Jocul Didactic Mijloc DE Dezvoltare A Personalitatii Copilului Prescolar

JOCUL DIDACTIC MIJLOC DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂȚII COPILULUI PREȘCOLAR

The resume of the license

The topic that I have chosen is one which is not new but in actuality in the Romanian educational system. Once with the decentralization of the educational system and the establishment of a curriculum change there has been a conversion in the approach of teaching in the classroom.

This conversion is more visible at primary and secondary school but one can also see these major changes in the approach of teaching in the classroom at kindergarten as well. For preschool children any activity form has as main ingredient the didactic game.

The didactic game can be unreeled as such and here I am referring as a free and independent activity, but it can also render a form of directed learning and hence the didactic game which has a characteristic structure. Moreover, the didactic game is an efficient method which helps the teacher in his/her teaching-learning process.

Children are eager to play and willing to play at any rate. Therefore, even when we are using a didactic game to a group, children do not make the distinction between the two different games ( the children′s play and the didactic game ). They perceive the didactic game only as a different kind of play, but for them as long as they play they feel all right. The question at hand is why? Playing, whatever its nature, creates good disposition and arouses a sense of joy and competition between children as well.

The play itself has a broad educational and creative equivalence. We cannot teach preschool children without playing, forasmuch it is used as an approach quite prerequisite to convey certain knowledge.

In our society we can observe a series of rapid changes which affects our everyday living, especially our free time. Most of the parents have less and less time to play with their children. Children hence fill their time with a broad range of games that can create addiction and I am referring to computer games.

From early childhood children are given tablets and they play with them learning at the same time how to download various applications. These games can have indisputable positive valency, but they can also be against emotional development and against the child′ personality.

Consequently, what I want to emphasise in my paper is that the didactic game is an efficient approach in the group activities and has a positive role in the preschool child′s personality development.

It is therefore important that, through play, the child should communicate verbally, through mimicry and gesture, through free expression of emotions which promotes their participation in the playing. Goodwill and the feeling of joy is achieved through the child′s involvement in direct activity with other children in the didactic game.

The child′s direct contact with other children is vital for his or her personality development, socialization and integration in the children′s group.

Argument

Tema pe care eu am ales-o este o temă de actualitate în învățământul românesc. Odată cu descentralizarea învățământului și instituirea unei variații curriculare s-a schimbat și abordarea predării la clasă.

Acest lucru este vizibil mai mult la ciclurile mari dar și la grădiniță sunt schimbări majore în procesul de predare . La preșcolari orice formă de activitate are ca ingredient principal , jocul didactic.

Jocul poate fi desfășurat ca atare și aici mă refer ca activitate liberă și independentă dar poate îmbrăca și forme de învățare dirijată și atunci discutăm despre jocul didactic care are o structură specială. Deasemenea jocul este o metodă eficientă care ajută cadrul didactic în procesul de predare –învățare .

Copiii sunt dornici de joc și sunt dispuși să se joace oricum. Prin urmare și atunci când vorbim de aplicarea la grupă a unui joc didactic , copiii nu prea fac diferența între jocuri( adică joc obișnuit –joc didactic). Ei doar percep jocul didactic ca un altfel de joc, dar pentru ei atât timp cât se joacă este mai mult decât în regulă. Oare de ce ? Jocul , indiferent de natura sa , creează bună dispoziție ,generează bucurie și competiție între copiii.

Jocul în sine are multe valențe educative și creative. La vârsta preșcolară nici nu putem învăța copiii fără joc, acesta este folosit ca modalitate impetuos necesară pentru transmiterea de noi cunoștințe..

În societatea actuală observăm o serie de schimbări rapide care ne afectează traiul de zi cu zi și mai ales timpul liber. Majoritatea părinților au din ce în ce mai puțin timp liber în a se juca cu proprii copii. Aceștia la rândul lor își ocupă timpul cu o gamă vastă de jocuri care creează dependență și anume jocul pe calculator.

Încă de la cele mai fragede vârste copiiilor li se cumpără tablete și copiii se joacă pe ele învățând în același timp să descarce aplicații variate. Aceste jocuri au și valențe pozitive necontestate dar au și aspecte care sunt în defavoarea dezvoltării emoționale și a personalității copilului.

Prin urmare ceea ce am dorit să subliniez în lucrarea mea este faptul că , jocul didactic este o modalitate eficientă în activitatea de la grupă și are un rol pozitiv în dezvoltarea personalității copilului preșcolar.

Este important ca prin joc copilul să comunice verbal,prin mimică și prin gestică , prin exprimarea liberă a emoțiilor care le generează participarea la joc. Voia bună și sentimentul de bucurie este obținut prin implicarea copilului în activitatea directă a copilului alături de alți copiii în cadrul jocului didactic.

Contactul în mod direct al copilului cu alți copii este vital pentru dezvoltarea personalității acestuia , pentru socializare și integrare în grupul de copiii.

CUPRINS:

THE RESUME OF THE LICENTE

ARGUMENT

Capitolul I-JOCUL DIDACTIC

Jocul și joaca.Jocul didactic

Jocul didactic în activitățile instructiv educative din grădiniță

Contribuția jocului la dezvoltarea proceselor psihice ale copilului

Capitolul II –ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI

2.1 Conceptul de personalitate și importanța acestuia la vârsta preșcolară

2.2 Jocul didactic –mijloc de formare a personalității preșcolarului

2.3 Rolul comunicării în cadrul jocului la preșcolari

2.4 Dezvoltarea personalității în cadrul activităților din grădiniță

Capitolul III CERCETARE – JOCUL DIDACTIC MIJLOC DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂȚII COPILULUI PREȘCOLAR

3.1 Argument

3.2 Metodologia cercetării

3.3. Organizarea și desfășurarea cercetării pedagogice

3.4 Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor

3.5 Concluziile cercetării

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Capitolul I – JOCUL DIDACTIC

Jocul și joaca.Jocul didactic

Primele definiții ale jocului sunt le găsim stipulate în dicționarul explicativ al limbii române:

-distracție care generează buna dispoziție

-competiție sportivă

-distracție la care perticipă un număr de copii sau persoane pentru dezlegarea misterelor sau a diferitelor probleme amuzante

-activitate fizică sau mentală care generează bună dispoziție

Cuvântul Joc ,din limba noastră are același înțeles și în alte limbi dar are o altă denumire.

De exemplu:

La indieni –în sanscrită Kridati este un cuvânt care sugerează joaca copiilor, dar în același timp aceași termen este folosit și păentru exprimarea dansului

La evrei termenul de joc este o glumă.

La romani Ludo însemna veselie.

Acești termeni pe parcursul evoluției societății și evoluției sale , au căpătat conotații extinse.După cum arată Elkonim în lucrarea sa Psihologia jocului , mai în toate limbile europene, cuvântul joc are semnificații similare, activitate care presupune muncă ușoară și cu caracter distractiv.

Copilul se simte relaxat când se joacă.În funcție de tematica jocului pe care fiecare o alege , sau cu acordul celorlați ,copilul are posibilitatea de a se exprima liber , de a desfășura o activitate relaxantă.

Deasemenea poate să se exprime individual , iar acest lucru dezvoltă personalitatea fiecăruia și conturează o încredere în sine. Ursula Schiopu arată că personalitatea copilului se conturează de mic , având rădăcini în jocul infantil. În lucrarea sa Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor , aceasta arată că orice copil pune în acțiune posibilități ce decurg din structura sa interioară, le fructifică și le dezvoltă pe parcurs astfel încât se pun bazele treptat ale dezvoltării personalității .

Un rol important îl au procesele de cunoaștere care sunt declanșate automat atuci când copilul este prins în mijlocul unui joc , specifica Paul Popescu Neveanu – În dicționarul de psihologie ( 1978): jocul este un mijloc de dobândire și precizare a cunoștințelor prin acțiune.

Percepțiile și reprezentările reflectă realitatea în mod direct și nemijlocit, iar copilul asimilează informații despre culoarea obiectelor , forma acestora, mărimea lor. Orice joc , specifica autorul, generează probleme de gândire . Rezolvarea sarcinilor sau depășirea unor obstacole pe parcursul jocului implică operativitatea specifică gândirii.

Limbajul este unul din aspectele importante ale jocului. Nu te poți juca fără să comunici verbal. Copiii asimilează limbajul în mod treptat. Ei tot ce-și însușesc exprimă cu voce tare.

La copiii de vârstă preșcolară nu putem vorbi de un limbaj interior dezvoltat. Ei sunt adepții reacțiilor verbale deschise, deoarece copilul gândește cu voce tare. Atunci când se joacă în grupuri , indiferent de tematica jocului , copiii fac repartiții între ei , fiecare ce trebuie să facă. Uneori se înțeleg de comun acord , uneori nu le convine și atunci negociază unii cu alțiii.

Astfel , ei își activează vocabularul și își dezvoltă limbajul contextual. De altfel , putem vorbi de o învățare socială în timpul jocului , copiii învață să se supună unor reguli , sociale și de grup.

Norbert Sillamy, în Dicționarul de psihologie, definește jocul astfel: activitate fizică sau mentală fără finalitate utilă, căreia i te dedici din simplă plăcere. Dar în același timp el definește jocul ca:

Metodă de instruire –joc educativ /joc didactic

Tehnică de grup,destinată formării participanților-Joc de rol-aici pune autorul accentul pe improvizațiile teatreale, cu teme alese de comun acord cu ceilalți participanți,astefel se îmbogățește capacitatea de comunicare cu ceilalți

Modalitate de tratament psihologic și mijloc de investigare-ludoterapia,care ajută la resocializare sau dezvoltarea încrederii în forțele proprii

Jean Piaget face referiri asupra jocului didactic atunci când se referă la evoluția acestuia specificând că orice copil atât timp cât este antrenat în cadrul activităților de joc, are parte de o dezvoltare cognitivă bună.

Joaca este o formă de activitate spontană sau programată.

Atunci când vorbim de această manifestare , includem și termenul de activitae de destindere a celui care este implicat în ea.

Activități de joacă practică atât adulții cât și copiii. Este evident că un adult nu poate să se joace ca un copil , deoarece încărcătura emoțională la copiii este mult mai mare.

La adulți joaca are vizează mai mult aspecte de competitivitate sau financiare ( asta când vorbim de cluburi de fotbal , tenis , gimnastică).

Atunci când un copil se joacă își stabilește regulile sale de grup , conținuturile ,pe care le schimbă ori de câte ori este nevoie. Joaca este o evadare din viața oragnizată sau o încercare infantilă de a copia aspecte din viața adulților. Multe fetițe se joacă de Mama și de-a tata , sau la cumpărături sau la coafor sau de-a gătitul, încercând astfel să redea astfel în cadrul jocului aspecte din activitatea adulților din propria familie.

