Judele P. Angela-Georgiana [304265]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător știintific:

Lector Dr. Daniela Strat

Absolvent: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografia Mediului

Specializarea: Știința Mediului

Lucrare de licență

CALITATEA MEDIULUI ÎN COMUNA CIOROGÂRLA

Îndrumător științific:

Lector Dr. Daniela Strat

Absolvent: [anonimizat]

2016

CUPRINS :

Introducere …………………………………………………………………………………………………………….4

Capitolul 1. Evoluția în timp a activităților umane……………………………………….. 6

Scurt istoric al comunei Ciorogârla……………………………………………………………6

Activități, meșteșuguri tradiționale și urbanizarea contemporană…………………………….7

Capitolul 2. Suportul natural al comunei Ciorogârla…………………………………………………9

Poziția geografică…………………………………………………………………………………………….9

Relief……………………………………………………………………………………………………………10

Geologie…………………………………………………………………………………………………..11

Climă……………………………………………………………………………………………………………12

Hidrografie……………………………………………………………………………………………………15

Biodiversitate………………………………………………………………………………………………..16

2.6.1. Fauna…………………………………………………………………………………………………..17

2.6.2. Flora……………………………………………………………………………………………………18

Soluri……………………………………………………………………………………………………………19

Capitolul 3. Componenta demografica…………………………………………………………………….21

Numărul și structura pe sexe a populației………………………………………………………….21

Structura populației pe etnii……………………………………………………………………………22

Structura populației din punct de vedere confesional……………………………………….23

Populația stabilă după nivelul de educație………………………………………………………..23

Capitolul 4. Calitatea mediului în comuna Ciorogârla………………………………………….24

Calitatea aerului ……………………………………………………………………….25

4.1.1. Emisii de poluanți atmosferici ………………………………………………………………25

4.1.2. Calitatea aerului ambiental…………………………………………………………………….29

4.1.2.1.Dioxidul de azot………………………………………………………………………29

4.1.2.2. Pulberi în suspensie…………………………………………………………………30

4.1.2.3. Dioxid de sulf…………………………………………………………………………30

4.1.2.4. Monoxidul de Carbon………………………………………………………………31

4.1.2.5. Metale grele (Plumbul)……………………………………………………………..31

4.1.2.6. Ozonul……………………………………………………………………………………32

4.1.3.Indicele de calitate a aerului(AQI) ………………………………………………..32

Calitatea apei…………………………………………………………………………………………………35

4.2.1.Nutrienții………………………………………………………………………………………………35

Calitatea solurilor……………………………………………………………………………..39

4.3.1.Utilizarea terenurilor pe categorii de folosință…………………………………………..40

4.3.2.Analiza spațiilor rezidențiale…………………………………………………………………..42

Managementul deșeurilor……………………………………………………………………………..43 4.4.1. Deșeuri municipale…………………………………………………………………….45

Capitolul 5. Sugestii și dezvoltare durabilă……………………………………………………47

Potențialul agricol………………………………………………………………………………………..47

Potențialul turistic(religios)…………………………………………………………………………..48

Infrastructura……………………………………………………………………………………………..49

Planuri de dezvoltare durabilă………………………………………………………………………49

Concluzii……………………………………………………………………………………….52

Bibliografie……………………………………………………………………………………54

Introducere

Conceptul de calitatea mediului reprezintă în primul rând un raport între om-natură, un echilibru care odată perturbat, afectează cele doua componente într-o manieră distructivă.

Conform Legii nr. 265 din 29/06/2006, pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, Mediul reprezintă ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, subsolul, aspectele caracteristice peisajului, toate straturile atmosferei, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului” (Legea nr. 265 din 29/06/2006, Art.1,paragraful 2 )

Prezenta lucrare a fost elaborata pentru a evidenția aspecte legate de calitatea mediului în comuna Ciorogârla. Este foarte important să cunoaștem calitatea mediului din locurile în care trăim,de aceea am încercat să demostrez în prezenta lucrare,caracterul nepoluat al comunei mele natale,folosind date oficiale și abordare personală , fondată pe seama relatării calității mediului în care am trait. După cum urmează a fi prezentat în continuare,în comuna Ciorogârla se resimte din ce în ce mai mult infulența capitalei,însă în același timp este considerată a fi “oaza” de la marginea orașului aglomerat,înconjurată de vegetație,micii agricultori păstrand la nivel minim moștenirea agricolă a comunei,parte din Sectorul Agricol Ilfov în trecut. Din punct de vedere al calității mediului,aceasta nu dispune de surse majore de poluare a aerului,probleme întampinându-se însa în cazul gestionării deșeurilor sau în ceea ce privește calitatea apei de suprafață sau din subsol. Motivul alegerii prezentei lucrări este conoașterea mai în detaliu a locurilor natale, a trecutului istoric și nu în ultimul rând a calitații mediului. S-au efectuat ieșiri pe teren pentru a observa factorii principali perturbatori ai calității mediului. Pozele s-au efectuat cu doua aparate de fotografiat,un DSLR NIKON D5200 dar de asemenea am utilizat și camera telefonului mobil Samsung SM G900FD. Etapa de realizarea a hărților s-a efectuat utilizând Arc.Gis 10.1, având ca bază următoarele harți : Harta topografică militară 1:50.000,ediție 1989,D.T.M; Harta unităților de relief, scara 1:200.000, ediție 1979, Lucian Badea; Harta solurilor României,scara 1:200.000,ediție 1978, I.C.P.A; Harta Corine Land Cover și Harta geologică a României,scara 1:200.000,ediție 1968 I.G.R.

Scurta prezentare a comunei,problemele la nivel de calitate a mediului cât și aspectele generale pozitive din comuna Ciorogârla,județul Ilfov sunt redate în hărțile realizate,fotografiile din arhiva personală și de asemenea datele furnizate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Apa Nova București și Primăria comunei Ciorogârla. În final,aș dori să mulțumesc doamnei Lector Dr. Daniela Strat pentru înțelegerea și ajutorul acordat în coordonarea aceastei lucrarări. Nu în ultimul rând, aș vrea să-i mulțumesc tatălui meu pentru sprijinul atât material cât și moral acordat pe parcursul celor trei ani de facultate,familiei mele,prietenilor și colegilor ce m-au susținut.

Capitolul 1. Evoluția activităților umane,observații generale

Scurt istoric al cercetărilor geografice

Momentul istoric în care s-au stabilit pe raza comunei primii oameni, nu se poate știi cu exactitate. Chiar și numele localității este dat mult mai târziu.

După cum se menționează în “Istoria Bucureștilor“, “aria Bucureșteană a fost locuită încă din paleolitic. De o sută de milenii,viața continua neîntreruptă pe meleagurile capitalei“.

În perioada costruirii digului de protecție împotriva inundațiilor,au fost descoperite unelte și vase din piatră lustruită care dateaza din perioada paleoliticului.

De asemenea, tot pe teritoriul comunei, s-au facut descoperiri în ceea ce privește monedele romane postaureliene din metale prețioase(aur si argint) (din “S.C.I.V.A“, -Studii de Cercetări Istorie Veche și Civilizație, Tomul 26,Nr.4/1975- Done Șerbănescu , Obiecte din cupru și bronz descoperite în județul Ilfov)

Satele Ciorogârla și Dârvari s-au dezvoltat inițial în jurul gaspodăriilor marilor deținători de pământ ce aparțineau proprietarilor Samurcaș,Varlom, Atanasie Lipatti la Ciorogârla și familiei Dorobanțu în satul Dârvari.

Constantin Samurcaș a construit în curtea conacului moșiei sale, în anul 1808, (așa cum reiese din Arhivele Statului sau scriptele găsite) Mănăstirea Samurcășești fiind declarata monument istoric în prezent.

Așa cum menționează Dumitru Dima ,“Puține cuvinte despre istoria unei localități de lângă București : Ciorogârla”, raza comunei s-a schimbat foarte mult pe parcursul a două secole, “în locul codrilor care țineau din dealul Cotrocenilor și se întindeau cu mult peste râul Ciorogârla, s-au întins satele vechi,au răsărit altele noi,pădurile au fost defrișate și s-au facut locuri de arătură”.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea,comuna purta numele de Ciorogârla-Dârvari și era formată din satele Ciorogârla, Cațichea și Dârvari. În acea perioada,comuna avea în total un număr de 1744 de locuitori și 359 de case. În localitate funcționau , două mașini de treierat cu aburi, o moară de apă ,două școli (Ciorogârla și Dârvari), și de asemenea 5 biserici ortodoxe.

În 1925,Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei care deja avea o populație de 3008 locuitori la vremea aceea. În 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit o comună separată, numită „Dârvari”.  Mai apoi, satul Cațichea a fost înglobat în satul Dârvari.

În anul 1950, comuna ,a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și rămas astfel până în anul 1968. Atunci, satul Cațichea a fost inclus în satul Domneștii de Sus din comuna Domnești, iar comuna Ciorogârla a trecut din nou la județul Ilfov.  În anul 1981, la o nouă reorganizare administrativă, comuna a fost transferata județului Giurgiu, dar, în 1985, a revenit Sectorului Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București,  sector ce a devenit în 1981,județul Ilfov.

