Journal of Psychology. Special Pedagogy. Social Work (PSPSW) [605465]

Journal of Psychology. Special Pedagogy. Social Work (PSPSW)
e-ISSN: 1857 -4432, p -ISSN: 1857 -0224, Volume 45, Issue 4 , 2016,
(http://psihologie.upsc.md )
Psychology and Special Education Faculty
“Ion Creangă” State Pedagogical University from Chișinău
_____________________________________________________________________________________________________ _________________
90
Interdependența dintre stilurile de învățare și tipurile de inteligență
la studenții de la specializarea Psihologie
The interdependence between learning styles and and types of intelligence in studen ts of
Psychology specialization

Mihai Covaci , drd. la UPS „Ion Creangă‖ din Chișinău,
lector la Universitatea „Hyperion‖ din București;
Petru Jelescu , dr. hab., prof. univ. la UPS „Ion Creangă‖ din Chișinău

Summary. Learning styles and types of intelli gence are essential features of effective learning.
Discovering and creative approach could be more appropriate form of learning to the current
conditions of society.
Key Words: learning style, type of intelligence, correlations
Rezumat. Stilurile de învăț are și tipurile de inteligență reprezintă particularități indispensabile
ale învățării eficiente. Descoperirea și abordarea creativă a acestora se poate constitui într -o formă de
învățare mai adaptată la condițiile actuale ale societății.
Cuvinte cheie: stil de învățare, tipul de inteligență, corelații

Articolul de față abordează corelațiile între caracteristicile modelului stilurilor de învățare
propus de David Kolb, ajustat ulterior de Peter Honey și Alan Mumford, și tipurile de inteligențe
propuse de Howard Gardner, verificate pe un eșantion de 101 de studenți de la anul doi din cadrul
facultății de psihologie a Universității „Hyperion‖ din București.
În 1984 David Kolb [11], [12], [2, pp. 76 -78] a dezvoltat un model de învățare experiențială
care diferențiază patru preferințe de învățare consecutive, bazate pe ciclurile logice ale învățării.
Supoziția de la care a demarat cercetarea a fost învățarea transformativă pe baza experienței concrete
care are la bază observațiile și cercetările spontane s au libere. În primă instanță, Kolb a elaborat un
set circular format din patru modele, care clasifică procesarea informației în patru cicluri: experiență
concretă (CE); observație reflexivă (RO); conceptualizare abstractă (AC) și experimentare activă
(AE). Ulterior, aceste cicluri au fost combinate, rezultând patru stiluri de învățare: stilul Divergent
(EC/OR); stilul Asimilator (CA/OR); stilul Convergent (CA/EA) și stilul Acomodator (EC/EA).
Ideea de bază a modelului Kolb a fost că informația este analizat ă în funcție de experiența pe care o
avem.
În 1986, Peter Honey și Alan Mumford [12] au făcut câteva ajustări modelului experiențial a
lui Kolb, ajustări îndeplinite în două părți: în prima parte au redenumit ciclurile de învățare,
propunând ceva similar și plecând de la experiență spre analiza acesteia, după care extragerea de
concluzii din experiență și planificarea următorilor pași. Celor patru etape din prima parte le -au
atribuit patru stiluri de învățare: Activ (care au corespondent în experiența con cretă al lui Kolb) ,
Reflexiv (care au corespondent în observația reflexivă al lui Kolb) , Teoretician (care au corespondent
în conceptualizarea abstractă al lui Kolb) și Pragmatic (care au corespondent în experiența concretă a

Journal of Psychology. Special Pedagogy. Social Work (PSPSW)
e-ISSN: 1857 -4432, p -ISSN: 1857 -0224, Volume 45, Issue 4 , 2016,
(http://psihologie.upsc.md )
Psychology and Special Education Faculty
“Ion Creangă” State Pedagogical University from Chișinău
_____________________________________________________________________________________________________ _________________
91
lui Kolb ) [4, p. 773] . Succint vorbind, activii se disting prin implicarea rapidă și impetuoasă în
activități și experiențe imediate. Primordial ei acționează, după care evaluează și gândesc procesual.
Nu au preferințe pentru ascultarea de prelegeri, citire, scriere, verificarea instru cțiunilor etc.
Reflexivii, înainte de luarea unei decizii, preferă să facă o prospectare și analiză serioasă, fie
examinând propriile date, fie informațiile primite prin intermediul altora, colectarea informațiilor și
analiza multiplă a acestora fiind acti vitatea preferată a lor. Ei sunt mai rezervați și preferă rolul de
observatori până își consolidează perspectivele asupra ideilor sau asupra persoanelor. Teoreticienii
sunt persoanele care caută interpretări, asociații multiple și elaborează observații su b forma unor
sinteze, teorii sau scheme raționale. Preferă certitudinii în locul opiniilor subiective și nu agreează
superficialitate. La pragmatici primează funcționalitatea unei idei, teorii etc. în sfera practică. Ei nu
au preferințe pentru verbalizare, ci urmăresc segmente din viața concretă, unde variate ipoteze sau
teorii pot găsi cea mai bună aplicabilitate.
Chestionarul Honey -Mumford [13, p. 7 -9], [5, p. 26 -34] conține 80 itemi, având o singură
posibilitate de răspuns. Fiecărui stil îi corespund 20 de itemi [3, p. 43] . La final se adună punctele
(sau itemii bifați) și se deduce stilul predominant în funcție de 5 scale. Astfel, la distribuția scalelor
studenții investigați cu stilul Activ au cea mai bună reprezentare la scala ―preferință foarte puter nică‖
(15 studenți – 14.85% ), contrastând cu pragmaticii, care la aceeași scală nu au înregistrat nici o
prezență. Se remarcă, de asemenea, o prezență consistentă a numărului de studenți la scalele
―Preferință scăzută‖ și ―Preferință foarte scăzută‖ a prag maticilor (84 de studenți – 83.17% ), a
teoreticienilor (71 de studenți – 70.30%) și a reflexivilor (56 de studenți – 55.45%).

Așadar, putem conchide că s tudenții cerc etați, în general, manifestă îndeosebi preferințe
scăzute și foarte scăzute la stilurile de învățare studiate.
Howard Gardner a elaborat o teorie a inteligențelor multiple, care pot fi înțelese și ca moduri
diferite de asimilare și analiză informațională. El a definit inteligența ca „un potențial biopsihologic în
vederea procesări informațiilor care pot fi utilizate într -un cadru cultural pentru rezolvarea Activ Reflexiv Teoreticia
n Pragmatic Scale
13-
20 1
5 18-
20 2 16-
20 3 17-
20 0 Preferință foarte
puternică
11-
12 1
9 15-
17 1
2 14-
15 6 15-
16 1 Preferință puternică
7-
10 3
7 12-
14 3
1 11-
13 21 12-
14 16 Preferință moderată
4-6 2
3 9-
11 2
6 8-
10 36 9-
11 35 Preferință scăzută
0-3 7 0-8 3
0 0-7 35 0-8 49 Preferință foarte
scăzută

Journal of Psychology. Special Pedagogy. Social Work (PSPSW)
e-ISSN: 1857 -4432, p -ISSN: 1857 -0224, Volume 45, Issue 4 , 2016,
(http://psihologie.upsc.md )
Psychology and Special Education Faculty
“Ion Creangă” State Pedagogical University from Chișinău
_____________________________________________________________________________________________________ _________________
92

problemelor sau pentru crearea anumitor produse de valoare într -o anumită cultură‖ [7, pp. 33 -34]. În
general, sistemele de învățământ tind să favorizeze două dintre aceste moduri: cel logic/matematic și
cel verbal/lingvistic. Fiecare dintre modalitățile de învățare implică abilități specifice [1, p. 231] .
Gardner a propus, în primă instanță, șapte tipuri de inteligență, iar ulterior opt tipuri. Scopul
chestionarului elaborat este să încadreze subiecții în una din cele 8 tipuri de inteligențe [1, pp. 123 –
125] [7] : inteligența verbală / lingvistică; inteligența logică / matematică; inteligența vizuală /
spațială; inteligența trupului / kinestezică; inteligența muzicală / ritmică; inteligența inter -personală;
inteligența intra -personală și inteligența naturalistă [6, p. 228] .
Howard Gardner e de părere că „numai dacă ne vom extinde și ne vom form ula opinia
legată de ceea ce contează pentru intelectul uman, vom fi capabili să concepem modalități mai
adecvate de evaluare și modalități mai eficiente de educare a lui‖ [9, p. 4] .
Pe baza calcului mediei, diagrama rezultată (Fig. 1) ne indică faptul c ă la studenții studiați
predominantă este inteligența naturalistă cu un scor al mediei de 31.83, iar pe ultima poziție se află
inteligența corporală/kinestezică cu un scor al mediei de 27.94.

