Jocul In Invatamantul Primar
UNIVERSITATEA”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR
ȘI PREȘCOLAR
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. VALERICA ANGHELACHE
STUDENT:
FLOREA MARIETA-LAVINIA
2016
JOCUL DIDACTICÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
CUPRINS
ARGUMENT…………………………………………….. ………………………………………..
CAPITOLUL I. REPERE GENERALE PRIVIND JOCUL DIDACTIC
I. 1. Clarificări conceptuale …………………………………………………………………..
I. 2. Dimensiunea ludică a personalității scolarului mic…………………………………..
I. 3. Valențe formative ale jocului didactic în ciclul primar…………………………………
I. 4. Metodologia proiectării, organizării si desfășurării jocului didactic în ciclul primar…..
CAPITOLUL II. ASPECTE METODICE PRIVIND JOCUL DIDACTIC IN CICLUL PRIMAR
II. 1. Jocul didactic reflectat în curriculum pentru învatamantul primar…………………
II. 2 Tipuri de activități ce valorifică jocul didactic in ciclul primar……………………..
II. 3. Rolul jocului didactic în dezvoltarea cognitivă a școlarului mic…………………….
II. 4. Rolul cadrului didactic în promovarea jocului didactic în ciclul primar…………….
CAPITOLUL III. STUDIU CVASIEXPERIMENTAL PRIVIND VALORIFICAREA JOCULUI DIDACTIC LA DISCIPLINA MATEMATICA
III. 1. Ipoteza si obiectivele cercetării………………………………………………………..
III. 2. Metodologie………………………………………………………………
III. 2. 1. Eșantion……………………………………………………………
III. 2. 2. Metode de cercetare…………………………………………………..
III. 2. 3. Măsurarea……………………………………………………………..
III. 2. 3. 1. Variabile……………………………………………………….
III. 2. 3. 2. Instrumente……………………………………………………..
III. 3. Procedura……………………………………………………………………………
III. 4. Analiza si interpretarea rezultatelor…………………………………………………..
III. 5. Concluzii……………………………………………………………….
CONSIDERAȚIIFINALE. PROPUNERI DE VALORIFICARE OPTIMĂ A JOCULUIDIDACTICÎN CICLUL PRIMAR……………………………………………..
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………
ANEXE………………………………………………………………
ARGUMENT
Vârsta școlară reprezintă stadiul la care se înregistrează ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea intelectuală a copiilor privind înmagazinarea achizițiilor fundamentale referitoare la operațiile gândirii.
Cu toții știm că jocul este principalul mod de învățare al copiilor.Ei prin joc descoperă lumea,prin joc descoperă vorbirea, prin joc descoperă primele cifre și litere.Și, evident, prin joc învață să rezolve probleme și să depășească obstacole.Dar jocurile pe care alegem să le folosim trebuie să aibă această capacitate, altfel, nu își au rostul. Am căutat ca jocurile didactice folosite să aibă un pronunțat caracter educativ,dar și informativ,care să-i antreneze pe elevi la o activitate conștientă și eficientă,transformându-i în subiecți activi,participanți la propria lor dezvoltare. M-am străduit ca orele de matematică și nu numai să devină cât mai plăcute,să fie așteptate de elevi,să ceară de lucru tot mai mult.Atunci când în activitatea didactică se creează o atmosferă destinsă,întregul proces educațional devine mai eficient.
M-am îndreptat spre jocul didactic matematic,deoarece matematica nu poate lipsi dintre disciplinele de bază ce concură la pregătirea și dezvoltarea multilaterală a celor mici.Ea acționează mai ales asupra gândirii elevilor, contribuind la dezvoltarea și ridicarea ei pe o treaptă superioară, de la faza concretă la cea abstractă.Prin orele de matematică am căutat ca elevii să învețe nu numai să rezolve exercițiile și problemele noi,ci mai ales să prevadă pe cele care ar putea apărea și să găsească o multitudine de soluții, ceea ce contribuie la dezvoltarea gândirii elevilor, facând-o mai iscoditoare,mai productivă,mai practică.Matematica devine mai plăcută cu o glumă, cu un vers, un desen hazliu, un rebus matematic.Elevii devin astfel mai receptivi, își doresc să învețe mai mult, să-și sporească spiritul creativ.
Jocurile stimulează creativitatea, originalitatea, spontaneitatea elevilor în a descoperi noi soluții la probleme cotidiene și mediul înconjurător.Utilizând învățarea prin joc didactic ca pe un stil obișnuit de lucru cu elevii,am putut constata nu numai progrese la învățătura, ci și o participare voluntară, tot mai deschisă, a copiilor la lecție,siguranță și tenacitate în răspunsuri, un interes sporit și o evidentă plăcere pentru lecțiile în care așteptau cu nerăbdare jocuri de destindere.Prin joc se creează contextul necesar educării tuturor laturilor personalității și modelării însușirilor și aptitudinilor antrenante prin acțiune.
Lumea jocului în școala primară parcurge deci drumul de la o anticipație a preocupărilor serioase la un antrenament, de la un efort involuntar la efortul voluntar și ajută învățământul să formeze copiilor acea autonomie a personalității, acea schemă practică pe care le-o va solicita activitatea de adult, căci ”cine spune joc spune totodată efort și libertate și o educație prin joc trebuie să fie o sursă de efort fizic și psihic cât și de bucurie morală”(Jean Chateau), stimulându-le și dezvoltându-le copiilor spiritul de răspundere.Copiii nu vor fi însă capabili de acest lucru decât dacă, în școală,metodele de învățământ și de educație,regimul de disciplină instaurat îi vor face, treptat, pe elevi să înțeleagă că”libertatea de care dispun nu este posibilitatea de a face ceea ce vor, ci obligația morală de a face ceea ce trebuie”, aceasta însemnând de fapt ”esența educației în democrație”(Robert Dottrens).
CAPITOLUL I.
REPERE GENERALE PRIVIND JOCUL DIDACTIC
I. 1. Clarificări conceptuale
Joculreprezinta un mijloc de instruire si educație, îi determină pe elevi să devină mai activi si eficienți si asigură durabilitatea noțiunilor însușite. Formele de manifestare a jocului si funcțiile sale diferă de la o perioadă de varstă la alta și este necesar de-a lungul întregii vieți. Dacă în perioada copilăriei jocul îndeplineste mai multe funcții cognitive sau formativ-educative, mai târziu funcțiile sale devin de reconfortare si destindere fizică si psihică. Ceea ce pentru adult este munca, jocul este pentru copil activitatea utilă
Odată cu intrarea preșcolarului în școală, jocul devine, din activitatea principală, una secundară, pastrând înca importante valențe educative. În scoală, activitatea dominantă prin joc este inlocuită de o alta forma de activitate si anume învățătura. În orice joc gasim elemente afective: satisfacție/insatisfacție, bucurie, surpriză.
În urma studiilor și cercetărilor s-au conturat numeroase teorii despre joc, unele dintre ele au la bază factori biologici, altele pun accent pe factorii psihologici. Conform teoriei biologice a lui Karl Groos, jocul ar fiun exercițiu pregătitor pentru viața de adult, prin faptulcăjocul reprezintă un mijloc de exersare a predispozițiilor instinctive ale copilului în scopul maturizării. El identifică jocul copilului cu cel al animalelor și susține că de fapt ”copilul se joacă nu pentru că este copil, ci este copil pentru că se joacă” (G. Antohe&I. Barna, 2006, pag. 22). Teoria lui Groos cunoaște o largă răspândire în prima jumatate a secolulului al XX-lea, numită de acesta teoria exersării și despre care scrie următoarele: „Dacă dezvoltarea capacității de adaptare la problematica ce o va impune viața constituie țelul principal al copilăriei noastre, în acest lanț astfel orientat de fenomene, locul cel mai proeminent revine jocului. De aceea, utilizând o formă întrucâtva paradoxală, putem afirma că nu ne jucăm pentru că suntem copii, ci copilăria ne este dată anume pentru a ne juca. ” (Colozza,1909, citat de Elkonin D.,1980, pag. 72).
În completarea teoriei lui Groos, Carr (1902) consideră jocul ca fiind un exercițiu, dar a cărui funcții ludice slujesc întreținerii instinctelor existente și nu fac referire la perfecționarea acestora. Pe aceeași poziție biologizantă se situează și Spencer (1872), care consideră jocul o modalitate de a consuma surplusul de energie de care dispune copilul, teorie care nu este explicată deoarece un copil se joacă și dacă este bolnav sau obosit. Buhler(1931) este cel care susține că un copil se joacă deoarece simte plăcere în timpul jocului, însă pierde din vedere conținutul real al jocului. Definiția pe care acesta o formulează cu privire la joc este următoarea: „O activitate alimentată de satisfacție funcțională ce se menține nemijlocit prin aceasta, sau datorită acesteia, o vom denumi joc, independent de ceea ce ea mai poate produce și în ce relație de oportunitate se află”. (Buhler,1933, citat de Elkonin D.,1980, pag. 79).
Cea de-a doua teorie a lui Buhler vine în completarea teoriei lui Groos și definește jocul ”ca activitate orientată spre satisfacție prin perfecționare” (Buhler,1931, citat de Elkonin D.,1980, pag. 81).
Sally (1901)pune în evidență particularitățile fundamentale ale jocului cu roluri, care domina vârsta preșcolară și anume, faptul că, copilulse transformă atât pe sine, cât și obiectele din jur, transpunându-se într-un univers imaginar și că este absorbit profund de creația sa. (Sally,1901, citat de Elkoni D.,1980, pag. 100)El afirmă despre ideile pe care copilul le realizează prin joc, că ”În ceea ce mă privește, consider că jocul la copii, despre care cu multă certitudine s-au spus multe, nu este înțeles cum se cuvine. Este jocul un lucru serios sau mai curând o actorie semiconștientă, este el oare o acțiune semiconștientă, sau și una și alta, sau când una, când alta?L-aș socoti nespus de îndrăzneț pe cel ce s-ar decide să răspundă grăbit tuturor acestor întrebări”. (Sally,1901, citat de Elkoni D.,1980, pag. 100).
Edouard Claparéde(1934, citat de Elkonin, D.,1980, pag. 87) susține că ”esența jocului rezidă în raportarea internă a subiectului față de realitate” și că” particularitatea esențială a jocului este ficțiunea”, astfel încât pentru el jocul reprezintă un mijloc de dezvoltare a personalității determinat de nevoile copilului si gradul său de dezvoltare, o modalitate de manifestare a personalității, idealul vieții și crearea propriei realități. Pe langă aceste funcții, elidentifică și o serie de funcții secundare, dintre care amintim următoarele: o modalitate de transmitere a obiceiurilor și ideilor de la o generație la alta, de înlăturare a plictiselii și de manifestare socială.
A. N. Leontiev (1965) spune despre joc că are un rol hotărâtor în evoluția copilului, deoarece prin intermediul jocului copilul transpune viața reală în plan imaginar și o transformă în funcție de dorințele și aspirațiile sale. De asemenea, jocul este cel care îl dezvoltă armonios pe copil, îi formează însușiri morale, generează stări afective și dezvoltă gândirea, imaginația și formează capacitatea de creare a frumosului. Leontiev vorbește despre joc din perspectivă psihologică și definște jocul ca fiind o activitate conștientă, dar care este legată de resorturi biologice și satisface necesitatea de mișcare a copilului, de valorificare a propriei persoane și de identitate cu adultul.
Psihologul francez Jean Chateau (1955) precizează că plăcerea pe care o capătă copilul în joc este morală, deoarece fiecare joc are un plan și reguli mai mult sau mai puțin severe. În opinia lui ”jocul este o autoafirmare;rezultatul jocului îl reprezintă dobândirea, stăpânirea unui model de comportament al adultului”. (Chateau,1955, citat de Elkonin D.,1980, pag. 148).
În jocurile funcționale, care sunt specifice preșcolarității, se conturează tendința spre autoafirmare, spre realizări. Jocurile de imitație, care apar în al doilea an de viată, conțin identificarea cu modelul. devenind mijloc de exersare în vederea cunoașterii și a înțelegerii. Acestea contribuie la clarificarea deosebirilor existente între poziția copilului și cea a adulților, evoluând în jocurile în care imitația devine scop. Jocurile-imitație demonstrează autoafirmarea personalității, tendința spre perfecționare, spre înlăturarea dificultăților, însușire care face dealtfel diferența între copil și puiul de animal. O atenție deosebită este acordată
jocului cu reguli, în care sunt conturate foarte clar afirmarea socială prin respectarea regulilor și înlăturarea dificultăților.
Jocul copilului prezintă câteva particularități în concepția lui Chateau și anume:
Jocul îndeplinește la copil rolul pe care munca o îndeplinește la adult si reprezintă un exercițiu și o pregătire pentru munca;
Pe măsura creșterii copilului, jocul se caracterizează prin varietate, până la varsta de 3 ani jocul fiind funcțional (lovire obiectelor);după această vârstă, jocul evoluează catre jocul cu reguli: jocuri de imitație, de construcție, de colecționare, tradiționale;
Jocul reprezintă o activitate serioasă, presupune o sarcină de îndeplinit si efort depus;
Datorită acestor particularități, jocul trebuie valorificat în activitatea didactică, mai ales pentru disciplinarea copiilor și dezvoltarea spiritului de ordine.
O contribuție importantă în ceea ce privește problematica jocului a avut-o JeanPiaget (1945, citat de Elkonin D., 1980, pag. 137) care spune că ”jocul ține de lumea iluziilor autiste, de lumea dorințelor nesatisfăcute înrealitate, de lumea posibilităților inepuizabile”. Tot el susține că există o lume aparte la copil, care reprezintă lumea imaginată de copil, subiectivă, a împlinirii dorințelor, lume pe care copilul și-o creează. În urma studiilor privind dezvoltareareprezentărilor asupra realității, Piaget remarcă primul stadiu pană la vârsta de 2-3 ani când real este ceea ce este de dorit, stadiul al 2-lea facându-se remarcat prin apariția a două realități: lumea jocului și cea a observației. Lumea jocului conține, din perspectiva lui, urme ale lumii pur autiste, înlăturate mai apoi de presiunea lumii reale.
În cea de-a doua parte a cărții sale, Piaget definește jocul ca ”o simplă asimilare, funcțională sau reproductivă. Dacă inteligența asigură echilibru dintre asimilarea și acomodarea, iar imitația continuă acomodarea, jocul este în esență o asimilare sau o asimilare ce domină acomodarea. (Piaget, 1945, citat de Elkonin D.,1980, pag. 141).
Piaget distinge trei structuri generale ale jocului și anume:jocurile exercițiu, jocurile simbolice și jocurile cu reguli, cu constatarea că toate sunt forme de comportament în care predomină asimilarea, deosebirea existând în etapele de dezvoltare. El definește jocul simbolic ca fiind ”gândirea egocentrică în forma sa pură”, iar simbolulca ”limbaj propriu, individual, emoțional al copilului, el este și principalul mijloc al unei asimilări egocentrice” și ”punctul de vârf al dezvoltării la copil”. (Piaget, 1967, citat de Elkonin D.,1980, pag. 143).