Activități ,meșteșuguri tradiționale și urbanizarea contemporană

Locuitorii aceste vechi așezări s-au ocupat încă din trecut cu creșterea animalelor(vite,porci,oi,păsări) și cultivarea terenurilor cu cereale,legume,viță-de-vie,dar si plante tehnice(cânepă,in)

La începutul secolului XX,oamenii trăiau în “bordeie” ,iar primele astfel de așezări au fost construite în vecinătatea râului Ciorogârla,fapt ce a dus la inundarea acestora și mutarea în locuri mai înalte.

Din povestirile bătrânilor comunei,reiese faptul ca aceste bordeie aveau o formă dreptunghiulară,erau lungi de 3 m si late de 2 m,erau săpate în pământ la o adâncime de 1,5 m,învelite cu pămant,fără fereste,singura sursă de lumină constituind-o ușa de la intrare. În interior,patul era lăsat din săpătură, construit din pământ și acoperit cu o rogojină. De asemenea,în bordei mai exista o sobă.

Mai apoi,casele erau construite la suprafață,aveau pereții din nuiele împletite și lipite cu pământ,având doua încăperi numite tindă si odaie,învelite cu stuf,trestie,paie sau mai târziu,șindrilă. Erau de asemenea, prevăzute cu prispă,lată de 1 m și poziționată pe toata lungimea peretelui din față(fig.1)

Figura 1, Aspect al unei locuințe din secolul XX, sursa : Dumitru Dima , Puține cuvinte despre istoria unei localități de lângă București : Ciorogârla

Locuitorii din această zonă, știau înca din epoca neolitică să realizeze vase din lut impresionante prin forma și ornamentele ce le împodobeau. Un vechi depozit descoperit in perioada 1976-1980 a scos la suprafață vase și resturi ale acestora cu motive specifice (cârlige meandrice) ce au fost săpate în pereții încă uzi ai vaselor.

Femeile știau să toarcă și să țeasă,în special cânepa și inul,care erau cultivate pe terenuri întinse. După recoltare,aceste plante erau împachetate în snopi mici și se băgau la topit în apele râului Ciorogârla,după care erau scoase,puse la uscat și melițate,apoi toarse în fire subțiri. În prezent ,tradițiile s-au pierdut,apropierea de oraș se resimte din ce în ce mai mult. Locuitorii comunei au renunțat treptat la creșterea animalelor iar terenurile agricole au fost puse în vânzare ,majoritatea fiind cumpărate de locuitori ai Municipiului București în perioada anilor 2000 când piața imobiliară a cunoscut o ascensiune pronunțată, un „boom imobiliar”. Datorită proximității față de capitală, este posibilă practicarea navetismului , majoritatea locuitorilor avand locurile de muncă în oraș. Gradul de urbanizare al comunei a crescut odată cu stabilirea a tot mai mulți locuitori ai Bucureștiului, asfaltarea străzilor a fost inițiată în anii 2005,apoi mai recent,s-au făcut demersuri în vederea alimentării populației cu apă curentă și de asemenea, s-au efectuat săpături pentru canalizare.

Capitolul 2. Suportul natural al comunei Ciorogârla

2.1. Poziția geografică și influențe asupra mediului. Limite și suprafață

Comuna Ciorogârla face parte din regiunea București-Ilfov, aflată în partea de sud a țării. Este așezată in vestul capitalei,la doar 7 km distanță. Este străbătută de paralela de

44°24'49" latitudine nordică (ca și Belgradul) și de meridianul de 26°05'48" longitudine estică (Helsinki). Este așezată,de asemenea în Câmpia Română și este străbătută de la nord la sud de pârâul Ciorogârla. Localitatea are o suprafață de 35 km² și 158,3 loc/ km².

În partea de nord-est este învecinată cu,comuna Dragomirești-Vale,la est se află comuna Chiajna,în sud-est Ciorogârla se învecinează cu Domnești, în sud-vest se regăsește comuna Grădinari,iar la vest,nord-vest se invecinează cu județul Giurgiu,respectiv comuna Bolintin Deal.

Localitățile comunei (Ciorogârla – sat de reședință, Dârvari – sat component) sunt răsfirate , fiind dezvoltate de-a lungul drumurilor județene DJ 601-DJ 602 dar de asemenea și de-o parte și de cealaltă a pârâului Ciorogârla.

Comuna beneficiază de o poziție geografică bună din punct de vedere economic, în Câmpia Română, cu potential agricol ridicat,dar de asemenea și proximitatea față de capital țării reprezintă o favorabilitate economică.

Figura 2. Harți ale localizării comunei Ciorogârla,(sursa: Harta topografică militară,scara 1:50.000,ediție 1989,D.T.M)

2.2. Relief

Comuna Ciorogârla s-a dezvoltat pe un șes întins,neted, alcătuit din suprafața plană a Câmpiei Vlăsiei, brăzdată de râurile Ciorogârla și Sabar și totodată de canalul Argeș. Cel mai înalt punct al teritoriului comunei se situează la intrarea în satul Ciorogârla(96m) iar cel mai jos ,în valea Sabarului (52m). Câmpia Vlăsiei are un aspect ușor ondulat marcat de prezența crovurilor și înclinat de la nord-vest spre sud-est în funcție de cum s-au depus conurile de dejecție ale Argeșului. Câmpia Vlăsiei este o câmpie piemontan-terminală ce are un aspect morfologic neted . Câmpiile piemontan – terminale se situează în mod special după fâșia subsidentă la o distanță relativă de Subcarpați. Se regăsesc numai la est de Argeș. “Codrii Vlăsiei” este denumirea pădurilor dese ce acopereau în trecut parte din sudul țării, inclusiv județul Ilfov si capitala. Codrii ofereau adăpost românilor împotriva călăreților înarmați în timpul marilor migrații. ” Vlăsia” este denumirea pentru Valahia în slava veche. Subunitățile Câmpiei Vlăsiei care se regăsesc pe teritoriul comunei Ciorogârla sunt Câmpia Ilfovului , Lunca Argeș-Sabar și Câmpia Cotroceni(Ciorogârlei) unde din punct de vedere geomorfologic,densitatea fragmentării reliefului ajunge până la 0,5–1 km/km2 iar treptele hipsometrice care predomină sunt de 70–80 m și 80–90 m .(fig.3)

Figura 3, Harta unitaților de relief, (sursa: Harta unităților de relief,scara 1:20.000,ediție 1979,Lucian Badea)

2.3. Geologie

Din punct de vedere geologic,comuna Ciorogârla este situată pe un substrat alcătuit din depozite de varsta cuaternara,acumulări aluvionare aduse de râul Argeș în etape succesive. Cuaternarul este reprezentat prin seriile holocen și pleistocen după cum urmează: depozite loeossoide din pleistocen și pietrișuri,nisipuri,prafuri argiloarse cenusii-galbui în Lunca Argeșului,din holocen.(fig.5) Un factor de favorabilitate al zonei foarte important din punct de vedere geologic, este reprezentat de existența rocilor de construcție exploatate de-a lungul văii Argeșului. Din punct de vedere hidrogeologic, raza comunei Ciorogârla este suprapusă celui mai important și întins bazin de apă potabilă din România, bazin ce se întinde în subteran pe o suprafață de circa 2.500 km ². Această regiune cuprinde acviferul freatic de mică adâncime ( grosimi între 5 si 10 m, cantonat în depozitele aluvionare din luncile râurilor,însă cu o calitate necorespunzătoare), acviferul captiv de medie adancime (Acviferul de Mostiștea, cu grosime de 3 – 30 m, exploatat în special pentru aprovizionarea cu apă industrială dar și pentru alimentarea populației) și cel mai important din punct de vedere al exploatării , acviferul de mare adancime și anume acviferul de Frățesti,în strate, acvifer puternic exploatat. (fig.4).Stratul de Frățesti C nu este recomandat spre a fi exploatat, din cauza adâncimii mari,a conținutului ridicat de amoniac(NH3), H2S(hidrogen sulfurat), materii organice,a și prezenței bacteriilor feruginoase. În ceea ce priveste vulnerabilitatea la riscul de inundație se detasează urmatoarele zonele inundabile datorate râului Ciorogârla: cca. 40 ha teren zona „Pustnicu”, aval de satul Darvari și între satele Ciorogârla și Dârvari tot aproximativ 40 ha teren,o alta zona cu potențial inundabil o reprezintă “islazul comunal”, amonte de satul Ciorogarla.

Figura 4, Stratele de Frațești – Secțiune geologică, sursa: anpm.ro

Geomorfologic, comuna se află într-o terasă extinsă în zona de luncă a Argeșului. Râul Ciorogârla traversează localitatea central, de la nord la sud , și are o albie meandrată și îngustă.Fragmentarea reliefului este redusa avand în cea mai mare parte pante line. Cuvertura de loess ce acoperă suprafața teritoriului analizat are o grosime de aproximativ 10 m ceea ce face ca prezența crovurilor sa fie frecvent întâlnită. Depozitele de nisip și argilă din luncă sunt aluvionare . Densitatea fragmentării reliefului ajunge până la 0,5–1 km/km2 iar treptele hipsometrice care predomină sunt de 70–80 m și 80–90 m .

