Jtcoen3@gmail.com 10 Lucrare Diploma Text

PERSONALITATEA $I STILURILE DE COPING LA ADOLESCENȚI CUPRINS Introducere, Pag -4 Capitolul 1. Personalitatea adolescentului 1.1 Dinamica dezvoltării personalității Pag.5-9 1.2.Nivelul cognitiv. Pag. 9-13 1.3.Viata afectivă a adolescentului „Pag, 13-17 1.4.Nivelu comportamental. Pag. 17-19 Capitolul 2. Identitatea în adolescență 2.1.Cunoasterea de sine și imaginea de sine.. 2.2.Criza de originalitate la adolescență. 23.Adolescentul și relațiile se 24 Relațiile cu indivizii de aceeasi vist. Pag. 28-29 Capitolul 3. Stiluri de coping. Capitolul 4. Metodologia ceretării 4.1,Obiectivele studiul 2.33 4 2 POE „Pag, 33-35 4.3. Esantionul cercetări… „Bag, 35 4.4. Instrumentele de luer.. ag. 35-39 „Pag. 39-30 Capitolul 5. Concluzii 5.1. Concluziile lucrări „Pag. 81-82 52. Concluzii generale și recomandări. Pag. 82-83 Anes. „Pag. 84-91 Rezumatul leet. Pag. 92-93 Bibliografie. Pag. 94-95 INTRODUCERE Perioada de timp în cursul căreia procesele de reproducere se maturizează este cunoscută ca pubertate. Desi majoritatea semnelor de dezvoltare evidente in timpul puberty sunt fizice, apar transformări și persoane. funcționarea cognitivă, in interacțiunea socială, emoții i în simul propriei Adolescența este o perioada de sări conflictuale sau crize. (A Birch, 2000) Adolescența este stadiul în care individul luptă pentru depășirea confuziei de rol și pentru a-și dezvolta un sentiment clar al identității persoane (A.M.Marhan, 201 1- 2012) Maturizarea timpurie sau tărzi pare să aibă puține efecte psihologice durabile la fee Totuși, la băieți situația difera. Băieții care se maturizează timpuriu prezintă 0 probabilitate mai mare să aibă unele avantaje în activitățile sponive, datorită unei forte fizice și dimensiuni ‘mai mari. Ei își dezvoltă încrederea de sine în relațiile cu fetele mai devreme, Invers se întâmplă cu băieții care se maturizează târziu Fetele maturizate timpuriu tind să nu fie muljumite de imaginea lor corporală, sunt indispuse, indiferente și mai dezorganizate în condiții de stres. Pentru unii ceretitor, arația cltre sexul opus, intl de sentimentul că relația de dragoste autonorizează, conduce la eliberarea fat de dependența parentală. Pentru ali, grupul icrosexual este acela ce joacă acesta funcție de eliberare în măsura în care le dă posibilitatea să paicipe la rolurile cu valoare social. (A, Ban, 2001) Adolescentul valorizează școala in măsura în care ea îl ghidează spre activitățile adulților Socializarea adolescentului ese anxioasă, plină de îndoieli. Else lovește de interdicții, de ironii adulților, se revoltă, respinge atagamentele anturajul său, prin căutarea ator modele, El are nevoie să-și facă o părere generală despre lumea în care trăiește, iar ideologiile joacă un rol socializant. Ele pătrund în sistemul său de valori prin intermediul mediului familial și școlar i contribuie a formarea idealului de sine al adolescentului, Adolescența aduce imense potentialtii atât din punct de vedere fizic ct și psihologic iar pubertatea avansată pusă în evidență de lumea contemporană accelerează apariția acestora, spre mirare părinților și a profesorilor care compară tinerețea lor cu cea a copiilor Acest nou aspect nu rămâne fără consecințe: adolescentul doreste ca starea de dependență, absența responsabiltijilor,statutul de inferioritate (social i familial) să fie depășite cât mai rapid. Adolescentul caută autonomie si independență: constringerea și autoritatea devin pentru moment insuportabile, ceea ce explică alternanța reacțiilor de imitare și opoziție. Ultima se remarcă prin agresivitate la băieți cu spirit de contradi liberia i surprinde pe părinți și pe profesori, care uită adeseori că puberiatea precoce se alătură care elevii sunt tratați Încă drept copii. mai pronunțat. Această revendicare a unei seolartii prelungite i Adolescența aduce elemente inedite. Pentru adolescent, problema identități ete fixarea ‘unui scop în Viață. Adeseori țintește prea sus. Mult idealuri adolescentine sunt atăt de înalte, încă le este rezervată o cădere brutală. Reducerea imi i de sine gi a aspirațiilor la dimensi ile vieții reale este o sarcină pentru unii dintre adulți. Aspectul central al acestei perioade este efortul de fixare a intenționali acivitții sale, Rămâne ca perioada adultă să rezolve sau nu multe din neimpliniile adolescenței. Micam propus în această lucrare să studiez modul în care adolescenții percep comunicarea cu părinții. (dacă se sim infelesi de aceșia ) , rela cu profesori, relația cu lor și dacă indivizii de aceeasi vârstă, cauzele lipsei de comunicare, ce consecințe au asupra vi cunose anumite metode de comunicare eficientă pentru rezolvarea problemelor CAPITOLUL 1. PERSONALITATEA ADOLESCENTULUI 1.1. Dinamica dezvoltării personalității Personalitatea este un proces, ce se dezvoliă de-a lungul întregii existenje. Acest proces continuu de modelare a personalități, prin interacțiunea susinută a factorilor. genetici (componenta moștenită) cu factorii de mediu (componenta dobândită). poate fi înțeles cel mai bine prin analiza fiecăruia din nivelurile de funcționare a personalității umane: cognit emoțional, comportamental și biologic, precum și prin coroborarea lor. Diferențele interindividuale se manifestă încă de la o vârstă fragedă. Se pot identifica două categorii de inTuenge în diferențierea inerindividuală(A.Băban, 2001 > cele care in de temperament, și care para fi în cea mai mare parte înnăscute > celece țin de influențele mediului, Temperamentul se referă la trăsături cu o anumită bază genetică ce modulează gradul de ui. Aceste trăsături dar pot fi și activism, energie, emoționalitate, reactivitate si sociabilitate al indi manifestate imediat după naștere pot rămâne relativ stabile de-a lungul vieți puteric influentate de factorii de mediu. Dintre ele se pot aminti (A. Baban, 2001): > nivelul de act ism si energie ¥ adaptabilitate la schimbare > reactivitate emoțională > orientare spre lume sau spre sine Comunicarea se definește a fi un proces tranzactional prin care ei care participă schimbă informay întrun anumit context. Partenerii în comunicare sunt: emițătorul si receptorul (A. Rotaru, 2002, Consiliere gi orientare) Informatie care se comunică sunt codate într-un mesaj. Mesajul este un st de simboluri vetbale (mesaje codate prin cuvinte) si non vorbale (gesturi, emoții, priviri, et.) Relatilor de comunicare li se acordă 0 atenție deosebită in literatura de specialitate deoarece comunicarea implică o anumită reciprocitate și este privită ca formă fundamentală de interaciune psihosociala. (E. Joia-2003, Pedagogie și elemente de psihologie școlară) Schema oricărei comunicări, ca ansamblu al aspectelor ce concură la realizarea ci, cuprinde (C. CUCOS, 2005) > Factorii (actori / personajele agenții ) comunicării > Distanța dintre aceștia si așezarea lor, ambele fiind importante pentru precizarea particulartiilor > Canalul de transmitere a mesajului > Cadrul și contextul tutional al comunicării >. Tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secretele >. Situația enunțiativă (interviu, dezbatere, legie, sesiune că, etc) > Repenorile active sau latente ale emițător — receptorilor > Retroactiunile practicate > Factorii de bruiaj (zgomotele) Pentru unii adolescenți, procesul dobândirii identității se desfășoară relativ calm, cu tensiuni si conflicte minore. Pentru alți însă, adolescența este o perioadă de mare confuzi acompaniată de crize existențiale, de conflicte puternice si de încercarea de subminare a auorității (părinți, profesor, școală ete.) Pe baza modelelor, adolescentul își sintetizează un Eu ideal, Subiectul uman poate fi studiat si înțeles din punct de vedere cognitiv, emotional , comportamental s biologic. Personalitatea poste fi definită ca un pattern cognitiv, emotional, comportamental și biologic distinct al unei persoane care îi definește stilul personal i îi influențează interacțiunile eu mediul (A.Baban, 2001). Psihologul Eric Bere (Lassus, 2000, apud A. Băban, 2001) deserie într-un limbaj accesibil modul în care cele trei nivele : cognitiv, emoțional și comportamental interacționează în structura de personalitate și maniera în care influențează persoana. Modelul lui Bere propune structurarea personalității în tei stări ale Eului. În fiecare dintre noi există aceste stări de la o vârstă fragedă și pnd la una înaintată. În procesul de comunicare, transmiterea mesajului este însoțită de operații de codificare și decodi pentru a faci comunicării (LOMER, 2007) care, prin intermediul cărora emițătorul si receptorul apelează la anumite simboluri infelegerea mesajului, transmiterea si interpretarea informațiilor care fac obiectul Există persoane care sunt dominate de unul dintre Euri si se comportă conform caracterisicilor acestuia, indiferent de situate sau de persoanele cu care se relaionează. EUL DE NIVEL ATITUDINAL ȘI PĂRINTE — COMPORTAMENTAL EULDE — —NvVELcoanitlv ADULT EULDE — NIVEL AFECTIV COPIL Stările Ew-lui, Modelul lui Berne Lum decizii ne comportim, reactionim în funcție de dominanța unei stiri a Eului asupra celorlalte sau în funcție de echilibrul în care acestea se afl Principiile comunicării eficiente (LOMER, 2007) > Principiul coerenței: receptorul să primească si să înțeleagă mesajul în conformitate cu intențiile emititorului > Principiul schimbului permanent: emititoru si primească feedback-ul (sub forma întrebărilor, observațiilor, precizărilor) din partea receptorului și să țină cont de mesajul reprimit (să asculte argumentele receptorului și să-și adapteze comportamentul) > Principiul percepției globale: corelarea comunicării verbale cu elementele comunicări nonverbale. Eul de părinte cuprinde cerințele, valorile, regulile, normele, opiniile, judecaile pe care o persoană le-a interiorizat. O persoană cu un Eu de părinte dominant încearcă să se impună în să domine, să comande, să judece, să critice sau să îi devalorizeze dolesceni, adult) este dominată de Eul de părinte atunci când are permanent în faa celora, pe ceilalți. O persoană (copil, tendința (A Băban, 2001) + si folosească un comportament autoritar (voce, gesturi, nate), să judece pe alții – să impună, să dea ordine, Să amenințe, Să emită reguli care nu admit eplică, să blameze – să protejeze / supraprotejeze, să consoleze, să Îi ofere serv ile în locul altei persoane Eul de adult caracterizează comportamentul realist, logic și rațional. Eul de adult este cel care pune întrebări, care menține atitudinea noastră de curiozitate i interogare asupra lumii. Eul de adult este cel care (A.Baban, 2001) – se informează, compară, evaluează, analizează, învață, reflectează, injelege, comunică, ândite, rezolvă probleme, negociază. decizi Eul de copil însumează emoțiile, satisfacție, plăcerile și neplăcerile, regretele , anxitiile si temerile mânia și furia. Este sarea prin care se exprimă spontan trebuinjele și dorințele noastre, emoțiile si sentimentele. Eul de copil reprezintă totodată si resursa de creativitate, intuiție, spontaneitate. Eul de copil este ce care (A. Băban, 2001) + se bucură, se intristeaza, ride, plânge, respinge, are fantezii, are preferine, are neliniști, se in dar poate fi și – “mie tran”, necontrolat, egocentric, manipulator. Stările Eului contin gânduri și raționamente, emoții și sentimente, norme comporiamente, Niciuna dnte ele nu este mai bună sau ma important dec celelate două. © bund adaptare presupune actualizarea Eului potivit situate in care e am. În funcție de ipul de otucaie din familie i școală ele tri sări ale Eului se dezvoltă armonios sau in disproportie De exempiu o educate rigidă, plină de consringeri poate duce la exacerbarea Eului d părinte, o educaie excesiv de liberală sa de protectoare conduce la augmentarea Eului de co Parintele, profesorul, adultul in general, trebuie să încerce să ofere modele comportamentale care să demonstreze copilului și elevului echilibru celor tri structuri. Armonia celor tei stări și actualizarea lor adecvată situației sunt o condiție pentru sarea noastră de bine, copil sau adult, profesor sau elev. (A. Băban, 2001) 12. Nivelul cognitiv în teoria dezvoltări cognitive, Piaget a definit un nou nivel de gindire care apare în jurul pubenăți- gândirea operațional – formală. Gândirea opera de a rajona abstract și tesa sistematic propoziții ră a face eternă la obiectele concrie. Ea este considerată de ctre Piaget ca fi 2000) nal – formală necesită abilitatea 14 un aspect important al dezvoltării umane. (A Birch, Adolescentul, confruntat cu rezolvarea unei probleme științifice este capabil de un rationament ipotetic și de analiză a unei game ample de alternative diferite, precum si de îngelegerea substratului legii tințifice. Această transformare în gândirea adolescentului a fost deserisă ca o mutare a