de 294.467 volume, din care: 277.545 cărți și periodice și 1493 documente audio-video, 15 documente electronice.

De asemenea, există 8 biblioteci municipale/orășenești: Biblioteca Municipală Motru, Biblioteci Orășenești în Bumbești Jiu, Novaci, Rovinari, „Tudor Arghezi” Târgu Cărbunești, Tismana, Turceni, „Nicolae Diaconu” Țicleni, precum și un număr de 61 Biblioteci Comunale.

În ceea ce privește situația acestora și nevoile de dezvoltare, Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj, nu are spațiu suficient pentru manifestări și servicii moderne, nici spațiu adecvat pentru colecția de carte susceptibilă a face parte din patrimoniul cultural național, iar secția de artă necesită renovare.

În condiții foarte bune se află bibliotecile din: Țicleni, Hurezani (care are nevoie însă de mai multǎ carte nouǎ) și Târgu-Cǎrbunești; în condiții bune sunt cele din: Rovinari, Albeni, Aninoasa, Bǎlești, Bǎrbǎtești, Bolboși, Bustuchin, Cǎtunele, Crasna, Crușeț, Dragotești, Ionești, Lelești, Licurici, Mușetești, Negomir, Peștișani, Polovragi, Prigoria, Sǎulești, Schela, Scoarța, Stǎnești, Stejari, Telești, Turburea, Țânțǎreni, Urdari și Vǎgiuleștiș; în condiții improprii desfășurării activității sunt bibliotecile din: Bǎlǎnești, Berlești, Borǎscu, Glogova, Logrești, Plopșoru, Samarinești, Vladimir100.

La acestea, se adaugă, arhiva clasică si electronică a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradițonale Gorj (CJCPCT), cuprinzând informații cu privire la cultura populară și evenimentele culturale din județ, precum și editura CJCPCT Gorj.

Oferta culturală a județului situează Județul Gorj în categoria județelor cu o activitate culturală bogată, organizând peste 400 manifestări, dintre care circa 200 cu impact zonal, județean, regional, național și internațional101, precum: 41 festivaluri și concursuri, 30 sărbători comunitare, 5 târguri ale meșterilor populari (1 local, 1 regional, 3 naționale), 3 târguri de produse tradiționale, 1 tabără de cercetare etnofolclorică, 1 tabără internațională de sculptură, 1 tabără internațională de film, fotografie, sculptură mică, pictură și grafică/Gorjfest, 1 tabără internațională de pictură; 6 saloane (de sculptură, artă populară, fotografie, de umor (național), film, fotografie, pictură și grafică, de carte, etc.), circa 100 de lansări de cărți și reviste de cultură, expoziții temporare de carte, artă populară, artă plastică, fotografie, simpozioane, mese rotunde, seminarii tematice, sesiuni de comunicări, aniversări ale primelor atestări de localități, ale unor instituții publice sau a unor evenimente de mare rezonanță istorică și culturală, ale unor personalități marcante pentru istoria și cultura locală sau națională, nedei, bâlciuri și hramuri locale.

Acestor evenimente li se adaugă alte oferte cultural-artistice și științifice: concertele și spectacolele din stagiunile permanente ale Teatrului ,,Elvira Godeanu”, Ansamblului Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului”, Orchestrei de cameră ,,Lyra Gorjului” și Trupei de păpușari ,,Pinocchio”. Spectacole ocazionale sunt susținute de cele 17 Ansambluri folclorice de amatori din județ: Novaci, Polovragi, Baia de Fier, Tg-Cărbunești, Bălești, Hurezani, Padeș, Motru, Drăgotești, Palatul Copiilor Târgu Jiu, Liceul de arte Târgu Jiu, Stoina, Stănești, Dănciulești, Crasna; spectacolele ocazionale susținute de cele 29 formații de dansuri populare mixte (Licurici, Poiana Seciuri, Bustuchin, Dobrița, Mătăsari, Topești, Sohodol, Crasna, Negomir, Peștișani, Bengești, Bălcești, Sadu, Novaci, Rovinari, Bărbătești, Turceni, Ionești, Bâlta, Cătune, Căpreni, Lelești, Samarinești, Crușeț) și cele 5 formații de dansuri populare de fete (Dobrița, Sadu, Stoina, Pociovaliștea, Raci); concertele ocazionale susținute de cele 7 formații corale aflate în activitate; concertele ocazionale susținute de cele 14 tarafuri tradiționale înregistrate: Târgu Jiu, Lelești, Bălcești, Tg-Logrești, Novaci, Godinești, Runcu, Stoina, Târgu Cărbunești etc.; concertele ocazionale susținute de cele 10 grupuri vocale folclorice (Școala Populară de Artă, Liceul de arte, Bălești, Tismana, Crasna); concertele ocazionale la care participă 25 de rapsozi populari înregistrați (10 bărbați, 15 femei); spectacolele ocazionale susținute de cele 5 formații de teatru de amatori: Novaci, Motru, Turceni, Polovragi, Brănești.

La acestea se adaugă vernisajele expozițiilor de artă plastică ale Filialei Gorj a Uniunii Artiștilor Plastici, Muzeului de Artă, Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Gorj a și Centrului de cultură și artă ,,Constantin Brâncuși”, precum și activitatea celor peste 70 meșteri populari înregistrați de Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, ca practicând încă cel puțin un meșteșug tradițional.

Rețeaua culturală instituționalizată a județului, la nivelul anului 2014, este următoarea:

2 instituții profesioniste de spectacol: Ansamblul artistic profesionist ,,Doina Gorjului”, sub autoritatea Consiliului Județean Gorj; Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, sub autoritatea Consiliului local Tg-Jiu;

2 instituții specializate profesional: Muzeul Județean ,,Alexandru Ștefulescu”, cu secțiile istorie, artă, arhitectură populară și etnografie, și Casele memoriale Ecaterina Teodoroiu (Târgu Jiu), Tudor Vladimirescu (Vladimir), Ion Popescu-Voitești (Bălănești), Casa-muzeu Constantin Brâncuși (Hobița), Casa Cartianu (Turcinești, expoziție port popular); BibliotecaJudețeană ,,Christian Tell”, cu secțiile ,,Copii și tineret‖ și ,,Artă‖, precum și Casa memorialǎ Iosif Keber;

2 așezăminte culturale județene specializate profesional: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (CJCPCT), cu filiale locale la Tismana si Crasna; Școala populară de artă, cu activitate de centru și 32 secții;

1 orchestră de cameră: Lyra Gorjului, sub autoritatea Școlii populare de artă și a Liceului de arte ,,Constantin Brăiloiu: Târgu Jiu;

1 trupă de păpușari: Pinocchio, sub autoritatea Școlii populare de artă;

70 așezăminte culturale, sub autoritatea Consiliilor locale și cu o cotă parte de realizare de venituri proprii, însumând:

4 centre culturale: Centrul Municipal de Cultură ,,Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Centrele orășenești ―Tudor Arghezi” Târgu Cărbunești și George Coșbuc, Tismana (2008), Centrul cultural rural ”Frații Buzești” Crasna (2008);