Figura 5, Harta geologică a comunei Ciorogârla,(sursa: Harta geologică a României,scara 1:200.000,ediție 1968, I.G.R)

2.4. Clima

Climatul temperat continental din comuna Ciorogârla are o nuanță excesivă datorita poziției geografice și altitudinii reduse, fiind atenuată însa de suprafețele împădurite din nord-est (pădurea Ileana) . Verile sunt foarte calde și secetoase iar iernile sunt friguroase și dominate de vânturi reci(crivăț) care viscolesc zăpada. În timpul verii se resimte puternic caracterul arid cu o umiditate a aerului redusa și valori termice ridicate. Iernile prezintă influențe ale maselor de aer rece provenite din estul continentului. Media anuală a temperaturii aerului în luna ianuarie ,calculată pentru intervalul 2010-2015, cuprinde valori între -8,9 și 0,2°C la stația București-Filaret.(fig.6) Valoarea maximă în luna ianuarie din intervalul analizat a fost înregistrată în data de 12.01.2014 (13,1°C),iar cea minimă a fost de -18,6°C pe 26.01.2010.Se observă o ușoară creștere a temperaturilor maxime în perioada de iarnă din intervalul analizat,spre exemplu, în anul 2010 temperatura maximă a fost negativă (-3,5°C),pe când în anul 2015 s-au înregistrat temperaturi pozitive pe timpul zilei,de 12,2°C. Acest fenomen de încălzire se manifestă și în cazul temperaturilor minime, însa creșterea este mai puțin sesizabilă, și anume anul 2010 înregistrează valori de -18,6°C,iar anul 2015 valori de -16,1°C.Fenomenul poate fi pus pe seama încălzirii globale ,efectele resimțindu-se cu precădere în zona de sud a țării noastre. Media anuala a temperaturii aerului în luna iulie ,calculata pentru intervalul 2010-2015,cuprinde valori între 23,5 și 25,7°C la stația București-Filaret.(fig.7) În luna iulie,pe intervalul analizat,s-au întregistrat valori maxime de 39.4°C în data de 15.07.2012 și minime de 10.9°C în data de 04.07.2011. După cum putem observa,recent, ultimul deceniu s-a confruntat cu o amplitudine termică noapte/zi extrem de accentuată. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte sunt foarte mari,amplitudinea fiind de peste 10-15,uneori chiar peste 20 °C. Spre exemplu în luna iulie 2011 amplitudinea termică a fost de 25,1°C (temperatura maximă 36°C,cea minimă de 10,9°C). Amplitudinea termica accentuată din ultimii ani poate fi explicată pe seama valurilor de căldură,a influețelor deșertice din ce în ce mai prezente. Direcția vânturilor este nord-est, sud-vest predominant. Importanța regimului eolian pentru calitatea mediului este legată de amplasarea surselor de poluare a aerului față de centrele populate . Cu toate acestea,în comuna Ciorogârla, nu s-a ținut cont de acest factor restrictiv, iar unitățile industriale au fost amplasate pe direcția vest-est.

Figura 6, Temperaturi medii multianuale în luna ianuarie ,perioada 2010- 2015 la stația București-Filaret, (sursa : rp5.ru)

Figura 7, Temperaturi medii multianuale(°C) în luna iulie,perioada 2010- 2015,

la stația București-Filaret,(sursa : rp5.ru)

Figura 8,Cantități de precipitații în anii 2006-2007 la stațiile de monitorizare București Filaret,Băneasa și Afumați,(sursa : rp5.ru)

Datele primite de la Administrația Națională de Meteorologie, demonstrează că în anii 2006- 2007 valorile precipitațiilor au fost sub norma climatologică. (Fig.8)

2.5. Hidrografia

Din punct de vedere hidrografic,localitatea Ciorogârla este traversata central de râul Ciorogârla,afluent al Sabarului. Obârșia râului provine dintr-un canal ce pleacă din Dâmbovița, de la Brezoaiele (jud. Dâmbovița) unde, în 1805, s-a săpat canal spre Ciorogârla pentru decongestionarea în cazul viiturilor a râului Dâmbovița . (Fig.9) Ciorogârla are o vale îngustă, săpată numai cu 2 – 5 m sub câmp ,fără luncă, cu meandre mici și mai dese în aval . Comuna Ciorogârla a fost inundată de râul cu același nume în anul 1975 când s-au înregistrat cele mai mari pagube produse de inundații în localitate. Zonele joase au avut cel mai mult de suferit,numeroase case fiind puternic afectate. În vederea prevenirii unui astfel de dezastru,recent,malurile raului au fost îndiguite . (Tab.1)

Tabel 1. Maluri apărate,județul Ilfov

(sursa : rowater.ro)

Figura 9, Harta hidrografică a comunei Ciorogârla,(sursa: Harta topografică militară, scara 1:50.000,ediție 1989,D.T.M)

2.6. Biodiversitate

Componentele floristice și faunistice ale patrimoniului natural din regiunea comunei Ciorogârla sunt specifice zonei de câmpie. Conform Legii nr. 5/200 privind aprobarea PATN – Secțiunea a III-a – Zone protejate, aplicată în cazul comunei Ciorogârla se poate observa că nu există specii valoroase incluse în patrimoniu natural. Însa următoarele elemente trebuiesc conservate în regim de protecție și ocrotite, și anume: perdelele forestiere, tufișurile naturale, vegetația malurilor și a luncilor din lungul râurilor , zonele umede naturale, pajiștile naturale, vegetația de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetația din lungul căilor de comunicație rutieră și feroviară, fiind interzise orice lucrare și acțiune care le afectează integritatea(.Fig.10) „Centura verde – galbena” reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ,existența unei zone verzi și a unor terenuri agricole, fiind o politică de amenajare a teritoriului în jurul Capitalei. Această centură are o latime de aproximativ 20-30 km și este reprezentată sub forma unei benzi din jurul municipiului Bucuresti și încadrează următoarele elemente spre a fi necesar ocrotite: cursurile de apă ale Ialomiței, Dâmboviței, Argeșului, Sabarului, Ciorogârlei,pădurile din proximitatea Bucureștiului, lacul de acumulare de la Mihăilești, lacurile Colentinei si lacurile Căldărușani. .

Figura 10,Harta vegetației,comuna Ciorogârla,(sursa: Harta topografică militară, scara 1:50.000,ediție 1989,D.T.M)

2.6.1.Fauna

Întrucât habitalele fie au suferit intervenții antropice fie au fost distruse, fauna forestieră din localitatea Ciorogârla s-a diminuat și și-a schimbat caracteristicile Fauna inițială era reprezentată de căprior(Capreolus capreoulus), mistreț(Sus scrofa), iepure(Lepus oryctolagus cuniculus europaeus) veverița(Scirudiae) adaugându-se și păsări cum ar fi fazanul(Phasianus colchius) ,gaița(Garrulus galandarius), cucul(Cuculus canorus), potârnichea(Alectoris graeca), ciocârlia(Alaudiae), mierla(Turdus merula), privighetoarea(Luscinia megarhynchos), pitulicea(Phylloscopus), graurul(Sturnus vulgaris) însă la momentul actual aceste specii sunt din ce în ce mai rare, locul lor fiind luat de specii care prezintă o adaptabilitate mare la noile condiții oferite de antropizare (cioara, vrabia, etc). Fauna de luncă ,a zăvoaielor cuprinde: broasca raioasa (Bufo viridis), , broasca de lac (Rana esculenta) (Fig.11).

Figura 11a-Veverița(Scirudiae) Figura 11b-Vrabia

Figura 11c-Graurul(Sturnus vulgaris) Figura 11, Fauna din comuna Ciorogârla(sursa www.animale-salbatice.ro)

2.6.2.Flora

Vegetația naturală prezentă în localitatea studiată este reprezentată de pădurile de stejar pedunculat(Quercus robur), acesta reprezentând specia de bază, în amestec cu ulm(Ulmus), tei(Tilia), frasin(Fraxinus), paltin(Acer) ,cer(Quercus cerris ),stejar pufos(Quercus pubescens) . Vegetația de luncă întâlnită și în arealul analizat în prezenta lucrare apare sub forma unor coridoare cu o lățime variabilă ( Argeș,Dunăre, Ialomița, Olt, Jiu,)și alcătuiesc bine-cunoscutele zăvoaie. În cea mai mare parte se întâlnesc specii de plop(Populus) și sălcii(Salix), primele regăsindu-se pe terenurile pe care inundațiile se înregistrează mai rar, iar celelalte pe terenurile favorabile acestui risc. Asociate lor mai sunt de asemenea și: sângerul(Cornus sanguinea), lemnul câinesc(Lingustrum vulgare), păducelul(Crataegus monogyna), socul(Sambuscus), plantele agățătoare cum ar fi vița- de -vie sălbatică și ierburile precum graminee pe terenurile uscate și plantele higrofile pe cele supraumectate(Fig.12).