Pentru toți copiii , jocul și joaca înseamnă muncă , distracție , creativitate , bucurie , socializare și un mijloc eficient de a explora lumea în includem și termenul de activitae de destindere a celui care este implicat în ea.

Activități de joacă practică atât adulții cât și copiii. Este evident că un adult nu poate să se joace ca un copil , deoarece încărcătura emoțională la copiii este mult mai mare.

La adulți joaca are vizează mai mult aspecte de competitivitate sau financiare ( asta când vorbim de cluburi de fotbal , tenis , gimnastică).

Atunci când un copil se joacă își stabilește regulile sale de grup , conținuturile ,pe care le schimbă ori de câte ori este nevoie. Joaca este o evadare din viața oragnizată sau o încercare infantilă de a copia aspecte din viața adulților. Multe fetițe se joacă de Mama și de-a tata , sau la cumpărături sau la coafor sau de-a gătitul, încercând astfel să redea astfel în cadrul jocului aspecte din activitatea adulților din propria familie.

Pentru toți copiii , jocul și joaca înseamnă muncă , distracție , creativitate , bucurie , socializare și un mijloc eficient de a explora lumea înconjurătoare.

Jocul didactic este o formă de activitate prin care copilul în grădiniță realizează o parte din sarcinile instructiv educative.

În cadrul grădiniței toate informațiile noi se transmit sub formă de joc didactic.Un copil nu poate asimila în formă brută o nțiune sau să opereze cu un concept abstract pe care nu l-a înțeles.Rolul jocului didactic în grădiniță este să faciliteze asimilarea , fixarea și consolidarea noțiunilor .

Caracteristicile jocului didactic:

Jocul didactic are un scop

Jocul didactic activează creativitatea, facilitează experiența

Jocul didactic formează caractere,prin învățarea unor norme morale și sociale actuale

Jocul didactic prezintă o structură bine definită , ae reguli care nu pot fi modificate și are o desfășurare metodică

Aplicarea unui joc didactic nu este ușor de întocmit și aplicat.Jocul didactic dacă este folosit ca activitate în sine la grupă are un arsenal metodic în spate.Dacă este folosit ca metodă el trebuie să faciliteze asimilarea , explicarea unor noțiuni noi, iar în cazul acesta trebuie poziționat și aplicat cu dibăcie în cadrul activității de la grupă.

Jocul îmbracă două valențe :

Informativă

Formativă

Vizând caracterul informativ al jocului didactic, structura jocului didactic constă în :

Conținutul jocului didactic

Sarcina didactică

Regulile jocului

Acțiunile de joc

Când ne referim la conținutul jocului putem să ne referim la o tematică variată :

Natura- Plante

Anotimpuri

Animale

Fenomene ale naturii

Omul și viața socială- Corpul omenesc – Jucăriii

– Alimentație – Profesii

– Igienă – Mijloace de transport

Exersarea capacităților și proceselor psihice- Gândire

-Memorie

-Imaginație

-Atenție

Limbajul- Lexic

– Structură gramaticală

– Aspect fonetic

Sarcina didactică este ceea ce trebuie copiii să rezolve. Această sarcină didactică trebuie să fie accesibilă copiilor, atât din punct de vedere al cerinței dar și al conținutului și explicării lingvistice.

.Ei trebuie încurajați să efectueze acțiuni noi pornind de la ceea ce știu ei . Sarcina didactică se realizează pe etape mai mici , pe pași mici pe care copiii îi parcurg cu ajutorul educatoarei..

Este foarte important climatul pe care educatoarea îl stabilește pe parcursul activității dar și par cursul rezolvării sarcinii didactice. Copiiii trebuie să lucreze cu plăcere și nu să realizeze o activitate frustrantă și împotriva voinței lor.

Discutând despre caracterul formativ al jocului didactic putem face referire la dezvoltarea percepțiilor și reprezentărilor.La dezvoltarea operativității gândirii , la antrenarea memoriei, dezvoltarea limbajului.

Jocul didactic influențează în bine comportamentul copiilor, îi implică pe aceștia într-o învățare socială și stabilește norme de comportare civilizată pe care copilul și le va însuși treptat.Jocul diactic are niște obiective bine stabilite , reguli , sarcină didactică, spirit de colaborare dar și disciplinat. Prin joc didactic copilul se adaptează la normele sociale pe care și le însușește. Creativitatea copilului este în plină expansiune , deoarece în cadrul fiecărui joc , acesta se poate exprima și afirma cu naturalețe. Rolul jocului didactic este și de a stimula încrederea în sine ,de a fi creativ și în acelși timp acceptat așa cum ești tu.

Jocul didactic în activitățile instructiv educative din grădiniță

Jocul didactic este principală activitate de bază în grădiniță. Prin joc didactic putem antrena preșcolarul să participe la activități de dezvoltare a limbajului. Cu ajutorul jocului didactic putem învăța copiii despre conceptul de număr, mulțime.Jocul didactic diferă de jocul obișnuit.

În cadrul jocului obișnuit, regulile le fac cei care-l joacă, adică copiii. Tot ei sunt cei care schimbă și modifică regulile de câte ori doresc. Jocul poate înceta în momentul când copiii care-l joacă decid că s-au plictisit de el. Scopul jocului obișnuit este să se simtă bine să aducă bucurie și stare de bine.

Jocul didactic este aspectat cu totul diferit. El este creat de educator. Are reguli, itemi pe care educatorul îi urmărește pe parcursul jocului,are finalitate și se poate evalua gradul de realizare a-l sarcinii didactice și realizarea obiectivelor.

Desigur are ca ingredient motivarea copiilor , mobilizarea lor , motivarea acestora pentru realizarea sarcinii didactice. În cadrul jocului didactic nu se poate trișa . Este vizată competitivitatea și fair –play-ul jocului. Copiii trebuie să colaboreze să lucreze în echipe, să realizeze sarcinile trasate , să compare rezultatele și să colaboreze între ei.

Jocul didactic ajută cadrul didactic să organizeze viața intelectuală a copiilor . Prin joc didactic , educatorul reușește să transmită , să evalueze și să consolideze cunoștințele copiilor. Are un impact emoțional mare asupra copiilor, deoarece reușește să-i motiveze și să-i mobilizeze pentru rezolvarea sarcinilor didactice.

Un rol important în desfășurarea jocului didactic îl are limbajul și abordarea lui în jocul didactic. Limbajul folosit trebuie adaptaptat la particularitățile de vârstă ale copiilor , la sarcina didactică și la puterea lor de înțelegere. Este necesar ca limbajul să fie accesibil copilului preșcolar , să-l ajute în a îndeplini sarcina didactică, să-i ofere explicațiile necesare și posibilitățle de realizare ale acesteia..

Jocul didactic are o latură formativă și informativă. Fiecare joc didactic urmărește un anume aspect:

-educarea auzului fonematic

-formare de priceperi și deprinderi

-înșușirea de noțiuni

Chiar dacă copilului nu i se spune ,prin sarcina didactică la care este supus ,copilul realizează itemul propus de educatoare. Este spectaculos cum prin intermediul jocului și ale etapelor acestuia să captezi atenția copilului , acesta să se joace dar în același timp să respecte regulile jocului și să învețe ceva .

În urma oricărui joc didactic personalitatea copilului este vizată,. Personalitatea copilului se dezvoltă într-un sens pozitiv. Indiferent de obiectivele urmărite de educatoare ,copilul pe parcursul unui joc didactic are multiple beneficii:

-învață să comunice cu educatorul ,dar și cu ceilați colegi

-formează priceperi /deprinderi

-își formează încrederea în sine

– este creativ

-este original în exprimare ,chiar dacă aceasta trebuie corectată

-beneficiază de învățare socială

-își dezvoltă percepțiile

-își formează reprezentări corespunzătoarea

-își dezvoltă operativitatea gândirii

-își educă atenția voluntară

Jocul didactic este creat de educator în scopul de a forma și instrui copilul în funcție de necesitățile acestuia. De aceea există o diversitate de jocuri diadactice care pe de o parte ajută educatorul să formeze și să dezvolte anumite aspecte ale personalitățile copilului preșcolar și pe de altă parte creează modalități de învățare distractive pentru copiii de această vârstă și în același timp bună dispoziție,bucurie în a se juca și în alt mod ,constructiv și educativ.

Contribuția jocului la dezvoltarea proceselor psihice ale copilului

Perioada de grădiniță este o perioadă de acumulări progresive. Pășind în grădiniță copilul trece de la programul din familie la cel organizat. Acest lucru nu este pe placul tuturor copiilor dar pe parcurs fiecare se adaptează la un program unic.

În cadrul familiei fiecare copil a avut parte de o atenție sporită din partea membrilor mai ales dacă , acesta era primul născut. În grădiniță , copilul trebuie să treacă printr-o perioadă de adaptare la program și la regulile de masă , precum și respectarea unui program de activități.

Perioada copilului cuprinsă între 3-6 ani este deosebit de importantă pentru dezvoltarea cognitivă și emoțională a copilului. Dezvoltarea personalității copilului depinde de gradul implicării copilului în activități și de gradul de comunicare în care este implicat.

Un copil cu care se vorbește și i se acordă atenție ,este în contact cu obiectele din jur și i se explică permanent la ce folosesc și cum se folosesc, are puterea de înțelegere mai mare decât un copil cu care s-a comunicat secvențial sau strictul necesar.

Ceea ce doresc să subliniez este faptul că un copil care își va petrece mult timp în grădiniță este mult mai bine dezvoltat psihic decât unul care nu a trecut prin grădiniță. Dezvoltarea personalității începe din grădiniță prin implicarea copilului în activități variate și cu scopuri pedagogice clare.

Jocul didactic este principala formă de activitate în grădiniță .Trecând de la jocul simplu la jocul didactic , organizat , copilul trece de la o învățare spontană la o învățare dirijată și controlată. Prin joc didactic , copiii socializează reciproc ,comunică și astfel își dezvoltă vocabularul. Metodele actuale , mă refer la cele activ –participative , pun accentul pe copil ca pion principal al activității de învățare.

Sarcinile didactice sunt aplicate mai mult pe grupuri de copii. Lucru în grup a devenit o modalitate de lucru frecventă și productivă. Astfel, copilul este invitat să se exprime , să-și spună părerea personală cu privire la un anumit aspect al problemei.

În cadrul grupului copilul își aduce contribuția într-o manieră personală și unică. Nu toți sunt îndrăzneți în fața unui educator dar unii în fața altora , în grup nu mai există teama de a greși.