Fig. 1. Media punctajului per tipuri de inteligență.

Corelații
Din rațiuni logice și statistice, stilul Activ de învățare a fost eliminat din realizar ea
corelațiilor, deoarece a demonstrat o consistență internă slabă, obținută la coeficientul Cronbach alfa.

Journal of Psychology. Special Pedagogy. Social Work (PSPSW)
e-ISSN: 1857 -4432, p -ISSN: 1857 -0224, Volume 45, Issue 4 , 2016,
(http://psihologie.upsc.md )
Psychology and Special Education Faculty
“Ion Creangă” State Pedagogical University from Chișinău
_____________________________________________________________________________________________________ _________________
93

Item -Total Statistics
Scale
Mean if Item
Deleted Scale
Variance if
Item
Deleted Corrected
Item-Total
Correlation Squared
Multiple
Correlation Cronbach's
Alpha if Item
Deleted
Activi 6.07 5.225 .059 .039 .686
Reflexivi 6.88 3.846 .422 .283 .351
Teoreticie
ni 7.12 4.006 .422 .329 .356
Pragmatic
i 7.50 4.672 .464 .230 .368
Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha Cronbach's Alpha Based on
Stand ardized Items N of Items
.686 .690 3
Consistența itemilor celor 8 tipuri de inteligențe propuse de Gardner este următoarea:
Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha Cronbach's Alpha Based
on Standardized Items N of Items
.835 .832 8

Item -Total Stat istics
Scale
Mean if
Item
Deleted Scale
Variance
if Item
Deleted Corrected
Item-Total
Correlation Squared
Multiple
Correlation Cronbach's
Alpha if
Item Deleted
Inteligență verbală/lingvistică 209.89 595.77
8 .637 .551 .805
Inteligență logică/matemati că 212.63 684.29
4 .421 .224 .832
Inteligență vizuală/spațială 211.42 632.68
5 .547 .331 .818
Inteligența
corporală/kinestezică 213.73 696.85
8 .426 .352 .831
Inteligență muzicală/ritmică 213.13 642.95
3 .577 .378 .814
Inteligență inter -personală 211.16 602.75
5 .665 .499 .801
Inteligență intra -personală 209.91 615.98
2 .583 .460 .813

Journal of Psychology. Special Pedagogy. Social Work (PSPSW)
e-ISSN: 1857 -4432, p -ISSN: 1857 -0224, Volume 45, Issue 4 , 2016,
(http://psihologie.upsc.md )
Psychology and Special Education Faculty
“Ion Creangă” State Pedagogical University from Chișinău
_____________________________________________________________________________________________________ _________________
94
Inteligență naturalistă 209.84 613.09
5 .633 .428 .806
Rezultatele corelațiilor între cele trei stiluri de învățare (după eliminarea celui Activ ) și cele opt
tipuri de intelig ență au evidențiat următoarele:
Inteligența verbală -lingvistică are corelație pozitivă (relație direct proporțională între valori)
de intensitate medie cu Reflexivi (ro=0.435, p=0.000, N=101);
Inteligența logico -matematică are corelație pozitivă de intensi tate redusă cu Reflexivi
(ro=0.387, p=0.000, N=101) și Teoreticieni (ro=0.285, p=0.004, N=101);
Inteligență vizual -spațială are corelație pozitivă de intensitate redusă cu Reflexivi (ro=0.263,
p=0.008, N=101);
Inteligență inter -personală are corelație pozi tivă de intensitate redusă cu Reflexivi (ro=0.370,
p=0.000, N=101) și Pragmatici (ro=0.258, p=0.009, N=101);
Inteligență intra -personală are corelație pozitivă de intensitate medie cu Reflexivi (ro=0.418),
p=0.000, N=101) și corelație pozitivă de intensit ate redusă cu Teoreticieni (ro=0.201, p=0.044,
N=101) și cu Pragmatici (ro=0.218, p=0.029, N=101);
Inteligență naturalistă are corelație pozitivă de intensitate medie cu Reflexivi (ro=0.501),
p=0.000, N=101).
Correlations
Reflexi
vi Teoreticien
i Pragmati
ci
Spearman's
rho Inteligență
verbală/lingvistică .435 .144 .152
.000 .151 .128
101 101 101
Inteligență
logică/matematică .387 .285 .069
.000 .004 .491
101 101 101
Inteligență
vizuală/spațială .263 .112 .122
.008 .264 .223
101 101 101
Inteligența
corporală/kinestezică .074 .097 .053
.464 .337 .599
101 101 101
Inteligență
muzicală/ritmică .171 .009 .046
.087 .926 .646
101 101 101
Inteligență inter –
personală .370 .121 .258
.000 .228 .009
101 101 101

Journal of Psychology. Special Pedagogy. Social Work (PSPSW)
e-ISSN: 1857 -4432, p -ISSN: 1857 -0224, Volume 45, Issue 4 , 2016,
(http://psihologie.upsc.md )
Psychology and Special Education Faculty
“Ion Creangă” State Pedagogical University from Chișinău
_____________________________________________________________________________________________________ _________________
95
Inteligență intra –
personală .418 .201 .218
.000 .044 .029
101 101 101
Inteligență naturalistă .501 .196 .087
.000 .050 .385
101 101 101
Cele constatate, fiind corelate cu descrierea sumară a caracteristicilor stilurilor de învăța re în
contextul desfășurării eficiente a profesiunii de psiholog, în cadrul căreia sunt necesare aceste
caracteristici personale, reclamă o dezvoltare calitativă mai avansată a caracteristicilor menționate.
Zona metodelor și a tehnicilor privind îmbunătăți rea propriilor stiluri de învățare la studenții
investigați este destul de penurică și necesită abordări creative. Slabele corelații regăsite între
caracteristicile stilurilor de învățare și tipurile de inteligență specifice pot fi un argument suplimentar
în favoarea necesității dezvoltării și îmbunătățirii în continuare a caracteristicilor stilurilor menționate
la studenții respectivi.

Bibliografie
1. Bernat S.E. Tehnica învățării eficiente, Cluj -Napoca: Presa Universitară Clujeană,
2003. 270 p.
2. Ceobanu C. Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului în educație.
Iași: Polirom, 2016. 216 p.
3. Coffield Frank ș. a. Should we be using learning styles? What research has to say to
practice. Learning and Skills Research Centre, Londo n, 2004. 84 p.
4. Damrongpanit S. An Interaction of learning and teaching styles influencing
mathematic achievements of ninth -grade students: A multilevel approach. În: Educational
Research and Reviews, 2014, vol. 9, no. 19. 771 -779 p.
5. Fundația Life. Me tode creative folosite în activitățile de tineret: suport de curs. Revistă
de biblioteconomie, științe ale informării și de cultură, editată de Biblioteca Municipală "B.P.
Hasdeu" din Chișinău, vol. 55, no. 5 (ediție specială), 2014, p. 22 -73.
6. Gardner H ., Moran, S. The Science of Multiple Intelligences Theory: A Response to
Lynn Waterhouse. Educational Psychologist, vol. 41, no. 4, 2006. 227 –232 p.
7. Gardner H. Intelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 21st Century. New
York: Basic Books, 1999. 292 p.
8. Gardner H. The tensions between education and development. Journal of Moral
Education, vol. 20, no. 2, 1991. 113 -125 p.

Journal of Psychology. Special Pedagogy. Social Work (PSPSW)
e-ISSN: 1857 -4432, p -ISSN: 1857 -0224, Volume 45, Issue 4 , 2016,
(http://psihologie.upsc.md )
Psychology and Special Education Faculty
“Ion Creangă” State Pedagogical University from Chișinău
_____________________________________________________________________________________________________ _________________
96
9. Gardner H. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New York:
BasicBooks, 1983. 467 p.
10. Kolb A. Y., Kolb D. A. Learning Styles and Learning Spaces: Enhancing Experiential
Learning in Higher Education. Academy of Management Learning & Education, vol. 4, no. 2,
2005. 193 -212 p.
11. Kolb , D. A. Experiential learning: experience as the source of learning a nd
development, New York, 1984. 22 p.
12. Mumford A. Putting learning styles to work, in Action learning at work, London,
Gower Pub Co, 1997. 121 –135 p.
13. Serea A. Ghid de educație nonformală pentru persoanle aflate în detenție. Asociația
Alternative Sociale, Iași, 2006. 25 p.
Primit 24.11.2016