accentului de pe “real” pe “posibil”. Multe studii au arătat că adevărata gândire operațională se găsește 2000) cultura vesticd numai la o minoritate de adolescenți. (A Birch, Adolescentul capătă deprinderea de a raționa logic și sunt întărite acum capacitățile operative intelectuale. Crește randamentul activități intelectuale prin intermediul algoritmilor de mai mare complexitate. (Sion, 2006) Cercetarea lui Kohlberg asupra dezvoltării morale a atras atenția asupra modului in care transformările cognitive influenfeazA raționamentul moral în timpul adolescenței. La nivelul stadiului convențional, în adolescența timpurie, gândirea morală este dominată de interesul pentru familie, societate sau standarde naționale. (A.Birch, 2000) Pentru a se adapta la mediu fința umană șia elaborat un sistem de prelucrare a informației. Noi ne construim în mod activ o reprezentare a realității — care este diferită prin realitatea însăși cognitiv vizează modalitatea de operare cu informațiile si cunoștințele dobândite pe parcursul vieții prin selectarea transformarea, stocarea și reactualizarea informației. Nivelul Aceste informații se referă la convingeri, atitudini, expectanțe de care dispunem si care pot fi structurat în mai multe categorii: ¥ informații despre sine informații despre ceilalți informații despre lume, societate vvy informații despre viitor Y informați despre înțelegerea modului de funcționare a psihicului uman — 10 Aceste gânduri, atitudini, convingeri mediază modul in care ne comportăm și emoțiile pe care le trăim. Ele precipită și conservă anumite stări emoționale și comportamentale. Un comportament (intarea profesorului în clasă) poate deveni un stimul care declanșează un gând/cogniie, care la rândul lui determină trăire emoțională (că, anxietate) Procesele de gândire ale adolescentului devin mai analitice și reflexive decât la persoanele re. Adolescenții utilizează tehnici complexe ca ajutoare ale memoriei gi sunt mai capabili de a anticipa și dezvolta strategii de rezolvare a problemelor, atât academice cât și în raport cu situațiile sociale. (A.Birch, 2000) Formarea cognitilor adaptative sau dezadaprative se realizează pe parcursul dezvoltării persoanei în urma experiențelor de viață si a contactului cu alte persoane ~ părinți, profesori Oamenii au tendința să considere gândurile ca flind o reflectare fidelă a realități. De cele mai multe ori gândurile sunt doar o interpretare a realități Ascultarea activă ese cea care încurajează persoanele să vorbească deschis i liber. Prin ascultare activă se comunică respect pentru ceea ce gândește sau simte interlocutorul și se transmite mesajul nonverbal că este înțeles. (A Baban, 2003) De exemplu, în cazul elevului, dacă aceste interpretări se repetă frecvent pot duce la formarea unei stime de sine negative, la neincredere, la scăderea performanțelor sociale și scolar, la demisii și retrageri comportamentale. Comportamentele neadaptative ale elevului pot să fe, îte-o măsură mai mare sau mai mică consecinfele unor etichete atribuie în mod repetat de adult copilului (“nu esti bun denimic”, “esti cel mai leneș din clasă”) Aceste etichete determină un anumit tip de procesare informațională despre sine, 0 emoție (furie, dezamăgire, teamă, triste) și un comportament consecutiv gândului și emoției (comportamentul de leneș, de copil rău). Denumite si distorsiuni cognitive, aceste tendințe ezadaptative ale gândirii pot avea ca pune de plecare experiențe negative in copilărie dar și de mai tărziu, precum și preluarea modelelor de interpretare a reslită ale părinților și altor persoane semnificative (profesori, rude). u Judeciile pe carele Fae părinții și profesorii asupra persoanelor și situațiilor de viață sunt preluate de copii și devin asfel tipare de interpretare a propriei persoane, a realității prezente și viitoare. De exemplu, părinții pot afirma :” Oamenii sunt ăi, u poți să ai incredere în nimeni Adolescentul preia acest tipar de gândire al părinților care îi va putea produce anxietate socială (teama nejusiicată de a cunoaște alte persoane) Pentru mulți adolescenți calificativele ive pe care le adresează adulți părinți sau profesori (“nu esti bun de nimic, nu o să ajungi nimic”) devin un tipar defectuos de autoapreciere (pentru că sunt generalizări care pomese din fapte singulare, pentru că minimaizează calitățile și reliefează defectele) Adolescentul sau tânărul privește înapoi la perioada trăită si decide ce inseamnă (ce semnificație a avut) copilăria pentru el. Această nouă semnificație devine astfel 0 parte componentă influentă din identitatea persoanei. (A.M. Marhan, 2011 – 2012) Acest tipar creează complexe de inferioritate, blochează șanse de a-l contraria prin teama de implicare și prin activarea gândului (tiparului). Impunerea de către adulți a unor standarde prea ridicate, nerealiste poate duce Ia descurajare si neincredere din partea adolescentului Inducerea la adolescent a ideii că trebuie să fie mereu echilibrat, stăpân pe sentimentele lui, că oamenii normali nu sunt niciodată nelinistii, va duce la ideea greșită a unui perfectionism emoțional. Nerealizarea acestor standarde duce la descurajare și neincredere, adolescentul ajungând să fie convins că nu are valoare dacă nu atinge standardele impuse. Lumea interioară devine un univers distinet de lumea exterioară, beneficiarul acestei dihotomii find unversul împlinit care dă sentimentul unei revelaii particulare. Este vorba de 0 atitudine reflexivă pregnantă în mediul scolar: pe de o parte, căutarea unui refugiu impotriva șocurilor venite din exterior, pe de altă parte, elaborarea unor conduite de adaptare din ce in ce mai rafinate și mai sigure la lumea exterioară. (MLE.Druță, 2000) Gândurile (cognițile) nu sunt decât interpretări ale realității. Unele dintre acestea sunt negative și neconstructive. Emotile sunt strâns legate de gândurile i interpreările noastre. 2 Cognitile despre sine, lume si viitor ale adolescenților sunt rezultatul aprecierilor celorlalți. Putem schimba sau conirola cel puțin parțial emoțiile și comportamentele prin modificarea gândurilor și interpretărilor negative, Cel mai important este să încercăm să prevenim gândurile disfunctionale prin evitarea utilizar ichetelor negative. Pe plan intelectual, adolescentul normal dotat accede practic la aceleași deprinderi intelectuale ca si adultul (din punctul de vedere al gândirii formale și al rayionamentului) lipsindu-i însă experiența de viață, măsura și stabilitatea. Gândirea adolescentului a devenit reversibilă si obiectivă. În acest moment se accentuează diferența între inteligența practică si iteligenta speculativă, criteriul excelent pentru orientarea profesională. ca de comunicare; anterior era mai dezvoltată la fete, acum devine important și pentru băieți. Relațiile Adolescenja aduce cu sine o creștere a abilităților sociale. Se dezvoltă capaci între băețo și ete, dar și relațiile în grupuri de același sex capătă o semnificație profundă (GSion, 2006) Logica adolescentului este însă tit de rigidă, aici si discuțiile fed sfargit în anturajul din care face pane. Această nouă putere de Atel pierde sensul valorilor relative; de conceptualizare tinde uneori spre verbalism. Modul abstract de gândire este influențat atit de scoală cât și de medi amicale, schimburi normale în procesul de învățare, distracții, et. Factori afectivi consolidează familial. Raporturile sociale consolidează o astfel de achiziție: relații procesele intelectuale, a și pe cele motivationale. 13, Viața afectiv a adolescentului Sentimentele reprezintă adevărata bogăție psihologică a adolescenților” ~ Maurice Debesse, (apud MLE. Druță, 2000, pag 54) Formarea conștiinței de sine a adolescentului formează două planuri distincte. Pe de o pane, conștiința de sine în relație cu aproapele său: pentru a aprofunda propria sa cunoaștere, adolescentul are nevoie ca și ceilalți să-l cunoască, căutându-le stima și admirația, ceea ce este 0 forma de egocentrism printre altele. Pe de altă pane, el devine constient de propria sa personalitate printr-o viață intimă și secretă, care îl conduce adeseori la izolare. 13 M. Debesse rezumă această situație în felul următor: “Adolescenții iubesc secretul, probează nevoia de a se izola, de a reflecta, devenind capabili să se întrețină cu ei înșiși” (ME.Druts, 2000). Povrivit caraterului lor, perioada jumalul dolescenții se complac într-o introspectie fără sfărșit. Este im sia confidentelordisimulate cu multă atenție. ‘Constructia personalități ete rezultatul acestei duble mișcări de apropiere de celălalt și de retragere în sine totodată, î contrast Cu elanurile spontane ale copilăriei Mai mult dec orice etapă a vieții, adolescența pune in evidență un ansamblu complex de legături între afectivitate și inteligenja. Adolescentul nu este doar romantic, ci și prozaic, Este pasionat de colegii de minerale, de ierbare, timbre, et. Interesul peniru câini și pisici îl subsumăm nevoii de atașament. Cu alte cuvinte, lumea exterioară exercită asupra lui o influență afectivă si morală cel ‘putin la fel de mare ca și lumea intelectuală, e căutând mereu o corespondență între stările sale sufletesti si universul în care este proiectat Sentimentele sunt adesea defectuos analizat și uneori imposibil de comunicat. Toate aceste sensibilitti particulare fac din adolescență un moment privilegiat pentru educația estetică. înreaga sarcind a încurajării une vieți psihologice sînătose îi revine educației din copilărie, al cre scop principal e cbuis fe Cultivarea sentimentului social adecvat, în sensul unor scopuri wiles sănătoase (A Adler, 2008) Viața mentala și afectivă a adolescentului nu se organizează potrivit unor direcții bine definite, Î continuare ele sunt adesea contradictorii, ceea ce explică în multe cazuri neliniștea acestuia, dezechilibrele sufletești, confietele cu familia, cu mediul scolar și societatea. Aceste tendințe incoerente sunt adesea inconstiente și nu apar decat in anumite momente — de criză = de exemplu, ceea ce face practic imposibilă stăpânirea lor de ctre subiect sau anturaj. Din acest motiv adaptarea la mediu este dificilă, de aici decurgând numeroase erori și suferințe care pot conduce, printr-o mișcare de actiune-reacte, și în funcție de împrejurări, la o inadaptare adesea definitivă. 1 în studiile sale asupra adolescenței, Stanley Hall constata o serie de opoziții ca semne ale instabiliăți adolescentului (ME. Druță, 2000): > v supraactivitatea urmată de epuizare. Subiectul interesat de sport sau de o altă activitate ce il preocupă nu cunoaște limitele propriilor ore. ică ulterior să plângă fără moriv sau nelinisti fară motiv. Adolescentul se descurajează cu ușurință, râsul “nebun” față de nimic și de tot, ceea ce nu imple construindu-si necazuri imaginare. adolescentul este foarte sensibil la complimentele ce-i sunt adresate, deoarece simte o mare nevoie de a i valorizat. Cu toate acestea el este susceptibil de un ccomportament nerespectuos faă de profesori și părin se poate remarca în mod concomitent o atitudine egoistă si atruistă. O serie de cauze nobile generale, po să-l envuziasmeze, în timp ce în alt situații el devine interest exclusiv de propria sa situație aspirațiile spre un ideal înalt pot să se învecineze cu dorine îndoielnice, cu atitudini obscene, uneori cu predelieventa tendința spre soli imiditții în societate îi ine poate fi urmată de o dorință exagerată spre divenismentul zgomotos, iar poate succede nevoia presantă de angajament în grup pentru a se distra. o anumită sensibilitate și delicatețe în raporturile umane se pot ali, pe un alt plan, cu ingratitudinea și răutatea ostentativă. curiozitatea și interesul pentru anumite discipline sunt însoțite de dezinteres si indiferenja intelectuală, chiar dacă această ultimă situație îi afectează statutul valoric lipsa de moderație, ce-l conduce la extreme; “linia de mijloc” nu este punctul forte al adolescenței La varsta adolescenței se menține sau se accentuează atitudinea critică faă de părinți cât și ambivalenta față de familie (ambivalența care a început din perioada puberățimă prin dorința concomitentă de independență față de părinți și dorința de a fi sprijinit, anevoie). Intensitatea și durata conflictelor depind atit de adolescent câ și de atitudinea ptrinților (E. Bocsa) 25 Subiectul nu conștientizează exact incoerența conduitei sale, care este evidentă mai ales pentru cei din jurul său. Simul relativului îi lipsește adeseori adolescentului. Nevoia sa de absolut este fără fisură, iar logica rigidă a raționamentului său nu devine mai suplă în prezența situațiilor contradictorii ale existenței. (ME. Druță, 2000) Primele șocuri pe car le suporă din parea vieții il învaă să-și păstreze logica, mai ales pe pla intelectual. O sere de împrejurări d viață se supun