Piaget și Inhelder consideră că”copilul are nevoie de un limbaj special care să devină mijloc al exprimării individuale, adică un sistem de indicatori construit de el și utilizat după propria lui dorință;acest limbaj este sistemul de simboluri caracteristic jocului simbolic. Jocul simbolic nu se reduce doar la asimilarea realității de către eu cum se întâmplă în cazul jocului în general;el reprezintă o asimilare, consolidată prin limbajul simbolic, pe care copilul îl construiește și îl transformă conform trebuințelor sale” (Piaget&Inhelder, 1966, citat de Elkonin D.,1980, pag. 143).
În ultima perioada, a luat mare amploare pedagogia Montessori, înființată de medicul italian Maria Montessori. care spune despre copii că trec prin ”faze sensibile”în care manifestă o deschidere deosebită față de învățare și ”devin preocupați de aspectele mediului în care trăiesc”.(Montessori, 1870, citat de Tim Seldin, 2007, pag. 14). Deși are o contribuție considerabilă la progresul pedagogiei, Maria Montessori ”reduce dezvoltarea copilului la simpla exersare a simțurilor și exclude jocul de creație din categoria mijloacelor de dezvoltare intelectuală a copilului”(G. Antohe&I. Barna, 2006, pag. 23).
În urma studiilor efectuate de numeroși psihologi, pedagogi și cercetători, se certifică rolul hotărâtor pe care îl are jocul în formarea și dezvoltarea personalității copilului și faptul că acesta trebuie să fie activitatea fundamentală a copilăriei. De asemenea, , se desprinde caracterul universal al jocului, fiind o prezență evidentă cu rol de propulsare în procesul obiectiv al dezvoltării personalității.
I.2. Dimensiunea ludică a personalității școlarului mic
Perioada școlară mică se caracterizează printr-o permanentă solicitare a gândirii, activitatea școlară având influențăprin modelarea intereselor, preferințelor, prin diversificarea preocupărilor. Astfel că, dezvoltarea intereselor, îndeosebi a celor intelectuale, se manifestă prin curiozitate vie față de tot ce îl înconjoară;el vrea să știe tot, să înțeleagă tot ce vede și aude, caută raspunsuri în activitate și în joc, are curiozitatea trează întotdeauna și putere mare de concentrare a tot ce-i face plăcere și-l captivează.
Activitatea ludică este activitatea psihică dominantă la copil. Se realizează spontan, are o încărcătura afectivă crescută, ocupă cea mai mare parte a zilei și produce la copil trăiri și stări afective de bucurie, satisfacție, plăcere etc.
În gradinită predominant este jocul, iar copilul este pregătit pentru școală, învățătorul preluând sistemic rodul muncii educatoarelor. Trecerea la activitatea de învățare, este indicat a nu se face brusc. Prin intermediul jocului se poate asigura o trecere mai lină de la grădiniță la școală și deci o mai buna acomodare, familiarizarea noilor cerințe școlare.
În momentul intrării la școala, copilul trebuie să fi atins un anumit nivel fizic, volitiv, iar școala are rolul de a-l introduce într-un sistem cu activități școlare organizate, de a pune ordine în percepțiile copiilor, de a îmbogăți și orienta spre activități creatoare.
Școlarul mic manifestă multa curiozitate. El trece treptat de la o curiozitate perceptiva la o curiozitate epistemică, adică apare necesitatea de a-și explica fenomenele, de a înțelege lumea, de a stabili relații între cauze și efecte. Este vârsta când se trece de la o gândire intuitivă la o gândire operativă. Copilul învată să rezolve practic exercițiile și problemele, iar treptat schemele, structurile mintale se cer degajate de acțiunea nemijlocită cu obiecte.
Odată cu apariția gândirii operatorii, elevul este capabil să clasifice obiectele după anumitecriterii (culoare, formă, lungime), Astfel că, el ajunge să înțeleagă aspectul cantitativ și faptul că numărul obiectelor este o caracteristică ce nu depinde de așezarea lor în spațiu.
Intelectul infantil se caracterizează printr-o deosebită receptivitate. Copilul poate reține cu multa usurință o serie de date, numere etc. Dar învățatorul este chemat să dirijeze procesul memorării, să urmareasca procesul de trecere de la o memorare predominant mecanică la una logică-intentionată. Atenția școlarului mic este încă instabilă. Copilul obosește repede. Este indicat ca perioadele care solicita atenția să alterneze cu activitatea de înviorare. Introducerea unor jocuri în lecție poate răspunde acestui scop.
Atenția și efortul copilului pot fi stimulate și prin stabilirea unei motivații adecvate. Motivele exterioare (să facă bucurie părinților, să fie lăudat, să ia calificative de FB, să ia premiu etc. ) vor fi dirijate treptat spre o motivație socială, superioară (să-l convingem de importanța școlii, de necesitatea unei pregătirii pentru viața). Dar până școlarulajunge la imperativul “trebuie” să nu se neglijeze rolul interesului, al plăcerii, al atracției către studiu.
Memoria joacă rol însemnat în dezvoltarea psihică, întrucât furnizeazămaterialul pe care-l prelucrează gândirea și care este folosit în viața practică. Vârsta școlară mică prezintă tabloul trecerii de la memoria neintentionată, mecanică, spre memorarea intenționată, logică. Uitarea este un proces provocat în oarecare măsura de timp, fiind dependent însă și de alți factori, precum absența activității ulterioare memorării inițiale, lipsa legaturii cunoștințelor memorate cu practica, nefolosirea repetării.
Școlarul începător distinge bine realitatea înconjuratoare de propria persoana și în întreaga etapa a micii școlarități, el va fi caracterizat printr-o orientare spre exterior, în sensul că activitatea lui practică și mintalăse indreaptă mai mult spre obiectele din jur si fenomenele ambianței decât în direcția propriei persoane. Noțiunile micului școlar sunt cu precădereconcret-intuitive. El definește obiectele conform utilității lor imediate. Gândirea lui reflecta o experiența personală, subiectiv limitată. Înțelegerea relațiilor cauzale se produc la nivelul succesional de tipul “dacă…”, ”atunci…”. Numai ca rezultat al procesului instructiv-educativ, copilul va castiga spre sfârșitul perioadei micii școlarități o ințelegere mai profundă a relațiilor cauzale.
Îndatoririle școlare cer copilului nu numai menținerea orientării juste a gândirii în conformitate cu sarcina dată, ci și capacitatea de a trece, când este nevoie, de la o problemă la alta, de la o activitatea la alta.
Lecțiile interesante, bogate în material intuitiv și presaăate cu jocuri didactice vor susține efortul elevilor, le va menține mai mult timp concentrată atentța. Practica a dovedit că activitatea mintala a elevului solicitată în lecție poate deveni interesantă, accesibilă, dacă este inclusă in joc.
Strategiile jocurilor sunt strategii euristice în care copiii își manifestă istețimea, inventivitatea, răbdarea, îndrăzneala. Nu va fi neglijat faptul că, la elevii mici procesele afective coloreaza incă intens întreaga lor activitate.
Jocul, prin încărcatura sa afectivă, asigură o antrenare mai deplină a întregii activități psihice. În joc, copilul este un adevărat actor și nu un simplu spectator. El contribuie cu toate forțele lui la indeplinirea sarcinii jocului, realizând în felul acesta o învațare autentică. Experiența didactică a demonstrat că jocul poate deveni cel mai bun mijloc de activizare școlarilor mici și de stimulare a resurselor lor intelectuale.
În activitatea instructiv-educativă, învățătorul trebuie să depășească stadiul noțiunilor empirice și să formeze la elevi noțiuni științifice. Se are în vedere dezvoltarea caracterului critic, stimularea creativității și gândirii.
Nu trebuie să uitam faptul că învățatorul se poate folosi de joc pentru a-și cunoaște mai bine elevii, deoarece fiecare copil are propriul stil de joc și își arată inteligența, voința, caracterul dominant, deci personalitatea.
I. 3. Valențe formative ale jocului didactic în învătământul primar
Jocul didactic poate aduce varietate și poate înviora lecția, astfel încât drumul spre deprinderi este mai sigur și mai plăcut. Dezvoltarea generală a elevilor are o importanță majoră pentru o bună reușită a activității de joc, dar și activității în general. La vârsta școlară mică, jocul didactic are bogate valențe formative, munca învățătoruluiși modalitatea sa de lucru fiind aceea care urmează să formeze la elevi deprinderi de muncă independentă, perseverență și dârzenie pentru învingerea dificultăților aparute, precum și atitudinea disciplinată.
Este important de știut că jocul îl pregătește pe copil pentru muncă din două direcții:îi formează și dezvoltă fizic și în același timp îi dezvoltă o serie de calități de ordin psihologic.
Dacă urmărim și aspectul ludic, aceasta ar fi a treia direcție, aceea a refacerii forțelor, a creării unei stări de bună dispoziție, de a delecta și destinde și de a crea un confort intelectual.
În viața de zi cu zi, este cunoscut faptul că, jocul ocupă un loc important, pentru că prin joc el își satisface nevoia de activitate, de a acționa cu obiecte reale și imaginare, de a se transpune în diferite roluri și situații care îl apropie de realitatea înconjurătoare. Este știută nerăbdarea cu care copiii își așteaptă partenerii de joacă, seriozitatea cu care se încadrează în respectarea și realizarea sarcinilor jocului, dorința de a fi mereu învingători.
Jocul didactic este o activitate instructiv-educativă atractivă pentru școlarii mici și el contribuie la verificarea, precizarea, sistematizarea și consolidarea cunoștințelor, la educarea memoriei și gândirii, precum și la dezvoltarea spiritului creator al elevilor.
Unele jocuri ofera posibilitatea tratării diferențiate a elevilor. Sunt jocuri și exerciții distractive care solicita diverse soluții de rezolvare. Elevii cu posibilități mai mari vor gasi o varietate de căi, soluții mai ingenioase, iar cei cu posibilități mai reduse vor fi ajutați să nu se descurajeze (De exemplu jocul: ”Găsește repede și bine”-toate soluțiile pentru ?+?=9;?*?=36 etc. ). Jocurile realizate prin munca independentă oferă posibilitatea formării unei imagini clare asupra lacunelor elevilor sau progreselor înregistrate, ajutând învățătorul la preîntâmpinarea rămânerii în urmă și stimularea unor aptitudini. Jocurile logico-matematice ajută elevul să reflecteze asupra situației în care este pus, să găsească diferite variante de rezolvare și s-o aleagă pe cea mai avantajoasă, argumentând alegerea făcută. Acestea se pot desfășura frontal sau pe echipe, în funcție de specificul jocului. De exemplu, jocul ”La ce mulțime m-am gândit”, ”Cine desenează mai frumos”, ”Unde este locul meu”suntjocuriîn care elevii trebuie să găsească proprietățile unei piese după apartenență sau neapartenență la diferite mulțimi, urmăresc înțelegerea noțiunii de mulțime de obiecte, cât și consolidarea cunoștințelor despre corpurile și figurile geometrice, Aceste jocuri se desfășura cu ajutorul trusei ”Logi I” sau ”Logi II”,. Jocul ”Găsiți problema” are drept scop învățarea și consolidarea operațiilor cu mulțimi. Acest joc se poaterealiza cu ajutorul diagramei Venn și forme geometrice.
Elevul poate fi pus în situația de a așeza elementele în funcție de anumite caracteristici:piesele roșii în cercul roșu și toate piesele galbene în cercul verde. Pentru a forma incluziunea, se alege mulțimea după un criteriu și o submulțime a acesteia. De exemplu, să așeze toate piesele mari în cercul verde și toate piesele mari galbene în cercul roșu. Astfel, elevii vor înțelege mai bine proprietățile numerice ale mulțimilor care au același numar de elemente.
Jocul ”Tic-Tac”urmărește dezvoltarea percepției auditive și formarea deprinderii de a stabili raportul corect între cifră și cantitate și se folosește ca material didactic un ceas confecționat din carton cu aratătoare de culori diferite. Sarcina didactica este de a fixa cele doua arătătoare (pentru oră și minute), în urma bătăii cu creionul în catedră și specificat culoare arătătorului care trebuie fixată. Jocul ”Câte bile ai văzut?”urmărește dezvoltarea spiritului de observație, a memoriei și consolidarea cunoștințelor privitoare la numerație și cifre. Jocul se realizează cu ajutorul unei numărători cu bile mari. Învățătorul separă unnumăr de bile, iar elevii își notează numărul pe hârtie. La sfârșit se face o clasificare în ordinea scrierii corecte.
Jocuri ca: „Numărați!”, ”Așezați!”, ”Aflați vecinii!”, ”Comparați!”, ”Cel mai mare, cel mai mic!”ajută elevii la consolidarea numerației scrise și orale și au drept sarcini așezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a unor numere date, scrierea în locul punctelor a unor numere care lipsesc, precizarea dintr-un șir de numere pe cel mai mic sau cel mai mare, numărări din 2 în 2, 3 în 3, 4 în 4 etc.,găsirea unor numere pare sau impare dintr-un șir dat.
Multe jocuri presupun activitatea pe grupe (de exemplu, jocul:”Cine urcă scara mai repede?”), în care regula cere să se completeze (la tabla, pe fișe, pe planșe, etc. ) rezultatul exercițiului, ieșind câștigătoare acea echipă care va reuși să rezolve corect și rapid exercițiile, adică cea care va ajunge cel mai repede în vârf.
Întrecerea pe grupe sprijină colaborarea între elevi, stimulează forțele colective în vederea obținerii unui loc mai bun în clasamentul echipelor, independența și spiritul de cooperare, participarea efectivă și totală în joc, angajează atât pe elevii timizi, cât și pe cei mai slabi, stimulează curentul de influențe reciproce, ceea ce duce la creșterea gradului de coeziune în colectivul clasei. Tot pentru dezvoltarea competitivității și pentru a antrena elevii să găsească procedee subtile de raționamentși descoperirea unei reguli sunt jocurile de tipul: „Jocul numerelor”care solicită elevilor să scrie cum se poate realiza egalitatea utilizând semnele matematice (-, +, :, *):
2222=12
3333=9
4444=6
5555=5
”Pătratele magice”sunt și ele o formă de joc plăcută și antrenantă, ajutându-i să-și formeze deprinderi rapide de calcul oral. Jocul solicită elevilor să completeze căsuțele cu numere, astfel încât suma elementelor pe linii, coloane sau pe diagonală să fie aceeași. De exemplu:Să se completeze căsuțele cu numere de la 5 la 16, astfel încât suma elementelor pe linii, coloane și diagonală să fie egală cu 34.
Astfel de jocuri dezvoltă gândirea logică a elevilor și formează un ritm de lucru omogen.