În cadrul jocurilor didactice aplicate la grupă copiii de vârstă preșcolară sunt invitați să comunice unii cu alții. Pentru realizarea sarcinilor didactice ei trebuie să colaboreze unii cu alții să se străduiască să realizeze sarcina. Atunci când nu știe să ceară ajutor partenerului de lângă el și împreună să realizeze ceva împreună.

Asemenea metode de lucru încurajează copilul să lucreze care de multe ori nu are încredere în forțele sale , iar sarcina didactică dacă este personală i se pare copleșitoare și spune clar : nu știu , nu pot , nu înțeleg.

În cadrul oricărui joc didactic aplicat la grupă se urmărește cultivarea receptivității și dezvoltarea personalității copilului.Perioada pe care copilul o petrece în grădiniță este perioada formării inițiale ale personalității.

Un rol important în această perioadă de vârstă îl are familia și colaborarea acesteia , frecventă cu educatoarea. Este vital ca familia să sprijine copilul în dezvoltarea sa personală , să îl încurajeze în activități și să-l sprijine moral .

Senzațiile și percepțiile

Copilul la acestă vârstă nu poate învăța decât prin contactul nemijlocit cu obiectele. Acestă învățare pornește din familie și este continuată în activitățile de joc didactic din grupa de la grădiniță. Copiii apucă lucruri din curiozitate sau din admirație către adultul care folosește obiectul respectiv.

La această vârstă sunt ușor impresionabili. Ei doresc să folosească rujul mamei , telefonul tătălui, pantofii mamei sau orice obiect care pentru ei constituie punct de atractie și curiozitate. Este o modalitate de explorare. Pe măsură ce trece timpul sfera curiozităților se extinde.

Copilul atunci când se joacă are o lume a lui , se joacă cu plăcere .Fiind implicat în activități de joc variate , se poate trage o concluzie ce jocuri le desfășoară cu pasiune , care-l atrag sau care-i fac mai multă plăcere. Copilul se joacă de plăcere . Dacă un joc nu-i pe gustul său , renunță cu ușurință la el.

Trebuie să încurajăm ,copiii să exploreze mediul , să ia contact cu lucrurile din jurul lor . Este singura modalitate pentru a forma percepții de calitate și evident așa se pot obține reprezentări vii.

Conona Petrescu specifica că activitatea concretă cu obiectele, experiența senzorială a copilului constituie treapta inițială a cunoașterii și dezvoltării sale psihice

Intelectul

Când vorbim de intelect , ne referim la toată gama de procese psihice intelectuale: gândirea ,limbajul , memoria , atenția, imaginația. Copilul se află în perioada grădiniței ,într-o perioadă de acumulări senzoriale și dezvoltarea treptată a proceselor psihice..

Aceste achiziții se realizează treptat , prin implicarea copilului în joc didactic .Toate activitățile desfășurate la grupă implică majoritatea proceselor intelectului (gândirea , imaginația, atenția, memoria). În cadrul activităților de dezvoltare a limbajului copilul se folosește de operativitatea gândirii pentru a despărți în silabe,de a reconstrui un cuvânt, de a-l analiza sintactic –fonetic. Atunci când învață la grupă să alcătuiască primele propoziții , pornind de la exemple date , copiii alcătuiesc propoziții cu lucuri sau persoane apropiate lor ( eu , mama, tata).

Noțiunea de propoziție sau cea de număr și cifră sunt dificil de asimilat dacă nu se apelează la activități de joc didactic care implică operativitatea gândirii . Analiza , sinteza abstractizarea și generalizarea sunt operații pe care gândirea copilului le aplică la nivelul conștient prin lucru direct cu obiectele din jur.

Nu poți forma noțiunea de număr la un copil preșcolar dacă nu numeri obiecte cu el , jucării, peștișori sau persoane. ȘI acest lucru se poate realiza doar în cadrul unui joc didactic organizat , în care ai captat atenția copilului și l-ai motivat să se joace mai departe cu ceea ce dorești tu , astfel încât să realizeze sarcina didactică și să aibă rezultatul așteptat.

Apoi, ca să realizezi o punte cognitivă între număr și cifră , trebuie implicat copilul în activități specifice care să antreneze atenția voluntară, gândirea și memoria. Dacă aceste procese nu sunt activate , personalitatea copilului are de suferit mai târziu.

Va fi foarte greu să -și dezvolte aceste procese mai târziu , când alți copiii sunt deja la alt nivel și și-au dezvoltat operativitaea gândirii , și-au educat atenția și memoria prin implicarea directă în activități de timp joc .

Discutam în subcapitolul anterior de faptul că la începutul grădiniței copiii nu posedă un limbaj interior . Limbajul interior se dezvoltă odată cu operativitatea gândirii, memoria mecanică de care fac exces copii preșcolari se transformă în memorie voluntară, atenția se educă treptat , iar copiii trec de la exemple imitative la exemple care au amprentă creativă și personală.

Este dificil să educi atenția la preșcolari. Să treci de la atenția involuntară la cea voluntară înseamnă un drum anevoios . Preșcolarul nu poate să-și mențină atenția mult timp, obosește fizic, este un proces dificil și anevoios.

De aceea este important ca atunci când educatoarea vede că nu se mai pot concentra copiii chiar dacă nu a terminat ceea ce avea de făcut să creeze un moment de respiro , un cântec , niște exerciții de înviorare sau o diversiune care să relaxeze intelectul copilului și apoi poate relua ceea ce avea de lucru.

Afectivitatea

Este zona emoțională a copilului cea mai fragilă. Schimbarea climatului familial cu cel din grădiniță , chiar dacă este el și pentru câteva ore, este dificil emoțional pentru copilul preșcolar. De aceea se încearcă împodobirea spațiului de lucru (grupei ), diversificare constantă a materialului didactic, asigurarea unui climat afectic cald și recomfortant.

Copilul este cel care trebuie să se integreze , dar climatul afectiv creat de educatoare la grupă ,în relațiile cu toți copiii asigură o retenție și un feed-back corespunzător. El trebuie să vină la grădiniță cu plăcere, cu bucurie.

Majoritatea copiilor sunt întrebați de părinți seara sau în cursul zilei : Ce ai făcut azi?. Iar copilul răspunde cu seninătate : M-am jucat. Este dificil pentru un părinte care nu lucrează în domeniu să înțeleagă. Dar dacă copilul s-a jucat , iar în partea interioară a sa a acumulat achiziții atât intelectuale cât și informaționale , atunci este un beneficiu pentru el.

Emoțiile copilului se îmbogățesc și prin muzică mișcare,desen,etc. Atât timp cât este stimulată partea afectivă , și aici fac referire la partea afectivă din toate activitățile de joc didactic succesul este garantat.

Nu poți învăța un copil cu forța ,nu-l poți pune să facă ceva în mod direct, trebuie creat un cadru specific jocului , trebuie captată atenția copilului și trebuie trezit interesul pentru ceea ce va urma să facă.

Personalitatea

,,Prin urmare, folosind jocul ca mijloc de formare intelectuală, educatoarea va acționa în urmatoarele direcții: va îmbogății impresiile copiilor despre realitatea înconjurătoare; le va extinde sfera reprezentărilor și va adânci, preciza și corecta conținutul lor; le va stimula imaginația reproductivă și creatoare în realizarea temelor de joc; le va activiza gândirea și procesul de comunicare verbală prin care ei își exprimă impresiile, părerile și dorințele în joc; va exersa verbalizarea elementelor jocului”, specifica Elvira Chircev în Pedagogia școlară.

Perioada din grădiniță , este o perioadă a descoperirilor obiectelor înconjurătoare,a descoperirii realității din jur.

Copilul ia contact cu regulile vieții sociale pe care trebuie să le respecte. Treptat el cunoaște și alte personae care interacționează cu el în mod diferit, în afară de mama, tata, cei apropiați lui.

Altfel spus , își lărgește cadrul relațional cu persoanele dar și cu obiectele din preajma lui. Așa cum am menționat schimbările care au loc la nivel afectiv și intelectual , tot așa și personalitatea copilului trece prin modificări esențiale în această perioadă.

Se conturează conștiința de sine. Copilul devine mai independent ( se îmbrăcă singur , mănâncă singur etc,) Copilul devine curios în legătură cu aproape orice. Este perioada DE CE ?

Începe să fie înteresat cum se îmbracă atât el cât și cei din jur , poate emite judecăți simple care pot exprima plăcerea sau indignarea față de un alt comportament văzut. Începe să acumuleze generalizări cantitativ, despre logica relațiilor, a spatiului, a mărimii obiectelor.

Cunoașterea este satisfăcută de curiozitate și nevoia de comunicare referitor la ceea ce-l interesează pe el.

Cerințele din grădiniță la care copilul trebuie să facă față sunt mult mai deosebite decât cele de acasă,iar această adaptare vine cu o schimbare comportamentală și mi ales atitudinală față de mediul în care se găsește.

Capitolul II –ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI

2.1.Conceptul de personalitate și importanța acestuia la vârsta preșcolară

”Copilăria este ucenicia necesară vârstei mature,iar prin joc copilul își modelează propria lui statuie ”( J.Chateau)

Personalitatea copiilor este o construcție unică pentru fiecare dintrei ei.Toate componentele personalității acționează și se corelează între ele ,formând o personalitate unică .În procesul de învățământ ,educatorul este atent la aspectele care vizează și personalitatea copilului.

Cele trei laturi ale personalității sunt:

-temperamentul

-caracterul

-aptitudinile

Temperamentul

Așa descoperă că unii copii sunt mai introvertiți , alții sunt mai vorbăreți ,alții se plictisesc repede de o activitate , iar alții nu sunt dispuși să încerce și alte jocuri decât pe cele care le știu ei.

Vorbim de temperament , cercetările efectuate au demonstrat că acesta poate fi diagnosticat prin metode de observație. Astfel noi educatorii ne putem da seama ce fel de temperament are copilul prin adaptarea sa la sarcinile educative , prin observarea modului de a-și însuși anumite aspectele ale învățării.

Putem aplica și metoda chestionarului sau cea a investigației pentru a determina temperamentul unui copil. Identificarea tipului de temperament la preșcolari , ne ajută pe noi să ne putem modela activitatea și să găsim soluții optime pentru a determina copilul la o participare activă și cu rezultate optime obținute.

Prin urmare pentru un copil cu temperament coleric este necesar să-i canalizăm atenția către activitatea didactică prin crearea unei motivații puternice. De asemenea pentru colerici este necesar să înțeleagă regulile privind disciplina.