alti logic. La adolescent, coeziunea ideilor se opune incoerenjei datorată tendințelor și pulsunilor afective. Astfel adolescentul este împărțit între dorințe contadictoi, emoții de intensitate diferit și afluxul considerabil de posibilii. (V-E Dra, 2000) Afectivitatea negativă este efectul repetitiv a rilor emoționale negative și se manifestă prin (A.Baban, 2000): > Anxietae: stare de neliniște sau teamă, ce derivă din anticiparea sau perceperea unor pericole, însoțită de anumite manifestări somatice. Palpitai, respirații rapide si superficiale, transpirai > Depresie: evaluare deprecitivă de sine, lume și vitor. >. Irnabilate: tendința de a evalua lumea ca ostilă și d a reacționa prin reacții de fiustare, mânie, agresivitate > Lipsa de speranță: perceptia negativă a viitorului. v ‘Sentiment de neajutorare: lipsa perceperii controlului personal, al eficacitiit personae. Afectivitatea pozitivă se referă la stările și trăsăturile emoționale care induc percepții pozitive de sine (stima de sine, autoeficacitatea), ale lumii (sentiment de coerență, conirolabilitate) și ale viitorului (optimism). Un ro esențial în prevenirea afectivității negative îi revine educației afective Indeciza ese permanentă, chiar și atunci când este vorba de decizi fia importanță : alegerea unei cravate, a unui stilou etc. Este de înțeles de ce numeroși adolescenți, greși susinuți de către anturaj se refugiază în imaginație si vis, lsând să alunece tinerejea fără să o exploateze și sisi pregătească viitorul 16 Probabil, personajul lui Shakespeare, Hamlet, este simbolul adolescenței prin amestecul de sensualitate și puritate, de imaginație și logică. După el, romantismul a creat modele de neuitat. (ME Druță, 2000) 1.4. Nivelul comportamental Investgarea modului în care adolescentul își dezvotă valorile morale impli an proceselor prin care e adopt și itriorizează regulile și sandardele comporamentuluiașiepat în societate din care face pate, Iteriorizarea poate definită ca procesul rin cre standardele și valorile devino para sistemului propriu de motive și care dijează componamennl, chiar și în absența unor presiuni din parea celora Teora invite sociale posulează că, inijial, comporamentul adolescentului ese controlat prin recompense si misuri punitive din parta părinților. Datorită experenelor anterioare când adolescentul este pedepsit penru încălcarea. regullr, ulterior, el va ti o ile ce implică tentați de a se comporta anxietate dureroasă la încălcarea acestora, sau în situ imoral chiar dacă nu este de faă nici o persoană. Existh puține cercetări asupra modului vârstă, influențează dezvoltarea morală a adolescentului. Studiile corelationale au care interacțiunea cu ceilalți tineri, de aceeași at o relație negativă între primele interacțiuni, frecvente și confortabile, cu ceilai tineri de aceeași vârstă și ratele de delincvență din perioada adolescenței. Cercetările experimentale artă că dacă un adolescent observă un alt adolescent. comportându-se agresiv și nu este pedepsit, există o probabilitate crescută ca acel tânăr să se comport, de asemenea, agresiv. Mischel (1986, apud A. Baban, 2001) a realizat un studiu asupra onestității mai multor adoelscenti , aflaji în diverse situații la școală, acasă, când erau singuri sau când erau în compania prietenilor. Constatarea studiului a fos următoarea: elevii care au manifestat o lipsă de onestitate la școală (în sensul că au incereat să copieze) nu au manifestat cu necesitate aceeași trăsătură într-o altă situație, cum ar fi o competiție atletică. Comportamentul reprezintă totalitatea faptelor, actelor, reacțiilor ( motorii, verbale, emoționale) prin care © persoană răspunde solicitărilor lumii exterioare. Comportamentul transpune în fapte, idei, gânduri, credințe, convingeri. Ed Orice comporament este determinat de anumite motive ( care energizează și dinamizează organismul), este indreptat spre realizarea unor scopuri (ca modele mentale care prefigurează si orientează aicipaiv actele și faptele cuiva) și reprezintă expresia unor ati ale persoanei. Esențială este rel. ea este comportamentul virtual, iar comportamentul este manifestarea faptică, (rejațională a unor atitudini. În deserierea unei „dine — comportament. Atitu persoane cel mai frecvent ne bazăm pe enumerarea unei multitudini de caracteristici, trăsături. Acestea sunt moduri facile de a descrie © persoană, ce integrează observațiile asupra comportamentelor ei. Atitudinea față de școală nu constituie un aspect izola, ea este expresia și rezultatul condiților generale de organizare a familiei. Acolo unde familia întâmpină probleme cu adolescentul, apare frecvent și O atitudine negativă faă de școală. (P.H-Stahi, 2002) Deoarece trăsăturile nu sunt observabile — ele există doar în mintea noasră — lasă deschisă posibilitatea multor interpretări individuale Aescripiile pe baza trăsăturilor sunt, pe de o parte imprecise, iar pe de altă parte, nu ne oferă i unor erori. Deseori, implicit a cor informații despre modul cu trăsăturile ne influențează comportamentele. Avantajele descrierii pe baza comportamentelor sunt (A.Băban, 2001): > descrptile sunt mult mai specifice gi mai detaliate > permit intervenții mai tintite >. promovează individualitatea persoanei ~ unii sunt mai amabili într-un fel, al sunt în al: fel, unul ese anxios într-o situație, alți, înalt. Comportamentele umane au o cauzalitate complexă și simpla lor etichetare nu este suficientă pentru identificarea soluțiilor în rezolvarea unei probleme. 18 Efectele negative ale rilizăii etichetelor comportamentale: >. intarese comportamentul ~ dacă unui adolescent i se atașează frecvent o etichetă negativă ajunge să se comporte conform acelei tichete (de exemplu “ești timid” — adolescentul ajunge să creadă că este o persoană timidă si se comportă în consecință) > atribuie amumite roluri — aceste roluri puțin măgulitoare diminuează șansele persoanei etichetate, “inchisă într-un rol” > redue șansele de dezvoltare personală > favorizează apari 1 CAPITOLUL 2. IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ 2.1. Cunoașterea de sine și imaginea de sine Cuncaștere si acceptarea de sine sunt variabile fundamentale în funcționarea si adaptarea la mediu soci , in menținerea sănătății mentale gi emoționale. Familia și școala sunt instiuyile cheie care creează cadrul in care adolescenții se pot dezvolta armonios în funcție de interesele și aptitudinie proprii. Familia și scoala devin astfel locul predilect unde elevul începe să se descopere pe sine, să și contureze o imagine despre propria persoană, să își dezvolte increderea în sine Rezoluția crizei adolescentine poate lua o mare varietate de forme, cea mai comună fiind asteptirile individului de la cea în care identitatea selectat este conformă cu normele societă el însuși (G-Sion, 2006) Cunoașterea de sine este un proces cogpitiv, afectiv și motivational individual, dar suponă influențe puternice de mediu. Imagine de sine se refer la totalitatea perceptilor privind. abilitățile, atitudinile și comportamentele personale. Imaginea de sine poate fi înțeleasă ca 0 reprezentare mentală proprii persoane sau ca structură organizată de cunoșințe declarative despre sine care ghidează comportamentul social. (A.Băban, 2001) Imaginea de sine presupune conșientizarea a * cine sunt eu” șia “ceea ce pot să fac eu”. Imaginea de sine influențează atât percepția lumii cât si a propriilor comportamente, Un adolescent cu o imagine de sine săracă sau negativă va tinde să gândească , să simtă si să se comporte negativ. De exemplu, un adolescent care se percepe pe sine ca o persoană interesantă , va percepe lumea din jurul său si va acționa complet diferit ață de un alt adolescent care se vede. pe sine drept © persoană anostă. Imaginea de sine nu refectă intotdeauna realitatea. O adolescentă cu o înfățișare fizică atractiva se poate percepe ca fiind urtă i grasă și CCunoaseren de sine și formarea imagini d sine sunt procese complexe ce implică mai multe dimensiuni. Imaginea de sine (El) nu est o strucură omogenă În cadru imagini de sine se face distincția inte Eul (inele) real, El (inele) vito și El (inele) deal. (A. Baban 2001) 20 Adolescentul capătă acum un sens al identității precum si un copleșitor sentiment al dispersăii identității fapt are reprezintă polaritatea acestei faze de dezvoltare. (G.Sion, 2006) Eul real sau Eul actual este rezultatul expernțelor noastre, cadrului social și cultural în care trăim. Eul real cuprinde (A.Buban, 2001): > v y eul fie: structurează dezvolarea, orporarea și acceptarea propriei corporalități. Imaginea corporală se referă la modul în care adolescentul se percepe pe sine și la modul in care el crede că este perceput de ceilalți. Eul fizic poate genera sentimente de nemulțumire, neincredere, furie, izolare. Diserepanta dinar Eul fzie real și cel cultivat de media determină un număr mare de tulburări de comportament alimentar de tip anorectic în rândul adolescentelor. Nu este de neglijat nici numărul tot mai mare de baiei care recurg la substanțe anabolizante pentru a cășiga ariicial in greutate si masă musculară. eul cognitiv se referă la modul în care sinele receplează și structurează conținuturile informaționale despre sine și lume, și la modul în care operează cu acestea. Unii adolescenți fa atriburi interne pentru evenimente negative, astfel încât se autoculpabilizează permanent, în timp ce alții fa atribuiri externe pentru ‘si menține imaginea de sine pozitivă, eul emoțional (Eul intim sau Eul privat) sintetizează totalitatea sentimentelor și emoțiilor față de sine, lume și viitor. In general, Eul emoțional al adolescenților este labil. Curajul , bravura , negarea oricărui pericol pot altera cu anxietti și nelinis extreme, Adolescentii trebuie ajutati să-și dezvolte abilitatea de a identifi emoșiile tite și de a le exprima într-o manieră potrivită situației, fără teama de ridicol sau de a-și expune “slabiciunile” eul social (Eul interpersonal) este acea dimensiune a personalității pe care suntem dispuși să o exprimăm lumii. Un adolescent se va purta în genera într-un anumit ‘mod acasă, între prietenii apropiați și în alt mod (care sil securizeze) în cadrul interacțiunilor sociale eul spiritual reflectd valorile și jaloanele existențiale ale unei persoane. Din aceasta perspectivă , adolescenții pot fi caracterizați ca fiind idealist, religioși, altruisti, pacifist, pragmatici a Eul viitor (Eul posibil) vizează modul în care persoana isi percepe potențialul de dezvoltare personală gi se proiectează în vitor. Eul vitor încorporează repertoriul aspirailor, motivatilor si scopurilor de durată medie și lungă. Eul vitor este o structură importantă de personalitate deoarece acționează ca factor motivational în comportamente de abordare strategică, și în acest caz devine Eul dorit. Un adolescent optimist va contura un Eu viitor dominat de Eul dorit, pentru care a mobiliza resursele motivafionale si cognitive; Eul temut, comportamentele evitative i emoțile negative vor caracteriza un adolescent pesimist. Adultu în rolul său de părinte sau profesor poate opta Între a întreține speranțele adolescenților (prin evaluări pozitive, oricât de mici ar fi acestea) sau neîncrederea (prin evaluări negative, chiar dacă acestea sunt făcute scop de stimulare). Se poate afirma că acești părinți manifestă un nivel redus de încurajare si susținere a copilului, ajungând până a detașare și neimplicare emoțională. Copiilor nu li se impun reguli, nu li se acordă prea multă atenție, susținere sau sprijin. (E. Bonchis,2011, Tratat de asistență sociala) Eul ideal este ceea ce ne-am dori ă fim, dar în același timp suntem conștienți că nu avem resurse reale să ajungem. Eul ideal este, ca multe dintre idealuri o himeră. Când ne apropiem sau chiar ingem asa numitul ideal realizăm că dorim altceva și acel altceva devine ideal. Alteori Eul ideal nu poate fi niciodată atins (de exemplu, o adolescentă cu o înălțime mică care vizează să aibă statura și silueta unui manechin). Dacă un adolescent se va cantona în decalajul dintre Eul real și cel ideal are multe șanse să trăiască o permanentă stare de nemulțumire de sine, frustrare. si chiar depresie. Este bine ca adolescenții să învețe să facă diferența dintre Eul ideal și Eul viitor, cel urmă conținând elemente realiste, deci realizabil. Eul ideal poate avea un rol pozitiv doar în măsura in care jalonează traiectoria Eului vitor și nu se interpune ca o finalitate dorit. Aseri rea este abilitatea de a ne exprima emotile și convingerile fără a afecta și ataca ea (A. Baban, 2001) dreprurile celorlalți; asenivitatea în comunicare reprezintă abil > de comunicare directă, deschisă și onestă, care ne face să avem încredere în noi si să căștigăm respectul colegilor și prietenilor. 