Figura 12a-Ulm(Ulmus) Figura 12b-Tei(Tilia)

Figura 12c-Pădurea Berceni Figura 12- Flora din comuna Ciorogârla,sursă: arhivă personală

2.7.Soluri Deoarece localitățile studiate se află într-o zonă de câmpie (o mare zonă agricolă a țării), solurile acestora au suferit numeroase intervenții antropice, mai ales pentru creșterea fertilității. Îmbogățirea solurilor cu diferite îngrășăminte nu a făcut decât să scadă fertilitatea naturală a solului. De asemenea, solurile au suferit modificări fizice (nivelări, acoperirea cu diverse construcții, etc.), acest fapt a schimbat caracteristicile naturale ale solului și a scăzut calitatea acestuia . Argiluvisolurile (luvisoluri) sunt soluri formate sub pădurile de cvercinee ce ocupau acum câteva secole suprafețe mari din centrul și nordul Câmpiei Române. . Solurile brun roșcate se întind în câmpia din jurul Bucureștiului sub forma unei benzi continue de cca. 60 – 70 km până la Drobeta Tr. Severin . În alcătuire are, sub un orizont humifer relativ subțire (30 cm), un orizont gros argiloiluvial de culoare roșcată și apoi unul de acumulare a carbonaților. Alcătuirea sa reflectă condiții genetice în care s-au format – și anume sub șleau de câmpie , într-un climat cu 550 – 600 mm precipitații și apă freatică la adâncime mare . Solurile aluviale (aluviosoluri) au o desfășurare mare în luncile Dunării și ale tuturor afluenților importanți (Jiu, Olt, Argeș, Dâmbovița, Ialomița, Buzău, Siret etc.). S-au format în sectoare joase, frecvent inundabile . Alcătuirea sa este reprezentată de nisipuri, nisipuri argiloase, mâluri . Solurile aluviale sunt soluri fertile, dar în utilizarea lor se impun măsuri care să limiteze inundațiile și să coboare nivelul freatic .(Fig.13)

Figura13 , Harta solurilor în comuna Ciorogârla,(sursa:Harta solurilor României,scara 1:200.000,ediție 1978, I.C.P.A)

Capitolul 3. Componenta demografică

3.1. Numărul și structura pe sexe a populației

Datele preluate pe la Institutul Național de Statistică,(Tab.2) și anume recensămintele începând cu anul 1966 ,până la cel mai recent din 2011,urmăresc evoluția demografică a județului Ilfov și a comunei Ciorogârla. După cum se poate observa în tabel, creșterea a fost destul de lentă până în anul 2002 atât în judetul Ilfov cât și în comuna Ciorogârla. Explicația ar putea fii “boom-ul” imobiliar de la începutul secolului XXI când tendința de a părăsi orașul a devenit din ce în ce mai vizibilă. Distanța mică față de Municipiul București reprezintă un factor de favorabilitate extrem de accentuat pentru comuna Ciorogârla,putând fi practicat navetismul cu ușurință. Proximitatea față de capitala țării a dus de asemenea,în timp și la pierderea profilului economic preponderent agrar al comunei,majoritatea locuitorilor având locuri de muncă în București.

Tabel 2, Populația comunei Ciorogârla și a județului Ilfov în urma recensămintelor

(sursa : Institutul Național de Statistică)

În ceea ce privește repartiția pe sexe a populației din comuna Ciorogârla,se poate spune ca este egală, din numărul total de locuitori în urma recensământului din 2011(6188 locuitori), 3024 fiind reprezentați de populația de sex masculin,respectiv 3154 de cea de sex feminin,neputându-se vorbi astfel de diferențe semnificative.(Fig.14)

Figura 14, Populația stabilă pe sexe în comuna Ciorogârla, (sursa : Institutul Național de Statistică)

3.2. Structura populației pe etnii

Repartiția pe etnii a populației localitații studiate este relativ omogenă, 5595 dintre locuitori s-au declarat ca fiind români, singura minoritate de pe teritoriul Ciorogârlei fiind reprezentată de rromi și anume 340 de locuitori. Alte minorități nu se cunosc.(Fig.15)

Figura 15, Populația stabilă după etnie în comuna Ciorogârla,(sursa : Institutul Național de Statistică)

3.3. Structura populației din punct de vedere confesional

Ca și din punct de vedere al etniei,populația comunei Ciorogârla din punct de vedere confesional, este în proporție de peste 90% creștin-ortodoxă.(Fig.16)

Figura 16, Populația stabilă după religie în comuna Ciorogârla, (sursa : Institutul Național de Statistică)

3.4. Populația stabilă după nivelul de educație

Cea mai mare pondere a populației au studii de nivel secundar(37%),fapt explicat prin profilul economic agrar al comunei din trecut, existența C.A.P( Cooperative Agricole de Producție) și I.A.S (Intreprinderi Agricole de Stat) din vremea comunistă,astfel populația de vârstă înaintată are preponderent un nivel secundar de învățământ. Ca și procentaj din numărul de locuitori,pe al doilea loc se regăsește populația care a urmat nivelul mediu de învățământ,și anume liceul. Un procent destul de mic de 6% întâlnim și în cazul nivelului superior,al învățământului universitar, fapt explicat prin nivelul precar de educație și învățământ oferit de liceul tehnologic din comună,unde rata de promovabilitate la sfârșitul ciclului liceal este extrem de mică,uneori chiar de 2%. Există un număr foarte mic de persoane analfabete,exprimat printr-un procent de 1%.(Fig.17).

Figura17 , Populația stabilă de 10 ani și peste ,după nivelul de educație,( sursa : Institutul Național de Statistică)

Capitolul 4. Calitatea mediului

Capitolul 4.1. Calitatea aerului

În localitatea Ciorogârla, o problemă importantă o reprezintă amplasarea de-a lungul drumului județean 601, înaintea spațiilor locuite, a unor funcțiuni poluante, in mare parte depozite ,cum ar fi Radix Plant sau piețe auto de desfacere precum Benga Group,BMC, Iveco sau Scania. Intensificarea traficului și infrastructura necorespunzătoare duc la apariția pulberilor în suspensie și poluarea aerului prin ardere de combustibili. De asemenea,acestea sunt transportate de vânt spre spațiile rezidențiale din apropiere.(Fig. 18,19)

Figura18 ,BMC – piață desfacere auto Figura19 ,Benga Group – piață desfacere auto

De asemenea, o alta problemă cu aceleași efecte asupra mediului a fost ridicată în trecut de existența betonierei INDAC BETON care producea pulberi în suspensie rezultate din producerea cimentului și de asemenea din transport. Ca și în cazul funcțiunilor menționate mai sus,pulberile erau tranportate pe calea aerului spre zonele rezidențiale. Ulterior,compania de producere a cimentului a solicitat intrarea în insolvență pe fondul pierderilor financiare. Alte surse care contribuie la poluarea atmosferică: -locuințele care prin arderea combustibililor fosili, precum cărbunele,încarcă atmosfera cu poluanți gazoși si solizi(cenușă, SO2,CO/CO2) -traficul ,fie auto sau feroviar(calea ferată București-Craiova), un rol important fiind ocupat de autostrata A1 București-Pitești dar de asemenea și drumurile județene DJ601,DJ602 și DJ401A,acestea producând pulberi în suspensie,oxizi de sulf și azot care sunt transportați spre zonele rezidențiale. -caracterul rural este de asemenea un factor generator al poluanților de tipul amoniacului și al metanului,acestea din urmă fiind emanate de fermentarea dejecțiilor animaliere. -o altă problemă importantă este depozitarea necontrolată a deșeurilor,localitatea Ciorogârla nu beneficiază de o rampă de deșeuri fapt ce duce uneori la depozitarea deșeurilor în locuri nepermise,cum ar fi malurile râului Ciorogârla determinând astfel atat poluarea solului cât și a aerului și apei (Fig.20).

Figura 20a Figura 20b Figura 20-Deșeuri depozitate necontrolat,sursă personală

4.1.1. Emisii de poluanți atmosferici

Gaze cu efect acidifiant

Principalii poluanți care contribuie la formarea depunerilor acide sunt: NOx(oxizii de azot) ,NH3(amoniac) și SO2(dioxidul de sulf). Vaporii de apă și radiația solară în contact cu cei trei poluanți determină procesul de formare a compușilor acizi care odata cu precipitațiile ajung în apă sau în sol. Depunerile acide poluează atât solul cât și apa de suprafață sau de adâncime(freatică),afectând pădurile,terenurile agricole,animalele sau fauna piscicolă,și nu în ultimul rând omul prin consumul de apă sau alimente provenite din surse poluate cu acești acizi. Mai jos sunt prezentate sub formă de tabel emisiile anuale de dioxid de sulf,oxizi de azot și amoniac din tot județul Ilfov începând cu anul 2003 până în 2010. În cazul dioxidului de sulf,cele mai mari cantități au fost înregistrate în anul 2006,respectiv 1348,14 t/an, se observă apoi o descreștere a catităților pană în anul 2010 când acestea ajung la 50,17 t/an (Fig.21). Emisiile anulale de oxizi de azot au crescut de asemenea în anul 2006 atingând cantitatea de 7778,94 t/an pe fondul creșterii consumului de combustibil (Fig.22). Emisiile de NOx provin din traficul rutier. Cantitățile de NH3 au fost și ele mult mai mari comparativ cu ceilalți ani în anul 2006(1195,64 t/an), emisiile de amoniac provenind preponderant din agricultură (Fig.23).

Figura 21,Emisii anuale de SO2(t/an) (sursa :www.anpm.ro)

Figura 22,Emisii anuale de NOX(t/an) (sursa :www.anpm.ro)

Figura 23,Emisii anuale de NH3(t/an) (sursa :www.anpm.ro

Emisii de compuși organici volatili nemetanici

Compușii organici sunt inodori,incolori,insipizi și includ substanțe precum : hidrocarburi, compuși organici halogenați și compuși organici oxigenați.

Hidrocarburile din compușii organici volatili sunt grupate în metan și alți compusi organici volatili. Metanul are cel mai important rol în producerea efectului de seră.

Sursele principale care generează compuși organici volatili sunt în special transportul,încărcarea și descărcarea benzinei la o stație .(Fig.24)

Figura 24,Emisii anuale de COV(t/an) (sursa :www.anpm.ro)

Emisii de metale grele

Cadmiul, este utilizat în scopul protecției împotriva coroziunii iar asupra sănătații produce intoxicații la nivel pulmonar ,osos și renal.(Fig.25)

Figura 25,Emisii anuale de metale grele(t/an) (sursa :www.anpm.ro)

Emisii de poluanți organici persistenți

În județul Ilfov ,principala sursă de emitere de poluanți organici persistenți este reprezentată de incinerarea deșeurilor animale și a corpurilor de animale.(Fig.26)

Figura 26,Emisii anuale de POPs(t/an). (sursa :www.anpm.ro)

4.1.2. Calitatea aerului ambiental

În comuna Ciorogârla nu există surse majore de poluare,fapt pentru care nu sunt amplasate stații de monitorizare. Calitatea aerului este măsurată în timp real la stațiile din comuna Balotești ,stație de fond regional, și din orașul Măgurele ,stație de fond suburban. Poluanții monitorizați de stațiile din județul Ilfov sunt NO2, SO2, CO,PM10,Pb și O3.

4.1.2.1.Dioxidul de azot

În ceea ce privește concentrația medie anuală a NO2 monitorizată la stația de fond suburban Măgurele din județul Ilfov,aceasta nu a înregistrat valori crescute pe parcursul anilor analizați,încadrându-se sub limita concentrației maxime admise de 40 µg/m3 într-un an.(Fig.27)

Figura27 , Concentrația medie anuală NO2,la stația de fond suburban Măgurele,(sursa www.anpmif.ro)

Dioxidul de azot este de 4 ori mai toxic decât monoxidul de azot,acesta având efecte puternice asupra sănătății. Expunerea pe termen scurt la concentrații mari poate fi fatala sau poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar, în timp ce expunerea la concentrații scăzute pe termen lung poate afecta țesuturile pulmonare,poate crea probleme respiratorii.

4.1.2.2. Pulberi în suspensie

Concentrația de pulberi în suspensie a fost depășită în intervalul analizat doar în cazul anului 2009 cand s-au înregistrat concentrații de 41 µg/m3 observându-se o ușoară încărcare a fondului suburban cu particule.(Fig. 28) Cea mai mare problemă este ridicată de particulele care au diametrul mai mic de 10 µm,(PM2,5) și care patrund adânc in alveolele pulmonare cauzând probleme respiratorii grave sau inflamații mai ales în cazul copiilor sub 15 ani care inhalează mai mult aer îndeosebi pe gura. Alta categorie a populației care poate fi afectată în mod special,sunt persoanele în vârstă sau cu probleme deja existente ale aparatului respirator cum ar fi astmul. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate fi fatală sau poate duce la boli pulmonare precum cancerul.

Figura28 , Concentrația medie anuală a PM10 la stația de fond suburban Măgurele,județul Ilfov,(sursa www.anpmif.ro)

4.1.2.3. Dioxid de sulf

Concentrațiile de SO2 măsurate în µ/m3 la stația de fond suburban Măgurele n-au înregistrat depășiri pe parcursul celor 4 ani analizați, valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane fiind de 125 µ/m3.(Fig. 29)

Figura 29, Concentrațiile medii anuale ale SO2/24h la stația de fond suburban Măgurele,(sursa www.anpmif.ro)

4.1.2.4. Monoxidul de Carbon

Monoxidul de carbon este un gaz incolor,inodor și insipid care se formează în special prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Deoarece monoxidul de carbon este mult mai stabil la temperaturi scăzute,cele mai periculoase perioade de acumulare sunt iarna și primăvara cand arderea combustibililor fosili atinge maximul. CO este un gaz extrem de toxic,letal la concentrații de peste 100 µg/m3 întrucât contribuie la insuficiența oxigenului în sânge și duce astfel la probleme ale aparatului respirator respectiv cardiovascular. În cazul expunerii la concentrații mai scăzute acesta poate cauza oboseală acută,migreme,greață,amețeală, capacitate scăzută de concentrare si slăbește pulsul. Fumătorii,copii, persoanele cu probleme pulmonare precum astmul dar de asemenea și vârstinicii sunt mai expuși la efectele monoxidului de carbon. Concentrația de monoxid de carbon din anii analizați, măsurată în µg/m3 la stația de fond suburban Măgurele, nu a cunoscut depășiri , valoarea limită pentru protecția sănătății umane fiind de 10 µg/m3(valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore).(Fig 30).

Figura 30, Concentrațiile medii anuale ale CO/8h la stația de fond suburban Măgurele,(sursa www.anpmif.ro)

4.1.2.5. Metale grele (Plumbul)

Efectele plumbului asupra sănătății pot fi letale chiar și în cazul unor doze mici inhalate sau ingerate. Intoxicația produsă de plumb se numește saturnism. În cazul femeilor însărcinate intoxicate cu Plumb, efectele pot fi de asemenea majore,acestea putând să dea naștere unor copii cu disfuncționalități mentale,retard mental sau chiar malformații.

Concentrațiile medii anuale de Pb monitorizate la stația de fond suburban Măgurele nu depășesc concentrația maximă admisă de 0,5 µg/m3 ,cea mai ridicată valoare din cei 4 ani analizați înregistrându-se în anul 2010 (0,12787 µg/m3) (Fig 31).

Figura 31, Concentrațiile medii anuale ale Pb la stația de fond suburban Măgurele,(sursa www.anpmif.ro)

4.1.2.6. Ozonul

O3 este un gaz cu miros pregnant,puternic, înecacios. Se regăsește în mod special la altitudini cuprinse între 15 și 40 km formând un strat protector și absorbant al razelor UV provenite de la Soare,reglează temperatura din stratosferă și are un rol foarte important întrucât acesta protejează toate formele de viață de pe Pământ. Ozonul din troposferă contribuie alături de oxizii de azot și compușii volatili la formarea „smogului fotochimic”. Efectele asupra sănătății umane sunt iritațiile ochilor sau reducerea capacității pulmonare cand acesta este concentrat la sol. La stația Măgurele din județul Ilfov nu au fost înregistrate valori ridicate ale ozonului,concentrația maximă admisă fiind de 120 µg/m3 (valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore). (Fig.32)

Figura 32, Concentrațiile medii anuale ale O3/8h la stația de fond suburban Măgurele.(sursa www.anpmif.ro)

4.2.Indicele de calitate a aerului(AQI)

Indicele de calitate al aerului (AQI- Air Quality Index) ajută la determinarea gradului de poluare al aerului,efectele produse asupra omului,asupra ecosistemelor și a materialelor. Acesta se calculează în funcție de CMA și se împarte în două categorii,după cum urmează:

-categoria a I-a: valoarea noxelor monitorizate nu depășește CMA, formula de calcul pentru AQI fiind AQI =100*(C/CMA) (unde C reprezintă concentrația poluantului, iar CMA este concentrația maximă admisă a poluantului) – categoria a II-a: valoarea noxelor monitorizate depășește CMA, iar se calculează după formula AQI= 100*(C/CMA)n -catetgoria I de periculozitate : O3,Cl,Hg,Cd ,n = 1,7 -categoria a II-a de periculozitate : H2S,NOx,Formaldehidă, n=1,3 -categoria a III-a de periculozitate : SO2,PM ,n= 1 -categoria a IV-a de periculozitate : CO,NH3,hidrocarburi alifatice, n=0,9 Indicele este calculat apoi pentru fiecare noxă, după care se poate determina valoarea AQIglobal ca medie aritmetică a tuturor noxelor monitorizate.