Pentru un copil cu un tip de temperament flegmatic ,implicarea în activități de grup,implicarea în jocurile de rol este benefică , deoarece îl încurajează și-l determină să fie creativ în situații diferite. Chiar dacă este un copil retras și mai puțin sociabil prin implicarea în situații noi și care-i trezesc interesul și bucuria , acesta poate fi productiv și educabil din punct de vedere temperamental.

Pentru cei cu un temperament melancolic, educatorul trebuie să creze jocuri prin care acești copii să-și formeze încrederea în sine..Sunt genul de copii care renunță repede și nu rezistă la stări tensionale. Prin urmare este absolut necesar să fie încurajați și bonificați de fiecare dată pentru participare și rezultate le obținute în cadrul sarcinii didactice.

Pentru copiii cu temperament sangvinic , educatorul trebuie să urmărească ca acesta să nu devină superficial , deoarece aceasta este o trăsătură a acestui tip de temperament. Ei se plictisesc repede, învață repede dar și uită repede dacă nu se revine și nu se consolidează achiziția asimilată.

Ca o concluzie , temperamentul ca parte dinamică a personalității reprezintă un set de trăsături înnăscute care pot avantaja sau devantaja copilul. Odată identificate , ele pot fi educabile și se poate construi o personalitate ideală, indiferent de tipul de temperament, deoarece factorul primordial este educația în formarea personalității.

Caracterul

Caracterul este o latură dinamică a personalității care vizează aspecte sociale și morale ale acesteia. Prin formarea unor trăsături de caracter pozitive , putem educa preșcolarul să obțină rezultate frumoase în plan social. Printr-o formare atitudinală corespunzătoare , copilul se poate raporta la cei din jurul lui ( și aici mă refer la familie , la colegii de la grădiniță , la persoanele cu care intră în contact).

Există și raportarea la propria persoană dar acest aspect nu este foarte clar și bine definit la cei mici. Încă din grădință , copilul își formează o conduită comportamentală și socială care să se adapteze cu cerințele societății . Prin urmare în grădiniță și nu numai copilul învață nu numai la nivel achizițional ( intelectual ) dar își formează caracterul și fiecare implicare a copilului în activități educative este un câștig pentru acesta și o transformare pentru personalitatea lui.

Aptitudini

Aptitudinile reprezintă un complex de însușiri psihice structurate în mod unic care permit efectuarea unor activități cu ușurință.Putem spune că aptitudinile aspectează partea operațională a personalității.Aceste surclasează individul peste media comună în desfășurarea unor activități.

Fiecare pedagog și psiholog a încercat o structurare a aptitudinilor în funcție de anumite criterii.Astfel se pot distinge:

-aptitudini didactice –care se referă la activitatea de instruire

-aptitudini educative-care vizează dezvoltarea personalității

În funcție de procesele psihice implicate , putem vorbi în cadrul primei categoii de aptitudini ce asigură calitatea limbajului, a atenției, a memoriei. Iar în a doua categorie putem discuta despre aptitudini care vizează spiritul observație , tactul pedagogic ,spiritul organizatoric.

2.2 Jocul didactic –mijloc de formare a personalității preșcolarului

Schimbările din educație au pus accentul pe învățarea centrată pe elev. Acest aspect a adus modificări programei și abordări variate procesului de instruire.

Jocul didactic a căpătat o expansiune în cadrul activităților integrate și variația lui în cadrul acestor activități este impresionantă. La ora actuală jocul didactic este văzut ca un proces interdisciplinar , care încurajează toate tipurile de inteligență , conform teoriei inteligențelor multiple ale lui H.Gadner (1983):

-inteligența lingvistică

-inteligența muzicală

-inteligența logico-matematică

– inteligența spațială

– inteligența corporal chinestezică

– inteligența personală

– inteligența socială

Jocurile didactice în care sunt impicați preșcolarii reflectă aspecte din viața socială, iar rezolvarea sarcinilor didactice și discutarea finalităților jocului conduce la modificări psihice pozitive și constructive și bune bazele formării personalității individului de mai târziu.

Omul este o ființă socială . Prin urmare copilul se pregătește de mic pentru integrarea sa socială. Acest lucru se reflectă în activitățile educative , încă de la grădiniță. In cadrul jocurilor didactice sunt stipulate obiective care vizează formarea de priceperi și deprinderi, vizează dezvoltarea atitudinilor, vizează aspecte ce țin de dezvoltarea socio –emoțională a copilului preșcolar.

Formarea capacității de învățare se realizează treptat , iar preșcolarul este supus unor activități intelectuale și unei învățări morale treptat , conform capacităților sale de vârstă.

Jocul didactic contribuie la o dezvoltare multiplă a personalității copilului și se acsează pe o învățare globală în care creativitatea este pusă pe primul plan.

În cadrul grădiniței educatoarea combină jocul liber cu jocul didactic.Jocul liber îi oferă acesteia informații despre copil ”la cald”. Cu alte cuvinte , copilul utilizează în jocurile personale experiența dobândită și o trece prin filtrul personalității sale. Atitudinea sa , modul de acțiune și limbajul folosit în cadrul jocului liber, furnizează informații educatoarei despre modul cum percepe el realitatea și cum se raportează la aceasta.

Jocul didactic este creat de educator și urmărește obiective care au rolul de a produce schimbări formative și educative în cadrul psihologiei individuale .

Varietatea jocurilor îmbogățeste experiența copilului preșcolar și îi dezvoltă personalitatea prin participarea acestuia la o gamă variată de experiențe educative.

Jocul didactic are o structură proprie ,un set de reguli de la care preșcolarul nu se poate abate. Modul de organizare al jocului didactic este unic , în funcție de obiectivele pe care și le-a propus educatoarea și de ariile curriculare vizate.

Unele jocuri sunt mai simple , altele mai complicate în funcție de particularitățile de vârstă ale copiilor și de itemii urmăriți de educator. Jocul didactic în această perioadă a învățământului de majore schimbări , a trecut de la o caracteristică reproductivă la una creativă.

Majoritatea jocurilor didactice pun accent pe formarea capacității de relaționare a copiilor unii cu ceilalți. Dacă în cadrul învățământului tradițional , copilul era privit ca un receptor , ca un asimilator de modele de comportamente și atitudini , acum copilul este privit în cadrul desfășurării jocului didactic ca un creator , ca un generator de idei noi și spectaculoase .El este pus în ipostaza de subiect al cunoașterii active.

Un alt aspect al jocului didactic actual este comunicarea. În cadrul acestuia , s-a revizuit rolul și modul comunicării. În cadrul jocului didactic din învățământul tradițional comunicarea era într-un singur sens.

În cadrul didactice moderme , educatoarea deschide căile de comunicare și lasă frâu imaginației copilului de a se exprima. Comunicarea și relaxarea comunicării în cadrul jocului didactic este esențială. Copilul nu trebuie să stea cu teamă că ceea ce spune el este de bun augur sau nu : dacă este pe placul sau gustul celui care aude. El trebuie încurajt să-și spună părerea oricare ar fi aceasta.

Jocul didactic din actuala perioadă are rolul de a activiza copilul , de a-i ridica gradul de participare la activitate , indiferent de caracteristica activității. Educatoarea are rolul de a menține echilibrul jocului , de a-l dirija către finalitatea dorită dar nu și spre modelul finalității. Finalitatea jocului sau a lucrărilor rezultate trebuie să mențină amprenta personală. Aceast lucru trebuie încurajat și acest fapt reliefează stimularea creativității copilului pe parcursul desfășurării jocului.

2.3 Rolul comunicării în cadrul jocului la preșcolari

După părerea mea personală comunicare înseamnă echilibrul vieții.Fiecare dintre noi pe timpul unei zile suntem implicați în activități care ne solicită comunicarea pentru a rezolva sarcini și pentru a ne înțelege.Consider că modalitatea de comunicare face diferența in societate ,aici mă reer strict la calitatea actului de comunicare.

Atunci când comunicăm nu comunicăm doar verbal , cuvintele sunt însoțite de aspecte de tonalitate , emotivitate , intensitate. Aceste caracteristici ale limbajului furnizează informații clare despre starea de moment a individului .

Raportând aceste aspecte la vârsta preșcolară , ele sunt mult mai pregnate. Copilul mic nu are un limbaj interior bine conturat. Acesta abia acum se formează. Prin urmare , preșcolarul ceea ce gândește afirmă cu voce tare.

Atunci când intră in grădiniță copilul posedă un anumit vocabular și un anumit grad de liberă exprimare. Acest lucru aspectează educația sa și gradul de atenție primită în familie. Un copil cu care s-a comunicat tot timpul este mult mai abil în comunicare decât unul căruia nu i s-a acordat suficientă atenție și s-a comunicat doar strictul necesar.

Educatoarea are obligația de a diagnostica nivelul de dezvoltare a limbajului la care se află copilul și să găsească modalități de activizare a vocabularului în funcție de temperamentul copilului și necesitățile acestuia .

Comunicarea verbală este însoțită și de comunicarea nonverbală. Aceasta îmbrățișează două aspecte:

-un aspect care vizează paralimbajul

– un aspect care vizează limbajul nonverbal.

Atuci când vorbim de ton , de ritmul vorbirii , de modalitatea de construire a propozițiilor vorbim de paralimbaj . Acesta vine să edifice exprimarea limbajului verbal. Astfel educatoarea poate descoperi la un copil , ticuririle verbale.

Atunci când vorbim de comunicare și actul în sine acesta vizează atât educatorul cât și copilul. Tonul este cel care face diferența actului de comunicare și complexitatea informațională. Este indicat să se folosească de către educator un limbaj accesibil particularităților de vârstă și un ton cald care să aibă rolul de a capta atenția copilului și nu în a o dispersa.

Copilul în grădiniță își dezvoltă limbajul , își îmbogățește vocabularul în urma experiențelor didactice la care participă. Comunicare în cadrul activităților educaționale este vitală de ambele părți:

-educatorul poate diagnostica nivelul copilului , puterea lui de exprimare și de înțelegere , poate îndruma , corecta și coordona activitatea copilui , poate oferi explicații pertimente pentru fiecare subiect în parte

-copilul poate să-și exprime dubiile , nivelul de asimilare , temerile în legătură cu sarcina didactică și impedimentele desfășurării ei.

Expresivitatea verbală este însoțită și de limbajul nonverbal. Observăm cum un copil dorește să răspundă sau unul care evită contactul vizual cu educatorul, agitația sau bâlbâielile copilului furnizează informații prețioase educatorului despre calitatea actului de comunicare.

Astefel în cadrul orelor de comunicare , educatoarea urmărește dezvoltarea limbajului. Înșușirea unui limbaj corespunzător ,ajută preșcolarul să -și îmbogățească exprimarea . Jocurile cu privire la dezvoltarea limbajului sunt variate.