Prin jocurile “La magazin”, ”La aprozar”, ”La librărie” elevii efectuează operații aritmetice subordonate unui scop practic, acela de a face cumpărături. Asftel de jocuri oferă posibilitateaexersării elevilor într-o atitudine civilizată.
.
De asemenea, ei învață să constituie mulțimi după unul sau mai multe criterii date, compară din punct de vedere cantitativ, utilizând limbaj matematic corespunzător (”mai multe”, mai puține”, ”tot atâtea”).
Probleme în care au loc descrieri, reconstituiri, serieri, clasificări dupa anumite criterii, operații cu mulțimi etc. îl solicită pe elev să caute și să descopere progresiv legături între obiecte, între însușirile acestora, între idei și acțiuni.
Jocurile destinate studiului fenomenelor de limbă și literatură română trebuie să ocupe cel mai larg spațiu, deoarece îi ajută pe aceștia să comunice cu ajutorul limbajului oral, scris, dar și să studieze structurile lingvistice. Jocurile foneticealcătuiesc o prima categorie de jocuri cu o mare valoare instructiv-educativă și sunt destinate analizei foneticea cuvintelor, pronunțării corecte de sunetelor, despărțirea corectă a cuvintelor în silabe. Jocul ”Cine râde?”, ”Ce se aude?” au drept scop dezvoltarea capacității de analiză senzorială auditivă și de concentrare asupra unui obiect precis. Sarcina jocului este aceea de a cât mai exact sunetele reproduse. De exemplu:râsul unui coleg, deplasarea unui scaun, răsfoirea unei cărți, un sunet scurt produs de un clopoțel. Jocul ”Spune mai departe” are drept scop verificarea pronunțării corecte a unor sunete și grupuri de sunete mai dificil de pronunțat:c, g, r, s, t;activizarea vocabularului și perfecționarea deprinderii de a vorbi în fața clasei.
Exemplu: Ursul face………………………. mor, mor, mor
Albina face…………………………. z, z, z
Mașina face…………………………. tu, tu, tu
Gâsca face…………………………… ga, ga, ga
Șoricelul face………………………. chiț, chiț, chiț
Jocul ”Repetă vocala”familiarizează elevii cu componența fonetică și grafică a cuvintelor, sarcina fiind aceea de a găsi cuvinte în componența cărora se repetă o anumită vocală.
De exemplu:
”o” ”a” ”i” ”u”
Gogoși tata pisică muguri
popor mama pitic cucu
cocoș fata Mitică struguri
topor Dana Lili suluri
Jocurile ”Silaba se schimbă” sau ”Litera se plimbă”sunt jocuri care au în vedere formarea capacității elevilor de selectare, de activizare și îmbogățire a vocabularului. Jocul se poate desfășura fie pe grupe, fie individual.
Exemplu:
Ca-să la-să co-vor vi-teaz
-nă -tă -pil -rează
-ră -bă -leg -olet
-pac -mă -cor -oară
Pentru îmbogățirea vocabularului activ al elevilor, utilizarea sensului corect al unor cuvinte uzuale și a unor figuri de stil se poate recurge la următoarele tipuri de jocuri:
1. Găsiți cuvinte cu același sens și înlocuiți:
Gem de prune fără zahăr…………………………………..
Gem de fructe cu zahăr…………………………………….
Moviliță de pământ făcută de furnici………………….
Persoană care nu poate vorbi…………………………….
Îndoit de mai multe ori…………………………………….
2. Găsiți mai multe înțelesuri pentru același cuvânt:
Toc-……………………………………………………………
Nod-…………………………………………………………
Vie -…………………………………………………………
Ochi-………………………………………………………..
3. ”Cum se spune?”-Sarcina didactică a jocului este aceea de a completa expresiile uzuale cu cuvinte sau expresii cu sens figurativ. Exemplu:A văzut……………. în fața ochilor. (negru)
Era………… ca racu. (roșie).
Avea ochii………. ca cerul. (albaștri).
Pentru formarea deprinderilor de a folosi corect substantivul, de a realiza acordul adjectivului în gen, număr și caz cu substantivul, de a utiliza corect timpul verbelor, pronumelor, articolelor, se poate recurge la bine cunoscutele jocuri din clasa I, ”Eu zic una, tu zici multe”, cu diferite variante, până la desfășurarea unor jocuri mai complicate, dar plăcute în același timp. Jocurile ”Găsiți, găsiți!”, ”Cine știe, scrie!”, ”Scrie repede și bine!”implică activități de muncă independentă dând spre rezolvare sarcini ca:
-Găsiți cât mai multe adjective substantivului dat;
-Găsiți substantive potrivite adjectivelor date;
-Găsiți substantivul potrivit pentru adjectivul dat;
-Scrieți adjective care să exprime însușirea opusă adjectivului dat.
Ele solicită gândirea divergentă a elevilor și îi antrenează la o participare eficientă și activă.
Foarte plăcute copiilor le sunt și jocurile denumite ”Tabloul literelor”, care se poate desfășura sub mai multe forme:
1. Ordonează cuvintele de mai jos pentru a forma un cuvânt:
Gramatică
2. Găsește în ”tabloul literelor” o propoziție dezvoltată.
Jocurile didactice utilizate în cadrul orelor de Științe determină o conduită progresivă spre stăpânirea unor capacități ”de a ști să facă”, de a înțelege desfășurarea fenomenelor în spațiu și timp, de a ocroti mediul natural sau creat de om, de a căuta documente sau acte care atestă trecutul nostru istoric, social și politic;să formuleze aprecieri asupra binelui, adevărului, frumosului. De asemenea, , cadrul didactic trebuie să-i facă pe elevi să înțeleagă sensul și semnificația normelor și valorilor morale, să sesizeze necesitatea respectării regulilor, a normelor conviețuirii sociale, să aprecieze conduita proprie, cât și a celor din jur.
Toate aceste obiective se pot realiza dacă pornim de la mediul de viață al copilului și al mediului din care el provine, utilizănd jocul didactic pe lăngă multe alte mijloace. De exemplu, jocul ”Când?” contribuie la fixarea și îmbogățirea cunoștințelor despre timp și are ca sarcină didactică precizarea momentelor din timpul zilei în care se petrec diferite acțiuni.
Jocul ”Să ne găsim frații și surorile” îi ajută pe elevi să-si consolideze cunoștințe legate de schimbare, transformare, cronologie și influența factorilor de mediu asupra plantelor și animalelor. De asemenea, , jocul urmărește îmbogățirea vocabularului, dezvoltarea atenției și memoriei. Jocul se poate desfășura pe grupe (grupa legumelor, fructelor, florilor), fiecare grupă având un reprezentant. Fiecare copil își alege un nume în funcție de echipă și atunci când este chemat se așează în spatele reprezentantului. Jocurile ”Găsește locul potrivit!”, ”Dacă știi, îl recunoști!”, ”Unde dorm?” dezvoltă procese de analiză și sinteză, sub pretextul de recunoaștere și denumirea locului unde dorm diferite viețuitoare și gândirea situativă și a posibilității de orientare în mediul natural.
Jocurile ”Punctele cardinale”, ”Recunoașteți locurile?”, ”Recunoaște-l după traseu!” și ”Călătorie imaginară” întâlnite în orele de Geografie sunt jocuri care ajută la consolidarea și verificarea cunoștințelor, dezvoltă atenția, memoria, gândirea situativă și abstractă și capacitatea de selectare.
Jocul didactic nu înseamnă “o joaca de copii”, el este o activitate serioasă, care sprijină în mod fericit, înțelegerea problemelor, fixarea și formarea unor deprinderi durabile, precum și împlinirea personalității elevilor.
Este cunoscut faptul că, jocul este o activitate care stimuleazădezvoltarea tuturor proceselor psihice, copilul fiind în stare să atingăperformanțe pe care nu le-ar fi atins printr-o simplă activitate. Când învățarea îmbracă forma de joc și dacă acesta este însoțit de elemente de joc, elevii sunt puternic stimulați și motivați, se formeazădeprinderi de munca independentă, ascute spiritul de observație, dezvoltă ingeniozitatea și inventivitatea, cultivă spiritul de investigație, atitudinea disciplinata, darzenia si perseverenta pentru invingerea dificultatilor care apar. Jocul presupune găsirea unor solutii originale, noi, imaginarea unor situații, ceea ce duce la cultivarea creativității.
I. 4. Metodologia proiectării, organizării și desfășurării jocului didactic în ciclul primar
Jocul didactic considerat ca fiind cel mai important mijloc de instruire și educare, combină în mod armonios sarcinile specifice jocului cu sarcinile si funcțiile învătării. Se poate aplica în orice moment al lecției și în orice tip de lecție. Pentru un rezultat cât mai bun este necesară o bună proiectare, organizare și desfășurare a acestuia. Orice tip de joc, impune respectarea anumitor cerințe specifice jocului.
Proiectarea jocurilor didactice se face concomitent cu proiectarea activității instructiv-educative, cu precizarea scopului și obiectivelor urmărite, asigurarea condițiilor pentru desfășurarea acestora, stabilirea elementelor de conținut, activitate ce se finalizează în elaborarea proiectului didactic. În selecționarea jocurilor didactice (pentru diferite teme, clase sau capitole), trebuie să se respecte anumite criterii:
Interesul pe care îl trezește jocul în rândul elevilor;
Posibilitatea de a se desfășura jocul colectiv sau individual;
Capacitatea elevilor de a realiza independent sarcinile didacticepe care jocul le include;
Asigurarea condițiilor pentru o bună desfășurarea a jocului presupune amenajarea spațiului, pregătirea și distribuirea materialului didactic și organizarea colectivului de elevi.
Astfel, trebuie să se realizeze o împarțire corespunzătoare a clasei în funcție de acțiunea jocului. Clasa poate fi împărțită pe pe echipe, pe randuri sau grupe mixte de elevi, în funcție de capacitățile sale intelectuale. Când se desfășoară jocuri didactice individuale este important ca fiecare elev să participe cu interes. Timpul alocat desfășurării jocului, îi imprimă acestuia un ritm mai dinamic și sporește încrederea în forțele proprii. Fiecare elev se străduie să se înscrie în timpul alocat, dar în același timp să și răspundă corect.
Introducerea în joc presupune crearea unei atmosfere favorabile, trezirea interesului și curiozității pentru joc și motivarea elevilor/copiilor față de activitatea ce urmează să se desfășoare. La ciclul primar introducerea în joc se poate face cu ajutorul materialului demonstrativ sau cu ajutorul metodei conversației.
Prezentarea și familiarizarea elevilor cu materialul utilizat în desfășurarea jocului se face prin intuirea de către elevi, timp în care se realizează și o reactualizare a cunoștințelor.
Materialul didactic trebuie asigurat din timp, astfel că acesta se poate confecționa pentru jocul stabilit sau se poate procura din alte surse. Materialele folosite trebuie să fie cât mai variate și interesante (figurine, jetoane, truse, fișe etc. )
Anunțarea titlului jocului și a obiectivelor urmărite prin joc se face în termeni clari, cât mai sugestivi, pe înțelesul elevilor și să sintetizeze esența jocului, astfel încat aceștia să poate face legătura cu sarcina și regulile jocului.
De exemplu:Învățătorul poate să anunțe jocul propus printr-o simplă comunicare:Astăzi dorim să vedem care dintre noi știe să calculeze fără greșeală, organizând împreună jocul…,cu ajutorul unei fraze interogative: „Știți ce o să ne jucăm astăzi?Vreți să vă spun?”, printr-un îndemn: „Hai să ne jucăm… ”sau ca o răsplată a muncii depuse în cadrul unei ore: „Pentru că astăzi ati fost foarte activi și ati răspuns bine și foarte bine, vom juca jocul… ”. Este recomandat să fie folosite formule cât mai variate de la joc la joc, de la o lecție la alta.
Explicarea și demonstrarea joculuiare un rol hotărâtor pentru desfășurarea ulterioara a jocului, cadrul didactic având următoarele sarcini:
Să explice sarcina didactică a jocului;
Să specifice acțiunile care trebuie efectuate, astfel încât sarcina didactică să fie realizată;
Să reactualizeze cunoștințe, priceperi, deprinderi ce constituie conținutul jocului;
Să specifice regulile care trebuie respectate de către toți participanții la joc;
Să ofere indicații referitoare la utilizarea materialului didactic;
Să precizeze sarcinile conducătorului de joc;
Să se specifice cerințele care trebuie îndeplinite pentru a fi desemnat câștigătorul jocului, în cazul în care jocul presupune competiție;
Se constituie echipe, în jocul pe echipe.
Explicarea jocului trebuie să fie însoțită de demonstrarea acțiunilor ce urmează a fi realizate de elevi, aceasta putându-se realiza și de către elevi alături de cadrul didactic.
Executarea jocului de probă, când se exersează acțiunea de joc, se insită pe succesiunea etapelor de joc, se fixează regulile care trebuie respectate și se înlătură greșelile apărute în joc. În cazul în care jocul se repetă, se execută direct jocul, renunțându-se la explicații. De asemenea, , elevilor cu o capacitate de înțelegere mai mică sau cu o exprimare mai greoaie, învățătorul trebuie să acorde o atenție deosebită. Atunci când elevii dețin mai multe cunoștințe și reprezentări, executarea jocului se poate realiza cu ajutorul lor, învățarea devenind astfel mai valoroasă și mai activă.
Executarea propriu-zisă are lor după jocul de probă. Învățătorul trebuie să urmărească dacă sarcinile didactice sunt rezolvate corect de către toți elevii, dacă sunt respectate regulile jocului, să mențină atmosfera de joc și să evite momentele de monotonie care pot să apară și să-i antreneze pe toți elevii în acțiune. În prima parte a jocului se intervine mai des, oferind indicații care care țin de organizare, se reamintesc regulile jocului. Pe măsură ce se intră în atmosfera de joc, învățătorul îi lasă să acționeze singuri sau propune un un elev care este conducător de joc.
Se poate recurge la complicare jocului cu ajutorul variantelor de joc. Este recomandat ca variantele de joc să fie într-o ordine crescândă a dificultății și complexității pentru a favoriza înscrierea efortului elevilor pe o curbă ascendentă. Sunt momente când elevii devin conducători de joc, complică singuri sarcina de lucru, pot introduce elemente noi de joc.
Încheierea jocului se face formularea concluziilor și aprecierilor asupra modului în care acestas-a desfășurat, evidențierea participării individuale sau colective și desemnarea echipei câștigătoare sau elevului câștigător (în cazul în care jocul a presupus competiție). La clasele mici, evaluarea rezultatelor jocului se poate face cu ajutorul unor stimulente (buline colorate sau vesele, ecusoane, bomboane) sau doar cu ajutorul aprecierilor verbale, aplauze sau chiar calificative. G. Antohe, I. Barna (2006)
Pentru exemplificarea modului de desfășurare a jocului didactic în ciclul primar, am ales jocul ”Secretele florilor”.