Tabel 3,Grila de interpretare a valorilor indicelui de calitate a aerului

(sursa : Metode de evaluare a stării mediului,Cristian Iojă,2013)

Tabel 4, Determinarea indicelui de calitate a aerului în intervalul 2009-2012

În urma aplicării formulei AQI, am determinat indicele de calitate a aerului pentru perioada 2009-2012, ajungând la valoarea de 34,85 care demonstrează ca nivelul de poluare este foarte slab,iar calitatea aerului foarte bună și de asemenea că nu există efecte asupra sănătății oamenilor sau a ecosistemelor și materialelor.(Tab.4)

4.2. Calitatea apei

Parte din bazinul hidrografic al râului Argeș se regăsește și pe teritoriul comunei Ciorogârla a cărei lungime totală a râurilor cadastrate este de 87 de km. Râurile ce traversează perimetrul comunei sunt râul Ciorogârla și confluentul său râul Sabar(Răstoaca)

4.2.1. Nutrienții

Prezența nutrienților în apă este normala,probleme legate de poluare apar în momentul în care este depășită concentrația specifică la care ecosistemele funcționează. Nutrienții sunt vitali pentru plante și animale. În ceea ce privește poluarea ,forme ale azotului si fosforului (nitrați,nitriți sau amoniu) sunt nutrienții care prezintă cel mai mare interes. În cazul încărcării excesive a solului cu nutrienți cum ar fi îngrașămintele chimice, acestea pot ajunge prin infiltrație în apele subterane,râuri sau lacuri Sănătatea populației este afectată in mod special de excesul de nitrați din apa consumată. Excesul de nitrați din apa potabilă afectează fătul în cazul femeilor însărcinate sau poate duce chiar la pierderea sarcinii sau îmbolnăvirea sugarilor. Sindromul se numeste methemoglobinemie și se manifestă prin transformarea nitraților în nitriți de catre sistemul digestiv al sugarilor. Capacitatea de oxigenare este blocată de nitriți și poate surveni moartea prin sufocare. Vegetația este și ea afectată de de excesul de nutrienți,aceștia crescând vulnerabilitatea plantelor la dăunători sau diverse boli,astfel scăzând calitatea recoltei în cazul agriculturii. Creșterea nutrienților din apă determină fenomenul de eutrofizare și duce la dezvoltarea accelerată a florei acvatice,mai precis a algelor care în momentul descompunerii consumă oxigenul dizolvat din apă determinând moartea populației de pești. Sectorul cu cel mai ridicat nivel al nitraților din bazinul hidrografic al Argeșului se află pe râul Dâmbovița aval de stația de tratare Arcuda unde se înregistrează 10,074 mg/l NO3. Cantitatea normală de nitrați este de 50 mg/l.(Fig.33)

Figura 33,Concentrațiile indicatorilor fizico-chimici pe sectoare din bazinul hidrografic al Argeșului,în anul 2012 sursa rowater.ro)

O problemă importantă în comuna Ciorogârla este nefinalizarea canalizării,fapt pentru care locuitorii utilizează haznale și fose amplasate necorespunzător. Bacteriile patogene ajung în apa din fântâni prin infiltrare,apă care mai apoi este consumată de populație. Gândindu-ne că fiecare locuință utilizează astfel de sisteme pentru devresarea apelor menajere,ne putem imagina ce amploare are această problemă.

Figura 34 , Calitatea apelor de suprafață din zona metropolitană a

municipiului București conform clasificării din Ordinul 161/2006 (prelucrare după

datele Administrației Naționale Apele Române, 2005)

În urma încadrării in clasa se calitate,rezultă ca râul Ciorogârla deține clasa a IV-a de calitate ,având o calitate foarte proastă.(Fig. 34)

Figura 35,Valorile maxime admise ale compușilor prezenți în apă(sursa apanova.ro)

Figura 36, Analiza apei potabile ,punctul de recoltare Valea Ialomiței(sursa apanova.ro)

Pentru analiza apei potabile s-a ales cel mai apropiat punct de localitatea Ciorogârla și anume Valea Ialomiței din Sectorul 6 București. Sunt analizați indicatorii fizico-chimici ai apei recoltate din cișmeaua publică Valea Ialomița pe o perioada de 12 luni(anul 2015)(Fig.35,36) Turbiditatea apei reprezintă lipsa transparenței acesteia,opacitatea dată de prezența suspensiilor.PH-ul reprezintă indicele care determină caracterul acid al apei,iar conductivitatea reprezintă sărurile dizolvate în apă. Clorul rezidual liber indică clorul prezent în apă după purificarea și dezinfecția apei. Modificările în timp ale calității apei sunt indicate de prezența amoniului,a nitriților și a nitraților. Așa cum este normal,calitatea apei potabile a recoltei analizate în cele 12 luni este foarte bună,nu se înregistrează valori depășite ale indicatorilor fizico-chimici.

4.3.Calitatea solurilor.

În comuna Ciorogârla cea mai mare parte din terenurile agricole necesită măsuri de îmbunătațire având în vedere degradarea agrofizică. Majoritatea terenurilor comunei sunt încadrate în clasa a II-a (aproximativ 85%),însă pentru a aevita tasarea sub orizontul arat sau degradarea solului trebuie acordată atenție în vederea lucrărilor corecte a solului. O parte din suprafața agricolă și anume restul de aproximativ 15 % este afectat de eroziune,localizarea acesteia fiind în sudul comunei,o fâșie cu orientare NV-SV. Conform datelor preluate din raporturile locale,utilizarea terenurilor în comuna Ciorogârla este următoarea : suprafața agricolă ocupă 2894de hectare dintre care 2849 reprezintă teren arabil, 2 hectare de livezi , 37 ha de vii și 6 ha de pășuni. Suprafața vetrelor satelor componente reprezintă 220 ha.(Tab.14) În vederea dezvoltării potențialului productiv al terenurilor agricole,930 de ha au beneficiat de lucrări de irigații ,iar pe 1800 de ha de teren au fost efectuate lucrări pentru a preveni eroziunea solului,însă lipsa fondurilor financiare a dus la degradarea lucrărilor realizate.

4.3.1.Utilizarea terenului pe categorii de folosință

Tabel 5. Bilantul utilizarii teritoriului – la data de 20.03.2005

(Sursa www.primăriaciorogârla.ro)

După cum se poate observa în tabelul de mai sus, poderea cea mai mare este reprezentată de terenurile agricole arabile. Nu același lucru se poate spune în prezent și despre livezi,vii sau pășuni,care în anul 1980(Fig 37) ocupau suprafețe mult mai mari,în prezent ocupând doar 2 ha(livezi), 37 ha(vii) sau 6 ha(pășunile). Potențialul terenurilor nu este din păcate valorificat,utilizarea terenurilor în scopuri agricole pierzându-se odată cu timpul.

Figura 37, Harta utilizării terenurilor în comuna Ciorogârla,(sursa Harta Corine Land Cover)

Figurile de mai jos (fig.38,39) arată modul de utilizare a suprafețelor agricole și demonstrează condițiile favorabile cultivării unori serii de cereale și legume. Suprafețele și de asemenea producțiile cele mai mari au fost producțiile de porumb în anul 2003,pe 1064 de ha producția a fost de 6384 de tone. Cele mai scăzute producții cu cele mai mici suprafețe arabile au fost cele ale culturilor de cartofi,în anul 2004 pe 10 ha de teren au fost înregistrate producții de 300 de tone de cartofi.

Figura 38,Suprafețe ocupate de culturile de bază(ha) în comuna Ciorogârla

(Sursa www.primăriaciorogârla.ro)

Figura 39,Producția de culturi de bază(t) în comuna Ciorogârla

(Sursa www.primăriaciorogârla.ro)

4.3.2. Analiza spațiilor rezidențiale

Figura 40a,Utilizarea terenurilor în comuna Ciorogârla Figura 40b,Utilizarea terenurilor în comuna Ciorogârla în anul 1980 în anul 2005

Figura 40,Utilizarea terenurilor în comuna Ciorogârla,(sursa Corine Land Cover)

În ceea ce privește spațiile verzi din comuna Ciorogârla, în anul 1980 existau 57.27 hectare, iar în 2005, 50.54 hectare. Conform hărților, dezvoltarea spațială a comunei Ciorogârla se face mai ales în lungul drumurilor județene DJ601.(Fig.40)

Începutul secolului XXI a cunoscut o puternică explozie a pieței imobiliare,iar terenurile agricole au fost înlocuite treptat de spații rezidențiale.

Construirea spațiilor rezidențiale s-a efectuat fără a se ține seama de infrastructura defricitară,acestea fiind amplsate în câmp. Problema se pune și în caz de accident când accesul achipajelor poate fi îngreunat. (Fig.41)

Apariția noilor spații rezidențiale accentuează poluarea apelor subterane și scade calitatea apei potabile întrucât în comuna Ciorogârla nu există canalizare funcțională iar apele menajere sunt deversate în fose septice proprii neconforme cu normele în vigoare.

Figura 41a Figura 41b

Figura 41,Construiri haotice ale spațiilor rezidențiale,lipsa infrastructurii

Înaintarea construirii spațiilor rezidențiale în terenurile agricole schimbă rolul utilizării terenurilor. Această modificare implică totodată și schimbări ale circuitului energetic ale Pământului, deoarece se intervine la nivelul albedoului

Prin apariția unor spații rezidențiale noi se perturbă circuitele biogeochimice majore precum circuitul apei care este perturbat prin acoperirea solului, fapt ce împiedică infiltrația. De asemenea, deversarea apelor uzate în fose septice neconforme determină o scădere a calității apelor subterane. O problemă importantă o pot produce și forajele individuale prin epuizarea stratului acvifer din subsol.