Tot în cadrul activităților de comunicare , preșcolarul își educă auzul fonematic , învață să pronunțe cuvintele corect , își însușește noțiuni de exprimare clară și corectă. În cadrul jocurilor de rol el poate să exprime în cuvinte proprii aspecte morale ale unor persoanje de basm . Astfel latura personalității este vizată prin educarea morală și estetică discutată în poveștile prezentate sau în situațiile expuse

Modalitatea cea mai eficientă de a activiza limbajul unui preșcolar este jocul didactic și comunicarea . Dezvoltarea operativității gândirii are ca ingredient principal dezvoltarea și utilizarea limbajului și a comunicării.

Achizițiile lingvistice îi oferă posibilitatea preșcolarului de a comunica cu ușurință, de a-și exprima părerile personale cu privire la obiectele din jur, cu privire la raporatarea sa la persoanele din jur .

,,Cu cât limbajul copiilor va fi mai bogat, cu atât mai ușor vor înțelege și își vor însuși noile cunoștințe, cu atât mai clar și mai precis își vor exprima gândurile și dorințele, și invers, cu

cât gândirea lor va fi mai dezvoltată cu atât mai ușor își vor îmbogăți limbajul, modalitățile de exprimare verbală.”

Pentru o comunicare eficientă în timpul jocului didactică ,participanții la joc trebuie să respecte reguli:

-să observe starea receptorilorși să înțeleagă cadrul situației de comunicare

-să-și exprime părerea personală cu privire la actul comunicării situațional

-să asculte părerea celorlați

-să nu se abată de la obiectivele comunicării stabilite prin sarcini didactice specifice

-să sporească eficiența comunicării

Educatorul are muliple roluri pe parcursul unui joc didactic în ceea ce privește comunicarea:

-să asculte părerile pe care le au copiii cu privire la un subiect anume

-să obțină un feedback verbal de la copii după activitatea educativă

-să exprime mesajele clar , sarcinile didactice în mod simplu astffel încât orice preșcolar angrenat în activitate să lucreze și să nu fie frustrat că nu a înțeles ce trebuie să facă

-să folosească mijloace audio vizuale cât mai des care să faciliteze comunicarea și gradul de înțelegere a informației și al comunicării verbale și calitatea transmiterii și asimilării informației

În cartea ,,Laborator preșcolar” Mihaela Păiși Lăzărescu face precizări asupra actului de comunicare:

-A vorbi nu e totuna cu a comunica.

Aici se referă la acea categorie de copii care vorbesc întruna dar nu la obiect și eficient.

-A tăcea nu înseamnă lipsă de comunicare.

Prin această afirmație ,putem deduce că un copil care tace și nu poate comunica , poate avea deficiențe de comunicare fiziologice și aici mă refer la dificultăți de receptare a auzului sau de redare a a sunetelor sau poate se poate identifica o dislexie

-A transmite nu e totuna cu a comunica.

Aspectul acesta vizează atât copilul , cât și educatorul.Pe de o parte ceea ce transminte educatoarea trebuie să se asigure că este receptat și înțeles , iar ceea ce răspund copiii trebuie să aibă feedback la ceea ce s-a cerut de către educator.

2.4 Dezvoltarea personalității în cadrul activităților din grădiniță.

Indiferent de aria curriculară , jocul didactic propus vizează și o latură a personalității. În Aria curriculară Limbă și comunicare copilul preșcolar poate învăța despre personajele de basm , despre tipologia acestora , despre calitățile și defectele lor.

Astfel se pot organiza jocuri care reliefează trăsături de caracter ale unor personaje de basm întâlnite. În acest sens educatoarea este de preferat să apeleze la mijloace audio vizuale care sprijină comunicarea și generalizarea ideilor despre fiecare personaj în parte.

Cu ajutorul unor măști poate aplica un Joc de rol ”Cine sunt eu ?”, un copil ( reprezentant al unei echipe , poate să joace rolul unui personaj de poveste așa cum l-a perceput el) iar echipa cealaltă sau celelalte echipe să-l identifice.

Acest joc didatic creează amuzament distracție , dar este o formă autentică de consolidare a memoriei , a formării trăsăturilor de caracter , a dezvoltăriii limbajului nonverbal și a lărgirii orizontului cunoașterii .

Conform noii programe se recurge la activități integrate care creează o abordare largă și stimulează creativitatea copilului.

În cadrul activităților de desen sau de modelaj , creativitatea copilului este stimulată prin variația posibilităților de exprimare cromatică , prin modelaj și expresivitate artistică personală.

Atunci când dorim să observăm copilul preșcolar în cadrul jocului liber , acesta va aduce în cadrul jocului său experiența sa de viața , ceea ce îi place , ceeea ce-l impresinează și fascinează.

În cadrul jocului ” Mima” , copii nu mai sunt atrași de personaje de poveste . Ei îl joacă cu sarcina didactică impusă în cadrul activităților comune, dar dacă aceasta lipsește , eu am observat că rolul acestor personaje este luat de personajele de desene animate pe care aceștia le urmăresc , cum ar fi : Sponge Bob, Evin , Avatar etc….

Coordonarea jocului cu aspectele realității în care el trăiește este vitală.Trăim într-o societate în plină schimbare , iar acest lucru vizează toate domeniile inclusiv cel educațional.

Copilului trăiește și se reprezintă prin prisma experiențelor de viață la care este expus. Lumea desenelor animate a suferit transformări , prin urmare și aria percepției copilului preșcolar cu privire la aceste desene s-a schimbat.

Noua tendință este abordarea jocurilor integrate. Aceste jocuri , necesită o pregătire analitică a educatorului în elaborarea lor dar sunt fascinante pentru copii și plăcute ca desfășurare didactică.

De exemplu: Jocul ”Ograda cu animale”

Elevii sunt împărți pe subgrupe echilibrate. Elevii au ca sarcină didactică să completeze ograda cu animale. Unii decupează animalele domestice dintr-o plansșă în care sunt și animale sălbatice.

Prin urmare ei trebuie să selecteze animalele domestice de cele sălbatice. Altă grupă are de colorat animalele domestice , altă grupă are de modelat din plastilină animale domestice reprezentative pentru o fermă de animale.

Ograda de animale presupune un gard pe care copiii îl realizează din bețe de chibrit și ață ..Deasemenea ei confecționează adăpătoarea și cofragul de mâncare la fiecare animal în parte.

Aceste sarcini didactice pe care copiii le realizează prin procedeul impus trebuie verbalizate. Preșcolarul trebuie să exemplifice verbal ceeea ce a avut de făcut și de realizat.

Este evident faptul că el a redat aceste animale sau a decupat conform priceperilor și deprinderilor sale de la acel moment .

De aici acest joc poate fi conectat cu activitatea matematică. Educatoarea poate întreba : Câte păsări sunt? Câți porci sunt? Care este numărul oilor? Numărul oilor este mai mare decât numărul porcilor? -Aici poate compara numerele cu imaginile sau a animaleleor în miniatură.

Jocul poate avea o complexitate mai mare , se poate discuta despre Genurile animalelor (genul substantivelor): exemplu capră- țap, capră-berbec, iapă—cal…acest lucru fiind posibil pentru cei de la grupa mare.

Care sunt avantajele unui joc integrat ? Copilul vizează mai multe domenii,este vorba despre o învățare globală.Același subiect discutat din mai multe puncte de vedere.În cadrul acestui joc aplicat am urmărit și domeniul Limbăși comunicare, Matematică și științe și deasemenea și domeniul Om și societate. Am stimulat comunicarea , am apreciat creativitatea manifestată și am reușit un grad mare de participare a copiilor la această activitate complexă.

Am format pe parcursul desfășurării activității , priceperi și deprinderi , noțiuni noi, am dezvoltat limbajul , estetica și am format conduite .

Prin intermediul predării integrate oferim o plajă largă de abordare a temei. Modalitățile de lucru aparțin creativității educatorului și reflectă personalitatea acestuia. Din punct de vedere al copilului acest lucru se reflectă în formarea de trăsături de caracter, formarea de noțiuni , formarea de atitudini, dezvoltarea limbajului și aspecte de învățare socială.

Capitolul III CERCETARE – JOCUL DIDACTIC MIJLOC DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂȚII COPILULUI PREȘCOLAR

3.1 Argument

Când am ales această temă de cercetare m-am gândit la importanța dezvoltării personalității copilului preșcolar în această perioadă de viață . Personalitatea preșcolarului este un domenoiu vast și care are multe substraturi .

În grădiniță toate formările intelectuale și morale se realizează prin joc didactic. Jocul didactic este folosit și ca modalitate de petrecere a timpului în activitățile liber alese ,este principala activitate în activitățile comune și metodă eficientă de modelare morală și formare comportamentală.

3.2 Metodologia cercetării

Scopul cercetării:

Scopul cercetării de față este să demonstrez că jocul didactic are un rol covârșitor în formarea personalității copilului preșcolar.

Obiectivele cercetării:

-stimularea creativității prin joc didactic

-formarea conduitei și unui comportament moral adecvat prin joc didactic

-integrarea copilului în grup prin intermediul jocului didactic

Ipoteza cercetării:

Am pornit de la ideea că în cadrul oricărei activități comune la grădiniță sunt prevăzute obiective care vizează formarea unor aspecte legate de personalitatea copilului. Prin urmare indiferent de jocul didactic aplicat ,există și o parte educativă a formării educației morale.

Jocul didactic este folosit ca modalitate de transmitere de cunoștințe dar și ca modalitate de formare de conduite morale și îmbunătățirea relaționării copilului cu ceilalți din jurul său..

Pentru această cercetare am folosit jocuri integrate care au rolul de a oferi copiilor o plajă mai mare de învățare , o mai bună posibilitate de exprimare și care cuprind mai multe arrii curriculare .( Arii curriculare : Limbă și comunicare, Matematică și științe, Om și societate).

Metodologia investigației:

-Experimentul

-Observarea sistematică

-Jocul didactic

3.3 Organizarea și desfășurara cercetării pedagogice

Lot de subiecți:

Am lucrat pe două grupe de copii:

-O grupă este din Popești Leordeni-Grădinița nr 3-grupă mijlocie (Jud Ilfov)-nou formată

-O grupă este din Comuna Glina –Sat Bobești-Grădinița nr 3- grupă mijlocie (Jud Ilfov)-nou formată

Grupele au un efectiv de 24 de copii distribuiți egal pe sexe.