2 > de exprimarea emoțiilor si gândurilor întrun mod in care ne satisfacem nevoile și dorințele, fr ale deranja pe cele ale interlocutorului >. dea iniția, menține și încheia o conversație într-un mod plăcut. > de a împarăși opi negative, rd ates le și experiențele cu ceilalți, de exprimare a emoțiilor și stânjenit sau a ataca pe celalal. > de a solicita cereri sau a refuza cereri. > de exprimare a emoțiilor pozitive (bucuria, mândria, afinitatea faă de cineva, atracția) > de a face complimente și de a le acceptade a spune NU fără sa te simți vinovat sau jenat. > este modalitatea prin care indivizi dezvoltă respectul de sine și stima de sine. ivizii pot să facă față presiunii grupului și sisi exprime deschis opiniile personale. > este modalitatea prin care i > este recunoașterea responsabilități față de ceilalți > este respectarea drepturilor celorlalte persoane. Educația constituie un aspect al procesului de soci izare prin care oamenii dobândesc comportamentele necesare pentru participarea la viaja socială. (C. Zamfir, 2006, Sociologie) Invitarea deprinderilor de aseniviate ete facilă de conatrea ei cu eee două modele componamenale opus, pasivitatea și agresvitatea,Pasvitatea ese un comporament care poate fi dese ca răspunsul unei peroane care încercă să vite contul, confictele, și dorete ca toată lumea să fe mulțumi, ră însă a ine con: de dreprurile sau dorințele sale personale; manifestarea uni persoane care nu ace cereri, nu solicit ceva anume, nu se implică în căștigarea unor drepturi personale, au în apărarea unor opinii A. Baban, 2001), Aceste persoane se simi rănite, frustrate, iiate, fără însă a încerca să-și exprime nemulțumirile față de ceilalți. Motivele pentru care anumite persoane adoptă comportamente pasive (A. Baban, 2001): > au convingerea că dacă oamenii vor cunoaște dorințe sau sentimentele lor nu vor mai fi apreciați și accept 23 > cred că este mai bine să evite conflictele și că este important si menții “pacea” cu orice mijloace. consideră pasivitatea lor ca find politețe sau bunătate, consideră că anu fi pasiv, arogani sau agresiv > nu au încredere în prop valoros, Agresivitatea este o reacție comporiamentală prin care il blamezi încalei regulile impuse de autor 1 acuzi pe celalalt, i, esti insensibil la sentimentele celorali, nu-ți respecți colegi, consideri că tu ai întodeauna dreptate, rezolvi problemele cu violența, consideri că cei din jurul tău sunt adesea nedrepti cu tine, esti sarcastic si uilizezi adesea critica in comunicare, consideri că drepturile tale sunt mai importante decăt ale altora, ești ostil și furios. (A. Băban, 2001) Caldura părintească, numit si acceptare sau receptivitate presupune centrarea pe copil, gradul de susținere, suport afectiv și sale curajare, capacitatea de a fi apropiat de copil, de a fi atent laneve de a-i arăta acest veru. (E. Bonchig,201 1, Tratat de asistență sociala) Principii de dezvoltarea comunicării asenive. (A. Baban, 2001) v spune NU atunci când este încălcat un drepl sau o valoare personală. v imatia fără însă să te justfici, nu te scuza! acceptă și oferă complimente. fii direct! cere feed-back – pentru prevenirea greselilor de interpretare schimbă discuția sau evită persoana atunci când nu poți comunica aseriv. referiri la comportamentul neadecvat al unei persoane cu o remarcă pozitivă. focalizeazi-te pe comportament și nu pe persoană atunci când vrei să faci o remarcă. vvvyvyvyy > scoate in evidență con ele negative ale comportamentulu Său asupra ta > precizează comportamentul dort, oferă altemative comportamentului pe care dorești să-l schimbi >. analizează costurile și beneficiile comportamentului. 2.2. Criza de originalitate la adolescență Există o pronunțată tendință de a vedea adolescența ca pe o perioadă de discontinuitate marcantă din viața noastr. Cei care tree pragul acestei perioade sunt nu de puține ori priviți ca și cum ar fi membrii unei cu totul alte specii! Adolescentii sunt “ciudați”, diferi, străini atăt de copii cât și de adulți. Din punct de vedere sociologic, familia asigură identitatea socială inițială a individului în raport cu rasa, religia aradul de educație și tipul de ocupație sunt puteri naște. (C. Zamfir, 2006 Sociologie) , clasa socială și genul. Sansele generale în viață, Sănătatea, longevitatea , vențate de familia în care tânărul se Pentru unii autori adolescența reprezintă o perioadă distinetă de viață, un stadiu de dezvoltare care poate fi clar diferențiat de restul vieții. Pentru alții însă este doar o zonă de graniță, un fel de teritoriu al nimănui, un “tunel”, în care copiii dispar, pentru ca să “iasă” la lumină la celălalt capăt peste cățiva ani, ca veritabil adulți. Ideea ar fi însă că niciodată nu putem ști cine e cel cu care ne vor întâlni dincolo, a ieșirea din adolescență. Trecerea de pragul acestei vârste presupune cu necesitate rezolvarea unor “probleme de dezvoltare”, care fac posibilă apariția nu doar biologică ci și psihologică a viitorului adult (A. Băban, 2001): > dobândirea independenței de părinți > adaptarea la propria maturizare sexuală > stabilirea unor relaii de cooperare si de lucru cu alte persoane, fără însă a fi dominat de acestea 7. decizia si pregitrea pentru o anumită vocație > dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor credințe morale și standarde morale; această filosofie de viață va da ordine si consistență deciziilor multiple și acțiunilor pe care individul le are de realizat într-o lume diversă și în schimbare Deși tentați de trata “ adolescentul tipic” este foarte mare, există totuși o semnificativă diferența în ceea ce privește personalitatea și interesele fiecărui adolescent. Comportamentele și sentimentele descrise sunt însă considerate normale pentr fiecare dintr cele trei stadii. Problemele mentale și emoționale care pot interfera cu aceste stadii normale de ator ai faptului că vârstei și întră deja în dezvoltare se rezolva de cele mai multe ori de a sine. Există o serie de un adolescent anume a trecut de limitele uzuale “crize de originalitate” tipare ati ice, problematice: >. suspendare, exmatriculare sau scădere spectaculoasă în performanța școlară >. agresare verbală a celorlalți, crize de furie >. apartenența În un grup sau o “gașcă” necorespunzitoare > pierderea interesului pentru vechile activită, care sporturi sau alte hobbiuri roduceau plăcere, pentru probleme cu legea depresie, izolare adulților > > tentative de manipulare > lips de motivație > minciuni frecvente, lipsă de onestitate, furt >. promiseuitate sexuală > idei suicidare v consum curent sau doar “experimental” de alcool și droguri Educația are sarcina de a pregăti omul ca element activ al vieții sociale. În procesul educației vorbim despre cel putin doi agenți umani: educatorul (cel care educd) si educatul (cel ce se lasă educat), pentru fiecare din acestia existind mecenisme specifice de comunicare, receptare, adaptare ete, iar efectul acțiunii educative depinde atit de calitatea agenților, educator si educat, căt și de relația dintre ei. (L. Goran, N Radu, A Joneseu, D-Vasile 2004) Îndeplinind un rol social, bine stabili printr-un statut social, persoana se autooglindeste în conștiința obligațiilor și a importanței sociale. (M.C-Turu, 2007 ) 25 2.3. Adolescentul și relațiile sociale Adolescentul ereste prin intermediul unor relații interpersonale în interiorul cărora el deprinde atitudini de sociabilitate (atașament și respingere ) față de cei din anturajul său. Este 0 activitate complexă în care emoțiile, ja, agresiunile, identificările iar mai târziu comparație între persoane joacă un rol multiplu. Aceste relații se dezvoltă într-un sistem de instinii — familie, școală, societate — ce sunt la rândul lor independente și inevitabil coniradictorii. Socializarea poate fi definită atăt prin formarea de atitudini ale subiectului specifice sociability, că și prin insera acestuia în rețeaua conflictuală pe care o constituie societatea globală. Aceste aspecte interacționează. În îndeplinirea rolurilor sale sociale in viața școlară, în muncă, în activitatea socială în general el trebuie să se sprijine pe atitudini de sociabilitate — veriorul diverselor institui, individul întâlnește în mod obligatoriu alți subie deschidere sau închidere, curiozitate sau indiferență, dominare sau dependență, obiectivare sau fuziune ~ pentru a-și realiza propria sa activitate. (M.E.Druji,2000) În familie, procesul de comunicare îi dezvăluie adolescentului lumea muncii și problemele sociale; impregnat de judecățile de valoare ale celor din jur, el conduce la consituirea unui sistem confuz de valori În școală procesul de comunicare este diferit: el este cenirat pe activitățile ce se desfășoară în acest context , în funcție de percept adolescentul acordă o atenție mai mare sau mai mică valorilor școlare. Se adaugă la acestea acestora valorile cercului de prieteni, precum si importanfa jocului și a respectării regulilor acestuia ce inaugurează activitățile contratuale, element important al integrării sociale. Adolescentul care se simte asculta, învață la rândul său să asculte. Prin intermediul activităților școlare adolescentul este pus în contact cu o rețea soială și culturală imensă. Individul cu vârsta de 13 și 14 ani își poate practica noile deprinderi de relayionare în contextul proteja al mulțimii sav al “licii”. Când s-a dobândit o încredere sporită, individul îi poate da întâlnire cu semenii „iar mai târziu să se angajeze în formarea relailor heterosexuale. (A Birch, 2000) 7 2.4. Relațiile cu indivizii de aceeași vârstă Indivizii de aceeași vârstă joacă un rol important în socializarea din perioada adolescenței. Pe măsură ce tinerii sunt mai puțin influențați de legăturile familiale, ei devin mai apropiați de indivizii cu aceeași vârstă. Deși multe grupuri de adolescent se pot diferenția de adulți prin îmbrăcăminte, tunsoare, preferințe muzicale ete. nu toate aceste grupuri sunt în mod necesar in conflict cu normele adulților, Adolescentii sunt mai influențați de prinți decât de semenii lor de aceeași vârstă în materie de moralitate și valori sociale, Majoritatea expenilor sunt de acord cu faptul că majoritatea tinerilor de astăzi, semenii de aceeași vârstă au o influență mai mică decăt se credea anterior. Relaile din adolescență cu semenii de aceeași vârstă se încadrează principale (A.Bireh, 2000): tri categorii >. clica sau grupul mic, intim , de același sex, iar mai târziu constituitdin ambele sexe, este format din tineri de aceeași vârstă, interese și fonduri sociale. „Clica™ asigură cadrul pentru tipurile de relait personale intime care existau în situaiile de familie > în jurul clicii există mulfimea, grupul mai mare, impersonal, slab definit „Mulțimea: se formează, în special, pe baza intereselor sociale similare, a astepărilor privind viitorul sau a orientării carierei profesionale. ‘Adolescent apaținând “clicilor” cât si mulimilor au , de obicei unul sau doi priteni apropiați. Prietenia implică relații mai intense și intime decât le implică “clica”, permițându-le tinerilor “să fie ei înșiși” și să-și exprime cele mai profunde sent Adolescenții pun mare pret pe I intensifică aprecierea de sine permițând ente, speranțe si temeri. tatea și încrederea prietenilor. Priteniile din adolescență ivizilor să simtă că ceilalți respectă și sunt interes e ideile si sentimentele lo. În funcție de statutul său, individul va fi nevoit să îndeplinească un anumit număr de roluri sociale: el va adopta acele comportamente și atitudini care i se vor părea conforme cu statutul pe care starutul său. (1-CI., Abric, 2002) care, mai exact comporiamentele la care se asteapti ceilalți, pornind de la 2 Prieteniile intime intensifică perioadele de dezvoltare ulterioare contribuind la deprinderile sociale si la securitatea adolescentului. Teoreticienii sunt de acord cu faptul că grupul de indivizi de aceeași vârstă oferă adolescentului un mediu “sigur” în care să facă schimbarea de la relațiile unisexuale la cele heterosexuale. 