Clasa:pregatitoare/I
Obiect:Matematică și Explorarea Mediului
Subiectul:Flori de primavară
Scop:Precizarea cunoștințelor despre florile cunoscute (lalele, narcise, lacramioare), referitoare la denumire, culoare, formă, mărime, mediul în care trăiesc
Sarcina didactică:Gruparea florilor dupa un criteriu dat
Regulile jocului:un copil numit de învățătoare rostogolețte cubul, iar un alt elev trebuie să rezolve sarcina pe care o citește de pe fața cubului
Materiale didactice:cubul, flori naturale de diferite forme puse in ghiveci, imagini și jetoane cu flori, laptop.
Etapele jocului:
I. Captarea atenției și introducerea copiilor în atmosfera de joc-În această etapă, cu ajutorul calculatorului și videoproiectorului, aș da spre vizionare un film referitor la florile de primavară care prezintă ciclul de viată al florilor, modul de îngrijire, caracteristici. Acest film îi va ajuta pe elevi să-și reactualizeze și să-și reîmprospateze cunoștințele referitoare la florile de primăvară.
II. Anunțarea titlului jocului didactic-După vizionarea filmului, îi voi anunța pe elevi ca ne vom juca un joc care se numește ”Secretele florilor” și voi alege 5 elevi, fiecare dintre ei interpretând un rol în funcție de sarcina pe care o va îndeplini.
Desfășor acest joc cu ajutorul metodei cubului.
III. Desfășurarea jocului de probă:
Rostogolici aruncă cubul pe covor, în mijlocul cercului format de elevi. Istețel, împreună cu doamna educatoare, citește sarcina pe fața cubului:Descrie părțile componente ale lalelei. Copilul în fața caruia s-a oprit cubul, trebuie să ofere răspunsul corect, în timpul stabilit. Elevul care răspunde de timp, Cronometrul, are grija ca acesta să răspundă în timpul stabilit. Umoristul îi invită pe ceilalți copii să aplaude răspunsul corect. În cazul în care, copilul nu știe să răspundă, copilul Știe tot reformulează întrebarea.
Exemple de sarcini:
Acest joc se mai poate realiza și în alte moduri. O primă variantă a jocului este următoarea:Într-un săculeț se pun jetoane sau imagini care reprezintă ciclul de viată al unei flori (de exemplu:bulb de lalea în pământ, lalea înflorită, lalea ofilită). Copilul care extrage imaginea, vorbește despre ea, alcătuiește propoziții, desparte cuvântul în silabe, după care asează imaginea pe foaie de flipchart. Imaginile se asează pe coală în ordinea în care s-au extras. Copiii privesc imaginile, le analizează și stabilesc evoluția florii. Jocul se repetă pentru fiecare floare în parte.
O a doua variantă a jocului se poate realiza astfel:Elevii se împart întrei grupe, fiecare grupă primește hartie cartonată și imagini cu etapele dezvoltării și creșterii lalelei, narcisei și lăcrămioarei. Copiii vor așeza în ordinea corectă, lipindu-le pe carton. Reprezentantul grupului va prezenta ceea ce au realizat.
IV. Încheierea jocului.
Este ultima etapă a jocului, în care fac aprecieri asupra modului de desfășurare, îi încurajez pe copii, le ofer recompense verbale și un mic stimulent în forma de floare și împreuna cu ei realizez o scurtă recapitulare.
Această tema este deosebit de atractivă și motivantă pentru cei mici, deoarece sunt iubitori de frumos, de natură, învață să respecte natura, să îngrijească florile, dezvoltă simtul estetic. Această activitate ar putea fi completată cu o activitate practică de plantare a florilor șiobservarea acestora în mediul lor natural.
CAPITOLUL II.
ASPECTE METODICE PRIVIND JOCUL DIDACTIC
ÎN CICLUL PRIMAR
II. 1. Jocul didactic reflectat in curriculum pentru învatamantul primar
Prin joc se pot exercita cele mai complexe și importante valențe formative și se asigură totodată adaptarea copilului la munca școlară. După cum se știe, înlocuirea jocului cu alte tipuri de activități poate conduce la scăderea interesului față de actul învățării și oboseală. În cele ce urmează am realizat o analiză de curriculum pentru învățământul primar, pentru a vedea ce în ce măsură este reflectat jocul didactic.
În cadrul ariei curriculare Limbă și Comunicare sunt promovate jocuri cum ar fi: „Basme și culoare”, ”Scrisori desenate”, ”Ce nu se potrivește”, jocuri care îl ajută pe elev să identifice semnificația unui mesaj oral. Pentru identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunțuri, programa școlară prevede jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, ”Fazan”, ”Sunete care se repetă”, ”Cuvinte alintate”, ”Continuă propoziția”, ”Obiecte mari, obiecte mici”. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare se poate realiza, așa cum prevede programa, cu jocuri de dicție, cântece, numărători ritmate și jocuri de rol (”La doctor”, ”În parc”, ”La cumpărături”. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise se poate realiza cu jocuri cu imagini, ”Loto”, ”Domino”, ”Bingo”, exerciții joc de decodare a unor felicitări, invitații, scrisori. În clasele a III-a și a IV-a, programa școlară prevede mai puține jocuri didactice, punându-se mai mult accent pe metodele de predare-învățare-evaluare care dezvoltă gândirea critică:diagrama Venn, Lotus, Sinelg.
În cadrul ariei Matematică și științe ale naturii, exemplele activitățilorde învățare din cadrul programelor școlare prevede jocuri de tip Loto, jocuri de extragere, jocuri de poziționare a unor obiecte în spațiu, de identificare a unor obiecte, jocuri de construcție cu ajutorul diferitelor materiale/obiecte sau cu ajutorul formelor geometrice și jocuri logico-matematice. Precizez că, în cadrul programelor școlare pentru această arie curriculară, jocul didactic este promovat într-o foarte mică măsură. De asemenea, precizez că, învățătoriiclasei
a IV-a se orientează după vechea programă, fiind ultimul an în care se lucrează după aceasta.
Deși sunt cunoscute valențele formativ-educative ale jocului didactic, am constatat că și în aria curriculară Om și societate, jocul didactic este foarte puțin reflectat. Aici am găsit exemple de jocuri ca:”Săculețul fermecat”, ”Alfabetul istoric”, ”Roata istoriei”. Aria curriculară Consiliere și orientare, încearcă să-l ajute pe elev să se autocunoască, să-și dezvolte abilități de relaționare și de explorare prin intermediul jocurilor de autocunoaștere, de mimare, jocuri de echipă și joc de rol. Aria curriculară Arte aduce jocuri didactice de tipul: „Recunoaște interpretul”, ”Perechile jucăriilor”, ”Mergi cum se cântă”, ”Săculețul fermecat”, ”Mie imi place să… ”, puzzle, Loto etc.
În urma analizei programelor școlare din ciclul primar am ajuns la concluzia că, jocul didactic ar trebui să fie promovat într-o mai mare măsură, dar acest lucru este în ziua de azi la îndemâna fiecărui învățător și ar trebui să fie o preocupare constantă a acestuia. Prin jocuri didactice, activități independente accesibile și gradate pentru consolidarea unor deprinderi, cântece și alte tipuri de activități, în funcție de clasă, obiective propuse și gradul de oboseală, învățătorul trebuie să urmărească pe de o parte relaxarea sistemului nervos al copiilor, iar pe de altă parte realizarea unor sarcini instructiv-educative sub formă de joc. Acest lucru presupune din partea cadrului didactic inventivitate în elaborarea jocurilor didactice și organizarea unor activități care să înlăture monotonia muncii și șablonismul. Prin intermediul acestor activități. învățătorul poate să cunoască, să îndrume și să orienteze conduita etică a elevilor, să le modifice în mod creator cunoștințele, aptitudinile și comportamentele, ceea ce asigură în fond succesul școlar.
II. 2 Tipuri de activităti ce valorifică jocul didactic in ciclul primar
Ținând cont de puterea de concentrare și de nevoia de mișcare a școlarilor, lecțiile trebuie completate, intercalate cu elemente de joc, astfel că jocul își păstrează actualitatea, atât în ciclul primar și chiar și la cel gimnazial. Elementele de joc introduse în procesul instruirii, au rolul de a-i motiva și stimula puternic pe elevi și este de preferat să le folosim îndeosebi în prima etapa a învățării, când încă nu au apărut interesele pentru activitatea propusă.
În aria curriculară Limbă și comunicarese pot folosi cu succes următoarele tipuri de jocuri didactice care au drept scop perfecționarea citirii elevilor, dezvoltarea gândirii si atenției si activizarea memoriei:
a) Citirea alternativa-cand același elev citește o propoziție cu voce tare si una fără voce (în gând) și citirea prin excludere-se pot exclude diferite părți de vorbire (substantivul, adjectivul), se exclud cuvintele care încep cu vocale sau consoane sau primul/ultimul cuvânt din propoziție.
c) Citirea prin ”adunare” sau ”scădere”-Se procedeaza astfel: un elev a inceput să citească un text, de la un punct i se alătura un alt elev (după bănci) și iar altul până ce a citit in cor toată clasa. Citirea prin ”scădere” a urmat traseul invers, adică a început toată clasa si după fiecare propoziție au rămas mai puțini (cei ”scăzuți”) au citit în gând.
Tot in cadrul orelor de Limba Română pot fi utilizate cu succes urmatoarele jocuri:
1. Jocul ”Scara silabelor” ajută la obținerea unei împărțiri corecte în silabe a cuvintelor. Un elev pronunță o silabă, indicând un coleg ce va trebui să continue. De exemplu:
Te/te-me/te-le-fon/te-le-vi-zor
Re/re-ce/re-țe-tă/re-cre-a-ți-e
2. Jocul ”Cuvinte din cuvinte”ajută elevul să-și formeze deprinderi de analiză și sinteză a cuvântului, astfel că, pornind de la un cuvânt dat, formează cât mai multe cuvinte noi, prin schimbarea poziției literelor din care este alcătuit sau prin segmentarea lui în mai multe părți.
Exemplu:Din cuvântul LUMINITA se pot obține:Luminița, lună, inimă, Mimi, mina, Nița, Mița, etc.
3. În jocul ”Cum poate fi… ?”, elevii vor avea posibilitatea să găsească mai multe însușiri pentru un lucru, ființă sau fenomen. Jocul constituie baza însușirii noțiunii de adjectiv. Acest joc se poate juca între colegii de bancă. Un coleg spune un obiect, celălalt spune cu voce tare cât mai multe însușiri. Jocul se poate juca și cu jetoane. Un elev extrage un jeton, colegii de clasă găsesc cât mai multe adjective.
Ca varianta pentru acest joc, se poate alege o literă și într-un timp limitat elevii să găsească cât mai multe adjective. De exemplu:
A r î m
Alb roșie înalt mare
Albastru ……… ……… ………
Auriu …….. ………. ………
………. …….. ………. ………
Sau să formeze un lanț al adjectivelor astfel:
maro/oranj/jucăușă/amar/roșu/urât/tânăr/rău/uituc/copt/tăcut
4. Balanța adjectivelor
Scopul jocului este de a face distincție între bine și rău-ca valori morale și cine le generează.
Bun (adevărat, frumos) /rău (mincinos, urât)
5. Jocul ”Punctuația propoziției” sub forma unui careu le place foarte mult elevilor, îi antrenează într-o participare activă și constă în descoperirea soluției jocului-de aflare a unor cuvinte sau propoziții. În careu ce urmează, elevii trebuie să completeze corect cele zece cuvinte pe rânduri orizontale și vor obține de la A la B cuvântul care lipsește din expresia: „semnele de……………….. ”.
1. Se pune, de obicei, la sfârșitul propoziției.
2. Liniuța de…………. leagă două cuvinte rostite în aceeași silabă.
3. În interiorul propoziției, se scriu cu literă inițială mare……….. de persoană.
4. Propozițiile sunt alcătuite din……..
5. Orice text are deasupra un…….
6. Semnul folosit între cuvintele unei enumerări este……………….
7. Semnul de……………. apare la sfârșitul propoziției care conține un îndemn.
8.. Litera mare cu care începe orice propoziție se numește…………….
9. Semnul conversației dintre două persoane se numește semnul de………
10. Nota elevului care scrie frumos și corect este………
Varianta a jocului, poate fi alcătuirea unui text, folosind cel puțin patru semne de punctuație cerute în careul de mai sus.
Pentru menținerea și sporirea interesului si atenției elevilor în cadrul orelor de Istorie se pot folosi cu succes urmatoarele jocuri didactice:
1) Povestirea în lanț-pentru ca elevii să vorbească liber, fără prea multe intrebări, un elev începe să povestească desfășurarea unui eveniment, ceilalți trebuie să-l continuie, fără ajutorul întrebărilor. Elevul care nu poate continua ”rupe lanțul” si este eliminat din joc.
2) Descoperiți!Elevii trebuie să numească popoarele migratoare, care au trecut peste pământul patriei noastre, oferindu-le doar prima silabă cu care începe numele poporului respectiv (go-, hu-, ge-, sla-, un-tă-) -goții, hunii, geții, slavii, ungurii, tătarii:
3) Pentru consolidarea și sistematizarea cunoștințelor de istorie poate fi aplicat și jocul ”Domnitori români”, unde elevii au de unit numele voivodului, cu anul și locul în care a condus o bătălie importantă.
Orele de Geografie pot fi mai plăcute, dar in același utile și să-i ajute pe elevi in formarea noțiunilor de baza, cum ar fi forme de relief, puncte cardinale, faună si vegetație, climă, cu ajutorul urmatoarelor jocuri didactice:
*”Imaginează-ți!”-elevii trebuie să-și imagineze ca însoțesc, într-o călătorie prin țara, un turist străin și trebuie să-i prezinte acestuia formele de relief întâlnite dacă parcurge un traseu de la nord la sud sau de la est la vest. Această călătorie poate însuma cunoștințe geografice cu cele de mediu și de istorie (mănăstiri, urme ale domnitorilor). Acest joc se poate aplica cu succes în timpul unei recapitulări finale, deoarece presupune o cercetare aprofundată din diferite reviste de specialitate, dicționare despe viața și activitatea unor mari personalități române care au legătură cu tema anunțată.
*”Ce știm despre… ?”-într-un plic avem jetoane pe care sunt scrise vecinii țării noastre, Carpați, Europa, câmpii, oraș etc. După care fiecare elev sau pe echipe (în funcție de modul de organizare a jocului), extrag câte un jeton si trebuie să spună cât mai multe informații legate de cuvântul scris pe acesta. Acest joc didactic se poate desfășura și sub formă de concurs.
*Sub formă de concurs se pot desfășura și jocul”Fișă program” care are drept scop consolidarea cunoștințelor, fie verificarea lor și pot fi:cu întrebări, cu desen și întrebări, cu text topografic etc. Exemple:
A) Fișa program –cu întrebări pentru orientare:
1. Mușchiul copacilor din pădure se află în partea de……
2. Mușuroaiele de cârtiță au pământul umed în partea de….
3. Cel mai folosit mijloc de orientare este……
4. Desenați prin linii drepte cu săgeți drumul parcurs de la școală spre sud. Drumul a cotit spre vest, apoi s-au îndreptat spre nord. După un scurt popas s-au îndreptat spre nord-est, plecând mai apoi spre sud, unde s-ai și oprit. Traseul poate fi gândit de fiecare învățător în funcție de obiectivele propuse.