Caracteristicile grupelor din care fac parte subiecții:

Comuna Glina –Sat Bobești-Grădinița nr 3- grupă mijlocie (Jud Ilfov)

Este o grădiniță simplă , care nu a beneficiat de o utilare așa cum se cere la nevoile sale actuale.Este singura grădiniță din zonă.Copiii din tot satul sunt inscriși aici..Nivelul populației este limitat.Trăiesc din venituri mici , unii chiar din ajutor social.Aste ne oferă multe informații cu privire la implicarea părinților în viața copiilor săi. Copiii beneficiază din punct de vedere educativ doar de sprijinul educatoarelor.Părinții sunt plecați la muncă cu ziua și practic pentru ei grădinița este un loc unde să-i țină supravegheați și nu observă munca care se depune de către cadre în educarea copiilor lor.Grădinița nu are calculator , nu are videoproiector nu beneficiază de net , iar acest lucru se reflectă în modaliatea de lucru cu acești copii.Opționalele de la grupă sunt și ele limitate deoarece părinții nu pot să le susțină financiar.Se încearcă un voluntariat pentru acest an , în senesul să vină cineva și să facă în mod voluntar dansuri cu acești copii.

Popești Leordeni-Grădinița nr 3-grupă mijlocie (Jud Ilfov)

Aceasta este unitatea unde am baza și unde lucrez eu.Este o locație nouă și spațioasă.Aici funcționează două grupe .Grădinița este dotată civilizat și în mare parte corespunde cerințelor actuale.Copiii provin din familii cu posibilități limitate dar acestie spre deosebire de cei de la cealaltă grădiniță reușesc să se mai implice în educația copilor lor.Prin urmare există posibilitatea unei variații opționale , excursii , vizite …Părinții au un grad mai mare de implicare decât ceilalți dar și acesta este relativ limitat.

Metodologia investigației:

-Experimentul

-Observarea sistematică

-Jocul didactic

Evaluarea inițială

Jocul: Bogățiile Zânei Iarna

Pentru a desfășura acest joc am organizat un ambient aparte .Am prezentat zâna Iarna dar fără podoabe și foarte tristă ( un chip trist).

Sarcina de lucru :

-copiii au avut ca sarcină să recunoască obiectele caracteristice anotimpului Iarna și implicit care-i aparțin Zânei Iarna. Apoi au împodobit rochița ei și au realizat un decor potrivit , anotimpului.

Ei au avut de selectat elemente caracteristice anotimpului iarna și să le denumească.Deasemenea au stabilit starea emoțională a Zânei, care la începutul activității era tristă , iar apoi era fericită și bogată.

Copiii au avut ca sarcină să și decoreze aceste bogății ale zânei Iarna și să realizaze un decor adecvat.

Materialul didactic folosit :

-s-au folosit pentru această activitate :fulgi de zăpadă confecționați din hârtie , imagini cu oameni de zăpadă , săniuțe ,copii care se joacă , bradul de Crăciun,globurietc.

În cadrul acestui joc am urmărit :

Item 1-să colaboreze unii cu alții , să-și însușească deprinderi de lucru în grup, respectând regulile jocului

Pe parcursul activității am urmărit dacă comunică unii cu ceilalți , dacă folosesc un limbaj corect gramatical , dacă lucrează toți copiii și dacă își însușesc reguli de lucru în grup.

Jocul : Bradul de Crăciun-activitate de modelaj și de desen

Copiii au fost împărțiți pe grupe. Unii au ales să modeleze podoabe de Crăciun alții au decis că doresc să deseneze .Prin urmare s-au creat grupe în funcție de doleanțele lor.

Sarcina de lucru:

Copiii au avut de desenat podoabe din Bradul de Crăciun, iar alții au auvut de modelat același lucru. Ei au decis ce să coloreze și ce obiecte specifice bradului să modeleze.

Astfel ei au redat globuri , bomboane , beteală , lumânări .Totul a fost asamblat într-o lucrare colectivă –Un brad împodobit cu podoabe desenate și modelate de copii

Materialul didactic folosit

Un material ppt, plastilină, globuri din hârtie

În acest joc am urmărit:

Item 2- realizarea unor lucrări creative prin stimularea comunicării dintre copii , să socializeze unii cu alții

Jocul: Cum mă joc cu ceilalți?

Am realizat un joc integrat . În cadrul acestui joc am pus accentul pe limbaj dar am accentuat și aspecte de conduită morală și comportamentală. Prin urmare arrile curriculare implicate : Limbă și comunicare , Matematică și științe , Om și societate

Am urmărit :

Item 3-să denumească stările emoționale identificate pe parcursul jocului (bucurie , tristețe, durere, fericire)

Jocul are preponderență pe Aria –Limbă și comunicare și urmărește dezvoltarea limbajului ( a corectitudinii exprimării în propoziție , a pronunțării cuvintelor și a extinderii vocabularului) și pe Aria Om și societate prin însușirea a formulelor de adresare de tipul ( Te rog frumos! Te joci cu mine ? Te rog scuză –mă că te-am lovit! etc.) și formarea unor norme de conduită civilizată.

Se prezintă copiilor un material ppt apoi o planșă care ilustrează jocul copiilor iarna-La săniuș. Imaginile sunt edificatoare pentru modalitatățile de joacă ale copiilor.(Unii se impiedică , alții dau peste alții cu săniuța, alții se ajută reciproc în construirea unui om de zăpadă.)

Sarcina de lucru:

-să identifice stările emoționale ale fiecărui copil din imaginne și să încerce să definească ce i-a produs această stare.

Materialul didactic folosit:

Am folosit planșa cu jocurile de iarnă, materialul ppt,emotional faces

Pe parcursul acestui joc am integrat și activitatea de matematică, am numărat copii ,săniuțele,brazii. Am recunoscut culorile și am identificat elementele spațiale ( mai aproape , sus , jos , mai departe,etc)

Deasemenea am urmărit formule de politețe și norme de învățare socială.

Jocurile aplicate în cadrul evaluării inițiale sunt pentru a diagnostica nivelul copiilor înainte de a lucra cu ei . Pe perioada de cercetare am aplicat jocuri care mi-au furnizat date concrete despre modificările comportamentale ,emoționale și atitudinale prin aplicarea jocului didactic în cadrul activităților.

Evaluarea finală

În cadrul evaluării finale , jocuri au fost mai grele ,mai complexe.Deasemenea pe parcursul acestor jocuri am urmărit itemi care să indice date despre educarea personalității copilului preșcolar.

Domeniile de învățare au fost variate.am combinat toate metodele aplicate pe cercetare , iar în completare am integrat noile metode de învățare :metoda brainstorming, harta conceptuală.

Jocul –Duminica în familie

Este un joc complex . Desfășurarea lui a implicat mai mult material didactic și a solicitat și copiii. Am aplicat acest joc deoarece am constatat că preșcolarii învață din exemple familiale mult mai mult.

Prin urmare unele exemple din familie le-am transpus în joc ca să detensoionez jocul și să-l prezint ca o normalitate pentru cei mici.

Materialul didactic:

Diverse obiecte din gospodărie dar și în miniatură aflate în dotarea grădiniței ( cescuțe, farfurii de unică folosință, pahare de unică folosință , aspirator de jucărie, ținută de gospodină).

Sarcină didactică:

Copiii au avut ca sarcină să improvizeze anumite rolului , având ca exemplu propria familie. Ei au fost nevoiți să joace rolul tatălui , al mamei , al copilului , al bunicii în diferite momente ale zilei , respectând tipologia personajului și tipologia momentului zilei ( la prânz , seara ).

Jocul de rol a fost modalitatea principală de desfășurare a activității.

Item1 -copiii au avut de realizat un dialog creativ în funcție de rolul cerut

Jocul pe care l-am aplicat a avut rolul de a stimula comunicarea la copiii – a fost ca o invitație la comunicare. Este foarte drept că am surprins aspecte din viața de familie de zi cu zi pe care copiii le-au redat din sinceritate. Așa am descoperit carențele educative nu numai ale copiilor dar și ale părinților.

Jocul de rol cerut ca sarcină didactică a stimulat creativitate copiilor, a adus o notă de autencitate activității. A determinat copii să dea răspunsuri în funcție de întrebărie la care erau solicitați..

Regulile jocului au fost foarte bine trasate. Stabilirea regulilor de joc a avut drept scop să stimuleze competitivitatea dintre echipe și să-și dorească să participe mai mult, să contribuie mai mult la activitate astfel încât echipa din care face parte să câștige.

Practic acest joc de rol a evidențiat personalitatea fiecăruia , a contribuit la educarea pozitivă a acesteia . Un alt rol pe care l-a avut acest joc didactic a fost accesarea căilor de comunicare dintre copii. Un alt aspect vizat a fost formarea conduitei morale și a conștiinței morale.

Jocul –Halloween

Acest joc diadactic a avut la bază experimentul. Fiecare copil a experimentat personal trăirile emoționale date de personaj. Practic fiecare copil a experimentat o stare emoțională.

Itemul urmărit:

Item2-să denumească stările emoționale identificate

Material diadactic: costume specifice sărbătorii de Halloween.Machiaj specific , dovleci desene,culori etc

Sarcina didactică: Copiii au avut ca sarcină didactică să poaret un costum și să redea așa cum poate trăirile emoționale ale personajelor. În același timp au fost obligați prin sarcina didactică să definească starea emoțională și natura personajului.

Prin urmare copiii care au jucat de exemplu rolul vrăjitoarei trebuiau să se comporte ca ea.și să spunăd espre personajul inerpretat că este rău sau provoacă suferință etc.

Despre zâne –sunt personaje bune care ajută oamenii (Zâna bună, Zâna Măseluță). Tot ca sarcină didactică au avut de asociat personajele cu emotinal faces.

Acest lucru le-a făcut plăcere copiilor și i-a ajutat să-și facă o impresie clară despre personajele pozitive și negative.

Am urmărit o catalogare a personajelor: bune /rele; personaje pozitive /personaje negative.

Fiecare copil și a exprimat opinia pesonală cu privire la personajul prezentat. Acest lucru a stimulat comunicarea , fiecare venind cu completări personale la părerile celorlalți colegi.

Joc didactic –Am greșit … Te rog , scuză-mă!

În cadrul acestui joc am urmărit :

Item 3- recunoașterea greșelior dintr-o situație dată și bucuria împăcării

Material didactic:

Planșe care redau situații de viață,,creioane colorate, emotion faces, jetoane, material ppt.

Acest joc are rolul de a îmbogăți viața socială a copiilor . Prin urmare de a stimula viața socială și a antrena copilul în învățarea socială. Învățarea socială este un proces complex care ajută copilul prin experiențele pe care le trăiește să-și îmbogățească experiența personală și să-și dezvolte personalitatea.