Un alt circiut biogeochimic m,ajor care suferă perturbări este cel al azotului ,afectat de îngrășămintele utilizate în gospodării . În acest fel , se poate produce eutrofizarea apelor de suprafață dar de asemenea și poluarea cu nitrați a pânzei freatice. În același timp,și utilzarea îngrășămintelor pe bază de fosfor pot duce la eutrofizarea apelor de suprafață.

4.4.Managementul deșeurilor

Deșeul reprezintă orice substanță sau obiect din categoriile stabilite de legislația specifică în ceea ce privește regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl aruncă, are intenția sau are obligația de a-l arunca.

Gestiunea deșeurilor este reprezentată de procesele de selectare, colectare, transport, tratare, valorificare și reutilizare a unui obiect ieșit din uz dar care poate avea încă aceleași proprietăți fizice ca și obiectul util.

Conform rapoartelor privind starea mediului din comuna Ciorogârla,pe teritoriul localității se regăsesc depozite neamenajate sub forma unor gropi unde sunt amplasate deșeurile provenite din gospodăriile localnicilor.

În prezent localitatea Ciorogarla beneficiază de serviciile de salubritate oferite de firma SC REBU SA care desăsoară activități de colectare a deșeurilor defactură menajeră ,acestea fiind transportate și depozitate la rampa de gunoi de la Glina. Depozitele neconforme de deșeuri din comuna Ciorogarla ridică probleme importante întrucât acumularea acestora în timp afectează apele de suprafață și de asemenea stratul freatic. Deșeurile sunt depozitate în mod special pe terenurile agricole de lângă drumuri sau pe malurile râului Ciorogârla.

În trecut principala sursă de poluare a solului erau fermele care între timp și-au încetat activitatea,însă în urma demolării fermelor,zonele nu au fost aduse la starea inițială,

Un foarte bun exemplu de acest fel este reprezentat de terenul de aproximativ 6 ha ade pe Tarlaua 38, aflat în apropierea grajdurilor fostului IAS SC CILEZO SRL, ce are solul contaminat de dejectii animaliere.

Acest lucru se pare ca nu a influențat condițiile de trai ale localnicilor întrucât pe fundația unui grajd al fostului I.A.S a fost amplasată o locuință,construirea acestei case generează și alt tip de probleme întrucât apa menajeră este deversată pe terenurile agricole învecinate,în imediata apropiere a pădurii Berceni.(Fig 42)

Figura 42a: Locuință amplasată pe fundația Figura 42b: Deversarea apei uzate

unui grajd I.A.S

În regiunea București – Ilfov se află 3 depozite conforme de deșeuri: – Glina-Ecorec- funcționează până în anul 2045, -Vidra – Ecosud -funcționează până în anul 2023, – Rudeni-Iridex- funcționează până în anul 2019

În intervalul 2000 – 2011 a fost întocmit calculul emisiei de gaz metan la depozitul conform Glina-Ecorec după cum este prezentat în graficul preluat din raportul privind starea mediului în județul Ilfov pentru anul 2012,oferit de ANPMIF (Fig.43).

Figura 43,Evoluția CO2 echivalent pentru CH4 emis la depozitul conform de la Glina-Ecorec pentru intervalul 2000-2012,sursa

Graficul denotă faptul că este necesar să fie încurajata producția de biogaz prin compostarea anaerobică a deșeurilor biodegradabile.

4.4.1.Deșeuri municipale

Deșeurile municipale sunt deșeurile provenite din activitățile menajere și comerciale și nu includ deșeurile provenite din construcții,minerit,deșeuri industriale sau demolări.

În tabelul următor sunt prezentate capacitățile de sortare a deșeurilor potențial productive pe tipuri de deșeuri din anul 2012 la depozitele conforme de deșeuri Glina și Vidra.

Tabel 6. Deșeuri potențial productive pe tipuri de deșeuri la depozitele conforme de deșeuri Glina și Vidra

(sursa:anpmif.ro)

După cum se poate observa, în anul 2007 la depozitul conform de deșeuri Glina au ajuns 238340 tone de deșeuri menajere solide dintre care doar 10600 tone au fost supuse sortării. Dintre tipurile de deșeuri sortate enumerăm 1089 de tone de hârtie și carton,436 de tone de materii plastic si 50 de tone de deșeuri metalice. Cantitatea de deșeuri depozitată după sortare a fost de 266765 de tone. Anlizând intervalul 2007-2012 se observă o scădere a sortării hârtiei și cartonului,în anul 2012 ajungându-se la 550 de tone de deșeuri de acest fel,cantitate înjumătățită comparative cu anul 2007. Nu același lucru putem spune despre deșeurile metalice care pe parcursul intervalului analizate și-au dublat cantitatea,de la 50 de tone în 2007 la 106 tone în 2012.

Capitolul 5. Sugestii și dezvoltare durabilă

Proximitatea față de municipiul București reprezintă un factor de favorabilitate extrem de mare în ceea ce privește dezvoltarea pe plan economic a comunei Ciorogârla. Localitatea ,aflată la 13 km față de km 0 al capitalei este considerată de locuitorii capitalei în ultimul deceniu, “o gură de aer” la marginea orașului aglomerat unde o mare parte dintre aceștia și-au mutat reședința preferând în aceleși timp să practice navetismul.

5.1.Potențialul agricol

În anul 1985 localitatea Ciorogârla a revenit Sectorului Agricol Ilfov,de aici reieșind potențialul agricol ridicat al teritoriului acesteia. Localizată în Campia Română,zona cu cea mai mare dezvoltare agricolă,comuna Ciorogârla avea în trecut un profil preponderant agricol. Pe teritoriul comunei funcționau în trecut,înainte de .A.P și I.A.S (Cooperativa Agricolă de Producție și Întreprindere Agricolă de Stat) iar majoritatea localnicilor comunei își desfășurau activitățile în cadrul acestor unități de colectivizare. În urma încetării activităților acestor unități,odată cu căderea comunismului,profilul agricol al comunei s-a diminuat treptat,ajungându-se în zilele noastre la pierderea apoape în totalitate a terenurilor agricole. Înaintarea spațiilor rezidențiale a dus la o pondere scăzută în prezent a terenurilor agricole arabile. Având în vedere potențialul agricol ridicat valorificat în trecut,revenirea la practicarea agriculturii pe terenurile încă rămase poate deveni un factor cheie din punct de vedere economic în ceea ce privește comuna Ciorogârla. Agricultorii locali cultivă în prezent cantități mici în incinta propriei gospodării,însa daca acest lucru s-ar realiza la scară mai mare ,comuna Ciorogârla ar putea furniza sau satisfice cererile unor unități comerciale din București. Acest lucru se întâmplă spre exemplu,în cazul unui restaurant din București ce îsî are ferma în localitatea Ciorogârla,aprovizionându-se cu producții proprii de legume,fucte sau carne. Solul și condițiile climatice sunt favorabile cultivării unor serii diverse de specii agricole, legumicultura fiind și ea posibilă sau de asemenea viticultura și pomicultura.

5.2. Potențialul turistic (religios)

Mânăstirea Samurcașești reprezintă în prezent un punct de atracție turistic pentru foarte multi vizitatori. În anul 1808 vornicul Constantin Sămurcaș și soția sa Zoe au ridicat această mânăstire. Aceasta impresionează în primul rând prin arhitectura sa deosebită. În pronaos,absidele alcătuiesc trei altare și anume altarul din mijloc ce poartă hramul Sfintei Treimi,cel din mijloc hramul Maicii Domnului iar cel din stânga hramul Cuvioasei Parascheva. Catapeteasma din lemn sculptat este originară din anul 1808,iar pictura a fost executată de pictorul Gheorghe Tattarescu. Distrusă de mai multe ori,biserica a fost rezidită între anii 1941-1943,respectându-se arhitectura originală.(Fig.44) În muzeul mânăstirii se păstrează printer alte obiecte de valoare crucea din filigran a haiducului Iancu Jianu și o cruce din lemn cu frecătură de argint aurit și pietre de topaz pe care Tudor Vladimirescu a dăruit-o mânăstirii în anul 1821. În prezent la mânăstire,45 de călugărițe alcătuiesc comunitatea moharhală,majoritatea dintre ele lucrând cele 23 de ha de teren arabil ale mânăstirii,îngrijind curtea și desfășurând activități precum patiserie,tâmplărie și agricultură(Figura 44)

Figura 44,Activități agricole, Figura 44,Mânăstirea Samurcașești (sursa www.manastirea-samurcasesti-ciorogarla.ro)

5.3.Infrastructura

Comuna Ciorogârla se dezvoltă de-a lungul drumurilor județene DJ601 și DJ602 și are ieșire la autostrada București-Pitești A1. De asemenea are legătură directă cu cafea ferată București-Craiova care face parte din magistrala 900 București Nord – Roșiori Nord – Craiova – Filiași – Caransebeș – Timișoara Nord ce are stația la Domneștii de Sus. (Fig.45) Legătura cu drumurile județene și autostrada A1 fac ca accesul disnspre localitate să se desfășoare cu ușurință spre mari centre urbane,în special municipiul București.