2 CAPITOLUL 3. STILURI DE COPING Termenul de “stres” a căpătat în ultimele decenii 0 exiensie semnificativă, chiar spectaculară, ajungind a explica apariția/agravarea a o serie întreagă de afecțiuni psihice sau somatice, izolate sau congruente. Analiza definiției copingului pune in evidență o caracteris esențială : copingul este ilustrarea faptului că stressul emerge numai din relația dintre subiect i situafie, find de neconceput în afara triadei actiune-cognitie-comportament dizadaptaiv (0. Popa-Velea, 1998). Definiția de mai sus este oarecum restrictivă, în raportcu noțiunea mai largă de “strategii adaptative”, care ar include și mecanismele defensive de sorginte inconștientă, nesupuse copingului, paradigma cognitivistă pornește de la cel puțin două premize esențiale (0. Popa-Velea, 1999) ‘controlului voluntar In ce privește caracterist 1) copingul presupune efort constient, indreptat asupra modului în care situația sressantă este percepută, prelucrată, stocată; 2) copingul presupune o anumită procesualitat, etapizare, ce se concretizează în 2) anti parea situației (evaluarea costului confruntării) ; b) confruntarea propriu-zisă și redefi a situației prin prisma confruntări ; e) analiza semnificații personale a situații post-confiun-tare. Există o anumită ierarhie Ia nivelul structurii copingului : copingul de tip cognitiv intervine atunci cind srateșile comportamentale uzuale devin ineficiente, prea costisitoare, atunci cînd posibilitățile de intervenție concretă în mediu sunt limitate, sau cînd timpul necesar unei asemenea intervenții este prea sourt. Percepute din afară uneori ca mecanisme de “autoinșelare”, tehnicile de coping de aces ip sunt frecvent intinite in clinică. Supra-estimarea sanselor de vindecare și minimalizarea simptomelor ce anunță un prognostic prost (ex. scăderea accentuată în greutate la un bolnav neoplazc, etc.) sau optimismul nejustificat, denumite generic “iluzii pozitive” ar avea o certd contibutie modula- toare în relația cu stressul produs de boală. (Taylor și Brown, 1994) 30 Nu de puține ori, un și de evaluări distorsiuni de acest tip, pot fi urmate de reevaluări ce nu se mai adresează situației inițiale, ci celei imaginate, construite mental de bolnav. Acest fenomen atinge un apogeu în cazul constituirii anumitor boli psihice, si explică depărtarea tot mai accentuată de realitate a acestor pacienți (ex. mecanisme defensive de tip proiectv, aplicate neselectiv, mai ales pe un ip de personalitate dizarmonic, ca cel paranoid) îl îtlnim însă și în diverse boli somatice, cu impact psihologic rel, situație în care se poate ajunge la hipocompli- nga și agravarea prognosticulu initial. În practică, chiar și aplicarea exclusivă și neselectivă a unei singure tehnici adaptative, duce în mod inevitabil la dizadaptare si rupere de realitate. Atribute esențiale ale mecanismelor cognitive de coping la o persoană sănătoasă l-ar reprezenta. asadar flexibilitatea și adecvarea. Orientarea teleologică (spre scop) a mecanismelor de coping nu trebuie să prevaleze in principiu asupra flexibiliti Se delimitează o clasificare clasică în coping centrat pe problemă si coping centrat pe emoție, Prima variantă, numită și coping direct, este direcționată pe analiza, rezolvarea, sau, dacă nu este posibil, minimalizarea situayiei sressante.Ea ar cuprinde , in principal, strategiile de acceplare a confruntării cu agentul stressor. (Lazarus si colab,, 1984, 1987) Cea de: 2-a (coping indirect) se centrează pe persoană, pe (in)capacitatea ei de a face aa stressului, și cuprinde inclusiv modalități paleative sau de autoingelare, prin care o ‘confruntare decisivă cu agentul stressor este adesea aminată “sine die” sau chiar nu are loc. Există o legătură, atit de filiatie conceptuală, cit si obiectivă, între strategie de coping (wazute din perspectivă cognitivistă) și diversele scheme cognitive mai generale ale persoanei, care reflectă modul de selecție, păstrare, interpretare a informației, din și în experiențele trite, chiar și independent de prezența stresului. (A. Băban, 1998) Mai reprezentative ne apar aceste legături in cazul locusului de control, utoeficacităii, robusteei. Tradiția psihanaliică asupra mecanismelor de apărare situează conflictul id(sine) «> ego, ca tip de conflict primar, sursă a majorități mecanismelor defensive. Ego-ul, supus “principiului realități”, încearcă compromisul optim, reconcilierea intre tendințele de sens ului plăcerii”, respectiv “datoriei”. contrar ale sinelui și supra-ego-ulu, supuse exclusiv “pri Ei Acestă reconciliere se poate reliza într-o manieră mai mult su mai putin adapuiv funie si de gradul de maturizare a mecanismelor defensive. lerarhizarea mecanismelor defensive este, din punctul de vedere pshanaliic, un fapt real, aun pol situindu-se mecanismele cu un potențial înah patogen, “imature”, ce blochează energia insinctual, creind implicit premizele pentru acumularea tensiunii inteme (ca de ex. negarea, represia) iar la celalalt pol, cele mature, “superioare”, ca iteletuaizarea și sublimarea (0. Popa-Velea, 1999) ei psihanaliice subliniază insuficienta opersbili-te si putere de enerlizare a acesteia: mecanismele defensive, in viziune psihanaliticd, ar i îndreptate majoritar spre blocarea pulsunilor instine-uale intene (Și mai putin înspre afară). ca moment de apariție sunt postafetve(se declanșează doar după ce a intervenit “anxietatea de semnal”, cind “plsiuile instinctuale amenință să inunde Ego-l” (M. Miclea,1997) Criticii. paradi COMPARAREA MECANISMELOR DE COPING CU CELE DEFENSIVE (A.Baban1999) ‘MECANISME DE COPING ‘MECANISME DEFENSIVE | process (ab eng prose nage: | produse în contac cu elite; «produse la interfața eg: | “permit confrntare cu raliat -distrsoneaz (ma mul deci cele de coping) raita orientate predominant spre trecut, implică scop i perspectv (sun orientate spre prezent ‘ata vitor cau (necesa) este; permit exprimarea atei impli automaisme, sum gid: proce su succed rete de sess Mocheaz exprimarea fect; sunt orientate spre interior sau exterior: sun procese pstafectve cau eficiență siaiorală orientate spre blocarea plsunilr instinctual interne; au organizare jerathick “mature ws. 2 CAPITOLUL 4. METODOLOGIA CERCETĂRII 4-1. Objectvete studiului Studierea modului in care adolescenții stiu să identifice canzele lipsei de comunicare în relația cu celei Analiza modului în care adolescenții percep comunicarea cu părinții Analiza consecinelor asupra veți adolescenților. Studierea modului în care adolescenți cunose strategii de comunicare efeiemtă pentru rezolvarea problemelor 42… Ipotezele Ipoteze generale pentru chestionarul privind relațiile cu anturajul si comut Majoritatea adolescenților întâmpină dificultăți de comunicare în relaile cu părinții Influenja modului în care adolescenții. percep comunicarea cu ceilalți creste direct proportional cu folosirea unor srategii de comunicare eficientă. Ipoteze de rang mediu pentru chestionarul privind relațiile eu anturajul și comunicarea : 1.Cu cât adolescenții cunose mai cauzele lipsei de comunicare. e barierele în comunicare cu atăt ei identifică mai ușor Ipoteze de lucru: 1a. Cu căt adolescenții nu comunică cu părinții, cu atât crește apariția blocajelor în 1b, Dacă adolescenții s-au confruntat cu factori perturbatori in relaile cu părin (alcoolism, abuz , molestări, agresivitate), atunci reacille acestora sunt de tip psihologic (depresie, angoasă, anxietate, nevroză, scăderea tonusului) 3 2.Cu cât comunicarea lor cu ceilalți e satisfăcătoare, cu atât crește numărul adolescenților cu ostimă de sine crescută. 2a, Cu cât adolescenții sunt mai conștienți de relațil satisfăcătoare cu ceilalți, cu atât ei urmâres să comunice mai mult. 2b. Cu cât instabilitatea emoțională a adolescenților. e mai mare, cu atât ei sunt mai vulnerabili în relațiile cu citați. 3. Cu cât erește rolul implicării active și comunicării asertive în viața lor, cu atât adolescenți sunt ms trași spre o viață echilibrată i liniștită. 3a, Cu manifestă mai puternic în ai atrage i pe ali adolescenții sunt mai atrași spre o Viață echilibrată și lnișită, cu atit ei se 3b. Dacă ei îi arag si pe alți spre o viață echilibrată, atunci progresele acestora îi încurajează să devină conștienți de eficiența comunicării asenive. 4. Cu cât adolescenții comunică mai ușor cu ceilalți , cu atât ei cunose strategii de re eficientă pentru rezolvarea problemelor. 4a, Cu cât adolescenții au prieteni care sunt introvert, cu ait ei devin mai tleranți cu 4b, Dacă adolescenții cunose strategii de comunicare eficientă cu ceilalți, atunci ei depășesc mai ușor blocaje 1potezele pentru scalele de agresivitate, depresie, emotivitae si sociabliate, masurate de PI și scalele de coping. 1. Există o relație între nivelul (sau gradul) de agresivitate al adolescenților și stilul de ‘coping ales de aceștia 2.. Există o relație între gradul de depresie al adolescenților și sil d coping ales de aceșia, 3.. Există o relație între nivelul de emotivitate al adolescenților și stilul de coping ales de acestia a 4. Există o relație inte nivelul de sociabilitate al adolescenților și stilul de coping ales. de acest 43. . Esantionul cercetării Lotul de sul este un element al cercetării selective prin intermediul căruia ajungem la cunoașterea și caracterizarea întregului, Numarul subiecților care formează eșantionul acestui proiect este de 30 de adolescenți de la 3 licee din Arad 44… Instrumentele de lucru Cercetarea utilizează o serie de metode și tehnici pentru a obține informații despre o anume realitate socială, pentru a pune în evidență opiniile oamenilor față de aceasta și pentru a verifica ipoteze. Competența de comunicare este o consecință a valorificării în practică a tuturor cunoștințelor si deprinderilor formate timp; exprimă felul propriu de exprimare care este determinat de temperamentul vorbitorului, de gradul de cultură, de mediul sociolingvistic. Există câteva ci de îmbunătățirea comunicării adolescent/adult (A. Baban, 2001); > Clarificarea diferențelor dintre nevoile adolescentului. și nevoile adultului și identificarea căror nevoii răspunde modul în care adultul comunică cu el > În comunicarea emotilor este mai eficient să se aplice limbajul responsabilități. Formularea mesajelor la persoana întâi comunică adolescenților modul în care comportamentul lor a ererat cu cel al adulților și ceea ce simte adultul despre această situație. E forate important ca emoțiile să fe comunicate adolescentului fără a învinovăți >. Limbajul responsabilități se foloseste atât pentru a comunica sentimentele pozitive, cât si pentru comunicarea lucrurilor sau szuațiilor care ne deranjeaza. > Mesajele responsabiliăii comunicate pe un ton nervos devin mesaje negative. 35 Acestea învinovățese adolescentul și il critică, și omit mesajul care a trebui să indice care este responsabilitatea lui pentru a schimba ceea ce a făcut. Tonul mesajelor negative dă dovadă de lipsa respectului pentru cel căruia fi este adresată afirmația. Sarcasmul,ridicularizare si presiunile sunt o formă de nerespectarea drepturilor personale. > Etichetarle arată lipsa încrederii în adolescentul căruia i este adresat mesajul Încrederea se comunică prin cuvinte, gesturi, tonul ve În cadrul acestei lucrări am utilizat ca metode de investigare a strategiilor de comunicare ale adolescenților în relația cu ceilalți : Studiul de caz Ancheta pe bază de chestionar Inventarul de personalitate FPI Scala de coping Studiu de caz Istoricul cazului P. Gia în varstd de 17 de ani este elev în clasa a XI-a la un liceu. Întâmpină probleme de comunicare cu ceilalți (cu părinții, cu colegii precum și cu anumiți profesori). P.G. întâmpină probleme în familia sa, întrucât tatăl obișnuiește si consume alcool peste masură devenind violent atăt verbal ct și fizic. Acest tablou din familia lui îi creează probleme atât acasă, cit și î relația cu citați. Are un sentiment de vinovăție pentru ot ce i se întâmplă și un sentiment de inferiortae , provenind din copilăria sa care acum gravat Problemele personale i influențează și relațiile pe care le are la școală atât cu unele cadre didactice căt și cu unii elevii, în sensul că are momente când il enervează atitudinea anumitor profesori, are un sil vestimentar “ciudat” ață de eelalți colegi, a avut so tentativă de sinucidere din cauza problemelor de acasă. 36 Are momente când este agresiv verbal cu unii profesori i cu colegii care se poartă urât cu el, considerându-l “ciudatul”clasei. Relaile tensionate de acasă au contribuit la accentuarea sentimentului de inferioritate, iar la școală luptă pentru superioritate, ca un fel de compensare a ceea ce mu are acasă, adi alatur de el, dar în faa tatălui nu are putere. o relație armonioasă cu tatăl. Mama este singura persoană care este PG. se simte vulnerabil ingur, evită uneori să comunice cu cei din jur despre i incapabil să le facă față singur. Î lipsește curajul, nu este pregătit să rezolve problemele cu care se confrunt. problemele pe care le întâmpină acasă, se simte copleșit. de dificultățile vieti Probleme Comportamentul agresiv verbal și fizic al tatălui tată alcoolic, blocajele de comunicare cu colegii, unele cadre didactice lipsa afectivității în familie, Nevoi Nevoile emotional afective sunt cele mai importante. fn primul rând, P.G. are nevoie să meargă la un psihoterapeut să se cunoască mai bine pe el, săși cunoască silul de vai, să încerce impreună cu terapeutl să-și rezolve problemele și să-și găsească anumite răspunsuri la blocajele inconșiete sau constiente, pe care le intimpind în relatia cu celal, relația cu școala, acceparea de sine. Î al doilea rând tată ar trebui să-și. conștientizeze problemele si să decidă sa meargă împreuna la o psihoterapie de cuplu eu soia, să-și constientizeze împreună silul fiecăruia de viață și nevoile pentru ca această familie să funcționeze armonios. In al triea rând tebue să paricipe sila cazul li P.G. cum săi dezvolte comunicarea aseivă cu celți» cum si ihoterapia de grup pe o tematică stabilită în dezvolte sentimentul de comuniune socială față de ceilalți, precum și cursuri de dezvoltare personală care în vor ajuta să vadă altfel lucrurile si poată să-i rezolve problemele. 