Exemplele din grupa de copii, mă refer la cele comportamentale sunt elocvente pentru a fi date de exemplu și a forma noi atitudini pozitive în conduita copilului preșcolar.

Acest joc este dificil de desfășurat deoarece nu toți copiii stăpânesc un limbaj corect și nu toți reușesc să transmită verbal ceea ce simt datorită unui limbaj slab dezvoltat. Dar pot fi stimulați atât în aria de comunicare cât și în cea de reprezentare grafică sau de desen sau modelaj.

De aceea am propus ca obiectiv major pentru această activitate dezvoltarea comunicării și a relațiilor interpersonale. Acest joc l-am desfășurat pe mai multe variante și am reușit să stimulez anumite secțiuni din personalitatea copilului preșcolar .

Copilul preșcolar a învățat în urma acestui joc că orice greșeală poate fi îndreptată și folosirea unor formule de politețe sau de regret a ceea ce a făcut poate ameliora situația de tensiune creată.

Sarcina de lucru:

-Copii au de de discutat despre situațiile comportamentale prezentate. Pot reda acest lucru verbal sau prin folosirea emotions faces sau prin asocierea de imagini.

Am urmărit pe parcursul jocului să dezvoltăm comunicarea și conștientizarea stărilor de tensiune, definirea lor , dar și gestionarea lor prin comunicare.

Acest joc are consecințe morale și comporatamentale pozitive, deoarece sunt exemplificate diferite tipuri de comportamente pe care copilul prin prisma acceptării sau dezaprobării le poate cataloga prin verbalizare sau desen.

Prin comunicare și verbalizarea a ceea ce simt se realizează iertarea gestionarea conflictelor și iertarea. Acest joc promovează atitutinea pozitivă socială a colectivității. Astfel prin acest joc am reușit să dau exemple pozitive și să le îndrept pe cele negative.

3.4 Analiza , prelucrarea datelor și interpretarea lor

Evaluarea inițială

În urma rezultatelor adunate din cadrul evăluării inițiale , am reușit să-mi programez celelalte activități și să identific nevoile și carențele fiecărei grupe. Am urmărit niște itemi comportamentali ,creativi și sociali.

Acești itemi și rezultatele obținute în urma lor , au situat grupa la un anumit nivel , iar mie mi-au oferit niște date statistice despre nivelul la care se află în raport cu itemii urmăriți.

Item 1-să colaboreze unii cu alții , să-și însușească deprinderi de lucru în grup, respectând regulile jocului

Item 2- realizarea unor lucrări creative prin stimularea comunicării dintre copii , să socializeze unii cu alții

Item 3-să denumească stările emoționale identificate pe parcursul jocului (bucurie , tristețe, durere, fericire)

Ambele grupe de copii sunt noi. Prin urmare ambele beneficiază de perioada de acomodare și adaptare la noul program de grădiniță.

Jocurile propuse în cadrul evaluării inițiale au rolul de a diagnostica nivelul de dezvolatre al limbajului , de socializare al copiilor și nivelul de dezvoltare al personalității acestora. Am urmărit astfel pe parcursul celor trei jocuri cum comunică între ei preșcolarii ,cum socializează și gradul lor de toleranță unul vis a vis de celălalt.

Cei din grupa din Popești au obținut rezultate mai bune. Acest lucru denotă faptul că au fost implicați în activități de comunicare mai intense . Cei din această grupă s-au dovedit a fi mai sociabili unii cu ceilalți .

Este foarte drept că se și cunosc,majoritatea sunt din zonă. Spre deosebire de copiii de la Glina , unde este o singură grădinița, iar acolo vin copiii din tot satul .

La Popești sunt trei grădinițe. Copiii din grădinițe sunt cei arondați acesteia. Prin urmare acești copii sunt și parteneri de joacă în timpul liber.

Pe parcursul celor trei jocuri di cadrul evaluării inițiale , copiii de la Popești au obținut rezultate mult mai bune. Acest lucru s-a datorat și nivelului cu care acești copii au venit în grădiniță.Sunt mai sociabili, mai comunicativi,mai adaptabili

Cei din Glina au carențe de comunicare și comporatmen. Acest lucru l-am pus pe seama lipsei de comunicare din familie . Este evident că cei din grupa de la grădinița din Glina au un nivel mai slab în obținerea performanței . Comunicarea este mai educativă la grădiniță , în familie ea rezumându-se la strictul necesar.

Cei din grupa de copii de la Popești sunt mai curioși și mai îndrăzneți în atitudine , mai deschiși dialoului și mult mai adaptabili la situațiile noi create , mă refer la cele educative.
Cei din grupa de la Comuna Glina sunt mai introvertiți și necesită mai mult timp de acomodare cu o situație.

Am observat la acești copii carențe de comportament și de comunicare.Unii dintre ei se exprimă simplu, incoerent și când celălalt nu-l înțelege recurge la agresivitate.

Jocurile au avut rolul de relaționare reciprocă, de cunoaștere și adaptare la colectivitate . Este foarte important să relaționezi cu colegii , să înveți să-i accepți și să dai dovadă de toleranță.

Rezultatele obținute arată și gradul de adaptabilitate a copiilor la joc. Cei din Popeștii sunt mai sociabili, mai dornici de participare la joc. Chiar dacă rezultatele preliminare nu le-au adus multe rezultate pozitive , s-a observat la ei o sete de cunoaștere mai mare.

Dacă cei din grupa din Popești au reușit să realizeze jumătate din sarcinile trasate , cei din grupa din Glina nu au reușit nici măcar jumătate de sarcini să rezolve , conform graficului. Au întâmpinat dificultăți atât la exprimare dar și la capitolul creativitate și formare de priceperi și deprinderi.

Am observat la acești copii că nu reușesc să comunice între ei. Ca o părere generală majoritatea preferă să se joace relativ violent și au un grad de toleranță limitat unii față de ceilalți.

Evaluarea finală

Pentru evaluarea finală , am ales jocuri mai complexe. Jocurile au fost desfășurate integrat și au beneficiat de o diversitate de material didactic. Această abundență de material a avut rolul de a stimula creativitatea copiilor de a facilita înțelegerea și comunicarea reciprocă dintre ei. Jocurile au aspectat laturi ale personalității și au promovat comportamente pozitive.

Atmosfera pe parcursul evaluării finale a fost degajată.Toțicopiii din ambele grupe nu au foast constrânși în cadrul sarcinilor didactice.Ei efectiv au participat la jocurile desfășurate ,s-au jucat în opinia lor și s-au simțit bine. Ei au învățat jucându-se.Față de evaluarea inițială , rezultatele au fost mult ami bune

Item1 -copiii au avut de realizat un dialog creativ în funcție de rolul cerut

Item2-să denumească stările emoționale identificate

Item 3- recunoașterea greșelior dintr-o situație dată și bucuria împăcării

Jocurile aplicate au avut variante.prin urmare fiecare variantă aplicată a urmărit o latură comportamentală. Am încercat să stimulez copiii ,să vorbească despre ceea ce simt ei . Am reușit să-i fac să se exteriorizeze și să spună ceea ce simt.

Prin jocul Duminica în familie am reușit să captez informații autentice despre viața lor de familie. Copiii redau în mod autentic modelele de comportament pe care le observă în jurul lor. De multe ori aceștia consideră că așa este normal să se întâmple.

Grădinița și activitățile desfășurate aici vin să aducă în prin plan copilului modele de viață pozitive , comportamente pozitive tipuri de relaționări pozitive .

Conform rezultatelor s-a observat un salt calitativ al rezultatelor din ambele grupe de copii. Ambele grupe au înregistrat progrese vizibile pe parcursul aplicării cercetării. Cei de la grupa din Popești au obținut rezultate mult mai bune decât colegii lor din grupa de la Glina.

Au reușit să socializeze mai mult , să se adapteze mai repede. Și-au însușit cei din Popești deprinderi de lucru în grup, spre deosebire de cei din Glina unde încă nu au reușit să comunice unii cu alții foarte bine.

Cei din această grădiniță trebuie implicați după părerea mea în activități care să faciliteze învățarea socială. Gradul de socializare între copii mi se pare destul de restrâns. Nici posibilitățile materiale de acasă nu-i ajută. Acești copiii stau mai mult pe afară și nu au un timp organizat nici în timpul liber ,sunt liberi să se joace prin curte cu ce doresc ei.

. Cei de la grădinița din Popești au parte de mai multă atenție din partea părinților și posibilitățile materiale sunt un nivel mai ridicat. Acești copii umblă pe calculatoare , au deprinderi formate în acest sens , comunică mai bine și sunt mult mai atrași de activitățile organizate . Acest lucru denotă faptul că au și acasă un program mai organizat și există cineva în familie care se ocupă îndeaproape de ei.

Am urmărit pe parcursul jocurilor stimularea limbajului , și a creativității în lucrările realizate. Copiilor le-a făcut plăcere să se joace , să să redea aspecte de familie.

S-au străduit. Este evident că ambele grupe mai au de lucru până ajung la parametrii propuși. Dar ,se ține cont că sunt grupe noi și este prima oară când s-au întâlnit cu un program cu reguli și au un prim impact la educație instituționalizată.

La această vârstă limbajul este în faza de acumulări. Este important să introducem cunoștințe și noțiuni treptat și în cadrul unui joc astfel încât copilul să asimileze noțiunea cu ușurință și într-un cadrul relaxant și necenzurat. Prin constrângere și forțare nici un copil nu o să învețe de plăcere și de durată.

Jocul Halloween i-a determinat pe copiii prin sarcina didactică să asocieze personajul cu o stare sufletească, să încercerce să catalogheze personajul în cuvinte proprii, dacă este un personaj bun sau rău , dacă se simt bine în preajma lui sau nu ,sau cum se simt.

.Cei de la grădinița din Popești au reușit să -și definească stările mult mai bine decât cei din grădinița din Glina. Progrese au realizat ambele grupe dar în procente diferite. Fiecare joc pe care l-am aplicat a avut în organizarea sa o serie de obiective care vizau aspecte intelectuale de formare la copii dar și aspecte emoționale.

Obiectivele selectate în evaluarea finală vizează doar tema cercetării. Copiii fiind de grupă mijlocie , am putut să introduc obiective legate de formarea comportamentului și a conduitei morale.

Raport evaluare inițială

O analiză a evaluării inițiale dintre cele două grupe mi-a evidențiat o situație diferită a rezultatelor. Ambele grupe sunt nou formate , practic ar trebuie să fie la rezultate pe aceeși linie.Perioada de adaptare o trec amândouă, acomodarea cu noii colegi se întâmplă în ambele grupe , familiarizarea cu jocurile organizate și cu programul este tot un element de noutate.

