Judetul Alba Pol DE Atractie Turistică

CAPITOLUL II. JUDEȚUL ALBA – POL DE ATRACȚIE TURISTICĂ

2.1 Cadrul geografic,demografic, și economic

Județul Alba este considerat leagănul istoriei și civilizației românești, al etnogenezei poporului român. Este o zonă de mare interes turistic atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini.

Județul Alba este așezat în partea central-vestică a țării, înecinîndu-se la nord cu județul Cluj, la est cu județele Mureș și Sibiu, la sud cu județul Vâlcea și la vest cu județele Hunedoara, Arad și Bihor.Face parte din Regiunea de dezvoltare Centru împreună cu județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.Are suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), fiind al 16-lea județ ca mărime, încadrându-se în categoria județelor de mărime mijlocie.

Capitala județului, orașul Alba Iulia, este situată pe malul drept al Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș, si are o populație de 69.000 de locuitori ceea ce reprezintă 17,8% din populația județului.

Figura nr.2.1: Județul Alba Iulia

Cu o populație totală de 372 mii locuitori în 2010, județul Alba se situează pe poziția 29 în rândul celor 41 județe ale României. Densitatea populației este scăzută (59,6 locuitori/km2), sub cea înregistrată la nivel național sau regional. În ultimii 20 ani, populația județului s-a redus cu 12,3%, înregistrând unul din cele mai severe ritmuri de declin.Evoluția structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la 10,8% în 1990 la 15,3% în anul 2010, prognoza pentru 2050 fiind de 35,4%.

Tabelul nr.2.1: Evoluția demografică pe medii rezidențiale și grupe de vârste a județului Alba.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Asezările umane din județul Alba au o structura uniformă, rata urban/rural a populației este peste nivelul mediu al țării, 55,4% din toată populația făcând parte din mediul urban. Localitățile urbane – 3 municipii (Alba-Iulia, Aiud și Blaj) și 8 orașe (Abrud, Baia-de-Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna-Mureș, Sebeș, Teiuș și Zlatna) – acoperă 20,2% din toată suprafața județului.

Structura etnică a județului o constituie: români 89,9%, maghiari 4,8%, romi 4,7%,germani 0,2%, alții 0,4%.

Figura nr.2.2: Structura etnică a județului Alba.

La recensământul din martie 2002 a fost înregistrată următoarea structură confesională al populației județului Alba: 86,2% ortodocși, 3,9% reformați, 3,6% greco-catolici, 1,9% penticostali. Pentru 4,4% din locuitori nu a putut fi stabilită apartenența confesională.

Figura nr.2.3: Structură confesională al populației județului Alba.

Produsul intern brut realizat la nivelul județului în anul 2010 însumează 9275,4 milioane lei prețuri curente, față de anul 2008 cînd însuma 8700,5 milioane lei prețuri curete.

Figura nr.2.4: Evoluția valorii produsului intern brut în perioada 2008-2010 în județul Alba.Sursa:http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202013.pdf

Structura județului relevă predominanța sectorului serviciilor și a industriei (46,8% respectiv 36,5% din total), cota agriculturii fiind de doar 9,2% din PIB iar cea a sectorului construcțiilor de 7,5%.

Figura nr.2.5: Structura VAB pe sectoare de activitate din PIB a județului Alba.

2.2 Potențialul turistic natural

Dezvoltarea turismului presupune existența unui potențial turistic care are drept scop să asigure integrarea țării sau a unei regiuni a acesteia, cu vocație turistică în circuitele internaționale și interne, și să permită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare.

Conceptul de potențial turistic a fost definit de către Organizația Mondială a Turismului dar și de alte organisme de profil din cadrul Comunității Europene ca fiind la nivelul unei țări sau zone geografice, un ansamblu de componente naturale, culturale și socio-economice care arată posibilitățile de valorificare în plan turistic și oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului, avînd un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism.

Potențialul turistic este împarțit in două mari categorii, potențialul turistic natural, ce conține totalitatea reserselor naturale ale țării și potențialul turistic antropic, ce este caracterizat de resursele antropice (cultural-istorice și religioase, tehnico-economice și socio-demografice).

Figura nr.2.6 :Structura potențialului turistic

Resursele naturale, constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone .

Peșteri, cascade, lacuri…Smulse parcă din pictura romantică, ele sunt priveliștile județului Alba ce oferă atâtea panorame, încât ar fi nevoie de o carte de oaspeți la feicare intersecție. Sunt locuri splendide,de natură virgină, bune pentru acea “febră” a drumeției și “dependență” de peisaje a turistului împătimit.

Potențialul turistic natural al județului Alba, la rândul sau este reprezentat de mai multe elemente componente și anume : relieful și structurile geologice, clima, flora, fauna, hidrografia, și ariile naturale protejate.

Relieful și structurile geologice

Județul Alba este tărâmul celui mai stîncos relief din țară, din cei 6231 km2 jumătate e munte . Munții ocupă circa 52% din suprafață ,zonele de podiș și dealuri 26%, iar câmpiile și luncile râurilor ocupă 22% din suprafața teritoriului.Altitudinea maximă este atinsă în Vîrful lui Pătru-2130m(Munții Șureanu) în timp ce altitudinea minimă este de 210m în Lunca Mureșului.

Trei mari ținuturi cuprinde județul Alba și anume: Munții Apuseni, Munții Sebeșului, și Podișul Transilvaniei.Unele din cele mai principalele unități de relief al județului sunt : Biharia-Muntele Mare, Munții Trascău, Munții Metaliferi, Munții Șureanu, Podișul Secașelor, Podișul de jos al Târnavelor, Depresiunea Alba Iulia-Turda.