5. Steaua polară ne indică întotdeauna punctul cardinal………….
Tot în cadrul fișei program poate fi inclus și jocul ”De ce?”care poate avea următorul conținut:
De ce?
1. De ce pădurea este numită și ”aurul verde?”
2. De ce nu trebuie să facem focul în padure?
3. De ce, în timpul unor drumeții, nu trebuie să lăsați resturile de mâncare și hârtiile risipe în pădure?
4. De ce orice om trebuie să sădească un pom? Etc.
Un model de fișă topografică arăta asftel:
Când am fost în excursie, am plecat din fațacu mașina. Am parcurs
undestul de dificil. La un moment dat, amtraversato
ammersde-alungulunuiși ne-am oprit în dreptul unuipod peste Dunăre.
*Alfabetul… geografic”-un elev spune în gând alfabetul până la auzirea comenzii ”Stop”, rostite de un alt elev. Elevii notează litera la care s-a oprit. Elevii vor nota, într-un timp stabilit, cât mai mulți termeni sau denumiri geografice care încep cu litera indicată.
Acest joc poate fi folosit în scopul fixării și activizării cunoștințelor de geografie, dezvoltarea atenției, a memoriei și a capacității de selectare. Același joc poate fi jucat în alt mod, având ca sarcină didactică găsirea unor denumiri de orașe, munți, ape și încadrerea lor in schemele date.
Învățătorul scrie cu litere mari de tipar o denumire geografică, elevii completează în funcție de literă cu nume de oraș-munte-apă. Pentru a nu se incurca, ei sunt îndrumați să citească cu atenție denumirea scrisă vertical și în funcție de ea să caute cuvinte din aceeași categorie.
Exemplu:
Denumiri de orașe:Ape Munți
R-Rădăuți B-Bârlad V-Vrancei
O-Oltenița I-Ialomița A-Apuseni
M-MamaiaC-Crișul L-Lotrului
A-Alexandria A-Argeșul C-Călimani
N-Nădrag Z-Zeletin A-Almajului
N-Negoiului
Un joc foarte plăcut cel mici care poate fi aplicat în timpul orelor de Științe poate fi ”Păsările au sosit”. Conducătorul de joc îi previne pe copii că va rosti numele unor păsări, însă se va întâmpla să ”greșească” și să rostească cuvinte străine, copiii trebui să semnalizeze cu bătăi din palme.
Conducătorul de joc:Colo-n codrul înfrunzit/păsările au sosit:
mierle, cucul, privighetorile, pițigoii, mistreții. (Copiii bat din palme).
Conducătorul de joc:Ce-i, copii?Ce-ati auzit?De ce bateți?Am greșit?
Copiii:Da!Mistreții nu-s păsări!
Conducătorul de joc:Dar ce sunt mistreții?
Copiii:Animale.
Tema jocului poate fi adaptată în funcție de vârsta și gradul de pregătire al elevilor:animale domestice/sălbatice, pomi fructiferi, flori de grădina etc.
Jocul ”Când?”are ca sarcină didactică precizarea momentelor din timpul zilei în care se petrec diferite acțiuni și formularea de propoziții corespunzătoare. Se poate aplica la clasa pregătitoare/I cu ajutorul unor bilețele pe care sunt scrise acțiuni sau propoziții scurte:Doarme, Se joacă, Scrie etc. În funcție de biletul tras, elevul formulează o propoziție în care introduce cuvântul ce reprezintă momentul zilei în care se petrece acțiunea indicată. De exemplu:Soarele apune-seara.
Sora mea își pregătește temele-după-amiaza.
Jocul ”Dacă știi, îl recunoști!”solicită elevilor recunoașterea unui animal sau aparat după descrierea caracteristicilor sale. Se pot verifica astfel cunoștințe despre animale, păsări, mașini, dezvoltând atenția, memoria și perspicacitatea. Învățătorul citește descrierea primului animal, aparat sau mașină și numește un elev să ghicească.
Exemple de descrieri: „E o ființă pe care o putem vedea numai în anumite momente ale zilei. Nu are pene, dar zboară cu un fel de aripi și vânează numai noaptea. Când se odihnește, se agață cu degetele de ceva și atârnă cu trupul în jos”.
”Acela despre care vă vorbesc îl poți găsi în foarte multe case și este căutat și îndrăgit îndeosebi seara. Este mic, dar îți aduce în casă toată lumea, de un capăt la altul al pământului. Dacă o echipă de fotbal joacă la Cluj, nu e nevoie să te duci acolo, pentru că poți să o vezi foarte bine și din fotoliu”. (C. Popovici,1971, citat de Melania Enache&Maria Muntean, 1998, pag. 130).
Jocul ”Unde dorm?”are drept scop verificarea cunoștințelor despre lumea înconjurătoare, activizarea vocabularului și dezvoltarea proceselor de analiză și sinteză. Elevii trebuie să recunoască și să denumească locul unde dorm diferite viețuitoare. Pe o planșă sunt desenate imagini reprezentând locuri unde dorm viețuitoarele. Elevii extrag câte un bilețel sau jeton cu un animal, trebuie să găsească locul unde doarme și să formuleze câte o propozițieîn care să includă ambele elemente.
Exemplu:Ursul doarme în bârlog.
Rândunica doarme în cuib.
Veverița doarme în scorbură.
Matematica poate fi plăcută și antrenantă prin jocuri didactice ca:
1. ”Descoperă numerele ascunse” a cărui sarcină didactică o reprezintă citirea datelor din tabel și citirea numerelor naturale formate din trei cifre după simboluri. Exemplu de fișă:Știind că avem următoarele simboluri, aflați câți elevi se duc în vacanță la bunici, la mare, în străinătate, la munte sau rămân acasă.
=100; =10; =1
Variante ale jocului:1. Jocul se poate complica, dacă un elev desenează simboluri, iar colegul de bancă va citi numărul format.
2. Jocul devine și mai complicat dacă pe foaie învățătoarea le cele elevilor să deseneze simboluri pentru numerele spuse de ea.
2. ”Un mesaj secret”-este un joc care consolidează deprinderile de a efectua operații de scădere și de adunare în concentrul 0-1000 și dezvoltă perspicacitatea.
Elevii trebuie să înlocuiască fiecare rezultat din fișa care urmează cu litera corespunzătoare codului.
În urma efectuării calculelor, elevii vor descoperi cuvântul-surpriză-Primăvară. Ca recompensă, elevii vor primi câte un ecuson cu simbolul primăverii-ghiocelul.
3. Jocul ”Cât cântărește robotul?”are drept scop consolidarea deprinderilor de operare cu unități de măsură pentru masa corpurilor, dezvoltarea gândirii logice.
Elevii trebuie să aleagă unitatea de măsură potrivită, să efectueze transformările și să calculeze masa robotului. Jocul se poate desfășura pe grupe, perechi și individual cu ajutorul fișelor de lucru.
4. Tehnica Tangram cunoscută și sub numele de ”puzzle chinezesc” sau pătratul magic” și este un pătrat alcătuit la rândul său din șapte figuri geometrice:două triunghiuri drepte mari, un triunghi drept de mărime medie, două triunghiuri drepte mai mici, un pătrat și un romboid. Fiecare piesă numită ”tan” trebuie așezată încât să alcătuiască forme/contururi date. În alcătuirea unei forme, toate cele șapte piese trebuie folosite;ele trebuie să fie la orizontală, să nu se atingă și să nu se suprapună.
Se spune că există peste 6500 de forme posibile.
5. Jocul ”Surpriza”se poate desfășura sub formă de întrecere, elevii având sarcina de a uni crescător numerele din imagine și să descopere desenul. Jocul ajută la dezvoltarea gândirii și a spiritului de observație.
6. Jocul ”Steaua” se poate folosi pentru consolidarea deprinderilor de adunare cu trecere peste ordin și pentru dezvoltarea atenției. Se poate solicita elevilor să:
-să însumeze fiecare grup de patru numere din lungul laturilor triunghiurilor mari;
-să însumeze fiecare grup de câte trei numere situate în vârfurile triunghiurilor mici;
-să însumeze toate numerele legate de vârfurile stelei;
În clasele mai mari se va urmări și dezvoltarea viziunii
geometrice. Astfel încât, sarcinile ar putea fi următoarele:
1. Câte triunghiuri sunt?Denumiți-le cu ajutorul cifrelor!
2. Care este suma numerelor fiecărui triunghi mic și care este suma tuturor triunghiurilor mici?
3. Care este suma numerelor fiecărui triunghi mare și care este suma tuturor triunghiurilor mari?
4. Efectuați diferența dintre suma numerelor vârfurilor unui triunghi mare și numerelor vârfurilor unui triunghi mic.
În cadrul orelor de Educație muzicală se pot aplica jocuri didactice, care în general sunt deosebit de atractive pentru cei mici, însa nu sunt usor de aplicat întotdeauna pentru cadrul didactic. Urmatoarele jocuri muzicale pot fi folosite cu succes cu scopul educării si dezvoltării auzului muzical:
1) ”Recunoaste sursa sonora”-se apelează la recunoașterea dupa sunete a păsărelelor, a pisicii, a claxonului salvării;
2) ”Ghicește cine te-a strigat”-este un joc de recunoștere după timbru, înălțimea vocilor copiilor fiind în general aceeași;
3) ”Recunoșteți instrumentul”-cadrul didactic prezintă elevilor vizual si auditiv mai multe instrumente muzicale, cu denumirile lor: fluier, nai, clopoțel, pian-jucărie, tobă, maracas, trianglu etc.,după care, sub formă de joc, se trece la recunoașterea fiecăruia după timbrul său. Se poate complica jocul si sporirea atenției si concentrației prin recunoașterea a două intrumente simultan.
Prin intermediul jocurilor didactice elevii sunt transformați din obiect al formării în subiecți activi,coparticipanți la propria formare.A activiza inseamnă,a mobiliza,a angaja intens toate forțele psihice de cunoaștere ale elevului pentru a obține în procesul didactic performanțe maxime,însoțite constant de efecte instructiv-educative,optimale în toate comportamentele personalității.Jocul didactic este receptat ca o acțiune de educare și instruire, de dezvoltare a personalității acestuia,prin stimularea și dirijarea metodică a activității lui prin cultivarea intereselor de cunoaștere,prin exersarea inteligenței și a proceselor psihice, prin cultivarea atitudinii de cercetare,a capacității de asimilare a cunoștințelor prin descoperire.
Activizarea prin intermediul jocului didactic înseamnă a mobiliza eficient toate forțele psihice implicate în procesul de cunoaștere și creație cu scopul obținerii de performanțe intelectuale maxime.
II. 3. Rolul jocului didactic în dezvoltarea cognitivă a școlarului mic
Varietatea în activitățile de învațare poate fi adusă de jocul didactic, care poate înviora lecția și ca urmare drumul către deprinderi poate fi mai plăcut si mai sigur. Există o varietate de jocuri ce pot fi strâns corelate cu diferite capitole ale disciplinelor de studiu. În baza jocurilor elevii pot fi tratați diferențiat, iar unele jocuri si exerciții distractive solicită diverse soluții de rezolvare.
Sunt multe jocuri ce presupun activitatea pe grupe (de exemplu: ”Alegeți răspunsul corect!”, ”Imaginile vorbesc”, ”Cine urcă scara mai repede?”, ”Cine rezolvă mai repede, noi sau robotul?”).
În cadrul acestor jocuri elevii știu ca sarcina comuna nu poate fi realizată decât dacă iși îndeplinesc ”subsarcina”. Fiecare contribuiela reușita grupului, se întarește spiritul de echipă, asigură implicarea si stimulează cooperarea, dar în același timp iși asumă responsabilitatea pentru propria învățare, gândesc critic, logic și independent.
Prin intermediul jocului didactic poate fi realizată mai temeinic si mai plăcut latura instructivă si cea formativă a procesului a procesului de învățământ. Jocul didactic matematic, este o activitate serioasă, ce sprijină intr-un mod fericit înțelegerea problemelor, fixarea si formarea unor deprinderi matematice, durabile, precum si îndeplinirea personalității școlarului mic.
Este vârsta când școlarul mic învață să rezolve practic exercițiile si problemele, apoi treptat schemele, structurile mintale se cer degajate de acțiunea nemijlocită cu obiectul. Pentru că atenția școlarului mic este instabilă si el obosește repede, este recomandat să se alterneze cu activități de înviorare, activități ce pot fi realizate prin intermediul jocurilor didactice. Consider că jocul didactic este cel mai bun mijloc de activizare al micilor școlari si de stimulare a resurselor intelectuale.
Putem introduce jocurile didactice în predare cu scopul de a explica concret noile noțiuni. În felul acesta, începând din clasa pregătitoare/I putem preda intuitiv noțiunea de numărsi literă folosind reprezentări grafice, precum și materiale intuitiv-demonstrative.
Când, într-o lecție elevii întâlnesc pentru prima dată o noțiune nouă, în predarea ei se pornesc de la analiza concretă, iar pentru fixarea ei vor fi alese jocuri didactice potrivite. Folosim jocurile didactice cu mare succes in fixarea și consolidarea deprinderilor, cât și în captarea atenției. La clasa I, pentru fixarea operațiilor operațiilor matematice de adunare si scădere putem folosi o multitudine de jocuri cum sunt: ”La alimentară”, ”Încercăm să descărcam vagoanele”. Jocurile didactice pot sprijini și rezolvarea de probleme. Pentru dezvoltarea limbajului si a gândirii logice, se pot utiliza în cadrul orelor de Limba si literatura română, jocuri didactice cum ar fi: ”Întregul si partea”, ”Cuvinte… în imagini”, ”Cuvinte noi”.
Am selectat câteva jocuri didactice cu ajutorul cărora am realizat activizarea elevilor la lecțiile de matematică si română:
1. Exercițiul joc care înmagazinează multe sarcini matematice si creează flexibilitatea gândirii elevului în a discerne operațiile și a le efectua corect. Exemplu: Formați serii de adunări, scăderi, înmulțiri, împărțiri care au ca rezultat numărul 14. Jocul poate fi marcat si de timp.
Scrieți adunări care au suma 14! (10+4, 8+6, 12+2…. )
Scrieți scăderi care au diferența 14! (15-1, 17-3, 20-6….. )
Procedeul este același și pentru înmulțiri și împarțiri: 14=2*7, 14*1, 14/1, 28/2 etc.