3 v vvy Obiective Pe termen scurt P.G, va fi evaluat de către un psihiatru și un psiholog clinician pentru stabilirea unui diagnostic și psiho-diagnostic, îi va fi recomandată psihoterapia individuală, psihoterapia de familie. Părinții vor decide dacă vor participa la ședintele de psihoterapie de familie în vederea rezolvării problemelor lor interne. Se va recomanda și dezvoltarea comunicării assertive pentru toli membrii familiei pentru o mai bund armonie și înțelegere Pe termen lung P. G. va trebui să înțeleagă că ședințele de psihoterapie se vor desfășura pe parcursul multor săptămâni „iar pentru ca terapia Să aibă efec se va da importanță și mediului in care stă ial membri ar trebui să evite tensiunile, să-și dezvolte sentimentul de le de psihoterapie P.G. Pentru aceasta ce comuniune socială în cadrul unor dezvoltări personale prin servi La scoald poate participa alături de consilierul școlar la diverse activități de consiliere de grup pentru o mai bună cunoașere și autocunoastere și în cadrul anumitor proiecte alături de și dezvoltare personală. colegi, si participe la cursuri de cons Ancheta pe bază de chestionar constă în folosirea chestionarului ca instrument de lucru și urmează în derularea sa mai multe etape: Etapa prealabilă sau preancheta care presupune: stabiliea obiectului anchetei: documentarea, formularea ipotezelor, determinarea universului (populația ) anchetei, essantionarea. Etapa I constă în alegerea tehnicilor Etapa a Il -a este rezervată desfășuririi propriu-zise a cercetării Etapa a II-a prelucrarea datelor obținute redactarea chestionarului Etapa a IV-a ~ analiza și interpretarea datelor precum și redactarea si comunicarea raportului final de ancheta CChestionarul reprezintă instrumentul de lucru al cercetării si totodată o operație prealabil fundamentală a unei anchete. Ey În cadrul anchetelor sunt folosite două tipuri de chestionare Unele conțin un set de întrebări standardizate sau fixe, a care este posibilă aflarea unei Nu st posibil/PosibiVmprobabil/Extrem de improbabil. Astfel de anchete au avantajul că răspunsurile game restrânse de răspunsuri – de exemplu „Da sau “Foarte sunt ușor de comparat și de numărat, pentru că este implicat doar un număr mic de categorii. Pe de altă parte, datorită faptului că nu dau posibilitatea unor subtlititi de opinie sau de expresie vetbală, există șanse ca informația pe care o oferă să aibă o anvergură resrânsă. (A.Giddens, 2001) ‘Alte chestionare sunt cu întrebări deschise. Cei care răspund au mai multe posibilități de prima opiniile cu propriile lor cuvinte; ele nu se limitează la oferirea unor răspunsuri fixe. Chestionarele cu întrebări deschise oferă in mod tipic informații mai detaliate, decit cele standardizate. Cercetătorul poate urmări răspunsurile, pentru a analiza mai în profunzime modul de gindire al celui chestionat. Pe de altă parte, lipsa de standardizare înseamnă că răspunsurile ie. (A.Giddens, 2001) În următorul chestionar voi folosi înrebări directe si indirecte, de opinie; închise precum și pot fi dificil de comparat, din punct de vedere statis întrebări filtru care au rolul de a selecta doar o anumită parte a subiecților pentru a răspunde la întrebările ce urmează. 4S. Procedura de lucru După aplicarea chestionarelor s-au objinut anumite date, care au fost mai inti codificate din date calitative in date cantitative, pentru a putea fi apoi introduse sub forma unei baze de date în programul Excel.Tot în acest program am aplicat si analizele statistice folosite în interpretarea datelor, Pentru interpretarea rezultatelor am folosithistograme pentru 9 mai bund vizualizare a informațiilor structurate pentru fiecare întrebare in parte și pentru a se obține un aspect plăcut al Iucrării. După ce am terminat in Excel, l-am transfera în Word, unde am lucrat la rearanjarea în pagină, mieșorând histogramele și tabelele Interpretarea scalelor de agresivitate, depresie, emotivitate și socisbliate măsurate de SPSS, FPL și scalele de coping s-a fic 3 Majoritatea adolescenților întâmpină dificultăți de comunicare în relațiile cu părinții, iar acestea se datorează mai multor factori atât ei proveniți din familie, personali, edt și din cauza mediului în care se desfășoară relațiile sociale Punctul de plecare al acestui studiu il constituie necesitatea unei analize asupra modului în care adolescenții percep comunicarea cu ceilalți ( părinții, profesorii, colegii), cauzele lipsei de comunicare, consecințele asupra vieți adolescenților, precum si strategiile de comunicare eficientă cu ceilalți In aces sens am aplicat chestionare la 30 d adolescent din localitatea Arad ce cuprind 16 întrebări și întrebari ce vizează datele factuale ale respondentului În urma aplicării chestionarelor 47% sunt d sex mascli, iar de sex Feminin sunt 53%, 0 La înuebarea Qi.” Cat de mulțumiu(ă) suntei de relație cu familia Dvs.2″ se poate obser că (60%) sunt mulgumii, (7%) nici mulțumiți, nici nemulțumiți, (33%) sunt nemulțumii. Reese faptul că unii adolescenți au o viță de familie mulțumitaze, cca ce înseamnă că în vița lor personal îi folosesc able de comunicare i au un sentiment de comuniune socială dezvoltat, in timp ce 2 persoane sunt nici mulțumite , nici nemulțumite, întâmpinând anumite probleme in adaptare in familie, iar 10 adolescenți, respectiv 33% sunt nemulțumiți, se simt neințeleși aceștia, au anumite conflcte cu ei. Cat de mulțumit (8) sunteți de relațiile cu familia Dvs.? 3 3 8 Fa ii il mici foare | multumi | foarte smutumit emule multumit taniai Imam Tou! Cn Mh0) mat) mita) | wg i 10 co 75| 3% EI! 100% 0 o La întrebarea Q 2″ Câți prieteni buni aveți adolescenți au foarte multi prieteni , in timp ce (40%) au doar câțiva prieteni. Aces lucru se se poate observa că (60%) dintre datorează și faptului că majoritatea adolescenților caută să facă parte dintr-un grup social, simt nevoia să se afirme, caută acceptarea celor din afara familii. Ei caută grupurile în care se pot simți în largul lor, se conformează regulilor grupului respectiv. a Câți prieteni buni aveți? La întrebarea Q 3” Cit de des ieșiți cu ei să vă distrați?” (57%) dintre adolescenți es în ‘weekend, în timp ce (27%) de câteva ori pe săptămână, iar (17%) î fiecare zi. Această alegere s-a flcut și în funeție de orarul de a școală și de prioritățile pe care le au în familie. Cât de des ieșiți cu ei să vă distrati? 3 EI 3 EI FA FI ; oo deco : oripe ane a La întrebarea Q 4” Cit de mulțumiu(ă) sunteți de relaile, pe care le aveți cu ceilalți colegi de clasă 7” (67%) dintre adolescenți sunt mulțumiți de colegii de clasă, în timp ce (33%) sunt nemulțumiți de relațiile pe care le au colegii de clasă. Cât de mulțumit (8) sunteți de relațiile , pe care le aveți cu ceilalți colegi de clasă ? 2 E] : : i E: 4 3 E 3 Ei 3 cd La întrebarea QS * Considera că pentru a avea o viață echilibrată și liniștită comunicarea ră că pentru a avea o viață echilibrată și linigtita comunicarea ese foare importantă, iar (27%) consideră comunicarea importantă. Chiar dacă unii dinte ei întâmpină anumite probleme cu părinții sau cu profesori i sunt conștienți de eficacitatea comunicării în relațiile interumane. Considerați că pentru a avea o viață echilibrată și liniștită comunicarea cu ceilalți : La întrebarea Q6 ” Cu ce tip de probleme familiale v-ați confrunta în ultimul an? * (67%) dintre adolescenții au avut probleme financiare, iar (33%) au avut ceruri familiale Aceștia din urmă sunt ei care nu sunt mulțumiți de re urinii ia pe care o au cu familia, în special cu Cu ce tip de probleme familiale v-ați confruntat în ultimul an? a i i oo problem probleme! ceruri fede financiar ante at deaa “OE toile Ne Persoane 0 20 | | o ux Ca Se} La întrebarea Q7 ” Cum ați procedat când v-ați aflat intr-o astfel de situație? ” (8396) dintre adolescenții au apelat l prieteni, (10%) nu au făcut nimic, iar (79) respectiv 2 adolescenți au apelat la psihologul școlii pentru a discuta problemele familiale cu care se confruntă ei și pentru a găsi împreună cu psihologul soluii de rezolvarea problemelor CO PER a Se ara aia Sinuale? IE meats, Pigeat Ties | Tea pulog, socials 204, | Tout | pent ada soot rime recenti See = ani A a La întrebarea Q8 * Aji întâlnit adolescenți care au întâmpinat probleme de adaptare la școală din cauza blocajelor în comunicare ? (5004) dintre adolescenți au întâlnit doar de câteva ori tineri care au întâmpinat probleme de comunicare, (33%) de mai multe ori, iar (17 singură dată. 4) 0 La întrebarea Q9 ” A existat vreodată un eșec (școlar, familial, sentimental) în viața dvs (50%) a singură dat. m avu de câteva ori eșecuri în viață, (17%) de mai multe ori, (33%) au avut 0 A existat vreodatăun eșecin viata dvs.? E x0 2 20 6 10 oa BR o „da.de chy ‘nu, nicio vaneon | tee EEO as 4s întrebarea Q10 ” Cum ați depășit acest moment?” (83%) au reușit să depășească eșecul cu ajutorul celor apropiați, (794) au apelat la psihologul școlar, iar (10%) au reușit prin propriile fore. Cum ati depășit acest moment? 2 2 » Fs 0 3 o — Sa apropiati specialiști al La întrebarea Q1! * Considera cd pentru rezolvarea problemelor comunicarea cu ceilalți este” (83%) consideră că este importantă comunicarea „iar (17%) foarte importantă. Considerați că pentru rezolvarea problemelor comunicarea cu ceilalți este: 25 25 2 15 1 ATTY dice impart PSE” Impatient To i Ei mmeneme 3 | as o oo | ii E ee 46 La întrebarea Q12 ” V-ați confruntat în ultima perioadă cu dificultăți de comunicare in relația cu profesorii ( agresivitate verbală, conflite)?” (83%) nu au intrat în conflicte cu profesor nu au folosit agresivitatea verbală pentru a se evidenția în fața lor, în timp ce (17%), respectiv $ adolescenți au avut confiete cu unii profesori V-ați confruntat in ultima perioadă cu dificultăți de comunicare în relația cu profesorii? 35 30 3 La întrebarea deschisă Q 13 adolescenții au considera că încrederea in celălalt, respectul conduc Ia comunicarea eficientă cu ceilalți. Pentru acest lucru etichetarea, învinovățirea nu constituie decăt elemente ale blocării in comunicare. a peype v seep vy v vy Strategii de comunicare eficientă pentru adolecenti OBIECTIVE |. Autocunoastere și dezvoltare personală .. Comunicare și abilități sociale .. Calitatea stilului de viață Ameliorarea relațiilor elev-profesor, elev-elev, elev-familie Combaterea tulburărilor comportamentale și a dificultăților de comunicare Autocunoastere si dezvoltare personală Argumentarea importanței încrederii în ine, pentru evoluția personală Examinarea caracterstcilor specifice adolescenței Consiliere individuală și de grup Metodele și tehnici utilizare: Brainstorming, discuții in grup despre factorii are infuenjează încrederea în propria persoană și straegiile de dezvoltare a acesteia Exerciții individuale si de grup pentru înțelegerea și interpretarea comportamentelor, emoțiilor, atitudinilor specifice adolescenjei Exerciții metaforice de cunoaștere și intercunoastere Teste de cunoaștere si autocunoastere a personalități Conversatia, observația Joe de rol Comunicare și abilități sociale Exersarea comunicării eficiente Aplicarea tehnicilor de autocontrol emoțional Consiliere individuală și de grup Metodele și ebnici ut ue: Exerciții de comunicare eficientă Exerciții de optimizare a gestionării emoțiilor Dezbatere privind diferite mituri legate de emoții vvvy ” vvvy Calitatea stilului de viață Identificarea caracteristcilor relațiilor social, din perspectiva calității Analizarea siului de viață Metodele și tehnici utilizate: Realizarea unor activități de grup pe tema calității relațiilor sociale și a stilului de viață: afișe, pliante, postere Proiecte individuale și de grup pe tema calității relațiilor pe care le are adolescentul cu părinții cu elevi cu profesorii și a sitului de viață Realizarea unor esee pe diverse teme Completarea unui chestionar de identificare a stilului de viață preferat Ameliorarea relațiilor elev-profesor, elev-elev, elev-familie dezvoltarea empatiei la părinți și cadre didactice medierea conflictelorelev-profesor, elev-elev, elev-familie consilierea privind managementul grupului, conflictele inter si intragcolare Metodele și tehnici utilizate: jocuri de cunoaștere side creativitate, problematizarea jocul de rol chestionare Combaterea tulburărilor comportamentale șia dificultăților de comunicare implicarea familiei implicare consilierului școlar implicarea unui psihoterapeut Metodele și tehnici utilizate: partciparea la orele de dirigenie rezolvarea de probleme problematizarea verificarea documentelor școlare Interpretarea scalelor de agresivitate, depresie, emotivitate și sociabiliate masurate de FPI și sealele de coping s-a ficut in SPSS. sors Tree Para caz sei 7 a Fy z3 . a] a «xl vea ‘ re sa 23 . 