Figura nr. 2.7 : Munții Șureanu

Figura nr.2.8 : Detunatele –Munții Metaliferi

De remarcat în această zonă sunt cheile spectaculoase respectiv, Cheile Aiudului,Cheile Mănăstirii, Cheile Râmețului, Cheile Cetii etc. Interesante sunt și străpungerile de calcar jurasic de la Piatra Cetii, Bedeleu, și Colții Trascăului.Peșterile existente în zonă de o frumusețe nemaipomenită, între care amintim : Peștera Ghețarul de la Scărișoara, Poarta Zmeilor, Vânătara-Huda lui Papară din culmea Bedeleu, Peștera Liliecilor de pe valea Ampoiței, sunt o surpriză pentru turiștii dornici de a explora minunile create de natura din această zonă.

Figura nr.2.9 : Cheile Aiudului

Figura nr.2.10 : Masivul Bedeleu

Figura nr.2.11 : Cheile Râmețului

Figura nr.2.12 : Ghețarul de la Scărișoara

Figuranr. 2.13 : Peștera Huda lui Papară

Clima județului Alba are caracter continental și variază în funcție de unitățile de relief, încadrându-se în două sectoare mari: în zonele montane se înregistrează o climă rece și mai umedă, iar în zona de dealuri, mai caldă și ceva mai uscată. Precipitățiile se caracterizează prin valori ușor deficitare în zonele culoarului Mureșului, având valori de la 550 mm până la 1400 – 1500 mm în zonele montane.

Hidrografia:

-cursuri de apă uniform repartizate, aparțin bazinului Mureșului, de la nord la est la sud-vest și afluenților săi (Sebeș, Tarnavele, Aries, Ampoi, Cugir);

-apele subterane se găsesc în formațiunile poroase (din lunca și terasele Mureșului și afluenților săi), în formațiunile de roci carstice (din centrul Munților Trascău și Munții Bihor) și în rocile fisurate;

Figura nr. 2.14 : Harta hidrografica a judeșului Alba

-lacurile naturale sunt amplasate în regiunea montană, deluroasă și de podiș: lacul Iezerul Șurianu rezervație complexă, la 1790 m alt.; lacul Iezerul Ighielului (în Munții Trascalaului) la 22 km de Ighiu, cel mai întins lac carstic din România și lacurile de acumulare (Oas 460 ha, Tau, și Nedeiu).

Flora județului Alba este foare variată..În Munții Șureanu întâlnim păduri de stejar care sunt înlocuite treptat, pe măsura urcarii în altitudine, cu paduri de făgete pure sau în amestec cu frasin, carpen, arțar, tei. La altitudini de peste 1700 m se află păduri de conifer.În munții Apuseni sunt foaret răspândite pădurile mixte de foioase și conifer. Dealurile și podișurile din județ sunt acoperite de păduri de foioase, se întâlnesc însă și pajiști, fânețe sau terenuri agricole în apropierea localităților. La Piatra Cetii și Negrileasa întâlnim poieni cu narcise, renumite pentru altitudinea la care se gasec.Renumit este și fagul împăratului de la Baia de Arieș care-și păstrează frunzele în timpul iernii. Vegetația de silvostepă este cea dominant în județ, mai ales în Podișul Secașelor.

Fauna

Mamiferele dominante, ce reprezină fauna județului Alba sunt cerbul, ursul, căprioara, mistrețul, jderul, ele se gasesc mai mult in zona pădurilor de conifer.În pădurile de foioase putem întilni iepuri,vupli, pisici sălbatice,dihori ,lupi. Tot aici mai putem întâlni cineza alpină, potârnichea comuna, în cheile Râmeților și pe Colții Trascăului întâlnim acvila de munte. Ceea ce ține de fauna piscicolă pot menționa că in apele de munte sunt prezenți păstrăvii, cleanul, lipanul, știuca, crapul, somnul etc.

Practicarea vânătoritului și a pescuitului sportiv este posibilă în această zonă datorită fondului cinegetic și cel piscicol, ceea ce reprezintă un mare plus pentru turiștii ce vizitează zona acestui județ.

Ariile natural protejate

Jdețul Alba este unul din cele mai bogate luând în considerație numărul ariilor natural protejate.

Actualmente se poate vorbi în acest județ de existența a 230 de arii naturale protejate,

ocupând o suprafață de 102009,05 ha. Luând în considerare categoriile de arii naturale

protejate definite de OUG 154/2008 , la nivelul județului Alba situația se prezintă astfel :

– Parcuri naturale : 1 (Parcul Natural Apuseni)

– Rezervații naturale de interes național : 83

– Rezervații naturale de interes județean : 10

– Monumente ale naturii de interes județean : 120

– Arii de protecție specială avifaunistică : 3

– Situri de importanță comunitară : 13

Cele mai importante rezervații de interes județean sunt : Fânețele de pe dealul

Pripoc (10 ha), Râpa Lancrămului (0,5 ha), Grădina Botanică de la Blaj (9 ha), și Pădurea Cărbunarea (195,3 ha).

În județul Alba sunt arii natural de importanță atât științifică cât și turistică care de asemenea sunt protejate , printre ele se numară : Cheile Întregalde, Cheile Cetii, Bulzul Găzii, Cheile Tecșeștilor, Poiana cu narcise din Tecșești, Lacul Iezerul Ighiel, Peștera Ghețarul de la Scărișoara, Huda lui Papară, Iezerul Șurean, Cascada Vârciorog, și Râpa Roșie.

Figura nr.2.15 : Grădina Botanică de la Blaj

Figura nr.2.16 : Poiana cu narcise din Tecșești Figura nr.2.17 : Râpa Roșie

Figura nr.2.18 : Lacul Iezerul Ighiel Figura nr.2.19 : Cascada Vârciorog