1 casă municipală de cultură: Motru;

5 case orășenești de cultură: Novaci, Bumbești-Jiu, Turceni, Rovinari, Țicleni;

1 casă de cultură în Stațiunea balneoclimaterică Săcelu;

59 cămine culturale în reședințele comunale, cu 40 filiale sătești;

3 case de cultură ale sindicatelor: Târgu Jiu, Rovinari, Bumbești-Jiu;

1 Muzeu al Arhitecturii Populare a Gorjului, la Curtișoara;

11 muzee ale satului: Arcani, Lelești, Rădinești, Turburea (2005), Câlnic (2007), Crasna (2008), Albeni (2008), Bumbești-Pițic (2009), Bărbătești (2009), Hurezani (2009), Țânțăreni (2010);

1 muzeu documentar: ,,Mihai Eminescu”, Florești-Țânțăreni;

2 muzee memoriale: ,,Maria Lătărețu”, Bălcești (2006), ―Maria Apostol‖, Runcu (2009);

1 muzeu al costumului popular gorjenesc: Tismana (2007);

1 muzeu literar: ,,Tudor Arghezi” Târgu Cărbunești (2007);

1 muzeul al crucilor: Măceșu, Târgu Cărbunești (2009);

1 muzeu etnografic privat: Ciuperceni (2006);

10 colecții muzeale, înființate între 2006 și 2011: Târgu Jiu (la Teatrul ,,Elvira Godeanu”), Săcelu, Crețești, Bâlta, Baia de Fier, Mușetești, Bengești, Jupânești, Turceni, sediul Centrului Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Gorj;

1 Muzeu al Civilizației Montane a Gorjului (2011), la Plopu-Rânca, Novaci;

1 Colecție de artă contemporană ,,Gorjfest” (2011, sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj;

8 biblioteci orășenești: Motru, Rovinari, Târgu Cărbunești, Novaci, Bumbești-Jiu, Țicleni, Tismana, Turceni;

61 biblioteci comunale.

Județul Gorj cuprinde nenumărate posibilități de practicare a activităților sportive de agrement turistic, într-un cadru natural deosebit de generos. Astfel, în perimetre special amenajate, în întreaga zona montană și submontană a județului, se pot practica, la orice nivel de pregătire, indiferent de vârstă, o multitudine de activități ca: alpinism, escaladă, drumeție, cicloturism, mountain-bike, zbor cu parapanta, rafting, canyoning și coborâre pe cascade, rapel, tiroliană, scufundări în ape libere și speleo-scufundari, caiac, speologie în peșteri și avene, schi alpin, schi randonne, 4×4, enduro, etc. Arealele de concentrare avalorilor turistice sunt în zonele: Vâlcan-Motru, Parâng-Olteț, Târgu Jiu și Dealurile Getice.

Formele de turism care se pot practica în arealul Vâlcan-Motru sunt: turismul montan, speologie sportivă și de agrement, alpinism și escaladă, canyoning și cascade, pescuit sportiv și vânătoare, turism cultural (etnografic, științific, ecologic, religios), turism itinerant și de tranzit. Arealul turistic Parâng-Olteț poate fi valorificat prin formele de turism specific precum: turism montan pentru drumeție, turism balnear, sporturi de iarnă, turism speologic, alpinism, turism cultural, de tranzit, turism de sfârșit de săptămână.

În arealul turistic Târgu Jiu formele de turism specifice sunt reprezentate prin turismul de afaceri și în interes de serviciu, turismul cultural (etnografic, științific) și turismul de tranzit.

Dealurile Getice pot fi valorificate din punct de vedere al formelor de turism prin: turism de odihnă și recreere, turism itinerant cu valențe culturale, tranzit și de sfârșit de săptămână.

Zona montană din județul Gorj cuprinde de la Est la Vest, trei lanțuri muntoase principale:

Lanțul Munților Parâng cu cel mai înalt vârf din zona Olteniei – Parângu Mare (2.519 m); acest masiv totalizează 14 vârfuri cu înălțimi de peste 2.000 metri și o minunată salbă de lacuri glaciare;

Lanțul Munților Vâlcan cu cel mai înalt vârf Oslea (1.946 m);

Munții Godeanu cu cel mai înalt vârf – Vârful Gugu (2.291 m).

În județul Gorj există mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv două rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practică alpinismul și escalada (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier și Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice, ce reprezintă cel mai mare potențial de acest tip din România având peste 2 000 de peșteri – două amenajate pentru vizitare cu căi de acces și electrificare, 1 zonă de practicare a canyoningului turistic, un circuit de rafting de 30 km pe Defileul Jiului, o stațiune de schi (Rânca), precum și zone pentru vânătoare și pescuit, toate reprezentând atracții pentru un mare număr de turiști în fiecare an.

Conform Studiului pentru valorificarea potențialului turistic al Județului Gorj, Principalele locații cu potențial turistic, se află în următoarele Zone Montane:

Zona turistică Cerna este caracterizată prin peisaje alpine, montane, carstice pitorești (Cheile Corcoaiei și Ciucevele Cernei), forme carstice atractive (peșteri, abrupturi, hornuri cu grohotișuri). Zona este împădurită, are pante accentuate, este o zona improprie domeniului schiabil, dar poate fi practicat alpinismul. Fondul piscicol și cinegetic este deosebit de bogat (urs, mistreț, păstrăv), iar lacul de acumulare Valea lui Iovan poate fi valorificat prin agreement nautic și pescuit sportiv. Formele de turism practicabile în acest areal sunt: turismul montan, de recreere și odihnă, speologic, alpinism, cunoaștere științifică, pescuit și vânătoare sportivă, agroturism.

Zona Văii Motrului și Motrului Sec este caracterizată printr-un peisaj atractiv și fenomene carstice. Arealul deține Peșterile Cloșani, Lazului, Martel și Cioaca cu Brebenei, mai greu însă accesibile. Din punct de vedere al patrimoniului natural este foarte important potențialul oferit de rezervația mixtă Piatra Cloșanilor, cu rol peisagistic și rezervația forestieră Pădurea Gorganu. De asemenea, un loc cu potențial turistic este lacul hidroenergetic Valea Mare, pentru agrement, pescuit și activități de relaxare și odihnă. Turismul cultural, istoric și religios se poate dezvolta în localitatea Padeș precum și turismul legat de patrimoniul cultural al tradițiilor, meșteșugurilor și obiceiurilor locale.

In zona carstică Tismana-Pocruia se află localizate rezervații naturale științifice (rezervația de castani comestibili, rezervația Cioclovina, Cotul cu aluni, Cornetu Pocruiei și Izvoarele Izvarnei), peșteri (Peștera Tismana, numită și “Peștera Tezaurului”, peșterile din Piatra Pocruia, Gura Plaiului), patrimoniu religios (Mănăstirea Tismana – Adormirea Maici Domnului-Cioclovina I și Schimbarea la Față-Cioclovina II).