2. Completarea careurilor. Această activitate trebuie bine organizată în cazul în care se desenează pe tablă careul. Este o activitate ce stimulează rapiditatea calculului matematic și contribuie la educarea capacității micilor școlari de a organiza un anumit sistem de date numerice stabilind unele dependențe între linii si coloane:
Exemplu:
Jocurile de completare dezvoltă imaginația și gândirea matematică a copiilor, contribuie la formarea unui climat de muncă colectivă, dacă se desfășoară pe grupe și trezește interesul elevilor pentru studiul operațiilor cu numere.
Elevii sunt solicitați să descopere dependențele între suma liniilor și a coloanelor prin efort propriu. Se obțin aceleași rezultate datorită proprietăților de asociabilitate și comutativitate a termenilor adunării.
3. ”Prin ce se aseamănă?” Elevii au de comparat grupa animalelor domestice cu grupa animalelor sălbatice cu ajutorul diagramei Venn, astfel: în cercul din stânga vor așeza jetoanele cu animalele domestice (câine, vaca, oaie, găina), iar în cercul din dreapta vor așeza animalele sălbatice (urs, lup, cerb, căprioară. La intersecția celor două cercuri vor așeza animalele care pot fi și domestice și sălbatice (porc, capră, iepure, rață). Sarcina jocului este aceea recunoaște animale și a le grupa dupa un element comun:
Copite: vaca, oaie, cerb, căprioara
Aripi: gâscă, rața, lebădă, barză
Blana: pisica, ursul, vulpea, câine
Diagrama Venn se utilizează cu o eficiență maximă în jocurile didactice, deoarece îi activizează pe elevi, le dezvolta gândirea critică și urmărește sistematizarea unor cunoștințe acumulate anterior.
4. ”Geobordul năzdravan/Geometrie năzdrăvană”-este un joc care poate fi aplicat cu succes la toate clasele ciclului primar și presupune identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. Jocul se poate realiza individual sau în grupuri mici. Cu ajutorul Geobordului, elevii pot realiza diverse figuri geometrice sau imagini realizate cu ajutorul figurilor geometrice ajutându-se de elastice colorate și suportul ”Geobord”, îi face pe elevi să fie mai activi în cadrul orelor, sporește interesul pentru cunoaștere.
Ca varianta a acestui joc, pe pioneze se pot pune cifre și îi ajută pe elevi la formarea numerelor din două sau mai multe cifre sau pot fi puse litere din lemn, iar cu ajutorul acestora se pot forma cuvinte/propoziții.
II. 4. Rolul cadrului didactic în promovarea jocului didactic în ciclul primar
Dumitru Salade (2001, citat de Mușata-Dacia Bocoș, 2013, pag. 93)definește predarea activizantă ca fiind ”arta de a prezenta un model, de a arăta procedee de urmat pentru a-l realiza și de a permite celui care învață să se antreneze în realizare modelului prezentat”. Instruirea interactivă se bazează în bună măsură pe cooperarea dintre elevi, dintre elevi și cadrul didactic și dintre elevi și obiectul de învățamânt. Astfel că, este de dorit ca profesorii/învățătorii să meargă cât mai aproape de cooperare, colaborare, iar personalitatea și prestația didactică a acestuia să asigure asigurarea participării active a elevilor și asigurarea unei atmosfere prielnice actului învățării. ”Predarea devine o modalitate de stimulare și dezvoltare a capacităților intelectuale, cognitiv-acționale, dar și a proceselor și operațiilor care stau la baza acestor capacități și la baza cunoașterii. ” (Mușata-Dacia Bocoș, 2013, pag. 93). Cadrul didactic are rolul de a intermedia cunoașterea cu ajutorul strategiilor didactice aplicate:experiența de învățare, mijloacele de învățamânt, forma de organizare a elevilor. Îmbinarea în mod eficient a acestora, va conduce la atingereaobiectivelor propuse. Cadrul didactic poate promova jocul didactic și alte activități care să asigure o ”învățare activă”dacă:
Este o persoană implicată în procesul de învățământ, atât cognitiv, cât și psihomotoriu și afectiv atitudinal, astfel că participă cu plăcere la activitățile didactice;
Intervine în activitate, modificând parametri caracteristici, depune eforturi de reflecție personală și gândire, caută, cercetează, reelaborează cunoștințe;
Asigură un mediu activizant, interactiv, stimulativ, dinamic, astfel încât să nu existe momente în care elevul să nu fie implicat în diverse activități care să-l solicite din cât mai multe puncte de vedere;
Învățare să se bazeze treptat, treptat pe o motivație intrinsecă, cunoscut fiind faptul că la școlarii mici, motivația este la început extrinsecă (pentru calificative, pentru a fi pe placut părinților sau pentru a obține diferite premii, utilizarea materialelor atractive și a elementelor care stârnesc curiozitatea);
Elevul caută soluții, își pune diferite întrebări, pentru a răspunde la problemele care îl preocupă, cu care se confruntă;
Cele învățare vin ca un răspuns la problemele elevului, îi asigură o trecere și o învățare mai ușoară și în același timp mai placută, folosindu-se activități diverse și utilizarea cât mai des posibil a jocului didactic;
Utilizează metode active în cadrul jocurilor didactice, dar și la lecții, deoarece îi atrage pe elevi în actul învățării, ofera dinamism lecției, cât și o mai buna însușire și fixare a cunoștințelor;
Să le ofere elevilorlibertatea de a crea propriile variante de joc, să le aceepte deși acestea nu se potrivesc celor propuse anterior;
Cadrul didactic trebuie să-i încurajeze pe elevi, să îi aprecieze verbal sau cu mici stimulente (fețe zâmbitoare, bomboane etc. ), deoarece în acest mod el contribuie la dezvoltarea unei atitudini pozitive, le stimulează încrederea în sine și îi face să fie încrezători în forțele proprii, elevii devenind astfel coparticipanți la actul predării și învățării;
Cadrul didactic trebuie să gestioneze bine timpul, în funcție de sarcinile de lucru, forma de organizare a activității, iar în ceea ce privește elaborarea ideilor, a concluziilor și generalizărilor, să existe o colaborare permanentă cu elevii;
În urma aplicării jocului didactic în cadrul diferitelor discipline, aceștia trebuie să restructureze și să reorganizeze materialul/ideile după ce are lor actul învățării;
Procesul de învățare se face ținând cont de particularitățile de vârsta individuale, dar și de nivelul general al clasei, obiectivele operaționale trebuie cât mai clar formulate, structurarea și organizarea informațiilor, dar și monitorizarea atentă a activității elevilor, oferirea indicațiilor necesare și îndrumarea lor către surse de informare adiacente;
În timpul desfășurării jocului didactic, carul didactic trebuie să asigure o ambianță destinsă, relaxantă, de bună dispoziție;De asemenea, , jocul trebuie privit cu seriozitate și trebuie să contribuie la dobândirea de cunoștințe, competențe, comportamente, precum și la formarea de abilități;
În urma celor enumerate mai sus, se recomandă ca, cadrul didactic să utilizeze jocul didactic în cadrul a câtor mai multe lecții, deoarece formarea sarcinii sub formă de joc îi stimulează pe elevi, îi implică în actul învățării, îi motivează și se implică cu plăcere în cadrul activității, și îi activizează din toate punctele de vedere –cognitiv, afectiv și psihomtor. Totodată, jocul asigură accesibilitatea noilor conținuturi de idei, are la bază strategii euristice, putând fi considerat o formă a învățării prin descoperire, antrenează gândirea logică, activă, creativă, dezvoltă spiritul de colaborare, competiție, spiritul de inițiativă, de observare etc. Personalitatea și prestația cadrului didactic sunt foarte importante deoarece asigură participarea elevilor în procesul didactic, asigură o atmosferă prielnică, iar modul în care sarcinile didactice sunt aduse la cunoștința elevilor sunt menite să declanșeze, să susțină implicarea și activitatea elevilor.
CAPITOLUL III. STUDIU CVASIEXPERIMENTAL PRIVIND VALORIFICAREA JOCULUI DIDACTIC LA DISCIPLINA MATEMATICA
Cercetarea pedagogică este considerată ca fiind o strategie proiectată și realizată în scopul de a surprinde relații și fapte noi între componentele acțiunii educaționale și de a elabora pe baza lor soluții optime pentru problemele procesului educațional.
Integrată în dezvoltarea științei și societății,matematica nu poate lipsi dintre disciplinele de bază, deoarece ajută la pregătirea și dezvoltarea multilaterală a elevilor.Ea acționează mai ales asupra gândirii acestora,contribuind la dezvoltarea și ridicarea ei pe o treaptă superioară,de la faza concretă la cea abstractă.
Jocul este o activitate specific umană,dominantă în copilărie,prin care individul își satisface propriile dorințe,acționând conștient și liber în lumea imaginară pe care și-o creează.Jocul îndeplinește în viața copilului rolul pe care-l are munca în viața adultului.
Am ales să fac acest studiu în cadrul activităților matematice deoarece, în procesul de învățământ,matematica este obiectul de studiu care-i învață pe elevi să gândească activ,să folosească analogii,să analizeze o problemă și s-o descompună în probleme mai simple,le disciplinează gândirea,îi ajută să perceapă selectiv și să gândească fiecare lucru prin esența lui.Aceasta le întărește capacitatea de concentrare a atenției, le formează personalitatea pe plan rațional,afectiv și volitiv.
Consider importantă realizarea unei cercetări pe această temă,deoarece e suficient să privim concentrarea copilului în joc,seriozitatea cu care urmărește respectarea unor reguli sau lupta în care se angajează,pentru a înțelege că, în viața copilului,jocul este un fapt esențial.Dacă viața adultului este definită prin ocupații profesionale, aceea a copilului este determinată prin joc.
III. 1. Ipoteza si obiectivele cercetării
Prin această lucrare doresc să scot în evidență importanța pe care am acordat-o jocului didactic în vederea îmbunătățirii actului instructiv-educativ,constituind o permanentă preocupare în găsirea celor mai eficiente și atractive jocuri didactice.
Scopul cercetării a fost evidențierea rolului jocului didactic în însușirea cunoștințelor matematice în ciclul primar.
În acest sens,mi-am stabilit următoarea ipoteză de lucru:dacă în lecțiile de matematică din ciclul primar se aplică jocul didactic,atunci nivelul cunoștințelor și deprinderilor de calcul matematic ale elevilor se va îmbunătăți.
Pentru verificarea acestei ipoteze,mi-am stabilit următoarele obiective ale cercetării:
O1:Elaborarea,aplicarea și promovarea unui program educațional denumit ”Matematică distractivă” bazat pe jocul didactic în cadrul orelor de matematică din clasa
a IV-a;
O2:Evidențierea relației dintre aplicarea jocului didactic și nivelul cunoștințelor și deprinderilor matematice ale elevilor;
O3:Identificarea celor mai eficiente jocuri didactice ce pot fi folosite în scopul însușirii eficiente a cunoștințelor și deprinderilor matematice ale elevilor.
Pentru operaționalizarea obiectivelor am realizat o cercetare de tip cvasiexperimental,cu rol ameliorativ și constatativ,deoarece am utilizat un singur eșantion de subiecți și are o valoare limitată,deoarece nu permite testarea severă a ipotezei.
III. 2. Metodologie
III. 2. 1. Eșantion
Cercetarea s-a desfășurat în anul școlar 2015-2016 la Școala Gimnazială Nr.1,Băleni pe un eșantion de 18 subiecți(dintre care 6 băieți si 12 fete).
Media de varstă a elevilor este de 10 ani.
Clasa nu este echilibrata în ceea ce privește numărul baieților și al fetelor,dar este omogenă din punct de vedere al vârstei elevilor.Toți dintre elevi au deja împlinită vârsta de 10 ani.Din punct de vedere al dezvoltării intelectuale,nivelul de pregătire al elevilor este omogen.Majoritate elevilor provin din familii bune.Am constatat că, 70 % dintre parinti au studii gimnaziale,iar restul de 30 % doar clasele primare.Gradul de implicare al părinților este bun,dar limitat datorită lipsei cunoștințelor.
III. 2. 2. Metode de cercetare
Pe parcursul cercetării mi-am propus spre utilizare următoarele metode de cercetare științifică:
1)Experimentul definit de Leon Festinger ca ”observarea și măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într-o situație în care acțiunea altor factori(prezenți efectiv,dar străini studiului) este redusă la minimum”.Festinger și Katz(1963,citat de Mielu Zlate,2000,pag.125).
Metoda experimentului mi-a permis să fac analiză comparativă între variabilele implicate, între rezultatele inițiale și cele finale,fiind principala metodă de utilizare.
2)Observația ca metodă de cercetare constă în ”urmărirea intenționată și înregistrarea exactă.sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului(sau alte grupului) ca și a contextului situațional al comportamentului.”(M.Zlate,2000,pag.121).Această metodă mi-a permis să surprind manifestări comportamentale firești,naturale ale subiecților în condițiile obișnuite de activitate.
3)Metoda biografică constă în ”strângerea a cât mai multe informații despre principalele evenimente parcurse de individ în existența sa,despre relațiile prezente între ele ca și despre semnificația lor, în vederea cunoașterii ”istoriei personale” a fiecărui individ,atât de necesară în stabilirea profilului personalității sale,cât și pentru explicarea comportamentului actual al persoanei”.(M.Zlate,2000,pag.137).Această metoda m-a ajutat să ”identific”anumite probleme cu care se confruntă subiecții și să încerc să-i ajut,dar și să identific preocupările pe care aceștia le au.
4)Proceduri de colectare,prelucrare și interpretare a datelor
Datele obținute în pretest au fost tabelate și reprezentate grafic și analizate atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ.
III. 2. 3. Măsurarea
III. 2. 3. 1. Variabile
În cercetarea efectuată am folosit următoarele categorii de variabile:
a)Variabila independentă-Opționalul”Matematică distractivă”;
-Jocul didactic matematic;
b)Variabila dependentă-nivelul cunoștințelor și deprinderilor de calcul matematic ale elevilor;
III. 2. 3. 2. Instrumente
Pe parcursul cercetării am utilizat urmatoarele instrumente de lucru:
A)Proba de evaluare inițială
Scopul probei de evaluare inițială a fost acela de a verifica nivelul de cunoștințe matematice și a avut un numar de 9 itemi pentru care am stabilit obiective și am realizat descriptori de performanță.Testul implică cunoștințe de scrierea și citirea numerelor,comparare și ordonare,calcul matematic și utilizarea terminologiei specifice.
B)Proba de evaluare finală –de completat
Scopul probei a fost de a verifica în ce măsură intervenția experimentului a influențat nivelul de cunoștințe matematice ale elevilor și daca ipoteza a fost verificată.
C)Fișele de observație
Au fost realizate cu scopul de a identifica fecvența cu care se manifestă anumite comportamente ale elevilor în cadrul activităților de matematică.
Principalii indicatori observaționali au fost:
I1:persistență în rezolvarea sarcinilor
I2:clarificarea sarcinilor de lucru
I3:stabilitatea atenției
I4:nivelul de angajare și participare la actul învățării
III. 3. Procedura
Cercetarea a vizat trei etape fundamentale:
A)Etapa inițială(Pretest)
S-a desfășurat în luna octombrie a anului școlar 2015-2016 și a avut scopul de a stabili nivelul cunoștințelor matematice înainte de începerea etapei experimentale.