3] woo] too, . DI e ee e , eS N . | wf sa . | a arma ve 10 2| 67] 87 00) ” | ad sa] asa 2 | ad a] ey n | as a] a “ | as ss] ma | ag ss] ost 2 | a a3] 00 To so] eo] tng Statatea Se constată că media răspunsurilor celor 30 este de 7, ceea ce în talonul inventarului de personalitate este situată între 6-8, corespunzătoare cifiei 3, adică adolescenții hestionați prezintă tendințe de agresiune spontană minime, stăpânire de sine, comportare stabilă și conștientă, care le conferă trăsături de oameni extrem de liniștiți. agresivitate agresivitate statics La scala de depresie, media răspunsurilor este de 4, ceea ce în talonul inventarului de personalitate este situată ître 4 – 6, corespunzătoare cifei 2. Tinerii prezintă o dispoziție echilibrată, sunt pozitivi și relaxați, optimiști cu puține griji. Raport emoțional bun cu ceilalți, capacitate de concenirare, sigur de sine, se sim in tare să-și croiască drumul în Viață și sunt mulțumiți de soartă. cepresie Percent | vale Percent | cumulate Percent aa] aa] s2 depresie Frequency La scala de emotivitate, media răspunsurilor este de 4, ceea ce în etalonul inventarului de personalitate este situată între 3 – 4, corespunzătoare cifrei 2. Adolescentii prezintă impulsivitate și spontaneitate reduse, sunt calmi, eventual apatici,stăpânți emotional. Pot fi rabdatori, având o toleranță crescută la frustrare sa Fresuency emotivtate Percent aa] aa] 009 ‘emotivitate emotvitate states socabiate. Misting soctabitate Percent | Vale Percent, 6 7 3 33 Ei 3] 100 19] “ a] 100 ET) ‘8 «| 200 m0 2 7] 233 23 vais 2 s| 87 v7] 2 2] 67 57 2 a] aa 33 Ea | aa 33 2 “| 33] 33 Tea so] 1000 cool La scala de sociabilitate, media răspunsurilor este de 20, ceea ce în talonul inventarului de personalitate ese situată între 19-21 , corespunzătoare cifrei 7. Adolescent prezintă dorința si tendința de a stabili contacte, sunt sociabil, leagă repede prietenii gi au un cere mare de cunoștințe. Au voiciune, sunt întreprinzători, activi, comunicativ, vorbăreți și promi a replică. Cumulatve Percent 33] s5 sociabiitate Frequency es oF 8 8 @ La prima ipotează “Există o rela adolescenților si stilul de coping ales de ace tate al între nivelul (sau gradul) de agresi „, Se va observa că tinerii având cote mici la agresivitate ei cunosc modalități de coping care si le permită Să rămână calmi. De exemplu, in urma analizei în SPSS se constată că prima scală (copingul activ) are © medie mare, adică tinerii stu Să înlăture stresorul. Sttatee Seaia de coping – Cepingui va ‘ Messing ican are A acon rar Țara | Grae non i rr rr Fa 5 D asl sa . | as] aa] 0 7 o ze] sao] zoo . 4] soo} tsa] te . s| es] er] wo a | amo] cea] see * DIE er * | as] aa] oo reat a] ro] ee mare sen | | aso roa so] sea 5 varo0001 z ze . TF @ fF 6 8 © 8 @ -var00001, Cea de-a doua seală (planificarea) se referă la orientarea gândirii pașii si modaltyile de acțiune. Tine ta cea de-a ieia scală (Climinarea activității concurente) se concentrează mai mult asupra soluționării unei situații problematice. Aceste 3 scale se afl în relație cu nivelul de agresivitate al adolescenților. Această ipoteză se confirma întrucât adolescenții chestionați nu sunt agresivi și au săluri de coping adecvate lor pentru soluționarea situațiilor problematice, adică cu calmitate, evitând sresul, concentrându-se mai mul pe rezolvarea unor probleme. cumlatve vais i 2 % 6 Tota Missing System Toa 39 787] Frequency Statistics Eiminarea activi concurerte 30 10] 800 6 280] rca | Peon zar ca vaceea z- Ei Ipoteza nr. 2 “Există o relate între gradul de depresie al adoleseenilor și still de coping ales de aceșia La scala de depresie tinerii nu au tendințe spre depresie ceea ce presupune că au ales un anumit stil de coping. Se poate asocia cu scala de coping — reținerea de la acțiune prin faptul că este opusul tendințelor impulsive și premature de a acționa, este centralizată pe stresor, dar același timp o strategie pas La scala privind reinerea de la acțiune , adolecentii au obținut o medie de 9. statistics Retnerea cela sobre IZEI Ea Masses “ol uesan 900) Range CI Sum 285 varo0004 Frequency | Percent | Vaid Percent | cunulatve Percent, [i | 28 33] 33] 7 s| 125 67] 209] e ows 23 «33 . | zs oo) ra 0 3] 7s 100) 3 n 3] 75 100) 33) 2 2] so er 000] Teta x0] sol 100 9| Massing Syston 10] 50 rea «| 1000 a varo0004 Z Fă vsro0008 Ipoteza 3 Exist o relație intr nivelul de emotivitate al adolescenților și sul de coping ales de acest Tinerii sunt tolerani, cum reiese din scala de emotivitate FPI, iar caracteristicile acestei scale po fi într-o relație cu scala de coping ~ căutarea suportului social- emoțional sau căutarea suportulu social instrumental. Tineri tind să solicite companie, înțelegere sau suport moral de la prieteni, rude , apropiați pentru a diminua disresul sau pentru a solicita sfaturi, informații ajutor material. States Căutarea suportului social emotional Val Parcari | Cumsatve 200 200 257 47 s00 787 100 207 109] 67 aa] “cool 1002) 6 varo0005 Frequency Cautarea suportului social pei sa E ÎN Missing 10 isan ae are 4 un sa vvaro0005 ss vase Mesing Tet 6 Teta System Frequency | Percent | vate Percent “| 2s 33 2| so s7 «| 100] a3] s| 7si 109] 3] 75 109) s| 2s 167] «| oo 33) s| 7s 109] s| 7s 109] 2] 50 s7 so] 750 009) so] 250] «| 1000 Curate Percent 33 109] 233 66 var00006 Ipoteza 4 Există o relate între nivelul de sociabilitate al adolescenților și stilul de coping ales de aceștia. Întrucă adolescenții au cote mari de sociabiliate , acest nivel poate fi în relație cu scalele de coping utarea suportului social- emoțional sau căutarea suportului social instrumental La scala 7 de coping (reinterpretarea pozitivă) s-a objinut o medie de 9 pe grupul de 30 de adolescenți. [i Cumulatve Percent varo0007 7 7 Ff 8 © 8 8 © vvar00007 La scala 8 (acceptarea) s-a obținut o medie de 9,50 pe grupul de 30 de adolescent ‘Uneoritneri nu pot face nimic in fafa stresorului si rămpn calmi, pe La scala 9 de coping (negarea) s-a obținut o medie de 7 pe grupul de 30 de adolescent, adică ei nu refuză să creadă că existența stresorului, ca gi cum nu ar fi eal EI e 6 4 4 3 2 2 sol 10 « Vand Parson Torres varo0008 Frequency | Percent | ValaPercen | cunustve Percent 2 a] 2s) 33 33 3 3} 75 100] aa] ‘ 2] 50 s7 200 s «| 1009] sal m3 e s| 7s ED 233 vale 7 s| 25 17 eo e s| so] 200 wo . «| o] sas] 3 0 2) soj 67 1209] Tota so] 750 “ocol Mesing System o] 250) rot «| 1000 area varo0008 Frequency La scala 10 de coping ( descărcarea emoțională) s-a objinut o medie de 9 pe grupul de 30 de adolescenți, adică i au tendința de a-s reduce distresul prin exprimarea afectelor și emoțiilor negative. Descărcarea emoțională n vats rex varo0010 Frequency | Percent | Vasa Percent: | cumuatve Percent Bi Ei 28] 33] 33] e “| 2s sal e 7 ows 23 oo) . s| 225 167 «07 8 7 xs a3 700 0 2] sel «7 787 n 2] sel 87 233 2 2] so) 87 oo) 8 ‘| 2s 33 33 1 2] sol 7 1009] Tota so 750) “cool System ro] 280] 40] 1000) 2 vaoor9 I : N ș. H i s 6 7 Li Li 0 LI LI Lu 4 La scala 11 de coping ( orientarea spre religie )s-aobjinut o medie de 4 pe grupul de 30 de adolescenți, cote mici pentru că ei nu consideră că ajutorul divin îi poate ajuta de un anumit factor stresant Orientarea spre religie [] iz] maroaari Frequency | Percent | vuoPerene | cumuatve Perant pi was 7 7 s 7| as 233 wo vais 6 s| 150 200 000] Tet x} 750 1000) eng so] 250 rea «| 1000 varo0011 « vardoo11 75 La scala 12 de coping ( pasivitate mentală ) sa obținut o medie de 4 pe grupul de 30 de adolescenți, cote mic pentru că ei nu consideră că por evita confruntările cu implicarea în ate activități Pasivitate mentală Frequency | Percent | vaisPercent | Cumuatve 7 var00012 ‘varoo012 La scala 13 de coping ( pasivitate comportamentală ) -a obținut o medie de 4 pe erupul de 30 de adolescenți, cote mici pentru că ei nu consideră că abandonarea angajării în atingerea scopului este o soluție pentru o situație problematică Pasivitate comportamentală var00019 Vale Percent vee 5 8 6 8 Total 30 Massing System 10 ea «| varo0013 E 2 é vvar00013 7 La scala 14 de coping (recurgerea la alcool, medicamente) s-a obținut o medie de 1 pe „grupul de 30 de adolescenți, cote mici pentru că ei nu au apelat la medicamente sau alcool în cazal stărilor de disconfor. sutatee Recurgerea la alcool, medicamente marcanta Freauaney Cunuttv Percent 750 250) +009] Va 7 Misting System Text CAPITOLUL 5. CONCLUZII 5.1. – Concluziile Iuerării Merită să menționez faptul că după analiza rezultatelor tuturor intrebirilor din chestionar reiese faptul că adolescenți tiu să identifice tineri, colegii de clasă, care nu comunică eficient iu, cunosestrtei, metode de comunicare eficientă cu cel și sunt de părere că dezvotarea comunicări serve poate imbunăui reli profesor ~ elev, părinte adolescent. In general, socializare fiecărui adolescent e realizează in fungi de valorile sociale pe care acesta le primeșe în familie, școală, societatea civila. Relțile cu celelate cadre ddacice m asigurat n sprijin valors, ci ind mulțumiți de colaborarea cu acest, însă unii adolescent am întâmpinat locaje de comunicare în relația cu profesori. Orice indivi care comunică este direct implicat în statin de comunicare, angajinduse în ea cu tată personalitatea a și cu ina motivație propriul sistem de nevoi carei deter E firese să ne gândim că att elementele de personalitate ale adolescentului, că și cele ale profesorului, ale părintelui sunt factori psihologici care pun amprenta asupra relației de comunicare dintre aceși actori. Astfel adolescenții au susținut că este importantă comunicarea pentru a avea o Viață echilibrată și vieți, respectiv relația cu ceilalți poate și relajia cu elevii la clasă. Dacă ei sunt nemulțumiți în viața de familie, de acasă, cu părinții, pot dezvolta o sensibilitate creseură în ta. Felul cum adolescenți întâmpină anumite sarcini ale influenja relațiile cu colegii. In functi de stilul de vial al fiecărui adolescent, cum întâmpină ei relația cu ceilalți, o parte dintre ei au multi prieteni, iar ceilalți mai puțini. Pentru a avea un stil de viață echilibrat, adolescenții constientizeazA că pentru rezolvarea problemelor este important comunicarea. Majoritatea adolescenilor chestionafi sunt mulțumiți de relația cu profesorii, de felul cum se comportă ei la clasă, doar $ adolescenți i dacă aceste probleme sunt de natură psihologică (anxietate, depres avut conficte cu profesorii. Chis introversiune) conduc la dificultăți de comunicare in relația profesor ~ elev si datorită mediului din clasă, când se formează mai multe grupuri și unii adolescenți râd de ceilalți pentru că sunt introvertti și nu dorese să se lieze grupului lor. Aceasta poate fi și una din cauze când apar conflictele și bătăile din clasă sau în curtea școli atăt între băieți căt i iure ete. a consideră că implicarea profesorului consilier din școală, implicarea colegiilor. în diverse proiecte conduc la o relație de colaborare bună între profesor și elev Majoritatea adolescenților au avut eșecuri școlare, familiale, sentimentale în viața lor însă unii au depășit aceste momente cv ajutorul celor din jur, ați singuri , alții apelând la un psiholog, Respectul și increderea în celălalt Sunt considerate strategii (metode) de comunicare eficientă cu ceilalți În urma aplicării imventarivi de personalitate FPI s-a constat că adolescenții sunt calmi, au toleranță la frsrare, nu au tendințe spre agresivitate, depresie sau emotvitte, în schimb ei sunt sociabil, vorbăreți În funcție de actorul stresor cu care se confruntă ei au stiluri de coping, alese de aceștia, în funcție de experiențele personale, în funcie de personalitatea or. Din cele 14 scale de coping, orientarea spre religie, pasivitatea morală, pasivitatea mentală si apelarea la medicamente și alcool au objinut cele mai mici cote din partea tinerilor. 52. Concluzii generale și recomandări Adolescența aduce imense potențialiăți atăt din punct de vedere fizic dt i psihologie, iar pubertatea avansa pusă în evidența de lumea contemporană accelerează apariția acestora, spre mirarea părinților și a profesorilor care compară tinerețea lor cu cea a copiilor. Acest nou aspect nu rămâne fără consecințe: adolescentul doreste ca starea de dependent, absenjaresponsabilitiilor,statutul de inferioritate (social și familial) să fie depășite cât mai rapid, Adolescentul caută autonomie și independență: constrângerea și autoritatea devin pentru moment insuportabile, ceea ce explică alternanța reacțiilor de imitare și opoziție. Ultima se remarcă prin agresivitate la băieți cu spirit de contradicție mai pronunțat. Această revendicare a iți îi surprinde pe părinți și pe profesori, care uită adeseori că pubertatea precoce se alătură unei școlarități prelungite în care elevii sunt ratți încă drept copii. 