Figura 11 Titlul:“Peștera Tezaurului”,

Sursa: www.historia.ro

În zonă se poate dezvolta turismul pentru drumeție, agrement, turismul sportiv, religios dar și dezvoltarea unui turism bazat pe patrimoniul popular cultural (centru de artă populară – cu specific în țesături, covoare, port).

Zona Bazinului râului Bistrița deține o pitorească zonă de chei (Clocotiș, sectoarele de pe valea Bistricioarei, în prezent inaccesibile), complexul lacustru Vâja-Clocotiș, în zonă fiind posibilă dezvoltarea turismului sportiv, de vânătoare, pescuit, drumeție și relaxare.

Patrimoniul arhitectural este reprezentat de biserici de lemn (Pestișani, Frâncesti, Brădicen), patrimoniul cultural de tradiții și meșteșuguri legate de prelucrarea lemnului, fibrelor vegetale, lânii, creșterea animalelor (Gureni, Boroșteni, iar patrimonial memorial, prin casa memorială Constantin Brâncuși de la Hobița și tabăra de sculptură).

Figura 12 Titlu:Casa memorială Constantin Brâncuși de la Hobița și tabăra de sculptură

Sursa: www.nikonisti.ro

Zona Runcu-Cheile Sohodolului deține un patrimoniu natural unic, format din Complexul carstic Runcu-Bâlta, sectoare de chei (Cheile Sohodolului, Cheile Vidrelor, Cheile Bulzurilor, Cheile Bâltei/Gropului Sec), peșteri (Peștera Pătrunsă, Peștera Popii, Peștera Gârla Vacii, Peștera cu lilieci, Nările), avenuri, izbucuri (Jaleșului, Pătrunsa și Picuiel Mușchiat, Vâlceaua), ponoruri (Fușteica, Gârla Vacii), platouri valoroase din punct de vedere al patrimoniului peisagistic (Lunca Prilejelor, Pădurea Răchițeaua). Patrimonial cultural este reprezentat de așezări cu o bogată viață rurală (Runcu – sat de oieri și pomicultori; Arcani – localitate viticolă; Lelești – economie pomi-viticolă; Dobrița, Suseni, Bâlta, Valea Mare – localități centre de creștere a animalelor) și expozițională (Arcani, Dobrița).

Zona Șușița-Schela are patrimoniu cultural etno-folcloric valoros, port, tradiții, țesături (Curpen, Rugi, Vaidei). În acest areal se poate dezvolta un turism rural și ecologic precum și de agrement (domeniul schiabil din zona Straja Sud).

Zona Defileul Jiului beneficiază de prezența a două monumente natural (Stâncile Rafaila și Sfinxul Lainicilor), rezervații naturale (pădurile Gornăcel și Chitu-Bratcu), a unor elemente de patrimoniu religios (Mânăstirile Lainici și Vișina), a unui sit arheologic (ruinele vechiului castru roman Bumbești-Jiu) și a potențialului etnografic și cultural (Schela). Arealul poate fi ozonă de dezvoltare a turismului de agrement, de tranzit, cultural-istoric și etnografic, precum și punct de intrare spre domeniul schiabil Molidvișul și Parângul Mare, prin valea Sadu.

Figura12 Titlul:Sfinxul Lainicilor

Sursa: http://romania-nestiuta.webnode.ro/news/pietrele-care-vorbesc/
Zona Crasna este o zonă bine împădurită și cuprinde o subregiune montană cu un larg domeniu schiabil (subzonele Parângul Mare și Molidvișul). Cursurile de apă din zonă pot fi folosite pentru promovarea turismului de odihnă, pentru diversificarea gamei de servicii de agrement. Fondul cinegetic și piscicol poate genera vânătoarea și pescuitul sportiv în timp ce pădurile și peisajul, precum și patrimoniul natural (rezervațiile naturale) pot conduce la dezvoltarea turismului de drumeție, itinerant sau de sejur. Patrimoniul și turismul cultural sunt reprezentate de monumente religioase (Mânăstirea Crasna și bisericile de lemn din localitățile Cărpiniș și Stăncești-Larga).

Zona sudică a Munților Parâng grupează obiectivele turistice naturale cele mai cunoscute în județul Gorj, prin cele două centre turistice (Novaci și Baia de Fier). Stațiunea turistică Rânca are o capacitate de cazare dezvoltată precum și două pârtii de schi (care pot fi completate de alte 20 de pârtii cu diferite lungimi și grade de dificultate situate până la altitudini de 2000 m).

Ca potențial turistic, localitatea Novaci este un punct de dezvoltare al patrimoniului cultural – centru de concentrare a vieții pastorale, sărbătorilor populare și a tradițiilor locale (Prinsul muntelui/Urcatul oilor la munte/Ziua oierilor – din pădurea Hirișești). În apropierea comunei Baia de Fier se află Peștera Muierilor și Cheile Galbenului. În zonă se poate dezvolta un turism de odihnă și agrement (relieful carstic de pe Gilort și Galbenul, pădurile de fag și molid de la Măcăria-Novaci și Bărcului-Cernădia) și turism cultural legat de patrimoniul arhitectural – case și gospodării vechi, precum și biserici (Biserica „Toți Sfinții‖ din Baia de Fier), obiceiuri și tradiții, târguri populare locale (Novaci-Hirișești și Baia de Fier).

Figura 13 Titlul:Peștera Muierilor

Sursa: http://www.romania-redescoperita.ro/index.php/component/k2/item/588-pestera-muierilor-una-dintre-cele-mai-mari-din-tar-prima-pestera-electrificat-din-romania-galerie-foto

Zona Polovragi beneficiază de potențial de patrimoniu natural (peștera, izvoare de apă minerală clorosodică, sulfuroasă), valori etnografice (Nedeia de la Polovragi, formație artistică de fluierași, rapsozi populari, soliști vocali, grup vocal feminin, cântăreți din instrumente populare vechi), patrimoniu religios și memorial (Mânăstirea Polovragi, Crucea lui Ursache), chei (Cheile Oltețului), patrimoniu arheologic (cetate și cimitir geto-dac).

În Depresiunea Târgu Jiu se remarcă Ansamblul monumental Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși din Târgu Jiu precum și patrimoniul urban (clădiri de sec. XVII-XX pe străzile Tudor Vladimirescu, Victoria,Traian, Calea Eroilor, Geneva, Republicii, Unirii), arhitectural (casa Cornea Brăiloiu, Prefectura Județului Gorj, Prefectura Veche, Casa Iunian Grigore, Casa Vasile Moangă, Liceul “Tudor Vladimirescu”, Casa “Barbu Gănescu”, Palatul Finanțelor – azi Universitatea “Constantin Brâncuși”, Casa memorială “Ecaterina Teodoroiu”), memorial (mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, bustul lui Constantin Brâncuși și statuia lui Tudor Vladimirescu), etnografic (expoziția organizată în cula familiei Cornoiu, Muzeul Arhitecturii Populare Gorjene). Târgu Jiu poate dezvolta turismul cultural specializat pe operele brâncușiene, turismul de afaceri și cel de tranzit. Zona dealurilor vestice subcarpatice beneficiază de potențialul oferit de patrimoniu natural (rezerve de ape minerale și terapeutice la Mătăsari și Glogova ), arhitectural (case din secolul trecut, la Găvănești, Seuca, Pârâu de Vale, Boboești, Vârtopu), monumentele de artă religioasă (bisericile din Ceauru, Telești, Găvănești, Câlnic,Ciuperceni, Ploștina,Telești), cula și biserica Glogovenilor, patrimoniu etnografic și tradițional (olărit la Glogova și Găleșoaia, realizarea obiectelor casnice din lemn la Buduhala-Telești, muzicanții și lăutarii din Pârâu de Pripor). Se poate dezvolta un turism balnear precum și un turism cultural bazat pe obiceiuri, tradiții, meșteșuguri și arhitectură populară.

Figura14 Titlul:Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși

Sursa: http://www.nikonisti.ro/sunt-ghid-de-calatorie-romania/oltenia

Zona dealurilor estice subcarpatice beneficiază de patrimoniul natural reprezentat de abrupturi pe conglomerate și martori de eroziune ai reliefului (,,Casa Buhăi” și cele care nu sunt încă puse în valoare – Piatra Buha, Piatra Biserica Dracilor), izvoare minerale cu effect terapeutic (Săcelu, zona Păsărin, Parghel, Pleșoianu, pârâul Balca, satul Surupați în punctual la ,,Mimoiu” și la ,,Bușe”) și nămol sapropelic (satul Magherești, cătunul Popesti, satul Corobești sau în punctul Lespezi, satul Bereasca, Ulmet și Magherești). Patrimoniul arhitectural este reprezentat de: muzee și casele memoriale (Săcelu, Glodeni, Albeni și Bălcești), biserici (Scoarța,Bălănești, Glodeni, Albeni, Prigoria, Bumbești-Pițic, Bengești și

Ciocadia), ansambluri de arhitectură rurală (Alimpești, Săcelu, Bengești), meșteșuguri și manifestări populare (Albeni, Bălcești și Alimpești). În zonă se poate dezvolta turismul balneomedical și cultural.

Gorjul de Sud este reprezentat prin păduri, ape care traversează Piemontul (Motru, Amaradia, Gilortul, Jiul, Oltețul), izvoare de apă minerală ce pot fi exploatate și în interes turistic sau amenajate pentru recreere și odihnă (Izvoarele, comuna Plopșoru, pe șoseaua Filiași – Târgu Jiu). Turismul care poate fi dezvoltat este de sport și agrement (terenuri sportive, plaje, iazuri, lacuri pentru practicarea sporturilor nautice), precum și cel cultural bazat pe specificul etnografic.

De asemenea trebuie remarcat că zonele rurale oferă o veritabilă ospitalitate bazată pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de bună calitate și pe minunate tradiții folclorice. Deși aceste forme de turism sunt încă la început, există în regiune case și pensiuni care s-au adaptat cerințelor specifice acestui tip de turism în localitățile Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Runcu, Arcani, Peștișani, Tismana, Padeș. Păstrăvul afumat de Tismana, brânzeturile de Novaci, vinul de piatră din Runcu, țuica de Baia, balmoșul de Rânca, fiind renumite și constituind elemente apreciate de turiști.

Sursa: http://monumenteistoricegorj.ro/ghid/

2.2. Impactul activitǎții de marketing asupra potențialului consumului de produse turistice

Implementarea politicilor și planurilor turistice reprezintă o responsabilitate a guvernului, cât și a sectorului privat. Sectorul public răspunde de stabilirea tacticii, planificării și cercetării, realizarea infrastructurii de bază, dezvoltarea anumitor atracții turistice, stabilirea și administrarea normelor de oferire a facilităților și serviciilor, stabilirea măsurilor de administrare și valorificare a teritoriului și de protecție a mediului înconjurător, stabilirea standardelor pentru pregătirea și perfecționarea în domeniul turismului, menținerea sănătății securității publice. Sectorul privat răspunde de dezvoltarea serviciilor de cazare, operațiunilor agențiilor de turism, de activitatea întreprinderilor comerciale cu specific turistic, și

se bazează pe infrastructură, pe dezvoltarea unor atracții turistice, promovarea acestora prin activități specifice de marketing. Pentru dezvoltarea unui turism durabil sunt uitilizate diferite tehnici de implementare. Montajul logic și programarea proiectelor de dezvoltare și a altor acțiuni necesare (programul de acțiune turistică) sunt de asemenea esențiale.

În turism trebuie să existe organizații eficiente atât ale sectorului public cât și ale celui privat și trebuie adoptată o legislație corespunzătoare referitoare la valorificarea teritoriului, măsurile de protejare a mediului înconjurător și standardele facilităților turistice. Proiectele specifice turismului trebuie dezvoltate într-o manieră sistematică, aplicându-se metoda drumului critic. Securitatea financiară a proiectelor, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat reprezintă o condiție foarte importantă.

Pentru fiecare activitate turistică ar trebui să se stabilească o strategie de finanțare iar comunitățile trebuie să se implice în dezvolatrea turismului prin acțiuni și mijloace specifice.

Dezvoltarea resurselor umane pentru turism trebuie să fie o prioritate în vederea oferirii serviciilor de calitate așteptate de piața turistică și necesită o abordare sistematică a proiectării nevoilor de personal și stabilirea modalitățiilor de instruire necesare pentru a furniza personal calificat. Personalul trebuie să fie instruit atat în sectorul public, cât și în cel privat. Dacă instituțiile naționale și regionale specializate în pregătirea personalului în domeniul hotelier, cateringului și turismului nu pot satisface necesitățile locale, atunci ar trebui ca o instituție de pregătire sa fie înființată pe plan local.

De asemenea, este esențială folosirea tehniciilor și metodelor marketingului turistic.Trebuie stabilite obictivele și strategiile de marketing, fiind necesară și realizarea unui program promoțional.

Activitățile de marketing trebuie sa se desfășoare la nivelul oficiilor de turism guvernamentale, la oficiul turistic local și în sectorul turistic privat. Dezvoltarea unei imagini pozitive a noului sector turistic pe piețele turistice potențiale este foarte importantă.

Pentru dezvoltarea turistică sunt necesare numeroase resurse financiare care să acopere costurile diferitelor amenajări și operațiuni.

Finanțarea planificării turistice la nivel local, a planurilor de turism urban și ecoturism și planificarea atracțiilor cu caracter public, cum sunt parcurile naționale și siturile arheologice sau istorice, intră în aria de responsabilitate a autorităților locale și centrale.

Finanțarea planurilor de dezvoltare detaliate și a studiilor de fezabilitate este în mod obișnuit responsabilitatea sectorului privat. Planificarea unei stațiuni mai mari poate fi realizată de stat, o companie privată sau o societate de dezvoltare. Chiar dacă planificarea este făcută de sectorul privat, guvernul are responsabilitatea de a stabili standardele așa cum au fost aprobate inițial, de a revizui planurile și de a le accepta doar dacă îndeplinesc standardele aprobate.