B)Etapa formativă(Experimentală)
S-a desfășurat pe tot parcursul anului școlar(octombrie 2015-mai 2016),timp în care am desfășurat programul opțional ”Matematică distractivă” și jocuri didactice matematice.Deasemeni, subiecții au fost observați din perspectiva indicatorilor comportamentali anterior menționați.
C)Etapa finală(Posttest)
S-a desfășurat în luna mai a anului școlar sun forma unei probe de evaluare scrise.Scopul acesteia este de a măsura impactul pe care la avut jocul didactic matematic asupra nivelului cunoștințelor și deprinderilor de calcul matematic.
III. 4. Analiza si interpretarea rezultatelor
Reamintesc faptul că, în cercetarea mea, am pornit de la ipoteza conform căreia ”dacă în lecțiile de matematică din ciclul primar se aplică jocul didactic, atunci nivelul cunoștințelor și deprinderilor de calcul matematic ale elevilor se va îmbunătăți”.
Prezint în cele ce urmează demersul investigativ, precum și rezultatele obținute în fiecare etapă a cercetării.
Etapa inițială(Pretest)
În această etapă am aplicat tuturor subiecților proba de evaluare inițială, pe care o voi prezenta în continuare.
Clasa a IV-a
Disciplina:Matematică
Forma de evaluare:inițială
Obiective operaționale:
O1:să compare numerele naturale;
O2:să utilizeze corect noțiunile de limbaj specific matematic;
O3:să rezolve exerciții și probleme,aplicând algoritmul învățat;
O4:să denumească figurile și corpurile geometrice învățate
Itemi:
1.Citește și scrie cu cifre numerele:
nouă sute douăzeci și patru
zece mii șapte
două mii patru sute șaisprezece
optzeci de mii optzeci
o sută patru mii șapte sute doi
2.Compară numerele:
1658 3471 3490 233346 23346
482 428 1098 1008 18563 18563
3. Ordonează crescător numerele:
5690, 3867, 390, 590, 1894, 333890.
4.Colorează doar numerele impare:
5.Calculează și unește rezultatul cu denumirea operației pe care ai efectuat-o:
479 + 385 =
702 – 324 =
25 x 7 =
63 : 9 =
6.Află numărul necunoscut:
a + 83 = 215 b x 10 = 90 72 : c = 8
a = ……………… b = ……………… c = ………………
a = ……. b = ……. c = …….
….. + 83 = 215 …… x 10 = 90 72 : …… = 8
7.Într-o bibliotecă sunt 124 de cărți cu poezii și de două ori mai multe cărți cu povești.
Câte cărți sunt în acea bibliotecă?
Plan de rezolvare:
………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………….
R: ……………………………..
8..Unește corespunzător:
Masa corpurilor ziua ruleta
Lungimea gramul ceasul
Timpul kilometrul cântarul
9.Denumește formele și corpurile geometrice:
Descriptori de performanță / Comportamente
Rezultatele obținute la această probă sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 1.Rezultatele evaluării inițiale la disciplina Matematică
Grafic,aceste rezultate sunt reprezentate asftel:
Figura 1.Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială la disciplina Matematică.
Analizând rezultatele subiecților la această probă, am constatat că din totalul maxim de 180 de puncte( pe care l-am aflat înmulțind numărul total al subiecților cu punctajul maxim al evaluării :18x 10=180).
De completat……………..Nu am înteles ce calcule a facut studenta în modelul pe care ni l-ati dat
Etapa formativă(Cvasi-experimentală)
În această etapă am introdus factorul experimental: utilizarea la clasa de elevi a jocului didactic matematic.
Obiectivul principal este îmbunătățirea nivelului cunoștințelor și a deprinderilor de calcul matematic ale elevilor.Pentru atingerea obiectivului,mi-am propus să utilizez o serie de jocuri didactice care să stimuleze operațiile gândirii (analiză,sinteză,comparație,clasificare,ordonare,abstractizare,generalizare,concretizare), creativitatea și imaginația în diferite momente ale activității, fie în predarea noilor cunoștințe,fie în verificare și consolidarea cunoștințelor.
Din munca la clasă, am selectat câteva jocuri didactice cu ajutorul cărora am realizat activarea elevilor în lecțiile de matematică și pe care le consider cele mai eficiente.
1.Clasa a IV-a
Titlul lecției:Formarea,citirea și scrierea numerelor naturale
Jocul didactic”Cine știe,câștigă!”are scopul de a consolida deprinderile de scriere corectă și de citire a numerelor formate din sute,zeci și unități.
Sarcina didactică:să formeze cât mai multe numere de trei cifre folosind etichetele date.
Desfășurarea jocului:Am împărțit clasa în 4 echipe și fiecare echipă a primit câte un set de cartonașe.Le-am precizat regula jocului-fiecare echipă trebuie să formeze cât mai multe numere de trei cifre folosindu-se de etichetele primite, timpul de lucru de 10 minute și am stabilit reprezentantul grupei,care citește numerele formate.Următorul pas a fost de a demonstra sarcina de lucru,asigurându-mă că toți elevii au înțeles ce au de facut.
Echipa I:
Echipa II:
Echipa III:
Echipa IV:
Executarea jocului de către elevi este etapa fundamentală,în care urmăresc calitatea desfășurării jocului,a învățării,observând gradul de participare și contribuția fiecărui elev pentru a putea elabora corect evaluarea jocului.La comanda ”Stop” toate echipele pun deoparte etichetele și reprezentantul fiecărei grupe citește numerele formate,după care împreună realizăm un clasament și desemnăm câștigătorul.
Am desfășurat jocul în etapa de sfârșit a lecției(feedback).Jocul dezvoltă atenția și rapiditatea în gândire,spiritul de echipă,cât și formarea deprinderilor de lucru corect și rapid.
2.Titlul lecției:Aflarea termenului necunoscut
Jocul didactic:”Ce ne spune Istețilă?”
Scopul jocului:Formarea deprinderii de calcul pentru aflarea termenului necunoscut
Sarcina didactică:Rezolvarea corectă a exercițiilor de aflare a termenului necunoscut și descifrarea mesajului.
Regula jocului:Elevii trebuie să efectueze calcule pentru fiecare treaptă și să efectueze proba,pentru ca mai apoi să înlocuiască cu literele corespunzătoare.
Materiale necesare:Fișe de lucru
56:x=8
x *7=63
18:x=2
7*x=42
32:x=8
x *9=36
Desfășurarea jocului:Am desfășurat jocul în perechi,astfel:am informat elevii că Istețilă le-a trimis un mesaj codificat și pentru a afla mesajul ei trebuie să găsească factorul necunoscut din exercițiile date,apoi să completeze în casete literele corespunzătoare numărului găsit.
Mesajul descoperit este SUCCES.Este declarată câștigătoare perechea care a descoperit prima mesajul.Am aplicat jocul în cadrul unei lecții de recapitulare,deoarece necesită o bună stapânire din partea elevilor a modului de calcul a termenului necunoscut și a deprinderilor de calcul scris.Jocul creează flexibilitatea gândirii elevului în a discerne operațiile și a le efectua corect.
3.Clasa a IV-a
Matematică distractivă
Titlul lecției:Jocuri numerice
Jocul didactic:”Moara”
Scopul jocului:Consolidarea deprinderilor de calcul al adunării și înmulțirii în concentrul 0-1000
Sarcina didactică:să efectueze operațiile de înmulțire și adunare
Desfășurarea jocului:Am desfășurat jocul pe echipe sub formă de concurs.Am împărțit clasa în 6 echipe,astfel încât fiecare elev să își aducă contribuția în descoperirea pătratelor magice.Introducerea în atmosferă de joc am realizat-o cu ajutorul unui brainstorming plecând de la cuvântul ”moară”.Fiecare elev și-a adus contribuția la completarea unui ciorchine plecând de la cuvântul propus.După care i-am întrebat pe elevi dacă vor să se joace un joc matematic care se numește ”Moara”,urmând ca mai apoi fiecare echipă să primească câte o fișă cu moara.Le-am precizat regulile jocului și anume faptul că fiecare echipă după ce calculează corect fiecare paletă a roții,va obține un pătrat magic.După ce mă asigur că toate echipele au înțeles ce au de făcut,dau startul la joc.Prima echipă care termină de calculat și găsește toate pătratele magice,primește un stimulent și până termină celelalte echipe au de realizat un desen reprezentativ orei de matematică.
Jocurile de completare dezvoltă imaginația și gândirea matematică a copiilor, contribuie la formarea unui climat de muncă colectivă,trezește interesul elevilor pentru studiul operațiilor cu numere.Elevii sunt solicitați să descopere dependențele între suma liniilor și a coloanelor prin efort propriu,obținându-se aceleași rezultate datorită proprietății de asociabilitate și comutativitate a termenilor adunării.
4.Clasa a IV-a
Matematică distractivă
Titlul lecției:Geometrie…cu chibrituri
Jocul didactic:”Ne jucăm cu bețișoarele!”
Scopul jocului:Dezvoltarea gândirii logice și a creativității
Sarcina didactică:să mute diferite bețișoare,astfel încât să obțină diferite figuri geometrice
Desfășurarea jocului:Lipesc pe o foaie de flip-chart bețișoare în diferite forme și le specific elevilor ca nu au voie să mute mai multe bețișoare decât le spun eu ,aceasta fiind regula jocului.Jocul l-am desfășurat individual,fiecare elev a venit cu cuie de chibrituri sau bețișoare.Foia de flipchart a arătat astfel:
a)Mută trei bețișoare pentru a forma un trapez și un dreptunghi!
b)Mută două bețișoare pentru a forma două pătrate și un triunghi !
c)Mută două bețișoare pentru a forma un singur triunghi!
d)Mută patru bețișoare pentru a forma un romb mai mic și două triunghiuri
Elevii care reușesc să obțină figurile geometrice construiesc cu ajutorul bețișoarelor o planșă, în funcție de creativitatea fiecăruia.Planșa votată ca fiind cea mai originală și creativă este afișată la panou sau pe holul școlii.Jocul cu bețișoare a fost foarte îndrăgit de elevi,deși au fost puși în dificultate reușind să fie rezolvat doar de elevii care au mai mult exercițiu matematic și ,dar și restul elevilor s-au străduit să facă figurile geometrice.
5.Clasa a IV-a
Titlul lecției:
Jocul didactic:”Cetatea operațiilor”
Scopul jocului:Dezvoltarea deprinderilor de calcul,a gândirii logice și rapide
Material didactic:fișe cu labirint
Regula jocului:Elevii au primit fișă cu un labirintul ,în interiorul căruia sunt operații matematice.Ei trebuie să efectueze calcule fără nici o greșeală,astfel încât să treacă la aruncarea următoare a zarului.Dacă greșește rămâne afară din joc de două ori.Dacă ajunge la ultimul ”soare”,poate intra în castel doar dacă aruncă zarul la cifra 1.
Desfășurarea jocului:Jocul se desfășoară în perechi cu ajutorul zarurilor.Jocul este început de elevul care aruncă primul 6.Dacă face calcule fără nici o greșeală,poate trece la următoarea aruncare.Colegul cu care joacă verifică dacă a efectuat corect calcule.Dacă a greșit,rămâne afară din joc două ori.Jocul este preluat de celălalt elev.Atunci când unul dintre cei doi elevi ajunge la ultimul ”soare” din labirint,intră în cetate doar dacă aruncă cu zarul cifra 1.Elevul care ajunge primul la cetate primește drept recompensă plastilină să-și construiască propria cetate.Jocul ”Cetatea operațiilor” a fost o provocare pentru elevi și foarte atractiv deoarece a fost implicat și jocul cu zarul,i-a determinat pe elevi să fie mult mai atenți și competitivi.
6.Clasa a IV-a
Titlul lecției:Recapitulare-Ordinea operațiilor
Jocul didactic:”Lansarea rachetei”
Tipul jocului:Joc ștafetă-concurs
Scopul jocului:să exerseze calculul scris și mental cu operațiile studiate,să aplice proprietățile acestora și tehnicile de calcul,să respecte ordinea efectuării operațiilor și a parantezelor,într-un cadru cooperare,încredere în partenerul de echipă,dar și de competiție
Sarcina didactică:exersarea calculului cu cele patru operații cu numere naturale:adunarea,scăderea,înmulțirea și împărțirea,respectarea ordinii operațiilor,în concentrul 0-1000.
Materiale necesare:fișe cu imprimarea modulelor(părților) dintr-o rachetă,pe fiecare fișă fiind desenat câte un modul începând cu baza și continuând până în vârf și exercițiile de calcul propuse.
Desfășurarea jocului:Am împărțit clasa în echipe de câte 6 elevi.Fiecare elev din echipă a primit câte un sablon ce reprezintă câte un modul dintr-o rachetă.La unul dintre șabloane, la fiecare grupă, lucrează câte doi elevi care se descurcă mai greu la efectuarea calculelor,deoarece nu pot face împărțirea exactă datorită numărului de elevi din clasă.Pe aceste module sunt scrise exerciții de calcul în lanț,pe diferite niveluri de complexitate, cu aplicarea proprietăților operațiilor studiate și a tehnicilor de calcul în lanț,rezultatul modulului 1 fiind numărul cu care începe elevul al 2-lea exercițiile de pe modulul 2 și așa mai departe.Racheta nu poate fi asamblată, dacă unul dintre module transmite un rezultat incorect.Aceasta se verifică prin obligativitatea fiecărui elev de a arăta jetonul cu rezultatul la finalizarea calculelor.Dacă numărul este corect,se transmite elevului cu modulul 2,iar dacă nu este corect, elevul cu modulul 2 are opțiunea de a alege dacă reface exercițiile de pe modulul 1 pentru a continua cu exercițiile de la modulul 2.Dacă și el greșește,se transmite elevului cu modulul 3.Pentru fiecare ”defecțiune” acumulată echipa este penalizată cu un cartonaș roșu.Se continuă așa până se ajunge la ultimul modul,fiecare modul rezolvat corect lipindu-se la celelalte module, pentru a se asambla racheta.Apoi racheta asamblată se afișează pe un panou în fațt clasei,care reprezintă rampa de lansare.Câștigă echipa care a asamblat și ”lansat” racheta și a primit cele mai puține cartonașe roșii.Ca recompensă echipa câștigătoare primește ecusoane cu inscripția ”Pilot cosmonaut”.
7. Jocul didactic:”Dictare geometrică”
Titlul lecției:Recapitulare figuri geometrice
Scop: formarea capacităților de identificare a poziției reciproce a unor obiecte în plan.
Continut-acest joc valorica cunostinte despre figuri geometrice si pozitionarea unor obiecte in plan
Sarcini didactice: să poziționeze figuri geometrice, conform cerințelor date sau la alegere; să descrie modul de poziționare a unor figuri geometrice.