Figura 45,Harta infrastructurii comunei Ciorogârla,(sursa Harta topografică militară,scara 1 50.000,ediție 1989,DTM)

5.4.Planuri de dezvoltare durabilă

Utilizarea terenurilor din ultimul deceniu ridică cea mai importantă problmă din punct de vedere al zonării teritoriale. În consecință este necesar ca profilul terenurilor să fie respectat mai ales în cazul construirii pe terenurile destinate dezvoltării infrastructurii,sau pe zonele cu vulnerabilitate ridicată la riscuri naturale așa cum spre exemplu se întamplă în cazul unei locuințe (în prezent dată spre vânzare) amplasate pe malul râului Ciorogârla. Zona este restrictivă atât din punct de vedere al riscului de inundație cât și în ceea ce privește pânza freatică mult prea aproape de suprafață sau umiditatea excesivă,factori ce pot duce la apariția igrasiei și a mucegaiului.(Fig. 46)

Figura 46,Amplasarea unei locuințe într-o zona de restrictivitate,sursă : arhivă personală

În ceea ce privește factorul de mediu – aer, în Planul Urbanistic General al comunei sunt prevăzute planuri ce ii pot afecta calitatea.Spre exemplu,în vederea dezvoltării comunei sunt necesarea refacerea tronsoanelor de drum,efectuarea săpătuilor pentru execuția canalizării, lucrări ce pot afecta calitatea aerului În primul rând ,având în vedere dezvoltarea continuă a comunei,se va accentua și traficul rutier în zonă,fapt ce impune extinderea spațiilor verzi. În cazul solicitării amplasării uni spatiu commercial sau a unei activități economice se vor cere măsuri de protecție în ceea ce privește compușii organici volatili (COV) sau vor fi sugerate agenților economici utilizarea de materii prime ecologice și să limiteze astfel emisiile de noxe în atmosferă.

Pentru apă, având în vedere extinderea rețelei de canalizare și alimentarea cu apă potabilă se vor monitoriza atât evacuarea apelor uzate cât și consumul de apă și totodată se vor gestiona responsabil deșeurile rezultate în urma săpăturilor de execuție. Se vor continua de asemenea și lucrările hidrotehnice inițiate recent pentru apărarea malurilor râului Ciorogârla,protejând astfel populația în cazul creșterii debitului.

Pentru sol, este prevăzut planul de refacere a suprafețelor afectate de inundații . Pentru valorificarea patrimoniului local cultural este necesar în primul rând păstrarea minima a unui stil architectural omogen,cel puțin în zonele apropiate monumentelor. Cel mai important aspect îl deține gradul de educație al populației și de conștientizare a valorii obiectivelor.

Figura 36,Amplasarea unei locuințe în cimitirul Mânăstirii Samurcașești, sursa: arhivă personală

Concluzii.

Pentru a însuma tot studiul evidențiat în prezenta lucrare putem spune că localitatea Ciorogârla reprezintă un refugiu “curat” al locuitorilor capitalei, “gura de aer” de la marginea unui oraș aglomerat și poluat. În primul capitol am prezentat istoricul comunei din spusele lui Dumitru Dima, „Puține cuvinte despre o localitate de lângă București : Ciorogârla”, o lucrare cu implicare personala pronunțată a unui fost locuitor al comunei, “fiu” al acesteia așa cum se autointitulează. Născut la 20 martie 1931, Dumitru Dima și-a petrecut copilăria în comuna Ciorogârla pe care a îndrăgit-o atât de tare încat a redactat lucrarea mai sus citată,unde prezintă atât istoricul comunei, cât și documentele care atestă înfinnțarea așezării,dezvoltarea și emanciparea ei de-a lungul anilor. Autorul consideră că volumul redactat va fi pentru generațiile viitoare un„ izvor de informații și de mândrie că apațin acestui pământ ”, afirmație cu care,personal sunt întru totul de acord întrucât a reprezentat un real ajutor în cunoașterea locurilor natale și redactarea prezentei lucrări. În cel de-al doilea capitol,comuna Ciorogârla a fost încadrată din punct de vedere geographic și de asemenea a fost descris cadrul natural al acesteia. Aflată în Campia Vlăsiei,subdiviziune a Câmpiei Române și așezată pe soluri argiloase și aluvionare ce dau o fertilitate a acestuia foarte bună,localitatea prezintă un potential agricol extrem de accentuat. Trecând la cel de-al treilea capitol, unde a fost descrisă componenta demografică,putem observa că în rândul celor 6.188 de locuitori există o omogenitate din punct de vedere confesional și etnic. În ceea ce privește calitatea mediului, putem aprecia că localitatea nu prezintă surse majore de poluare a aerului, motiv pentru care nu au fost amplasate stații de monitorizare a calității aerului. Singura sursă de poluare importantă din punct de vedere al degradării calității aerului este reprezentată de traffic, mai accentuat la ieșirea din comună ,de-a lungul drumului județean DJ601 unde sunt amplasate diverse depozite sau spații cu funcțiuni poluante precum piețele de desfacere auto ce generează pulberi în suspenisie,de altfel fiind singurul indicator ce a deposit cantitatea maxima admisă. Din păcate , nu același lucru putem spune despre calitatea apelor subterane ce sunt poluate chiar de locuitori prin utilizarea unor fose septice neconforme,dat fiind faptul că în comună lucrările de canalizare sunt încă în desfășurare. De asemenea, și apele de suprafață ,cum ar fi râul Ciorogârla ce este încadrat în clasa a IV-a de calitate,având o calitate foarte proastă reprezintă o problemă importantă. Motivul pentru care acesta ar putea avea o calitate proastă poate fi cantitatea de deșeuri apreciabilă deversată periodic în albia râului. De aici putem discuta despre o altă problemă importantă a localității,și anume programul de gestionare a deșeurilor . Deși primăria comunei are contract încheiat cu SC. REBU.SA, preluarea deșeurilor întârzie uneori,transportarea acestora la rampa de deșeuri Glina este defectuoasă, de multe ori, o parte din deșeuri ajungând în râu. În ceea ce privește rezolvarea problemelor actuale și planurile de viitor ce include comuna Ciorogârla, se dorește o mărire a gradului de acoperire cu spații verzi de recreere,finalizarea lucrărilor existente,bineînțeles,evitând pe cât posibil degradare mediului. Concluzia finală este reprezentată de faptul că,deși întampină probleme de luat în considerare, comuna Ciorogârla nu prezintă un grad ridicat de poluare,păstrandu-și caracterul rural,încă.

Bibliografie

1. Bădicioiu, A. (2005, iunie 8). Codrii Vlăsiei se întorc. Cotidianul.

2. Bălteanu, D. ( 2003 ). Modificări globale ale mediului . București: Editura CREDIS.

3. Cristian, I. (2008). Metode si tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București. Editura Universității din București.

4. Dima, D., 2001, Puține cuvinte despre istoria unei localități de lângă București : Ciorogârla.

5. Draghici, D. F. (2006). Ilfov Country. București: Tipografia Intact.

6. Giurescu, C. C.-1. (1966). Istoria Bucureștilor : Din Cele Mai Vechi Timpuri Pînă În Zilele Noastre. București, România: Editura Pentru Literatură.

7. I. Mărculeț, G. V. (2007). ASPECTE PRIVIND GEOMORFOLOGIA ȘI HIDROGRAFIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI. București.

8. Iojă, C. (2008). Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București. Editura Universității din București.

9. Iojă, C. (2013). Metode de evaluare a stării mediului.

10. Ivan, H. (2011). Evaluarea comparativă a spațiilor rezidențiale reprezentative din județul Ilfov. București.

11. Posea, G. Ș. (1984). Municipiul București cu Sectorul agricol Ilfov . București: Editura Academiei Republicii Socialiste România.

12. Șerbănescu, D. (1975). Obiecte din cupru și bronz descoperite în județul Ilfov. STUDII ȘI CERCETĂRI DE ISTORIE VECHE ȘI ARHEOLOGIE (S.C.I.V.A).

Articole preluate de pe Internet:

1. Sandulache, M. I., 2012, Vegetația,fauna și rezervațiile naturale. Preluat de pe http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_-_curs_3.php ,accesat la data de 15.03.2016

Documente Interne:

1. (2004). Plan de Amenajare a Teritoriului Județean ILFOV. București: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Preluat de pe: http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_ilfov2/Memoriu%20Etapa%20II.pdf, accesat la data de 5.04.2016

Alte documente:

1. Harta topografică militară, scara 1:50.000, ediția 1989, D.T.M.

2. Harta unităților de relief, scara 1:200.000, ediția 1979, Lucian Badea

3. Harta geologică a României, scara 1:200.000, ediția 1968, I.G.R.

4. Harta solurilor României, scara 1:200.000, ediția 1978, I.C.P.A

5. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. (2000). Monitorul Oficial. București.

Site-uri web folosite:

anpmif.ro. Accesat la data de 3.02.2016

ghid.imopedia.ro. Accesat la data de 25.01.2016

primariaciorogarla.ro. Accesat la data de 12.05. 2016

rp5.ru. Accesat la data de 4.04.2016

www.anm.ro. Accesat la data de 25.04.2016

www.calitateaer.ro. Accesat la data de 22.05.2016