Totuși există un nivel cultural familial care a infuențat creșterea și dezvoltarea copiilor.Copiii din Popești au parte de o atenție și o educație sporită ,acceptabilă .Cei din glina nu acordă educației copiilor aceeași atenție .

Sunt oameni mult mai simpli și care nu percep încă necesitatea educării copilului în actuala societate . Pentru ei copilul trebuie educat la grădiniță , la școală ,deoarece acesta este motivul pentru care îl aduc la unitățile de învățământ. Acest lucru se reflectă în comportamentul copiilor care nu au o continuitate aceasă prin ceea ce învață la grădiniță.

Din punct de vedere al formării personalității copilului , tor părintele este cel care este un exemplu. Prin urmare părinții trebuie să ofere exemple pozitive de comportament propriilor copii.

Rezultatele din evaluarea inițială indică un nivel acceptabil ,un raport de 50% de realizare a sarcinilor didactice pentru cei din Grădinița din Popești.

Cei din grădinița de la Glina au obținut ¼ din procentul de realizare. Acest fapt indică o carență lingvistică și educațională ,acest aspect vizând familia ,deoarece ea este primul factor educațional din viața copilului.

Rezultatele obținute de grupa de la Glina mi-au oferit informații despre copii:

-tentița de a face ce doresc

-atenție inexistentă , decât pe ceea ce vor ei și atunci instabilă

-comunicare deficitară atât cu adulții cât și unii cu alții

-vocabular limitat

Acest diagnostic cultural , educațional și comportamental stabilit în urma rezultatelor m-a determinat la o discuție individuală cu familiile acestor copii.În urma implicării acestora în educația copiilor pe timpul cercetării , iar recomandarea mea a fost ca această implicare să devină permanentă, rezultatele copiilor s-au modificat în bine.

Raport evaluare finală

Raportul făcut în urma evaluării finale este unul îmbucurător. Fiecare grupă în funcție de nivelul de la care a pornit , a obținut un rezultat evolutiv. Raportul grafic efectuat pe fiecare item al fiecărui joc demonstrează acest lucru.

Chiar dacă nivelul de la care a plecat fiecare grupă este diferit , în cadrul evaluării finale , rezultatele se prezintă echilibrat. Aceste rezultate arătă o evoluție a copiilor. Copiii din ambele grupe au acceptat implicarea lor în jocuri,au căpătat un grad de socializare mai ridicat.

Rezultatele obținute atestă că preșcolarii au învățat să comunice unii cu ceilalți să lucreze în grup , chiar dacă acest lucru diferă de la grupă la grupă.

Graficul indică că ambele grupe au obținut procente relativ echivalente pe fiecare item.este adevărat că cei din Grupa din Popești au obținut rezultate mai bune dar și ceilalți au evoluat echilibrat și au reușit să obțină performanțe în evaluarea finală.

Dacă privim graficele nu observăm diferențe marcante între realizarea itemilor propuși în evaluarea finală. Un lucru este îmbucurător și acela că familiile copiilor din Comuna Glina s-au implicat mai mult în educacrea și sprijinirea copiilor.

Au devenit mai atenți și mai implicați alături de copiii lor în problemele educative și solicitările grădiniței. Iar acest lucru s-a observat. Copiii au început să socializeze mai mult , să-și doreacă să participe mai multe la activități. Lucru în grup a devenit o plăcere. Am observat și evoluții în sectorul de comunicare , agresivitatea dintre ei s-a diminuat și și-au însușit norme de comportare civilizată.

Cei de la grădinița din Popești au evoluat foarte bine. Procentajul este de aproape 100% , cu mici excepții. Pentru o grupă mijlocie , ei au reușit să realizeze sarcinile impuse cu succes. Comunicarea dintre ei a căpătat noi forme de prietenie între ei.

Vocabularul lor s-a dezvoltat , comportamental au evoluat ascendent și și-au însușit norme de comportare morală și socială. Acest lucru se datorează și implicării familiale.

3.5 Concluziile cercetării

Această cercetare reflectă importanța lucrului la grupă a cadrelor specializate. Este foarte important să știi cum să lucrezi cu un copil preșcolar , cum să-l înveți și în același timp să se joace și să se simtă bine.

Am reușit , din punctul meu de vedere să surprind în această cercetare momente de transformare comportamentală , atitudinală și socială la copii. Este minunat să vezi că prin munca ta și a metodelor folosite un copil evoluează pozitiv.

Grădinița este o instituție plăcută unde copilul își dezvoltă personalitatea și începe să realizeze primele achiziții intelectuale. Acest lucru nu ar fi posibil fără jocul didactic și varietatea sa . Jocul didactic este instrumentul indispensabil al educatorului prin care formează , pune bazele formării personalității.

Variația jocurilor didactice și prezentarea la grupă în variantă integrată stimulează creativitatea copilului și-l invită la o participare intensă la activitatea în sine.

Jocurile pe care le-am propus în cercetare au dus la investigarea sufletească a fiecărui copil, la definirea sentimentelor și trăirilor. Modelele comportamentale oferite în cadrul jocurilor civice au rolul de a integra copilul și a-l familiariza cu aspecte de viață socială civilizată.

Analiza comportamentelor defectuase și consecințele lor asupra individului , determină copilul să-și formeze o opinie , chiar și simplă dar eficace la adresa tipurilor de comportamente existente.

Educarea atitudinii față de adulți și față de colegi pri comunicare este o metodă eficientă de formare a caracterului și de integrare în colectivitate. Adaptarea la programul grădiniței pregătește copilul mic pentru școală și implicațiile ei.

Jocul didactic este esențial în activitatea de la grădiniță și în educarea personalității preșcolarului. Activizarea și dezvoltarea limbajului , comunicarea permanentă cu preșcolarul lărgește orizontul cunoașterii a acestuia și crează o plajă mai largă de explorarea a realității din jur.

BIBLIOGRAFIE

Breben Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta – Metode interactive de grup – ghid metodic, Editura Arves, București, 2007;

Dicționar pedagogic, EDP 1979, București

Șchiopu Ursula – Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor, E.D.P. București, 1970;

Manolescu M., Potolea D. – Teoria și metodologia curriculumului, Bucuresti, 2006;

Preda Viorica – Copilul și grădinița, Editura Compania, București, 1999

Ghid de bune practici pentru educația timpurie între 3-7 ani,2008,MECT,Unitatea de management al proiectelor pentru învățământul preuniversitar

Taiban, M.; Petre,M.; Berescu, A.,(1976), Jocuri didactice pentru grădinițele de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București

*** Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECTS, 2008;

Păun E., Iucu R. (coordonator) – Educația preșcolară în România, Editura Polirom, Iași, 2002;

Daniil B.Elkonim –Psihologia jocului ,1980

Ursula Schiopu-Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor,EDP,1970

Nor GoluP.,Mielu Zlate, Emil Verza, Psihologia copilului,EDP,București ,1995

Robert Sillamy-Dicționarul de psihologie,Editura Universul Enciclopedic,București, 1998

Mihaela Păiși Lăzărescu, Laborator preșcolar, Editura V&I Integral, 2011

Elvira Chircev, Pedagogie preșcolară,EDP,București,2004

Cerghit, I., (2006), Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași

Ciolan, L., (2008), Metodologia cercetării educaționale, Proiectul pentru Învățământul Rural, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

Cucoș, C., (2005), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Editura Polirom, Iași

Cury, Augusto, (2005), Părinți străluciți – Profesori fascinați, Editura For You, București

Dogaru, Zoe, (2001), Jocuri didactice pentru educarea limbajului 3-7 ani, Editura Aramis, București

Dumitru, A.; Dumitru, V.G., (2009), Activități transdisciplinare pentru grădiniță și ciclul primar – jocuri didactice, Editura Paralela 45, Pitești

Verzari, E.; Taiban, M.; Manasia, V.; Gheorghian, E., (1974), Cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii, manual pentru liceele pedagogice de educatoare, Editura Didactică și Pedagogică

Voiculescu, E., (2001), Pedagogie preșcolară, Editura Aramis, București

Revista Învățământului Preșcolar, Institutul de Stiințe ale Educației, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, București

ANEXE

ACTIVITATI IN FAMILIE

PRIETENIE – ATELIERE DE LUCRU

STARI EMOTIONALE

BIBLIOGRAFIE

Breben Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta – Metode interactive de grup – ghid metodic, Editura Arves, București, 2007;

Dicționar pedagogic, EDP 1979, București

Șchiopu Ursula – Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor, E.D.P. București, 1970;

Manolescu M., Potolea D. – Teoria și metodologia curriculumului, Bucuresti, 2006;

Preda Viorica – Copilul și grădinița, Editura Compania, București, 1999

Ghid de bune practici pentru educația timpurie între 3-7 ani,2008,MECT,Unitatea de management al proiectelor pentru învățământul preuniversitar

Taiban, M.; Petre,M.; Berescu, A.,(1976), Jocuri didactice pentru grădinițele de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București

*** Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECTS, 2008;

Păun E., Iucu R. (coordonator) – Educația preșcolară în România, Editura Polirom, Iași, 2002;

Daniil B.Elkonim –Psihologia jocului ,1980

Ursula Schiopu-Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor,EDP,1970

Nor GoluP.,Mielu Zlate, Emil Verza, Psihologia copilului,EDP,București ,1995

Robert Sillamy-Dicționarul de psihologie,Editura Universul Enciclopedic,București, 1998

Mihaela Păiși Lăzărescu, Laborator preșcolar, Editura V&I Integral, 2011

Elvira Chircev, Pedagogie preșcolară,EDP,București,2004

Cerghit, I., (2006), Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași

Ciolan, L., (2008), Metodologia cercetării educaționale, Proiectul pentru Învățământul Rural, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

Cucoș, C., (2005), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Editura Polirom, Iași

Cury, Augusto, (2005), Părinți străluciți – Profesori fascinați, Editura For You, București

Dogaru, Zoe, (2001), Jocuri didactice pentru educarea limbajului 3-7 ani, Editura Aramis, București

Dumitru, A.; Dumitru, V.G., (2009), Activități transdisciplinare pentru grădiniță și ciclul primar – jocuri didactice, Editura Paralela 45, Pitești

Verzari, E.; Taiban, M.; Manasia, V.; Gheorghian, E., (1974), Cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii, manual pentru liceele pedagogice de educatoare, Editura Didactică și Pedagogică

Voiculescu, E., (2001), Pedagogie preșcolară, Editura Aramis, București

Revista Învățământului Preșcolar, Institutul de Stiințe ale Educației, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, București

ANEXE

ACTIVITATI IN FAMILIE

PRIETENIE – ATELIERE DE LUCRU

STARI EMOTIONALE