Regulile jocului:
• elevii lucrează independent;
• elevii care n-au comis greșeli sunt invitați în fața clasei și aplaudați.
Desfășurarea jocului:
Învățătorul va enunța modul de poziționare a figurilor geometrice pe bancă.
De exemplu:
1. Puneți pe bancă pătratul roșu.
2. Puneți deasupra cercul verde.
3. Deasupra cercului verde aranjați triunghiul roșu.
4. La dreapta cercului verde plasați pătratul galben.
5. La dreapta pătratului galben aranjați cercul roșu.
6. La dreapta cercului roșu aranjați pătratul verde și cercul galben.
7. Deasupra cercului galben plasați triunghiul albastru.
8. Sub cercul roșu plasați pătratul albastru.
9. La stînga cercului verde puneți triunghiul galben.
10. La dreapta cercului galben puneți triunghiul
verde.
Un elev lucrează pe catedră. La final, modelul obținut pe tablă este “confruntat” cu modelele obținute în caiete. În continuare, elevii aranjează 3-4 figuri după cum doresc și, la solicitarea învățătorului, descriu verbal poziția figurilor.
Elemente de joc: figuri geometrice de diferite forme și culori (de exemplu: cîte un cerc de culoare verde,albastră, roșie, galbenă; cîte un pătrat de culoare verde, albastră, roșie, galbenă; cîte un triunghi de culoare verde,albastră, roșie, galbenă) pentru fiecare elev.
8.Jocul didactic:”Enigma cercului”
Scopul jocului:dezvoltarea gândirii și a creativității;
-formarea deprinderilor de calcul
Sarcina didactică:să potrivească cifre în cercurile din imagine pentru a obține rezultatul 10;
Regula jocului:elevii trebuie să afle ce cifre trebuie puse în cele 8 cercuri legate prin operații aritmetice pentru a obține rezultatul 10;
Desfășurarea jocului:Desenez pe tablă următorul desen cu cercuri:
– =
– + x
x =
După le specific că trebuie să așeze cifre în cele 8 cercuri legate prin operații aritmetice, asftel încât să obțină rezultatul 10.De exemplu:cifrele care pot fi puse în cercuri ar putea fi:3-1=2
3-1=2;1+4=5;2×5=10.Elevul care completează primul cercurile fără nici o greșeală,primește drept recompensă un balon.
9.Jocul didactic:”Steluța triunghiurilor”
Titlul lecției:Triunghiul
Scopul jocului:consolidarea cunoștințelor despre triunghi,dezvoltarea spiritului de observație,a capacității de orientare, dezvoltarea atenției și a memoriei
Sarcina didactică:să descopere cât mai multe triunghiuri
Material didactic:fișe de lucru
Regula jocului:Elevii trebuie să noteze cu litere sau cifre diferite triunghiurile descoperite.
Desfășurarea jocului:Fiecare elev primește un desen ca cel de mai jos. Ei trebuie să privescă cu atenție desenul și să descopere cât mai multe triunghiuri.Acestea vor fi notate cu cifre sau litere.Precizez că triunghiurile pot fi mari sau mici,pot conține mai multe triunghiuri.Desemnez câștigători elevii care au găsit cele mai multe triunghiuri în timpul stabilit,iar clasificarea am facut-o în ordinea numărului de triunghiuri găsite.Este interesant de știut faptul că se pot descoperi 110 triunghiuri în cadrul desenului.
10.Jocul didactic:”Află distanțele!”
Titlul lecției:Unități de măsură
Scopul jocului:însuțirea unității de măsura pentru lungime
Sarcina didactică:efectuarea de transformări din metri în kilometri și invers;calcularea distanțelor folosind operațiile aritmetice(adunare scădere și împărțire).
Desfășurarea jocului:Fiecare elev primește o fișă de lucru.Am stabilit timpul de lucru și, după semnalul de începere a jocului,elevii completează fișa de lucru,răspunzând la cele șase întrebări.Primii trei elevi care au lucrat corect și rapid sunt desemnați câștigătorii jocului.
Întrebări:
1)Câți metri va parcurge Vlad de la parc până la școală?
2)Câți kilometri va parcurge Vlad de la el de acasă până la Mihai acasă?
3)Aflați această distanță în metri.
4)Câți metri va parcurge Mihai de la el de acasă până la școală?
5)Câți metri va parcurge Mihai de la el de acasă până la parc?
6)Câți metri va parcurge fiecare dintre cei doi elevi dacă vor să se întâlnească la jumătatea drumului?
Jocul poate fi desfășurat și cu mai multe echipe,aceștia având posibilitatea să coopereze între ei.Jocul dezvoltă atenția,concentrarea și orientarea în spațiu.
11.Jocul didactic:”Studiază harta!”
Scopul jocului:consolidarea cunoștințelor despre unitățile de măsură pentru lungime
Sarcina didactică:efectuarea operațiilor de adunare cu unități de măsură(km)pentru a afla care sunt distanțele cele mai scurte
Material didactic:fișe de lucru pentru elevi
Desfășurarea jocului:Jocul se desfășoară pe echipe de câte doi elevi.Fiecare echipă primește o foaie cu desenul alăturat pe care este desenată o mică hartă.Ei trebuie să studieze cu atenție harta și să răspundă la cele trei întrebări:
1)Care este drumul cel mai scurt dintre Turnu Măgurele și Roșiorii de Vede?(Marcați-l cu creionul de culoare roșie).
2)Care este drumul cel mai scurt între Roșiorii de Vede și Lunca?(Marcați-l cu albastru).
3)Care este cel mai scurt drum între Draganești –Olt și Alexandria?(Marcați-l cu verde).
Dragănești-Olt 34 km Roșiorii de Vede
52 km 34 km
Lunca
15 km
Alexandria
Turnu
Măgurele
33 km
Timpul de lucru stabilit a fost de 10 minute,Echipele care au terminat primele au fost declarate câștigatoare.Jocul dezvoltă rapiditate în calcul și atenția .
12.Jocul didactic:”Cine știe,câștigă”
Titlul lecției:Jocuri numerice
Disciplina:Matematică distractivă
Scopul jocului:să scrie,să citească,să compare și să ordoneze numerele 0-1000
Sarcina didactică:să precizeze locul numerelor naturale în șirul numerelor naturale de la 100 la 200
Elemente de joc:jetoane cu numerele naturale de la 100 la 200
Regulile jocului:
-Fiecare grupă lucrează independent;
-Liderii echipelor împart jetoanele membrilor echipei lor;
-Pentru fiecare sarcină efectuată corect se va primi un punct;
-Elevii din grupă au voie să se ajute unii pe alții;
-Evaluarea se face după expirarea timpului acordat;
Timp de lucru:10 minute
Desfășurarea jocului:Elevii sunt împărțiți în grupe de câte 8.Am desemnat liderul echipelor.Fiecare elev din grupă a primit câte un jeton pe care este scris un număr de la 100 la 200.Am anunțat titlul jocului,sarcina didactică și regulile acestuia și am efectuat un joc de probă.Jocul propriu-zis a început cu prima grupă.Elevii au ieșit în fața clasei,fiecare afișând jetonul primit.Ceilalți elevi au formulat comenzi pentru grupe cu ajutorul meu.De exemplu:
-”Așezați-vă în ordinea crescătoare/descrescătoare a numerelor!”;
-”Numerele pare un pas în față!”;
-”Numerele impare să bată din palme!”;
-”Numerele care au cifra zecilor .. să execute un pas lateral!”;
-”Numerele care au cifra unităților …să ridice mâna dreaptă sus!” etc.
Pentru fiecare comandă se acordă câte 10 secunde pentru a fi executată.Dacă această comandă a fost efectuată corect, se acordă câte un punct.La fel se procedează și cu celelalte grupe.În final, se calculează punctajul fiecărei grupe.Grupa cu cel mai mare număr de puncte primește drept recompensă aplauze,grupele de pe celelalte locuri trebuie să interpreteze un cântec din repertoriul clasei.
13.Jocul didactic:”Pune întrebări până ghicești!”
Scopul jocului:consolidarea și aprofundarea cunoștințelor privind terminologia specifică fiecărei operații învățate
Sarcina didactică:Formularea de întrebări clare,corecte, care cer răspunsuri din partea conducătorului jocului până la ghicirea numărului
Materiale necesare:foaie de hârtie A4,instrumente de scris
Desfășurarea jocului:Împreună cu elevii am stabilit concentrul de unde trebuie să fie selectat numărul;de exemplu:1-100;100-1000;un elev vine în față și notează pe foaie numărul selectat din concentrul stabilit,iar ceilalți pun întrebări până la descoperirea numărului;
De exemplu:40-80
-este număr par?
-cifra zecilor este ..5,6,7?
-cifra unităților este un număr par/impar?
-suma celor două numere este…?
-se poate face scăderea între zeci și unități?
-cifra unităților este mai mică cu…decât cifra zecilor?
-numărul la care te-ai gândit are …zeci și..unități?
-este,oare,numărul…?
După ce numărul a fost ghicit,elevul care a ghicit vine în față și alege un alt număr.
14.Jocul didactic:”Bingo!”
Scopul jocului:formarea deprinderilor de a rezolva probleme de logică;
-educarea rapidității în gândire;
-punctarea anumitor aspecte ale educației ecologice;
Materiale necesare:fișe cu desenul de mai jos;
Regula jocului:elevul care calculează scrigă ”Bingo!” să-i anunțe pe ceilalți ca a terminat;
Desfășurarea jocului:fiecare copil primește o fișă cu un desen cu pomi,plantți din 50 în 50 de metri,de o parte și de alta a unei șosele lungi de 500m;după ce calculează numărul de pomi,copiii strigă ”Bingo!”;primii cinci elevi care au calculat corect sunt aplaudați de restul și până termina și restul colegilor ,colorează copacii.
15.Jocul didactic:”Cros”
Scopul jocului:-dezvoltarea rapidității în calcul;
-educarea flexibilității gândirii;
-înțelegerea ordinii operațiilor;
Materiale:fișe de muncă independentă
Regula jocului:elevii încep să completeze fișa la comanda ”Start!”
Desfășurarea jocului:Împart copiii în trei grupe și desemnez reprezentantul grupei.Reamintim ordinea operațiilor și împart fiecărei grupe câte o fișă de lucru.La comanda ”Start!”.elevii completează căsuțele libere.După ce au terminat calculele,elevii predau fișa.Grupa care termină prima și au efectuat calculele corect,se gândesc la o pedeapsă pentru celelalte grupe(să intoneze un cântecel,să recite o poezie,să citească un text etc.)
X9= +465= -321=
X7= +394= -263=
X56= +214= -415=
16.Jocul didactic:”Haideți la întrecere!”
Scopul jocului:-dezvoltarea gândirii logice
-formarea deprinderii de a rezolva corect exercițiile de adunare și scădere,înmulțire și împărțire;
-respectarea ordinii operațiilor și a parantezelor
Regula jocului:le cer elevilor ca la comanda ”Porniți!” să folosească semnele +,-,x,: și parantezele,astfel încât egalitatea să fie adevărată.
Desfășurarea jocului:notez pe tablă exercițiile:
1,2,3,4=1
1,2,3,4,5=1
1,2,3,4,5,6=1
1,2,3,4,5,6,7=1
1,2,3,4,5,6,7,8=1
1,2,3,4,5,6,7,8,9=1
Precizez sarcina didactică și timpul de lucru.Fiecare elev lucrează individual.Elevul care efectuează exercițiile corect și termină primul,primește calificativul Fb.Jocul dezvoltă,pe lângă cele precizate,și atenția și rapiditatea în calcul.
17.Jocul didactic:”Drumul pomicultorului”
Scopul jocului:dezvoltarea imaginației,a gândirii,a perspicacității,a capacității de orientare;
Materiale:fișe de muncă independentă
Regula jocului:desenez pe tablă o livadă cu pomi și le cer elevilor să traseze cu roșu drumul unui pomicultor care, trebuind să îngrijească toți pomii,i-a vizitat pe rând, începând cu pătratul însemnat cu steluță și trecând prin locurile libere,dar nu de două ori prin același loc.Elevii au în vedere faptul că pomicultorul nu a mers în diagonală și nici nu a trecut prin pătrățelele hașurate, ocupate de construcții,iar la terminarea drumului, a ajuns de unde a pornit.
Elevul care termină de efectuat drumul,respectând regulile jocului,vine la tablă și le explică și colegilor drumul pe care l-a parcurs pomicultorul.
18.Jocul didactic:”Săgeata călătoare”
Scopul jocului:-recunoașterea cercului,a pătratului și a dreptunghiului;
-formarea priceperilor și a deprinderilor de a construi figurile geometrice învățate;
-formarea priceperilor și a deprinderilor de a folosi rigla și echerul;
-formarea deprinderilor de a se orienta în spațiu;
Materiale folosite:fișe de muncă independentă;
Regula jocului:să aștepte comanda ”Porniți!” și să fie atenți la comenzile date
Desfășurarea jocului:Fiecare elev primește o fișă de muncă independentă și la comanda mea trebuie să formească din punctul A,un segment de dreaptă vertical, pe două pătrățele,apoi spre dreapta un alt segment de dreaptă orizontal de un pătrățel,după aceea în sus,un segment de dreaptă vertical de un pătrățel,spre dreapta un segment orizontal de două pătrățele, apoi în jos un segment vertical de un pătrățel,spre dreapta un segment orizontal de un pătrățel,în sus un segment vertical de două pătrățele,spre dreapta un segment orizontal de șapte pătrățele, în jos un segment vertical de patru pătrățele,spre stânga un segment orizontal de șapte pătrățele, în sus un segment vertical de un pătrățel,spre stânga un segment orizontal de un pătrățel,în jos un segment vertical de un pătrățel și în final să unească ultimul segment de dreaptă cu primul segment, în punctul A.Le cer mai apoi elevilor să spună ce desen au obținut(un camion).
20.Jocul didactic:”Rebus”
Scopul jocului:consolidarea noțiunilor matematice
-dezvoltarea spiritului de observație,sporirea vitezei de reacție în soluționarea unei probleme;
Sarcina didactică:să completeze rebusul conform enunțurilor date;
Regula jocului:fiecare elev primește o fișă cu un rebus;le precizez sarcina didactică și că, după completarea acestuia se obține operația de adunare cu termeni egali(înmulțire)
1
1.a*b=b*a exprimă o proprietate a înmulțirii numită……;
2.0,1,2,3,4 sunt ….naturale;
3.Semnul scăderii se numește….;
4.Rezultatul înmulțirii este……;
5.Semnul ”x” se numește ori sau…..;
6.Numerele care se înmulțesc sunt denumite…….;
7.Număr fără soț sau număr……..;
8.Număr cu soț sau……..;
9.Operația inversă scăderii este……… .
Jocul poate fi folosit în etapa de început a lecției-captarea atenție sau pentru obținerea feed-back-ulul lecției.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Jocul In Invatamantul Primar (ID: 117203)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.