Finanțarea instituțiilor guvernamentale de turism și de marketing este asigurată de către guvern, dar pot fi suportate și de către agenții economici din turism sau chiar de către turiști. Principalele componente ale infrastructurii sunt în mod obișnuit finanțate de guvern sau de întreprinderi publice.

Taxele de folosință pot recupera cea mai mare parte din această investiție sau măcar costurile operaționale. Această infrastructură servește nevoilor generale de dezvoltare. În cadrul unui program de dezvoltare, finanțarea infrastructurii interioare este realizată de către sectorul privat, care preia inițiativa dezvoltării. Parcurile locale, regionale și naționale, zonele istorice și arheologice, muzeele, centrele culturale și alte tipuri de atracții sunt în mod obișnuit finanțate de guvern, iar prin plata unor taxe de intrare se acoperă o parte din costurile operaționale. Aceste atracții determină turiștii să viziteze o zonă și să cheltuiască. Așa cum a fost explicat anterior, finanțarea restaurării zonelor istorice poate fi realizată de către sectorul privat, dar cu sprijin din partea guvernului.

Atracțiile de tip comercial, cum sunt parcurile tematice, sunt finanțate de sectorul privat, în speranța că vor aduce profituri. Sectorul privat este sursa obișnuită de finanțare pentru modernizarea hotelurilor și a altor facilități comerciale, aceasta fiind politica și tendința în cele mai multe regiuni turistice. Guvernul poate fi inițiatorul dezvoltării în zonele turistice noi, înainte ca investitorii particulari să decidă să facă investiții, sau poate coopera cu investitorii particulari pentru anumite proiecte.

Atunci când resursele de capital public sau privat nu sunt suficiente poate fi cerută asistență internațională. Finanțarea proiectelor private poate fi făcută dintr-o combinație de surse. Fiecare țară sau regiune își poate formula o strategie de finanțare, de atragere a investițiilor, corespunzător cu nevoile și situația sa economică.

Între turism și mediu există o relație strânsă.Turismul poate avea atât impact pozitiv, cât și negativ, în funcție de modul în care care este planificat, dezvoltat și condus. Trebuie luate măsuri de protecție a mediului, cum ar fi dezvoltarea unor sisteme adecvate de utilități și transport, utilizarea corectă terenurilor și aplicarea unor principii și standarde de dezvolatre, administrarea fluxului de vizitatori și controlul accesului turiștilor la obiectivele turistice. Turismul este unul dintre factorii externi de influență asupra unei zone.

Pentru a minimiza efectele negative și pentru a le întări pe cele pozitive, pot fi adoptate diverse politici. O abordare de bază, deja evidențiată, se referă la încurajarea comunității de a se implica în sectorul turismului. Căile cele mai importante de intensificare a beneficiilor economice sunt: stabilirea unor legături puternice între turism și alte sectoare economice, încurajarea angajării de forță de muncă locală, deținerea proprietăților și administarea întreprinderilor de turism de către localnici și creșterea cheltuielilor turistice mai ales prin cumpărarea articolelor din producția locală.

Pentru minimalizarea efectelor socio-culturale negative sunt necesare unele măsuri: menținerea autenticității artei și meșteșugurilor locale, asigurarea accesului localnicilor la atracțiile si facilitățiile turistice, prevenirea aglomerării punctelor de atracție, informarea localnicilor în privința turismului, de exemplu despre obiceiurile și portul local, aplicarea unui control strict asupra traficului și utilizării

drogurilor, asupra criminalității și prostituției, dacă în zonă există astfel de probleme.

Chiar dacă proiectele turistice au fost planificate cu respectarea normelor de mediu, iar procedura de evaluare a efectelor asupra mediului este aplicată corect, dezvoltarea turismului trebuie monitorizată în permanență pentru a se evita apariția unui impact negativ serios.

Tehnica utilizată în prezent pentru monitorizarea efectelor este stabilirea indicatorilor de mediu pentru fiecare zonă turistică sau zonă de dezvoltare.

Acești indicatori trebuie măsurați periodic și dacă apar probleme trebuie luate măsuri corective. Trebuie menținută calitatea produsului turistic, iar produsul trebuie revitalizat periodic, astfel încât nivelul de satisfacție a clientului să fie menținut ridicat, iar piața turistică să- și mențină dimensiunile.

CAPITOLUL III. ORIENTÃRI ȘI TENDINȚE PRIVIND IMBUNÃTÃȚIREA CALITÃȚI SERVICIILOR TURISTICE ÎN JUDEȚUL GORJ

Analiza SWOT

Puncte tari:

Existența unui cadru natural ce cuprinde elemente de patrimoniu, habitate și specii valoroase;

Impact peisagistic deosebit datorat speciilor și esențelor de vegetație, însoțit de o mare valoare a unităților de relief;

Diversitatea elementelor de peisaj la nivel județean (munți, păduri, pășuni, livezi, defilee ale unor râuri, zone de luncă și câmpie);

Diversitatea peisajelor naturale în cadrul unui același UAT, mai ales în nordul și centrul județului (reprezentând 30% din numărul total de UAT)

Zonă cu potențial balnear – izvoare minerale, apele termale și minerale bogate în săruri (zona Săcelu, satul Magherești – cătunul Popești Mătăsari, satele Corobești, Bereasca, Ulmet și Magherești);

Peisaje pitorești, cu caracter de unicitate, atât în zona montană cât și în zona subcarpaticǎ;

Existența peisajului rural, cu o imagine particular specific.

Puncte slabe

Insuficienta cunoaștere, apreciere și conștientizare a patrimoniului natural, la nivelul populației și mai ales a generației tinere;

Prezența unui număr de 151 situri contaminate sau potențial contaminate, dintre care doar 53 de au fost investigate;

Principalele ramuri economice existente (producerea energiei electrice , exploatarea cărbunelui, extracția petrolului și gazelor naturale, industria materialelor de construcții, etc.);

mari poluatoare ale mediului înconjurător afectând apa, aerul, solul, flora, fauna, relieful, așezările omenești;

Scăderea calității resurselor de apă determinată prin analiza comparativă a dinamicii apelor subterane;

Potențial turistic și balnear exploatat insufficient sau necorespunzător

Starea precară a unor habitate naturale (zona Motru-Rovinari este considerată areal cu mediu critic), ca urmare a presiunilor antropice (activități miniere, activități de extracție din cariere, central termoelectrice, activități tehnologice, acumulări hidrotehnice) cu consecințe negative asupra mediului natural și a topoclimatului;

Structuri de cazare și alimentație insuficiente;

Slaba implementare a legislației privind protecția naturii;

Lipsa resurselor financiare și organizatorice ale instituțiilor implicate în conservarea biodiversității.

Oportunitǎți

Valorificarea resurselor de patrimoniu prin dezvoltarea unor forme de turism care să asigure protecția acestora (ecoturism);

Oportunități de cercetare în domeniul mediului natural.