82 El are nevoie să-și facă o părere generală despre lumea în care trăiește, iar ideologiile joacă un rol socilizant. Ele pătrund in sistemul său de valori prin intermediul mediului familial si scolar și conzibuie la formarea idealului de sine al adolescentului, În familie, procesul de comunicare îi dezvăluie adolescentului lumea muncii și problemele sociale; impregnat de judecățile de valoare ale celor din jur, el conduce la constituirea unui sistem confuz de valori În școală procesul de comunicare este diferit: el este centrat pe act tile ce se desfășoară în acest context , în funie de percepția acestora adolescentul acordă o atenție mai mare sau mai mică valorilor școlare Se adaugă la acestea valorile cercului de prieteni, precum și importanța jocului si a respectării regulilor acestuia ce inaugurează acti integrării sociale, Adolescentul care se simte ascultat, învață la rândul său să asculte. Prin coniractuale, element important al lor școlare adolescentul este pus in contact eu 0 rețea social si culturală Adolescentii apainând “cliciloe” căt gi mulțimilor au , de obicei unul sau doi priteni apropiați. Prietenia implică relații mai intense și intime decăt le implică “clica”, permițându-le tinerilor “să fie ei sisi” și să-și exprime cele mai profunde sentimente, speranțe și temei. Adolescenții pun mare pret pe loialitatea si încrederea prietenilor. Prieteniile din adolescență intensifică aprecierea de sine permițând indi izilor să simta că ceilalți respectă și sunt interesați de ideile și sentimentele lo. Prieeniile intime intensifică perioadele de dezvoltare ulterioare. contribuind la deprinderile sociale și la securitatea adolescentului a E) » E) 9 E) a) » E) 9 a » E) 9 a » E) LC) E) a » E) ) 9 CHESTIONAR Nr. Cât de mulgumit() sunteți de relațiile cu familia Dvs.? foarte mulțumi) mulțumiu(ă) nici mulțumiu(), nici nemulțumiu(ă) nemulțumită) foarte nemulțumiu(ă) Câți prieteni buni aveți? estul de mulți câțiva unul nu am prieteni (Cat de des ieși cu ei să vă distra? în fecarezi de câteva or pe săptămână în weekend doar la ocazii speciale Cât de mulfumit() sunteți de relațiile, pe carele aveți cu ceilalți colegi de clasă ? foarte mulțumită) mulțumită) nici mulțumiu(3) nici nemulțumiu(ă) nemulțumită) foarte nemulțumiu(a) Considerați cd pentru a avea o viață echilibrată și linișită comunicarea cu ceilalți este: foarte importantă importantă mai putin important indiferentă deloc important as 6. Cucetip de probleme familiale v-ați confruntat în ultimul an? 2). probleme de sănătate ). probleme financiare e). certuri familiale 4) altele e). nu am avut probleme familiale (treceți la Q 8) 7. Cum ați procedat când 3). am luat medicamente pentru a mă calma b) am plecat de acasă ©) amales calea alcoolului ați aflat într-o astfel de situație? 4) ru am făcut nimic, pentru că s-a rezolva până l urmă e) am apelat la un psiholog, psihoterapeut D. am apelat mai ales a prieteni 8) ate soluții 8. Ați ăi adolescenți care au întâmpinat probleme de adaptare la coală in cauza bocajelor în a) da, de multe ori 1) doar de cateva or 6) singurd dată 4) mu, niciodată 9. A existat vreodată un eșec (scolar, familial, sentimental în via dvs? a) da, de mute or î) doar de căteva or 6) osingură dată e) mu niciodata (veceți la Q 14) 10. Cum ați depăși acest moment? a) cu sprijin din partea celor apropiți 8) cu ajutorul unor speciali psiholog, psihoterapeut psihiatru ©) prin proprile fore d) prin alte metode n. a » 9 Li) E) 12, V-ați confruntat în ultima perioadă cu dificultăți de comunicare 2 » 9 Cons foarte importantă importantă mai puțin importantă indiferentă deloc imponantă agresivitate verbală, conficte)? Da Nu Nu știu Nu răspund (Ce înseamnă pentru dvs. „ comunicare eficientă” cu ceilalți? și că pentru rezolvarea problemelor comunicarea cu ceilalți este: relația cu profesorii 4 . Sexul feminin Vârsta (se trece cu aproximatie) …. Localitatea: a7 We Persoane | % Fete 6 3% Băii a cad Tata 35 005 We Persoane | % ‘are maturit (@) 0 [23 mutu (8) 18 ‘60% Pil mut (6), ici nemulirt (8) 2 7. ‘nemutumt () 10 33% toare nemuturit(@) CI om Total EI 100% We Persoane |. “Bare mult 18 0% ața 32 40% ‘nul o 0% nu am prieteni o 0%. Total 30 100% We Persoane | % în fecarezi 5 ikic se câteva of pe săștănără 8 27% inweekens 7 5% oar la ocazi speciale CI 0% Total 30 [100% We Persoane | Tare murat a] CI 0% muturit (8) 20 sr ici muitum 6). nic nemultum (8) CI 0% nemutumă (8) 10 33% foarte nemuturit@) o 0% Total 30 100% fy * toane porta 28 ome imponarta a ame ma pui imporană o a naterena o [3 acc moor a 3 Tos E) 1005 ig Percene | arobeme se sănătate ră of probleme nancare 2 ore et tamaie ‘0 Es aise o ae mu am av prebiere ferite o o Teal 35 100% arta medicamente pent ama cama 9 om fam pecs ce acasă o o am ales cota 008 o o nam fied nme 3 10% [am apelat aun pales. pseterageat 2 70 am apelat a prten 25 2% ate sou o 0% Teal 35 00% ig Perscane | ca ceata cai 40 35% soarce căteva 18 see 2 angus cata Ei 7% nu nodes o [3 Toi 35 “00% Persoane _|% da, de mute oF 5 17 at de câteva sr 15 50% o singură sata TI 33% nu. coda CI 0% Toiai 30 100% We Persoane | % Za Sprie din partea color apropiati z 35% cu aerul unor specalgii 2 7 ra proprile forte 3 10% prin alte metode: 2 0% Total 30 100% We Persoane | % ‘eae importa s 7 important 25 23% mai putin important CI 0% “noterenta CI 0% eloc importants o o Tova Ed 100% We Persoane | % Ba 5 17% Nu 25 33% Nein o 0% Tota, 36 100% NOT VALOAREA anu! STANDARD Sena eran} sinceitat,loalate tecrite 7 Exiaie cxtraverit Tatroversit © Introvert 7 Tabiltateemotionals tab emotional ‘Masculine sutocaracerizare autocaracterizare pie masculina Rezumatul lucrării Perioada de timp în cursul căreia procesele de reproducere se matuizează este cunoscută ca pubertate. Desi majoritatea semnelor de dezvoltare evidente in timpul puberății sunt fizice, apar transformări și în funcționarea cognitivă, î interacțiunea socială, emoții i în simțul propriei persoane. Adolescenț este o perioadă de stiri conflictual sau crize. (A.Birch, 2000) Adolescenț este stadiul în care individul luptă pentru depășirea confuziei de rol și pentru a-și dezvolta un sentiment clar al identității persoanle (A.M Marhan, 201 1- 2012) Procesele de gindire ale adolescentului devin mai analitice si reflexive decât la persoanele mai tinere. Adolescenții utilizează tehnici complexe ca ajutoare ale memoriei și sunt ‘mai capabili de a anticipa si dezvolta strategii de rezolvare a problemelor, atât academice cât și în raport cu situațiile sociale. Logica adolescentului este însă atât de rigid, încât el pierde sensul valorilor relative; de aici și discuțiile fir sfărșit în anturajul din care face parte. Această nouă putere de conceptualizare tinde uneori spre verbalism, Modul abstract de gândire este influențat atât de școală cit și de mediul familial Raporurile sociale consolidează o asfel de achiziție: relații amicale, schimburi normale in procesul de învățare, distracții, ec. Factorii afectivi consolidează procesele intelectuale, ca și pe cele motivationale. Viața mentală și afectivă a adolescentului nu se organizează potrivit unor direții bine definite. În continuare ele sunt adesea contradictr ceea ce explică în multe cazuri ișea acestuia, dezechilibrele sufeteși, confictele cu familia, cu mediul școlar și societatea. Merită să mentionez faptul că după analiza rezultatelor tuturor întrebărilor din chestionar reese faptul că adolescenții știu Să identifice tinerii, colegii de clasă, care nu comunică eficient cu cei din jur, cunose strategii, metode de comunicare eficientă cu ceilalți gi sunt de părere că dezvoltarea comunicării serve poate îmbunătăți relație profesor = elev părinte ~ adolescent. în genera, socializarea fiecărui adolescent e realizează în uncie de valorile sociale pe care acesta le primește în familie, coală, societatea civilă 92 Relțile cu celelalte cadre didactice. au asigurat un sprijin valoros, ei fiind mulțumiți de colaborarea cu aceșia, însă unii adolescenți au întâmpinat blocaje de comunicare in relația cu profesorii. Felul cum adolescenții întâmpină anumite sarcini ale vieții, respectiv relația cu ceilalți poate influența și relația cu elevi la clasă. Dacă ei sunt nemulțumiți în viața de familie, de acasă, cu părinți, pot dezvolta o sensibilitate crescută în relaile cu colegii. În funcție de stilul de viață au mul prieteni ceilalți mai puțini. Pentru a avea un stil de viață echilibra, adolescenții conștientizează că pentru al fiecărui adolescent, cum întâmpină ei relația cu citați, o parte dintre rezolvarea problemelor este importantă comunicarea. Majoritatea adolescenților chestionați sunt mulțumiți de relația cu profesorii, de felul cum se comportă ei la clasă, doar $ adolescenți au avut mici confiete cu profesorii. Chiar dacă aceste probleme sunt de natură psihologică (anxietate, depresie, introversiune) condue la dificultăți de i din clasă, când se formează mai multe grupuri și unii adolescenți. râd de ceilalți pentru că sunt introvert și nu doresc să se afilieze comunicare în relația profesor ~ elev si datorită mediul grupului lor. Aceasta poate fi și una din cauze când apar confietele și băăile din clasă sau în curtea școlii atăt între baieti cât și între fete. Adolescenții consideră că implicarea profesorului consilier din școală, implicarea colegiilor. în diverse proiecte condue la o relație de colaborare bună între profesor si elev. Majoritatea adolescenților au avut eșecuri școlare, familiale, sentimentale în viața lor , însă unii au depăși: aceste momente cu ajutorul celor din jur, alții singuri alți apelând la un psiholog, Respectul și încrederea în celălalt sunt considerate strategii (metode) de comunicare eficientă cu ceilalți În urma aplicării inventarului de personalitate FPI s-a constatat că adolescenții sunt 1s toleranță la frusrare, nu au tendințe spre agresivitate, depresie sau emotivitae, în schimb ei sunt sociabil, vorbareți {In funcție de factorul sresor cu care se confruntă i au stiluri de coping, alese de aceștia, în funcție de experiențele personale, în funcție de personalitatea lor. Din cele 14 scale de coping, orientarea spre religie, pasivitatea morală, pasivitatea mentală și apelarea la medicamente i alcool au obținut cele mai mici cote din parea tinerilor 93 REFERINTE BIBLIOGRAFICE 1. Abrie J-C1.(2002), Psihologia comunicării, Editura Polirom, lași Adler A. (2009), Înțelegerea vieții, Editura Trei,2009, Bucuresti Baban Adriana (1998), Stres și personalitate, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Baban Adriana (2003), Consiliere educațională, Cluj-Napoca Bocsa Eva, Dezvoltarea umană și mediul social — note de curs .. Bonchiș E. (2011), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, lagi Cucoș C.,Balan B., Boncu §., Cosmovici A., (2005), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice 9. Giddens A. (2001), Sociologie, Editura All Ceu, Bucuresti 10. Goran Laura, N Radu, Atoneseu, D-Vasile (2004), Psihologie educație, Editura Fundații România de Maine, Bucuresti 11. Joifa E., lie V., Vlad M., Frisineanu E. (2003), Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Editura Arves 2 3 4 5. Birch A. (2000), Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucuresti 6 7, 8 12. Lazarus, R.S., Folkman, S.- (1984), Stress, Appraisal and Coping, Springer Publishing Company, New York. 15, Lazarus, RS, Folkman, S~ (1987) , Transactional Theory and Research on emotions and coping, European Journal of Personality 14. Marhan Ana Mari, (2011-2012), Psthologia adolescenței și văratei adute = note de curs 15, Mărginean lan (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Ediura Polirom, aj 16, Milea M. (1997), Stres și apărare phi, Presa Universitară Clujean, Cluj-Napoca 17. Omer. (2007), Psihologia muncii, Editura Fundației România de Miine, Bucuresti 18, Popa Velea Ovidiu (1999), Elemente d psihosomaică general și aplicată, Infomedia 19, Rotari A. (2002), Comsiler i orientare, Editura Arves, Craiova 20, Sion G, (006), Psihologia Vrstelor, Editura Fundației Rominia de Méine, Bucuresti 21. Taylor, SE. Brown, J.D. (1994) , Positive illusions and elbeingrevised: Separating facts from fiction Psychological Buletin sa 22. Tuju Mihaela Corina (2007), Psihologia personalități, Editura Fundației România de Maine, București 23. Zamfir C. (2006), Sociologie, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti