Johnyxp2003@yahoo.com 221 Principii Etice In Informatica Ivan Nicolae Text

UNIVERSITATEA “TITU MAIORESCU” DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE INFORMATICĂ Principii etice în Informatică Coordonator: Lect.univ dr.ing. Dan GRECU Student: Nicolae Ivan Cuprins Introducere. 1. Fundamentele Eticii Informatice si a Sistemelor de 1.1 Consideratiile lui Wiener cu privire la o viață bună. 1.2 Metodologia eticii informatice a lui Wiener. 1.3 Internetul și proprietatea intelectuală. 2. Walter Manner și etică computerelor. 3. Deborah Johnson și controversa unicității 4, Teoria eticii computerelor a lui James Moor. 5, Teoria eticii informatice a lui Luciano Floridi…. 6. Concluzii… 7. Bibliografie. Introducere Infitrarca sub a teinologiei digitale în visa cotidiană, dezvoltă în mod exponential începând cu anii 80, contribuit în manieră decisivă Ia modificarea contr sociale, economice si uturale. Tehnologia comunicării și a informații ne oferă enorme posibilități de dezvoltare, dar contribuie și la crearea de noi probleme etice si sociale, moificîndrle pe cele vechi. De exemplu, problema clasică a proprietăți intelectual, imitarea și siguranța: furtul și manipularea ilegală soiurilor, fenomenul hacking: Virusul informatie discriminări sociale și culturale: problemele legate de conservare, de distribuție, d controll calități, de credibilitate și libera circulate a informatio, în cele mai mute fii ale lumii revoluția informației a modificat multe aspecte ale vieții în mod semnificaiv; comerul forța de muncă, medicina, securitate, transporturile, divertismentul și așa mai departe. Prin urmare, tehnologia informației si a comunicațiilor (TIC) a afectat – în ambele sensuri i bun si rău = Viața comunități, na de familie, relaile umane, educația cariera, libertatea si democrația Frica Informației și a Sistemelor de Calcul, in sens larg, poate fi ițeleasă ca acea ramură a cuci aplicate care studiază i analizează efectele a nivel social iei ale Tehnologie Informații siale sistemelor de calcul Termenul mai concre de cică a computerelor a fst utilizat cu refere la aplicație din domeniu de cite filosofi modern reprezentanți ai terilr tradiționale apusene cum ar fi uilitrisml, kantinisml, în cazurile tie care implică în mod semnificativ sistemele d calcul i reele de caleulatoae, De asemenea, a fst folosit pentru a se referi lao etică profesională, cfaboraté de profesioniși din domeniu prin car se defines și se aplică coduri și standarde ale practclor din cadrul profesiei lor. n plus, mai multe alte nume specifice, cum ar fi Etica CCibemetica 51 Fie Internetului, a fost utilizate pentr a se referi la aspecte de etică informatică relativ la Tntemet, Pe parcursul mai multor decenii, creerea rapidă a domeniului eticii informatice a condus la apariția a noi cumuri univenitare, contre de cercetare, organizații profesionale, editarea de cari si reviste, 1. Fundamentele Eticii Informatice și a Sistemelor de Calcul Fondatorul acestui nou domeniu filosofic a fost savantul american Norbert Wiener, profesor de matematică si inginerie Ja MIT. În timpul celui de-al doilea război mondial, împreună cu colegii din America si Marea Britanie, Wiener a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor electronice și a altor noi tehnologii informaționale. În timp ce erau implicați în acest efort de război, Wiener și colegii Săi au creat © nouă ramură a științei aplicate pe care Wiener a numit-o cibernetică și tot el a prevăzut enormele implicații sociale gi etice ale noului domeniu ale cărui baze le punea. El a prezis că, după război, lumea va suferi o a doua revoluție industrială, o eră a mașinilor cu un enorm potential de a face binele dar si răul, care va da naștere la un număr impresionant provocări etice si oportunități. Când războiul s-a încheiat, Wiener a seris cartea Cbemeties (1948), în care a descris noua sa ramură de știine aplicate gia identifica câteva din implicațiile sociale si etice generate de către tchnologia informației si utilizarea calculatoarelor electronice. Doi ani mai târziu el a publicat The Human Use of Human Beings (1950), o carte în care a explorat © serie de probleme etice pe care utilizarea calculatorului si a tehnologiei informației probabil le va genera, Problemele pe care le-a identificat in aceste două cârț, plus, mai târziu în cartea Dumnezeu și Golem, Ine (1963), cuprindeau Subiecte care sunt în continuare importante si astăzi: calculatoarele si Securitatea, calculatoarele și șomajul, responsabilitățile profesioniștilor din domeniul informatie, computere pentru persoanele cu handicap, calculatoare gi religia, rețele de caleulatoare și globalizarea, comunități virtuale, teleworking, fuzionarea oreanismului uman cu mașina, etica roboticii inteligenta aniicială. Deși cl a inventat numele de ciberneticd pentru șiina lui, Wiener, nu și-a dat seama că pune bazele unei noi ramuri a etic. Ca urmare, e nu a inventat nume cum ar fi Etică a computerelor sau Etica informației. Acești termeni au fost utilizați abia ulterior după câteva decenii. În ciuda acestui fapt, cele tei Cărți ale lui Wiener, pun bazele eticii informatice si metodologiei utilizate și astăzi în acest domeniu. Wiener a fost un vizionar, iar gândirea lui a depășit cu mult pe cea a contemporanilor, mulți considerându-l a fi un om de știință excentrie căruia îi plăcea să viseze putin prea mult despre etică, În The Human Use of Human Beings, Wiener a explorat unele efecte probabile ale tehnologiei informației asupra unor valori umane cheie cum ar fi viața, sănătatea, fericirea, abilități, cunoaștere, libertate, securitate i oportunități. deile metafizice si metodele de analiză pe care le angajează au fost atât de putemice si de cuprinzătoare încât pot fi utilizate și în zilele 3 noastre in mod eficient pentru identificarea, analizarea și rezolvarea problemelor sociale și etice în legatură cu tehnologia informați incluzând, de exemplu, calculatoare și rețele de calculatoare: radio, televiziune și telefonie; mass-media si jurnalism: cări și biblioteci, Datorită ărgimii preocupărilor lui Wiener si aplicabilității ideilor si metodelor sale la orice fel de tehnologie a informației termenul de Etica informației se potrivește cel mai bine noului domeniu al eticii pe care-a fondat. Ca urmare, termenul de etică a calculatoarelor, așa cum este de obiei folosit în prezeni, reprezintă doar subdomeniu al preocupărilor lui Wiener. În stabilirea unei fundații pentru etica informați care lau Wiener a elaborat 0 viziune cibernetică a naturii umane si societăți, condus Ia o deseriere “eti-sugestivă” a scopului vieții umane. Pe baza aceasta, ela adoptat marile princi de justiție, pe care a erezut că toate societățile ar trebui să le urmeze. Viziunea cibernetică a lui Wiener asupra naturii umane pune accent pe structura fizică a corpului uman și imensul potențial de a învăța si de a crea pe care fiziologia umană il face posibil. Pentru a explica acest potential adeseori compară fiziologia umană cu cea a creaturilor mai putin inteligente cum ar fi spre exemplu insectele. Pe baza studiului său asupra naturii umane Wiener a ajuns Ia concluzia că scopul vieții umane este acela ca oamenii si progreseze ca si organisme de procesare a informației Modul în care înțelegea Wiener natura umană presupunea o viziune metafizică asupra universului în cadrul căreia lumea si toate entitățile care o alcătuiesc inclusiv oamenii, erau considerate ca fiind o combinație a două elemente fundamentale: materie-energie si informație Totul este un amestec al acestor două elemente: gândirea, conform cu Wiener, ste de fapt un fel de procesare a informației 1.1 Considerațiile lui Wiener cu pri ire la o viață bună Pentru a ti bine, oamenii trebuie să fie liberi să se angajeze activități creative care să exploateze la maxim potențialul lor de fințe în deplin control al proprii existente. Acesta este scopul vieții umane. Bineînțeles că nu toți oam: i au același talent i aceleași posibilități și ca urmare realizările vor diferi de la o persoană la alta. Cu toate acestea este posibil să duci o viață bund, înfloritoare, într-un număr infinit de moduri. Concepția lui Wiener despre scopul vieti L-a condus spre a adopta ceca ce el a denumit marile principi ale justiției pe care ar trebui să se bazeze o societate, principii care vor crește Ia maximum capacitatea persoanei de a prospera datorită varietăți și Mexibilități acțiunilor umane. Pentru a pune în evidență principiile lui Wiener, ‘Terrell Ward Bynum le-a denumit ‘a. Principiul Libenăți — privilegiul fiecărei ființe umane de a crește în libertate până la măsura deplină a capacităților sale b.. Principiul Egalității ~ egalitatea prin care ceca ce este drept pentru A și B rămâne just și atunci când A și B fac schimb de locuri unul cu celălalt. e. Principiul Binefacerii — bunăvoință si înțelegere între oameni care Să nu aibă limite fără uma cele ale naturii umane însăși Punctul de vedere cibernetic al lui Wiener cu privire la societatea umană și natura umană, conduce la concluzia că oamenii sunt fundamental fiinfe sociale care pot să-și ating potențialul maxim doar prin implicare activă în comunități de ființe similare. Prin urmare societatea este esențială în ceea ce privește binele vieții umane. Dar o societate despotică poate fi opresivă si să înăbușe libertatea ființei umane, ca urmare Wiener a introdus un al patrulea principiu care intenționează să minimeze impactul negativ al societății asupra libertății pe care Terrell Ward [Bynum L-a numit: Principiul minimei încălcări a libenății: Orice el de constrângere ar fi impusă de existența însăși a statulu si a comunității trebuie exercitată în așa fl încât să nu producă nic 0 încălcare imal a libertății Luând în considerare concepția ui Wiener cu privire Ia natura umană si 0 societate favorabilă rezultă, diferite culturi, cu o mare varietate a obiceiurilor, practicilor, limbilor si religilor sunt, fără nic o îndoială, capabile de a oferi un context corespunzător unei vieți umane de calitate. Principala restricție pe care Wiener o impune oricărei societăți este aceca că ar trebui să asigure un context în care Oamenii să-și poată atinge potențialul maxim ca si agenți de prelucrare a informației, luând decizii, și ca urmare asumându-și responsabiliatea pentru propria viață. Wiener credea că acest lueru este posibil doar acolo unde prevalează, libertate cgalitatea și compasiunea umană. 1.2 Metodologia eticii informatice a lui Wiener În oricare societate dată există 0 multitudine de practici, principii, legi si reguli care guvemează comportamentul uman. Aceste politici constituie un cluster de politici acceptate; și într-o societate justă, ele pot servi ca punct de plecare pentru elaborarea unui răspuns pentru orice întrebare legată de etica informatică. Wiener a combinat acel cluster de politici acceptate cu 5 viziunea sa despre natura umană, marile principi ale justiției și alentul său în a face inteligibil un limbaj vag sau ambiguu: astfel a obținut o metodă foaie eficace pentru analizarea problemelor legate de etica informatică: a. Identficarea problemei sau a situației cu privire la integrarea tehnologii informatice în societate. Aceasta se va concentra pe posibiliatea ca tehnologia utilizată să afecteze (dacă nu a făcut-o deja) în mod semnificant Vina, sănătatea, securitatea, fericirea, libertatea, cunoașterea, oportunitățile, sau alte valori cheie umane p.. Clarificarea oricăror idei sau principii vagi sau ambigui care ar putea fi aplicate situației sau problemei în discuție e. Dacă este posibil aplicarea unor principi etice acceptabile, legi, reguli și practici deja existente care guvernează comportamentul uman in societatea respectivă. 4. Dacă precedente acceplabile din punct de vedere etic, tradiții și politici, sunt insufciente pentru a rezolva problema sau situația în cauză atunci se va ține cont de scopul vigții umane si marile principii ae justiție pentru a găsi o soluție care să fie cât mai conformă cu tradiție tic ale societății respective. Dacă iradițile, precedentele, politicile pe care cineva se bazează sunt înglobate într-o, societate rezonabil justi, atunci această metodă de analiză si rezolvare a problemelor de etica informației va furniza soluții corecte care pot fi asimilate de societate. De remarcat faptul că acest mod de a face etică informatică nu necesit experiența unui filosof de profesie (desi aceasta s-ar putea dovedi afi de folos în multe situați). Probabil că orice adult care actioneaza cu succes într-o societate rezonabil justă e familiarizat cu obiceiuri, practici, regulamente și legi care îi reglemeniează comportamentul și care îi dau posibilitatea să se poată pronunța dacă o acțiune sau o politic’ ar fi acceptabile din punet de vedere etic. Ca urmare cei care se confruntă cu introducerea uni noi tehnologii a informației, indiferent ca sunt funetionari publici, profesioniști în domeniul informatie, oameni de afaceri, muneitori, profesori, părinți Sau alte categorii, pol și trebuie si se angajeze în etica informatică ajutând Ia noii tehnologii informatice în societate intrun mod acceptabil din punct de vedere etc, Etica informatică, înțeleasă acest sens foarte larg, este mult prea importantă pentru a fi tăsată doar pe seama filozofilor sau a speciaișilr in domeniul informatie. La sfârșitul lui 1940 și începutul lui 1950, Wiener a arătat în mod clar că, în viziunea lui, integrarea in societate a noii tehnologii de caleul și informaționale va conduce la o remodelare a societății ln a doua revoluție îndusrială la era automatizat (the automatic age). Aceasta va afecta viala la orice nivel si în 6 fiecare aspect al ci, va fi un proces care se va desfășura pe parcursul mai multor zeci de ani de zile i va core un efor susținut 1.3. Internetul si proprietatea intelectuala Internetu este un fenomen social, bazat pe explozia informațională din ultimul deceniu, prin intermediul căruia te poti informa (inclusiv asupra timpului probabil sau asupra utimelor stiri sponive, dar și asupra evenimentelor mondene sau pitice), instrui (la diferite nivele), distrade la jocuri pentru orice vârstă sau audifii de muzică clasică până la spectacole video la comandă) îți poți face reclamă pentru produsele gi serviciile proprii, poți cumpăra aproape orice produs. Prin Internet se pot angaja agenți seorei, se poate intra în dialog direct cu diferite persoane fizice sau juridice, se pot transmite mesaje înlocuind serviciile poștale sau telefonice. Internetul este un mediu popular nu elitist, prin care tehnologia digitală permite transmiterea tuturor formelor de exprimare: prin text sunet, imagine. Acesta nu este monitorizat de o autoritate centrală care să impună anumite reguli de lucru stabilite central și, comparativ cu alte institui, el s-a dezvoltat înt-o manieră spontană și autohtonă. Dezvoltarea sa tehnică a fost ghidată de protocoale stabilite prin procese de decizie ale „unor grupuri ca Intemet Engineering Task Force (IETF) și Internet Assigned Numbers Authority (IANA), Internetu este reglementat juridic într-un mod nespecific, El este afectat de lezislaia si reglementările care se aplică în cadrul diferitelorjurisdietii din lume. Până în prezent au fost numai câteva cazuri de încercări de reglementare prin legislație națională a funcționalități și accesului la Interne, neexistând niciun instrument juridie international conceput pentru a controla funcționarea Internet 1demiticarea unui utilizator Internet in timpul navigării prin rețea, se face prin sistemul de muze de domeniu (Domain Name System DNS) care este o formă agreabilă de exprimare a unei adrese Internet stabilite pentru a desemna localizarea utilizatorului unui calculator și care presupune două componente: un nume de domeniu (0 adresă a caleulatorului, într-o formă prietenească, ușor de reținut si de identifica si numărul său corespunzător de Protocol Internet (internet Protocol IP). Baze de date distribuite contin liste de nume de domeniu si numerele IP corespunzătoare care pot fi adresate pentru a putea dirija solicitările pentru a conecta calculatoarele prin Internet. Numele de domeniu a fost constituit pentru a realiza o funcție tehnică într-o manieră foarte convenabilă utilizatorilor de Internet. El furnizează adresa unui calculator conectat si de aceca a căpătat o existență suplimentară ca identificator de persoane sau de afaceri și a obținut și o semnificație ulterioară, după ce a intrat în conflict cu sistemul de identificare a firmelor, existent înainte de constituirea rețelei Internet și protejat prin dreptul de proprietate industrială. Odată cu dezvoltarea activităților comerciale prin Interne numele de domeniu a devenit o parte a standardului de comunicare folosit de întreprinzător pentru autoidentificare, dar și pentru identificarea activității economice sau a produselor comercializate. Reclamele comerciale care apar acum în mass media includ și un nume de domeniu, alături de celelalte elemente de identificare, ceea ce a făcut ca acest nume să fie conectat cu numele mărcii de produs sau de Principala provocare lansată de rețeaua informațională global’ la adresa proprietății intelectuale este acea că, spre deosebire de principiu teritorialității punerii în aplicare a drepturilor de proprietate industrială, informația care cireulă pe rețeaua internet este accesibilă imediat, simultan, în orice loc din lume. Una din cele mai grave încălcări ale dreptului de proprietate prin comer, electronic este pirateria digitală care a îmbrăcat trei forme tipice de manifestare; copierea, accesul ilicit și transmiterea operelor literare artistice, de software, de creații tehnice. În cazul particular al tucrului rejelele interactive, oricare din cele trei forme anterioare se exprimă prin accesul on-line, fără consimțământul explicit sau implicit de a beneficia de uzufiuetul unei creații intelectuale Societatea omenească în ansamblu ei și bazează existența și evolutia pe schimbul permanent de informați elusiv prin internet, care, în majoritate, aparțin domeniului public, în mai mică măsură aparțin unui deținător legal i într-o măsură foarte mică sunt informații confidentile, Informația care aparține unui deinător legal sau care este informație confidential, în funcție de categoria căreia îi aparține, poate interfera in mod diferit cu proprietatea intelectuală sau se poate înserie protecției drepturilor în legătură cu aceasta, Practic, fiecare dintre obiectele de protecție a proprietății intelectuale, contin, transmit si protejează informații. Protecția se realizează prin legi speciale si se materializează in drepturi exclusive sau, altfel spus, într-un monopol de exploatare limita în timp. Caleulatoarele au făcut ca multe activități economice să se desfășoare mai ușor. În mod analog ele au facilitat și ca multe activități ilegale să fie efectuate mai ușor de către infractori 8 Uiilizarea TIC a făcut posibil ca vechi infaetiuni (de exemplu furtul de bani) să fie efectuate pe căi noi ia creat noi posibilități de fraudă Infractiumile comise cu ajutorul calculatorului, împotriva afacerilor sau pe seama companiilor economice, sunt comise de aneqjai, considerați persoane de încredere sau de persoane din afara organizației (hackeri, concurenți neloili, grupe criminale). Calculatorul, ca instrument a crimei. este foarte puternic. EI mu numai că facilitează comiterea crimei, dar conferă intiacțunii un caracter devastator si face extrem de dificilă identificarea autorului. Rețelele globale de sisteme informatice extind zona expusă infracțiuni și fac ancheta, urmărirea judiciară și arestul mult mai iile. Un hot care fură o carte de credit obține accesul la o sumă mult mai mare decât cea la care: ar avea acces un hot care fură un portofel. Informații confidențile asupra afacerilor pot fi furate din calculatoare și sisteme de comunicare verbală fără a rămâne vreun semn care să semnifice intervenția unui ter prin forțarea ușii Extinderea utilizării tehnicii de calcul aproape în toate domeniile vieții precum si conectarea calculatoarelor în rețele internaționale au făcut ca infracțiunea comisă cu ajutorul sau prin intermediul caleulatorului Să fie mai diversă, mai periculoasă și mai prezentă la nivel intemațional O amaliză a factorilor generatori de acțiuni criminale a arătat că rețelele de comunicare și calculatorul modern prezintă caracteristici specific care sunt de mare uitate pentru infractori și crecază mari dificultăți pentru potenfialele victime si pentru aplicarea legi Analiza situației actuale a evidențiat că infracțiunile comise prin intermediul calculatorului s-au focalizat în domeniul crimei economice în special prin: spargeri de coduri, spionaj economic, furt de secrete tehnologice. Este destul de greu si se obțină date staistice, conforme cu realitatea, despre valoarea furturilor facilitate de caleulator pentru că victimele preferă să mu publice pierderile, pentru a nu diminua încrederea partenerilor de afaceri sau, in cazul băncilor, să nu divulge posibilitatea perder caracterului confidential al operațiunilor si al seeretului depozitelor clienților. Crima organizată, noțiune care nu mai înglobează numai mafile tradiționale, ci si bandele și alte grupări de persoane asociate pentru a comite delicte în comun și al căror principal scop este de realiza profituri fră a respecta granițele naționale, utilizează de peste 30 de ani TIC, facilitățile rețelelor de caleulatoare, tot ceeace poate conține o valoare adăugată imaterial Nivelul de securitate al caleulatoarelor și al refelelor instalate în bănci, întreprinderi, administrații și organizații militare rămâne nesatisfăcător. ‘Au apărut noi generații de delinevenți care, mai puțin atașați de valorile tradiționale și ierarhiile clasice mafiote, au devenit receptivi la formidabilele posibilități oferte de TIC de a se comite infracțiuni. O deturnare electronică de fonduri într-o bancă poate aduce de o sură de ori mai mult decât un banal hold-up și asta cu un rise diminuat de to atitea ori. Comercializarea miilor de programe de caleul copiate ilicit ar putea compensa pierderile valorice din confiscările de droguri. Clonarea telefoanelor celulare este foarte importantă pentru comunicarea diseretă din miscare. Crima organizată și utilizarea TIC convere din cauza evoluției naturale a delictelor informatice care se înmulțesc accentuat, Odată cu dezvoltarea TIC tabăra infracțională s-a extins pe următoarele patru direcții: a.. informatica a devenit ca insisi tiința delinevențilr. Acestia caută să sușească ilegal conținuturi de fișiere, să identifice informații despre agenții guvernamentale și înlormatorii acestora, si copieze lise de prețuri informatizate, fișiere clienți, planuri de marketing, . calculatorul a devenit instrumentul infracțiunii, În acest caz infractorul urmărește programele de lucru pentru a comite fraude prin introducerea de coduri de acces. e.. delicte care nu au 0 legătură directă cu calculatorul, putând fi cor se și în afara informatic a. delicte a căror apariție a fost favorizată direct de dezvoltarea informatici. Este vorba de conirafacerea. componentelor, furtul de materiale, clonarea telefoanelor poriabile ale agentior oficiali 2. Walter Manner și etica computerelor La mijlocul anilor 70, Walter Manner, membru al catedrei de filozoie a facultiii Old Dominion University, a remarcat in cadrul cursului său de etică medicală că problemele etice care r-o măsură mai mare, sau modificate în mod implicau și calculatoarele deseori erau complicate semnificativ, de prezența tehnicii de calcul. Manner a avut impresia că folosirea calculatoarclor poate crea probleme etice care nu au mai fost întâlnite până la apariția lor. Cercetări ulterioare ale fenomenului în alte domenii decât medicina I-au condus pe Manner la concluzia ă ar i cazul, să fie recunoscută de către filosofi, apariția unei noi ramuri a eticii aplicate, modelată pe baza eticii medicale sau a eticii afacerilor. Pentru a face referire la noul domeniu al eticii pe care La propus, 10 ci a inventat denumirea de etică a ealeulatoareor și a claborat un curs experimental adresa în primal rin studenților sects e tina sistemelor de calcul Cursul a fost un succes total si ca urmare Manner a inceput să predea etica sitemelor de calcul in mod regulat. Pe baza experiențelor avute în predarea eticii sistemelor de calul sia cercetărilor pe care l-a făcu în domeniu, Manner a compus în 1978 Kita de pornire (Starter Ki) în predarca Eticii Sistemelor de Calcul si a impanit copii celor prezenți la seminariile și cdiscumurie inut în cadrul confrinelr de flsofi și de tehnologia informației din Statele Unite, În 1980, Helietia Press și National Information and Resource Center on Teaching Philosophy, au publicat “kitul de început” al Iui Manner în tica computerelor ca monografic. Acesta conținea materiale penru programa scolar și sfaturi pedagogice pentru profesor Universitari elabora cursuri de etică. De asemeni desriri al cursului pentru cataloagele universităților, rațiunea pentru car un ast de curs trebui predat în învățământul superior. o listă de obiective le cursului, câteva sftui penru predare, discuții pe teme cum a fi Viața privată, confidentialitate, criminalitate informatică, dependents de tehnologie și coduri de etch protesională 3. Deborah Johnson Maner a descris noul domeniu propus ca unul care studiază probleme etice care sunt agravate, transformate sau ereate de tchnologia computerelor. FI spunea că unele probleme etice mai vechi ‘sunt complicate mai mult de utilizarea computerelor, în timp ce altele sunt probleme unice care nu s-au mai întâlni niciodată până la apariția calculatoarelor O colegă de la facultatea de Filozofie de la Old Dominion University, pe vremea aceea doar asistent, Deborah Johnson, a fost interesată de noul domeniu de cercetare etică propus de Maner în special a fost intrigată de afirmajia acestuia cum că tehnologia informatică generează probleme etice noi, deoarece ea considera acest lucru neadevăral. Era totuși de acord că tehnologia informațională poate modifica probleme etice vechi într-un mod semnificativ și prin urmare să le dea o nouă interpretare ‘Manner și Johnson au discutat despre acest nou domeniu al eticii și despre pretinsele proleme tice noi apărute, Aceste discuții au constituit începutul unui sir lung de comentarii și publica pe marginea naturii si unicitati eticii sistemelor de calcul, dezbatere care s-a întins pe o perioadă de zeci de ani, În anul 1985 Deborah Johnson a publicat “Etica caleulatoarelor” n care afirmă că caleulatoarele ridică noi variante ale problemelor și dilemelor etice clasice, agraviind vechile probleme, si obligându-ne să aplicăm norme morale obișnuite în domenii neexplorate încă. Ea a rămas în continuare în dezacord cu părerea lui Maner că sistemele de calcul creează probleme etice eu totul noi și nemaiintinite. Cartea a fost primul manual de etica sistemelor de calcul gi devenii curând textul principal utlizat in predarea cursurilor universitare, Ea a stabilit domeniile de cercetare în etica sistemelor de calcul acoperind subiecte precum dreptul de proprietate a software-ului si drepturile de proprietate imelectuală, calculatoarele si viața privată, responsabilitatea profesioniștilor din domeniul informati, disribuirea echitabilă a tehnologiei și puterii umane. În edițiile de mai târziu Johnson a adăugat teme noi cum ar fi, haking-ul, tehnologia calculatoarelor. pentru persoane cu disabilități și impactul Intemet-ului. asupra democrații. De asemeni a adăugat si disputa, cu Maner gi ceilalți, în desfășurare cu privire la unicitatea problemelor de etica sistemelor de calcul, Spre exemplu ea a menționat că tehnologia informatică a condus la crearea unor noi tipuri de entități, cum ar fi software-ul și bazele de date electronice și noi moduri de a instrumenta acțiunile umane. Cineva chiar ar putea Să pună probleme etice noi specifice cu privire la aceste inovații, ea însă a argumentat în ambele ediții mai vechi că asemenea intrebiri sunt în cel mai bun caz noi spete ale unor probleme morale mai vechi cum ar fi protejarea vieții private si dreptul asupra proprietății intelectuale. Ele nu sunt însă probleme etice cu totul noi care să necesite adaosuri la teoriile etice tradiționale așa cum pretindea Maner. Pentru exemplificare vom condidera următoarele cazuri a. Viteză/comportament reflex. Calculatoarele au facilitat o formă de comunicare tot mai rapidă. . Stocare/intimitate. Un număr foarte mare de ere poate fi păstrat într-un calculator pentru o perioadă nedeterminată de timp. Odată datele înregistrate in aceste fișiere și partajate între caleulatoare la viteze de transfer foarte mari. Portul de identitate. Este posibil ca, folosind un calculator, literalmente si fur identitatea. unei alte persoane. 44. Caracterul intemațional. Comunicarea intre computere nu este limitată de granițele naționale. câteva secunde, cu câteva click-uri de mouse e. Copierea și furtul. Utilizând un calculator, se pot fura imagini și ext fără nici o greutate, 2 1. Perversiunea(denaturarea), Există website-uri ce promovează pornografia fără a fine cont de varsta celor care le vizitează si po fi camunate asfel încât să nu poată fi detectate de firele de pomografic. fe. Dileme sociale. Luând in considerare un studiu publicat de Henry Jay Becker in 1998, doar 22% din copiii familiilor cu un venit anual mai mie decăt 20.0008 au un calculator acasă, în comparație eu 91% dintre copii famililor cu venituri mai mici de 75.0008 pe an; h. Confidențaltatea, Comerul cu date confidential este un subiect foarte sensibil. 4. Teoria eticii computerelor a lui James Moor în anul 1985 James Moor a publicat, nun număr special al jurnalului Metaphilosophy, atcoll său reprezentativ Ce este etica sistemelor de calcul? Eseul ui Moor conținea o expunere a naturi eticii computerelor care era mult mai cuprinzătoare gi mai annbțoasă decât ce a ui Maner șia ui Johnson. A mer dincolo de desereri și exemple de probleme ale ets sistemelor de calcul șia ferit o explicate de ce tehnologia informatică a ridica att de multe întrebări etice comparativ cu alte tehnologi. El a spus că tehnologia informației este autentic revolrionară deoarece este logic adaptabil: Caleuatoarele sunt logic adaptable prin aceea că pot fi modelate entra executa orice activitate care poate fi caracteriza in termeni de intrări, ieși, i conexiuni ine operaii logice, Deoarece logica este aplicată pretutindeni, aplicațiile tenologici computerelor par a i nelimitate. Calculator este cel mai apropiat ura pe care îl avem de un instrument universal Într-adevăr posbilitiil calculatoarelor sunt imitate doar de propria noastră creative, Datorită adaprabiliății ogice, tehnologia informatică dă posibilitatea ființelor umane să facă ‘un număr foarte mare de lucruri pe care nu au putut să le facă niciodată inainte. Deoarece nimeni mu le-a mai făcut înainte se pune problema dacă trebuie neapărat făcute. Întrun număr semnificativ de cazuri precum acesta, există șansa să descoperim că nu au fost elaborate legi sau reguli etice care să le guverneze. Moore denumește aceste situații vid de procedură care ar putea ‘genera o confuzie a noțiunilor. Calculatoarele ne oferă posibilități noi dar totodată ne pun în faja unor dileme atunci când trebuie să alegem modul în care vom acționa. Adeseori nu există reguli după care să ne ghidim în aceste situații sau cele care sunt în vigoare sunt inadecvate. Un principal obiectiv al eticii computerelor este să determine ce ar trebui si facem în astfel de cazuri adică să formuleze politci care să ne ghideze acțiunile. Una din dificultăți ar fi aceea că odată cu 13 un vid de procedură există în acelayi timp și un vid conceptual, Deși int-o primă fază o problemă de etica sistemelor de calcul poate să pară a i destul de cla după o scurté perioadă de reflecție apare ca un amestec de concepte. În această situați este nevoie de o analiză care să fumizeze un cadru conceptual coerent pe baza căruia si se formuleze politică corespunzătoare. Modul in care Moor a analizat și rezolvat problemele legate de etica sistemelor de calcul a fost atăt creativ căt și foarte practic. Conform lui Barnum el a furnizat © perspectivă largă asupra. naturii Revolutiei Informaționale și de asemeni o metodă foarte eficace de a rezolva problemele: a.. Identificarea unui vid de procedură creat de către tehnologia informatică; p,. Eliminarea oricăror confuzii conceptuale; e. Utiizarea valorilor de bază si ale resurselor etice pentru a revizui politiei existente dar inadecvate sau pentru a crea noi politici care să umple vidul existent și astfel să rezolve dilema etică originală 5. Teoria eticii informatice a lui Luciano Floridi în ciuda ajutoralui si succesului abordării bazate pe valorile umane a tsi computerelor, unii oameni de știință au susfinut că orizontul eticii caleulatoarelor, ba chiar al eticii în general, ar trebui lărgi astfel încât să includă mult mai mult decât doar ființele umane, acțiunile, intențiile și trăsăturile lor caracteristice. Unul dintre acești gânditori este Luciano Florii, care a propus 0 teorie etică nouă, generală, diferită de teoriile tradiționale centrate pe valorile umane cum ar fi utiliarismul, Kantianismul, sau etica virtutilor. Această nouă teorie etică el a denumit-o Etica Informației Conform teorii lui Floridi, tt ceea ce există constituie un obiect sau proces informational ‘Ca urmare el denumește to ceea ce exist, universul luat ca întreg infosferă. Obiectele și procesele din infosferă pot fi vătămate în mod semnificativ sau distruse prin alterarea structurilor de date care le caracterizează. O asemenea vătămare sau distrugere Floridi o numește eniropie si are ca rezultat sărăcirea în parte a infosferei, În acest sens eniropia este un rău care ar trebui evitat sau diminuat, iar in acest sens Floridi oferă patru principii fundamentale ale Etieié Informației a. Entropia nu trebuie cauzată în infosferă; b. Entropia trebuie prevenită în infosferă; e. Entropia trebuie eliminată din infosferă; 14 44. Prosperitatea entitiilor informaționale precum si cea a infosferei întregi trebuie să fie promovată prin conservarea, culivarea i îmbogățirea calităților lor. Utilizând această abordare orice entitate exisientă oameni, animale, plante chiar si lucruri neinsufleite cum ar fi obiecte electronice fragmente de proprietate intelectuală, pot fi interpretate ca potențiali agenți care afectează alte entități și ca potențiali clienți care sunt afectați de alte entități. Teoria Eticit Informației îi dă posibilitatea lui Floridi să furnizeze, printre altele, o pătrunzătoare si practică teorie etică a comportamentului roboților i a comportamentului altor agenți ariiciali cum ar fi softbots-i sau eyborgei 6. Concluzii Societatea omenească a căutat căi si modalități care Sări asizure o cât mai bună adaptare la schimbările majore tehnologice. Pe măsură ce au apărut noi necesități, noi probleme și s-au identificat noi mijloace tehnice de soluționare, de satisfacere a necesităților vieții, s-au creat noi instituții care au urmării să amortizeze șocurile noilor tehnologii si să descurajeze abuzurile care ar fi putut duce la efecte necontrolabile. Cu toat acestea, aplicarea unor noi tehnologii, chiar i în cazul soluționării unor probleme curente de producție, de creșere a bunăstării, de îmbunătățire a sări de sănătate, a dat naștere, uneori, l efecte secundare nedorite a căror soluționare a necesitat și necesită noi torturi. Extinderea utilizării tehnicii de calcul în aproape toate domeniile vieții, precum si conectarea calculatoarelor în retele internaționale a făcut ca inffactiunea comisă cu ajutorul sau prin intermediul calculatorului să fie mai diversă, mai periculoasă si mai prezentă la nivel international O analiză a factorilor generatori de acțiuni criminale a arătat că rețelele de comunicare și calculatorul modem prezintă caracteristici specifice care sunt de mare uitate pentru criminali si implică mari dificultii pentru potentilele victime si pentru aplicarea legii (probleme complexe de securizarea sistemelor, multplicitatea sistemelor hard si soft, lipsa de experiență a multor utilizatori, anonimatul comunicării, criptarea și mobilitatea internațională). Grupuri care aetiveazăi în domeniul crimei organizate, profesioniști în Spionajul economie și serviciile seerete din întreaga lume exploaicază deja aceste noi caracteristici ale acțiunilor criminale cibernetice, Multe guverne, mulți oameni de afaceri, mulți uilizatori particulari nu realizează pericolul la care sunt expuși prin aceste noi condiții de comitere a crimei, nici că protecția impotriva crimei cibemetice are o mare semnificație și nici care sunt căile potențiale tehnice și legale de contracarare a amenințărilor 15 infiaetorilor. Aceste schimbări pot afecta viata privată, locurile de muncă, și probabil chiar libertatea oamenilor. Joseph Weizenbaum, un cercetător de la MIT, a scris despre cele oud culturi ale erei computerelor, comunitatea oamenilor de știință si cea a umanistilor, temându-se de o sciziune radicală înr ele, unii bucurându-se de beneficiile tehnologie și de un ridicat standard de viață, iar eeilali îndepărtându-se tot mai mult de acestea. FI anticipează că dacă cele două culturi nu vor reuși să coexisteatunei se vor elimina una pe cealaltă Omenirea a avansat foarte mult din punet de vedere stint și tehnologie, dar comparativ, destul puțin în domeniile moral si social. Progresul sinc este cel care a generat multe dintre noile probleme morale si sociale și va fi necesar un efort susținut pentru a le rezolva. Reprezentanții elor două culturi trebuie să colaboreze pentru a rezolva aceste dileme. Membrii comunității tințifice vor trebui să ofere o mai bună infelegere a fundamentelor tchnologiilor implicate; umaniști vor furniza o teorie care să stea Ia baza rajionamentelor morale și să aleagă bine alternativele sociale și politice. Ne vom confiunta cu probleme, dacă nu noi, măcar diferite de cele de până acum. E posibil ea oamenii de stint de astăzi să nu aibă prea mare folos de pe urma teoriei corpurilor în mișcare a lui Aristotel, dar în schimb moralisti pot să învețe multe din sezierite etice ale acestuia i nu numa, 16 7. Bibliografie 1. Bynum 7. W, Computer and Professional Responsibility, (2004), Ed. Blackwell Publishing, Malden. 2. Wiener, N., (1948), Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine, The Tehnologi Press, Boston, 3. Deborah G. 7. (1985), Computer Ethics, Prentice Hall, Michigan, 44, Himma K. E, Tavani H. T. (2008), Handbook of Information and Computer Ethics, John Wiley & Sons, Hoboken 5. Wiener, N (1954), The Human Use of Human Beings: Cybernetics and Society, Second Edition Revised, Da Capo Press, Doubleday Anchor. 6. Barger R. N., (2008), Computer Ethics: A Case-Based Approach, Cambridge University Press, New York 7. Michael R. W, (1997), A History of Computing Technology, Second Edition, IEEE ‘Computer Society ress, Los Alamitos 8. Wikipedia, htpto wikipedia org wiki/Uitarism 9. Wikipedia, hup/en. wikipedia.org wikiNorbert Wiener 10. Wikipedia, bip en wikipedia orp/wikiSensorim 11. Moor, H., What is Computer Ethics, voce black le or 84424 12. Gotterbarn, Donald, Computer Ethics: Responsibility Regained, ‘ntps:/ecww academia edw42048742/Computer_ Ethics Responsibility Regained?auto=do, senload ”