Amenințǎri

Acțiunile antropice care exercită presiuni asupra cadrului natural (modificări ale utilizării terenului, presiunile în interiorul și în jurul ariilor natural protejate existente, tăieri ilegale de arbori, etc.)

Județul Gorj dispune de un patrimoniu natural deosebit, cu o mare diversitate: arii natural protejate, parcuri naționale și arii de importanță comunitară, aflate în general în conservare favorabilă care reflectă eco și biodiversitatea regiunii. Inventarierea la nivelul județului Gorj, a condus la evaluarea unui număr mare de tipuri de habitate de interes comunitar, inclusive specii de interes comunitar și endemisme.

Marea diversitate a peisajului se încadrează în trei categorii de peisaje naturale: de munte, de deal și podiș și de câmpie. Se observă existența a două zone cu concentrare mare de arii protejate, zona de nord și zona central-sudică, precum și o mare varietate a ariilor de protecție specială avifaunistică și a ariilor naturale protejate de importanță comunitară, peste care se suprapun Parcurile Naționale protejate și un Parc Natural, ceea ce conduce la concluzia că județul dispune de o bogăție naturală deosebită, care trebuie valorificată.

Acțiunile antropice cu caracter negativ, în special cele care vizează modificarea acoperirii și utilizării terenului, constituie un factor de presiune asupra cadrului natural, ce poate duce la pierderea unor elemente de valoare. La aceste acțiuni se adaugă amenințarea reprezentată de efectele schimbărilor climatice, ce exercită presiuni asupra patrimoniului natural.

La acestea se adaugă o suprafață din județul Gorj, de 159.583 ha, aflată sub incidența Convenției Carpatice130, care reclamă măsuri speciale de protecție și obligații asumate de țările semnatare, cu privire la utilizarea durabilă și refacerea diversității biologice și a peisajelor în Carpați, precum și la adoptarea măsurilor adecvate pentru integrarea acestora în politicile sectoriale (agricultură și silvicultură durabilă, gospodărirea bazinelor râurilor, turismul durabil, transportul și energia, industria și activitățile miniere).

Starea precară a unor habitate naturale (zona Motru – Rovinari este considerată areal cu mediu critic), ca urmare a presiunilor antropice variate (activități miniere, activități de extracție din cariere, centrale termoelectrice, activități tehnologice, acumulări hidrotehnice) are consecințe negative asupra întregului mediu natural, inclusiv asupra topoclimatului.

Defrișările, depozitarea și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, înlocuirea habitatelor naturale, cu rezultatul acțiunilor antropice (ex: peisajul inițial de luncă a Jiului a devenit un peisaj antropic industrial), conduc la pierderea valorii estetice și ecologice anterioare (ex: zona central sudică a județului, caracterizată de prezența ariilor naturale protejate ale siturilor de importanță comunitară – ROSCI – este direct afectată de exploatările miniere, ale petrolului și gazelor naturale, unele peisaje fiind afectate iremediabil; acțiunea antropică avansată din această zonă este posibilă datorită bogăției subsolului).

Amenințarea cu dispariția a unor specii de floră și faună rare sau endemice se află în strânsă legătură cu starea de sănătate a habitatelor acestora.

Este necesară identificarea tuturor bunurilor naturale supuse unui regim special de ocrotire, (conform Legii nr. 462/2001) precum și constituirea și organizarea rețelei de arii natural protejate, reprezentative pentru județul Gorj și declanșarea procedurii de instituire a regimului de protecție.

Datorită intensificării activităților economice ce exercită presiuni puternice asupra mediului, diversitatea biologică este într-o continuă amenințare. Presiunile antropice se manifestă prin creșterea gradului de ocupare a terenurilor, dezvoltarea agriculturii și economiei, modificarea peisajelor și a ecosistemelor, distrugerea spațiului natural, utilizarea nerațională a solului, supra-concentrarea activităților pe zone sensibile cu valoare ecologică ridicată.

În Uniunea Europeană s-a pus în ultimul timp tot mai mult accent pe reducerea nivelului poluării și pe conservarea naturii datorită conștientizării faptului că diversificarea și globalizarea activităților umane au generat o deteriorare accelerată a capitalului natural.

Deteriorarea capitalului natural este un proces real cu manifestării complexe pe termen lung și cu o evoluție ce este dependentă de ritmul, formele și amploarea dezvoltării sistemelor socio – economice.

Printre principalii factori antropici care au dus la diminuarea efectivelor speciilor de faună și floră sălbatică se pot enumera: reducerea și fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării dezvoltarea intensă a activităților industriale și de agrement, crearea lacurilor de acumulare, desecarea luncilor inundabile ale râurilor, creșterea poluării apelor și solului, agricultura de tip industrial și supra-pășunatul, creșterea folosirii pesticidelor, vânătoarea.

Supraexploatarea resurselor naturale, realizată prin minerit, pășunat excesiv ce îngreunează regenerarea naturală a vegetației arboricole, extragerea excesivă de masă lemnoasă din pădurile private și de stat, reprezintă o permanentă amenințare la adresa biodiversității, prin cantitățile exploatate, prin modul de extragere a arborilor din parchete pe cursul pâraielor de munte etc.

Poluarea cu erbicide administrate pe canale, diguri, căi de acces în câmp, păduri, zone de baltă de către agenții economici, poluările accidentale cu țiței și apă sărată, afectează pânza freatică, solul și vegetația. Lucrările de amenajare a teritoriului au modificat regimul de circulație al apei în unele bălți, contribuind la fragmentarea habitatelor.

Presiuni antropice, de acoperire și utilizare a terenului, se petrec mai ales datorită fenomenelor de abandonare a culturilor agricole și antropizare, precum și defrișărilor. Unele măsuri compensatorii sunt cele de împădurire. Riscul acestor presiuni antropice vizează elementele naturale valoroase și ariile naturale protejate, dar și ecosistemele forestiere.

Efectele asupra acestora și consecințele abandonării terenurilor agricole riscă să se traducă, mai ales în contextul schimbărilor climatice, în fenomene de tipul alunecărilor de teren și în amplificarea consecințelor inundațiilor (fenomen care s-a făcut deja simțit în perioada 1990- 2000, determinând modificări ale acoperirii terenului).

În ceea ce privește calitatea resurselor de apă, analiza comparativă a dinamicii apelor subterane reliefează o accentuare în ultimii ani a aprecierii acestor resurse atât sub aspectul extinderii spațiale a zonelor afectate, cât și a intensității de manifestare a principalelor caracteristici și zone de poluare. În vederea protecției apelor ca factor natural al mediului înconjurător, a protecției împotriva oricărei forme de poluare și refacerii calității apelor Legea Apelor – nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare și Normativul NTPA-001 stabilesc limite admisibile ale principalelor substanțe poluante din apele uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali. Pentru substanțele poluante valorile limită admisibile se stabilesc prin avizul sau autorizația emisă de organul de gospodărire a apelor competent pe baza standardelor de stat sau normelor tehnice interne, în funcție de debitele de diluție, de conținutul celorlalte ape uzate evacuate în același bazin hidrografic, de cerințele satisfacerii folosințelor de apă și de condițiile protecției mediului înconjurător. Pentru protecția resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, substanțelor poluante ce depășesc concentrațiile stabilite în normativ, a apelor.

Alunecările de teren care s-au produs în ultimii ani, prăbușirile sau eroziunile, au fost în număr mare, județul Gorj fiind unul din cele mai afectate județe. Cauzele acestora sunt dezghețul și perioadele de ploi intense sau prelungite, care au determinat producerea alunecărilor și prăbușirilor de teren. Datorită antrenării și transportului nisipului din straturile de deasupra marnei de către izvoarele create din apele din infiltrații spre apele curgătoare din zonă, s-au produs adevărate caverne subterane care au început să se prăbușească, generând situații de urgență ce afectează teritoriul și infrastructura județului.

Un alt risc major în județul Gorj în anul 2010 au fost cele 151 situri contaminate /potențial contaminate, dintre care doar 53 de situri au fost investigate, prin poluări accidentale.

Nivelul de dezvoltare al cunoașterii în ceea ce privește eco și biodiversitatea regiunii este redus și dominat de tendințe de abordare sectorială, ceea ce nu permite o cunoaștere a distribuției spațiale a elementelor valoroase, îngreunând procesul de elaborare a unor strategii de protecție efectivă.

Ca răspuns la unele probleme ecologice (variațiile climatice, schimbarea utilizării terenurilor sau fragmentarea habitatelor), în ultimele decenii s-au intensificat preocupările legate de identificarea unor unități superioare ale ecosistemului, dar și cele legate de variabilitatea spațiului.

Astfel, din punct de vedere ecologic, peisajul va fi reprezentat de un mozaic de ecosisteme în interacțiune, a cărui eterogenitate spațială este, cel puțin parțial, consecința activităților umane. Cunoașterea proceselor biotice care influențează variabilitatea peisajului este importantă, cu deosebire din perspectiva delimitării suprafețelor destinate conservării. Un peisaj în echilibru cu mediul sau fizic și cu procesele biotice trebuie să exprime o distribuție staționară a elementelor omogene. Strategiile de conservare se vor diferenția în funcție de gradul de omogenitate al peisajelor.

De cele mai multe ori, vorbind despre impactul omului asupra mediului înconjurător, se fac referiri la poluare. În realitate, agresiunea omului depășește mult sfera poluării și de aceea este mai corect să vorbim de căi diferite de deteriorare a mediului: extragerea din ecosisteme a unor componenți abiotici sau biologici, introducerea de elemente biologice floristice sau faunistice care duc la schimbarea echilibrelor ecologice, a structurii trofice, a productivității biologice; modificări prin mari construcții sau lucrări hidrotehnice sau hidroameliorative, desfășurarea unor activități generale ale omului afectând în diferite moduri cele mai variate ecosisteme.

Județul Gorj are 501 de monumente istorice și situri arheologice, înscrise în LMI, așezăminte monahale (mănăstiri și schituri), cule, monumente memoriale, muzee etnografice, beneficiind și de valoarea națională excepțională a ansamblului monumental creat de Constantin Brâncuși în municipiul Târgu Jiu. Toate acestea conduc către existența unor zone de concentrare a monumentelor istorice care fac posibilă conturare unei identități culturale specifice pe un areal. Slaba promovare a patrimoniului construit și nivelul scăzut al investițiilor străine și autohtone, precum și conștientizarea insuficientă a valorii patrimoniului construit, va conduce treptat la degradarea acestuia, de unde necesitatea unor măsuri urgente și a unei strategii integrate.

În prezent pe teritoriul județului Gorj se află un număr mare de colecții publice sătești în marea lor majoritate având patrimoniu cu caracter etnografic și cu valoare memorială și colecții muzeale de excepție, aparținând Mănăstirilor Tismana și Polovragi. Ca rezultat al consilierii responsabililor de colecție, monitorizării stării de conservare a bunurilor, patrimoniul acestor colecții cuprinde în jur de 4.000 de bunuri culturale. Condițiile de păstrare și de expunere a acestui patrimoniu cultural nu respectă normele legale în vigoare, fiind afectată starea de conservare a bunurilor, în consecință, integritatea fizică a acestora.

Peisajele culturale ale județului au fost generate de patru subcategorii: așezări umane, infrastructuri, amenajări hidrotehnice/piscicole și plantațiile. Este necesară păstrarea caracterului divers al peisajului, precum și conservarea unor imagini de referință (perspective în peisaj, zone cu priveliști particulare, puncte belvedere, panoramă, etc.)

Se constată ca disfuncție majoră slaba promovare și cunoaștere, mai ales la nivel național, a patrimoniului construit, precum și nivelul scăzut al investițiilor străine și autohtone, datorită conștientizării reduse a valorii patrimoniului construit, care va conduce la degradarea acestuia.

Există riscul de pierdere a autenticității și a valorilor culturale a monumentelor prin utilizarea necorespunzătoare, prin degradarea acestora, precum și prin punerea în valoare în mod impropriu, în scopul cunoașterii, educării și recreerii. Importanța valorificării patrimoniului, trebuie să se constituie ca premisă pentru adoptarea unor măsuri în vederea conservării, promovării acestora și introducerii în circuitele de turism cultural. Promovarea acestora reprezintă un obiectiv general pentru proiecte de infrastructură culturală.

Responsabilizarea administratorilor unităților de cult de pe teritoriul județului Gorj, asupra importanței existenței unei evidențe stricte a bunurilor culturale susceptibile a face parte din patrimoniul cultural național, este o premisă pentru adoptarea unor măsuri în vederea conservării și restaurării acestora.

Există riscuri legate de alterarea imaginii unor monumente, prin inserturi necorespunzătoare de restaurare, precum cromatica improprie a fațadelor, schimbarea acoperișurilor prin înlăturarea materialelor tradiționale și utilizarea altor materiale poluante din punct de vedere vizual, etc.

Tendințele și riscurile sunt elemente importante care se manifestă și la nivelul demografiilor specifice pe nivele culturale, profesionale, de educație, pe categorii de vulnerabilitate și riscurile imediate ca particularitate locală și în plan îndepărtat, legate de întreaga zonă a județului Gorj.

Tendințele de dezvoltare economică și culturală ale județului Gorj sunt în interdependență cu elementele similare din județele vecine și de aceea trebuie construită o strategie județeană în concordanță cu o strategie la nivel regional care să pună în sincronizare problemele de regenerare economică și culturală locală. Posibilitățile de intervenție locală, pe segmente restrânse care exclud vecinătățile îndepărtate sunt importante și trebuie a fi sprijinite prin programe specifice

Prioritǎți

Pentru cea mai mare parte a monumentelor, este necesară restaurarea acestora, ele neavând mijloace de protecție legală (zonă de protecție, reglementări speciale în Plan Urbanistic General (PUG), broșuri de prezentare și elemente de anunț, programe de vizitare);

Delimitarea zonelor de protecție ale tuturor monumentelor istorice și stabilirea modului de construire în aceste zone/studii speciale/PUG cu Elemente de Regulament focalizate pe conservarea monumentelor, Plan Urbanistic Zonal (PUZ);

Atragerea de fonduri pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice aflate într-o stare avansată de degradare și elaborarea documentațiilor necesare restaurării acestora;

Urmărirea și controlul asupra modului de respectare a prevederilor legale de protejare a patrimoniului construit.

Încurajarea și susținerea organizării de târguri și bâlciuri pentru perpetuarea tradițiilor și pentru expunerea și comercializarea produselor locale;

Protejarea patrimoniului rural și a așezărilor rurale/ limitarea extinderii teritoriale a localităților rurale din zonele montane și piemontane, evitarea construcțiilor de mari dimensiuni;

Păstrarea și valorificarea patrimoniului imaterial, a ocupațiilor tradiționale și a modului de viață rural/subvenții, comerț, muzee, festivaluri, concursuri/programe de dezvoltare sectoriale, programe de dezvoltare ale Consiliul Județean Gorj;

Reabilitarea peisajului cultural degradat/programe ale Consiliul Județean Gorj, programe sectoriale ale statului.

Refacerea peisajului în zonele afectate de activitățile miniere, în zonele afectate de extinderile de suprafață, de extragerea petrolului și gazelor naturale – trebuie să constituie unul dintre obiectivele majore ale autorităților executive;

Măsurile de refacere a peisajului trebuie să facă obiectul unor studii la nivelul județului și apoi să-și găsească locul în programele statului, județului și administrației publice locale;

Delimitarea peisajului cultural și natural, stabilirea activităților umane compatibile cu protejarea peisajelor, transpunerea delimitărilor și a activităților în documentațiile de urbanism/ studii speciale, Plan de Amenajare a Teritoriului Inter-Comunal, Plan Urbanistic General / Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (MCPN), Consiliul Județean Gorj, autorități ale administrației publice locale;

Delimitarea monumentelor naturii și a zonelor de protecție a acestora, stabilirea activităților umane compatibile / studii speciale, Plan de Amenajare a Teritoriului Inter-Comunal (PATZIC), Plan Urbanistic General (PUG), Plan Urbanistic Zonal (PUZ) / Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP), Consiliul Județean Gorj, autorități ale administrației publice locale.

CONCLUZII

În prezent pe teritoriul județului Gorj se află un număr mare de colecții publice sătești în marea lor majoritate având patrimoniu cu caracter etnografic și cu valoare memorială și colecții muzeale de excepție, aparținând Mănăstirilor Tismana și Polovragi. Ca rezultat al consilierii responsabililor de colecție, monitorizării stării de conservare a bunurilor, patrimoniul acestor colecții cuprinde în jur de 4.000 de bunuri culturale. Condițiile de păstrare și de expunere a acestui patrimoniu cultural nu respectă normele legale în vigoare, fiind afectată starea de conservare a bunurilor, în consecință, integritatea fizică a acestora.

Peisajele culturale ale județului au fost generate de patru subcategorii: așezări umane, infrastructuri, amenajări hidrotehnice/piscicole și plantațiile. Este necesară păstrarea caracterului divers al peisajului, precum și conservarea unor imagini de referință (perspective în peisaj, zone cu priveliști particulare, puncte belvedere, panoramă, etc.)

Se constată ca disfuncție majoră slaba promovare și cunoaștere, mai ales la nivel național, a patrimoniului construit, precum și nivelul scăzut al investițiilor străine și autohtone, datorită conștientizării reduse a valorii patrimoniului construit, care va conduce la degradarea acestuia.

Există riscul de pierdere a autenticității și a valorilor culturale a monumentelor prin utilizarea necorespunzătoare, prin degradarea acestora, precum și prin punerea în valoare în mod impropriu, în scopul cunoașterii, educării și recreerii. Importanța valorificării patrimoniului, trebuie să se constituie ca premisă pentru adoptarea unor măsuri în vederea conservării, promovării acestora și introducerii în circuitele de turism cultural. Promovarea acestora reprezintă un obiectiv general pentru proiecte de infrastructură culturală.

Responsabilizarea administratorilor unităților de cult de pe teritoriul județului Gorj, asupra importanței existenței unei evidențe stricte a bunurilor culturale susceptibile a face parte din patrimoniul cultural național, este o premisă pentru adoptarea unor măsuri în vederea conservării și restaurării acestora.

Există riscuri legate de alterarea imaginii unor monumente, prin inserturi necorespunzătoare de restaurare, precum cromatica improprie a fațadelor, schimbarea acoperișurilor prin înlăturarea materialelor tradiționale și utilizarea altor materiale poluante din punct de vedere vizual, etc.

Tendințele și riscurile sunt elemente importante care se manifestă și la nivelul demografiilor specifice pe nivele culturale, profesionale, de educație, pe categorii de vulnerabilitate și riscurile imediate ca particularitate locală și în plan îndepărtat, legate de întreaga zonă a județului Gorj.

Tendințele de dezvoltare economică și culturală ale județului Gorj sunt în interdependență cu elementele similare din județele vecine și de aceea trebuie construită o strategie județeană în concordanță cu o strategie la nivel regional care să pună în sincronizare problemele de regenerare economică și culturală locală. Posibilitățile de intervenție locală, pe segmente restrânse care exclud vecinătățile îndepărtate sunt importante și trebuie a fi sprijinite prin programe specifice

ANEXE

Anexa 1. Casa Dimitrie Măldărascu

Anexa 2. Casa Cartianu

Anexa 3. Casa Barbu Gănescu

Anexa 4. Ansamblul Cornea Brăiloiu

Anexa 5. Casa memoriala Tudor Vladimirescu

Anexa 6. Casa memorială Ecaterina Teodoroiu

Anexa 7. Casa memorială „Constantin Brâncuși” Hobița

BIBLIOGRAFIE

Philip Kotler, Fernando Trias de Bes, Marketing lateral – noi tehnici pentru descoperirea ideilor de success, Editura: Codecs 2004, p. 16

www. adevarul.ro

www.aspHYPERLINK "http://www.aspgorj.ro/"gorjHYPERLINK "http://www.aspgorj.ro/".ro

www.cjHYPERLINK "http://www.cjgorj.ro/"gorjHYPERLINK "http://www.cjgorj.ro/".ro;

www.comune.ro

www.dgaspcHYPERLINK "http://www.dgaspcgorj.ro/"gorjHYPERLINK "http://www.dgaspcgorj.ro/".ro;

www.e-primarii.ro

www.gds.ro

www.ghidulprimariilor.ro

www.gorjtourism.ro;

www.prefecturagorj.ro;

www.romaniaview.info

www.turistinfo.ro

www.zf.ro

www.mitropoliaolteniei.ro

www.romania-redescoperita.ro

www.historia

www.crestinortodox.ro

www.nikonisti.ro